im \ () \ JS No? Anais Nin Miles HUMANI by fictionemt ei peer tT ME TRE Seat can Meter SUT UBUC edit ie ait aT sey ae Meee ca iat aac Meat eh ee txt DCA Forename tel or) Crease ee enreccratet ae] scriitoarei, este o galeric a oglinzik Picco tence itcaae Med Bernt tert er Oe ac Caen tr bac cae intra in scend J Paes Met a Re lao aca RTecticaatoms la granita nebuniei, urmata Spovedanic™ a acestei pasiuni inter- Sir aner un oe (reat rane amantului — Otto Rank, Exist: Cid toeteirac lel eerrtt) i Tolloeees eee rae SMe y Cora ges Ni hoeeet ccm ea Tite Fee tie ae Peerrercarrar Pte ene ut wikia nu pot fi nicicind separate, intrucdt FT mentul matern gi felul in care el frecwint tat Raftul Colectie coordonata de DENISA COMANESCUANAIS NIN Incest Din Jurnalul dragostei necenzurat 1932-1934 Cu o intraducere de RUPERT POLE si nate biografice de GUNTHER STUHLMANN Traducere din engleza de LUANA SCHIDU HUMANITAS fictionCoperta colectici de GABI DUMITRU Redactor RALUCA POPESCU ANAIS NIN From “A Jonna of Lo the rgated Diary of Anais Nin Harcourt Brace Jovanovich, Publishers, New York—Sam Diego~ Londra, pe @ 1992 by Rupert Pole, as Trustee under che Last Will and Testa Anais Nin Notes copyright © 1992 by Gunther Stuhl Some material previously appeared in The Diary of Anai ted by Gunther Stuhlmann, copyright © 1966 by Anais copyright @ 1986 by Gunther Stuhlmann, ron pages 80-85 was first published in its entire- An Inzermational Journal, copyright © 1989 by Gunther 1931-1934, edi- |, Introduction Stuhlmann Excerpted letters from Henry Miller to Anais Nin (except for the selection on pages 80-85) first appeared in their entirety in A Literate Passion: Letters af Anais Nin and Henry Miller, 1932-1953, edived and with an introduction by Gunther in, copyright G 1987 by Rupert Pole, as Trustee under the Last Wi Testament of Anais} entission of The Anais Nin t. The leuer on pages 116-117 was published in its encirety in Henry Miller: edited and with an introduction by Gunther Stuhlmann. Nin, copyright renewed 1984 by The Anais Nis Trus n of The Anais Nin Trust. Some of che dream py raghout this book were first p in their entirety in Volum An fnternational foxmmal, copy 1992 by Gunther Stuhlmann. ea ae ie permission of The ‘Trust, Photogeaphs and illustrations courtesy af The Anais Nin Trust. By arrangement with Barbara W, Stuhlmann, Author's Representative © HUMANITAS, 2006, pentru prezenta versiune romaneasea Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei NIN, ANAIS Incest: din Jurnaltl dragostei necenzurat/ Anais Nin: trad, din englez’ de Luana Sehidu; introducere de Rupert Pole; note bibliografice de Gunther Stuhlmann. - Bucuresti: Humanitas, 2006, ISBN (10) 973-30-1355-X; ISBN (13) 978-973-50-1355-4 1, Sehicu, Luana (trad) TL Pole, Rupert (pret) UL Stuhlmann, Gunther (ed. 821.11(73)-94=135.1 Introducere Incest: din ,Jurnalil dragostei“ continu’ povestea lui Anais Nin inceputa in Henry gi furte (1986), Acoperind pe- rioada zbuciumata din viata lui Anais Nin din octombrie 1932 pina in noiembrie 1934, jurnalul completeaza primul volum (1966) al furrmadseled let Anats Nin, din care, din mo- tive personale si juridice, Anais a exclus atit de mult din viata ei amoroasai, Acum, cind practic toti oamenii pome- niti in /neest au murit, nu mai exista nici un mativ sa aprim publicarea jurnalului aga cum a dorit Anais: in forma ne- cenzurata. Materialul a fost redactat pentru a realiza o car- te de dimensiuni rezonabile, dar nu s-a omis nimic legat de evolutia emotionala a autoarei. ‘is isi considera jurnalul confidentul suprem gia seris in el fara intrerupere din 1914 pana in 1977, Din 1914 pana in 1931 a seris fara a avea de redat vreo emotie profunda in dragoste. Apoi, la Paris, in 1932, |-a gisit pe sertitorul/aman- tul pe care jl cdutase ata vreme: Henry Miller. Aceasta dra- goste, ale carei etape initiale au fost descrise in Henry gi fune, a produs o dubla trezire — Anais femeia si Anais s rea. Aceasta trezire pasionata este foarte bine prin’ lul adesea salbatic pe care il vom gasi in jurnalul necenzurat — 0 proza pe care unii cititori o vor considera, fara indo- jal, surprinzator de diferita de proza poetica slefuita a jur- nalului cenzurat, $A ne amintim ins% ¢4 Anais seria in jurnal cu ineandescenta, imediat dupa ce aveau loc evenimentele pe care le descria.In Incest relapia de drageaste cu Henry Miller continua, dar nu va mai avea niciodata aceeasi intensitate. Anais plins experienta dureroasi dea deveni femeie, siacum ,ochii ei sunt deschisi catre realitate — catre egoismul lui Henry“. Relatia esentiala explorava in v olumul de fata este aceea dintre Anais si tatal ei, un celebru pianist si donjuan care a divartat de mama ¢i $1 s-a csatorit cu o mogtenitoare boga- ti cand Anais era doar o copila. De fapt, Anais gi-a inceput jurnalul la varsta de unsprezece ani, sub forma unor scrisori citre taral ei in care il implora sa se intoarea la familie, Spre deosebire de mama si de fratii ei, Anais refuza si-si judece taral, si-] vada oumai in alb si negru. Este hotarata sa-] ,des- copere". Relatia este oarecum tragicomica: tatil simte o in- cununare a carierei sale de donjuan incercand sa-si seduca fica, dar Anais stie ca ea actioneaza la sfatul psihanalistu- lui (si amantului) ei, dr. Orto Rank = sa-si seduca taral si apoi sa-l paraseasca, pedepsindu-l astfel pentru ca o aban- donase cand era mica. Ca si primul volum al jurnalelor cenzurate, acest volam se sfarsegte cu povestea de acum celebra a avortului pe care |-a suferit Anais. Aici apare ins’ intr-un context nou = intr-o lumina noua, care scoate in evidenta relatia lui Anais cu Henry Miller si cu tatal ei. Cand seria jurnalelor necenzurate ale lui Anais Nin (,Jurnalul dragostei*) va fi incheiata, vom avea o relatare extraordinard, acoperind durata unei vieti intregi, a evolu- tiei emoyionale a unui artist creator, a unui scriitor care po- seda tehnica de a-si descrie cele mai profunde emotii si curajul de a le dezvalui lumii intregi. RUPERT POLE Executor, Trustul Anais Nin Los Angeles Februarie 1992 Nota asupra editiei Textul Jacestef? este luat din caietele-jurnal numerele e, aga cum au fost treizeci si sapte pana la patruzeci si ele numerotate de Anais Nin. Titlurile date de ea acestor zece caiete au fost: ,,La folle lucide", , Equitibre’, , Uranus", »Schizoidie si Paranoia*, ,"Triumful magiei — magia alba si magia neagra", ,Flagelare“, ,,« lar in ziua a saptea s-a odih- nit de toate lucrurile sale pe care le-a facut », citat neglijent dintr-o carte pe care n-am citit-o hiciodati" » »Audace*, »Aparitia clara a Demonului™ si ,Curgere — copilarie — re- nagtere®. Degi Jncest a fost seris aproape in intregime in limba en- gleza, in text exist o serie de pasaje extinse in franceza sau spaniola, Ag vrea s4-i multumesc lui Jean Stewart pentru ex- celenta traducere a acestor pasaje, care sunt clar mareate. RP.23 actombrie 1932 Incotdeauna am crezut ca artista din mine este cea care wrajeste, Casa mea ezoterica, luminile, culorile, costumele, lucrarile meleJintotdeauna am stat indentru! unei mari co- chilii de artist activ, timorata si incanstienta de puterea mea Ce ficuse dr. Allendy ? Inlaturase artists, ingrijise gi iubise esenta mea, fara fundal, fara creatia mea. Am fost chiar pre- ocupata de aceasta lipsi de atagament fata de artist - am fost surprinsa ca cram atat de stapanita, arat de dépanillée de ar- tificiul meu, de tesaturile mele, de farmecele mele, de elixi- rurile mele, St astazi, singura, asteptand musafiri, imi privese acest sambure nou-nascut si ma gandese la darurile pe care i le-au facut Hugh, Allendy, Henry si June, Imi amintese ziua in care t-am daruit bijuterti surori lui Hugh, Ethel; iar i verigoara mea Ama Maria imi daruieste pietre pentru acvariu si un peste nou, cu aripi caraghioase, verzi, si imi spu- ne: , Vreau sa merg la Londra cu tine. Vreau sa seap de June™. Si ma las pe spate si plang de nemarginita recunostinta. asta Plec la Londra. Am forte not si trebuie sa infrang durerea ce reapare mereu. Am nevoie de mai multe zile in care s& ma plictisese putin in viata mea sau in care si. ma misc in interio- ral jurnalului men, al povestit mele. Nu pot infrange nebunia intr-o singura zi. Mai am inca momente cand ma zvarcolesc in durerea mea ca inte-un cuptor, gi asta se intampla atunci cand Henry imi spune la telefon: ,Esti bine ?* si eu rispund 9»Da". Sau cind cade piuneza dintr-un colt al fotografie: lui »Henry Miller, autor de gang" si imi dau seama cat de mule m-am indepartat de lesbianism gi cum fhrumai artista din mine, energia dominant, se extinde pentru a fecunda fe- mei frumoase pe un plan care este greu de inteles si care nu are absolut nici o legarura cu activitatea sexuala obisnuita‘d Cine va crede intinderea si inaltimea ambitiilor mele cand parfumez frumusetea Anci Maria cu cunoasterea, cu expe- rienta mea, cAnd @ domin gi o curtez pentru a o imbogan, pentru ao crea? Cine va crede c4 am incetat s-o mai iubese pe June cand am descoperit cA ea distruge in loc sa iubeas- cA? De ce n-am fost in extaz cand June, femeia magnifica, s-a facut mica in bratele mele, mi-a aratat teama ci, teama ei de mine si de experienta mea? Vintul simoun din seara asta. Involburare. E noapte si am fost puternica toata ziua. Nu trebuie sa fiu atat de sla- bita numai pentru cd e noapte si sunt obosita. Cand simt ca June este foarte geloasa pe ceea ce am f8- cut pentru Henry, fi spun: ,,Pentru tine am facut totul®. Si ea imi spune o minciuna: cA voia si ma vada inainte de a-l vedea pe Henry Dar minciuna mea e urmata de un adevar: imi amintesc c& m-a coplesit mila cand am citit in insemnarile lui Henry cea lucra pentru Henry si Jean (Kronski) $i ca o data, in- tr-o frenezie de oboseala si revolta, a exclamat: ,.Amandoi spu- neti ca ma iubiti, dar nu faceti nimic pentru mine!* fi amintesc de asta lui June gi simt cA ag vrea sf fac ceva pentru ea. Dar indata ce o spun dorinta mea piere, pentru ca sunt constien- ti ca este © dorinrd distructiva, cA nu am destula viralitate, cA am muncit destul pentru Henry, cd nu mai vreau sa fac sacrificii. Aga ea spontaneitatea mea piere, generozitatea mea devine o minciuna a carei raceala ma infioara, si as vrea ca tot trei si putem sa recuneagtem ca suntem istoviti de sa- crificii si istovigi s4 mai suferim inutil. 10 Cu toate acestea, eu sunt cea care munceste pentru Henr si June, dar intr-un spirit rebel. Congtienta cd nu am nici un motiv sA m4 impovarez sau sA ma pedepsesc, cA sunt, in sfarsit, absolvita de wina gi c& merit sa fiu fericit? June se agteapta si-i spun ce o sa facem maine-seara; June conteaza pe imaginatia mea; June o si ma lase si-mi tidez lipsa de experienta in ce priveste viata reala. Acum, ca. 0 am pentru @ seara, ce sa fac cu seara asta si cu ea [Pot sa seriu pagini fantastice, dar nu stiu cum sa le traiesc.( René Lalou este exuberant, viguros, locvace, spiritual. Era foarte atras de mine, impotriva vointei sale, caci puternicul sau echilibru |-ar fi tinut departe de intunecimile mele, Dar exuberanta lui fizica il constrangea. Pentru prima data eram constienta de puterea mea asupra barbatului cu mintea in- treaga — incetul cu incetul, dezinvoltura si spiritul lui se to- peau. Vedeam cum claritatea i se faramita, vedeam cum emotionalitatea sa crestea, Pana la sfarsitul serii, devenise René Lalou, omul in vinele caruia curgea singe spaniol. Am ras mult, dar imi era dor de iubirea mea, de natura mai densa, mat intunecata a lui Henry. Strilucirea lui Lalou, pasiunea sa pentru abstractie ma captivau, dar imi lipsea Henry — imi era dor de el. Lalou a combatut suprarealismul, apoi mi-a cerut cu in- sistenta paginile pe care le scrisesem despre June. Radea de munca minoritatit, apoi igi dorea si ma vada publicata unde- va unde sa fiu mai remareata decat in Transition. in dimineata asta primesc o scrisoare frumoasa de la Al- lendy care se incheie cu ,fe plus dévowé, peut-éere™, gi sime ce brazde adanci a sapat devotiunea sa ciudara, cat de subtil ma invaluie, fara tragism sau senzationalism. Ma simt ca o persoana care a fost dregata, nebuni, care se trezeste intr-o dimineara intr-o limpezime idilica — renascuta, Ce efort sa. ma smulg din intuneric gi sufocare, dintr-o mare si indbusitoare durere, dintr-o autosfasiere inchizitionala! aAllendy privindu-ma cu dragoste dubla — ochii lui ciudani, gura si mainile lui calde. Nu vreau s4 ma retrag si sa primese daruri, Capa mea neagra este la June, dar odata cu ea i-am dat prima mea frantura de ura. Nu sunt in puterea ei. |Fiecare dintre ci a gasit in mine o imagine intacta a lui in- susi, eul sau potential Henry a vazut marele om ce put fie, June personalitatea superba.JPiccare dintre ei se agara de propria-i imagine din mine pentru viafd, pentru putere. | June, care in esenga nu are nici o siguranta, nu-si poate defini maretia decat prin forta ci de distrugere. Henry, pana m-i cunoscut pe mine, nu-si putea afirma maretia decat ata- cand-o pe June. Se devorau unul pe altul — el o caricatur zafeal slabea protejandu-L{far dupa ce au reusit sa se distruga reciproc, Henry plangea pentru ca June murise, iar June plan- gea pentru cd Henry nu mai era un zeu, si ei ti trebuia un zeu pentru care sa tralasca. June vrea ca Henry sa fie un Dostoievski, dar eafil im- piedica si devina asta — fara si vrea, din instinet.{Vrea ca el reau nici macar sa mai das; ca Sa sa-i cdnte osanale, nu sa scrie o carte mare. Nu poate fi in- vinuitd pentru ca distruge. Respiratia ei, afirmarea vietii ei fiecare migcare a ego-ului ei — asta e ceea ce ii derute: diminueaza, it frange pe ceilalti, Ea este sincera, nevinova- ta, inocent, Eu |-am inalrat pe Henry. Eu pot face din el un Dosto- ievski. Eu ii insuflu forta.\Sunt congtienta de purerea mea, dar puterea mea este feminind; ea cere un meci, nu 0 victo- yie}Puterea mea este, de asemenea, aceea a artistului, aga ca n-am © nevoie personala de opera sa pentru a ma inalta pe mine, Nu am nevoie sa ma laude, c&ci cu sunt in primul rand artist, eu imi pot pastra cul, eul meu de femeie, in fundal. Acesta nu-i blocheaza munca. Eu sustin artistul din el. June nu vrea numai un artist, ci un amant si un sclaw. Eu pot abandona cerintele eului meu, pot capitula in fata artei, in fata creatiel - mai presus de toate in fata creatict. 12 Asta fac acum. fi creez pe June si Henry, fi alimentez pe amandoi, dandu-le credinta mea. In fragilitatea mea exista simbolismul acelei fragile realizari de care sunt bantuiti. June vede in mine femeia care a trecut prin iad, dar care ramane incactd — care vrea si rdm4ni intactd. Ea nu-si va pierde si- nele, sinele ideal. lar Henry vrea idealul dostoievskian. Ar in mine imaginea sinelui acestui ar tul. El gaseste st. Intreg, putern ne stingherit. [Eu nu am nevoie ca arta lui si ma ridice in slavi, Am pro- pria mea creatie}Ca sa fie mai putin egoista, June ar fi tre- buir sa fie artista. Datorita Ini Allendy, pot sa renunt la o simpla victorie. Tubese. li iubese pe amandoi, pe Henry si pe June. lar June, care ma ibeste orbeste, cauta si ma distruga si pe mine. Paginile mele despre ea, care sunt o opera de arta, nu o satisfac. Le ignora forta si frumusetea si se plange ca nimic din ceea ce am spus nu este adevarat. Dar nu sunt in- franta nici macar o clipa, Eu cunogteam adevarata valoare a acestor pagini, independent de June. Asadar, mai intai munca mea.\Daca forta mea ca artist este zdruncinata, ce alta fortaé mat am ?Stimularea mea naturala, vitalitatea mea, imaginatia mea autentica, sAnatatea mea, vioi- clunea mea creativa. Sice o si le faca June la toate astea ? Dro- guri. June imi ofera moartea si distrugerea. June ma vrajeste — imi vorbeste cu fata ci, cu mingaierile ci, ma ademeneste, se foloseste de dragostea mea pentru ea ca si ma distruga. © moarte dubla. Prospetimea trupului meu trebuie distru- pentru ca trupul meu sa devina ca al ei. Ea a spus: ,Cor- pul tau ¢ atat de proaspat, al meu atit de deteriorat®, Si astfel, pe nevazute, fara vind, cu inocenta, imi va ucide prospeti- mea, nestirbirea pe care o iubeste.\Va ucide tot ce iubeste) Si de unde aceasta cunoastere intunecata? Din clocote, nebunie, sampanie, intoxicare cu mangaieri, sarutari, exal- tare, Ne aflam in Porssow d’Or, ev genunchn inlinguiti sub masa, bete una de alta; s1 June ¢ beata de ea insagi. I-a spus 13lui Henry ca este un nimic, ca n-a reusit sa fie un zeu si nici si fie un Dostoiewski — cd ea ¢ cea care e zeita, propria el zeita, Acolo, miracolul este infaptuit, Amagirea, Henry este ucis. June si-a anihilat din nou partenerul. Henry“, spune ea, ,este un copil.“ Dar protestez si spun ca cu ered in Henry ca artist, apoi recunose ca il iubese ca pe un barbat. Cand m-afntrebar: , Ll iubesti pe Henry, nu-iaga ?* pant facut fui Henry cel mai mare dar al mest, Ochii mi s-au in- tunecat de durere. Am stiut ci prin aceasta recunoagtere Henry era salvat. El a redevenit un zeu — doar un zeu, a spus ea, putea fi iubit ce ea sau de mine, Aga cd Henry e un zeu. lar June intreaba, din inocenta autoimportantei ei: Esti ge- loasa pe Henry ?