1.

INTRODUCERE
Nikolaus August Otto (1832-1891) este un inventator german care (pe baza principiului
care i poart numele) a realizat primul motor cu aprindere intern, n patru timpi, utilizabil pe
scar larg.
Otto s-a nscut n Germania, n localitatea Holzhausen. Dup ce a vzut motorul proiectat
i construit de inventatorul francez Etienne Lenoir n 1859, ntrezrindu-i uriaul potenial
tehnic, Otto a nceput o serie de experimentri asupra motoarelor cu ardere intern,
experimentri care aveau s duc la proiectarea i construcia primului motor modern, care a
rmas, n principiu, nemodificat pn astzi.
Otto a construit primul motor bazat pe proiectul lui Lenoir n 1861. i-a unit apoi forele
cu industriaul german Eugen Langen i n 1864 au nfiinat o companie, lng Koln, n care au
construit primul motor n 1867. Primul motor produs de Otto a fost un motor n doi timpi n care
amestecul carburant nlocuiete, n acelai timp al ciclului de funcionare, gazele arse n ciclul de
funcionare precedent. Acest motor era mult mai eficient dect motorul lui Lenoir, deoarece
motorul Otto realiza compresia amestecului carburant nainte de ardere.
n 1876 Otto i Langen au anunat punerea la punct a unui nou motor, motorul n patru
timpi. n al treilea timp al funcionrii sale, pistonul transmitea puterea degajat prin explozia
gazelor ctre arborele cotit al motorului, iar n al patrulea timp pistonul era folosit pentru
evacuarea gazelor arse. Noul motor, silenios i eficient, i-a gsit imediat locul n industrie,
rmnnd drept model pentru cele mai moderne motoare cu combustie intern existente astzi n
lume.
Otto i-a patentat ciclul de funcionare a motorului n patru timpi n 1877 i a pus bazele
unei companii care doar n civa ani a vndut peste
35 000 de motoare. n 1886, totui , competitorii lui Otto au artat c de fapt principiul de
funcionare al motorului n patru timpi a fost prezentat pentu prima dat (ntr-un obscur pamflet)
de ctre inginerul francez Alphonse-Eugene de Rochas. Chiar dac acest lucru anula patentul lui
Otto, motoarele lui au rmas singurele motoare cu ardere intern folosite pe scar larg. n 1890,
Wilhelm Maybach i Gottlieb Daimler, doi dintre inginerii companiei lui Otto, i-au deschis
propria companie productoare de automobile, propulsate de motoarele n patru timpi ale lui
Otto. Ei au perfecionat vechiul motor i au reuit s produc, n 1899, primul automobil
Mercedes.

2.

COMPONENTELE UNUI MOTOR

Componentele principale ale unui motor sunt n principiu aceleai, fie c este vorba
despre un motor Diesel, unul n patru timpi sau unul n doi timpi. Camera de ardere este format
dintr-un cilindru, de obicei fix, obturat n partea de sus cu o pies numit chiuloas. Micarea de
du-tevino a pistonului face ca volumul camerei de ardere s fie variabil, ntre faa de sus a
pistonului i faa inferioar a chiuloasei. Pistonul este legat de arborele cotit al motorului printr-o
pies de legtur numit biel. Arborele cotit transform (prin intermediul bielei) micarea
rectilinie a pistonului ntr-o micare de rotaie.

Fig. 1 Componena unui motor n patru timpi

La motoarele cu mai muli cilindri, arborele cotit are cte o poriune dezaxat (numit
maneton) pentru fiecare biel n parte, astfel nct puterea de la fiecare cilindru este transmis
arborelui cotit, la momentul potrivit n timpul rotaiei sale. Arborii cotii au contragreuti destul
de mari (volante), care prin ineria lor micoreaz la minim neregularitile aprute n micarea
arborelui. Un motor poate avea ntre 1 i 28 de cilindri.
Sistemul de alimentare cu combustibil al motorului este alctuit din rezervor, pomp de
combustibil i un dispozitiv care s realizeze vaporizarea combustibilului. La motoarele Otto,
acest dispozitiv poate fi un carburator sau, mai nou, un sistem de injecie.
La majoritatea motoarelor cu carburator, vaporii de combustibil sunt condui spre camera
de ardere de ctre un sistem de conducte numit galerie de admisie, iar gazele arse sunt evacuate

printr-o galerie de evacuare. Combustibilul este introdus n fiecare cilindru i gazele arse sunt
evacuate prin aa numitele supape de admisie i supape de evacuare. In mod normal valvele sunt
meninute nchise de ctre nite resoarte i sunt deschise la momentul necesar de ctre nite came
poziionate pe arborele cu came, care angreneaz cu arborele cotit al motorului. Dup 1980, mai
multe sisteme de injecie sofisticate au nlocuit din ce n ce mai mult vechiul carburator. La
motorul cu injecie, un sistem controlat mecanic sau electronic introduce cantitatea optim de
combustibil direct n cilindru sau n galeria de admisie, exact la momentul optim.

