Geografie

Colegiul National Ienachita Vacarescu
Targoviste,Dambovita
Clasa a X a D
Geografia populatiei
Demografia
Populatia din Israel din 1950
Natalitatea:
19,5%
Mortalitatea:
6%
Sporul natural :
13,5%
Populatia urbana: 91,5%
Speranta de viata:81,7 ani(81.5% stare buna de sanatate;<65 ani
-9.9%)
Migratiile-interne 488/2005
-exterene 12.000/an
Imigrantii -60.000 (2012-2014)

Clasa a X a D
Structura populatiei
Dupa religie:
o
o
o
o
o
Evrei 75.4%,
Musulmani 17.4%,
Crestini 2%,
Druzi 1.6%,
altele 3,9%(2012).
Dupa criterii religioase:1. evreii israelieni

o 12% ultraortodocsi
o 10% ortodocsi
o 35%traditionalisitiortodocsi
o 43%laici
2. -arabii:
o 91%musulmani suniti
o 9% crestini de mai multe rituri
Dupa limba vorbita:

o Ebreica(oficiala),
o Arab (utilizata oficial pentru minoritatea arab),

Clasa a X a D
o Engleza (limb strin cel mai frecvent utilizata).
Scriitori din Palestinavin la

cea de-a aptea ediie a
Festivalului Internaional de
Literatur de la Bucureti
(FILB), care se va desfura n
perioada 3 - 6 decembrie.
Mormntul Sfntului
arhidiacon tefan, primul
martir al lui Iisus Hristos, a
fost descoperit n apropierea
oraului palestinian
Ramallah, scrie 7est.ro.
Prim-ministrul
israelian
Clasa a X a D
A ordonat joi seara demolarea

caselor atacatorilor "teroristi" din
Ierusalimul de Est, a declarat un
oficial israelian sub acoperirea
anonimatului.
Aceasta decizie, sub rezerva
aprobarii ei de catre Ministerul
Justitiei, a fost luata in timpul
consultarilor Primului-ministru cu
liderii responsabili cu securitatea,
a declarat aceeasi sursa.
Aceasta masura nu se va aplica in
cazul autorilor celor trei atacuri
din ultimele doua saptamani: doua
atacuri teroriste in care palestinieni
aflati la volanul unor automobile
au lovit intentionat grupuri de
israelieni si tentativa de asasinat a
unui proeminent activist israelian
de dreapta. Acesti atacatorii au fost
impuscati de politia din Ierusalim,
relateaza RTBF.
De asemenea, violentele din zona
Muntelui Templului s-au
intensificat, dupa ce tineri
palestinieni s-au ciocnit cu fortele
de ordine.
Decizia primului-ministru
intervine intr-un climat de tensiune
sporita in Ierusalimul de Est,
partea palestiniana a orasului
anexata si ocupata de Israel.
Pe langa avertismentele legate de

colaborarea militara, Netanyahu a
subliniat ca Iranului nu ar trebui sa
i se permita sa pastreze sau sa isi
dezvolte programul de imbogatire
a uraniului prin negocierile P5+1,
care urmeaza sa se incheie pe 24
noiembrie, scrie Business Insider.
Pentru a-si intari argumentele,
Netanyahu a declarat ca liderul
suprem al Iranului, Ayatollahul Ali
Khamenei, a "participat la
mitinguri si demonstrantii in care
s-a strigat 'moarte Americii' si
'moarte Israelului'".
"Acesta nu este un prieten, nici in
batalia impotriva ISIL, nici in
efortul - marele efort care trebuie
facut pentru a-l impiedica sa-si
construiasca arme nucleare", a
spus Netanyahu. "Sa nu cadem in
plasa Iranului. Nu sunt prietenii
nostri".
Netanyahu a adaugat ca Israelul
este "complet coordonat" cu SUA
in lupta impotriva ISIL, pe care a
caracterizat-odrept un "conflict
global" impotriva jihadismului.
Netanyahu, somat de sute de fosti
generali si sefi ai spionajului sa
faca pace cu palestinienii
"Orientul Mijlociu e plin de
militanti islamisti", a acuzat el.

Clasa a X a D
Orase din Israel
Tel Aviv
Ierusalim

Clasa a X a D
Ariel
Ramla
Nazaret
Haifa

Clasa a X a D
Cei patru evrei ucii vineri de jihadistul

Amedy Coulibaly n atacul de la magazinul
evreiesc din Paris vor fi nmormntai mari
diminea n Israel.
"Cele patru familii au decis s-i
nmormnteze morii n Israel. Funeraliile vor
avea loc mari la ora 10.00 (10.00, ora
Romniei), la cimitirul de pe Muntele
Mslinilor"
Manifestaii impresionante pentru Frana au

fost organizate i n Germania, Belgia,
Argentina, Olanda, Beirut i Israel.
Manifestanii au ieit n strad i n Israel. Ei
au inut un moment de reculegere n
memoria victimelor atacului de vineri, de la
supermarketul evreiesc din Paris. Oamenii
au pus lumnri lng numele celor patru
ostatici ucii n atacul terorist
Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu,

cere Franei s menin un nivel sporit de
securitate la sediile organizaiilor i
instituiilor evreieti.
Dacia a deschis primul centru de vnzri din

Israel, care a devenit a 44-a pia a mrcii.

Clasa a X a D
Clasificarea oraselor
Orase cu functii culturale

Universitare:
Beer eva
Askelon
Ariel
Tel Aviv
Ramat Gan
Ierusalim
Haifa
Orase cu functii comerciale(cele mai raspandite)
Haifa: Wadi Salib,Wadi Nisnas

Arad
Asdod
Beer Seva
Netania
Holon
Tel Aviv

Clasa a X a D
Ambasadorul francez in Israel, Patrick Maisonnave, a fost convocat la

Ministerul de Externe israelian, pentru a oferi explicatii cu privire la faptul
ca Franta a sustinut rezolutia palestiniana depusa la ONU cu privire la un
acord de pace cu Israelul.Un oficial israelian a precizat ca intalnirea cu
ambasadorul va avea loc vineri, informeazaHaaretz.
Consiliul de Securitate al ONU a respins acordul de pace cu Israelul propus
de Palestina.
De asemenea, Israelul va transmite ambasadorului francez dezamagirea si
nemultumirea in legatura cu votul Frantei in cadrul Consiliului de
Securitate al ONU.
In plus, oficialii israelieni vor da publicitatii si un mesaj de ingrijorare in
legatura cu ceea ce Ierusalimul vede drept o deteriorare a relatiilor dintre cele
doua tari, de la declansarea negocierilor de pace cu Palestina, in luna
aprilie.
Franta recunoaste Palestina - Vot istoric in Parlamentul de la Paris.
Consiliul de Securitate al ONU a respins, marti, rezolutia propusa de
Palestina privind acordul de pace cu Israelul, inregistrandu-se doar opt
voturi pentru, minimul necesar fiind de noua voturi.
Alaturi de Franta, au votat pentru si Rusia si China, in timp ce impotriva
au fost doar Statele Unite siAustralia, iar Marea Britanie a fost una din
cele cinci tari care s-au abtinut.
Retragerea Israelului din teritoriile ocupate, in urmatorii 3 ani, precum si
un acord de pace in urmatorul an erau printre prevederile rezolutiei.
Pe 2 decembrie, parlamentarii francezi au votat pentru recunoastea statului
Palestina, Franta fiind astfel a doua tara occidentala care recunoaste acest
stat, dupa Suedia.
In schimb, Israelul a avertizat imediat ca votul ar urma sa afecteze procesul
de pace din regiune si ca este un mesaj gresit trimis de francezi in aceasta
zona.

