pictor s-au pastrat gi la Latunas (jud. Timis), Camecea (jud. Caras-Severin), Rudiria (azi Eftimie Murgu, jud. Caras-Severin), Turnu Ruieni (jud. Caray-Severin), Caransebes (jud. Caras-Severin), icoane ce se aflé in colectia Mitropoliei Banatului. Din prima jumdtate @ sec. 18 dateazi gi icoana Soborul arhanghelilor, apar- finand unui anonim bangtean ce utilizeazd compozitii traditionale, precum si icoana Sf Alimpie, picturd ce pare si parting unui artist din mediul balcanic. Din see, I8 se pistreazd in aceeayi colectie si alte doud icoane, ambele reprezentind pe Maica Domnului cu Pruncul. BDL. A. Cosma, Pica romineased sin Banat de ls origin prind 42), Timigoata, 1940, p. 28; LB Muryianu, Cole de rtd teligloasd veche a Arhispscopies Timigourei 34 Caren cheval, Timioara, 1973, p. 81. Ah, 49,79. BESIMBAY. V. OLTET (sat, com. Vigtea de Jos, jud. Brasov) BEZDED (sat, com. Garbou, jud. Salaj). Biseriea de lemn Sf. Arhangheli, monument istoric construit la mijlocul sec. 18. pastreaza fragmente de pictur mural avariati din cauza starii de conservare 2 edificiului.. in prezent reconstruit in muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului. Pe latura de nord a naosului se afl o inscriptie referitoare la ridicarea si impodobirea Kicasului cu picturd: ,,Aceasti sfanta iseried sau zidit in anul de la Hs. 1.4” (lipsa cifiele sutelor si zecilor) ..si sau civit in amul 17(2)9 cw ajutoral a tor sarul”. Dupa fragmentele de pictura pastrate se poate presupune ca in rnaos 0 pondere importanta din spatiu era rezervat Ciel ‘i Patimitor, din care se mai pasiteaza scenele Sdrutarea Jui fda, lisus la Anna, Intrarea in Terusalim, Pronaosul prezinti Pilda celor zece fecioare, precum si reprezetatea Judecdtit de apoi lcoanele imparatesti ale bisericii dateaza din anul 1759, find opera unui zugeav anonim din partile Salajului BIBI: | Godea. 1. Cristachs-Panat, Momuoente tsturice bsericest dln Eparina Ovadies Oras, 197%, p. 282 283 BEZDIN. V. MANASTIREA BEZDIN (sat, Munar, com, Secusigiu, jud. Arad), BEZNEA. Vechea denumire a satulu) Delurent, V. DE- LURENI (sat, com. Bratea, jud. Bihor) BICA (sat, com, Manastireni,jud. Cluj), Biserica de lemn inattarea Domnutui inscriptii de deasupra portalului, in 1765, inlocuind o mai veche biserie’. De la aceasta biserica se mai pistreaza o veche icoand reprezentind pe Maica Domnulut cu Pruncul Hodighitria, a ciel inscriptie nominativa, serisa cou litere subti: gi alungite, se ald in parte de sus, pe rama decoratd cu butoni mari auriti, Fondul de aur eu patragele incizate, preeum si pictura de facturd athaica, presupun o posibila datare a icoanci in sec. 15-16. De la vechea biseriea s-a pastrat de asemenca si un sriptic, in prezent cexpus la Muzeul National de Arta din Bucuresti, datat in a fost construiti, conform unei BIcAZ 1563 de acelasi pictor care a realizat si tripticul de la Agirbiciu, V. AGARBICIU (jud. Cluj). Tripticul de la Bica este compus dints-o icoand centrala Indltarea Dommului care este hramul biserici, iat pe aripile laterale St. Dumitru si Sf. Gheorghe, reprezentati in picioare in costume militare. inchis, tripticul inf3qigeaza in registrul superior Cobordrea la iad si Nagterea lui lisus, tar in partea inferioara doi arhangheli i pe sfintele Nedelea (Duminicd) si Paraschiva (Vineri). leoana a fost datata printr-o inscriptie, amintita de At, Popa, dar intre timp ispiruta, Actuala biseried de lemn din B. a fost pictata in 1774, conform unei inscriptii de la proscomidie Pomeni gospodi Popa Toma si soqu dumisale Marie, Marie, Oana. Gavrila, Ite, Marie, Onu, Marie. 1774 noiemvrie 18 =ile”, iar deasupra usilor imparitesti, ca 0 completare: , Aceastd Sifin)td hisericd s-au zugraivit in zilele si cw inghemnul acestor mai gios seris oameni. Intaie chir Popa Toma, Lazar Stefan fiu curator, Tosa Marian corator, Pops Ilie si cu toti feciorii dumisale, He Andrei corator; Zirbo Mihaiu, Colde Simion Colnicu, au dat cafte) 3 mariasi unul”. Pictura murala a fost atribuitd lui Simion Silaghi-Salajeanu. Absida altarului a fost decorata pe bolta cu reprezentarea Sfintei Treim, peretii cu sfintii parinti ai biserici, iar la proscomidie Punerea in mormant, Bolta naosului are in zona median ‘rei medalioane: Cel vechi de ile, Pantocratorul si Duhul Shiint, marginite spre sud si nord de frize de prooroci reprezentali in bust, in mici medalioane, Poalele boltii cilindrice sunt rezervate scenelor din viata si patimile lui lisus, Pronaosul are peretii decorati cu frize de mucenite Prezentate in picioare. Se pastreaz un numar destul de mare de icoane din a doua jumatate a see. 18: Maria cw Pruncul, Deisis, Sf Treime la Mamvri, lisus pe tron $i mai multe eruci pictate, Bibl: At Popa, Tripice ransisane ortadoxe, iv MB, XIV, 1964, 1 1-3; M, Porumb,feaane ale unui zugrav anon din reac al XVkica, in ANN, VU, 1970, p. 575-584; C. Nicoese coane ech romney, Ed. Meridiane, Bucurests, 1971, p. 34 M. Porumb, Yee icoane romney din Translvania (see. XV AVI). to RAG, 1977, ne 1, p. 55, 56-68; M. Porumb, Prete ‘umncascd din Transivania Ea. Dacia, Cluj-Napoca, 1981 . 68-66, D. Manda, A. Dobjansch,dsrica de fem Inltarea Dommatut din Bis (jd. Chu. in AT, N, 1995, p. 47-82 BICAZ (sat, com, Bicaz. jud. Maramures). Localitatea, amintita documentar la ineeputul see. 15 ca ficdnd parte din domeniu! Drigosestilor, detine in prezent un remar- abil monument istori, Biserica de lemn Sf. Arhanghel ridicatd in a doua jumatate a sec, 18, inlocuind desigur lun mai vechi edificiu de cult. Biserica de lemn din B, uunul din cele mai frumoase exemplare ale arhitecturit populate din tinutul Codrului, pastreaza o buna parte din zesttea sa artisticd datind din sec. 18. Pictur murala, relativ bine pastratd, datea7a de la sfarsitul sec. [8, find atribuita pictorului Toan Tiple. in absida pe bolta este pictatd o tema de facturd occidental, Sf. Tein hand pe Maria, iat la nord 51 sud cei patru evanghelist Peretii sunt rezervati teoriei sfingilorietathi iar la prosco- imidie apare Punereu in mormant Pe spatele iconestasuti 39Saeed alate este pictat spre nord portretul unui preot local invesmantat lisurgice, 0 ins. recizand cd este vorba de Popa Vasilie. parohu! locului”. Prograrmul iconografic al naosului este foarte apropiat celui din bisericile mara ‘muresene, flind bazat pe un paralelism, cu sens morali zator, inte seenele Vechiului Testament sicele ale Noului Testament. Compozitiile sunt agezate in doud registre, ait spre nord eat si spre sud. Ciclul Patimilor ar episoade, iar pe pereti sunt scene din Pilde si Minunt, dintre care uncle din Ciclul duminicilor Scene din Genezé. ‘mai putin bine conservate, se afld pe peretele apusean, ir pe cel estic apace ampla compozitie cu lisus rastignit intre tathari, Tampla cuprinde registrul de apostoli 40 Bics Gud Clu). tritium 1563 in prezent bs Muzcul National doi intr-o arcada, avind in amplasate icoanele impiritesti: Maria ew Pruncul, fisus Pantocrator, Sf Nicolae $i Arhanghelul Mihail. Pictura usilor imparatesticu cei patra se insoteste cu bogata sculpturi de vrejur si volute baroce. Pronagsul este dominat de Judecata de apot de vestic, pictura din pacate destul de deteriorati, din mai pot fi deslusite detalii din muncile iadulut, ce sunt Insotite de texte moralizatoare. in aceeasi incdpere. petetele nordic ilustreaza Pilda fecioarelor, emi obisnuiti femeilor, Stilul picturilor de la B. artist talentat din ambianta romaneasea de la tru pe Hisus, sub care sunt acestui spatiu de: wideazi sfirsitul sec. 18, cto paleti cromaticd vioaie si expresiva,cu un desen sigur si viguros, inspirindu-se nu odatd din realitatea Inconjuritoare Bihl-A, luayeine, $. Saincle, Mommente de arhitetard punuland: Biserile de fom din song Conn, ix SM, IL, 1975, pp. ISS, BIHARIA (sat, com, Garda de Sus, jud. Alba). in Biserica de lemn Sf. Treime, edificiu ridicat in see. 19, se pistreaza in prezent citeva icoane provenind de la lun monument anterior. Din anul 1780 dateaza o icoana Maria cu Pruncid, ce poate fi atribuité pictorului Simion Silaghi din Abrud, precum si o alta reprezentind pe Sf Niculue, Ieoana pe stieli lisus pe tron imparat, pictata intr-un centru din nordul Transilvaniei (probabil Nicula), este datatd prin inscriptie in anul 1798. NOTA: Informatie privind acest material edit Le datorez Iwnivointes ath Mibucla Bode BILBOR (sat, com, Bilbor, jud. Harghita). Biseriea de lem Sf. Nicolae, un interesant monument al arhitecturi de lemn, a fost ridicata la sfargitul sec. 18. Merita ‘mentionat planul acestei biserici transilvanene, ce adopt ‘ solujie clasied din valea Bistritei. din jinurul Neamtului, Edificiul este compus din absida altarului, naos cu abside Jaterale poligonale, pronaos cu turn clopotnita desupra si ‘un pridvor spre sud, Biserica a fost construita pe locul unei biserici mai vechi, in ultimul deceniu al sec. 18 gi sfinita inanul 1800, De laedificiul anterior se pdstreaza mai multe icoane, intre care se remarca Deisis, datnd de la mijlocul sec. 18, Ieonostasul cuprinde citeva icoane de factura populara din secolul urmator Bibl Eugenia Greceams, Toga bisereior ee fem din zona envati Transiivanet, 9 M1 ML. 1969, p. 37-89; Toana Cristchs-Pansit.Bisericte de lemn, mamumente istoriee din the dul As tah, T9N?, 9-308. BIRDA (sat, com. Gataia, jud. Timis). in colectia de ard veche romaneascd a Mitropoliei Banatului din Timisoara se afl partea superioard a iconostasului vechit biserici din aceasta localitate, monument ce data din see, 18. Ineadrate de vrejuri si volute de stil baroc, cele suse panouri ovale reprezentind prooroci mesianici ormau coronamentul iconostasului. Pictura, datoratt ‘unui artist anonim din « doua jumatate a see. 18. re pre fond de aur, prezinta personaje in bust, fiecare avand simbolul sia precum si cite © filacterd pe care sunt serise texte legate de preamirirea Marie. Bibl: AB, Mureyiana, Caleta de arid veche 4 Asuepiscopree Tans 91 Cavanvcbepuan, Timisoara, 73. p42. AS, $8 BIRTIN (sat, com. Vata de Jos, jud. Hunedoara), Un interesunt monument istorie, Biseriea de temn Buna vestire, ridieat in a doua jumitate a see. 18, are in interior un valoros ansamblu de pictur’ parietal datind probabil de Ta sfirgitul sec. 18, ce resimte influent scolilor de pictur din Banat. Programul iconografic este cel earacteristic biserieilor de lemn. in na0s fi Cielul Parimitor, precom si imaginal ¢ unor stint BLL mueenici, in timp ce in pronaos sunt pictate mucenite Pictura, cu numeroase scene, are notatii pitoresti luate in realitate, Ieonestasul este impodobit cu icoane, cele paratesti find datate ba 1772 BISTRITA (muniipiu,jud. Bistrita-Nasiud). fn colec- tile Muzeului Judetean din localtate se conserv mat multe ict de pigturi populard, provenind din localitii din regiun, inte afesteafigurind icoane pe sic gi lemn, datind din sec. IB-19. Reprezemtativs penteu pictars veche rominease§ din Tara Nasiudului si din Tinta Bisiriei este Colectia Protopopiatului Ortodox Roman cuprinzind peste 270 de pi omni din see, 17-19, Cele mai vechi picturi prezente in colectiabistiteand, usted aetvitatea depusa pe acesie tmeleaguti de pictor din scoala maramuresean din prima jumtatea sec. 17, precum si influcnta exercitaté de acestia supra antstilor locali (icoanele de la Ture, Sirata, Blijenii de Sus). Semnificative sunt legaturile cultural tistice pe care aceste tinuturi ominest le intretin eu Moldova vecind, evelatoarefiind in acest sens opercle nor antisti anonim, ativi pe valea Bargiului (Susenii Bargdului, 1645, Piatra Fantanele). Sec. 18 se caracter zeazi printr-o febrilé si bogat activate asta in stele bistritene, in cele din valea Somegului Mare, ori in partea de nord a Cimpiei Transilvanie. in prima jumatate a seo 18 in satele nis a Tudor Zugravul (Sin- uri, opere ale unor artist dene active: georz Bai), ori Andrei Zugravul. prezent 1a mai multe Siri biserici bistritene (Bozies, ‘oara). in aceeasi perioada, in special in vaniei. decoreazi etitoriile ronxinesti lacov din Rasinari (Salcuta). ori pictorit de la Feisa. Dintre pictorii localnici prezenti in colectie il amintim pe Stan Zugravul. ce picteaza mai multe icoane (Siew), Mult mai numerosi sunt pictorii din a doua jumatate a veacului, prezenti in nume- roase localitati de pe intreg cuprinsul judetului (Blajenti de Sus, Singeorzu Nou, Galatii Bistritet, Runeu Salve Siew Sfintu, Chirales, Teleiu, Poiana Tlvei, Corvinesti Silivasu de CAmpie, Budurliu, Marigel, Josenti Bargau Jui). intre pictorii locali se remared prin talent gi hirnicie Vasile Zugravul, Toader Zugravul. Teodor Gherleanul sau Vasitiea din Ci nnumar de icoane pe stield (eca 30), pictate in majoritate de artstiniculeni in sec. 18-19. Remarcabile sunt eateva icoane datind de la sfarsitul see. 18 si inceputul see. 19. ina, Colecia cuptinds gi un fasemaat BLAS (oras, jud. Alba). Unul din cele mai imports centre culturale ale romanilor transilvaneni ineepiind cu deceniul al patrulea al sec, 18, cand va fi mutata ici episcopia de la Fagiras, in fruntea ciruia se af tno. chemtie Micu, La 31 august 1736 episeopul Inochentie Micu objine de la imparatul Carol al Vi-lea sehimbs domeniilor de la Sambsita de Sus gi Gherla eu cel de Te Bla), mica asezare de la conuenta Tamavelor urmind adkiposteas. rominesti, devenind astfel o important citadel a cultusti primele scoli si instivutii de cultura 41BAM At Pops, Biserca ACMIT 1929. 