Fig. 2 Sistemul de alimentare prin injecie

Combustibilul se vaporizeaz la intrarea n cilindru. Acest sistem este mult mai eficient
dect carburatorul i deasemenea produce mai puin poluare.
Toate motoarele sunt prevzute cu un sistem de aprindere a amestecului combustibil.
De exemplu, la motoarele Otto sistemul de aprindere este alctuit
dintr-o surs de curent continuu de joas tensiune legat la nfsurarea primar a unui
transformator, numit bobin de inducie. Curentul este ntrerupt de ctre ruptor. Pulsaiile
curentului din primarul bobinei induc un curent pulsator de nalt tensiune n secundarul bobinei
de inducie. Acest curent de nalt tensiune este condus ctre cilindru printr- un intreruptor
rotativ numit distribuitor.
Elementul care realizeaz aprinderea combustibilului este bujia, care este un conductor
izolat plasat n peretele fiecrui cilindru. n partea de jos a bujiei este prevzut constructiv cu
interstiiu ntre captul conductorului izolat i corpul metalic al bujiei. Curentul de nalt

tensiune provoac descrcri sub form de arc electric, permind astfel aprinderea amestecului
combustibil din camera de ardere.

Fig. 3 Componena sistemului de aprindere

Datorit cldurii degajate prin combustie, toate motoarele cu ardere intern sunt echipate
cu un sistem de rcire.
Unele motoare de avion, motoarele mici, staionare i motoarele de barc sunt rcite cu
aer. Alte motoare sunt rcite cu ap.
Spre deosebire de motoarele cu abur sau de turbine, motoarele cu ardere intern au nevoie
de un dispozitiv de pornire. Ele sunt n mod normal pornite cu ajutorul unui motor electric sau
starter care este angrenat cu arborele cotital motorului. Motoarele mici sunt pornite adeseori
manual prin rotirea arborelui cotit cu ajutorul unei manivele sau cu ajutorul unei sfori nfurate
de cteva ori n jurul volantei.
3.

MOTORUL OTTO

Motorul obinuit Otto este n patru timpi; aceasta nseamn c la un ciclu

complet, pistoanele lui execut patru micri, dou nspre chiuloasa motorului i dou n sens
opus acesteia.

Fig. 4 Timpii de lucru la motoarele n patru timpi

Pe durata primului timp (prima micare a pistonului), pistonul se deprteaz de chiuloas,
n acelai timp deschizndu-se i supapa de admisie. Micarea pistonului absoarbe n cilindru o
anumit cantitate de amestec combustibil; n cel de-al doilea timp, pistonul se deplaseaz nspre
partea de sus a cilindrului, comprimnd astfel amestecul n camera de ardere. n momentul cnd
pistonul ajunge n punctul superior al micrii sale i volumul camerei de ardere este astfel
minim, amestecul combustibil este aprins de ctre bujii i prin ardere i mrete volumul,
dilatndu-se, i exercitnd astfel o presiune considerabil asupra pistonului care este impins
nspre partea de jos a cilindrului, n cadrul celui de-a treilea timp.
n cel de-al patrulea timp, supapa de evacuare este deschis i pistonul se mic nspre
partea de sus a cilindrului, mpingnd afar gazele arse i pregtind cilindrul pentru repetarea
ciclului.
Randamentul unui motor Otto modern este limitat de o serie de factori, dintre care cei
mai importani sunt pierderile prin rcirea motorului i pierderile prin frecri. n general,
randamentul unui astfel de motor este dat de ctre raportul de compresie (raportul dintre volumul
maxim i volumul minim al camerei de ardere). Acest raport este n mod normal la motoarele
moderne de 8:1 sau 10:1. Rapoarte de compresie mai ridicate, ajungnd pn la 15:1 (ceea ce
duce la creterea randamentului), sunt posibile prin utilizarea unor combustibili cu cifr octanic
superioar.
Randamentul unui motor Otto modern este de 20-25 %, cu alte cuvinte doar acest procent
din energia caloric a combustibilului fiind transformat n energie mecanic util.