“ Dumnezeule — ev, geloasa pe dragostea lui Henry pen- tru June, sau geloasa pe dragostea lui June pentru Henry? Atunci devin fluida, dizolvara, {uyante. {mi iau zborul din tortura care ma asteapta ca un gigantic storeator de san- ge, presindu-mi carnea intre June si Henry, De aici evadez cu un efort supraomenese — ca sa evit autodistrugerea $1 nebu- nia. Pentru o clipa, sunt captiva. June vede imensa durere di ochii mei. Le-am facut amandurora cel mai mare cadou pe care-] puteam face — fi livrez pe unul celuilalt, oferindu-i fie- ciruia cea mai frumoasa imagine despre sine. Eu nu sunt altceva decat cea care reveleazd, care armonizeaza. Si pe ma- sura ce ei se apropie unul de aleul, it dau lui June un Dosto- iewski si lui Henry o June devenita creativa. Eu sunt anihilara numai uman. Amandoi m-au iubit. li iubese pe June si Henry mai putin raportat la rebeliu- nea mea impotriva suferintei. Simt cd iubese in ei o expe- rienté care nu m4 poate distruge — in care nu mai intru in intregime — pentru ca intentlonez sa indtese. Seara. A venit Henry si la inceput conversatia noastra a fost rensionata. Apoi a vrut s4 ma sarute si eu nu |-am lisat. Nu, nu puteam suporta asta. Nu, nu trebuie si ma ating’; m-ar 14 durea. A fost descumpani rea mai mult ca ort _Tirezistam. Mi-a spus ci ma do- And, ca June i-a deve mele doua nopti cu ea n-a putut simti ni atunei fusese ca tstraina, ca in pri- io pasiune. Ca de um s-ar fi dus la o curva. Ca ma tubea si calnumai cu mine simtea o legatura intre imaginea lui men- tala si doringa luil— c& nu era posibil sa iubesti doua femei, ca cu o dislocasem pe June. Inainte de a termina si-mi spuna toate astea, capitulasem — apropicrea mis-a parut extrem de fireased - nimic nu se sebimbase, Eram uluita, parea atat de neschimbat. $i crezusem ca legatura dintre not va parea irea- la sica legatura fireasca dintre Henry si June se va reinnoi. El nu poate nici macar s& se obisnuiasea cu trupul lui Jun probabil numai pentru ca nu exista apropiere. Cercetam toate astea ca pe un fenomen. Auzindu-le de la Henry, pot erede in fidelitatea dragostei. Citesc ultime- le lui pagini despre intoarcerea ei si sunt goale de orice emo- wie. I-a epuizat emotiile, i le-a extennat, Apoi totul devine pentru mine ireal si mi se pare ca Henry este cel mai sincer dintre toi $1 cd June si cu mine, sau numai eu, il inselam. Nu mai e nimic tragic. Rad impreuna cu Henry de mul- tiplcle complicatii ale relagici noastre! Mire frica de ce mi se intampla, Pric& de raceala mea. Mi-a epuizat Henry si mie emotiile, torturandu-se fara voie cu gdndul ca June ne ameninta permanent fericirea? Sau poate adesea o bucurie mult asteprata, prea mele do- rita te lasd buimacit $i cu o senzatie de insatislactie cind so- seste in sfargit? June fi spune lui Henry ca am zis ca-liubese. Fl pare sur- prins. Probabil crede ca eram beata. — Cum, ce vrei sf spui, June? — A, doar ca te iubeste, nu ci vrea sa se culce cu tine. Radem. Dar ma si deranjeaza sa vad ca June crede ait de mult in dragostea mea incat asta a vrut s& spuna cand m-a in- trebat: Esti geloasa pe Henry ? as vrea si-l elimin pe Henry, sa-] urasc pe Henry, din cauza iubirii mele pentru ea. 15imi amintese mangaierile noastre in taxi, aseara, capul meu dat pe spate, abandonat sarutului ei, ea atat de palida gi mana mea pe sanul ei, lar ea nu gi-a imaginat nici o singura clipa scena de azi. Si ba e ea cea pacalita, ba Henry, ba eu. lar singurii barbati sinceri din lume, Allendy si Hugo, stau de vorba in momentul asta, gelosi pe mine. Hugo nefericit, Henry ¢ gelos nu pe June, ci pe mine, gelos si temandu-se cA as iubi-o pe June -, sau pe Allendy. Simt in seara asta cd ag vrea sa tree prin foate experien- tele — cA pot face asta fara pericol, cd am fost salvata de Al- lendy. Ca voi tneerca orice si oriunde cu June. Serisoare cdtre Henry: A fost atat de bine ca am putut ride impreund, Henry. Tot ce exist intre mine si June nu face dle- cat s& scoata la suprafatd dragostea mea profunda, profunda fata de tine, E ca si cum ag trece prin cel mai mare test al iu- birii mele pentru tine = cel mai mare test al intregii mele viet. Si descopar c& pot fi beatd, drogara, vrajita — orice m-ar pu- tea face si ma pierd — dar Henry este mereu prezent... Nu te ‘ini pomenind de alii, Nu ai de ce sa fii gelos, Henry; vai mair Dar dragostea mea pentru Henry este un ecou profund, o prelungire profunda a unui ev al meu care vegnic are dowd feqe. Sunt o personalitate dubla. Exista dragostea mea adan- c8, devotata fata de Henry, dar ea deja poate fi cu usurin- ta preschimbata intr-o alta dragoste. Ti simet fncheierea, aga cum simt, de asemenea, cd dragostea lui Henry pentru mine se va sfarsi atunci cand va fi destul de puternic incat sa se descurce fara mine. Am facut o munca de analist — o mostra vie de clarifi- care si indrumare. Este adevarat, asadar, ce spusese astro- logia despre influenta mea ciudata asupra vietilor interivare ale celorlalti. Je prends conscience de mon pouvoir — de forta visuri- lor mele. Car despre June, ea nu are cu adewarat imaginarie, altfel n-ar avea nevoie de droguri; June e avid de imagina- 16 tie. $i Henry era avid. Si m-au imbogatit cu experientele lor. Mi-au dat amandoi atat de mult. Viapa. Mi-au dat viata. Allendy m-a trezit prin inteligenya, cdci sentimentele ma inundau, viata ma inunda. El mi-a dat forta cu care imi voi trai pasiunile si instinctele fara s& mor, ca inainte. Uneori ma doare ca trebuie si ai mai pugine sentimen- te si mai multa inteligenta. Paream mai sincera inainte. Dar, daca a fi sincer inseamna sa te arunci peste bord, era o sin- ceritate a infrangerii.[Sa te sinucizi ¢ ugor. esti fara un dumnezeu este mai greufBegia triumfului ¢ mai mare deca betia sacrificiului. Nu mai e nevoie si facatat de mult ca sa acopar ineficien- ta transmutirilor mele interioare, ca si gasese un swbstitver pen= tru intelegere. Trebuie si fac putine, dar cu foarte multa forta. Seara. Allendy asteapti s-o rap cu Henry. Imi dau sea- ma unde bat intrebarile sale. Asteptarea Ini ¢ nelinistita. lar astazi sunt tulburata de mangéierile lui, Sunt minunate. ii spun car fi datorez. El nu erede in mici un fel de dua- licate, Ar crede oare daca mi-ar citi jurnalele? Nu cumva unele dintre frazele pe care le seriu sunt mai reci decir isi imagineaza el ci sunt eu? Simt ca de data asca ma joc cu Allendy. De ced il sime mai sincer decat mine, Asta ma migca si ma sperie. Este ef barbatul pe care il voi rdni — primul - 36 de ce? Sau totul nu este decit o forma de aparare fata de puterea sa AStau aici, in seara asta, gi imi amintese de mainile Ini. Sunt pli- ne, dar varfurile degetelor sunt idealiste, Cum au urmat con- turul crupului meu, cum si-a ingropac capul la pieptul meu, adulmecandu-mi parul. Cum am stat inlanquiti si ne~am sa- rutat pana am ametit. Henry de mult mi-ar fi ridicat rochia ~ si-ar fi pierdut capul. Apoi ma intore acasa bine dispusa gi Hugh ma arunca pe pat, intr-o frenezie a gelozici, si ma reguleaza delirant, rupan- du-mi rochia ca sa mA muste de umeri, Lar eu simulez plice- rea, uluita de tragedia starilor care nu se mai potriveschPasiunea ilui Hugh a venit prea tarziudVreau sa ma aflu in bratele lui \Henry — apropierea |- sau in bratele luijAllendy — necunos- cutull Si intotdeanna am vrut sd-mi fie ruptd rochia! { Simt prea acut plecarile, intalnirile, prelungirile, noile scan- tei. In mintea mea e o plenitudine concentrata, de diamant, control ~ dar privese in jos la emotiile mele gi cle alearga in directii diferite, Eo tensiune de hiperactivitate, hiperexpan- siune, o dorinta dea atinge din nou acel apogeu al bucuriei pe care il atingeam cu Henry. Voi putea si ma topese in Allendy ? Nu ered, gi cea mat mare bucurie, dupi cum Henry stie acum, este apropierea, plenitudinea, absolutis- mul in pasinne. 'Cate apropiert exista pe lume pentru o femeie ca mine? Sunt 6 unitate? Un monstru? Sunt 0 simgurd femeic 2 Ce anume mi atrage la Allendy ? Pasiunea pentru abstrac- tie, infelepeiunea, echilibrul, forte, La Henry? Pasiunea — trairea, neineleapta si fierbinte, alipsei de echilibru a artistului, topirea si fluiditatea crea- torilor. \Mereu dot barbati - cel devenit si cel in deveniredme- reu momentul atins si urmatorul presimtit prea curand. Prea mutta Inciditate. Gelozia lui Hugh este arzitoare. Gelozie pe Allendy, Maine 0 sa-i spuna ca si-a recuperat nevasta — ci Allendy einfrant, cd Allendy m-a inteles foarte bine, pe cat de bine putea un om de stiinga, dar ca el, Hugh, ma posed@. Hugh stie cd Allendy a vrut sa-i stirneasea gelozia, o data pentru totdeauna, ca sa-si exprime agresivitatea fata de barbat in locul ama dragostei - s& se salveze delpasivitatea homosexuala, prin care le permitea altor barbati sa-i iubeas- cA sotta.lE] ste ca toate astea ar trebul si fie un joc psiho- logic jucat cu un scop definit, dar ca in acest caz nue un joc pentru ca Allendy este implicat sentimental. $i astfel lucru- rile crude pe care le va spune il vor rani cu adevarat pe Al- lendy! lar Hugh il va rani pe barbarul pe care il iubeste cel mai mult, ca sa-si atirme barbaria si dragostea pentru mine! 18 Si in timp ce imi spune toate astea, cu noua sa intuitie clara, sunt tacuta si nelinistita ca Allendy sa nu fie ranit. Imi propun s4 incere s4 atenuez efectul vorbelor lui Hugh — povestea lui despre rochia sfasiata. Totusi stiu ci Allendy nu poate fi ranit, c are o intuitie extraordinara care il pro- tejeaza. Este atat de siger ca nu-l iubese pe Hugh; sicu cata siguranta ma asteapta. $i fi admir ceribila stapanire de sine, felul in care isi dormina viata si durerea! Starsitul serii. Muzica orchestrei creste in intensitate; in- ciperea explodeaza, 31 eu Ia fel. Stau in picioare, imi acopar fara cu bratele si rad — rad cum n-am mai ris niciodata — gi rasul mi se frange intr-un suspin, un suspin puternice, tan- guitor. Pentru o clipa sunt nebuna = absolut nebuna. Hugh e infricogat, Vine la mine tandru si uluit: ,,.Biata mea pisicu- ta, ai fost prea fericita. Te-am facut fericica !“ June ¢ aventura si pasiunea mea, Henry ins& e dragostea mea, Nu ma pot duce ine la Clichy sa-iinfrunt pe amandoi, Lui June fi spun ca nu ma due fiindca ma tem ci nu ne vom putea ascunde de Henry sentimentele, iar Ini Henry ca ma fem ci nu voi juca teatru destul de bine in fata lui June. Ade- varul este ci ma uit la Henry cu ochi stralucitori si la June cu exaltare. Adevirul este ci ag suferi omeneste vazind-o pe June instalara alacuri de Henry — unde vreau sa fiu eu — caci apropierea dintre mine gi Henry e mai puternica decat ori- ee aventura. Allendy ¢ iubirea de maine. Acel maine poate fi peste ani de vile. Nu vrean 4 explorez spatii ori distante. MA las in vo- ii, Astazi nervii imi sunt zdruncinati. Dar sunt de ne- ia viel domolit. Seara. De neimblinzit. Gardenii albe pentru June. Am- bye de Delhi pentru June. June. June in bratele mele in taxi. Bratul meu care devine puternice, capul sau dat pe spate, eu 19sarutandu-i gatul. June se topeste ca o petala grea, Ma pri- veste ca un copil: ,Vezi, Anais, sune stingace. Ma sime mi in bratele tale“ Plecand, ii vad fata ca prin ceata dupa geamul taxiului. ‘Un copil chinuit, flamand, dorit si nesigur de dragoste, spe- riat, luptindu-se cu disperare sa manuiasca puterea prin mis- ter gi mistificaria Ea chiar crede c& Henry a fost mort, c& nu poate trai fra ea. Ea vine si stricd, creeazd complicatii art le, starneste oamenii unii impotriva altora, il manie pe Henry pana-ntr-atit incat il scoate de pe orbita si simte ca traieste, ca fi face gi pe altii s8 traiasca, simee ca asta e spectacolul, viata, $i to- tul e copilirese. Ea nu poate s creada, cu exceptia momentelor de fer- voare. Ea crede cind o tin in brate. Apoi mé lasi si se lup- ta pentru obiectivitate completa — ea si Henry discuta cu prudent, incercind si ma perceapa obiectiv, in afara cli- pelor de extaz si vertij. Strigatul perpetuu al lui June ca lui Henry nu i se poa- te incredinga adevarul. Vad o imagine atat de deformata a fiecaruia in ochii celuilale. Trebuie sa fac eforturi cumplite i pastrez pe Henry al meu gi pe June a mea. Tar ei vor sA ma implice in conflict, s4 ma asmuta impotriva unuia sau a celuilalt. June vrea spectacolul asta, pentru ca este o noua manifestare a atenqiel pe care i-o acordim; vrea ca Henry si cul mine sa ne luptam pentru ea. Asta i-ar oferi momen- tul de urd, sau de pasiune, in care crede numai ea. Ea nu poate trai in semitonuri, in sugestie, in adevar. Dumnezeule, sunt oare destul de puternica pentru ao ajuta? Allendy spune cA mi-am transferat marea nevoie de a-i ajuta si de a-i crea pe altii fntr-un fel de psihanaliza. Trebxie s& ajut, sa daruiesc, sa creez, si intervin. Dar nu trebuie si ma daruiese pe wine — trebuie sd invat sma stapanese. lar 20 hum vad ca poti sa ddrutesti cu adevarat numai stapinin- du-te, pentru cf a sterge sinele inseamna a sterge egoismul si simul pos [Asa ca daruiese gi, pentru ca revars mai putin din sentimentele mele sfagietoare, sunt mei puterni- ci, nu ma pierd, raman lucida, dérwiese cu adevarat. Ce pot sa le daruiese lui June si Henry ? Pot sa-1 redau unul altuia? Nu mi se pare corect. June crede ci Hen: smulat cand devine furios, balbair, ilogic; crede ca el e viu acum, in vreme ce el era viu jnain- te de aparitia ei, doar cd in adancul lui, In toata dragostea ei pentru mine rasuna aceasta nova de gelozie: vrea sa intirzie publicarea sigura acum a cartii lui pentru ca ¢ aranjati de mine, fl ataca pe Henry pentru ed nu mai accepta sfaturi de la ea. Trebute sé fiu atenta la toate astea chiar in clipa celei mai mari exaltari. Cand nu ma poate orbi, isi ofera trupul. Singura mea salvare este cd o dezarmez, o penetrez aproa- pe fara cuvinte, fi dizoly puterea pur si simplu privind-o lung. Nu pot si nu observ ca intotdeauna se pune pe ea in- sasi, ego-ul ei, inaintea dragostei pentru Henry. Noaptea. Henry a fost aici. Spune ca un lucru eclar: avem nevoie unul de alrul mai mult ca oricdnd, si vem fi bunt cu copii, June si Hugh. ‘Am fost uimita si-l vad imbatranind, aratandu-se protec- tor, Pentru el June este un copil patalogic — interesant ca atare, dar stupid si giunos. Deodata a aparut intre noi un sentiment de alianta pu- ternicd - un Henry schimbat, un Henry rinit c& oamenii cred ca nu poate serie decat ,partrete de vagine™, I-am spus ce-t datorez. Pentru ci m-a facut fericita ca femeie, m-a salvat de June si de disolugie, nu vreau sa mor. Sunt prea fericita. Ce conversatic ciudata — cum porneste de la dragostea noastra pentru a trece apoi la alte lucruri fara nici o impor- tanta, la aventuri superticiale. Avunci fi spun ca era adeva- rat ce spusese June, cd o sacrificase operei lui — se folosise 21de ea ca de un personaj pe care avea nevoie si-l creeze — dar 4 cu n-o sa joc pentru el gi n-o 88 creez vreun mister, fiind- c& noi avem nevoie de apropiere, si minciunile nu apropie. Aga am stat de vorba din nou, intr-un acord total — in- trebandu-ne de ce nu puteam s& fim fn dezacord. Nu. Stim de ce, Suntem neindoielnic apropiati, fesuti din aceeasi fib June e moarta pentru el fiinded nu exist deeat chipul lui June si corpul lui June. Henry spune atunci cajnu-si poate explica interesul meu fata de June decat ca unul lesbian — pentru chipul si corpul lui June — nimic altceva. Stie cd nu-i pot oferi lui June nici mintea, nici sufletul meu.{E mandru ea ajuns in punetul in care fi poate explica paginile mele despre Mona-Alraune lui June, in vreme ce pe ea acestea o uluiese si o deruteaza.! June interpreteaza paragraful meu despre camera de ho- tel oarccum literal — ca descriind o experienya cu un bar- bat intr-o camera de hotel — adica fara imaginatic, $i Henry, germanul greoi, ¢ cel care sesizeaza intelesul simbolic! Ana Maria ¢ inteleapta inainte de a experimenta viata. : curioasa. Vrea s-o cunoasca pe June. Incearcd si se puna in locul Ini Eduardo, s-si imagineze ce simte el pentru mine ~ in locul unui barbat. Incep sa-i explic delicat si abstract atitudinea masctlind la o femeie — semnificatia si valoarea ei, Nu vreau sa fie speriata. Vreau sa gtie. Cand i-am vorbit despre ea lui Allendy, el aspus: ,,vret s-o seoti la lumina® — dar imi arunca acuzatia obtuza for- mulata impotriva psihanalistilor: c dezlantuie instinctele oamenilor, $tie ca[procesul de dezlantuire nu este decat o 1 Paginile ,Mona-Alraune*, bazate pe relatia lui A. N. cu June Miller, au fost incluse in cele din urma in House of Fncest (1936) gi in nuvela »Djuna", care a aparut in prima editie a cirpii The Winter of Artifice (1939). 22 etapa a clibera rearea consolideaza fiinta la un ni- vel nou de idealism si sinceritate.s Vorbind cu Ana Maria, am vazut cum mintea ei limpede se deschide si evadeaza din mediul sau obignuit. Am fost co- plesita de bucurie cand am vazut intelegerea ci deschizdndu-se in cdteva ore, jucdndu-se cu faptele gi imaginile pe care i le dadeam, cu viata pe care i-o infatigam. «A spus: ,N-am mai vor- bit niciodata cu cineva ca tine, n-am mai vorbit niciodata aga“. Cand am sosit eu violete pentru Tia Anais, Ana Maria a stiut c4 erau pentru ca. Ce mult mi-a placut exclamatia ei de inc&ntare pentru ca am venit in costumul cel mai simplu pe care-l purtasem vreodata: un fulgarin negru matasos cu nas- turi de argint, palarie barbateasea din fetru negru ca a lui June. Tia Anais a vazut doar o capitulare in fata conven- tici. Eu stiam ca era dezarmarea profunda a exeentriciratii mele, o excentricitate pe care o purtam ca pe o deghizare -i sochez, si-i intimidez, si-i fac s& se simta stanjeniti si nelalocul lor pe cei de care ma temeam. Mergand in taxi cu Ana Maria, fi priveam fata tanara si ma intrebam :ICare e darul cel mai mare pe care 1-1 pot face,f luminez. viata sau sa fac ca lummea sd se cutremure pen- ¢ ea? Clipa aceea cind lumea se cutremuré si capul lui June cade ca o floare grea rupta de pe tulpind — arta tinde mereu ating’ iar $i iar © asemenea clipa, iar ingeleptil complotea- i dilua esenta. $i uram intelepeiunea hui Allendy, promitand in taina: daca pot, Ana Maria, voi face lumea s& se cutremure pentru tine! Hugh s-a transformat in astrolog si studiaza la biroul meu, lar acum sunt Linistica in privinga lui, Aceasta noua pa- stune scoate in evidenta cea mai buna dintre facultatile lui. Noua sa dragoste, violent si pasesiva, face din el un bar- bat puternic. [liubese pentru eforturile pe care le-a facut ca sd risipeasca vagul si intunericul — ceea ce m-a chinuit este calitatea esentialmente pasivd a firii lui. Henry spune ca 23Hugh a folosit jiu-jitsu cu mine ~ a folostt propria mea forti pentru a ma distruge, mea lasat si ma dau singura cu capul de podea cand voiam sa izbese im el, Mi-a evitat cu inteli- genta greutatea si apasarea, a eludat orice rezistenya — si eu am simtit vidul, disciplina, absenta inclestarii, Tocmai frde- fitetea lui este ceea ce-l face neschimbat, taciturn, limitat. Dar sunt linistita. N-o sa-l mai fac sa sufere. Ma tem ca va sti ci ¢ mana mea. Vreau sa-l fac omeneste fericit. (Omeneste, ¢ aga o ftingé perfecta //Numai perfectiunea lui ma limiteaza. Eacis- ienta lui este o limitare, Poate salvarea mea, caci viata la care renunt permanent pentru Hugh este singura mare discipli- nd pe care am cunoscut-o vreodata. A fi mereu tabita de zi- durile care ma inconjoara a fost singurul element care m-a silit 4 ajung la sublimare, Cata vreme, o Deoamne, cata vre- me voi putea sa-l fac fericit ? Ma ingrozese si tremur, acum cind Henry vorbeste de publicarea cartii sale si despre ple- carea noastra in Spania impreuna. Aproape ea sper si se in- timple vreo catastrofa care |-ar impiedica si-mi spund macar: »Acuin urmeaza-ma". Eduardo s-a retras: jignit si dispretuit — in mintea lui — de viata. Indragostit de Allendy gi stiind ca ¢ in zadar. Nici- odata resemnat cA nu m-a dominat. Incapabil s4 se arunce, ca André Gide, intr-o homosexualitate fecunda si plina de bucurie. Discutie amara, cruda cu el si Hugh, in care dezvalui epuizarea completa a compasiunii gi tandretii mele fata de Eduardo. fi urise ,spiritualitatea”, cu care se lauda, O urase pentru cd m-a ranit. El are senzatia cA, fiindea a avansat de la psihanaliza la astrologie, traieste, dar eu gtiu ca Allendy interpreteaza asta cao retragere si, chiar daca este o ascensiune in dezvolta- rea sa mentala, rimane intr-o stare de rationalizare. Esecul lui personal, imi dau seama acum, in afara de im- posibilitatea de a iubi, este durata scurtd a credintel sale. 24 Nu investeste suficienta credinta ca si realizeze miracolul. Nici un miracol nu este posibil fara credin Discutia nu-i era de nici un ajuter, stiu. N- cat sA ne scuturim de o ostilitate care ne sufoca pe amin- doi. Detesta influenta pe care o am asupra surorii sale, Ana Maria, iar eu detest si ma gandese cd am irosit ataria ani in- fuzandu-i credinra. Daca Allendy si cu mine la un loc nu L-am putut salva pe Eduardo, niment alteineva nu poate. Asearaa fost ultima mea tncercare, Siam facut-o nu din dragoste, ci dintr-o indignare amara ca acesta era unul din- tre barbatii pe care i-am iubit, un birbat pe care nu |-am purut inlatura niciodata complet din viaya mea. Si asta vreau sa fac: sa-l inlatur din viata mea cu tot trecutul meu dure: s si pustiu. Viata incepe astdzi. Spania cu Henry, proba- bil; dragostea inteleapra a lui Allendy; influenta dominatoare a Lunii, care ma face senzuala si impresionabil! Intelepciu~ ne gi senzualitate — acestea vor f{ marile mele aripi, ultimele care ma vor salva de influenta nebuloasa, hipnotica, viziona- ra.a lui Neptun, planeta ascendentului meu! Vis: Asist la nunta cuiva, Atrag atengia unui birbat inale, cu parul grizonat, Ma invita la masa. Discutii despre dragos~ te. Unele femei imi imita felul de 4 ma tmbraca, Mangaieri minunate din partea barbatului. Ma trezese scaldara in su- doare si palpitand. in horoscopul lui Hugh descopar ce ne desparte: el este in primul rand mercurial sau mental", my este supys Linc. Marea lui influenta este paterea; este un barbat regese — pa- siunea ¢ secundara! m facut de- Sunt inflacdrata de declaratiile lui Elie Faure [in Dans pe apd si foc]: ,imaginatia omului este cea care provoaca aven- turile sale, iar dragostea ocupa aici primul loc. Moralitatea condamna pasiunea, curiozitatea, experienta, cele trei eta- pe sangeroase in urcugul spre creatic". 