353 Jems din Brig: ud. Sola) BRANCOVENESC (Sti, art brincovencased. Sti pro: pagat in artele rominesti in care se produce o original Sintezi Inte tadtia autohtond i elemente orientale s fceidentale. Experientia atstied traditional si-a sport ‘igoatea prin asimilarea gi prelucrarea& unor forme de respiratie clasicd european, de influent renascentista si barocd, dar si oriental, Epoca domniei lui Constan- tin Brineoveanu (1688-1714) a fost una dintre cele mai rodnice pentru cultura si arta romaneasca, constituind tun moment de vart in dezvoltarea artet rominest Aceasti epoci de mare inflorire cultural va asigura continuitatea gi tiumful cuturit romineyti, des eine: un bun al intregului tetitoriu focuit de rome, eradierea artei brincovenesti cuprinziind deo ni si Moldova" (V, Dragut). Aceastd impostanta {ru evolujiaartelor romineyti in general, va avea o semmni- ficatie deosebita pentru Transilvania, prin ayuiorul sub- stantial dat de domaul Tari Romanesti conationalilor ssi din interiorul arcului carpatic, concretinzat in ctitorile sale de la Fagsras gi Sdmbata de Sus. Oena Sibiulut yi Poiana Marulut, in donatiile in bani. cart yi odoare, sau in trimiterea unor atelieve de zugravi, Constantin Brinco- veanu inzestrind si tmpodobind monumente mai vechi sau mai noi din satele romanesti raspindite pe intree ccuprinsul pimantului ardelean, Critoriile lui Constantin Brincoveanu ridicate in Tara Fagirayului au declansat © adevarati scoali de arhitecturd locala. reprezentata print-un grup de consteuctii compact si uniter. care realizeazi 0 valoroasé sintezi a clementelor de arhi- tecturd din Tara Romineased, gretate pe traditia con- structiva transilvinean’. Ciitortile brincovenesti ga- resene au avut rolul de eatalizator. contribuind Ia contu- rarea unor trisituri de stil ce se impun in intreaga arhitecturli a sec. 18 si in primele decenii ale veaculu: turmitor. in eeea ce priveste pictura murals gi de icoane. trebuie si subliniem el lt cea mai importania etitorie transilvana, Biseriea Sf. Nicolae din Pagiras, ctitorul s-a ingrjit SA trimitd 0 echips de talentatt pictori apar nnd renumitei scoli din Mandstirea Huresului. Acestia crau Preda de la Cimpulung si fii sii Preda si Teodosie. ccunoscuti pentrar bogats lor acts itate la sudul Carpatilor, in aceeasi biseri umpla dintre kimplele epocii brancovenesti. Presi seolii de pictura de Ia Hurez a fost unul din motivele jeiate pentru care pictorii de la sudul Carpajslor au fost solicitati si decoreze cele mai impor ante ctitorii din Transilvania primei jumatiti a see. 18. inte 1716-1717 picteaza Ia biserica din Maieri losif eromonahul. unul dintre cei mai apreciati iconari. in 1737 episcopul Inochentie Micu cheama pe St Zugravul de la Ocnele Mari si pieteze tampla catedralel blijene, menjionand in contract cA aceasti lucrare si fie iprecum in Tara Romdneascd”, in legiturd directa cu centrele artistice brincovenesti de la sudul Carpatiior ‘monumentalul iconostas era cea mai cele mai inte pRAZNIE este formarea in deceniul al doit l see. 18 la Riinari 2 unui important centru de pictura in care vor activa mai multe generai_de anit, Dine pictort care au activat Ia Résinari, abordind un limba artistic ce tridesci contactedirecte cu ambiana cultural brSncove- eased fi amintim pe Popa Ivan, Nistor Dascall, lacow $i Stan. Un grup de pcos! ven din Tara Romaneased, vind in flume pe Andres zugnavul de hy Hurez vor Dieta in 1730 in Banat Ia Mianastirea Siraca, Aproape oncomitent, un grup numeros avind in frunte pe lon Zugravul. impodobeste cu fresed vechea biserics din Lipova (ud, Arad) Alituri de fon Zuyravul par num pietorlor biniteni Nedeleu Popovii. Serban Zugravu $i Radu Popoviel. un coletivinchegat -avand rsdturile tnel adevarate gcoli de picturd”(H. Medeleanu) Pinte humirt si Grigorie Ranite, un foarte activ artist in Muntenia si Oltenia, care va pita in 1738 Paraclisul Bunavestire din Scheli Brasov impreund cu Gheor- he Ranite, lon si Mihail Zugiavi. Activitatea lui parte banajene. Zosriat din Tara Romneases comnt find mereu china sé picteze o bsericd sau at, inte 1750-1752 pictedzd Paraclisul indlaris din. Scheit Brayovulei ptetrit Toan ¥ lane, precum si Constantin 4i Inia, venii de la Sudul Carpatilor. La Mandstirea Priston cin Tara Hategui picteazd in 1732 loan de la Oenele Mari, impreund cu ucenicul sdu Mihail. La Risinar. tm 1762, Grigorie Rani impreund cu ful su Poraschiva precum simai multe icoane. in acelasi an la biseriea din Avrig picteaza Panu Zugravul, Numirul ina dou jumitte a sec. 18, dar rebuie sd subliniem ed fenomenul se produce si inves. La sfiyiel sec. 1833 chi in primele deceni ale see. 19 intnim in special slizeazi ansamblul mural al biser Ist. Noes, Seo pct de ke Hrs in vol, Oman fw) Geos Opresen. Ha. Atami. Bucuresti. 