Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Henri Bergson - Evolutia Creatoare PDF

    Încărcat de

    roma_nia
    748 vizualizări169 pagini

    Titlu original

    Henri Bergson - Evolutia creatoare.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    748 vizualizări169 pagini

    Henri Bergson - Evolutia Creatoare PDF

    Încărcat de

    roma_nia

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 169
    (© Henri Bergson, Evolusia creatoare, Institutul European Iasi, pentru prezenta versiune in limba romana ISBN 973-586-132-1 PRINTED IN ROMANIA HENRI BERGSON EVOLUTIA CREATOARE ‘Traducere si studiu introductiv de Vasile SPORICI INSTITUTUL EUROPEAN 1998 Intre stiinta si metafizica -~Aparitia lui Bergson a insemnat stinea in care Puteau si-i azvirle ancora sperantele de restabilire ametafizic ‘Tudor Vianu (1939) Aparuti la virsta deplinei maturititi creatoare a filoso- fului Henri Bergson (1859-1941), lucrarea Evolujia creatoare -a impus de la inceput ca scrierea sa de cépetenie. Ea a rimas de-a lungul timpului ,lucrarea sa cea mai cunoscutd” (D. Hersch, 1981), iar ,locul de seamé al autorului a fost stabil” tocmai de aceasta lucrare (D. Collinson, 1987). Asa cum releva -savangii din domeniul stinjelor naturi, cartea ,avea sa mar- cheze istoria raporturilor dintre stiinfa si flasofe, stimnind «zi discupisicontroverse (cf. Iya Prigogine, Isabella Stengers, adntre eternitate si timp", 1997). Daca n-ar fi decit aceasté operd fundamental si inci ar ajunge pentrua defini o concep fie considerati de mulfi ginditori contemporani drept ..cea ‘mai mare filosofie pe care a avut-o Franja de la Descartes, iar Europa de la Kant incoace” (Gillouin, 1926). Rezumind argumentele, pentru asemenea evaludri, as spune cd: 1. aparuta in 1907 in francezd sin 1911 in englezd, Evolutia creatoare definitiveazd locul de frunte al autorului in flosofia veacului; 2. ea cuprind o expunere atotcuprinzitoare 6 HENRI BERGSON a conceptiei sale, anticipata partial in teza de doctorat, , Eseu supra datelor nemijlocite ale constiinjet”, ca si in , Timpul ‘si liberul arbitru” (ambele aparute in 1889), in ..Materie si energie” (1896) sau in , Risul” (1900): 3. ilustreazd cu preg ‘anja maxima imbinind densitatea ideilor stiintifico-filoso- Jice si expresivitatea literard a deslusrié lor — formula prin ‘care a fost motivati de cdtre Academia suedezd, in 1927, acordarea Premiului Nobel pentru literaturd, lui Henri Bergson: ,ca 0 recunoastere a ideilor lui bogate si incitante $1 a mdiestriel cw care au fost infijiate”: 4. in Evoluyia creatoare inireprinde cea mai ampla si mai complexd incur- siune sintetizatoare —indeosebi in stiinfele biologice ¢ipsiholo- xgice, dar si in istoria filosofiei ~ pentru a elabora cit mai complet miezul doctrinei sale, reprezentat de intuitia duratei In acest context se cuvine citat din nou Tudor Vianu, care spunea ca. filosofia ginditoruluifrancez este ultima mare sin- tezd aparuté in decursul istoriei moderne a gindiri”, ea consti- tuinduse intr-unul dintre ,centrele de grupare a culturii con- temporane” (ef. Istria filosofiei moderne, vol. IV, 1939) ‘S-a sustinut cu teme cd filosofia lui Bergson se sprijinds pe viziunea sa asupra viet (Clara Dan, 1966). Daca pind la el teorile cunoasteri se nutreau din generalizarile oferite de stinjele exacte —indeasebi matematica si fiziea~ autorul unei dutentice , flosofita vii” isi consolideazis conceptia cu esen- fialul concurs al stiintelor biologice. Ceea ce i se pare demn de preluat in flasofie, din marele spectacol al viefit, este suges- tia creagiei spontane, imprevicibile, deeilibere. Dar conceptul din urmé nu apartine doar flasofie, ci deopotriva sociologiei siestetict, In Evoluyia creatoare autorul consiatd cu argumente stiinifice