25Allendy este barbarul care cristalizeaza, echilibreaza, opres- te — intelepciunea pura, imobili. Henry este barbatul care cunoaste ,,supunerea la ritm*. ,,Ritmul", serie Faure, ,este acel acord secret cu pulsul venelor noastre, sunetul picioa- relor noastre, cerintele periodice ale poftelor naastre, alter- narile regulate intre somn gi veghe... Supunerea la ritm ereste inalarea lirica, ceva ce permite unui om si ating’ morali- tatea suprema invadandu- $i inima cu sentimentul ametitor ci, suspendat i in noaptea $1 in confuzia unei geneze eterne, este singur in lumina gi dorinya, edurind libertatea." 30 octombrie 1932 Catre Henry: Tu intruchipezi toate calitatile atribuite de Faure marelui artist; randurile astea au fost scrise pentru a te deserie pe tine. Unele dintre cuvintele acelea sunt propriile tale cuvinte, de aceea te-au aprins; si ma aprind si pe mine. Inte- leg mai clar decat oricand motivul si bogigia razboaielor pe care le duci; inteleg de ce m-am lasat condusa de tine... Toa- te acestea sunt un mod de a te explica pe tine ca spargator de sabloane, ca revolugianar, ca amul pe care-I deserii in Fropr cul Cancerafui. Ag folosi uncle din randurile acelea in apara- rea cartii tal Mi-ar placea s4 ne unim fortele pencru a infrunta razboa- ie si drame mai mani, imense, pentru a lucra impreuna in arta aceca care urmeazd dramei 5i domina ,elementele neinlantui- te", si domind numai petri a incepe, a continua, a plonja din nou, nu pentru a se odihmi sau cristaliza... Avem nevoie unul de altul ca si ne hranim unul pe altul, Ceea ce June a numit »perioada ta moarta* era perioada ta de reconstructie prin gind gi munca - intre ele, macelul. Perioada fructuoasa care urmea- za rizboiului. Perioada exploziei lirice. Sifpoate cand iti vei fi epuizat toate rizboaiele vei porni unul impotriva mea, $i eu unul impotriva ta, cel mai cumplit dintre toate, apai fiecare impatriva lui insusi, ca sd facem o drama din ultima noastra fortareata, din extazul gi idila noastra... | Cétre Eduardo: Hai si privim obiectiv nowa neastra re- eun razboi fntre noi, Ne uraim cordial. Ne urim pentru lat 26 cAsuntem diametral opusi in emotii $i atitudini, Pana acum am comis greseala de a fi tandri unul cu celalalt din cauza nevoit noastre de dragoste,|N-am avut puterea sa te inlatur din viata mea cand, biologic, planetar, emotional, metatizie, psihanali- tie, ar fi trebuit, Lar gic ti-a lipsit puterea de a ma uri atunci cand ar fi fost cel mai bun lucru pe care [ai fi putut face. Ar trebui sa-mi urasti pozitivismul, absolutismul si senzualitatea, asa cum cu urasc pasivitatea ta, spiritualitatea ta si negativismul ciu|Suntem mai sinitasi si mai puternici ca adversari onesti, ca antiteze, decat ca prieteni\ Vreau sa ma inlaturi din viata ta. Aseara a fost ultima mea interferentd, simu s-a datorat afecriunii, ci uri: ag vrea ca birbatul pe care l-am iubit sa fi fost altfel. Asta-i egaism, nu dragaste. E un semn ca dragostea a murit, Suntem amandai destul de puternici ca sa ne descurcam ficeare si fara fobignuinta tandretit celuilalty A fost doar o abisnuint’, ca a legaturd matrimoniala\Semnificatia tandretii a pierit de mult.) Alaltaieri seara am fost destul de curajogi ca sa recunoastem asta, Am yazut ura tn ochii tai cand ai sesizat din nou 0 ma- nifestare a puterii mele (Ana Maria) si disprequl meu cand ai pomenit de ,societate® ca o insulta intentionata la adresa su- perbilor mei prieteni. (Dumnezeule, ce insult’ prapadira; nu pu- teai gsi una mai mare?) Presupun ca ai fi impiedicat-o pe Ana Maria sa se intalneascd cu D.H. Lawrence, fiul unui miner? S-ar putea sa ai intr-o zi surpriza si mA vezi maritata cu un fiu de croitor pentru c4 are geniu gi curaj Marte este in aseendenta astazi. Pentru tine nu ¢ decat 0 noua nebulozitate atmosferica mentala; pentru mine ¢ con- tinuarea unei experiente pasionate, fie ura, fie iubire. \Oamenii ca Eduardo, care nu pot 54 se waiste sau si tre iascd, devin matii sterilizatori, marile obstacole din viata al- tora\Eduardo vrea s8 o paralizeze pe Ana Maria. E innebunit cA nu-si poate exercita protectia negativd in timp ce eu exer- cit o anumita influenta pozit Alaltaieri seara am reugir si ascult ,Sweet and Lovely“ fara si simt nici macar un fior. Eram la Potsson d’Or cu June!lIm- presionabilitatea mea prelungeste ecourile altor tubiri mai mult 27decat e necesar — si uneori fac greseala si iau repercusiu- nile drept impuls real,\ca in cazul reaparitiet lui John Erskine cand traiam cu Henry. Jar acum imi dau seama: John este barbatul cu care ma aflam in rézbor (in contrast cu tntelegerea lui Henry), si ma tem cA ma voi afla in razboi cu superinyelepeiunea lui Allendy. imi blocheaza marea dorinta de a merge mai departe, de ama dispersa in pasiune, de a ma impragtia pierzindu-ma; ble- cheaza aventurile dorite de imaginatia mea — pericolele, To- tusi stiu c& sunt legata de el.tin fiecare moment de echilibru il voi iubi pe Allendy, Dar ma voi indeparta cu patima de el in haosul fecund si confuzia lui Henry. i jimi vat lua inspi- ratia de la Henry, aga cum si-o lua el de la June. Sunt arat de extraordinar de fericita. Apare cartea lui Henry; a seris despre Lawrence si Joyce. Trimite dupa mine, ma roaga sA-mi suflec manecile, sa-l ajut gi s4-I critic. June eo »opreliste’, si dintr-odata devine si el o opreliste pentru mine. Henry si eu si munea noastra. ,, Numai de-ar pleca June la New York. Am nevoie de libertate!* striga Henry. Vreau si zbor de la mine de-acasa pana la el. E zi libera. Hugh e acasa, Trebuie sa astept. Niciodata nu mi s-a parut oziatat de lunga. Trepidez, Cu o viteza cinematografica, vad artile lui, blandeyea lui, il vad pe periculosul, eruptivul Henry, pe nei doi in Spania — si tovul ¢ inceyogat, distorsionat, aug- mentat de marele demon calauzitor din amandoi, demonu literaturil. June ¢ un personaj, ¢ material, aventura, dar aceas- ta copulatic intre barbar si femeie in insusi cuptorul crea- tIVItAEL este O NOUA Monstruozitate a unui nou miracol. Va tulbura cursul planetelor, va altera ritmul lumii si va ,lAsa universului o cieatrice". Daca Neptun ma face clarvazatoare i prea impresiona- bila (pericolul in pasiuni, in sentimente te anuleaza; vointa e abandonata!), acunci imi dau seama ca influentele plane- tare ma afecteaza foarte clar si cd sunt perfect acordata la 28 ele, lata de ce nu-i pot rezista lui Allendy, care este men- tal mai puternic decat mine; dar am ales sa fiu hipnotizata mai degraba de Allendy decdt de June. |Dacd n-as avea sentimente ag putea deveni cea mai inteli- genta femeie de pe pamant4De indata ce sunt calma, viztunea mea se face acida gi stichiuitoare. Astazi, ascultind vorbaria lui June vreme de doua ore si atingind un grad suprem de plictiseala exasperata — aga incat nici fata, nici trupul sau nu ma puteau afecta. Si apoi devin femeia periculoasa de care se teme. Ag pu- tea serie despre ea mult mai distructiv decat a facut-o Henry. Despre inteligenta ei, care ¢ nula, despretinflatia ego-uluiei. Fara mild, le-am vazut. Fra je lut Henry care ti rod vani- tatea gi produc aceasta vorbirie potopitoare, atacun irelevan- te, presdrate de acele sclipiri de intuizie care |-au tot facut sa spere. In seara asta mintea mea se intinde pe tot inaltul ce- rului si nu sunt o fiinta omeneasca. Sunt un garpe care sasa i¢ revelatii despre imbecilitatea gi lipsa de ide a zeiget si tarfer June. As lua inapoi chiar darurile pe care le-am facut vidu- lui, nimicniciel, Si totusi eram imbatara. $i ochii lui June ardeau inca, si gi- tul ei puternic era alb, si genunchii ei se loveau de ai mei, dar duritarea si luciditatea din mine erau imense. [nea il mai au- zeam pe Henry spunind, aseara, ,sunt un zid de otel*. Cand m-am intalnit cu Henry in cafenea (inainte sa so- seasea i-am seris un bilet delirant despre cat de mult imi pli- ceau scrierile lu, intreband ce mai puteam face, intelegandu-i dispozitia bizara, abstract’, nerusinarea), ochii lui erau in- tunecati si severi. Era egoistud suprem amplificat, in exclusi- vitate artist, avind nevoie de trufia mea, de ajutorul meu — si cat de bine il intelegeam. Nu era nici un sentimentalism. Doar munca lui, devorind totul. Ma treceau fiori pe gira spi- narit, $i cum vorbea despre June. June era complet discredi- tata, respinsd, pentru ci era inutilé — aga cum voi fi si ew 29intr-o zi, cand va avea o noua nevoie.JToata lumea supusa legit miscarii, anihilata.{Si asta ingelegeam, iubeam, c&ci mi se parea ca fac acelasi lucru lao seara minora si 4 durerea pe care i-o provoe li Hugh e tragica, dar inevitabila pentru in- treg progresul viewii. June nu e destul de subtila ca sa vada ca atunei cand ce- dez la o afirmatie a lui Henry sunt ca un gsarpe care deja a museat. MA retrag dintr-o lupta directa cunoscand efectul lent al veninului. Prin cedare, pe cai ocolite ajung la ratiu- nea lui Henry, Nu ma impotrivese lui, nu-! infurii, nu-l fac siise lase prada emotiilor. $i cl poate gandi — si poate si fie adevarat,\nes' si galagioasa. La ea ,discutia® nu inseam- de acord sau nu culsinele June e diree na altceva decat despicarea firului in patru. Rezultatul — os- tilitate si ineficient: In acelasi timp, isi modeleaza comportamentul imitandu- | pe al meu. Aseard, in loc si iasa in oras, s-a spuna lui Henry c4 acum il intelege. $i de ce? Ca a doua zi si-mi poata raporta o impacare, 0 v ctorie: ,.Datorita mic Henry lucreaza sie tericit*, Cat de sigur o calauzcse instine- tele ei de femeie — dar nu destul de departe. Nu ¢ in stare sA simta ca Henry n-o mai vrea. Nu-l crede cind ii spune: »Pleaca, intoarce-te la New York. Lasa-ma in pace“. Nu vreau ea relatia mea cu June si degenereze intr-unul din razboaiele ei favorite. Pasiunea si compasiunea au fost placute. Ca namic ea nu este destul de puternica, nici des- tul de periculoasa. Ma tem ca nu ar face decat s4 dezvaluic aversiunea lui Henry faga de absolutism — gia mea, Nici unul dintre noi nu are curajul sa se elibereze. Nici eu, nici Henry nu putem s-o ranim pe June. Tot ce am vrut s8 descopar era: il iubeste June pe Henry ? Mi-am amintit noaptea in care i-am spus lui Henry ca daca ag descoperi vreadata ca June nu-l iubeste, ag comite o cri- ma ca sa-l eliberez. Anjenit. ntors umila sa 30 Dar minciunile lui June ma impiedica sa aflu, Gelozia ei este egoista (o chestiune de putere, puterea ei fata in fata cu a mea). Dragostea ci pentru Henry artistul este pur egoista (dorinta de autoslavire). Alaltdieri noapte am respirat pentru prima data lumea lor brutala. June fusese foarte bolnava = s-a trezit in mijlocul noptil, tremurand. L-a rugat pe Henry s-o ia in brate. Imagi- nea ei mea induiosat. Henry aspus: ,Stiu de ce fi era rau. imi parea rau pentru ea, dar asta-i tot. Eram mai degraba agasat* Si cand o vad pe June, ma intrebkeum se face ci nu poate si-ti fie mila de ea — e prea puternicaAAre momentele ei de slabiciune, dar in dimineata urmatoare ¢ din nou tiranica, sa- natoasa, neinfrinta, cu o si Forta lipsei lor de sensibilitave unul fa siadmirabila. Imi place simt propria lorta, de altul este noua stau aga si sa asist la lupta lor, sé-mi Inteleg ostilitatea lui Allendy. Allendy este civilizatia; Henry = barbarismul, razboiul. Allendy e mai mult decat ge- los pe Henry — uraste forta distructiva a lui Henry. Nicioda- ta doi oameni n-ar putea fi mai diferiti. Si stiu ca Allendy asteaptd ca cv sd md despart de Henry. De ce ma iubeste? in seara asta sunt din nou tulburaca, Nelinistea mi-e atat de intensa, incdt muzica ma face s4 pling. Am citit Gauguin, Avant et aprés. Mi-a amintit de Henry Hugh studiaza cu seninatate astrologia. © seninatate mi- nunata — de neatins. I-am adus in dar un compas. Fac cercuri pentru el. [mi place s4 ma minunez de cunostingele lui, im- penetrabile pentru mine. In tren m-au urmarit ~ obsedant — cinci perechi de ochi barbatesti, \Exista o fisura in conceptia mea, in trupul meu, in do- rintele mele, o fisura pentru toate timpurile| si nebunia va altot veni gi va pleca, va tot veni gi va pleca. Cartile sunt su- puse, paginile sunt sifonate; patul gemes Hiecare perfectiu- ne piramidata ¢ arsa prin presiunea sangelui.f Efortul pe care il fac pentru a schita, cizela, demarea, sim- plitica este imbecil| Trebuie sd md las sd curg ine mai musl- ic direct. Macar am invatat un lucru important: sa gandese, dar sa nu gandese prea mult — ca sa pot s4 ma desprind si ca, atunci cand apar evenimentele, s nu fi construit un ba- raj intelectual in calea lor, intervenind in fluxul vierii prin pregitiri scrupuloase. Gandese atat cit s4 mentin un strat superficial de inteligenta trea aldoar cind imi perii parul, imi eae fata, imi fac unghiile si seriu in jurnal — nu mai mult, In restul timpului lucrez, transeriu, lucrez, Silma las in voia impulsului Predonez,; ii hartuiese pe soferii de taxi mergand in sens opus traficului; fi sertu lui Henry un bi- let la jumatate de ora dupa ce |-am parasit si-] induplee cu vorbe dulci pe Hugh si se duca in mijlocul noprii cu ma- sina in centrul Parisului ca sa-i dea un bilet lui Fred Perlés pentru Henry = un bilet de dragoste pentru scrierile lui! Aceasta lunecare divina fi permite lui Henry si ma arun- ce pe patul lui June si s& azvarlim discuria despre Lawrence si Joyce ca pe un navod in spatiu, in timp ce noi ne rostogo- lim pe pamant. Hugh ma tine strans, ca pe o bucata mare de aur, iar ori- zontul lui este incareat de celesta speranta pentru ca i-am adus un compas. ‘at présagé des cercles. Motivul cercului in romanul meu. Fascinatia astrologiet. Cercul marcheaza rotatia pamantu- lui, si\nu-mi pasa decat de bucuria suprema de a ma tnvarti odata cu pamantul 1a muri de betie, de a muri in timp ce md invartese in loc sA mor retrasd|privind cum se invar- teste globul pamntesc de pe biroul cuiva, precum globu- rile de carton care se gasese de vanzare la Printemps cu 120 de franci. Neinsufletita. E mai costisitor asa. Vreau sa fiu su- “ fletul din glob si dinamita care explodeaza in tiparnita ina- inte chiar ca tipograful si fi stabilit un pret pe pagina.}Cand pamantul se invarteste, picioarele mele se desfac spre lava care tagnegte si creierul imi ingheata — sau invers — dar trebuie sa ma invartese, iar picioarele mi se vor desface mereu, chiar siin zona soarelui de la miezul noptii, cici eu nu agtept noap- tea ~ NU pot sd astept Noaptea —, nu vreau sa pierd nici ma- car o pulsatie a cursului sau, nici macar o frinrura din aceasta pulsatie.| Vis: Hugh si cu mine ne plimbiam prin noaptea inceto- gata. impreuni. Il parasese. Intru in casa si ma intind pe pat. Sunt constienta ci ma cauta, ci devine agitat, cd alearga nebu- neste in ceata, inotand in ea. Sunt inerta, Stiu ca sunt acasa. Cé el nu s-a gandit sa ma caute in pat, Stau acolo neatinsi de disperarea lui. Sunt, in acelasi timp, ceata, Sunt noaptea din jurul lui Hugh; trupul meu zace pe pat. Eu sunt spatiul din haral lui Hugh. fn acest spatiu, el alearga, cdutdndu-ma. Dimineata. Dragostea mea cea mai tandra e pentru Hugh — ceva inalterabil, neschimbat, fix: copilul. El are locul cel mai sigur, cel mat nroate, Am veut sa-i dau lui June tot ce iubeste la mine Henry, sa ma adaug ei, Nu pot sa cred cai l-am luat pe singurul bar- bat care a iubit-o vreodata cu adevarat. Simto mila covarsitoare pentrulsuferinta primitival iste- rica a lui June, pentru marea confuzie din mintea el. Dar nu e niciodata o suferinta ca a mea, niciodataé durerea de a-l pierde pe Henry, ci durerea esecului. A fost ingrozitor s-mi inteleg forta, amintindu-mi, in ace- lasi timp, cat de lotala am fost mereu cind i-am explicat-o pe June lui Henry. Biata de June, e atat de vulnerabila! Nu gasese nimie sa-i ofer in afara de dragostea mea, de care are nevoie. Asa ca 33linventez. o dragaste pentru ea, ca un cadou.|O tin in viata printr-o simulare a dragostei, care este mila. [i ascule pala- vrageala incoerenta, cautand cu rabdare licaririle de adevar, sperdnd c& se va gasi pe sine gi va afla forti in mine, gi to- tusi ficdnd acest lucru ma simt cea mai mare tradatoare de pe pamint. Ea are incredere in mine, tar eu sunt cea care a pri- vat-o de Henry. Nu stie insi ce fac pentru cain schimb, fl im- piedic pe Henry s4-i spuna, sa-i ceara libertatea ca sa se insoare cu mine! [eri, cu o jumatate de ora inainte de a ma intalm cu June, stau intr-o cafenea cu Henry si el spune: — Cand iese cartea, lasam tot, gata cu compromisurile. Aranjez lucrurile cu June gi ne cdsatorim, Eu il descurajez razand: — Nu mai vreau sa ma groaznic sa-i Atoresc vreodara. Apoi: Ar fi pim ultima credinta tn doua fiinte amenesti. June mia facur cunostinga cu Dick, un seriitor homo- sexual, care vorbegte asa cum serie Aldous Huxley si care are niste ochi de vita fard stapan. L-am vizitat impreuna pe Ossip Zadkine, sculptorul (un personaj din Tropicul Can- ceralui al ni Henry). Dick si cu mine am incercat sa scapam de tortura unui now contact, fiecare in felul lui: el prin impertinenta, eu prin ta- cere. Dar ne placem. El fusese pregatit si nu ma placi, pen- tru ca sunt prietena lui Henry gi el nu-l poate suteri pe Henry Henry a facut un monstru din June pentru cd el are o min- te care creeazA mongtri. Este nebun, Suferea gi el din cau- za ei torturile pe care el insusi le crease, pentru cd dragostea lui June pentru Henry nu era nicidecum monstruoasa, ci probabil tot atat de simpla ca a mea pentru ea. Am adop- tat eredinta lui Henry in monstruozitatea lui June. Acum o vad pe fiinga omeneasci June suferind; si vad cA et doi n-au reusit si se inteleaga unul pe altul — dar ca cea care ¢ mai slaba este June tntrucit continutul mingii lui Henry a inne- bunit-o. Pe mine continutul mintii lui Henry nu ma deru- 34 teaza; ma intereseaza in mod obiectiv, Ini fascineaza inte- ligenta, imaginatia, Am vazut procesul de deformare ind Henry a comen- tat paginile mele despre June gi m-a fnvestit cu mult mister si monstruozitate. Imaginatia lui e neobosita gi fertila; cap- tureaza o fiinyé omeneasca si o deformeaza, o sporegte, hi- perbolizeaza, ucide, Este un demon circulind liber prin lume, labirintic, ducdnd la nebunie. Henry are puterea de a face oamenii s& innebuneasca. Pana acum nu m-am pierdut; am fost mai putermica de- cat June. Eu sunt nebuna numai atunei cand vreau si fiu - asa cum se intimpla cid te imbeti — ca sA pot sa lucrez. Aga cum Henry se excita prin ura si cruzime, eu mai excit si ma stimulez abandonandu-mi atagamentul prea puternic fata de o logica implacabilé, Eu ma fac sa ma invart ca un titi- rez casi devin mai putin lucida gi mai halucinata, si-mi as- cult inteapiile. imi place si joc cu Henry jocul asta periculos al defor- marit imaginative, Suntem adversari de acelasi calibru, acum cA Allendy m-a integrat si mi-a dezvaluir structura funda- mentala, Despuiati-ma de exteriorizari, teatralitate, masochism, si veti descoperi un miez, un simbure, un artist, o femeie. Dar despuiati-o pe June de podoabe, gi veti descoperi o fe- meie frumoasa oarecare, cu veleitatea iluziei, sacrificiului, idealurilor, basmelor - dar fara nici un continut. Ea trebuie sa ramana un personaj, o ciudatenie, o biza- rerie, forma iluzorie a personalitagil. Dar cind plinge simt ca ar webui s4-i fie data o ferici- re omeneasca, obisnuita. La urma urmei, si imaginatia mea s-a jucat fantastic atat cu Henry, cat si cu June, cu urmitoarea diferenya: eu am o mare nevoie de adevar si ma las coplesita de mila, Adevarul ma impiedica total si distorsionez, pentru c& infeleg. Inda- tice-I inteleg pe Henry, incetez $4 mai fac din el un ,.per- sonaj* (bruta subpamanteana din cea de-a dowa conceptie 35amea despre el, insufletita de cartile sale), Prima mea con- ceptie este invar iabil adevarara: prima descriere pe care i-am facut-o lui Henry in jurnal i i se potriveste astazi, iar prima descriere pe care i-am [Acut-o lui June este mai adevarata de- cat compozitia mea literara. Incep sa iubese ca o fiinta ome- neasca, $i jocul inceteaza. Un persowej, pentru un seriitor, ¢ o fiinta de care nu este atasat prin sentimente, Dragostea adewarata distruge ,lite- ratura", De aceea nici Henry nu poate serie despre mine, si poate nu va serie niciodata despre mine — cel putin pina end dragostea noastra nu se va fi stargit, cand voi deveni un ,,per- sonaj", adic o personalitate detasata, care nu mai ¢ conto- pita cu el. Ma intristez cand privesc fotogratia lui Allendy — sunt me- reu iatre doua dorinye, mereu in conflict. Le apartin lui Henry si lui June ¢i lui Allendy, Mi-ar placea s8 ma odibnese uneori, sé fiu linistita, sa-mi aleg un ungher, o dragoste, sisi mi cuibirese acolo ~ si fac o selectie finalé. Nu pot. in unele seri, ca acum, la ore tarzii, mi-ar placea sd ma simt intreagd. Calitatea loialitatii mele fara de Hugh este usor de defi- nit: consca in ¢ nui face rate, Chiar gi in chestiunile legate de Henry (I-ag putea obliga pe Hugh sa- ajute pe Henry), ti ra- man loiala lui Hugh, pana-ntr-arat ineat nici macar nu-! voi impiedica sa-si implineasea barbagia confruntandu-se cu noua sa agresivitate, noua sa avaritie, precaurie, gelozie si posesivitate. Este ciudat s& privesti dragostea alcuia si sA rami neatins. Visele frumoase ale lui Hugh despre mine, Le ascult, dar nu ma gandese nici o clip la ele cane ma mangaie Henry. Este absolut adevarat ca nu ma gandese niciodata la Hugh cand sunt fie cu Allendy, fie cu Henry — mci la Henry nu ma gin- dese cind sunt cu Allendy. Are loc in momentul acela un soi de scindare — un jvtreg temporar — care impiedica orice ezi- tare sau paralizie. Abia atunci amestecul se dezvaluie, si odata cu el conflicrul. Nu sime ca as face ceva rau culcdndu-ma cu 36 Henry in patul lui Hugh — n-ag simti cd fac ceva rau nici dacd m-ag darui lui Allendy in acelasi pat.