4. Motorul Diesel

Motorul Diesel este un motor cu combustie interna,care foloseste temperatura rezultata din
compresie,pentru a aprunde combustibilul care este injectat in camera de combustie (cilindru) in
stagiul final a compresiei.Motorul diesel este aproape similar cu motorul pe benzina,care
foloseste ciclul Otto,in care amestecul combustibil-aer este aprins cu ajutorul scateii de la bujie.
Motorul diesel foloseste ciclul diesel (denumit dupa Dr. Rudolf Diesel).Motoarele diesel au
cea mai mare eficienta termica,din cauza coeficientului de compresie.
Motoarele diesel sunt fabricate in versiuni de doi timpi si patru timpi.Ele au fost folosite mai
demult pentru inlocuirea mai eficienta a motoarelor cu aburi stationare.De la inceputul anilor
1910 ele au fost folosite pentru propulsarea vapoarelor si a submarinelor.Apoi a urmat folosirea
or in locomotive,camioane mari,si centrale electrice.Incepand din anii 1930 s-a raspandit
folosirea lor si in automobile.In 2007,aproximativ 50% din masinile noi vandute in Europa sunt
cu motor diesel.

5. Cum functioneaza Motorul Diesel

Teoretic,motoarele diesel si cele pe benzina sunt aproape identice.Ambele sunt motoare cu
combustie interna,proiectate sa transforme energia chimica din combustibil in energie mecanica.
Aceasta energie mecanica misca pistonul in sus si jos in cilindru.Pistoanele sunt conectate la
arborele cotit,si miscarea sus-jos al pistoanelor,numita si miscare lineara,creeaza miscarea
rotativa necesara pentru a roti rotiile masinii.Ambele tipuri de motoare convertesc combustibilul
in energie printr-o serie de explozii sau combustii.Diferenta majora dintre aceste motoare este
modul in care se produce combustia.In motorul pe benzina combustibilul este amestecat cu
aer,comprimat de piston,si este aprins de o scanteie generata de bujie.In motorul diesel in schimb
mai intai aerul este comprimat,iar dupa aceea este injectat combustibilul.Din cauza ca aerul se
incalzeste cand este comprimat,combustibilul se aprinde.Motorul diesel foloseste ciclul de patru
timpi ,ca si motorul pe benzina.
Cei patru timpi sunt:

Admisia:Valva de admisie se deschide,lasand aerul sa intre in cilindru si miscand

pistonul in jos

Compresia:Pistonul se misca in sus,comprimand aerul

Combustia:Cum pistonul ajunge in partea de sus,combustibilul este introdus exact in

momentul oportun si aprins,fortand pistonul in jos

Evacuarea:Pistonul se misca in sus,fortand gazele care au rezultat din combustie sa iasa

prin supapa de avacuare

Tineti minte ca motorul diesel nu aprinde motorina prin scanteie,acesta este aprins de aerul
fierbinte rezultat din compresie.De asemenea,combustibilul este injectat direct in camera de
combustie(injectie directa).

6. Combustibil diesel-Motorina
Petrolul,im mod natural se gaseste in pamant.Cand petrolul crud este rafinat la rafinarii,poate fi
separat in diferite tipuri de combustibil,printre care benzina,kerosen,si bine'nteles motorina.
Daca ai comparat vreodata motorina cu benzina stii ca exista diferenta intre cele doua.In primul
rand mirosul este diferit.Motorina este mai grea si mai uleioasa.De asemenea se evapora mai
greu ca si benzina--punctul ei de fierbere este chiar mai mare decat a apei.

O monstra Diesel
Motorina se evapora mai greu fiind ca este mai grea.Contine mai multi atomi de carbon in lanturi
mai mari,decat benzina (in mod normal benzina este C9H20,in timp ce motorina este C14H30).
Este navoie de mai putina rafinare pentru a obtine motorina,de aceea mai demult era mai ieftina
decat benzina.Dar din 2004 au crescut preturiile,o data cu cresterea cererii pe piata,un factor
important fiind si industrializarea si constructiile din China.
Motorina are o densitate de energie mai mare decat benzina.In medie,un galon (3.8 l) de
motorina contine aproximativ 155x106 Jouli,in timp ce un galon de benzina contine 132x106
Jouli.Acest lucru,combinat cu eficienta mare a motoarelor diesel,explica de ce masiniile diesel
consuma mult mai putin.Motorina este folosita la o mare varietate de vehicule si
operatiuni.Acesta propulseaza si masiniile de pe autostrada,dar alimenteaza si motorul

barciilor,autobuzelor,trenuriilor,utilajelor grele,utilajelor agricole,generatoare,si lista poate

continua.
Ganditi-va cat de importanta este motorina economiei--fara eficienta ei inalta,ar avea de suferit
toate domeniile,dar mai ales constructiile si industria.Aproximativ 94% din transportul de
marfuri--fie pe apa sau uscat--se efectueaza bazandu-se pe diesel.
In privinta mediului si al poluarii Dieselul are pro-uri si contra.Pro-urile:dieselul emite foarte
putin monoxid de carbon,hidrocarboni, si bioxid de carbon,care produc incalzirea globala.
Contra--cantitati mari de azot si alte particule nocive sunt eliberate prin arderea diesel,ceea ce
cauzeaza ploi de acid,smog,si dauneaza sanatatii.