sifilosofice cd problemele referitoare la dezvoltarea lumii vii sint doar partial solutionate prin mecanicismul de- terminist, de esenta materialist, sau prin finalismu radical, de tendinga spiritualista. $i atunci bergsonismul apeleazé la © solugie sintetiod, anticipatd in dialectica hegeliané, prin care EVOLUTIA CREATOARE 1 determinismul evolutionist e wizut cao tendinfé, ¢a un imbold ce include echilibrul intre necesitate si libertae: , Constiinfa este liberd prin esenja ei: ea este insasi libertatea”, spune ‘autorul in finalul capitolului IM si conchide, eu privire la ‘constinfa ..Ea va percepe libertatea sub forma necesitatit” Tar intr-un ,,Cuvint inainte”, la Materie si memorie, Bergson apeleaza la..conceptia bunului sims” cind precizeazé ropus ca obiectiv al primului capitol sa ardtdm cd idealismul ‘sirealismul sint doud teze la fel de excesive... Materia, pentru noi, este un ansamblu de imagini. $i prinimagine infelegem 0 anumitd existenta care e mai mult decit ceea ce filosofil idea- list numeste o reprezentare, dar mai putin decit ceea ce flosoful realist numeste lucru”. Adicé, definind realitatea, el doreste ‘sae situeze 1a mijloc de drum” intre idealism si materialism, in spiritul gindirii omului obignuit De aceea ni se pare foarte exacta conceperea operei lui Bergson ca incercarea unei noi sinteze in cimpul metaficii spiritualist, inspirindu-se partial din miscarea romanticd, dar ccontinuind si precizind sensul principal antiintelectualist al neospiritualismului francez (..) care s-a afirmat incé din ultimele decenii ale veacului trecut, si al gnoseologismului ‘modern, interpretind noile rezultate ale dezvoltarit biologiei” (Al. Boboc, Filosofia contemporani, 1995). Revenind la Evolutia creatoare, se impune precizarea ci ceca ce ilfascineazé pe autor este momentullibertitii creatoare de nou in evolutia speciilor. El considera ca fenomenele naturale si deopotrivé actele gnoseologice ar sta sub semnul spontaneitafii contingente, nu al cauzalitafi. , Rolul vi ‘Spume autorul in capitolul I, este de a introduce nedetermi- area in materie. Nedeterminate, imprevizibile... sint formele ‘Pe-care viata le-acreat in pas cu evolupia sa. ot mai nedeter- ‘minate, vreau si spun din ce in ce mai libere”. Comentatorit de orientare marxista, de ta noi, ai lui Bergson, au remarcat asemenea caracteristict, chiar dacé au 8 HENRI BERGSON fost nevoiti, pentru a le putea comunica, i: condamne.,irajio= ‘nalismul’,,,misticismul” sau , panteismul” lor. fn teoria berg- soniand a , evolutiei creatoare” ei criticau separarca creajiei JSaiide legi deci promovarea unei libertapipure,extrarafio- nalitatea,,,imerpretarea idealista” a ceea ce nu este cunos- cut, ,divorgul inte spirit si materie”, situarea elanului vital intr-un domeniu al subiectivismului si arbitrarului absolut” (Clara Dan, 1966). 5-a considerat, de asemenea, cit prin negarea determinismului obiectiv” este negatd ,realitatea materiei". Aceasta ar fi redusa asifel la sensul de ,,produs subiectiv”, de ,obstacol creat de spirit pentru a-si afirma libertatea”. Libertatea, aga cum se desprinde din bergsonism, «ar insemna doar ..autism si evadare”,.,ineriorizare absolus- 13”, ,solipsism”’ etc. (Ernest Stere, 1975). Esti tentat uneori a spui ci meritul unor asemenea exegeze rimine acela de a ‘Ai desteptatinteresul ctitorului asupra Evolutici ereatoare prin ‘ample citate (spre mihnirea mea, nu intotdeauna traduse cu Aidelitatea cuveniti), prin expunerea destul de lard si condes- cendenti a ideilor bergsoniene. De aceea ,rezervele crtice” ale autorilor apar mai curind ca nigte inserturi strdine de ccorpul textului, un fel de obligatit de serviciu, menite a face posibila expunerea conceptii respective. Deosebit de important rimine,totusi fapeul