{Nu am moralitate. Stu ci lumea ¢ ingrozita — eu nuj Nu am nici o moralitate cd vreme raul facut nu se manifesta. (Moralitatea mea se afirma cind sunt confruntaca cu tristeqea unei fiinte omenestil— 1 Las da lui June inapoi pe Henry daca m-ar implora. In ace- lasi timp, sunt constienta de stupiditatea capitularii mele, cici June poate fara Henry mai mult decat pot eu, gi cae nociva pentru el. Asa cumbar fi infinit de stupid din partea mea ca de dragul lui Hugh si ma intore la viata mea pus- tie, nelinistita, nevrotica din anii de dinainte de a-] cunoas- te pe Henry. Acum am un sentiment de continua plenttudine care-mi permite sa-i daruiese plenirudine si lui Henry, As vrea ca Hugh sa ma poata crede, intelege, terta, Doar vede cit de multumita, de sanatoasa, de productiva A sunt, $1 sunt mai preocupata de fericirea lui decat de a oricui altcuiva. 9 noiembrie 1932 Un bar in care se servese cocktailuri. June intr-o dispozi- tic vesela, scotand in evidenta aspectele slabe ale lui Henry: infantilismul lui, incapacitatea lui de a reactiona pe loc la eve- nimentele din viata, dorinya lui de a fi dominat $i tiranizat. MA satur sd-mi tot spun: ,Cu mine Henry ¢ altfel*; si nu pot s& nu-mi amintese ci m-am plains de acelasi lucru, desi am descoperit in Henry un fider mai mult decat ar putea June, pentru ca cu il am pe artistul-lider ~ marele scriitor care ma poate anihila — si pe barbatul senzual. 10 noiembrie 1932 Hugh canta la chitara si din gura. J! chante fawx. Ar tre- bui sa ma deranjeze ca el canta fals? Stic si iubeasca. Hugh cAnta fals; si la instrumente cinta stdngaci; stie sa iubeasca. Trag un caseat. Toemai am gisit tema cartii mele: O mie st cduna de nopti in Montparnasse — in fiecare noapte citeva pa- gini, ca s-o impiedic pe June sa ia droguri. $i fi voi spune to- tul, chiar si despre dragostea mea pentru Henry — asta 0 voi lasa pentru ultima noapte. Hugh a recunoscut ca era gelos pe scrisul meu — nu-l pu- tea suporta, nu-mi putea suporta activitatea, acum echilibra~ ta de astrologia lui! Eduardo la fel. Totce stia sa facd Eduardo in timp ce eu lucram cu disperare la cartea mea despre Law~ rence era si se planga ca-l neglijez. O femeie. De asta m-a eliberat Henry. Nu-l puteam plictist — pe el mu! Dar gi atunci trebuia si am tact. O, ironie, in seara asta dansez pe ironia mea ca pe scanteile sonore ale unei stele ametite. Una dintre cele o mie gi una de povestiri ¢ despre saru- turi in taxiuri, un orag alarmat de un psihanalist, sculptu- rile in lemn ale lui Zadkine, strig@tul dupa ajutor al unei femei asasinate. $1 astfel, in jurnalul meu, includ socotelile domes- tice, meniurile, opiniile unei femme de menage (Emilia co- menteaza ca toll prietenii sefioriter au chelie), si ofer lumii o gardenie in staniol. (Fantezia este pentru mine o forma de deghizare. Lumea m-a fortat sa patrund in fantezie, si eu in- simi nu voiam sa vad fata actiunilor mele in lumina cruda adiminetii.fNu numai June si Henry sunt zugraviti aici en plus beau. Vad calcul in ochii lui Hugh gi trebuie sa notes aici ca fe- lul lui de a regula e superb de vehement si matestrit -— de o calitate care ar satisface o femeie normala, dar cu nu sunt o femeie normala. Il depasese in spirit, in sex. Colectie de feno- menal. Sunt singura femeie serittor care nu este multumita de literatura erotica — traiesc la fel de intens cum seriu — exis- tao coerenta ciudata. Cac de frumos m-am eliberat de Eduar- do, |-am inlaturat cu adevarat. N-am mai avut pana acum curajul sa dispretuiesc. Acum cateva seri, cdnd a fost aici la masa, l-am putut privi cu o indiferenta rece — proaspara si revigoranta ca o plimbare prin padure. Pe masura ce devin mal putin sensibila, castig embonpoint. Nimanui nu-i sea- 38 ndtatea, cao vara pa sensibilitatea mea. Tuturor le place de flori intr-o ine&pere. Cand esti admirata pentru ca de- vii trandafiriu invulnerabila, capeti o anume doza de cinism, Sincopare — ezitare, ezitare, inganare, sincopare. Aces- taeste singurul accent xsor in acest jurnal de optsprezece ant ale cdrui accents graves, randuri violete si parfum de lacrimi sarate vor ului lumea ca o capodopera de autoflagelare si ind paginile cartilor de astrologie ale lui n care nu ma voi exer- scorpionism. T, Hugh, imi jur ca aceasta e o stiinya sa niciodata, edci vreau sa fie exclusiv incununarea lui Hugh. June spunea icri ca se afla in cautarea cuiva pentru care sa fie slaba, caci Henry era intotdeauna cel slab (pastrandu-si prerogativul pentru serisul sau, dreptul de a detaima mereu retrospectiv).[Scriitorul este duelistul care nu se lupea nici- odata la ora stabilita, care aduna insultele ca pe orice alta cu- riozitate, le imprastie pe biroul sau si dupa aceea lupta, stmgur. Unii numese asta slabiciune. Eu o numese amanare. Ceea ce la un om obisnuit este slabiciune ¢ glor artistului, tatea sa, Ceea ce risipesc in vorbe sau actiuni ¢ rareori resti- tuit in scris. Ceea ce ¢ pastrat, colectat explodeaza mai tarziu in singuratatea prielnica, De aceea artistul este omul cel mai singuratic din lume: fiindca trateste, lupta, duce rézboaie, moa- re, renaste singur, intordeauna singer. | Hugh spune ca arta vine din fermentatie — indiferent ce fel de fermentatie. Nu pot nega ca am dat cot ce aveam mai bun seriind acu, cand clocotese de victoric si fora. Ceea ce am iubit in muzica nu este austeritatea ei, ci acea inflajie de sunet, acea amplitudine a notelor urcand pana la proportii extravagante, zguduitoare, vraja repercusiunil, a des- tinderit, curgerea si efluviul, majoliea, receptaculul, decade- rea de la turguri la varfuri de stea, de la titere la sarcofage, de la ceara de albine la venin. (Includ imediat asta in carte, Cartea mea gi jurnalul meu se calea reciproe pe baraturi in mod constant. Nu pot nici 39sa le divortez, nici sa le impac. Le tradez pe amindoua. Sunt totusi mai loiala jurnalului. Voi pune pagini din jurnal in car- te, dar niciodata pagini din carte in jurnal, dind dovada de o fidelitate umana fata de autenticitatea umana a jurnalului!) in seara asta jazzul m-a adus pina aproape de orgasm. Partir! Gata cu pauzele dintre momentele de plenitu- dine, gata cu perioadele moarte! Cum pot sa stau i# seara asta la Louveciennes! Blestem in sublimare, M-am revarsat in scris — dar sunt mai plina de viata ca orieand. Pentru Hugh este o recrudescenta a dragostei, un nou inceput. Victoria asupra unei femei de care avea nevoie pen- tru a-si desvarsi atirmarea si-a incercat-o pe mine, si nu pe orice alta femeie, asa cum se astepta Allendy. Si-a afirmat agresivitatea sexuald. De asemenea, a transferat in mine ne- voia sa de aventura. Vrea sa m4 scoata in oras. Mergem la film si apoi la dans, Ne jucim prefacandu-ne ca nu ne-am cunoscut pana acum. — Eu sunt astrolog, spune Hugh. — Ne intalnim ate data viitoare? —Nuaici. Vreau sa calatorese cu tine, Vil eu mine in Egipt ? Nu mai pot continua jocul. Imi vine sa plang. Atitudi- nea lui ma migca si ma raneste. In masini’, imi mangiaie pi- ciorul ca un amant indragostit nebuneste. Conduce neglijent. ‘Tandretea mea este profund starnita - nimic altceva. Dar fi hranesc iluzia si ii sunt recnnoscdtoare pe viara. Dulceata pana la saturatie din toate astea, idealismul pana la satura- ties iar pe la spatele Ini eu ma afund fn silbaricie, aspe ura, viata coroziva cu Henry gi June. Henry ma testeaza pana la limita. Inuman si cu June si cu mine — dur, egoist. Cand ii vad paginile, interesul meu inte- lectual soviie. Am nevoie de mingiieri. Sunt femeie. In adan- cul meu, sunt tot atat de mult femeie ca si June. Nu pot suporta aceasta viata de stoicd austeritate}in clipa asta, ag lésa pe ovi- cine si ma mangaie. | 40 in seara asta ies cu June. Ma voi cufunda intr-o atmosfe- ra femeiasca — tanjirea constantd dupd dragoste, dependen- ta perpetua de un barbat. Semne de iubire, atentie, telefoane, mict daruri, expansivitate, ipsa de concurenta in nana. Asta e dragostea pe care o am acum din partea lui Henry (cartea e secundaria, este pentru mine; astrologia, si ca, ¢ pentru mine, © ofranda pe care n-o dorese, desi fac eforturi supraomenesti sa raspund}. Sime distanta dintre noi cazand ca un polog dia- bolic, distanta devorind tot ce ne leaga. Mi-e frica de liberta- tea mea. Hugo este omul caruta fi datorez viata. lidatorez tot ce am avut frumos; devoramentul lui a fost puntea mea spre fot ce am astizi — munca mea, sAndtatea, siguranta, ferici- rea, prietenii mei, A fost singurul meu zeu cu adevarat ge~ neros, [i sunt etern indatorata — sunt indatorata fidelitatit sale emotionante si magnifice. As putea fi cliberatd numai daca el ar fi crud, aspru, rau — acum insa nu am absolut nici o justificare. Este cel mai mareg om din lume, singurul ca- pabil de dragoste si generozitate. 1 est facile pour les autres 2 donner. Pentru mine, cat de ugor, cu superabundenta mea de idei, inventivitate, arta, emofit; pentru cl insa, un om sim- plu care nu este superabundent daruit in arta, darurile sale provin dintr-un fond de profunda caldura si loialitate, de dragaste pura — si mu dragoste de sine! 12 noiembrie 1932 FE o divergenta de timp, o dislocare de ritmuri intre in- jelepciunea mintii si impulsul instinctelor si inevitabilitacea satisfacerii lorfM-am impacat cu barbatul, cu toti barbatii care m-au rnit prin slibieiunea lor. Taral meu, Eduardo, Hugo, John si chiar, intr-o oarecare masura, Henry (daca Henry ar fi puternic, June s-ar afla acum in New York} m-au im- pacat pe deplin, si am primit mai mult dragoste deeat mi s-a refuzat, Sunt impacaté cu mine insimi, iar intelegerea mea imi spune cA suferinya pe care am indurat-o pentru cd am fost abandonata de tata gi din cauza homosexualitagi lui 41Eduardo sia puritanigmului lui John mm a fost provocata de ei, ci de constitutia mea interioara, care refuza sa inte- leaga motivele firesti ale acestor slabiciuni si refuza sd m1 sufere. / : Pe alt plan insa, instinetul uw al razbunarit isi conti- nud cursul pina cand epuizeaza veninul pe care l-a secretat. J June si cu mine deversim ura noastra fagi de barbati asu- pra lumii, insultim societatea, conventile, barbatiiNNe aliem pentru ane revarsa matea deziluzie nu asupra celor pe care nilor, asupra unor simboluri. fi iubim, ci asupra stra inteleg acum ca unele dintre paginile pe care le-am seris despre June, simplu si uman patrunzatoare, sunt mai mari ca arta decat distorsionarile lui Henry, caci intelegerea neste mai profund decat monstruozitate Atatr ferindu-ma la June, cat si la Henry, eu am fost mai #mand, mai intele- gis poate, in cele din urma, eu sunt mai gatoare, mai sincer’ artistica. June: guna, o planta eurasiatica (fardragara) cu lori violersio radacina ramificata asemanatoare trupului uman, din care se prepara un narcotic. Se credea - sl ine’ se mai crede = 4 mitriguna Genezei are proprietat magice. Jntim pce dansam impreuna, June imi spunea cit de mult ii placea numele matragunei in german, si acesta va fi nue mele pe care i-l voi da de acum: Alranne, Cand aud descrieres facuta de June vizitei ci la mine, ti- miditatea ei, temerile de ao intalni pe femeia ,,frumoasa gi s lucitoare* (dupa descrierea care ise facuse) si comentartile lui Dick despre cat de frumoasa si de ,rara® sunt, simt o panica subita, Vad aceesta imagine a mea in achii acestar oa- meni (ai lui Osborn, Henry, Ju Dick) si suntinspaiman- tata ca de o umbra urisa. Acunci, in prima seara, June m-a asteptat ca si-mi de svaluic defectele, si cu n-am facut decat a gafa: o remarea insoleata — Cat de american* : cind idea- Tismul ei mi-a facut greats. Dar ceea ce m4 mira este cum 42 de eu, iegind din marea mea solitudine, lipsa de experien- ta, visare, am putut sa fac fafa experientei lui June si Henry fara gafe, si le incAnt si deseant duritatea, si-i iubese si sA fiu iubita de ei ca un egal in putere gi experienta, crescind dupa zi, disimuland o mare ignoranta si o mare inocen- tinue, $i nici o pierdere a inte ma pierde. Dar integritatea asta i-o datorez lui Allendy! Cind il laud pe Hugh pentru omenia lui, el spune ca nu vrea si fie o fiinga omeneasc’ — singura dintre not — cici s-ar plictisi! (Seris la cerere pentru cd am ras atac de mult cand mi-a spus asta.) Tata trucul meu cand ti citese lui Hugh din jurnal: nainte ce urmeas ad di- 4, si fie inlocuiesc cu un pasaj complet nou inventat pe loc, fe schimb numele, citind ,Hugh* in loc de »Henry“, de exemplu, iar Hugh crede cd e vorba de el — sau modific o fraza in timp ce citese! in timp ce el studiaza astrologia eu privesc frumoasa se- nozitate a gurii lui Hugh si stiu cat de profund il iubese. Este copilul meu, fiul meu. Noble, Vreau sa nu-l ranese nicioda- ta, Cand stau lang el, sunt castigata de nobleyea lui pura. S-a daruit, cu trup si suflet. Este mai expus decat oricare dintre noi la durerea mortald. L-am auzit spundndu-i lui Allendy cd s-ar sinucide dacé m-ar pierde, Trebuie sa-] invalui in siguranta, in dragoste. Trebuie sa fie protejat si la adatpost. Not ceilalti, Henry, June si cu mine, avem un nucleu egotist extrem de dur. Not daruim, dar ego-ul mare, central, stie $1 cum sii 1a inapot, Hugh nu stie. El nu este un ego; el este tubire= esenta si simbolul unei mari iubiri. 16 noiembrie 1932 Aseara, cind eram cu June, ea se revolta fiindea Henry platise o datorie fostei amante a lui Osborn cu banii pe care 43reusisem cu atata greutate sa-i trimit, I se intamplase si ei, si ceea ce 0 irita - pe buna dreptate — era, cum spunea ea, sa- tisfacerea stupidei lui constiinge masochiste cu un sacrificiu pre- tins dela ca. Nue nimic altceva decit sadism. a June ar fi trebuit si-si amaneteze hainele, si frece podele ca si-i dim banii ina- poi lui Osborn — datoria asta imi statea pe constiinta !* Si eu eram iritata de monstruozitatea aceste logict: con- stitnte lui in ceea ce privea o datorie. Daca morala intra in discutie, cum ramane cu datoria lui de a proteja femeile pe care le tubeste ? Nu. Mai intai satisfa- cerea unei nevoi pur egoiste, elanul imediat de generozitare si cinste, storednd banii indiferent cum — de la femeia lui, nu din munca lui. Tn acest moment al vietii mele am ineercat si-mi extind toleranta si intelegerea pana la limita. Mi-am spus ca i-am dat adesea lui Henry ceea ce ar ft trebuit s3-i dau lui Hugh nu- mai pentru ca ini aducea mie mai multa bucurie si-i ofer as- ta lui Henry in momentul respectiv. Adeseori dadusem altora bani pe care fi luam din munca trudnica a lui Hugh gi pe care, avandu-i, Hugh si-ar fi facut mai putine griji, Pentru ca aga oiam, Am cumpirat aevariul in loc sa-i cumpar lui Hugh cravate noi. Pentru cd asa aveam chef. Aceste fapte seamani cu ale lui Henry, doar ca ale lui sunt mat putin justificabile, mai putin logice, mai egocentrice. lar eu nu lam ranit pe Hugh, in timp ce Henry ne-ar fi lsat pe mine sau pe June s4 suferim si de foame ca sa-si satisfa- ca orice dorinta. Tres bien. Henry n-are decat sa sacrifice oameni voracita- tii si dezvaltatii si expansiunii proprii, N-are decat sa sacrifi- ¢¢ oamenii mai putin important. N-are decat si-l devoreze pe Fred, a carui unica valoare pe lume este slujba sa, care nu se poate implini deeat prin alti, Dar nu pe mine gi pe June. Am fost uluita de revolta mea, La inceput doar un re- gret, o durere, senzatia ca Henry nu-mi putea face asta mie, i o facea incitat de ura lui fay de June, ca June se pune cu el si ii trezeste instinctele cele mai rele si mai combative. 44 Cand am auzit pentru prima data asta, mi-am amiintit de noua pereche de ciorapi dati lui Paulette! in timp ce eu pur- tam unii carpiti — si mi-au dat lacrimile, Mi se parea cd gene- rozitatea imediata si ostentativa era un aspect slab — facil, lipsic de profunzime -sicio generozitate mai protunda ar fi fost mai impre ionanta, mai putin egorsté. Ca Henr arata incapacitatea de a iubi addne — ca absenqa profunzimi- lor trezea in celalalt o mare dieritate antoprotectoave, ci prin tr-o acummulare de asemenea egoism Henry imi adusese credinta intr-un punet mort, c4 pana gi micul incident cu banii dagi iubitei Ini Osborn facuse o fisura in increderea mea, ca spec- trul superficialitagii sale se aratase din spatele misearilor sale, al darurilor sale. Mi-am amintit una dintre descrierile lui June: wlmi vorbea si parea o marioneta indepartata care f4- cea gesturi ciudate, ridicole, ce nu ma puteau misea*. IDoamne, de ce ma daruiese intotdeauna celor incapa- bili de dragoste ? Pentru ca port atat de mult in mine.fE ul- timul meu strigat, imt la fel de Ma simt avat de obosira, atat de pustie; ma pustie ca June. Citese paginile supe cute din carnea moale a lui June, e ale lui Henry si stiu ca sunt f&- din a mea. fi spune lui June ca sacrificiul pe care |-a facut ea i-a con- ferit grandoare si cA prin urmare nu-ie datar cu mimic, Nu, nu-ie daror cu nimic; doar cu dragoste, despre care Henry nu stie nimic. Ceea ce i-am dat lui Henry mi-a conferit gi mie grandoare — nu-mi datoreaz’ nimic — doar ca lipseste dragostea, dragostea e absenta (Ma retrag. Asta nu-i o cdsrtce, o interpenetrare ade rata. E canibalism./ 1 in iulie 1932, Alfred Pe mentul din Clichy pe care il impartea cu Miller, mai multe luni. Cand a plecat, Miller a aflar c3 sprezece ani. (Veri A Literate Passion, p, 109.) saadus o tinara frantuzoaica la aparta- i Paulette a stat acole avea numai cinci- 45,Am ingeles sau am acceptat de la inceput sacralitatea individuald a dovintelor individuale. Cand le-am dat prima data ai Henry si June o suma mare de bani si ci au cheltuit-o pe toata fntr-o singura noapte pe bduturd, am fost ranita ca om, dar intelegerea mea a fost disciplinata. Am dat pentru ca aga am vrut — le-am dat /rbereare in acelasi timp. Alttel n-as da, as dna (iti dau einci sure de franci, dar sa cumperi manca- inchiriezi o masina de scris). Asta era obiectivitatea perfecta, inumana, divina, Mai tarziu am dat dragoste: face vrei — foloseste-ma. Te iubese, Vreau sa te slujesc, sa te ali- mentez. Henry mi-a folosit bine dragostea, minunat. A cla- dit carti cu ea. Asta a fost frumos, creativ. M daruit bucurie i, odat& cu extazul, puterea de a darui si mai multa dragos- te, mai mult combustibil. Dar cind dragostea si banii sunt folasite cu josnicie, cu meschinarie, atunct iluzia, forta, ex- tazul te parasese. Da, mi-am pierdut extazul, ; Ti trimit lui June o telegram’ doar ca s4-i spun ca are dreptate si se apere de Henr inamicul, doar ca sa-i spun cA eu cred cia avut mai multa dragoste $i mai multa cre- ding si ca eu, din cauza blestemarei mele inteligente, vid prea repede cum stau lucrurile, Ceea ce hui June iva huat ani de zile sa inteleaga eu am inteles intr-unul singur mai degraba prin fler decat prin experienta. Hugo este cu adevarat singurul barbat pe care I-am smuls din haosul sau intunecat — si pe Henry, ca artist {si poate sica oma ajuns mai aproape de dragoste decat 0 va mai face vreadata). Eduardo si John sunt esecurile mele. Desi zilele trecute Eduardo si cu mine ne-am deseareat ura ca migte co- pii si am ajuns la o impacare framoasa bazata pe sinceritate absoluta tntre noi, De indata ce exista din now inqelegere, con- flictal este eliminat. El a spus ci dupa ce imi voi fi trait via~ ta de senzatii (Henry si June) gi voi ajunge eu adevarat pe tirimul meu neptunian — adic i ca pasiunii, intuitiel $1 dragostei la un alt nivel — voi deveni o femeie remareabila, plina de un magnetism bizar! 