1961, p. 373 tehiestri de ta sod de Capa.) BM. NXXIN, 1970.6 2 P3880. V. Drdgut, tesa Irincovencavcd Fd Moeiane Hacuresh, 1971: M.Porumb, Zara dr could brincovemeased sty Trnsilvanin primes jumatap sec XVHL, tn Vol. Stefan Money fa 85 de ant, ClyNapwes, 1977, p. ALB AUG, BRAZNIC (sat, com. Ha jd, Hunedoara), De amici simensiun, biseriea de lemm in aceasté locate, este tin interesant monument istorie nw numa; penteu arhivectura sa, oh si pentsw fragmentele de pict parietala pastat, In interioral naosului, pe bolt pot fi ‘ute mai multe episoade din Ciclal Parimilor datrate tinui pictor popular de traditie postbrincoveneas Pictua sa se caraterizeara prin desenul viguros.croma- tic vioaie i un accentuat simt al decorativuli 59constructie arhaied, avind un plan de forma dsephinghiw Iara pentru naos si pronaos yi poligonal pentru absida nedecrogati a altarului. Din vechiul decor al biserivii se conserva usile Impardtesti,infitigind Bunavestire si cele diaconesti, infitisind pe Arhanghelul Mihail si Sf Niculae, toate trei datdnd de la majlocul sec. 18. Trei icoane pe lemn dateazi si ele din acceayi epoca. in bisericd se conserva de asemer pe sticld apartinand pictorilor de la Nicula, ea si mai multe icoane itt 1. Gosea | Cristache Panait, Monument storicebievicest dln Eparhia Oras, Oradea, 1978, p61 63 BUDA, IOAN. Pictor activ in Bihor in ultimele decenii ale see. 18, Fste mentionat de un document pastrat Ja Arbivele Statalui Bihor ea autor al picturii din biserica le lemin a rutenilor din Oradea, pe care o finalizeaza in anil 1788. 1780, BIN: A. Chivine, Picture murala din Bihor fa secolele al Nr ii-lea sal MDtea, in C, XVI. 19K6, p. 480. BUDA, PROCOPIE (Buda Procopie Zugravul). Pictor dle biserici si icoane, activ in Tara Lapugului, in prima jumitate a sec, 19, Picteazi mai multe icoane si reface © parte din pictura murala a bisericii de lemn din Ungureni (sat. com. Cupseni, jud. Maramures). V. UNGURENL ‘Bibl E. Cinchers Buculsi, Cateva date noi despre avsterit Diverictor de tem clin Maramures, tt SCIA, ton. 27, 1980, p 20-30, BUDESTI (sat, com. Budesti, jud. Maramures), Pe cursul superior al raului Cosau, aproape de izvoare, la poalele Muntilor Gutéi, sunt amintite documentar la mijlocul sec, 14 doua stravechi sate rominesti, ce s-au contopit in decursul timpului in actuala ayezare. Zestrea cultural-attisticd a localitatii se pastreazé in doua ‘monumente reprezentative pentru arhitectura de lemn Maramuresului, adevarate tezaure de veche arta roma- neasca, in partea de sud a satului se afl Biserica de Jemn Sf. Nicolae din Susani, monument istorie ce conserva in patrimoniul siu inestimabile valori artistice si documentare pentru cultura romineasca. Alsturi de bogatul fond de manuserise si tipdrituri se aflé un mare numar de opere de arta datind din diferite epoci. Cele ‘mai vechi opere de pictur de la acest monument sunt tun grup de icoane din sec, 16 (praznicarele Nasterea lui Tisus si intémpinarea Domnului, precum si icoana Mucenita Paraschiva), realizari ale unui artist anonim itinerant, venit din Moldova in jurul anului 1550, pictind in aceasta localitate maramuresean probabil o timpla, iar ulterior il intalnim in zona Huedinului, pictind mai intai la Agarbiciu (jud. Cluj) un triptic in 1535 (V. AGARBICIU) si cativa ani mai tarziu, in 1563 la Bica (jud. Cluj) 0 alté lucrare foarte apropiata stilistic si tematic (V, BICA), Din sec. 16 dateaza si o alta icoana, reprezentind pe Arhanghelu! Mihail, opera a unui pictor anonim maramuresan, influentat evident de pictura din Moldova vecind, De la inceputul sec. 17 dateaza o icoan’ pepestH impardteasci reprezentind pe fisus pe tron. Hind dart bisericit de Nichita Oprisa gi sotia sa Todora, dupa cum ‘mentioneazi inscriptia in slavond, Un exemplu griitor in privinta legitunlor artistice dintre Maramures si Moldova il constituie pictura usilor imparitesti inf sind pe cei patru evanghelisti $1 datind din anul 1628. Pictorul a utilizat un sablon pentru realizarea siluetelor si chiar a peisajului schematizat, inspirandu-se probabil dupa un model Iuat din manuscrisele moldovenesti din see. 15-16, deoarece pe banda despartitoare a scenelor apare un vechi motiv decoratiy, vrejul cw semipalmete Din sec. 17 se conserva in patrimoniul acestui monu- ‘ment si 0 icoana Deisis, re in spirit popular. Pictura ‘murald din interior, pAstrata in bune condipii, decores2a absida altarului si naosul, apartinand harnicului pictor maramuresan din Berbesti, Alexandru Ponehalschi, Dowd inscriptii, una pe iconostas, iar cea de a doua din altar, datand din anul 1760, mentioneaza alituri de numele donatorilor $i pe cel al autorului. V. PONEHALSCHL, ALEXANDRU, Un mate numir de icoane apartin acel iasi artist maramuresan, cele mai vechi datind din anul 1755, matea majoritate nefiind datate, atribuirea ficin- use pe baza analogiilor stlistice. Semnalim de aseme- nea prezenja in anul 1793 a lui Radu Munteanu din Ungureni, pictor activ atat in tinutul sau de bastind, eat siin Maramures. Zestrea artisticd a acestui valores monu- ment al artei medievale romaneyti este intregiti de 0 valoroasa colectie de pictur pe sticla, provenind din centrul de picturé de la Nicula, sau din alte zone cu legaturi cu aceste finuturi, Tucrari ce dateazi de la stargitul sec, 18 sau din sec. 19. Biseriea de lemn Sf. Nicolae din Josani, agezatd in centrul satului, este un pretios monument istoric, fiind unul din cele mai interesante edificii de lemn din Maramures. Construit probabil in prima jumatate a see. 17, biserica de lemn din Josani a fost ridicaté desigur pe locul unor mai vechi Ticasuri de cult, atestate documentar inci din sec.15. De dimensiuni apreciabile, biserica din Josani se com- pune dintr-un pronaos tivanit, deasupra caruia se inal turnul clopotnité, un naos boltit semicilindric si 0 absids poligonala. Remarcabil pentru aspectul athaic este acope- risul cu dublé poald. Patrimoniul bisericii cuprinde valoroase opere de afta veche roméneased, intre care se detageaz’ icoana Sf. loan Bote=arorul, realizare de seami @ pictorului Gheorghie, artist format intr-o zoni de interferenta a picturii bizantine cu elemente ale artei occidentale, zugrav peregrin, cunoscut si apreciat din sudul Transilvaniei §! pana in Maramures. V. GHEOR- GHE ZUGRAW, Icoana este semnatd in coll stang jos in slavona: , Aceasta sfantd feoanil (de mana) multgresi- tului Gheorghie”. © icoand de facturi populara, datind probabil din aceeasi perioada, avand un stil grafic, flind datoraté unui pictor mai putin dotat, reprezinta pe patronul bisericii Sf. Nicolae. In sec. 17 a fost pictata ‘0 noua timpla din care se pastreaz numeroase icoane (Maria cu Pruncul, lisus pe tron, Mucenija Paraschiva, precum si mai multe priznicare), pe versou! panourilor 6364find pictate alte imagini in sec. LX ce sum folosite si azi, Pictura din sec. 17 o datorim unui pietor anonim eu © viziune mai e sunt repre- zentate in pozititfiresti. mai putin