Clasa a X a D
Orase
Beer Seva
Beer Seva este cel mai mare oras din desertul Negev , in sudul
Israelului,asezat, in Nord , la poalele Muntelui Hevron (Hebron) i este
denumit capitala Neghevului. Este sediul Universitii Ben Gurion, al
Spitalului universitar Soroka, are un teatru municipal i o orchestr
simfonic, numit Sinfonietta Beer eva si un tribunal districtual.
Haifa
Matam (Merkaz Taasiot Hamad - Centrul Industriilor tiintifice), cel mai mare
si mai vechi parc de afaceri al Israelului, se afl la intrarea de sud a oraului,
i gzduiete ntreprinderi i uniti de cercetare i dezvoltare pentru
numeroase companii israeliene i internaionale de hi-tech, ca de
exemplu Intel, IBM, Microsoft, Motorola, Google,Yahoo!, Elbit, CSR, Philips i A
mdocs. n campusul universitii Haifa se afl laboratoarele companiei IBM.
Ierusalim
La Ierusalim se afl principalele instituii politice, administrative i juridice
ale Israelului:sediul primului ministru, majoritatea ministerelor, sediul
preedintelui statului, Knessetul (parlamentul israelian), Curtea Suprem a

Clasa a X a D
Israelului. Oraul gzduiete i alte instituii nsemnate ca Agenia

Evreiasc ,Universitatea Ebraic, Muzeul Israel, Muzeul Rockefeller, Biblioteca
Naional a Israelului, Memorialul Yad Vashem i Memorialul Herzl.

Clasa a X a D
Planul unui oras
Haifa
Ierusalim
Tel Aviv
Megalopolisul
Boswash (Boston
Washington)

Clasa a X a D

Clasa a X a D
Boswash reprezinta cea mai mare aglomeratie urbana din intreaga lume, aflandu
Megalopolisul este alcatuit din orasele: Boston, New York, Philadelphia, Balti

Clasa a X a D
ISTORIC
Primul megalopolis al lumii, cristalizat dupa cel de-al doilea razboi mondial,
Boswash-ul, ramne cel mai tipic, reprezentnd, n acelasi timp, cea mai puternica
concentrare mondiala de bunuri materiale si umane.
Beneficiind de tarmuri propice amenajarilor portuare, ct si de pozitia geografica foarte avantajoasa att
pentru patrunderea n interiorul continentului, ct si pentru intensificarea legaturilor economice cu
Europa, orasele din zona litorala s-au dezvoltat vertiginos, mai ales n a doua jumatate a secolului trecut si
prima jumatate a secolului XIX. Cresterea rapida a populatiei pe baza imigrarilor masive, conjugata cu
posibilitati reduse de dezvoltare a asezarilor spre interior (datorita Muntilor Apalchi) a determinat o
extindere a suprafetelor urbane n cmpia litorala si respectiv o contopire a oraselor, formnd un mare

Clasa a X a D
areal urban, extins aproape continuu de la Boston la Washington. Lungimea totala a megalopolisului este
de aproape de 1000 km. avnd o latime ce oscileaza ntre 40 si 150 km. Cu o suprafata de circa 140.000
km2, Boswash-ul depaseste jumatate din suprafata Romniei si reprezinta cca. 2% din suprafata S.U.A.
Populatia ntregului areal urbanizat depaseste 40 mil. locuitori, remarcndu-se totusi zone cu densitati
foarte ridicate n alternanta cu altele mai scazute.
Sub raport demografic remarcam existenta n cadrul megalopolisului a cinci orase bimilionare, ntre care
se dezvolta alte 21 de orase cu o populatie mai mare de 100.000 locuitori si care realizeaza treceri
neobservabile ntre centrele primare.
Activitatile industriale ocupa n ansamblu megalopolisului un rol important, plasndu-l pe locul I n
S.U.A. si pe locul II n lume, dupa megalopolisul americano-canadian al Marilor Lacuri. Sunt dezvoltate
in mod deosebit industriile usoare: confectiilor, pielariei si ncaltamintei, textila si tricotajelor, iar dintre
ramurile industriei alimentare: a tutunului, a produselor zaharoase, conservelor de peste si de carne etc.
Industria grea este reprezentata de ramurile: siderurgie, electrotehnica si electronica, material rulant si
rutier, masini unelte si chimie.
Necesitatile energetice ale megalopolisului sunt acoperite prin aportul unor mari termocentrale: Boston,
New York, Philadelphia si centrale atomoelectrice: Indian Point si New Haven.
Boswash-ul este conectat la un ntreg sistem de conducte de gaze (,,Transco" si ,,Big Inch") si petrol (din
zona Golfului Mexic), prin care i se asigura necesarul energetic si de materii prime pentru industria
petrochimica.
Agricultura acestei mari concentrari urbane este specializata pentru piata, n cmpiile de coasta,
obtinndu-se produse perisabile destinate direct consumului. Desi conditiile pedoclimatice sunt n general
putin favorabile (soluri nisipoase, frecventa huricanelor tropicale si a furtunilor de coasta), apropierea
pietei asigura o rentabilitate sporita a investitiilor facute pentru fertilizare, irigare si protejare a culturilor.
Analiza de detaliu a agriculturii de piata, caracteristica marii concentrari urbane, releva specializarea
fermelor n patru activitati: horticultura, cresterea pasarilor, cresterea vacilor de lapte si
legumicultura. Aproape toate orasele mari ale megalopolisului nord-est american sunt imense complexe
industriale de origine portuara. Aceasta activitate de transport maritim cunoaste intensificari deosebite,
existnd 7 porturi cu un trafic de peste 20 mil. tone (New York-peste 300 mil. tone, Philadelphia-60 mil.
tone, Baltimore-50 mil. tone, Boston-30 mil. tone).
n dezvoltarea retelei de asezari a viitorului megalopolis se disting cteva

:
perioade caracteristice
Dupa anul 1815, pna n preajma anilor 1860

Continua dezvoltarea centrelor secundare.
Aceasta este si era constructiei canalelor
(Syracuse, Binghamton) si a cailor ferate
(Harrisburg, Altoona) ceea ce asigura legaturi
facile ntre interiorul continentului nordamerican si litoralul atlantic.