46 Minunata mea calatorie s-a sfarsit intr-un ocean de voma. Pentru prima data in viata mea am inteles sublimul masurii pe care o disprequisem: sd te poti afla la limita betiei fara sa bei atat incat s4 vomit, s@ bei destul ca si te bucuri de be- tia cuiva. Nu eu am fost cea care a vomitat; June a facut asta in locul meu. A inceput cu betia vorbelor, a sclipirilor de spirit, a du- elului cuvintelor — fe plus belle des ivresses — la care June n-a participat. June ne-a auzit pe Henry si pe mine duelin- du-ne cu intoxicanti abstracti si s-a simtit pierduta, asa ca a luat intoxicant! concreti si s-a imbacat in singurul fel in care putea ajunge la vertij. Eu am ajuns la vertij cand am vorbit despre Gide si Lalou si cind mi-am aparat limbajul; June a ajuns numai cand a ramas inerta pe podea, ‘olindu-se in voma, Betia mea de idei, efervescenta mea, fermentatia mea au sporit in timp ce Henry era stupeliat si corpul lui June se prabusea si devenea vizibil vulgar, atat de vizibil ca pana si ochii mei, ochii met arbi, au vazut. Henry s-a rasturnat si a ador- it; June a devenit o carta iar eu femme de meénage.JLe-am oferit ultima insulta tristé a compasiunii mele, Si am pastrat cea mai rdmas din mine astazi, un mare divory de lumea ani- mala, care nu poate trai in spatiu si trebuie sa se tarascé pe pamant. Eu nu ma tarase pe pimant decat ca sa capat fort dar in toate celelalte momente ma indeparte Doamne, de ce dintr-odat§ am vdzuz torul, de ce nu mi-a scApat nimic, nimic ? Viziune inexorabila. Voma pana la li- mita ultima a golirti. imi vreau solitudinea, paces, suspendarea in aer, echili- brul pe care il dispretuiam — vreau si-mi regasese usurinta si bucuria — expansiunea, cAntecul, extazi! — un extaz fa voma, un extaz care e continuu, nu unul care imi umple fi- inta de o otrava pe care trebuie s-o dau afara, peste tot pe unde am dansat gi am cdntat. Cuoaziin. nte, fi spusesem lui Allendy o minctuna care er: provecata doar de discrepanga in timp. Adica era o minciuna 47fr momentul in care am spus-o, sia incetat $4 mai fie o min- ciuna aseara, M-am dus sa-l vad in locul lui Hugh, eare plecase la Ber- lin, eam spus (senzaria a fost atat de dulce, pe cand ma aflam in bratele lui) c& ma despar isem de Henrv; ci il iubeam pe el, Allendy, si viata lui; ct Hacceptam st intelegeam ingelep- ciunea; ed tinjeam dupa foryas ci mi-am dat seama cat de pu- crile erau lucrurile pe care le dorisem. A fost coplesit de bucurie, a psihanalist, Ura lui fata de Henry a erupt aaritato mare atar ca barbat cats complet, acum ca simtea cd o putea exprima ostilitate, dispret, gelozie, furie. A spus ca, daca Henry mi-ar face vreodata rau, s-ar duce si lar bate cu biciul! E minunat sa vezi acest ingelept erupand. Agresivitate, ge- lozie, dispret. Am ris de plicere, o plicere feminina. Folosese intotdeauna trucul de a ma evapora. ParSsese Cli- chy — dispar. Port in geanta o serisoare de dragaste dela Fred fn care ma implora sa nu-l cred superficial: ,Tu esti singu- ra femeie pe care o iubesc™, iar eu ma gandese la toate min- ciunile pe care le-am spus despre seara petrecuta in casa lui Lalou, Lalou zicdnd la masa: ,Cateodata vine si Gide". Ceea ce mea facut sd-mt imagines o viata a lui Gide, Am adunat toate amanuntele despre Gide pe care le-a dezvaluit fami- lia Lalou si le-am expus tn bucitaria de la Clichy ca prove- nind dintr-un interviu autentic. Am colorat, fara sa falsific, un portret al lui Gide pe care ma simt perfect indrepeatira sa-l fac. Din nou, o minciuna profetica, pentru ca acest in- terviu va avea loc mai tarziu, intre timp, adevarul este ca m-am dus la sotii Lalou im- am trait marile bucurii ale inteligentet de conversa- preuna cu Hugh gi clectrice, ba chiar mai mult decat atat. in afa tie, care a fost un manunchi de artifich, exista un magnetism gntre Lalou si mine. Eu fined mai vibram senzual dupa man- gaierile lui Allendy cand am ajuns in acest camin de viata domestica simpla: carti, copii, o friptura pe care doamna La- lou o tinea de os in timp ce © taia. Am fi dorit ca in locul Jui Hugh sa fi putut fi cu noi Joaquin, Am sugerat sa luam 48 un taxi si si-i facem o vizita, iar Lalou, care e un barbar aflar mereu pe varful unui vulean, a aplaudat ideea, pentru cd avea sa mearga cu mine, Astfel, Lalou si cu mine traversim orasul cu masina. Con- versatia noastra ¢ foarte captivanta si abila. Pana ne intoar- cem, au aparut fire de legatura intre not. far unul dintre aceste fire este cA energia lui, fa fowgee, vitalitatea lui s-au frecar de carnea mea moale si turges frecare, e cao imbra- 4. Lalou a fost foarte ; ruta, tar eu de a-l primi cu bucurie, Inte- impiedicat sA grabim aceasta uniune, dar se va cel mai mic amanunt al atingerii, al apropier tisare absoluta care aproape explod: proape dea ma sé A fost crud din partea mea sa nu ma intore in seara asta la Clichy, June m-a luat in zeflemea spundndu-mi ca era oboseala, lipsa de robustete. I-am lasat intr-o stagnare ie horata, sordida, stiind ca Henry va crede cA aveam s4 ma cule cu Allendy T-am lasat in sentimentul lor neajutorat de inferioritate. A fost o cruzime, Poate c4 ma razbun; poate pur gi simplu sunt seriitoare, caci la micul dejun deja i a pier- I dusem interesul fara de ei toti si tinjeam dupa Louveciennes $i dupa jurnalul meu, Am ajuns acasa dupa ce am dormit nu- mai vreo cateva are, si m-am dus la culcare, si am scris. Am luat pranzul, am dormit ca un soldat, m-am masturbat, apoi mi-am reluat serisul, ; Catharsis ? O nevoie de a ma goli. Plina de scene. Enerva- ta mumai pentru ca am uitat s8 mentionez scena cu Vilmorin. Urmarita de fragmente sau fraze, arat de insistente. Incapa- bila, de fapt, si continu sd trdiesc. Rascolita. In cele din urma, am venit acasd numai pentru a seric, desi absenta mea in sea- raasta de la Clichy, o stiu, ramane enigmatica si ofensatoare. Ma gindese doar la uriaga cas feudala a Vilmorinilor — intic veche — un univ lab u n ers in sine — familia mandra, dr: gostea incestuoasa, stilul cu aroma speciala al discutiilor din- tre cet doi frati si sora lor — un incest nascut din intelecte 49armonioase, impletit indisolubil dintr-o ingemanare de in- teligenta si stralucire. $i ca — pivotul adoratiei, pe calea ne- buntei — o artista la fel de intensa ca mine im exteriorizare, exprimare. Ma duc la Clichy, iar Henry gi June se imbata pentru ca stiu acum ca le seap. Stiu ca, desi sunt liberd s4 raman, ajung, intr-un moment in care ma ure in tren din propria-mi voin- i. li abandonez pe amindoi. Amando se agata — cergese — ironizeaza — sunt gata sa le infrunt ura, turia, dezaprobarea (n-am putut niciodata suporta sA fiu dezaprobata); trebuie s vind ei la mine, la Louveciennes, sd traiasca viata mea — eu n-o vreau pe a lor, nu vreau extazele lor — ale mele sunt ca axinttul, a carui muchie de cristal este ca muchia unui topor. June are dreptate s se considere un personaj dostoievskian pur ~ Stavroghin, care provoea raul, crimele, si rareori ac- tiona el insugi — si s& creada cd Henry, in toata munca lui laborioasa, nu reugea s-o injeleaga. Eforturile ei de a se explica, de a se clarifica eguau pen- tru ca este o fiinta inconstienta si, pana acum, incapabila de analiza si sinteza. Aseara s-a petrecut un miracol. Printr-o ctudata influenta a mint mele a asupra minti el, vreme ce cect ove a vorbit absolut lucid si sintetic ~ intregul tipar al vietii cia fost adus la suprafaga. Ingrijorarea lui Henry cu priv la mintea lui June din cauza eclipselar ei emotionale o inte- leg. Am trait-o si cu. Henry isi da seama ca uneori am pu- tut traduce, ci am supleea lingvistica de a vorbi o limba cu el si alta cu June. Intreaga confesiune a fost provocata de o discugic cu Henry in care June mi-a recunoscut acuitatea in ce-l priveste pe Henry, profunzimea mai mare a intelegerii mele, I-am analizat lipsa de cuncagtere a lui insugi (eeea ce venea din lipsa lui de intelegere a lumii}. Am aplicat una ein- te temele fundamentale ale lui Allendy cu o claritate, cu o insistent, chiar perfectiune a limbajului care m-au surprins si pe mine. Henry a zis: ,Acum imi spui ceva“. June tia ca 50 ii spun total. Aplauda, cuprinsa de entuziasm. Suferisem des- tul cand l-am vazut pe Allendy spunandu-i lui Hugh — in- tr-un mod mai eficient — tot ce er i spasesem cu poticneli, trezind in el revelagii pe care eu ma straduisem in mod obseur saile trezese, cand l-am vazut pe Allendy clarificand toate lucrurile cu care eu ma luptasem la Hugo in intuneric: de- votamentul sau excesiv fata de banca, felul masochist in care se ocupa de banii proprii, teama lui feminina de oamenii agre- sivi, supunerea si cochetaria fata de barbayi, duritatea forta- ta fata de departamentul sau, felul siu vag de a fi, lipsa de priza la viata mentala gi spirituala, lipsa lui de reactie fata de munca mea. $1 astfel, in acest moment, cand eram pentru Henry un Allendy — adica intr-un mod mai clar, mai pu- ternic, mat intelept si mai elicient — m-am intors de mai mul- te ori spre June ca si-i ofer bucuria dea recunoagte cA repetam in mare ¢ stea, Henry cra lovit, afectat pentru cA tinteam in egocentrismul sau, in afirmarea de sine excesi- vi in cart, in absenqa unui nucleu, care il face sa traiasca in- totdeanna orientandu-se dupa reactia sa fripotrive atitudinit altei persoane, dar niciodata dintr-o profunda autoorien- tare — traieste negativ, am spus eu, si se supraapreciaza sau depreciazd mereu pe sine — si mai mult: cunoasterea de sine se afla la radacina intelegerii 1a intelepeiunii. Am atacat to- tul: dependenta lui de critica si opiniile celorlalti (studiara pe mine insami}; nevoia lui dea avea mingi mari in jur (ma- surandu-se intotdeauna ou din interior, ci in comparatie cu ceva); nevoia lui de multa experienta, de multa stimulare, de multa vorbarie ca substitute pentru o lupta crancena cu semnificatia (Keyserling, Proust). Apoi June si cu mine am fost lasate singure, Ea mi-a spus ca fusesem minunata, splendida, ca pentru prima data auzi- sé pe cineva vorbind cu Henry — si nu scdpandu-i adevaratul Henry, nefiind nici la un nivel prea inalt, nict prea jos. Fa- cusem lucruri minunate gi pentru ea ~ toate fragmentele dis- cutiilor noastre, scurte intalniri fuzionand intr-un monolog la care visasem intotdeauna sa ajunga June - o June care nu 51mai vorbea isteric sau cloar se descarea, ci simpla, supla, flexi- bila, constienta, limpede si ingeleap Ce ciudat, s4 stau aici, pe patul lui Henry, ascultand re- iterarile ci despre ce era, ce devenise, despre tot riul pe care i-| pricinuise Henry, si despre un fel de testament pecare si-l ficea, care m-a buimacit: spunandu-mi ce sa fac pentru Hen- ry si ce si nu fac. Abdicand - de ce? Abandonand fara vreun motiv aparent, Dar toate astea bazindu-se pe cunostinte- le ei despre un Henry mort. Amesteca remarce perfide cu cele generoase — mereu intr-un efort de a distruge tocmai barbatul si artistul atat pentru mine eat si pentru ca, Sentimentul ei protector fata de mine ¢ ceea ce o face si spuna: ,,In seara asta te-ai ardtat mai puternica decit Henry. Nu-l lisa sa-ti distruga mintea si munea. Tine miunte, munca ta e pe primul loc“. E alianta feminina sau o invidie faya de credinfa mea — sau si una si alta {De ce oare, in timp ce intelectul meu ramane preocupat de distarsiu- nile din mintea ei, sentimentele mele cred in sentimentele ei} Cred c& June gi cu mine, in aceasta noapte pe care n-o voi putea descrie niciodata complet, ne-am daruit una alte- ia cele mai generoase revelapii ale fiecdreia despre cealalta. Mi se parea cd June ajunsese la eliminare geloziei primiti- ve si ca testul suprem pentru ingelegerea ei ar fi s& permita dragostea lui Henry pentru mine gi dragostea mea pentru Henry. Cand discutia noastra a ajuns la o pauza, la un moment de suspensie, se aratau zorii. June a venit in pat cu rochia pe ea. A inceput sé ma sdrute, spunnd: ,,Ce mica esti, ce mica esti — vreau sa fiu ca tine. De ce sunt atie de neindemana- ticd, atat de lipsita de gratie? Ag putea sa te fring in doua*. Ne-am sarurat cu pasiune. Mi-am lipit trupul de fiecare curba a trupului ei, ca gi cum m-as fi topitin ea. A gemut. fm- brarisarea ei ma incolicea ca o multitudine de brate; a mea era o abandonare care ma intoxica, M-am pierdut. Mi-am pierduc cunostinya in patul acesta de carne. Picioarele noas- tre erau goale gi inlanquite. Ne rostogoleam si gifaiam im- 52 preuna. Eu sub June si June sub mine. Sarururile ci usoare de atatare se abateau ca o ploaie asupra mea, ale mele 0 mus- cau. A spus: — Esti atat de frumoasa acurn. Am rugat-o: — Lasa-ma sa-qi vad trupul, lasa-ma sa-ti sarut trupul. Am devenit vag constienta de un impas. June rostise fra- Za gresita: — Nu inca, nu e destul de frumos — femeile sunt arat de critiee, Am fost uluita. ,.Femeile sunt atit de eritice* — ix momen- tel dsta, de unde aceasta constienta cand cram atat de vo- luptuos pierdute una in cealalea ?}Constienyaj M-a trezit. m cerut scuze: — Mi-am pierdut capul, cram beata, June. June m-a privit: — Nu-ti face probleme; ag vrea sa fi fost eu cea bea E minunat — tu iti poti pierde capul. Parea trista, plina de regret. — Ag vrea si ne fi imbatat inainte, Sunt stiingace, Anais, mi-e teama. Apoi se intinse deasupra mea: — In plus, vreau sa te am numai pentru mine. Nu vreau si te impart. Hai sa plecam impreuna — undeva unde e mul- ta zapada. Vrei...? Vocea ise pierdu. Ma saruta violent acum, dar eu cram tdcuta, supusa. Devenisem constienta. Devent $i ca supusa si incepu s& se joace cu parul meu. —Ar trebui sa te sugrum. Mi abandonam pe de-a-ntregul, inocenta, intr-un sens in care simteam ca ea n-o fAcea, Simream in ea doi curenti -lo absenrg partiala, prin congtiinya,|din acel moment. Un gand oO tulbura. in timp ce luam micul dejun impreuna, June a recunos- cut aceasta/nemuritoare constiinta de sine,|a carei pierde- re o remarease cu invidie la mine. A recunoscut ca stia fiecare 53cuvdne pe care-l rostise in noaptea in care fusese beara, fieca- re cuvant pe care-l rostise in fantezie sau exaltare — orieand. Ne-am intors in dormitor, ne-am intins in pat, gi ea a inceput sa-mi smulga contidenre. I] iubeam pe Allendy ? In acest mo- ment am devenit precauta, Cand am observat ca flerul ei ii spusese ca nu-l iubeam pe Allendy total, am hotarat sa ma lansez in jumacati de adevaruri pentru ca stiam ca vocea, to- nul si fata mea vor fi mai convingatoare spunand aceste ju- matati de adevaruri, Am descris calitatea dragostei mele pentru Henry — detormand complet numai faptele despre Henry, L-am pastrat in minte pe John, pentru orientare, El era scriitor, locuia la New York si era cunoscut. De aceea, miarturiseam eu, voisem si ma intore la New York cu June. Faptele crau neadevarate, dar stiam ca daca ma gindeam la Henry, fata, vocea si ochii mei puteau arata destula pasiune, sinceritate, ca s-0 convinga pe June — prin contrast cu ab- senja pasiunii care se vadea cand vorbeam despre Allendy, finde’ atunci cand spun ca il iubese pe Allendy e aproape la fel ca atunci cdnd spun ca il iubese pe Hugo. E ca o re- cunoastere a unei necesitati ideale, nu ca o tasnire de instinet elar. Tar June putea si facd prea bine aceasta distinetic. Era tieuta. Ca sa dau cea mai mare naturalete confesiunii mele, i-am cerut sfatul; s4 renunt la tot pentru dragostea asta, aga cum ficuse ea pentru Henry? I-am spus ci adeseori compar dragostea mea cu a ei pentru Henry, ca voiam s-o imit asu- mandu-mi cele mai mari riscuri pentru cea mai mare credin- tia mea, singura total, Cum il pastram pe Henry ca imagine si faptele numai ca baraj, puteam sa vorbese natural, si pun intrebari, si-1 cer sfatul lui June, sa fac din ea un arbitru. Cand am pleeat m-a condus pana in capul scavilor si ne-am sarutat din nou. Am uitat de bratara ei. Cénd s-a trezit Henry, tarziu, in dimineata aceca, June l-a Spus: — Stiu totul. Stiu ca o iubesti pe Anais si Anais te iubes- te pe tine. Dar de ce ati jucat asa o farsa pentru mine? 54 El a negat, a negat. June a plecat din Clichy in ziua aceea. Henry s-a repezit la Louveciennes. Dormeam gi casa era cutundata in intune- ric, A crezut ca iegisem. A avut o seara intreaga in care a fost singur, in care sé se hotarasci daca s-o caute pe June. S-a dus si se culce. A petrecut acolo o zi si doua nopti. Ceasuri ciu- date. A plans de doua or dupa trecut, dar am fost fericiyi im- preund. Am plonjat in munca, doua discutii excelente despre scricrile sale, Spengler si psthanaliza. A doua zi dimineara s-a trezit cantind., Am simtit din nou acea uniune staruitoare ce face despartirea o tortura, Intoarcerea lui Hugo a intrerupt un apogeu delirant de discutii si fuziune. June a spus e4 ,se prefacuse lesbiana* numai ca sa des- copere ce voia sa descopere, dar ci ii faceam greata cu min- ciunile mele. Eu am spus ca am intentionat sa ,ma prefac lesbiana* ca sa descopar daca June il 1ubea pe Henry. Dar daca dragostea noastra pentru Henry ramanea scopul final al tuturor conversatiilor noastre, sentimentele noastre reci- proce atenuau, de asemenea, un duel care, pentru alte doua femel, ar fi purur sfirsi in moarte. Noi nu ne-am omorat, nici individual, nici in Henry. Nici June, nici eu nu am luptat ca s-o stergem pe cealalta din fiinta lui Henry. June detine opt din experienta lui Henry, iar eu ilam pe acel Henry care lucreaza asupra experientei. Ne-am recunoscut reciproc ne- cesitatea istorica, ne-am inclinat in fata unui destin. Ceea ce ma intreb acum este care dintre noi a daruit mai lta, sau mai putima, sivepive in rolul ei? June a parur pen- tuo clipa ci-mi invidiaza desivarsirea si nfuriat-o con- stienta el in acea ultima noapte — in alte momente insa (ednd plangea: timpul plimbarii ii noastre pe frunzele moarte) ea era cea care simtea si eu cea congtienta si lipsita de emotii. Avem momentele de raceala ale lui Henry, cand probabil ca-i pasa mai mult de munea sa decat de