rigid, iar draperiile Sunt tratate eu tuse larg’, Fondul este de aur, eu relief geometrizate, desenul figurilor din ieoanele Imparitest cori costumele de epoca introduse in unele scene sunt alist”, ale edrw: persor clemente edificatoare in privinja formatiei eclective a pictorului, De acelisi pictor anonim se alli @ ampli pictur, realiza putin obisnuite, reprezentind Judecuta de apo. operd ce ig giseste analogit in pictura de ieoane din Galitia, Slovacia ori Polonia sudied, in anul 1762 samp a fost pictatd de Alesandru Ponehalschi, dupa cum mirturiseste snow de lemn de dimensiuns i pe un inseriptia din acest an, ce aminteyte si numele donato- lor V. PONEHALSCHI, ALEXANDRU, Acelisi pictor a pictat un mare numar de icoane priznicare in ‘anul 1762, pe spatele panourilor ieoanelor din see. 17. De asemenea au fost pictate in acelasi an un rind de icoane impiritesti, Pietura murali din abs datorim lui loan Opris, pictor de faeturd barocd care Acest altar, ew ieouna saul 0 ‘mentioneazi pe o icoand in altar laolu(t pa prestol, au plait Driigus Matel si eu soata su Marica si cu flul sau Stefion, si te fie posnand tor in veei. Amin. ni de ta Hs. 1812. Au lucrat Opris lanos pictor”. In pronaos se pistreazii o boyatd colectie de icoane pe sticli provenind in special din centrul de la Nicula s1 datand din sec, 18 si 19. Cele dou biseriei de ema din B, sunt pretioase tezaure de culturs, istorie si anti veche romaneascs, BM: 1, Birlea, favemndr’ dia bivericie Maramures Bucuresti ION. pM 20, T. Buk Dute since dene protopopiacle, parole gi mandstite nomine in Maramures Sse. 1911, X. fritlese, Misery dn Maran in HOME, NIN, 9AL, 20-29: LD. Stfimeseu, ir the Masomurcsului Fd) Metidane. Busureyt, 1968, p97 102 A Sosolan, 8, Toth, Zigeant wh wor Pierict din wonvesta Ruairi Mh 1.1969, 37-29, N. Porm. Zne ae an grat anon son vedend al XV Hea, i AMX. NH 197 p.S75-SN4 A. Hong, Citew obvertis usar Bis da Sachs Sesoni in BUR, 19TH, ne 4p Sk M. Part, Coil Inpro deta Once 9 BegteSusant, in SU. 1971, fis Tip. 36-38; M. Porm, rune din Maramures, Is Daca Chip Napoca, 1978, pM MT Porumb, Tou Maramures (ec NENFH, in SCH toms 22, 17S, p88 A Paper, Pees Jn letra ste toate posticantnd in Mavnareyol stories PUTA. W Wost, p. 98-118; M. Porumb, Pict rome lin Tra witama, 1, tal asia, Chay Napoea, INI, po S263, NLL 8 A Popa, Pct murals maraomrgcond, Moe Bucuet, OND, 20-32-35, 77, M Porat thin Tare Maramaresidol, iw Monuaione istoview 9b de religions, Chay Napued, 19A2, p. 110 14 BUDILA (sat, com. Budila. jad. Brasov), Biser ortodoxa Sf. Nicolae. a altar poligonal Ia exterior si semicircular la interior, far jn partea de vest un turn clopotniti, a fost construité fa sfirsitul see. 1 ppuuul see. 19, Pe Fatada risiriteani a absidei altarului $3 pe latura de nord a navei se pot vedea mai mule fi (jar pictura murals datea7 de la ince: mente de pictur muralii ee par sii fi apartinut unui decor exterior mult mati amplu BUDURLENT (sat, com. Teaca, jud. Bistriia Nisiud), Biseriea de lemn Nayterea Maicii Domnului, construit Ja sfrsitul see. 17, a Yost relicutd in anul 1925, Pietura rmurali din interior data din anal 1768. find opera a doi pictori, Din piicate, cu prilejul reparatiilor Ficute in anul 1925, pictur murald din interior a fost distrust de ploile torentiale, asa ed in prezent se mai pasteeazi doar uncle Tragmente in pronaos si absida aarului. Din vechiul inventar al biseriet fae parte eiteva ieoane 4 doua jumatate a see. 18, precum si 0 ieoan din see. 19. Bald: Gh. Mindrosu, Bisers ie fen a ima srt sol. Momimere toric) (uy Napoca ISD ps 18S 18 BULGARI (sat lai). Biserica de lemn Sf. Arhangheli datea7’ se pare de Ia mijlocul sec, 16, respectiv din anul 1547. dati mentionatd de o ent disparuta, Numeroase clemente a de pild forma eu neobignuiti & absidei semicirculare, atit de rar Inseriptie, in. pre arhaice de planimete si elevatie totul intilnita in arhitectura de lemn, ori accesul in abss prin numai dou usi, apot sistemul de boltie. amintind siel monumente de zid. contribuie la 6 asemenea datare In interiovul biserieii se pistreaza piciura murali. remar- cabile flind fragmentele pistrate in absid, ea de pil Punerea in mormdnt la proscomidie. si uncle figari din iiza sfintilor ierarhi, atribuite lui loan Pop din Rominesi Bolta naosului infitigeazi scene din Cielul Pasimitor si mini ale lui lisus, iar pe peretele risiritean al aceleiasi incaperi este pictata timpla, in partea superioara seen cu bus pe eruce, sub care apate friza apostolilos, Pietura iconostasului a fost atribuité, pe baza analogiilor st: listice, aceluiasi zugrav anonim ce a pictat sf ieoanele imparitegti in anu 177: reprezentind pe fisus Hristos. la pictura pronaosului se afl comporitile Judecara de apoi. Pilda celor cece fecioare si imaginile an ce apare intr-o inseriptie Hib. Godse | Cristache-Panait, Momamente force sere ido patna Ona, Oradga. WIS, jy 278-276, © Zehwieh Te Croctan, tare semcicafare ta serics dK ar Vl p79 BUNGARD (sat, com. Lechinga, jud. Bistriga-Nasiud) Biseriea de lemn Sf. Arhangheli este 6 fost manistire ‘murat in sat in-anul 1760. Pigwura mt este plstrat numai in naos pe bolia semiciindriea si in absida altarului. Pictura din naos este tematiy Tegatd de Ciclul pasimilor si reprezentares unor minunt ale lui lisus, Seonele, a cAror ordine este dicta posibilititile de amplasare, vdese preocupiri penttu echilibrul compozitiei si uneori pentru redatea perspe; tive, Unele detaln amintese de aspecte cotidiene. Ansamblul mural dateaza desigur din a doua jumdtate a see. 1X, respectiv dupa 1760, Din acecasi perioads dateaz8 mai multe icoane avéind ea tem’ Maica 65CACOVA AIUDULUL Vechiu! nume al localittii Live aale (sat, com, Livezile. Jud, Alba). ¥. LIVEZILE CACOVA SIBIULUL V. FINTENELE (sat. com Siligte, jud. Sibiu). CAIAN, CONSTANTIN. Autorul picturii murale din 1654 de la bisetica Sfintul Nicolae din Hunedoara, conform unei lecturi gresite. V. CONSTANTIN ZOGRAF. No W90n pT) HS “ CMET DE MODELE. in NIA). care or (V. ERMIE experiente modul de Rie tnes od ls Marsala Banaalui din Tinga, 68 blusilor muraie, eupsinz’ind de ordin tehnologic. pictorii romani au sin aleituirii unor repertorii de desene. ce infitisau model sare exercitirii profesiunii lor. Ace uprin dupa icoane, aut copii