Clasa a X a D
Prima perioada, desfasurata pna n anul 1720

Releva o limitare stricta a asezarilor la litoral.
Orientarea predominanta a acestora a fost
deci catre mare, dezvoltndu-se o serie de
porturi ca: Boston, Philadelphia, Nantucket,
Newport, New London si New Haven. Cel mai
important oras al coloniilor a fost, n aceasta
perioada, Boston.
A doua perioada (pna n anul 1783)

Se caracterizeaza printr-o intensificare a
numarului de imigranti, care ocupa spatiul
din Great Valley, valea fluviului Hudson si
coridorul Mohawk. Boston-ul mparte acum
rolul de conducator al coloniilor cu orasul
Philadelphia.
n perioada 1783-1815
Continua expansiunea comertului maritim si
n perioada
1860-1940
dezvoltarea asezarilor
spre
interior. Se
dezvolta orasul Baltimore ca port si se
se accelereaza dezvoltarea asezarilor urbane,
ntemeiaza orasul Washington. New York preia
alaturi de activitatea portuara un rol tot mai
suprematia n competitia cu orasele
crescnd revenind activitatilor industriale.
Philadelphia si Boston.
Modificari substantiale au loc n peisajul
urban, prin aparitia constructiilor uriase
structurarea originala a spatiului, dezvoltarea
retelei de comunicatii intraurbane.
Perioada de dupa 1940

Considerata ca era urbanizarii, se distinge, n
general, prin puternice miscari de populatie n
regiunile metropolitane. Zonele suburbane si
orasele -satelit din jurul marilor orase cunosc o
dezvoltare foarte accentuata, prin stabilirea
populatiei imigrante si prin stabilirea n ariile
periferice a populatiei din zonele centrale ale
oraselor.
Megalopolisul din nord-estul S.U.A. poate fi mpartit n 4 sectoare: sudul Noii Anglii,
New York, valea Delaware si conurbatia Baltimore-Washington.

Clasa a X a D
in sudul noii anglii
new york
ew York
celmetropolitan
mai important
industrial al S.U.A. posednd circa 1/8 din totalul marilor ntreprinderi ale
imita
cu este
arealul
al centru
New York-ului.
opiere a Bostonului include orase industriale: Cambridge, Sommerville si Watertown, al doilea orasele: Lynn, Sal

Clasa a X a D

Clasa a X a D
valea delaware
Baltimore
cuitori.Teritoriul conurbatiei apartine statelor Mariland si Virginia si Distinctului Columbia,guvernat de comitetul

eaza circa 5,6 mil. locuitori, fiind a patra concentrare urbana din S.U.A. si este asezat la confluenta rurilor Dela
ce dezvoltarii activitatii portuare.Populatia orasului la nivelul anului 1983 depasea 2,1 mil. Locuitori,din care 20%

Clasa a X a D

Clasa a X a D
Washington D.C.
Orasul Washington este localizat pe rul Potomac, nainte de varsarea acestuia n
estuarul Chesapeake n zona de contact ntre muntii Apalachi, care se ntind la vest si
nord-vest, si zona de cmpie nisipoasa din est si sud-est. Washington a devenit capitala
SUA n anul 1800, cunoscnd o dezvoltare continua pna n preajma anilor 1950, cnd
populatia sa a nceput sa scada numeric. Din cei peste 3 milioane locuitori, ct are cu
suburbiile sale, circa 54% reprezinta populatia de culoare, Washington-ul fiind singurul
oras mare al SUA n care populatia de culoare este majoritara.
Din punct de vedere industrial, orasul Washinghton este slab dezvoltat, industria sa
reprezentnd numai 10% din productia realizata n orasul Baltimore. Sunt remarcate
doar industriile usoara si alimentara. Washington reprezinta un centru pentru turism si
conventii, pentru educatie si arta, important centru bancar, mai ales de cnd a crescut
rolul guvernului federal n economia nationala.
n oras exista 2 aeroporturi internationale cu un trafic anual de circa 15 milioane
pasageri.
Sub aspectul banistic este evidenta ponderea foarte mare a spatiilor verzi (revenind n
medie 53m2/locuitor), a cladirilor cu 10-11 etaje n partea centrala a orasului si a vilelor
n zonelor limitrofe. n oras se situeaza Capitoliul (sediul congresului SUA), Casa Alba
(resedinta presedintelui), sediile ministerelor si ale reprezentantelor sociale. Functia
fundamentala a orasului ramne cea politico-administrativa.

Clasa a X a D
Muzeul American de Istorie Naturala

Aici exista dinozauri! Plus aproximativ 36 milioane de alte lucruri, incepand de la roci lunare
pana la topazul Brazilian. Nu ratati Sala de Biodiversitate sau de diorama animalelor si a vietii
satului. Cea mai recenta piesa a sa este futuristul Centrul Rose pentru Spatiu si Pamant, care
gazduieste Planetariul Hyden, si cel mai puternic simulator de realitate virtuala din lume ca
marime, oferind turistilor o calatorie prin Calea Lactee si nu numai
New York
Central Park
Deschis in anul l859 cu un design de Frederick Law Olmsted si Calvert Vaux, cei 843 acri ai
Central Park-ului sunt un miracol urban, o oaza de verdeata inconjurata din toate partile de
cladiri inalte. Atractiile din parc includ Fantana Bethesda, romanticul Restaurant Loeb
Boathouse, Wollman Memorial Ice Rink, Sheep Meadow (Lunca Ovinelor - un gazon enorm si loc
ideal de plaja), caruselul cu 58 de cai sculptati de mana si Conservatory Garden, un refugiu aflat
in coltul de nord-est al parcului. P e timp de vara, vizitatorii pot lua parte la spectacole gratuite
oferite de Metropolitan Opera si Filarmonica din New York. Fantana Bethesda si Restaurantul
Loeb Boathouse.

Clasa a X a D

Clasa a X a D
Empire State Building

Desi nu este cel mai frumos zgarie-nori din New York (acest titlu fiind deja castigat de
Chrysler Building de pe 42nd Street), Empire State Building este, fara indoiala, cea mai
iconica, ridicandu-se ambitios pana la 443 metri de pe 34th Street si scaldandu-se pe timp
de noapte in conditii de iluminare atent alese. ncheiata in anul l931 cu doi ani inainte de
profetica catarare a lui King Kong Empire State Building a domnit ca cea mai inalta cladire
din lume (timp de 41 de ani) pana la turnurile gemene ale complexului World Trade Center
(1970 1972), insa a ramas cea mai romantica constructie a orasului.
Muzeul Frick
Construit in anul 1914, acest conac al secolului al 18-lea in stil francez gazduieste o
colectie intima de arta, in cea mai mare parte Europeana.
Mult iubit pentru intimitatea si lipsa relativa a multimilor de oameni, newyorkezii pot
admira in liniste lucrarile lui Rembrandt, Vermeero Holbein, Veldzquez, Titian, El Greco,
Bellini sau Goya.