June sau de mine. Eu le-am avut pe ale mele, cand am aruncat violetele lui June si l-am sa rutat pe Allendy ca sa rup jugul importantei primordiale 55pe care o avea Henry pentru mine ~ un efort de stidare si independenta cumva comparabil cu viata lui June vreme de dot ani impreuna cu amantul ei ls New York. Relativitate. Henry vede scena discutiei mele cu el in fata lui June ca pe un involuntar dar instinetiv ultim efort de a clarifica situatia, de a scapa de June, de a-mi defini si reve- la victoria. El spune c4 am aratat triumful si energia de nein- franat ale cuiva constient de victoria sa, ca lui June trebuie sa-i fi fost limpede, Fara vreo scena, mi-am aratat in telege- rea fayi de Henry, devotamentul faya de el, orientarea mea inama amesteca in viata lui, dislocand-o in acelasi timp pe June pe planul ,influentei“, o demonstratic ce trebuie s-o fi influentar in ingelegerea treptata a legacurii dintre mine si Henry, aga incat in civda alianyei woastre, a admiratiei noas- tre (aceea dintre mine si June), a preocuparii mele pentru ea, a confidengelor si in ciuda increderii ei atat in Henry cat siin mine, intuitia ei a devenit clara si definita, cristalizan- du-se in dimineata aceea. Daca vreun sentiment fata de mine a inspitat-o pe June s4 renunte total la Henry in loc sa lupte pentru a-l refine nu voi sti miciodara. Sau daca in toate aces tea sentimentele pe care le-am avur una fara de alta au fost doar o prelungire a imensei noastre iubiri fata de Henry, O iubesc pe June pentru ca a fost o parte din Henry. NU - ne iubim una pe alta ca dou femei care-si recunose 1 valoarea, Existd asemanari intre noi. Bucuria adinei pe care am simfit-o intrucat il aveam pe Henry numai pentru mine nu a fost in mod profund o bucu- rie a victoriei, caci vedeam evolutia din Henry care laa la mine, noile sale nevoi, Dar June, June nu intelege c impersonal ¢ totul. June nu se afla deasipra tuturor aces- tor lucruri, Ma tem ca se considera ranita, pacalira, Crede c& dragostea mea fata de ea nu a fost decat o tradare, ca eam eagtigat pe Henry prin istetime, nu prin dragoste. Ceea ce ma doare este cd neaga acest destin, Cand Henry s-a intors, 56 zilele trecute, a gasit scrisoarea mea de dragoste catre June infasurata in jurul darurilor pe ile facusem: inele, cer- cei, o braqara; iar pe dos scrisese: ,,Te rog, divorteaza imedi- at®. $i in ultima dimineata, fi spusese lui Henry: ,Nu m-am lasat amagita de scrisoarea lui Anais*, Si ,.m-am prefacut ca sunt lesbiana®. Cand ne imaginam ce se va intampla la intoareerea lui June, Henry si cu mine nu ne-am inchipuit niciodata asta. Ag vrea ca June sa gale. Dar dorinta ci de a vedea ca pe o infrangere, ca pe o lo- vitura un eveniment atat de protund inevitabil gi avit de adane inradacinat e ca doringa lui Henry de a-si imagina o June suprem cruda: masochism — dorinfa latenta de a sufert, de afiumilit; obsesia ranii de care te tem cel mai mult, asa cum June se teme de cruzime, de abandon. Aceasta frica adanca, teribila este acim materializatd de faptul cd ea o doveste. A atins probabil cea mai mare dintre autosfasierile ei, in timp ce cu am atins cea mai mare dominare a exact aceletasi frict. Sunt acum dincolo de fried gi nelinistita in privinta lui June, nelinistita pentru ea, ale caret chinuri sunt ca niste fanto- me ale chinurilor mele. Mica mea June, tu nu crezi; cu iti imaginezi ura si cruzime acolo unde nue altceva decat des- tin, Te autopedepsesti, te pedepsesti pe tine pentru ca Lai iubit si pe taral tau. Te pedepsesti distrugand dragostea pe care ti-ai dorit-o cel mai mult. 26 noiembrie 1932 Henry, dragostea mea, dragostea mea, Henry, m-am lup- tat, am dus razboaie ca sa fiu derma de tine, ca sa fiu feme- ie, ca sa fiu puternica, sa fiu neinfricata, Henry, dragostea mea, dragostea mea, merit bucuria adanca pe care o am in noap- tea asta. Te-am iubit dmpotriva fricti 31 fara speranta bucu- riei; am riseat cea mai mare rand, cea mai periculoasa rivalitate. Nu a fost curaj, a fost dragoste, dragoste. Te-am iubit até de mult, inedt am riseat si te pierd. Nu m-a interesat ziua 57de maine - nu am crezut deloc in victorie -, nu am dorit victoria, am avut doar o nevoie sfasietoare de ea. Am cerit atat de pugin st mi sea dat totul! Ti spun lui Henry despre toate astea si fi sugerez sa-i scriem silui June o serisoare si-i spunem, dar el zice cA tocmai asta jeleaga — sau daca printr-o strafulgerare intelege totugi, imi dau seama acum, nu va Lisa si-i alecteze viaga mai mult de o clipa. Nu exista nici o legatura intre intuit ta ei. Daca ar exista, nu m-ar fi repudiat ca pe un sarlatan, impreuna vedem acum limpede un contrast: June si ma- rea ei vitalitate fizica, absorbind putin, ca tragedia sa n-o wcidd; eu gi toata vitalitatea mea mental, ca s3 pot sustine o reactie la actiyitatea creatoare a lui Henry. Ceea ce e ciudat este moartea vitalitatii sexuale a lui June. Henry imi reveleaza o descoperire uluitoare: senzatia lui ca June se prefatcea excitata — cao prostituata. In acelasi timp ea era cea care il ciuta, probabil pentru o dovada de dra- goste sau in speranta de a-si dovedi ca era vie. Asta se potriveste cu propriile-i spuse: ,Sunt moarta din punct de vedere sexual". Dar nu Henry e cel care a ucis-0, cum spune ea. A fost oare intotdeauna cu adevarat frigid (cum banuieste Allendy), sau s-a sinucis prin exces, ori prin masturbare? E ciudat cé imi vine deocdata in minte ideca onanismului lui June. Este limpede acum si maleic! din June: ,,Daca sunt maar- ta din punct de vedere sexual, trebuie sa-] eid sexual si pe Henry. Il voi face sa simti ca-si pierde virilitatea (indota- la - lowitura fatala!}*, Din fericire, virilitatea lui Henry este cat se poate de vie cu mine. $i el stie asta! © alta actiune malefica — June ii lasa lui Henry scrisoa- rea mea de dragoste, crezind ca asta va distruge increderea lui in mine, fara a-si da seama cd Henry ma cunoaste prea bine, stie ce a determinat acea scrisoare, si stie si cA ea era do- vada unei iubiri protectoare fara de June pe care ea ar fi tre- buit si fie capabila s-o recunoasea si in care ar fi trebuit si creada. 58 intre timp, odata cu dezvaluirea contorsionarilor lui June, viata noastra igi urmeaza cursul, Cand sosese la Clichy, Henry lucreaza la o sinteza magnifica, Kormd si limbaj - si cu ii citesc paginile pe masura ce le scoate din magina de seris. Vorbim la nesfarsit despre munca lui ~ mereu in ace- lasi fel, Henry intr-o curgere, un torent, o revarsare, o im- prastiere, iar eu fesdnd tenace. in cele din urma rade de tenacitatea mea. Henry nu a inteles intensitatea cu care, pe cand eram o copila de unsprezece ani, am regretat viata stralucitoare pe care o pierdusem cand plecase tata. Cum as fi putut /ngefege valoarea acestel vieti? Cum puteam si ma agat cu obstina- tie de ea (pagini intregi de dor, de regrete, in jurnalele tim- purii Ingelegerea se bazeaza la un copil pe fler, nu pe fapte; nu Lam vazut niciodara pe tatal meu traind gi vorbind inte- lectual, cu stralucire — nu am auzit niciodata blasfemiile si obscenitatile viguroase de care se plangea mama mai tirziu; dar a fost de ajuns sa arunc o privire la fata tatei pe cand trecea pe langa mine pleeand de acasa ori intrand in hol, acea fata treaza, alerta, vitald; a fost de ajuns si fi simtit aroma cartilor care acopereau peretii, sa fi auzi de departe rever- berariile discutiilor animate si ale muzicii ~/de ajuns ca s& creez o atmosfera pe care, de atunei inainte, am caurat pli- na de regrete s-o regasese/— 0 armosfera de durttate, sub- stantialicate (mental intelectual, artistica), pierduta in viata mea cu mama si cu frarele meu pe o scena americana arida spiritual, pierduta in casnicia mea in ton minor, cAutatd in lupta cu John (vocea si aparenta exterioara plenitudinii), gasita in Henry, la Clichy. Era incest, accentuat de o convergent a intelectului, a desavarsirti artistice; si odata ce ,cuferele adanci ale reflec- tiril* (paginile despre June) au absorbit toate acestea, pro- funzimea impresiei creeaza acea durabilitate, exact asa cum nu sunt in stare si neg micile schimburi intre mine si June 59(pline de o semnificatie durabila pentru mine, si doar de o sen- zate efemerd pentru ca), Faptul 8 mi-a inapoiat darurilea fost ca sicum si-ar fi aruncat de pe ea o haina, o incisivitare in gest corespunzatoare unei zone de impresionabilitate, nu de spa- tiu si adancime, care creeaza in mod inevitabil o interdepen- denti a radacinilor. Nevoia care nu se ingroapa in pamant devine independenta, nu are radacini. June este astfel lipsi- ta de radacini, pura miscare, nu penetrare; si de aceea intre- guf nu se ridicd precum un edificiu adinc ancorat, ci rasneste ca artificiile, si ceea ce cade pe pamant e cenusa, cenuga ingei sale sexuale, a emotiilor sale, a iubirilor sale. Cred acum ca starea zilnica si continua a reactiet Ini Henry la viata — activitatea lui sexuala —, pe care cindva o gandeam ca pe un element care sta in calea creatiel, este o calitate care il distinge de Proust, Joyce si Lawrence — daca reuseste si se adune sis desavarseasca atat amintirea trecutului (June) cat sicontinuitatea prezentului, asa cum fac eu la seara mai n jurnalul meu. Stand intinsa pe canapea cu Henry si auzind cum plez- neste coarda chitarei inyeleg emo ional sfarsivul iubirii mele pentru Hugh, si nu printr-o compilatie de meditatii asupra scrisorilor sale ingalbenite sau a mnecii sifonate de la hai- na sa. In timp ce gatesc la Clichy realizez semnificatia co- pilariei mele, nu in timp ce citese prefaga lui Freud la jurnalul une ferite. Aceasta abdicare de la viata care se cere artistu- lui trebute sa fie doar relativa. Majoritatea artistilor s-au re- tras in mod prea absolut; ei ruginesc, devin inflexibili la curgerea curentilor (ca Allendy, care nu se lasa niciodata in voia maveei, cum face Henry). 27 noiembrie 1932 Aseara eu si Henry ne-am casatorit. Inteleg prin asta a ce- remonie speciala care uneste doua persoane pani cind divor- qeaza! L-am lasat sa citeasca cea mai mare parte a jurnalului 60 meu (chiar si jumatate din ceea ce se refera la saruturile lui June etc.), A fost ca un cutremur pentru amandoi. El a ara- tat cea mai tandra, calda toleranta, m-a exonerat de toate, dar acondamnat-o pe June. E sigur cd June mn-a pdcdlit. Ca daca e adevarat ca era excitata sexual (umezeala pe care am sim- fit-a cu picioar rele mele), si-a sustinut totusi intreg rolul; adi- ca si-a oferit rrupul in schimbul a ceva ce voia: si alle despre tradarea lui Henry. Henry era furias gandindu-se la suferinta inutila prin care trecuse, vazand ca adewdrwl (desi ramanand misterios) era o profunda wserarve dupa anit sai de suferinta in intuneric. A devenit oribil de clar ca toata experienga pe care i-o repro- sase June de fapt nu i-o ddduse, in cel mai adevarat sens al cu- vantului, cci prin minciunile ef ea il privase de cunoastere. Henry se zbatea disperat intr-o mlastina de diformitati, pier- dut ca om $i ca artist; $i ieri o femeie i s-a ddruit pentru pri- ma daid prin adevar. Asta insemna casatorie. Barbatul daruindu-i femeti forta gi perspicacitatea lui si femeia da- ruindu-i barbarului forta si perspicacitatea et. Henry m-a miseat atat de profund in momentul acela, a ajuns intr-un cotlon atat de secret al fiingei mele, cA toate capitularile trecute nu mai pareau deeat daruri Facute pe ju- matate; si in noaptea aceea, in bratele lui, mi-a venit sa plang din cauza acestei fréngert absolute, a acestel disolutii abso- luce a fiingei mele in el. Adit de preocupata si iubese incdt nu am observat reac tia supusaa lui Henry. Mai tarziu mi-am amintit tacerea lui, dar nu sub forma unei indoieli cu privire la dragostea lui — pur si simplu mi-am dat seama cu melancolie ci nu s-a gra- bit sd se exprime imediat (instinetiv, iau dragostea lui ca de la sine inteleasa), cd epuizase o avere de dragoste flamboa- ianta pe June, cd trecutul, amar, plin de ura, monstruos inca il preocupa mai vehement decat viata lui prezenta (izbuc- nirea de amaraciune in faga atitudinit lui June mai puternica de- eit gelozia pe Allendy). Am mers atat de departe in bizara mea 61abandonare de sine ca m-am gandit chiar cat de buna ¢ izbue- nirea asta de ura pentru a-i refnnoi interesul pentru roma- nul siu, pentru a-] imboldi sa serie despre acest trecut! A fost o surpriza si ma intore la Henry gi sa-l gasese fa- eandu-si griji cu privire la disproportia in emorii de noap- tea trecuta — sisa-l linistesc, Da, ii stiam incetineala, fi stiar lipsa de expresivitate si stiam ca era uluit de revelatiile jurnalul meu (dezvaluirea finala a tuturor indoielilor sale in ce-o privea pe June). Dar cand spune ca sunt un interlo- cutor atat de minunat cd aproape uit s4 ma reguleze, simt o ciudata strangere de inima resemnati — aceasta acceptare a faptului ca mintea mea eclipscaza femeia gi pune pasiunea pe un loc secundar. Imediat, aspecte ale dragostei — grijii - protectiei - adoratiei - mai profunde a lui Henry urmeaza acestei afirmatil, si ma inclin in fata fatalitagii. Am lacrimi in ochi. Henry vorbeste de aceasta liniste adanea pe care o sim- tecu mine, dupa care a tanjit, de care a avut nevoie. fi spun eA toate femeile sunt in mod fundamental curve, vor sa fie tratate ca nigte curve. ,,Poti sa bagi si migte adoratie!" Asta il face sa rada. Spusese: Esti o femeie minunata si ma tem cdo sa te ador® Nutu infrangere. Nu tu durere suicidala, Doar tristetea de a sti, de a ingelege, de a accepta. Les fenx d’artifice ne sont pas porr mo, siam fost fascinata ca un capil de tot ce stra- luceste. June a primit tot ce era stralucitor, iar eu sufletele barbatilor, si amandoua ne simtim. pacalite! Dar acum sunt atat de batrana cain loe si. ma revolt am un fel de resemnare ironica, serioasa, impers sonala. Rad din nou: ,N ti fac o scena in stil June si s4 te silese s4 re- J-0 s cunosti: ma tubesti, cat de mult ma iubesti? si sa scot sau sa store de la tine vreo afirmatie ori demonstratic flamboa- iantd. Deocamdara nu cer nimic - primesc ce vreau!“ Glumim. lar cateva minute mai tarziu Henry e intristat de grija lui pentru mine, pentru viata mea, pentru relatia mea 62 cu Hugh, prizonieratul meu. Ne plimb m impreuna si sun- tem amandoi intr-o dispozitie mohorata, si el spune ca sun- tem doi vagabonzi si detesta gandul de a ma ceda lui Hugh la noapte. E ceva tragic, infrant in amandoi, in fata ciuda- telor nedreptati si dislocari ale vietii. Toata aceasta comoa ra de iubire daruita ferei si trupului lui June care ar fi trebuit sa fie daruita fete si trupului sentimentelor mele, mintii mele, iubirii mele, fiintei mele. Dar nu prinde oare radacini in Henry 0 noua dragoste tacmai pentru aceste lucruri din mine ? {De ce sa cauti repetarca, asemanarea, si nu o noua exper tenga 2 fi ascule planuri le: ,Acum sunt liber - si intr-o zi Iu- crurile se vor aranja astfel incat si fil si tu liber’, Incere sx-mi imaginez viata noastra, Vreau sd ami grijd de tine — nu vreau sa te trag in jos. Zilele trecute m-a durut sa wid cA-ti iei sa- cosa si te duci la piaya; vreau sa fii regina, cum esti la Lou- veciennes*. (Ce ar spune Allendy daca ar auzi asta?) intotdeauna trebuie sa fie unul care da si unul care pri- meste. June a primit de la Henry gi i-a dat lui Jean; Henry primeste de la mine; eu primese de la Hugh i ii dau Ini Henry... L'iniportant est @aimer, d’aimer grandement, pro- fondément, souvent, de se donner. {Raspunsul, reactia, nu este decat o bucurie umana — dispropor divin pentru autenticitatea dragostei ¢ | donner sans compter et sans meswrer, Henry m-a invagat si iubesc. Doamne, dar sunt o femeie norocoasa! Si Allendy — eu primese de la Allendy. $i Eduardo a pri- mit de la mine, Reciprocitatea inseamna echilibru; echilt- brul este non-uman, Ceea ce ma face batrana ¢ recunoasterea diserepantelor, a paradoxurilor, a nedrepratilor. Am fost atat de batrana azi-noapte ineat astazi sunt obosita. Ma sime sli- bita si zdrobita. Cand incetez si alerg si si sangerez, stau pe un munte de jurnale, si ele o rev a aceleiagi tub blestemate. nue decat un test 63Ce mi-a facut June de o urase acum ? Ea este unul dintre cei care pretind avait de vehement incat himea intreaga ¢ asurzi- ta si orbita, In loc de asta, eu seriu linistita - poate un alt fel de a pretinde! intreaga lume va plange si ma va tubi cand va vedea c& renuntarea mea olimpiana la iubinle egale cu infrangere omeneasca, ale mele ascunde o mar Mereu atita seriozitate {Cel mai mic pretext pentru a plon- ja in tragedie. Dar eu stiu de ce. Pretextul ¢ neinsemnat, dar nevoia de tragedie este o necesitate profunda. E coborarea in mind, explorarea. MA las inecata numai pentru a ajunge in AtlandidaJUn obicei vechi. Firul meu cu plumb. Bila si lanqul. Busola. Barometrul. Imi vine sa rad. Henry e speriat de eliberarea sa de June — inci n-o poa- te realiza — viata fara durerea familiara. Acum rad de freca mea de analiza. Pe majoritatea oame- nilor cuoasterea ii priveava de sinefiel miracolului, dar acest simt al mira colului al misterului ¢ ca teama salbaticului de focul misterios pind descopera principiul acestuia gi inva- ta si-t stapaneases En zic ci clupa ce stim tot ceca ce de stiut, ined mai exista mister si miracol intr-un sens mai pro- fund.| sea modul monstruas in care concepe Henry le pianismul lui June. Déroure de imagination, Calitarea ica gi limitata a cea ce si-a imaginat; suptul si gesturile care imita actul sexual. Descopera prin jurnalul meu ca fara supt sau gesturi exista o lame de senzatil suspendatd, fara oculminare factual, care ¢ mult mai misterioasa si mai pro- funda decit ceea ce presupunea el cA a existart intre June si Jean, intre June si mine. fi Seara. Stim de varba. Devin constienta cd Henry si simplu pierdut intr-un labirint de ginduri, de constiinta de sine; ce pur si simplu paralizat, exact asa cum mi se in- e pur 64 timpla si mie, de prea mult gandit. Vad ca instincrul nu m-a ingelat si ca acum e raéndal mew sa readuc miscarea gi viata. Aga ca rad s1 ne explicam totul, derensionandu-ne. Henry spune ceva care ti dezvaluie sensibilitatea: simte ca imi imaginey cA a existat o legacura sexuala arat de puterni- ca intre el si June incat nu mi-am mai dat seama ca, intr-un anumit sens, ca a fost si mai puternica (sau mai continued, dupa cum a descris-o el odata, in siptimna petrecuta im- preuna in vara) cu mine ~ ca, deoarece nu mai cunoscuse niciodata pina atunci o femeie cu care sa-i placa sa stea de vorba ore in sir, fi era teama c& voi considera asta o insul- ta la adresa femett si asta il facea timid. Cara intuigic a avut Henry aici, simtindu-mi teama cea mai obscura, o teama care insa cisparuse cu desavarsire in ultima vreme, M-a amuzat sa-] vad devenind cerebral si stingherit. I-am refuzat manga- ierile, dar a vAzut cd eram gata $4 izbuenese in ras. Ceeva ce ma nedumereste este: dupa Allendyffrica unei fi- Inte creeaad in cealalté un anumit echivalent psihic\Sunt foar- am fost absolut naturala - adica m-am bucurat tile noastre si nu am fost constienta de faptul ca ca femeie — de fapt, am fost complet satisfa- euta. Dar poate ca Henry a devenit constient de sensibili- tatea mea fundamentala = in sens general — in convingerea mea ca valorez mai mult ca spirit, talent, artist decat ca ani- mal. Toate astea insd au fost demult, fac parte din trecut. $i ultimul ecou al indoielii. Ce lupta sa renagté — 84 nu te impiedici din nou de ace- last obstacal. Victoria este intotdeauna trista. Dezvaluie intotdeauna deformarea in imaginatie care a creat un monstru cu do- ringa perversi de a se avetoin/rieosa. Odara ucis monstrul, gasesti un munte de carton si pene, calle fer, dovleci era- padi, hartii, lanquri. ? Alce pagini adaugate jurnalului, dar asemanatoare cu plim- barea unui prizonier inainte $1 inapot in spatiul de doi metri care ii este ingaduit. 