dupa ansambluri murale m 19 de un grup de pictori din acelasi oras, precum si cel al lui Stan din Rasinari, pistrat in prezent in Muzeul Banatului din Tim onea. protopop in de Jos (sat, com, Pariu, jud. Brasox) $1 viear al Episcopiei F a dupa cum mentioneaza sle eu caraetere chinliee de pe lespedea de piatra de deasupra intrarit in nags. Daca in aceasta ctitorie din prima jumntate a see, IX. cw detal phinimetrice ce trideazi inuente muntenesti, mu se pistrea7’ picturi murale, in schimb la eet de-al doil monument istorie din loeulitate, Bise cconsteuit in anul 1802, i al absid ul din Fi in repertoriul decorativ de modele neoclasicizante, 01 infaptuita wu in Troita ei mes agitate let de am fcr acest sfiont tnera, vind la anul 1813. Save Zugravil”. In altaeului. Pietura realizati de Sava 7 as in 1813, este influenfata in special pric mentioneazd anal in care af Slav nai Duro Ineeput pring la sf de mini de fost ppictate in 1836 de eunoscutul pictor loan Pop dincuenTEST Com hut ta cumadstorea picts Pantene din bssricite de fem se la shirt seve al NUten in SCLA tom 19. 1972, p. 137. EB. Mura, Cult wet seliioand rc se repscopsetTemigndrs 49 Canim beta, Tigers, 1973 DTH: ME Porub, Relat! anince fn picears mince din Transits g1 Banat in se. AVI in FN. ISS, p23, CIUNTESTI (sat, com. Craiva, jud. Arad). Cereet conte at stabilit e& [a Biserica de lemn Bunavestire din aceasta loc pictat in prima jumatate a sec 18 Constantin Zugravul, pictor talentat a edvui activitae s-a desfigurat in parile vestice ale Tarit Zarandului. ¥ CONSTANTIN DIN ZARAND. tate, Abts. ane piconet in prima je ‘voli AV adentfcate in Zarund, iw AIH, NNW 1973. mh Wp TW. CIZER (sat, com. Cizer, jud. Sala). in anul 1968 Bise- rica de lemn Nasterea Maicii Domnului 3 fost stramutaté in secjia in aer liber a Muzeului Etografic al Transilvanie! din Cluj Napoca. Realizare artistic’ dcosebiti, biseriea de lemn a fost inaliati in anul 1773 de 0 echipd de dulgheri condusd de Hiorea, fapt mentionat pe una din geinzile napsului, Ineriorul bisericii plctura murala datind de la sfarsitul see. 18, BIDE. Goda Crstache-Pant, Moment stone srs est sin Eparkiar Oradier, Oras. IV, p28 3M, CLOPODIA (sat, com. Jamu Mave, jud, Timis), Local 10 km depar ca, vechea bisericd de aici find tatea se afld pe valea cu acelasi num. lac tare de Mindstirea Sai ‘construitt in prima jumatatea sec. 18. Monumentul a fost enovat in anal 1910. cu care prile a fost inkinurata pietura mural din see. 18. Petru Olde, parohul local. a copia inscriptiile ce mentionau anul si pictori ce au Iuetat aici iar Ioachim Miloia le-a publicat, considerandu-le deosebit de importante pentru istoria artei bindtene. Prima inseripfie avea urmatorul text: cesta sfinnd hiserica sai sugreivit la anul 1762 i Marit Tevezié ai Apusulut si ai Rome. fisnd stapanitori si i pamantulut acestuia, fitnd episcop loan iam inceput a zugravi in tuna lui inorie la 20 zile si am sfarsit inv luna septembrie la 7 zile 1762", iar in cea dea ddoua sunt cuprinse si numele pictorilor, ,Aceusta sfiana biseried am ugrdivit, find zugravi ew ierodiaconul Vasile Hlesieviei sicu fiul George si cu Loan Popoviet sicu Rad Lazarevied, find ucenic Stanc Data aul 1762", in nod evident textele au unele greyeli de transeriere. ins nu diminueaza cu nimic valoare acestora, De la biserica din C imparitesti, care se datorea7é penelului lui Gheorghe Diaconovici. Doud dintre acestea, fisus Pantocrator si Maria ctv Pruncul ay ajuns prin donatie in patrimoniul Muzeului Banatului din Timisoara. in Colectia de utta veche romanease’ a Mitropolies Banatului au ajuns usile Imparitesti, semnate gi datate de Gheorghe Diaconovici in 1769, Picwura pieselor, ce provin din acest iconostas. se renmarc’ prin influente stilistice apusene. lonchim Miloia considera aceste apere ea o faza de trecere de la pictura de traditie bizantina la cea de facturd apuseans. jele luminatilor imparati documentari a sari vechile ieoane 82 iba: A. Milo Din acta in 1B, UH, 198, ris devotee Vase Sin ad Larnsh WED. POA. 38.9.8 fel. bth Pho binient in see IN, Butte, PT. pots TL Bs Murccions Colera dew iis reche a hie Ting 91 Conaeceonia. Tnious. 97. p57, al. 3 Drive, ad St se Sngrand Diane in peta de rome a sla 0 9, napa 1S CLUY MANASTER (cartier. municipiul Cluj-Napoca, jud. Cha, fn biseriea ortodosa Calvatia se afl o icoans din 1674 provenind de la Miyua, picturd ateibuité tus {Luca din felod, Vs LASUA (sat com, Uri jd Bist Nasa) CLUJ-NAPOCA (municipis. ud. Cluj) fn ultimul stert al see. TS, orayul devine un important centta politic $4 cultural al Transilvaniei, Populatia romineased @ orayue ni, nedrept fo serie de actiuni de organizave side Tntivire sub semml luptei social-politice. care in permanenta este sprijiniti de actiuni cult nase. Constrairea celor dows biserici romanesti se inseric in contextul luptsi de afiemare navionald, simbolizind lupta dui impoitiva e faki de pitrunderen gi evidentierea elementului romanese in oras. Construita ile si rel ‘opozitied autoritititor municipa si macedoneni din oras. precum si cw al negustorilor romani brasoveni. Biserica Stinta Treime din Deal” a fost insljata in ani 1795-1796, Construita in stil baroe. edificiul se compune din absida altarului poligonala. un naos octogonal si un pronaos hivlas. in interiorul biserieti a fost montat un dreptung! valoros iconostas, finalizat in anul 1796 de cunoscutul pictor brasovean Constantin Boghind, Iconostasil se compune din mai multe tegistre. primul euprinzind Constantin Zogral ot Beusor. 