Clasa a X a D
Muzeul Metropolitan de Arta

Lincoln Center
Este unul din cele mai mari si mai bune muzee din emisfera de vest cu o colectie de peste 2 milioane
de opere din intreaga lume, incepand de la epoca de piatra si pana in secolul al 2l-lea. Fondat in anul
Din anul
1962,in
cand
unul din
cele opt
ale sale
a fostsadeschis,
cei
acri al complexului
1870
si mutat
in locatia
prezenta
inteatre
anul 1880,
muzeul
extins la
un15
asemenea
grad incat,Lincoln
Center a fost
centrala
a performantelor
artistice
din New de
York,
cu douasprezece
organizatii
constructia
sapiesa
originala
Gotica
este acum complet
inconjurata
completari.
Atractii includ
galeriile
artistice
care
includ
New
York
City
Ballet,
American
Ballet
Theatre,
Filarmonica
din
New
York
si
romane si grecesti, costume, accesorii, instrumente muzicale, colectii de picturi e
Metropolitan
Opera,
in
general
considerate
a
fi
cele
mai
bune
din
lume
(cele
12
organizatii
sunt:
uropene (cu lucrari apartinand lui Tiepolo, Cezanne, Vermeer si Monet), armuri antice si colectii
Chamber (cu
Music
Society
of Lincoln
Center,Templu
Film Society
of Lincoln
Jazzremarcabila
at Lincoln Center,
egiptene
mumii,
sphinx
si minunatul
din Dendur).
De Center,
asemenea,
este si
Juilliard School,
Lincoln
Center
Theater,
Metropolitan
New
York City
camera
Frank Lloyd
Wright,
aranjata
pentru
a reflectaOpera,
camera
lui Francis
W.Ballet,
Little.New York City
Opera, New York Philharmonic, New York Public Library for the Performing Arts, School of American

Clasa a X a D

Clasa a X a D
Rockefeller Center de Craciun

A fost construit in anul 1930 de catre John D. Rockefeller; complexul este o capodopera a arhitecturii
moderne rationalizate, bogata in lucrari in relief , sculptura si Art Deco, care revine la mitologia
greaca, in timp ce plateste un omagiu optimismului American in fata Marii Depresiuni. Centru arata
cele mai bine in perioada sarbatorilor de Craciun, cand un molid Norvegian de 22-27 de metri este
afisat ca oficialul copac de Craciun al orasului.
Muzeul de Arta Moderna
Dupa ce a fost inchis pentru renovare timp de doi ani si jumatate, MoMA a fost redeschis in noiembrie
2004.
Remodelat si-a ex
tins in conformitate cu un design apartinand lui Yoshio Taniguchi, Muzeul de 58 529 metri patrati este
ap
roape de doua ori dimensiunea cladirii originale. Fondat in anul 1929 pentru a promova noi abordari
ale expresiei artistice, MoMA gazduieste cele ami frumoase coelctii de opere din lume din secolul al
19-lea pana in prezent, inclusiv cele apartinand lui van Gogh, Picasso, Matisse si Jackson Pollock. Alte
importante opere includ cele 3.000 de obiecte de colectie de Arhitectura si Design (de la aparate,

Clasa a X a D
Statuia Libertatii
Lady Liberty (al carui nume oficial este Liberty Enlightening the World) a fost proiectat de AugusteBartholdi Frederic si inginerul Alexandre-Gustave Eiffel, si a fost prezentat ca un cadou al Frantei
pentru Statele Unite in anul l885 ca un simbol al prieteniei si cu ocazia aniversarii a 100 de ani de la
declararea independentei Americii de Nord. Ea are o inaltime de 93 m, un invelis de cupru si o
greutate de 225 tone.

Clasa a X a D
Insula Ellis
Usor la nord de Liberty Island, insula Ellis a fost simbolul imigratiei americane, punctul de sosire
pentru mai bine de 12 milioane de oameni, intre anii 1892 si 1954. Astazi, aproximativ 40% dintre
americani au un stramos care au intrat in tara prin insula. O renovare care a durat 6 ani in anii 1980,
a salvat insula de la scoaterea din uz, transformand-o intr-un memorial in miscare si centru de
interpretare, unde americanii isi pot cerceta patrimoniul si reconstrui sosirea stramosilor lor. Cei
carenu doresc sa viziteze monumentele, dar doresc sa vada Statuia Libertatii si skyline-ul Manhattanului, pot alege o mini excursie cu feribotul Staten Island.

Clasa a X a D
Times Square/42nd Street

O data capitala divertismentului a Americii, plina de farmec si glamour, Times
Square a degenerat din anii 1970 intr-o mlastina de droguri si strazi pline
prostituate. Totul sa schimbat in anii 1990, cand orasul a invitat Disney si o serie
de giganti in afaceri pentru a colabora in revitalizarea zonei. Drept urmare,
astazi prezinta urme mici de dovezi ale trecutului.

Clasa a X a D
Izbiceni este un sat n partea de sud-est a

judeului Olt, n Cmpia Boian, pe Olt.
Este reedina comunei Izbiceni. Este o
localitate n care agricultura este foarte
dezvoltat, n special cultura protejat a
plantelor n solarii. Hidrocentral.
Izbiceni,Olt
Izbiceni este o comun n judeul

Olt, Oltenia, Romnia. Cuprinde un
singur sat: Izbiceni.
Comuna Izbiceni, format dintr-o
singur localitate, ce poart acelai
nume, este situat pe malul drept al
rului Olt, n cmpia Romanaiului, o
subramur a cmpiei Olteniei, (Vintil
Mihilescu, 1966) n partea de sudest a fostului jude Romanai, inclus
n 1968 in judeul Olt.

Clasa a X a D
DEMOGRAFIE

Clasa a X a D
[
[

Clasa a X a D
16 lucruri inedite despre aur

Clasa a X a D
Cel mai mare lingou de aur din lume cntrete 250 de kilograme.
Frunzele de eucalipt conin mici urme de aur.
Medaliile olimpice de aur conin acest metal n proporie de doar 1.34%.

Tot aurul scos la suprafa pe Pmnt pn acum poate umple 3 bazine olimpice.
Mai mult de 6 miligrame de aur sunt pierdute n fiecare an de pe un inel de cstorie doar
prin purtatul su pe deget.
Aurul a fost descoperit pe fiecare continent de pe Pmnt.

Aurul este comestibil.
Corpurile noastre conin circa 0.2 miligrame de aur, dintre care cel mai mult se regsete
n snge.
De la o ton de computere personale poate fi recuperat o cantitate mai mare de aur dect
de la un minereu de aur de 17 tone.
Aurul este afectat de foarte puine chimicale, motiv pentru care rmne att de strlucitor
chiar i dac este ngropat timp de mii de ani.
Aurul este foarte rar n comparaie cu diamantele.
Din aproximativ 31 de grame de aur se poate face un fir lung de 100 de kilometri.
Aurul pur este att de moale nct poate fi ndoit cu minile goale.
Aurul este unul dintre cele mai grele metale din lume. Este, de exemplu, de 19,3 ori mai
greu dect apa.
Cel mai mare bulgre de aur gsit vreodat cntrea 90 de kilograme i a fost descoperit
n Australia.
Conform calculelor specialitilor, pn n 2009 s-au gsit 165.446 de tone de aur, n timp
ce n jur de 100.000 de tone vor mai fi scoase la suprafa de acum nainte.
Resursele Litosferei

Clasa a X a D
Economia: dei lipsit, pn nu demult, de resurse naturale (n anii 2011-2012 s-au

descoperit rezerve de gaze naturale n aria maritim mediteranean aparinnd
Israelului) n 2010 produsul intern brut nominal (PIB) israelian s-a situat pe locul 42 din
lume i are un rating foarte mare n clasamentul Indicelui Dezvoltrii Umane.. n 2010,
Israelul a aderat la OCDE(Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic).
ara start-up-ului: Israelul are o economie modern i diversificat, fiind unul dintre
statele dezvoltate. Lipsit de resurse naturale Israelul ocup un loc de frunte - pe cap de
locuitor - n dezvoltarea de tehnologii avansate i de patente.
Resursele natural : Resursele naturale sunt foarte reduse, mai importante fiind rezervele
de fosfai.
La momentul publicrii, Israel a produs mici cantiti de gaze naturale, dar industria de
gaze naturale a crescut substanial, deoarece a fost dezvoltat pentru prima oar n 1986. n
2009 Israel a produs 54740000000 de metri cubi de gaz natural uscat, aproape jumtate
din consumul anual. n acelai an, o rezerv larg semnificativ a gazelor naturale a fost
gsita lng Haifa; dac Israelul i rezerv dreptul la ea (Liban a fcut o ofert pentru el
la fel de bine, la data publicrii n 2011), aceasta va fi o resurs natural extraordinar
pentru ar.
Petrol: Este un mit c Israelul nu produce ulei deloc, dar rezervele sale sunt att de mici
nct acestea de multe ori nu valoareaza forjarea. n 2009, ara a produs o medie de doar
10 de barili pe zi. Ca un punct de comparaie, n acelai an Siria a produs 368,000 de
barili pe zi.