4 65Cred ca acum Henry este cel care cauta lucrul de care se teme cel mai mult — cruzime, abandon, inselare din par- tea mea —, cin momentul in care m-a gasit mai devotata lui ¢a oricind a fost impins in mod diabolic s4 creeze o instrai- nare, Cred ca eu ma simt bine gi fac toate gesturile norma- leale dragostei pline de incredere, refuzand s4 ma indoiese, refuzand si cred cd Henry vrea sd ma comport ca June. Dar cat de multa primejdie este in aceasta ambivalenta. Cu atat mai mult cu cat propria mea credingd e noxd si fragila! Vis: Fu sunt Henry, Ini ating ochii si sim cat de mici sunt, simt contactul precis cu ei (aga. cum i-am simtit cand i-am sarutat). Simt cu mainile contururile fetei lui Henry — tra- siturile ca de gnom, si chiar varsta. Sunt Henry gi sunt con- stient cA cineva vrea s4 ma arunce in joaca tn mare. Am fost deja aruncat. Spun: ,Asculta, numa impinge sub apa. Sunt obosit. S-ar putea si nu mai fiu in stare sa ies la suprafa- 4°. $i simt o tristete cumplita. Asociere: O mila imensa cind am observat zilele trecu- te aboseala lui Henry, care m-a dezarmat. leri, o dorinta vio- lenta de a-l avea aici, de a-] proteja, de a-l iubi, Imi dau seama ma simt din nou prea posesiva, cA indata ce ma desprind imi dorese sa traiesc foarte aproape de Henr i sa-I slujese. Teama de asta. Identificarea comple 7 Este o parte din propria mea fiinta. Sufar pentru ca sufera el, Vis: MA aflu intr-o clinica mare. Joaquin a fost operat. Vreau sa-l vad pe doctor, Ajung la usa pe cale aeriana, ca intr-un funicular (e a doua ara cind visez ascensoare agatate de cabluri). Mise spune ca doctorul nu ma poate primi decat la sapte, si chiar gi la gapte mai sunt multi oament inaintea mea. Sunt profund dezamagita. Vad o lista de doctori: vad numele ~ dar nu le pot retine. Vad un nume care incepe cu AT si care contine doi # — spun: Nu asta, e prea scump.“ Gasese plosnite in pat. Clinica seamana cu hotelul din Mallorca. 66 Asociere: Nici una — cu exceptia faptului cd m-am te- mut ca-l pierd pe Allendy, care va fi furios cind va desco- peri cd-l iubese pe Henry. Scriu in timp ce ma imbrae, fac baie ete. si totodata citesc cartea lui Allendy Le Probléme de fa destinée, care e exce- lenta. Ultimul cuvant despre Hugh: El este barbatul care in- telege tori, dar pasiv. Henry este cel esentialmente activ.[E o diferenta intre intelegere si reactie| Eu caut reactia gi re- zistengadAtacurile lui Henry la adresa psihanalizei intarese apararea mea, iar in seara asta, datorita lui Henry, cep cartea despre artist si psihanaliza. Vreau sa iu psihana- histul artistilor. mi ine Aseara, datorita lui L.V., schema cartii mele lirice s-a eris- talizat, Moarte, Dezintegrare, Perversiune. Profetiile lui Spen- gler descifrate: lesbianism, June (teme minore in legatura cu June: minciuni, avort, primitivism, psihism), incest - fa- milia de Vilmorin -, Eduardo si homosexualitatea gi parali- zia, moartea mea, holocausturi. O carte profund nevrotica incluzand toate simptomele, fenomenele, descrierile de stari, vise, nebunii, fobii, manii, halucinatit — tablou al dezinte- graril, mai frame deeat modalitatea lui Lawrence de a trata homosexualitatea, a lui Radelyfe Hall de a trata lesbianis- mul, datorita acestei conceptii ale mele care este o reflec- tare a atitudinii lui Jung fata de cea a lui Freud — dacd am putea intelege semnificatia simbalului sexual am avea che- ta marilor graviditati si avorturi, fecundari si impotente — din radacina sexuala, lumea imaginard — aga cum, de exem- plu, incestul nu inseamna numai posesia mamei sau a su- rarii — pantecele femeii — ci sia bisericii, a pamancului, a naturit, Faptul sexual este numai firul cu plumb: dranza este in spatiu. Gestul nu e decit un simbol cu semnificatie imen- si (poti afla chiar si guseul mortii in copulatie). Toate 67nevrozele ~ s8 amplifici temerile lui Eduardo, ale mele (sa fac dragoste in mijlocul noptii, cand sunt pe jumatate ador- mita, e cea mai mare placere a mea), ale lui Henry, ale lui June! 54 accentuezi nebuniile fieciruia (frica lui June in me- trou, surzenia Louisei, orbirea mea). Personaj de felul droga- tilor din Grand Guignol — détive de persécution — complex de inferioritate — tema unor Johni recurenti (femeia din El- vetia) — ur§ - rizbot intre sexe. O carte mare. $1 nasterea! Henry ca o figura rabelaisiana — un urias - Allendy salvatorul ~ destin — proiectie — imagine — lupta mea pentru viata. Scena vomi 4 faci dragoste ca parte din tra- tament. Dar nu absolut. Natasha. Schiopatatul Louisei. Ce sens au toate astea? Teri, la ora mesei, eram foarte ocu- pata s-o ajur pe Emilia cy cina pentru familia de Vilmorin, In acelasi timp ma pieptinam, ma imbracam ete. Stand in fata oglinzii din baie, am simeit bruse o uriasa veliniste in legarura cu Henry. Voiam cu disperare sa-l fac sa vind la Lou- veciennes, si-l tin in biroul din pivnita, si-i cer sa lucreze acolo. M-am gandit chiar s4 dau o fuga pana la Paris cu ta- xiul, sa- caut, si-1 adue inapoi. Aveam exact 0 ora. Era o nebu- nie. Aga cd am trimis o telegrama telefonic in sase sau maine. Henry era in oras si nu mi-a primit telegrama. Dar la sap- te mi-a telefonat pentru ci simtea acceagi neliniste in lega- turd cu mine. Astazi trebuia sa-l vad — cand mi-a dat telefon am aran- jat o incilnire pe fuga, ca sa aflim ca eram bine, gi c& amian- doi scriam. Am sugerat ca probabil aseara la ora aceea June manifesta © puternica urd sau planuia o razbunare, Henry si cu mine eva in primejdie. Dar Henry a ras de ocultis- mul meu. Nu ¢ care devat o obisnuinga a noastra si ne imaginam pericolul, sa-] simgim gi sa-l chemam asupra noastra, cum ar spune Allendy ? fe suis affreusement inguitte. »ouna-ma pana 68 Repet iar si iar:/Constiinta, inteligenta, nu sunt pericu- loase daca ai destulaé emotie si destula sexualitate ca s4 te men- tii in migcare.{Cei care sunt ucigi sunt cei slabi emotional si sexual (ca Eduardo). Henry poate suporta s4 nu fie orb; sdngele lui e destul de gros, $i eu la fel, En résemé:{Eu sunt femeia care ofera iluzie si care pri- meste imaginatia barbatului!O situatie pe care tarfa o invi- diaz. Daca as fi dreapta cu mine insimi, asa cum devin din ce in ce mai mult pe zi ce trece, ag fi suprem satisfacuta, caci nimeni nu poate domni in doua regare deodata, iar tarta dam- neste in realitate: ea ofera realitate. Femeia din mine primes- te oampla adoratie, si doar lipsa mea de eredinta (accentul constant pus pe valoarea mea), doar indoiala mea au creat nevoia de obscenitate $i violent’ pentru a distr#ge prea po- tentul element legendar. E. ca atunci cind June spunea cd a vrut sa distruga atitudinea adoratoare a lui Henry in prima noapte, asa ca si-a vidicat rochia! Vad persistand aspectul legendar si vad in barbati adora- tia ultima, eterna a iluziel. Car de ranit ar fi Henry daca eu m-as ghemui deasupra bideului, dacé e# mi-ag tine ,,pasiri- ca“ in maini ca pe un buchet tHingelepeiunea i inseamna sa dat fiecdrei fiinte omenesti ceea ce i se cuvine $1 s4-ti joci rolul frumos, fara regrete, caci nu-ti poti implini decat propria karmaliar cu as fi probabil jalnica in rol de curva! Woi fi reusit sa tratese doua feluri de atitudini in mine insami: introvertita si, acum, extravertita — cea blanda* si ,cea dura® (recitind doua eseurt din psihologia analitica a lui Jung). Trebuie sa le includ pe amindoua pentru caj,,nu putem si permitem permanent cao parte a personalitatii noas- tre sf fie ocrotita simbiotic de alta"f(dependenta mea de Henty). Realizarea amagirii unicitatii tale atunci cand respecti ti- parul obisnuit al reactiilor tale. Descopar ca in mod curent pacientul ii atribuie medicului puteri misterioase, cam ca ace- lea ale unui magician sau ale unui criminal diabolic, ori vede in el, dimpotriva, personificarea binelui, un mantuitor. 69O sear plina de bucurie cu Henry. Serie despre tarfe pen- tru a-si dizolva accesul de constiinta de sine. M-am supus sta- rii lui de spirit cind a refuzat sa vorbeasea si ne-am dus in pat sa-l linistesc, Dar sunt atat de zdruncinata si tulburata in ilu- zia mea despre Henry ca barbat fara congtiingd sexuala. Imi amintesc vorbele lui Allendy: Nu ai ales un barbat animal real, pamantese: el ¢ viciat de literatura, de intelectualism*. Ei bine, nu vreau un Mellors - e sunt prea viciatd pen- tru asta; am avut nevoie de cineva pe masura gi l-am gisit, iar ca rezultat voi suferi de nevrozele, complexul de inferio- ritate, constiinta de sine, masochismul Jai. Sau, mai degra- ba, am suferit si nu o voi mai face pentru ca stir tot ce stiu. Am observat aseara teroarea lui ca June ar putea bate la usa, nelinistea lui legata de accesul de constiinga, tocmai cand spuneam: ,Henry poate suporta congtiinta*. Ma tem ca Henry sicu mine incercam si ne pedepsim stri- cindu-ne placerile pentru faptul cA am inselat-o pe June. Asea- riam visat o pedeapsa: June se intorcea si il chema pe Henry, aga cum a facut in noaptea in care era beata. El raspundea imediat si o saruta. El, pe de alta parte, e afectat de felul ei obsesiv de a spu- ne: ,Si-a pierdut barbaria*. Are indoieli. Cred ca o viata introspectiva brusea, hiperintens bura lui Henry sanatatea, continuitatea. fi tul- In dimineaya asta aproape ci am provocat © catastrofa. am doar pe jumatate trezita din visul meu neplacut despre Henry si June, si in starea asta am erezut cd Henry era cel care se afla langa mine, nu Hugh, Eram edt pe ce s8 spun: ,,Hen- ry, am avut un vis ingrozitor*. Cand mi-am venit in simtir -am dat seama ca fi murmuram ceva lui Hugh despre v: sul meu, si abia am reugit sa plasez visul in lumina potri- vita. Cat de des am inceput, atunci cand sunt pe jumatate adormita, sa-| sini langa mine pe Henry in locul lui Hugh. Acum inqeleg asta: Henry roujours, fie ca amant, fie ca prieten — o sursa de neliniste, creatie, durere, fermentatie. 70 ii apartin prin coti curentii care-mi imping destinul in tra- gedie, desi nu voi fi iufrantd de destinul meu. Astazi bu- curia mea a fost adanca si grava, cu o matura acceptare. Am stat sub fereastra de la pad si m-am uitat la stele si la ochii lui Allendy, care sunt, pentru mine, firmamentul. lar Hugh si cu mine ridem zgomotos tmpreuna. Hugh spune: ,Sunt divin de fericit™. Asa cd acum ma aflu in situatia ironica de a-i ajura pe al- tii in temerile $i indoielile lor — eu, care abia daca sunt win- decata! Henry cinta si lucreaza, curge, iar eu imi epuizez forta nou-naseuta cu el, Cive e sursa tortel mele? Allendy. Si in seara asta am nevoie de el. Am nevoie de forta lui, El este ratal meu, zeul meu — toti intr-unul. Asta-i tot ce stu: ci in starile de proasta dispozitie am nevoie de el. Citindu-l pe Jung mi-am dat seama ca s-ar putea ca pri- mele mele senzatii de putere si incredere sa fi fost partial wu- fic. Increderea mea in Allendy era atat de exaltata incat mi-a dat un elan puternice — si destul clan pentru a lupta cu June, cu Henry, cu mine insimi —, dar in seara asta ma simt pro- fund obosita si atat de nervoasa ca imi dau seama ce efor- curi de vointa supraomenesti am facut ca si fiu puternica. Allendy a fost atat de intelept incat mi-a suspectat incre- derea. Atata vointa, atata dorinta nu numai de a fi puter- nica, ci de a-i face si pe altii puternici! Ar fitrebuir sf fiu tacuta, retrasa, avand grija de noul meu eu, nu si-l expun imediat la teste de tot felul, la tensiuni, la munca, Prea devreme. Bruse ma prabusese gi redevin copil. Allendy, Allendy. Un vis, care mi-a revelat activitatea: Ma trezesc intr-o ferma de animale salbatice. Unele sunt tinute in casa. Nu mi-e fried de ele. Deschid usa unei pantere, si ea e bland cu mine, tandra, precum cainii mei. Proprietarii ma roaga 34 le dau o suma de bani — 250.000 de dolari - si eu refuz foar- te ferm, spundnd cA gtiu cai mi picilea Apoi umblu sa vand vin, Sunt imbracata cu impermeabilul ALmeu simplu si cu palaria neagra. Hotarase sa intru in foar- te impozanta casi a familiei Vanderbilt. Sunt incimpinara de maitre d'hatel. E cat se poate de afabil si comanda gai- zeci si doua de sticle. Imi motez comanda, Vine o femeie gi este extrem de interesata de mine. Incepe si-mi vorbeasea, si mi se confeseze, sA-mi arate fotografi ale ei (imi amin- tese una — o poza erotica intr-o rochie fluida — irecognos- cibila), Ne fmprictenim gi iegim sa ne plimbam, Apot fi marturisese ca vind vin, dar ca de fapt ma intereseaza seri- sul, si fi vorbese despre cartea mea. Asocieri: Suma de bani este aceea despre care spunea Hugh ea i-ar trebui ca s4 poata renunta la serviciu — voisem sa-l ajut, dar in loc de asta i-am dat lui Henry, zilele trecu- te, primul cec pe care l-am primit din vanzarea cirtii mele [despre Lawrence], ca sa-l foloseasca pe tot pentru lucru- rile care-i trebuiau. Atunci mi-am amintit, cu un sentiment de vinovatie, vechea mea dorinta de a-! ajuta pe Hugh. Casa Vanderbilt semana cu cea a familiei de Vilmorin, care nu ma intimida cum ar fi facut-o inaince de psihanaliza. Stiu cA vinul inseamna Viagd. Nu inteleg prietenia cu femeia, cu exceptia faptului ca intr-una din serile treeute am simyit cA o interesez pe Louise V. cu proliticitatea mea in munca. ‘Toata aceasta ,criza® poate fi un pretext pentru a-l vedea pe Allendy! Raseruci: Sosesc la Paris, coplesita de dorinta de a-| ve- dea pe Henry, ingrijorata si de severitatea Ini Allendy la tele- fon — pentru ca isi dorea si devin slaba si sa. ma duc la el in ciuda promisiunii mele (de a astepta pina se vindeca Hugh). Totala indecizie, arat de rara la mine. Tau un taxi si dau adre- sa din Clichy; apoi, in loc de asta, ma due la American Ex- press si aflu ca June e ined la Paris, ceea ce ma indispune. Din nou iau un taxi spre Clichy, dar simt ca mua vreau sa-liu- bese in continuare pe Henry mai aetry decat ma iubeste el pe mine (dupa ce mi-am dat seama ca nimeni nu ma va tubi 72 vreodata in felul acela supraabundent, superexpresiv, super- grijuliu, supraomenese in care iubesc eu oamenii), aga ca i] voi astepta. li cer, asadar, soferului de taxi si ma lase la Ga- leriile Lafayette, unde incep sa-mi caut o palarie noua si sa fac cumparaturi pentru Craciun. Mandrie? Nu stiu. Un fel de retragere inteleapti. Am atata nevoie de oament. Asa cd-mi ingrop uriasul defect, suvoiul meu de dragoste, sub lucruri marunte, ca un copil, Ma amuz cu © palarie noua. Nu mai ¢ o chestiune de dragoste, ¢ o chestiune de pa- sivitate $1 activitate| Activitatea mea ii face pe altli pasivil Vreau sa-Lvad pe Henry, si faptul ca actionez in directia asta il pri- veaza pe el de conducerea agresivd; sf ew aleg acest tip de barbat, intotdeauna. Barbatul pasiv. Dar ironia este c& Henry este si sexwal pastv — mi-a devenit limpede astazi il uluieste este cA era obisnuit ca intotdeauna June ,,sa-l lareasca", June si curvele, si cd eu — fiind profund latina si pasivd sexual — nu conduc niciodata; eu astept placerea lui. lar Henryénu este ebignuit cu asta, si trebuiasca s4-si asu- me responsabilitatea doringei sale./ Aceasta descoperire a fost un mare soc pentru mine (adau- gandu-se la povestile lui despre cum a fost cautat, curtat de femet, sedus de June). Sesizez ceva aproape la fel de femi- nina la Hugh sau Eduardo — si ceea ce m-a indus in eroa- rea fost marea senzualitate a lui Henry, dar acum ma izbese acat de multe lucruri; cum insista s4 fie futur, cum ma inva- TA ,atacuri® — conducerea. Toate acestea au provocat o mare revolt’ a fenimitdti? mele. Mi-am blestemat orbirea.(Mi-am dat seama ca nu ma inde- pirtasem chiar atat de mult de ,tipul* meu de barbat, bar- bacul slab a carui slabiciune ma ucide.JAm facut tot ce am putut s4 pasesc un conducator! $i din nou sunt pacalita, Henry sicu mine am putea ,,corecta* asta — am putea gasi un com- promis. Daca eu pot sa devin mai agresiva. Dar defectul, fisura exista. Si nu ma voi supune. Nu, nu voi iubi un barbat slab. Senzatia asta, atat de familiard mie, de a fi neinfranta 4 ceea ce 75)mi-a revenit, cumplita, infricogatoare. $1 imi voi invinge des- tinul, Voi seapa de aceasta faralitate. ‘Toata ziua am fost constienta de fisura, fisura din armo- nia noastra, de indoieli, Indoieli. O mare dorinta de a eva- da. Toate acuzatiile lui June privind pasivitatea lui Henry sunt adevarate, Dar eu contasem pe faptul ci Henry va deveni bir- bat cand se va confrunta cu o femeie adevarata — o femela cu adevarat pasivd. Tar el e buimacit — buimacit de supune- rea mea. TAnjise dupa ea, iar acum e buimacit, pierdut. $i eu sunt torturata cumplit, pentru ca il iubese pe el si numai pe el, dar trebuie sa-] abandanez. Trebuie sa-] abandonez sfidator ca amant. {Nu vreau sa fiu eu cea care conduce, Refuz sa fiu cea care conduce. Vreau sa traiesc in intunericul si bogatia feminitatii mele. Vreau ca un barbat sa stea deasupra mea, intotdeauna deasspr Vointa dvi, placerea Jui, dorinta fii, viata lai, munca fivi, se- xualitatea Ji sa fie piatra mea de temelie, comanda, pivo- tul meu. Nu ma deranjeaza sa muncese, si m& mentin pe pozitii intelectual, artistic; dar ca femeie, o Doamne, ca temeie vreau a fiu dominata. Nu ma deranjeaza s4 mi se spuna sa fiu pe picioarele mele, si nu ma agi¢de nimeni — asta sunt in sta- re sa fac —, dar voi A urmiarita, regulata, posedata de vointa unui barbat cand vrea ef, la porunea lui.) Je suis effrovablement iviste. [Si cand ma gandese cd in orice moment ag putes gasi ce caut intr-un bdrbat din acecasi vasd cx mine si ca de laci nu vreau asta pentru cd nu ma pot inclina in fata lor ca spirithOrice spaniol m-ar trata cum vreau eu sa fiu tratata sexual... C’est stupide. mea, 7 decembrie 1932 Mereu Henry, leri, pe la patru, cand eram chinuita de dorinta de a ma duce la Clichy, el imi telefona intr-o dis- yeind si ma vada, De ce nu m-am supus instinctului ? 74 Acum stau si-l astept, stau si-mi agtept iubitul. Innebunea, visa moatte, era ingrozit de zgomote, nu era in stare sa traverseze strada. Visul lui despre mine: ,Erai aici, la L ouveciennes, frumos imbracata, ca o printesi, sicasa era plina de oameni. Erat foarte semeata. Am maneat o gra- mada si m-am imbatat. MA simteam groaznic — ca si cum m-ai fi dispretuit. L-am vazut pe Har ridas (un hindus frumos pe care-] cunestea Henry) dandu-ti tarcoale, Apot vine la mine si zice: « Pentru tine s-a terminat, Henry; ti-am luat-o »* Mare tristege. Henry ma intreaba: ,,.M-ai inselat luni noap- tea? Ce s-a intamplat luni noaptea ?