1796), Maica Domnalut eu Pormeul, Sfinta Treime si Sf Joun Boresitorul Re sarbitorile principale, si cei 12 apostoli avand in centi pe lists Hristos, Opera de maturitate artisticd, iconostasul pictat de Constantin Boghina ilustreaza influentele foceidentalizante, receptate prin filer’ ortodox’. Croma- tica icoanelor sale beneficiaza de valoratit gio lars’ paletd, lumini si umbre. iar compozitiile sunt concepue in spititul artet apusene. Biserica nvierea Domnului. ctitoria episcopului unit loan Bob, a fost ridieat in jurul anului 1800. proiectul si planul constructiei ti datorat arhitectulut Joseph Leder. In interior se ala un ieonestas din prima jumatate a sec. 19. in biseriea Ado mirea Maicii Domaului, din Carterul Manastur. | de cult ce a inlocuit 6 veche biseried de piatrd, dating din pris reabil iconostas. impodobit cu seulpturd auritl, avind trumoase icoane din a doua jumitate a aceluiasi veac atribuite lui Stefan enerchi din Arad. in acelayi cartier, la biserica Calvaria se alld icoana Moica Dominului ew Prunc provenind din satul Hisua (sat. com, Uru, jud sanele impatatesti: fists Pantocrator (semmat Disc egisivele urmitoare cuprind 13 priznicare. ilustrind asec, 18. se afl un reicocina m Bistrita-Nasdvd). picturd din anul 1673 atribuiti pietoru- lui Luca din Iclod. Muzeele clujene tezaurizeaz3 impor- lante colectit de artd veche romineasea, un Toc de seam find detinut de icoane. Muzeul Etnogeafic al Transil- vaniei, intemeiat in 1922, a acumulat pe parcursul decenitlor un mare numar de icoane pe lemn si sticl luerarile apartinand unor pictori transilvaneni din see. 17-18. Icoanele pe lema, peste 100, provin din aproape toate zonele etnografice ale Transilvaniei. Peste 300 de icoane pe sticld ilustrea7i toate centrele artistice in care s-au produs in sec. 18 si 19. Muzeul National de Ar desi are un numar relativ redus de icoane, prin valoarea acestora reusese sf ilustreze evoluyia picturii rominesti transiivanene in see. 17-18. Pe kings picturile apartinand in colectie figureazd lucrari semnate gi datate, sau care pot fi atribuite lui Nechita Zugravul, Popa Ivan din Rasinari, Constantin Raseanu si Stefan Popa Zugravul. Un patrimoniu deosebit de valoros, incluzind peste 300 de luctari se pistreaza in Muzeul Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane, intemeiata {in 1938, bogata colectie de arté religioasd a fost alcituiti din icoane pe lem si sticla provenind din juderele Clu). Maramures, Silaj si Bistrifa-Nasdud. Un lot important de icoane pe lemn au fost restaurate in laboratoarele Muzeului National de Arca din Bucuresti si a Muzeului National de Istorie a Transilvaniei. Cele mai vechi cexemplate dateaza din see. 16 (ieoana Maic Domnului cu Pruncul Hodighivriv, provenind de la Dezmir si Bunavestire de la Ciuleni) gi sec. 17. Deosebit de bine reprezentat este sec. 18, in colectie find lueriri ce apariin pictorilor Alexandru Ponebalschi si Radu Munteana din Ungureni, activi in Maramures gi Tara Lapusului, Tu- dor Zugravul, Nechita Zugravul, Andrei Zugeavul, Nistor din Feleac. Popa Stefan si Gavril Zugravul, prezenti in acest veue in diferite localitati din tinutul Clujului (Campia Transilvaniei, Sataj sau in Tara Nasiudului. in pirtile nordice ale Transilvaniei au activat de asemenea pietorii de la sudul Carpatilor, Grigorie Ranite din Craiova gi David de la Curtea de Arges, abituri de pictorii risindreni lacov Zugravul si Gheorghe lacoviei. acest grup de iconari find pistratori si continuatori ai traditilor brincovenesti. Icoanele pe sticli din colectie provin in marea lor majoritate din centrul de pictur de la Manastirea Nicula, cele mai veehi datind de la sfargitul sec. 18. Bunt FL Mtureyan, Bieri din de, Cluj, 1942. M, Toca Sarmtlr. Dani seri fan Cy jr an 180 in SU, 196N, fase 1p. 3M. Panam, Pte vedo hier ‘din Arkucpiscopia Tadulus, Feleusatut st Chiudus, in vol Manmmncute isorve $e anid relegineds Cui Napca, 198 COCIUBA MICK (sit, com. Pietroasa, jud. Bihor) Biserica de lemn Sf. Gheorghe. construiti in 1715, dupa cum mentioneaza o insetiptie: .,Ciimd aw g mesterii hesercea, in luna lid viresar de 25 de sile. Ani de la nustesea lui Hs. 1715 Biserica are remvarcebile + de pilda portatal si mester-grinda ¢sculptate 84 Interiorul a conservat pind in 1901 o picturd mural executaté de David Zugravul, an in care a fost acoperité in bisericd se pistreaza o icoand reprezentind pe Nicolae. picturd ce dateazi din anul 1718 find opera lui Maties Zugravul, dupa cum rezultd din inscriptia din partea de jos: ,... mult gresitul Maties Zugrav, in 1718, meseta féorar, dai 12°, Pictura este realizaté de un talentat pictor, care se inscrie stilistc pe linia traditiilor postbizantine din nord-vestul Transilvaniei, Bibl: 1. Goda, Cristacho-Panat, Mormente orice biseriey tin Eparhaa Oras, Oradea, 197, p77. COJOCANT (sat, com. Mogoy, jud. Alba), Biserica de temn, Sf. Arhangheli, valoros monument istoric, a fost ridicat in prima jumdtate a sec. 18, inlocuind un mai vechi licas de cult. In interior se pastreazi un remarcabil ansamblu de pictur’ parietal, ce dateaza din anul 1771 in absida altarului. pe peretele de nord, se afla urmitoarea inseriprie ce consemneazd numele pictorilor:, Acest sfint aaltarin sau zugravit cu cheltuiala malitvei sale popa Mie si a preutesit, fard de alte cele cheltuialis bani 80 de florinti vonasi. Pomeni Glospodi) erei popa lie. preuteasi foana, Nicolae, Andrei, erei loan, ereitta) Floarea, Floare, Maria, Vasile, Maria; Gheorghe Ztugrav), Créviun Ztugray). Cei doi pictori au pictat in altar pe bolta Sf Tieime. pe pereti o frizk de medalioane cu provraci. iar in registrul inferior obisnuita teotie @ sfintilor icrathi. Pe spatele tamplet este infitigat Jerifa Jui Avram. Pe peretele risiritean al absidei apare anul 1771, an care figureaza si in naos in mai multe locuti Astfel in partea de sud a naosului fa scena cu Evanehelistul foan apare anul 1771 si numele pictorului principal al licasului: ,.Gheorghie sin lucov Zugrav”. iar anul {nfaptuirii picturii parietale este repetat pe bolti la Pan- tocrator si medalionul cu Sf. Dub. Programul iconogratie al naosului este cel frecvent intélnit in a doua jumatate a sec. 18 in bisericile de lemn, Pe bolta, in ax, patru medalioane cu Dumnezeu-Tutal, Pantoeratorul, Sf. Duh si Maria. De o parte si de alta medalioane cu stint in bust. iar in al doilea rexistru episoade din Cictul Patimilor: iar la colturile incaperit imaginile evanghelistilor. Pe pereti, sfinfi militari, mucenici. leonostasul este in mai multe registre, sus fiind compozitia cu Rastiynirea fui fisus, sub care urmeaza proorecti, apostolii avand pe picturd murala realizata de Gheorghe din Raiyinari gi Craciun Zugravul. leoanele impacitesti apartin pictorului popa loan ot Balgrad. care semneaza icoana Deisis in anul 1760. in zestrea artistic’ a monumentului se afla si mai multe icoane datand din see. 19, fisus arhiere Buh: 1. Cestache-Panai, Bierce lem momamente tance alas Episcopal fait, Als Tua, 1987. 