Clasa a X a D

Clasa a X a D

Clasa a X a D
Centrale Mareomotrice
Energia mareomotrica este valorificata prin centralele mareomotrice.Acestea se pot amplasa
acolo unde amplitudinea mareelor este cel putin 8 m si exista un bazin natural,care sa
comunice cu oceanul printr-o deschidere ingusta
O central mareomotrica recupereaza energia mareelor.
Exista doua moduri de exploatare a energiei mareelor:
Centrale fara baraj,care utilizeaza numai energia cinetica a apei,similar cum morile de
vant utilizeaza energia eoliana
Centrale cu baraj,care exploateaza energia potentiala a apei,obtinuta prin ridicarea
nivelului ca urmare a mareei.
Barajul Hoover
Exemple de central mareomotrice:
Rance

Clasa a X a D
La vrsarea n mare, formeaz un estuar, unde, datorit mareelor foarte puternice, a fost construit
un baraj de 750 m lungime ce formeaz Centrala Mareometric Rance. Aceast central
mareometric are o putere instalat de 240 Mw. Ea a fost construit ntre anii 1961 1966. Centrala Mareometric Rance este prima central mareomotric din lume.[1]
In estuarul raului Rance la varsarea in Golful St.Malo si genereaza un debit de apa de 18 000
mVsec
San Jose
Cea mai puternica central mareomotrica
Productie de energie electrica de 21 600 Gwh
Se gaseste in Argentina
Golful Fundy
5 centrale mareomotrice
Maree cu nivel ridicat
Cel mai inalt nivel inregistrat din Bazinul Minas in 1869:21,6m
Anaconda

Clasa a X a D
In Portugalia ,in lungul coastei Agucadoura

Productie de 2.25 MW de energie
Foloseste energia valurilor
Unica in lume
A costat 13mil $
Rusia
A dat in exploatare uzina Kislaia Guba
Putere de 320MW
In apropiere de Murmansk-golful Kola
Amplitudinea este de 14 m
Lacul Sihwa
Coreea de Sud
Cea mai mare din lume
Finalizata in anul 2011
In Marea Neagra ,mareea este de doar cativa centrimetri.Romania nu are potential pentru astfel
de centrala.
Valurile reprezinta o forma de stocare a energiei transmise de vant ,energia calculabila si demna
de luat in consideratie.
Balena albastra
Conform dovezilor stiintifice, balenele albastre (sau balenele uriase) sunt cele mai mari creaturi de pe
Pamant dupa dinozauri. Dar partea trista este ca aceste creaturi uimitoare au fost desemnate ca animale pe

Clasa a X a D
cale de disparitie pentru o lunga perioada de timp si nu exista nicio idee de inmultire a numarului lor.
Balenele albastre au, de asemenea, un ritm lent de reproducere. O femela naste doar o data la doi ani.
Aceasta inseamna ca rata de disparitie a populatiei balenelor albastre nu poate fi contracarata de o crestere
a numarului lor prin reproducere.
Nu toate speciile de balene se afla pe lista de animale pe cale de disparitie. Balenele albastre au ajuns,
probabil, sa figureze pe lista din cauza dimensiunii lor imense, care a atras atentia oamenilor. Infiltrarea
oamenilor pe teritoriul balenelor albastre este principalul motiv si cel mai evident pentru aceste creaturi
Balena albastra a fost inclusa pe Lista Rosie UICN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii si
Resurselor Naturale) in anul 1960 ,dar se afla inca in pericol.
De ce sunt balenele albastre pe cale de disparitie?
A existat o vreme cand balena albastra se regasea in fiecare ocean si mare adanca din lume. Dar sosirea
erei vanatoarii de balene a dus la scaderea numarului acestora atat de drastic incat balenele albastre
sunt pe cale de disparitie astazi. Motivele vanatorii de balene sunt multiple.
Numai in anul 1931 au fost ucise 29649 de balene.

Clasa a X a D
Curiozitati despre balena albastra
Balenele albastre nu sunt doar cele mai mari specii de balene, ci si cele mai mari specii de
mamifere care au existat vreodata pe Pamant. Lungimea medie a unei balene albastre este
23-27 de metri iar greutatea acestui uimitor mamifer este cuprinsa intre 100 si 150 de tone.
Numele "balena albastra" este un termen impropriu. Aceste balene nu sunt de fapt de
culoare albastra, ci sunt gri. Ele au de la barbie pana in zona abdominala un rand de
cute/brazde/pliuri, care se intind si permit gatului sa se largeasca pentru ca balena sa
consume o cantitate mare de apa.
Balena albastra se hraneste cu krilli (crustacee) si in acelasi timp consuma mari cantitati
de apa. Apa este filtrata prin formatiuni osoase asemanatoare cu niste pieptani.
In ciuda dimensiunilor lor enorme, balenele albastre pot inota cu o viteza impresionanta,
intre 40 si 50 de km pe ora.
Aceste creaturi marine au un mod foarte distinctiv de a comunica intre ele. Ele folosesc
unde sonore de frecventa joasa, mai mult de 188 de decibeli, pentru a trimite semnale sonore.
Acestea sunt chiar mai mari decat sunetele produse de un avion de vanatoare.
Inainte sa inceapa vanatoarea de balene, acestea puteau fi vazute in toate oceanele.