cd, incondi- Mile cenzurii ideologice a vremii, .pozitivismul metafizic”, ‘cum a mai fost numit bergsonismul, s-a bucurat in final de o receptare favorabild. Astfel, uni Iau considerat ca 0 ,incer- care de a fundamenta sub toate aspectele si din toate punciele de vedere, existenja reald, obiectivd a libertifii. Libertatea relativd aspirituluifaja de corp... libertatea voinjei de a crea impreviibilul, victoria creajiei sia libertipit asupra materiei inerte” (Clara Dan). Alii au considerat cd: .,in toate directiile de aplicare a acestei filosofii a duratei, Bergson a denunjat ravagiile rutinei, ale automatizérii, aceasti forma gravi de sclerozare a constiinjei care consid in acceptarea totala gi EVOLUTIA CREATOARE 9 ‘Pasivia ceea ce nu are dreptul de a guverna decit mecanismele ‘materie... Nu existd obstacol pe care o voinja incordata si ferma si nucl poata inldtura... i aceasta pentru ed vitorul ‘nu este predeterminat... depinde de noi cael sa fie alfel, mai bun, mai uman (Ernest Stere). .» Planul demonstrajilor din acest volum este formulat de autor in Introducere. E/ arata ca Evolujiacreatoare cerce- teazé, in primul capitol, conceptele de mecanicism si finaltat, ‘eu care opereazé intelectul pentru explica evolufa. Concluzia ‘este ci ambele sint inadecvate pentru o asemenea sarcind, desi un finalism moderat se situeazé, totusi. mai aproape de ‘adevir. In tucheierea primulut capitol se elaboreazd teoria elanului vital, ca forfa originaré: a viefi. Ea strabate toate linile de evoluti si este cauza profundé a variatilor ce vor genera specii noi. Viaja este o tendingd exprimata de elanul vital, care actioneaza asupra materiei neinsufleie, determi- nind diversificarea ei nedefinita. Spre ainfelege evolujia lumii vii se impune depésirea punctului de vedere al intelectuui Operatia este intreprinsa in capitolul al doile, care analizeazit marile direct ale evolutieivieti. In acest proces s-ar manifesta dowé tendinje divergente si complementare: una duce spre lumea vegetala si alta spre lumea animala. In elanul vital se ‘manifesta treielemente comune plantelor si animalelor: tor- Poarea vegetativa, instinctul si inteligenta. Dar viata vegetati- ‘9, cea instinctiv gi cea rajionala mu sin reptele unei tendinge unice a dezvoltiril,ci sin directédivergente ale unei activitaji care s-a scindat in cursul cresterii, Intre ele diferenfa nu e de treapti a dezvoltari, cide natura. In capitolul tei se cercetea- 1d semnificatia vies, cauzalitatea generatoare a inteligenfei, viaja corpului si a spiritului. Ultimul capitol releva modul cum chiar intelectul ar putea gira o filosofie capabild si-l depageascé. In acest scop se intreprinde o incursiune in istoria unor sisteme filosofice. Cartea se incheie cu 0 analiza a 10 HENRI BERGSON ‘raportului dintre devenirea real sifalsul evolutionism, critica concentrindu-se asupra conceptiei lui Herbert Spencer. Pozitia ui Bergson cu privire la raportul dine filosofie Si stiintd promoveazi teza cd ele sint dou feluri de cunoastere, ‘opuse dar complementare: prima se intemeiazé pe clip adicd Pe cantitativizarea efemerului, a doua se sprijind pe duraté Nu este aici 0 judecata de valoare in favoarea filasofiei, ci ‘incercarea de a media, intre cele dowd trimuri ale cunoasteri, ‘raporturi sortite sé umanizeze stintele si si implice filosofia in acest demers. Vasile SPORICI Opera lui Bergson (selectiv) 1889—Eseu asupradatelor mediate ale constingei: 1896 = Materie si memorie; 1899-1900 ~ Risul: 1901 ~ Visul; 1902 = Efortul intelectual: 1903 ~ Introducere in metafizicd 1904 = Notd asupra lui Ravaisson. Paralogismul psihofiziologic: 1907 -Evolupa creatoare; 1908 —Amintirea prezentului; 1911 ~ Inuifeflosoficd; Perceptia schimbarii. Constinga si viata;

    S-ar putea să vă placă și