9.9498 COJOENA (sat, com. Cojocna. jud. Clu). Biserica de Jemn Prezentarea la templu a Fecioarei a fost inaltat intre ani 1795-1796, inlocuind un edifieiw mai vehi in patrimoniul bisericit se aff citeva ieoane pe lemon Inar multe ieoane pe sticla de 0 valoate artistic’ rear I, Dowd icoane impardiesti. Denis si iwi ew¥, Drigui drut guid in Remnia, EO. Menke. acu To9, pe dos 66, M. Posunis, Paetura romance xca di Transituania, Ld. Basis, CaiNapoc, WL p38 39 + (sat, orag lermut, jud. Mures). in aceasta tate se pastreaza doua biserici de ! ia lor, ambele utilizine! tipul primar al edif tiilor de cult de lem, adied un plan dreprunghiular fard absida, apropiat constructillor laice, Cele dowd monumente le arhitectura sunt importante si prin fansamblurile murale ee le detin, Biseriea de tema Bi e, consttuitd in anu 1768. a fost decorata in iiterinr cw pistari ined in a dows jumitate a see, 18. Gitocata probabil zugravilor din centrul de Ta Feisa Pciura iconostysulaia fost realizata de Toader Zugravul presupes autor 91a une! parti din ansamblul mural. Din pictura absidei se mai pot ved az pe bolts Sf: Time, far pe peteli sfinti paring yi athidiaconi, Pietura mural fe la sfirgitul see. 18 sau inceputul Secolului uemator sia fost atribuita Tui Popa Nicolae Zugrivul, autor si al ieoanet imparatesti fisus fmparat pi mare arhieren. Programul iconografic al navei Guprinde pe bolt mai multe medalioane cu Pantocra- jurul, Maria orantd, Dubul Sfmt, iar la colturile jncaperii evanghelistii, Pe perett in arcade apar sinoade ccunenive yi scene din Cielul Hristologic, precum 3 tmucenici asezati in arcade, Cel de-al doilea monument. Biserica de lemn Sf, Arhangheli, pistreaza mai multe icoane semnate de Popa Nicolae din Feisa in anul 1784. Pictura murald interioard, impresionantd pentrw ataya- rmentul fad de traditie, dateaz din 1852 31 apartine tot tunui pictor din Feisa, dar dintr-o generatie mai re conti. Autorul ei este Porfirie Sarlea, a edrui picturd se Catacterizeaza prin fantezia creatoare $1 virtuozitatea lovali- valoroase pent din navi date coloristie’. Bil: E. Greecanu, Tipolagia biserteior de Ben din cenval a Transact, 9 Ml, Il. 1969, p. SS. $9. 64 1 Chstachs-Panait, Bieri de Home momumente isoriee din psc Tlii, Alba Tula, 1989. p. 283-284 DEALU GEOAGIULUL (sat com. intregalde, jud. ‘Alba). Biseriea de lemn Sf, Arhangheli a fost ridicatt fa anul 1742 gia suferit unele adaugiri Ia inceputul secolulué nostra in patrimoniul bisericit se afl mai multe jcoute pe stick gi lemn de la sfargitl see, 18 si din sec. 19, Pictura tamplei, icoanele impardtesti, reprezentind pe Maria cu Pruncul, Deisis, Sfinta Troita la Mamvri NIrkanghehii Mihail yt Gavril, impreund cu praznicarele Gateaza de la sfiryitul sec. 18 gi au fost atribuite Ini Simon Zugravul din Balgrad, De asemenea se pistreazi doua icoane infitisind pe Sf Nicolae si Sf. Nicolae si scene din viata sa, atribuite sec. 17. in interiorul bisericii a existat si pictur mural pe bolti, unde se mai vid lunele fragmente, iar peretii au fost tencuiti ‘Bibi, Grsesanu, 1 Cristachs-Panait. the hiveriet ort omnes vaonal Aha faa, 30 MA, Xb, 1966, 6 ULAR pe sn9-720: 1 Crstache-Panail, Bisrie de fen, monument Peavice din Epseopia bull, Alba tua, 1987, p. 79. DEIAN DEDA (sat. com, Deda, jud. Murey). Biserica ortodoxa are in patrimoniul siu mai multe icoane si vestigti de la fo veche minastire, centru monabal ce data din sec. 15 De la aceasta miinastire provine un clopot datat 1546. De fa aceeayi veche ministre situatd pe valea Bistta, se afla la biserica din D. dowd pretioase icoane ce le datordm unui pictor din scoala carpatica. Grigorie ‘Zugrav ul din Colomeea, Cele dou ieoane, de dimensiun’ fapreciabile, infitigeaza Adormirea Muicti Domnutui fntdmpinarea Domului, datind din anul 1690. Pe prima intre icoane se afl 0 inscriptie in slavon’, avind lurmatoral eontinut:, (Rohl) lui Dummnezew Petrascn dist saul Dimitra si sofia sa. ndnastirew Dedit, penar suftend pariotitor: Anal 1640. ‘aru Grigorie or Colonti “xlevirana coleetie de ieoane apartinand see, 18, dinire tare unele datorate unor mesteri activi in aveastdl oni. Amintim intre avestea dou icoane impiratesti datand in 1753 dat ditt aceasta pomanis ba Biserica detine © BIN. St Molsy, Mindssrite eomineyts din Transtvaniesi Cinta Siti, 1986 p. 132-134 ME Porun, N. Sab, Tuk finch romainest din jade Mapes (sce: XT-NVID, fn MR CaM Tae pe TIS. AL. Porumb, Pienura romdneased den oI. Ed, Davia, Cy Napoca. WSL. p92 DEISIS ( iconografia bizantin’ si postbizantin’, insem fee = rugieiune). Tema fundamental in ‘ind doc trina intercesiumi, in care lisus este teprezentat imparat sa athierew, tronind, fiind flancat de Maria Botezitorul. in ealitate de sfinj intercesori, care se roagd pentru iertarea picdtosilor. Tema figureaza intotdeauna in cadsul Judecatit de apoi, constituind nucleul jconografic al tamplelor. Hind prezenté adesea ca ieound impirsteased, dar si in centrul frizei apostolitor. In pietura romaneascd din Transilvania, avand iconogratia Ge traditie bizantina, tema este prezenta la toate monu- mentele mai vechi sau mai noi, Intre cele mai vechi exemple putem aminii reprezentarea din naosul de ta Santimarie Orlea (1311), pictura din pronaosul Ma hastirii Rameti (1376), tripticul de la Muzeul Brukenthal (see. 15), ferecatura Tetraevangheliarului din 1498 de la Feleae (jud. Cluj). ieonostasul bisericii Sf. Nicolae ‘din Hunedoara (1654) si nenumarate alte exemple, tema find prezenta in iconogratia tuturor bisericilor, Bibl: Realferston zur iycamtninhon Kant, ty Stttgar, 1986 PL TITS LING. 1D. Stefaneseu, Zomgraia arte Izantne 9 pictint fendale rominest, Fa. Meriiane, Bucureyt. 1973, {i Drigu, Dictiomarencilopedc de arti medieval romaneasc Fd. Suimlfies 91 Enerlopodics, Bucuresti, 1976, p. 123. DEJAN (sat, com. Moravita, jud. Timis). Vechea biserie’ din sec. 18 din aceasta localitate a fost inzestratil cu pictur realizate de Serban Zugravul. Dou’ dintee avestea icoana Maria cw Pruncul si lisus binecuvdntdnd, ce a ficut parte dintr-un iconostas, figureaza azi in Colectia \Vicariatului Sarb din Timisoara, Picturile infatisea7’ pe fiecare persona} in picioure, avand nimburi decorative jn relief. Prima dintre icoanele amintite este semnata yi datatié: ,,SERBAN ZUGRAF 1767, MAT 12”. Stilistic 103