Candva au existat mai mult de 200.000 de balene albastre care inotau in oceane.
Marile din Canada, Oceanul Atlantic de Nord si marile din sudul Madagascarului sunt
printre cele mai populare regiuni unde balene albastre pot fi reperate in zilele noastre. Alte
regiuni importante sunt Oceanul Antarctic si stramtoarea Davis.
Balena alba,amenintata cu disparitia din cauza explorarii Arcticii

Clasa a X a D
Beluga viziteaz n fiecare an, pentru mperechere, apele Insulelor Solovetsky, situate n Marea
Alb, aproape de cercul Arctic. Spatele lor strlucete n apele ntunecate, n timp ce acestea se
joac n grupuri mici.
Oamenii de tiin spun c zona este unic i c acest loc este singurul din lume unde balena alb
poate fi observat de la o distan aa mic.
ns acest spectacol rar i extraordinar, ce are loc la doar civa metri de rmuri, n timpul
Nopilor Albe din iunie i iulie, ar putea s nu mai aib loc n curnd.
Aspiraiile teritoriale ale Rusiei i dorina de a controla zcmintele de petrol i de gaz ale
Arcticii compromit viitorul Belugii.
Echilibrul vieii acestor superbe animale este ntrerupt de traficul crescnd al navelor care
transport materiale sau exploreaz potenialul energetic al Arcticii.
Purttorul de cuvnt al International Fund for Animal Welfare, Igor Beliatski, a declarat c
economia Rusiei e n cretere, precum i industria petrolului i traficul navelor n zona Arctic.
"Ar trebui s fim ngrijorai pentru destinul acestor balene dac lucrurile continu s evolueze
astfel i intervine la mijloc economia, care distruge deseori mediul nconjurtor", a mai spus
Beliatski.
Numrul balenelor albe a sczut n ultimii ani. Mai exist doar 100.000 de exemplare n ntreaga
lume. Aceast scdere este cauzat nu numai de interferena n habitatul lor ci i de vnarea lor
excesiv precum i de schimbrile climatice, care duc la nclzirea apelor.
Oamenii de tiin spun c aceste animale sunt vitale, ntruct ele sunt santinele: dac ele o duc
bine, nseamn c i restul mediului lor o duce la fel de bine.
Cercettorii doresc ca Insulele Solovetsky s fie declarate patrimoniu mondial, pentru ca nimeni
s nu se mai poat atinge de habitatul acestor minunate balene albe.

Clasa a X a D
Lista animalelor pe cale de disparitie este

inexacta
Lista rosie a animalelor pe cale de disparitie este inexacta si directioneaza eforturile de

conservare catre specii care nu sunt in pericol, afirma specialistii, citati de The Telegraph.
Lista rosie ar fi trebuit sa instituie un standard inalt, bazat pe stiinta, un sistem transparent, dar
in realitate nu a fost asa, a declarat Matthew Godfrey, de la Comisia de Fauna si Resurse din
Carolina de Nord, Beaufort, pentru New Scientist.
Cercetatorii de la Universitatea din Exter si de la grupul Marine Turtle Specialist au nominalizat
testoasa verde, inclusa pe lista in conditiile in care peste 2 milioane de exemplare traiesc in
prezent. Chiar daca populatia de broaste testoase este in pericol din cauza exploatarii oualor
depuse de ele, nivelul de risc nu este acelasi ca in cazul unor specii de papagali care traiesc pe
insule amenintate cu defrisarea.
Alte specii mentionate de cercetatori sunt casalotul si alte cateva tipuri de testoase de mare. Desi
au inregistrat scaderi importante in numarul de exemplare, populatiile lor la nivel global raman
mari.
Datele necesare in vederea realizarii listei sunt colectate de 7.500 de voluntari, iar riscurile sunt
calculate de Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii (IUCN). Speciile sunt incluse in
categoria celor in pericol de disparitie daca numarul lor scade sub un anumit prag prestabilit.
Specialistii in conservare pretind ca acest tip de calcul creeaza o tensiune intre principiile
stiintifice si marja de precautie, si, in plus, tinde sa favorizeze mamiferele.
Stim ca exista unele probleme care in acest moment nu au solutie, dar asta se intampla pentru ca
lucram la limita stiintei conservarii. Nimeni nu a reusit sa propuna un sistem alternativ care sa
poate fi aplicat tuturor grupurilor taxonomice, a declarat Craig Hilton-Taylor, cel care
gestioneaza lista animalelor pe cale de disparitiei pentru sediul din Cambridge al IUCN.
Lista rosie acopera 45.000 de specii si strange milioane de dolari de pe intreg globul pentru
protectia faunei.

Clasa a X a D
Epoca vntorii de balene

Balenele albastre nu sunt uor de capturat sau de ucis. Viteza i fora lor fcea ca ele s fi fost
rareori urmrite de primii vntori de balene, care se ndreptau mai ales spre caaloi i
spre balenele drepte(en). n 1864, norvegianul Svend Foyn a echipat un vapor
cuharpoane(en) proiectate special pentru prinderea balenelor mari. Dei era la nceput complicat i
avea o rat de succes foarte sczut, Foyn a perfecionat puca-harpon, i n curnd s-au nfiinat
mai multe posturi de vntoare pe coasta Finnmarkului, n Norvegia nordic. Din cauza
disputelor cu pescarii localnici, ultimul post de vntori de balene din Finnmark a fost nchis n
1904.
Curnd dup aceea, balenele albastre erau vnate n largul coastelor Islandei (1883), Insulelor
Feroe (1894),Newfoundlandului (1898) i Spitsbergenului (1903). n 190405, au fost capturate
primele balene albastre n largul Georgiei de Sud. Pn n 1925, cnd deja vasele de serie erau
dotate cu ramp la pupa i cu propulsie cu aburi, rata de prindere a balenelor albastre, i a
balenelor n general, n Antarctica i sub-Antarctica a nceput s creasc semnificativ. n sezonul
19301931, aceste vase au vnat 29.400 de balene albastre doar n Antarctica. La sfritul celui
de al Doilea Rzboi Mondial, populaiile erau semnificativ reduse i, n 1946, s-au introdus
primele cote maxime ce restricionau comerul internaional cu balene. Msura a rmas
ineficient din lipsa diferenierii ntre specii, speciile rare putnd fi vnate pe picior de egalitate
cu cele aflate ntr-o relativ abunden.
Arthur C. Clarke, n cartea sa din 1962 Profiles of the Future, a fost primul intelectual de marc
ce a atras atenia asupra sorii balenei albastre. El a menionat creierul ei mare i a spus: nu
cunoatem adevrata natur a entitii pe care o distrugem.

Clasa a X a D
Vnatul balenei albastre a fost interzis n 1966 de ctre Comisia internaional pentru vntoarea
de balene, i vntoarea ilegal practicat de URSS a fost oprit n sfrit n anii 1970, moment
n care deja fuseser omorte 330.000 de balene albastre n Antarctica, 33.000 n restul Emisferei
Sudice, 8.200 n Pacificul de Nord i 7.000 n Atlanticul de Nord. Cele mai mari populaii
iniiale, cele din Antarctica, fuseser reduse la 0,15% din numrul iniial.
Specii de flori rare ocrotite de lege in Romania

Calatorind prin rezervatiile naturale ale Romaniei, de la campie pana pe crestele semete ale
Carpatilor, putem intalni numeroase specii de plante si flori ocrotite de lege. Din pacate, multe
dintre florile care impodobeau odinioara campiile si muntii Romaniei au fost rupte fara mila si au
disparut, iar altele sunt din ce in ce mai rare.
Aceste plante rare, endemisme si relicte galaciare, de o mare importanta stiintifica si estetica
sunt astazi declarate monumente ale naturii fiind ocrotite prin lege, pentru a permite perpetuarea
lor in flora Romaniei.
Floarea de colt (Leontopodium alpinum)

Floarea de colt sau floarea reginei, o adevarata perla a muntilor nostri, este o specie declarata
monument al naturii din anul 1933. Planta erbacee, perena, din familia Asteraceae, de o
frumusete aparte si totodata cea mai rara din intreaga flora montana creste in muntii calcarosi, in
pajistile de pe versantii abrupti si insoriti sau pe stancarii. Este intalnita in Romania pe stancile
aproape inaccesibile omului din Muntii Vrancei, Muntii Bucegi, Muntii Fagarasului, Muntii
Maramuresului, Rodna, Obcinele Bucovinei, Masivul Ceahlau, Retezat, Godeanu.