* Aga cd vorbim despre toate, tot ce am seris, despre do- rinta mea de a-l abandona. Inainte sa cermin ma saruta, des- cheindu-mi rochia. $i suntem pierduti unul in celalale. $i tot restul se prabugegte in faa foamei noastre unul de celalalt. Beatitudine. Citesc testamentul oficial pe care |-a facut gi ra- dem de el, Imi lasa mie totul! A fost sigur ca va muri! MA asez. in genunchi in fata lui gi planuim ca atunei cand voi pleca la Londra pentru Craciun sa mearga si el — vrea si ramana aproa- pe de mine. $i are newoie de o vacanta. Nebunia acestor cateva zile ma tulbura mai profund de- cat puterea si echilibrul lui Allendy. Cu toate astea am nevo- ie de Allendy. Vis: Hugh si cu mine ne plimbim pe un frumos drum intunecat. Eu sunt in furoul meu negru. ii spun: ,,Cand n-o sa fig mmeni pe drum, o s-mi ridic furoul ca sé-mi vezi coapsele cind merg*. Vad albeata propriului meu trup in noapte. Trece un caine lup si ma apuea de mand, si nu-l pot scutura de pe mine. Hugh ii taie o bucata din coada si abia atunci cdinele lup imi da drumul, Ne plimbam si apoi alune- cim impreuna pe niste dune de nisip — o minunata senzaie de alunecare usoara — nisip portocaliu, vaporos. Atcrizam langa o mare secata. Locul pare arid, preistoric. Dar ridic pri- a gi vad un oras frumos, tot numai cupole, minarete, do- muri aurii. [] conduc pe Hugh la el. O vegetatie superba, v 75Sunt intampinata cu o lectiea stil Ludovic al XVI-lea, pur- tata de barbati. Sunt prezentara unei femei care ma sdruta erotic, E frumoasa, dar nu-mi place. Privind-o de foarte aproape, observ cA are ochii la fel ca Paulette, aceleasi pleoa- pe stranse la colguri — i dau seama de ce imi displace. Nu stiu sigur cu cine ma plimbam, cici senzatia de ca- dere in josul dunelor de nisip semana cu aceea de placuta topire si cadere pe care o aveam in bratele Ini Henry. Ace- lasi vaporos, cald gissement dintre noi. N-am mai simfit cu nimeni acea moliciune a lui Henry; imi aminteste de o de= seriere a lui Lawrence Abandonarea mea in fata lui Henry se pierde arat de to- tal in moliciunea lui umeda incat tot ce stiu e femeie si pe- nis, ca si cum ne-am afla in pantece, amandoi, inorind in carnea si umezeala ce dau acea suprema senzatie de matase, apage- ul a tot ce poate trai cineva cind fnoara gol in apa, cand atin- ge matasea, cand vibreazi in orgasm. Acea goliciune, acel intuneric, acea senzatie orbitoare de carne si umezeala care este sexul = din care ies ca dintr-o baie vrajita. Si au exist de zile sfargit — de zile intregi traiese intr-o perceptie carna’ intregi viata nu ajunge la mintea mea, ci ma atinge si ma in- conjoara exact aga cum ma atinge el; viata e 6 continuare a mangaierilor lui.fEl lasa amprenta vizitei carnii lui pe pielea mea, in pantecele meu, si zile in sir nu-mi mai sime decat pi- cioarele. Nici o lume in capul meu... lumea dintre picioare.., lumea intunecata, umeda, vie. 7:30, In salonul lui Allendy, asteptindu-l pe Hugh, Nu mai stiu ce fac. Tot ce stiu e ca nu vreau sa-| pierd pe Allendy, asa ci nu-i pot spune despre Henry, 'Trebuie s4 spun ca am ter- minat cu Henry, pentru ca indata ce ma aflu in bratele lui Allendy il vreau pe Allendy, $i astazi ne-am sarutat nebu- neste, nebuneste. Nu-mi mai dadea drumul, frenetic, repe- tind a trebuie sa-l vindece repede, repede, pe Hugh, ca sa ma poata vedea, si poata fi cu mine, $i tot restul dupa-amie- ziiaceleia, de cate ori imi aminteam apropierea lui, amejeam. 76 De la Allendy, o ora mai tarziu, m-am dus si-] vid pe Henry unde Jucra; bunul meu Henry, bunul meu Allendy ~ si cu simtindu-ma ca un diavol. Un diavol, Henry la lu- cru. Allendy la lueru. Henry al meu, infrigurat in parde- siul lui. Allendy serios, Allendy iubindu-ma mai mult decat il ubese eu, $i acum mai putin intelept, impetuos, gasind incAntator tot ce spuncam eu, desi eu stiu c& doar coche tam. Doamne, ma detest. $i totusi sunt fericita, sindtoasa: siieri Henry a spus ca dupa cea plecat de la mine canta, si eu cantam, Inca mai cant si sunt excesiv de fericita, Allendy. René Allendy. In Café Terminus. Levi eram beata si imi aduc aminte de ova aceea pe care am petrecut-o la Sorbona, ascultind 0 con- ferinta despre ,,metamorfoza poeziei® (tinuta de Allendy!) ca de marele meu divert de lumea intelectuala prin senzu- alitate! Caraghios. Incredibil. Acca ora de betie in bratele lui Allendy, cat de mare, de ferm, de puternic era, intoxicarea mangaterilor lui, mana lui pe picioarele mele, pe sani mei; siceca ce a ramas cel mai obsedant intiparit in memoria stm- turilor mele ¢ cd nu a fost nici o pauza, nici o intrerupere — nici o revenire la realitate. Cand am auzit soneria care anunta urmatorul oaspete m-am retras, dar la u: nd ple- cam, Allendy ined in mai sdruta ochii, colturile gurii, ure- chile, aga ca L-am parasit culburata, si tulburarea asta a continuat si clocoteasca in mine toat dupa-antiaza, toata noaptea, as- tsi toata ziua. La Sorbona. Atmosfera salti de curs; castitate, serio te. Apare Allendy. E. prima data cand il wad de la distangi E mai ascuns, mai timid decat in cabinetul lui. Sta garbovit. Gura lui victorioasa si senzuala este ascunsa in barba. Nu aud ce spune. Oricum mormaie, doctor, profesor, om de stiintd. Ce diferit de Allendy al meu — acel Allendy care in- latura realitatea ca s& caute un 2s, visul lui despre insula exo- tied, le grand, le seriewx, le beaw Allendy, cel mai bdtran din aFreteaua Eduardo—Hugh — caci ei sunt fraqi, toff barbari neptunieni, fundamental acelagi tip, aceeasi imagine, grija, activitare mentala, romantism, idealizare, invajare, acelasi misticism. Trupul imi este zdrobit - mereu un pic infrant. O noap- te febrila, oboseala, dar nu fac decdt si-mi ia cu mine toa- te bucuriile in dormitor, unde caldura foculun de lemne, sticla cu apa calda, plapuma ma revigoreazA macar atat cat sa-mi pot spune povestea. Totul e bine, Dar daca ar trebui sa ma cule fara confidente! Ce povard. Aga cd am tremurat de frig toata ziua (Henry, dragul meu Henry, trebuie sa-i iau un palton) si mi-am purtat extazele cu mine, ca sa fie pastrate picdtura cu picdcura, cuvant cu cuvant in jurnal, Daca am continuat sa-l iubese pe Henry, inseamna ca ceea ce mi-am dorit nu este o victorie, ci un birbat pe care si-l iubese. June nu era destul de mareara, destul de generoasa ori des- tul de desteapta ca sa ne lase in amintire ultima sceni a ple- carii ei. A trebuit sa se intoarea gi sA se poarte si sa vorbeasea precum o tarfa vulgar’ de pe Broadway. June! fiecare fraza a im-a dezamagit, Realitate, Acum sunt ,femeia aia bancher". ii spune lui Henry: ,,Acum ai femeia ta, o egal, acum ai s& vezi ce-nseamna un adevarat paianjen — osate devoreze. E mult mai desteapta decat tine. $i ¢ in cautarea unui nou Guiler — are grija de propriul confort. Ea n-o sa fie saraca alaturi de tine, dar va veni la tine cand vei fi bogat, Binein- teles, am stiut tovul de mult, De asta am plecat la New York. M-am prefacut tot timpul, Si in ce hal si-a batut joc de mine — facandu-ma de ras. Crezi ca am purtat vreadara bijute- rile ci? Sau batista ei coral? Le-am arunecat in closet. lar in ziua in care am dansat impreuna tremuram de urd fata de ea. Ag fi fost in stare s-o ucid. O detest. E sireata si dia- icd. In acea ultima noapte — m-a ingretosat cu mineiu- Minciunile ei. $i, stit, ¢ batrana. Tu o privesti acum prin iluziile tale. Estefo femeie batrana pe care tu ai reinti- nerit-o pentru o vreme.{Uita-te la ea de aproape. Nu cred ca l-a inralnit yreodata pe Gide". Siaga mai departe. Nu numai nevrotica, anormala, nebu- aa, ci si vulgara sijosnica, stupida si distructiva. Pana si cri- mele, nevrozele cuiva au valence de frumusete. Ale lui June dezvaluie fara unei evreice jalnice, suspicioase, pervertite de bani. June gura-sparti, cum am numit-o cand Henry m-a intrebat de ce dupa douasprezece ore de discugii a putut spu- ne adie surazand! Fred e nelinistit, erezind ca toate astea ma afecteaz’. Are dreptate. Sunt revoltata gi furioasa pentru ca din nou am in- frumusetat, am avut incredere. Intretinuta infama, tarfa, Nu. Asta am spus-o la mfnie. Pur gi simplu nu stie s& piarda. Momentul in care am realizat umorul situatici a fost cand a suspectat ca nu I-as fi intalnir niciodata pe Gide. Dar im- potriva unei povesti de-ale mele ea a inventat o suta ca sA-] im- presioneze pe Henry, Nu am nici un sentiment de vinovatie! Doar imi vine s& rad. $i mai mult cand Henry a inceput sa spuna, in fata lui Fred, ca Jean o abandonase pe June, fu- sese aga de dezamigita de ea incit voise sa se sinucida. Ti seri- sese lui June o scrisoare framoasa pe care Henry o citise, in care spunea cum a apasat pe tragactul revolver ului de doua ort si cum nu s-a declangat. La care Fred se infurie brus A seris Jean asta? A spus ea asta?“ O iubise pe Jean $i ri- masese cu mari iluzii in legatura cu ea, Henry a repetat de- claratiile. ,,Ei bine", a spus Fred, ,,pina aici. Fu am fost cel care a incercat s4 se sinucida am fost cel ca sa apese pe tragaci de dowd ori. Increase revolverul cu nu- mai cinei gloanye, si era construit pentru sapte. Nu stiam ca in acest caz glontele trebuia impins inainte, Si Jean, Jean ii serie lui June ca ea a facut toate astea!* Era covarsit. lar eu ma zvarcoleam de ras — eram in con- vulsii. Henry la fel. O, falsitatea, falsitatea, copii, copii, co- pill mincinosi care-si cred propriile minciuni! 79Dupa cum cu mi-am crezut propriile minciuni, dupa cum tatal meu gi-a crezut propriile minctuni! Henry, bietul Henry, n-a putut spune mare lucru ca sa sta- vileasea diseursurile lui June. Dar aseara a fost un amant in- focat, si am fost fericita — pe cind ne odihneam m-am facut mica in bragele lui. Eram somnorogi, relaxati, fericiti, moi, f , cul suflerului meu, o tristere, revalta legata de June, bucurie ea Henry se va elibera de ea — ca va fi in siguranti. Nu-mi pasa ce se intimpla acum. &/ ¢ in siguranta. Henry sive cd m-a resuscitat — mi-a dat viata — pentru ca este adevarat ch muream — viata era goala pentru mine, goa- la intelectual si fizic, Dar asta nu e un reprog la adresa mea, iar cand Henry m-a reinviat am revenit la viata pentru a-l iubi cum putini barbed au fost tubitt. 13 decembrie 1932 Seara. June vorbeste din nou cu Henry facand efortiri dis- perate sd-t distregd thexiile despre mine. Si ce venin feminin, Acesta ¢ adevararul test al dragostei lui Henry! Am avut o dupai-amiaza ciudata, Henry si cu mine. Lo- vitura sub centurd a lui June priveaza de intelepciune, de cum- patare. Esti tentat s te cobort la nivelul ei si sa lapti cu cuvintele ei, cu instrumentele ei. Dar astazi sunt mat linistita. Henry si cu mine incepem prin a face amor, minunat, la unison, aproape adormind. $i atunci gtiu ca vorbele lui June ii per- sista in minte, rozandu-l. Incepe prin a-mi spune ca June a zis ca el e homosexual $i cu lesbiana. Undeva adiane, in capul lui plutesc cuvintele lui June. Vrea sd-mi spuna pentru ca nu poate si nu-mi spuna totul. Ex ta. Ma intind deasupra lui 1 ineere sa-] conving. Arunei incepe: 80 —Luerul cel mai rau pe care |-a spus June a fost ea esti atat de moarta, atit de moarta, inedt ai fi putut fi fermecata de ori- cine — s-a intamplat si ma nimeresc eu, asta-i tot. Voiai sen- zatie cu orice pret. Esti acat de moarta, incat corpul tau n-are miros — nu are nici o aroma, CA am devenit cu siguranta homo- sexual din moment ce pot iubi o femeie fara sini. Ma asteptasem la ceva groaznic si toate astea nu m-au afec- tat. $tiu de ce. T-am spus lui Henry: — Asculta, asta nu ma doare pentru ca este foarte depar- te de adevar, Nu sunt ingrijorata cu privire la cat de vie sunt — nici cd ag cauta senzatii. Ceea ce doare intr-o caricatura este cand se apropie de adewar, Ma doare doar cand June imi ata- ca limitele fizice, pentru ca asta e un adevar partial: aw ag fi putut face tot ce facea ea, Eu nu sunt sinatoas’ ca un taur. Aste e acevarat. Cat de vie sunt — ei bine, tu stii mai bine de- cat oricine. Mirosul meu — da — stiu ca ai observat — presu- pun cd asta face parte din fragilitatea mea, delicatetea texturii mele, fapeul ca, nefiind grasa, nu transpir. In ce priveste s4- nii mei, din moment ce am trup de adolescenta, cum ai spus th, sAnii mei sunt proportionali. Radeam spunind toate astea, radeam cu lacrim in ochi. Deodata, Henry a devenit extrem de serios: — Stil ci pana in momentul asta, cand vorbim despre ce @ putut spune June mai rau despre tine, aa mai simatic niciodatd atic de acut calitatea ta ilazorie. Ma simt la fel ca in prima zi cind am venit la Louveciennes, ca si cum nu te-ag cunoaste deloc, nu te-as fi posedar, nu mi-ai fi fost familiara. Vorbind despre lucrurile astea si intrebandu-ma daca sunt orb, am simtit ca esti o temeie soltdd, reald, In acelasi timp, ca in- trun film in care apar un cadru dupa aleul, suprapunindu-se, vad toate fetele tale diferite, la infinit - diversitatea ta, felul in care schimbi mai multe roluri — si totusi simt 8 te con- centrezi acolo ~ iluzie i realitate la un loc, caci in realita- te simt ca te cunose bine, intim — ca nu ma fngel... Am avut un sentiment ciudat de vraja — un moment ca in- truna dintre piesele lui Barry — 0 senzatie precisa de adiere 81de vant, o lume nevazuta care planeaza asupra noastra, valuri, perdele, farmece. Stateam acolo, in transa, doar privindu-l si ascultandu-l pe Henry. Am spus: —Incentrul centrului esti tu, Aveam ochii umezi — inceyosati — dar ma uitam la Henry cu toate funta mea. Imi aminteam cum imi spunea Allendy lueruri crude de- spre Henry, cand ma afectau (daca erau partial adevarate) sicind nu; sitingelegeam cum amandai incercaseram sa ve~ dem priv ochii celuilalt, sA ne vedem wnul pe altel fard ilu- ziile noastreSi-acum momentul asta, topind intregul an si readuedndu-ne in prima zi aintalnirii noastre, la prima ilu- zie, la primul vis, $i totusi, intre noi ¢ un an de éntimitate, de intimitate umana. Teste. Nu por sa seriu. ‘Trebuie sa ma intore la asta. Inca mai plutesc. Ne desparpim la usa si nu ne cunoastem, Amanti la inceput. |Realitatea intreaga a trecut peste noi fara a ne cuprindedin- cercam sa deschidem ochii gi 4 ne vedem: Cine esti? Tu esti barbatul care scrie porcarii? Tu esti femeia moarti, fard mi- ros, fara sani? Incercarea de a ma ridica egal, pentru a atinge curgerea acelei clipe — aacelei transe. Ce s-a intamplat cu mine? M-am trezit din posesia lui Henry atat de eterica — atat de usoa- ra. Toata durerea omencasca, failibila, inlaturara, toata fu- ria, sentimentele omenesti — toate resentimentele, dorinta de a ma apira, de ao ataca pe June — toate astea au pierit din mine, s-au dizolvat. Ascensimea — cumplita separare de viata umana — o culme! Sfintenie. Trupul meu arat de usor, trupul care se simpise pentru o clipa umilit, infrant — acum wansparent, si intreaga mea fiinta inalyandu-se, inalrdindu-se exaltata, intangibila, ca dupa Rastignire. Dupa durere, aceas- ta desprindere divina, aceasta transcendenta. Ma ingrozes- te. Toate legaturile se rup, toate legaturile cu pamintul, toata ura, toate resentimentele, realitatea. Simt aceasta adiere de vant, aceasta ascultare in aer, acest suspans al altor prezen- 82 se, Simt urechi si ochi in jurul meu, siluete, muzi A, fogne- tul frunzelor, rostogolirea valurilor; simt cerur si cortine, Plutesc. Sunt ridicata. Ma inalt. Merg. Urmez tot ce ma in- conjoara, Sunt posedata. Ascensiune vertiginoasa M-am dus si ma cule. Am cazut. Am cizut in intuneric. L-am spus lui Hugh; Sunt pe moarte™. Inima pare sA mi se fi oprit, [ar in dimineata asta am fost epuizata, Nu stiu ce inseamna toate astea. Suntatar de fericita ca pot sa-l vad pe Allendy maine, imi place forja lui, Henry gi cu mine suntem coplesiti de viata, de realitate, Cat de ranit s-a simeit ca June L-a facut homo- sexual Cat de proasti am fost de cate ori am crezut-o pe June, de cate ori m-am dezbrcat in fata ei. Cu cata raceala m-a examinat. Ea nu stie c& Henry m-ar iubi si daca ag fi ura- ta! Ea nu stie ce ¢ dragostea! Tnainte dea ma duce la Allendy am stiut ca cioenirea cu realitatea m-a cufundat din now in vise. Privirea mi se im- palenjeneste si nu vad bine. Ochii imi sunt ineetosati, ca si cum as fi beata. In magina vorbese de parca as galopa pe un cal, si lumea se clatina. in starea asta ma duc la Allendy, si nici saruturile lui nu ma trezese. Ti spun ce griji imi fac in privinga realitatii, cam am impresia ci o pierd mereu. Fie vise, fic senzualitate. Nu viata intermediara, Vise ori senzualitare. Ca in scrisul meu, Doar armonie superioara sau semitanuri. Orice s-ar spune despre Allendy este doar o supozitie. Are un fel absolut ciudat de a ramine tacut, suspendat, de anu da niciodata un raspuns direct. Cat de departe merge imaginagia lui? ma intreb. Uncori am impresia c& nu ma in- telege cand spune ca s-ar putea sa vreau s4 iau droguri din snobism sau ca trebuie si-mi amintesc avantajele materi le ale casniciei mele, sau ed s-ar putea si-mi placa sa $3orag numai de dragul de a iesi. Exista in Allendy limita vaga aconventiei burgheze — daca mi-ar cunoagte citeva dintre extravagantele, generoziratile si faptele mele nedemne, i-as parea mai degraba un personaj dostoievskian decat o latina. fi ofer lui Henry experienta securitatii, a ampli- tudinii, Se bucura de senzatia noua de a avea bani, haine, cirti. in dimineata asta pleaca la Londra s& scape de June, Ne vom intilni in lunea de dupa Criciun, de ziua lui. $1 el calito reste; ieri era deja plecat, imaginandu-si cum va fila Londra, A spus: ,lnchipuie-ti: eu, maine, intr-o camera de hotel, stind in pat si gindindy-ma la toate lucrurile pe eare ar fi trebuit si ti le spun gi n-am putut.* Dar mi le spune. . Ne sarutam in fata apartamentului mamei, Apoi simt st sierea groaznica a despartirii de el. li simt absenta. Ast lumea e schimbat& pentru mine fiindea Henry e intr-un tren, Henry, care ¢ jumatate din mine, Asta Pot sa ma desprind de mine si sa ma vad in ,rolul* meu in faga lui Allendy. Ca sa-l posed, il las si creada ca psiha- naliza a pus capat devotamentului meu masochist fai de Henry. Si cat de complet, cu cata griji. am elaborat povestea acestui sfarsit, Cand m-a intrebat pentru prima data pe un ton aga de nelinistit si cu am spus da = ci o rupsesem cu Hen- ry — mi-a plicut izbuenirea de culpa a lui Allendy. Lucrau concomitent trei straturi diferite ale mintii mele. Un strat compunea tabloul despartirii de Henry; cel de-al doilea in- registra faptul cd Allendy nu-l intelesese niciodata pe Hen- ry pentru cd vedea in el un dusman; al treilea era constiinga totala a perfidiei mele gi realizarea faptului cd acumfAllendy, psihologul, putea fi ingelat de minciunile mele. Era o desco- perire stiintificad ~ gi uma care ma tulbura omenegte,JAllen- dy este incapabil acum sa gandeasea obiectiv. I] picélesc. totul pentru c& nu am avut curajul s& spun: wll voi iubi a4 intotdeauna pe Henry — gi pot iubi si alti barbati. Dar Henry rimane centrul vietli mele.[Accepti si ma imparti “4 in fata expresiilor gi sinceritatilor lui Allendy am uneori aceeasi senzatie pe care o am in fata lui Hugh: 0 umilinga obscura si adoratie pentru o integritate pe care eu n-o am. Astfel, din lasitate, incep sa insel. Allendy, psihanalistul, ma crede simpli si pura. Si ce ar ingelege el din minciunile mele? Ruptura cu Henry a devenit un conflict atat de viu in mine ca au fost momente cind ma simfeam ca gi cum chiar ar ff avut loc, iar adincimile regretelor mele pentru Henry mi-au dovedit ca nu m-ag putea despargi de Henry! Ca si i-o rela- tez lui Allendy, am intrat intr-un joc complet de imaginatie. De doua ori, cand eram suparata pe June, mi-am transferat agitatia $1 am atribuit-o unor scene cu Henry. Henry actio- nand ca in visul pe care mi L-a povestit = sfisiat, coplesit. Si ii spun lui Allendy, ca pe un fapt real, o afirmatie care ra- mane adevarata in toate aspectele ci cu exceptia timpului: n-as avea niciodata curajul de a-i abandona pe altii pentru ci cu cunose prea bine durerea de a fi abandonat. Am facut-o — dar am nevote de forta pentru a sustine aceasta decizie, »Forta" pe care o capat este in pledoaria lui Allendy: ,Doar nevroza ta te-a facut sa-l iubesti pe Henry, tu — o femeie arat de extraordinara — o femeie atit de rara“. Privind in urma la toate astea, singura lor valoare vine din devoramentul sincer al lui Allendy; mie insa mi se par rid cole in lumina unei cunoasteri mai profunde a lui Henry. Peste cAtiva ani, s-ar putea sa fiu obligata sa recunose intelepciu- nea lui Allendy gi sé admit din nou ca iluziile ma orbese com- plet. Dar nimie din ce-ar putea face Henry acum nu ma va surprinde yvreodata — nici cea mai mare crima — if cumose; i-ag putea ierta orice. I-am spus intr-adevar lui Allendy ieri cd in psihanaliza nu poti da toate amanuntele care fac o simpla atirmatie mai putin adevarata. Sunt toate prea simple, frazele lui, uneori prea literale. 85