7. Imbunatatiri Diesel si Biodiesel

In timpul marei crize de petrol din anii 70,producatorii de masini din Europa au inceput sa
produca motoare diesel pentru uz comercial,ca si o alternativa pentru benzina.Cei care au
cumparat asemenea masini au fost putin dezamagiti--motoarele erau zgomotoase,iar pe masini se
depuneau funingine--funingine care sunt responsabili si pentru smogul existent din mariile
orase.Insa in ultimii 30-40 de ani s-au facut imbunatatiri semnificative in privinta performantelor
si poluarii motoarelor.Sistemele de injectie directa sunt controlate de computere avansate,care
monitorizeaza arderea combustibilului,crescand eficienta si reducand poluarea.
Motorina mai bine rafinata (ULSD -ultra low sulfur diesel),care contine mai putin sulf,va reduce
emisiile nocive,iar imbunatatirea in continuare a motoarelor pentru a functiona cu acesti
combustibili devine un proces simplu.
Alte technologii cum ar fi filtrul de particule si catalizatorul ard funinginele si pot reduce
amisiile toxice cu pana la 90%.
De asemenea standardele europene devin tot mai inalte,ceea ce va porta producatorii sa produca
masini mai putin poluante--pana in 2009 EU spera sa reduca emisiile de particule pana la 5
mg/km,de la 25mg/km cat era acum cativa ani.
Si ai auzit de Biodiesel.Este identic cu Motorina? Biodieselul este o alternativa sau o completare
al dieselului,care poate functiona motorul fara nici o modificare sau doar cu putina modificare.
Nu este extras din petrol--biodieselul provine din grasimi vegetale sau animale,care au fost
modificate.Biodiesel poate fi folosit individual sau combinat cu motorina.

Concluzie

Motorul Diesel difera de cel Otto doar prin faptul ca arderea are loc la volum constant si nu la
presiune constanta. Majoritatea motoarelor Diesel sunt de asemenea in 4 timpi dar functioneaza
diferit. In primul timp este aspirat aer nu si motorina. In timpul 2 aerul este incalzit prin
comprimare pana la circa 440 grade C. La sfarsitul acestui timp este injectata motorina care se
auto aprinde datorita temperaturii mari a aerului. Timpul 4 este ca si la motorul Otto unul de
evacuare.
Randamentul unui motor Diesel este mult mai mare decat al unui motor Otto si astazi se situeaza
putin peste 40%. Motoarele Diesel sunt motoare relativ lente cu viteze ale arborilor cotiti de 100
pana la 750 rpm spre deosebire de motoarele Otto care au viteze ale arborilor cotiti de circa
2500-5000 rpm. Deoarece motoarele Diesel folosesc rate de compresie de 14 la 1, sau mai mari,
spre deosebire de motoarele Otto care au rate de compresie intre 8 la 1 si 10 la 1, ele trebuie sa
aiba o constructie mai rigida de aceea sunt mai scump de fabricat. Acest dezavantaj este
compensat de randamentul mai mare si de faptul ca motorina este mai ieftina decat benzina

Bibliografie
1) http://itee.elth.pub.com/~rob/motor.doc
2) http://motorul-diesel.blogspot.md
3) http://itee.elth.pub.com/~maricliv/Motoarele%20Diesel.ppt
4) http://scoala.tineriisecolului21.ro/course/view.php?id=7
5) http://evolutiamotoarelor.weebly.com/motoarele-cu-ardereexterna.html
6) http://www.qreferat.com/referate/mecanica/Motorul-cuardere-interna-cu-p634.php

Cuprinsul
1) Introducere
2) Componentele uniu motor
3) Motorul Otto
4) Motorul Diesel
5) Cum functioneaza Motorul Diesel

6) Combustibil Diesel-Motorina
7) Imbunatatiri Diesel si Biodiesel
Concluzie
Bibliografie

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea Agrar de Stat din Moldova
Facultatea

Inginerie Agrar i Transport Auto

Referat: Motoare cu ardere intern

A elaborat: Lujan Iulian

Coordonator tiinific : Banari Eduard
Chiinu 2016