Clasa a X a D
Papucul Doamnei (Cypripedium calceolus)

Papucul Doamnei este o specie foarte rara de orhidee. In toata Europa, Papucul Doamnei este pe
cale de disparitie si este pe locul intai pe lista plantelor protejate de lege. Multe organizatii au
inceput proiecte de inmultire in vitro si repopularea zonelor istorice, unde specia acum nu mai
exista, cu plantute obtinute in laborator. Multe autoritati au introdus amenzi exorbitante pentru
distrugerea plantei sau a zonei in care ar creste. In Romania, Papucul Doamnei este protejat inca
din 1938, prin Decret Regal. Face parte din familia Orchidaceae si se intalneste prin paduri, mai
mult sau mai putin umbroase, pe coaste, in tufisuri, de preferinta in terenuri calcaroase, in grupe
sporadice.
Sangele Voinicului (Nigritella rubra si Nigritella nigra)

Sangele voinicului este o planta din familia Orchidaceae si este una dintre cele 58 de specii de
orhidee care pot fi intalnite si in Romania. Florile acestora inflorescente conice par rubine
stralucitoare in bataia Soarelui. Mirosul lor caracteristic, amintind de vanilie, este atat de
patrunzator, incat prezenta podoabei sangerii poate fi simtita de la distanta. Infloresc incepand cu
luna mai-iunie pana prin august-septembrie. Cum pot fi deosebite: unele inflorescente sunt mai

Clasa a X a D
rotunde si bat in negru (Nigritella nigra), altele sunt mai lunguiete si mai trandafirii (Nigritella
rubra).
Garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus)

Acum mai bine de 150 de ani aceasta floare nu era cunoscuta. A fost descoperita pe crestele
prapastioase ale Pietrei Craiului, de doi botanisti ardeleni, Kotschy si Schott. Aparitia ei a produs
senzatie si nedumerire in lumea stiintei. Pe de o parte, ea nu a mai fost gasita in nici un alt loc
din lume, si nici macar pe vreuna din culmile muntoase vecine Pietrei Craiului. Pe de alta parte,
aceasta garofita nu seamana cu garofitele cunoscute, intrunind caracterele a doua grupe
sistematice ale genului: Alpini si Glauci. De astfel, originea sa nu este cunoscuta nici azi.
Crinul de padure (Lilium martagon)

Crinul este una dintre cele mai frumoase si gratioase plante. Crinul de padure (Lilium martagon)
face parte din familia Liliaceea si creste in zona padurilor de stejar si fag, fiind o specie mezofila.
Poate fi intalnit foarte rar in paduri cu substrat calcaros, molidisuri sau in zona de munte. Este o
specie rara, declarata monument al naturii si este ocrotita prin lege. Este o planta salbatica,
perena, originara din Europa si infloreste in lunile mai - iunie. Un singur fir de crin de padure
poate duce si 50 de flori, dar in general au 10-20 flori! Florile au diverse culori: rosu, roz sau
violanceu.

Clasa a X a D
Degetarutul Pitic Alpin (Soldanella montana)

Degetarutul este o erbacee perena din familia primulaceelor, care creste in zonele muntoase, in
general descoperite, in luminisuri, la marginea padurii, fiind o floare gingasa, ca un clopotel roz
franjurat, fructul fiind o capsula. Are o inaltime de pana la 25 cm si infloreste in lunile mai si
iunie. In Romania se gaseste in Carpatii Orientali. In jurul lacului Balea cresc plante specifice
circurilor glaciare cum este si Degetarutul pitic alpin. Denumirea populara a acestuia este potiras.
Bulbucii de munte (Trollius europaeus)

Bulbucul de munte este o planta perena cu flori din familia Ranunculaceae. Planta este deosebita
ca aspect, eleganta si rar intalnita. Are tulpina mare, de 10 - 60 cm inaltime. La varful tulpinii
este o singura floare mare ca o maciulie, cu 30 mm diametru. Floarea este formata din 10 sepale
inghesuite, aproape rotunde. Florile sunt galben-verziu sau galben-auriu si au in exterior
vinisoare verzi. Infloreste in lunile mai-iulie. Frunzele au culoarea verde intunecat, adanc
spintecate in 3-5 parti, cu segmente trifide, dintate pe margini. Frunzele de la baza tulpinii au
coditele mai lungi. Fruct folicula. Se gaseste in Romania in Carpatii Orientali, Meridionali si
Apuseni, din zona de padure pana in zona alpina, prin pasuni, poieni si in locuri umede.

Clasa a X a D
Bujorul romanesc (Paeonia Peregrina var. Romanica)

Bujorul romanesc este o varietate endemica (traieste aproape exclusiv numai in Dobrogea,
altundeva in lume nefiind semnalat) a speciei Paeonia peregrina (bujor de padure). Bujorul
romanesc este o peoniacee care se intalneste cu totul izolat in Oltenia (Padurea Calugareasa) si
ceva mai des in padurile din Dobrogea (intre Tuzla si Mangalia, Babadag, Niculitel, Baia).
Floarea rosie are mai putine petale decat bujorul de gradina si are frunzele mai adanc si mai dens
sectate. Specia este protejata prin lege inca dinaintea celui de-al doilea razboi mondial.
Ghintura galbena (Gentiana Lutea)

Planta erbacee, perena care vegheaza pe versantii abrupti si suficient de umezi, face parte din
flora spontana, ajunge pana la 1-2 m inaltime si apartine familiei Gentianaceae. Tulpina sa este
dreapta, cilindrica, neramificata, se termina cu un rizom puternic si lung in pamant. Frunzele sunt
mari, opuse, au nervuri puternice, numai tulpinare, iar cele de la baza sunt petiolate. Florile sunt
dispuse la baza frunzelor, sunt de culoarea galbena si alungite, au cate 5-7 petale. Infloreste in
lunile iulie si august. Vegeteaza in pajistile alpine, pe soluri bogate in humus, preferand pantele
insorite si destul de umede din muntii Ciucas, Barsei, Bucegi, Fagaras, Retezat, Rodnei,
Maramures, Bihor, Oas - Gutai.

