Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In ultimii ani , turismul a devenit principala ramura a economiei Barbadosului si principalul contribuabil la P.I.B-ul national, pozitie ocupata pana nu de
mult de industria zaharului. De fapt Barbadosul a fost o tara predominant
agricola, iar zaharul era cel mai important produs.
In ultimii ani, problemele legate de zahar, pe piata mondiala , prtul mic de
vanzare raportat la costurile mari de productie, impreuna cu nevoia de a reduce
nota mare de plata a importul de produse alimentare, au dus la eforturi sustinute
ptr. diversificarea modalitatilor de acumulare de fonduri la economia nationala.
Astazi, cu aproape un milion de turisti, cazati sau aflati in trecere, ce aleg
Barbados drept destinatie a vacantele lor, turismul a devenit principalul
angajator si aducator de valuta straina.
Comertul cu servicii constituie 2/3 din economia statului Barbados Dintre
sectoarele comerciale, comertul si turismul sunt cele importante.
Barbados-ul produce titei brut si gaze naturale, conform statisticilor 1/3 din
necesarul national.
Industria manufacturiera, care intrase in declin la sfarsitul anilor80, a aratat
o revigorare de-a lungul anilor90 .
In ultimii 15 ani ,sectorul - Afaceri Internationale s-a extins si a devenit tot
mai important , astazi contribuind cu un procent semnificativ la P.I.B. Cuprinde
afaceri din domeniuii cum ar fi: banci , asigurari, finante, consultanta pentru
investitii, publicitate si marketing, management al averii private, fabricarea si
asmblarea de produse finite, dezvoltarea tehnologiei de informatica si software,
servicii de procesare a datelor.
Barbados-ul detine o forta de munca specializata si bine educata, iar
legislatia in domeniu este considerata de catre statele straine drept un model
demn de urmat . Tinand cont de piata internationala si de intelegerile financiare,
Barbados-ul mentine un extraordinar control al schimburilor pentru a proteja
balanta sa de plati.
In 1993, tara a inceput sa-si revina dupa o grava recesiune. Renasterea
economiei, condusa de turism, a readus linistea in 1994, lucru ce a continuat in
1998-1999. Datoria externa este inca manevrabila datorita ratelor destul de mici.
Majoritatea datoriilor sun detinute de sectorul public.
Guvernul a introdus politici care sa se ocupe cu rezolvarea problemelor
legate de costul muncii si de concurenta. Acestea includ negocieri cu partenerii
sociali, privind politica preturilor si a veniturilor, ce cuprind sectorul privat,
guvernul si bursa si infiintarea unui Consiliu National al Productivitatii care sa
raspunda de problemele de productivitate.
Trestia de zahar
Zaharul a fost unul dintre cele mai important element al comertului extern al
insulei. Nivelul productiei la zahar a fost consistent in raport cu productia la ha.
8600 ha de pamant sunt cultivate de trestie de zahar, care au produs aproximativ
58.400 t zahar cu o valoare la export de 57.300.000$.
Vegetale si fructe
Aproape 2000 ha de pamant sunt cultivate cu vegetale, dintre care amintim:
fasole, morcovi, castraveti, varza, rosii, cartof si dovleci.
Barbadosul produce 60% din cerinta de fructe a insulei, fiind specializata
in productia de lamai, cirese, grapefruit, mango si avocado. Districtul scotian a
fost declarat zona copacilor fructiferi iar de exportul acestora se ocupa Corporatia
de Marketing si Dezvoltare Agricola. Peste 213 ha sunt dedicate culturilor de
fructe.
Pescuitul
O mare atentie este acordata pescuitului si dezvoltarii pescuitului. In
ultimii ani, au fost facute imbunatatiri importante in domeniul marketing-ului si a
distributiei de peste, imbunatatindu-se flota de pescuit si serviciile adiacente,
marindu-se eficienta pescarilor prin utilizarea de echipamente si tehnica moderna.
Aceste imbunatatiri fac parte din programul lansat de guvern pentru aducerea
acestei ramuri industriale la un standard ridicat.
Turismul
Acest sector vital continua sa fie varful de lance al economiei, fiind
principalul
Mod de castig din ultimii ani. In anul 2000, un total de 545.027 de turisti
vizitatori au venit in Barbados inregistrandu-se o crestere de 5.9% fata de 1999.
Pentru aceeasi perioada s-a inregistrat 533.278 de vizitatori veniti pe vasele de
croaziera. O crestere de 23.2% fata de 1999. Totalul incasarilor pentru aceasta
perioada a fost de 1.414.600 $
Petrolul si gazele naturale
Rezerva de pretol brut la mijlocul anilor 90 era estimata la 3.2 milioane de
barili, iar rezerva de gaze naturale la 200 milioane metrii cubi.
Export si Import
Totalul importurilor s-a situat la cca. 2.312 milioane $ in anul 2000, iar
exporturile inregistrandu-se la 545,7 milioane $.
Produsul Intern Brut
Produsul intern Brut pe 1999 s-a situat la 4.137 milioane $. Iar pe cap de
locuitor PIB-ul a fost de 15.400 $.
Facand o analiza mai detaliata putem observa ca importurile cele mai mari s-au
facut la:
o Materii prime industriale: 1992, 27.9%, in 1998 ajungand la 24,9
%, inregistrandu-se o scadere cu 3% a ponderii importurilor la
aceasta categorie.
o Alimente si Bauturi: 1992, 19,1% iar in 1998, 15,9%. Si aici
observam micsorarea importurilor.
Cresteri importante s-au inregistrat la echipamente si utilaj: 1992, 14,4% iar in
1998, 17,5%.
La mijloacele de transport: 1992 avem 4,9% iar in 1998 11,5%.
La bunuri de larg consum s-au inregistrat procente ca: 1992, 21,98% iar 1998,
22%, fara a se inregistra oscilatii majore.
In ceea ce priveste exporturile, cele mai mari cotatii le au:
Industria manufacturiera: 1992 avem 97,8% si in 1998, 97,9%. Un
prag mentinut fara prea mari oscilatii.
Bauturi si tutun: 1992, 31,2%; 1996, 35,9% iar 1998, 29,0%
Chimicale: 32,1% in 1992, 1996 avem 26,8% iar 1998 30,4%
Exporturi
Observam faptul ca locul I a fost preluat de UK, aceasta inregistrand in
marea majoritate a perioadei cote mult mai ridicate.
(mil $)
Locul I, UK: 1994 35,4; 1998 41,3 (1996 1997, s-a inregistrat 46,4
respectiv 48.4)
Locul II, SUA: 1994 34,7; 1998 41,8
Locul III, Bunkers: 1994 26,8; 1998 35,5
Locul IV, Trinidad Tobago: 1994 17,1; 1998 27,4
Locul V, Jamaica: 1994 11,3; 1998 20,1
Dupa acestea, vin tari ca: Santa Lucia, Canada, Venezuela, Granada, Antigua si
Barbuda, la care cifrele nu depasesc 13 mil $. Deci state cu o pondere mai scazuta
in exporturile Barbadosului.