Clasa a X a D
Laleaua pestrita (Fritillaria meleagris)

Laleaua pestrita este o specie de planta rara, cu raspandire locala, protejata de lege in toate tarile
europene. Denumirea sa populara este floare de sah, bibilica, clopotar sau caldarusa. Populeaza
fanetele umede si padurile de foioase. Floarea are forma de cupa, are culoarea maronie - violacee
cu pete albe si incanta privirile. Tulpina are aproximativ 20-30 cm, iar floarea 2 cm. Laleaua
pestrita, o specie salbatica, autohtona infloreste in cateva regiuni restranse din Romania, in luna
mai, pentru doar 7 zile. Zonele si rezervatiile unde acesta creste: Orheiu Bistritei printre stejari in
rezervatia naturala numita Padurea din Ses; Padurea Margaritului situata in comuna Danesti,
Gorj; Lunca Poganisului din judetul Timis, a fost declarata arie protejata prin lege de catre
Consiliul Judetean Timis in 1995; Rezervatia naturala Lunca cu lalea pestrita din Valea
Salajului; Fersig Maramures; Cheilor Turzii, si in unele zone in judetele Mures, Olt si in Banat.
Laleaua pestrita este o specie ocrotita de lege, inca din anii 1980.
Iedera alba (Daphne blagayana)

Planta este un arbust pitic cu inaltimea de 15 - 35 cm. Popular i se mai spune: blagaiana, floare
de Sfanta Ana, ghiocei de Postavar. Este o planta monument al naturii si este ocrotita prin lege.
Tulpinile sunt taratoare sau erecte, ramurile au frunze numai in varf. Frunzele sunt alungit eliptice sau ovate, stralucitoare. Florile sunt adunate intr-o inflorescenta (capitul) de marimea
unui pumn si sunt de culoare alba - galbuie. Infloreste in aprilie-mai. Creste in luminisurile unor

Clasa a X a D
paduri de foioase sau conifere, pe povarnisuri pietroase si pe barnele stancoase din regiunea
montana si subalpina a muntilor Bucegi, Ciucas, Bihor, Mehedinti si Cozia.
Smardarul (Rhododendron kotschyi)

Rhododendron (din grecescul: rhodos, trandafir, si dendron, arbore) este un gen numeros
(peste 800 de specii) de plante (arbori si arbusti) din familia Ericaceae. Este originar din estul
Asiei si, in ciuda numelui alternativ de bujor de munte, nu trebuie confundat cu bujorul
propriu-zis care face parte dintr-o alta familie botanica, respectiv cea a Ranunculaceelor.
Smardarul creste spontan in tufe pitice in zona alpina. Frumusetea florilor sale - care emana un
miros si o aroma asemanatoare visinelor - si care apar de obicei pe la sfarsitul lunii iunie si la
inceputul lunii iulie, si raritatea sa, face ca smardarul sa fie o planta ocrotita si protejata ca atare
in perimetrul Parcului National Bucegi. Frunzele sunt si raman si peste iarna verzi.
Lotusul termal sau drete (Nymphea lotus var. thermalis)

Lotusul termal este o specie de nufar endemica pentru zona bailor 1 Mai, Romania. Aceasta
specie traieste in apele paraului Petea, din apropierea bailor 1 Mai Felix, de langa Oradea.
Caracteristica apelor paraului este temperatura crescuta (ape termale). Se considera ca aceasta
specie ar fi, probabil, un relict tertiar. Specia a fost descoperita in anul 1789 de botanistul P.
Kitaibel. Numele l-a primit ceva mai tarziu, in 1908 cand J. Tuzson ii da aceasta denumire
datorita asemanarii cu nufarul de Nil. Datorita unicitatii ei (Baile Felix este singurul areal unde
se intalneste aceasta specie), Nymphaea lotus var. thermalis a fost declarata inca din 1931,
monument al naturii.

Clasa a X a D
Roua cerului (Drosera rotundifolia)

Roua cerului este una din putinele plante carnivore ce pot fi intalnite si in Romania. Specie
ocrotita, ea poate fi admirata in turbariile muntoase, majoritatea astazi aflate in rezervatii
naturale. Populeaza tinoavele cu muschi de turba de la Timovul Mohos, Poiana Stambei,
Sancraieni Ciuc. Planta consuma aproximativ 50 de insecte pe an. Poate fi usor recunoscuta dupa
florile de culoare alba si indeosebi dupa frunze, care au pe suprafata lor numerosi peri glandulari
cu rol in digerarea insectelor. Perisorii, numiti si tentacule, secreta substante lipicioase care se
aduna sub forma unor picaturi stralucitoare de roua, de unde vine si denumirea plantei.
Alte plante ocrotite de lege mai sunt: macul galben (Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stefani),
gladiola salbatica (Gladiolus imbricatus), tulichina (Daphne cneorum), irisul de balta
(Iris pseudacorus), larita (Larix deddua).

Clasa a X a D
Agricultur
Dei dispune de terenuri agricole reduse, are un nalt randament datorit mecanizrii i irigaiilor.
Produsele agricole principale sunt citricele,maslinele,vita de vie si cerealele. Se cresc intensiv
bovine.
Agricultura n Israel este o industrie foarte dezvoltat: Israelul este un exportator major de
produse proaspete i un lider mondial n domeniul tehnologiilor agricole n ciuda faptului c
geografia din Israel nu este natural propice pentru agricultur. Mai mult de jumtate din
suprafaa de teren este desert, iar climatul i lipsa resurselor de ap nu favorizeaz agricultura.
Doar 20% din suprafaa de teren este n mod natural arabil. Astzi agricultur reprezint 2,5%
din PIB-ul total i 3,6% din exporturi. n timp ce muncitorii agricoli alctuiesc doar 3,7% din
fora de munc, Israel produce 95% din propriile cerine de alimentare, completand cu importuri
de cereale, semine oleaginoase, carne, cafea, cacao i zahr.
Israelul este acasa a dou tipuri unice de comuniti agricole, kibbutz i Moshav.
Fructele i legumele cultivate includ citrice, avocado, kiwi, mango, guave i struguri din livezi
situate pe coasta Mediteraneana .Rosiile, castraveii, ardeii i dovleceii sunt cultivati n mod
obinuit pe ntreg teritoriul rii; pepenii sunt cultivati n timpul ierni , n zonele de vale.Zonele
subtropicale din ar produc banane, n timp ce n dealurile nordice mere, pere i ciree n plus,
podgorii de struguri se gsesc n ntreaga ar, aa cum industria vinului s-a dezvoltat pentru a
intra pe piata mondiala.

Clasa a X a D
Marea Mediteran este o surs de pescuit (ap srat); pescuitul n ap dulce are loc pe Lacul
Kinneret (Marea Galileii).
Israelul este unul dintre principalii producatori mondiali de citrice proaspete i exportatori,
inclusiv portocale, grapefruit, mandarine i pomelit, un hibrid de un grapefruit i pomelo,
dezvoltat n Israel.
Mai mult de patruzeci de tipuri de fructe sunt cultivate n Israel. n plus fa de citrice, acestea
includ avocado, banane, mere, ciree, prune, nectarine, struguri, curmale, cpuni, pere
neptore (tzabar), curmal japonez, loquat (shesek) i rodii. Israelul este cel mai important
productor de loquat (shesek) dup Japonia.
Israel produce cantitati mari de flori pentru export. Exporturile de flori n anul 2000 au depit
50 milioane dolari. Florile cultivate cel mai frecvent sunt Chamelaucium (floarea de ceara),
urmat de trandafiri, care sunt cultivate pe 214 de hectare de teren
Ea a devenit un furnizor major n industria florala globala, mai ales n calitate de furnizor de
flori tradiionale europene n lunile de iarn.

Clasa a X a D
n 2015 Human Rights Watch a eliberat un raport care a indicat c, n cursul unei perioade de 5
ani au murit 122 lucrtori thailandezi n timp ce lucreaz n sectorul agricol israelian (n special
de la tratamentele inumane, surmenaj i protecie inadecvat mpotriva substanelor chimice,
cum ar fi pesticidele).
Oamenii de stiinta au descoperit c apa srat n deert pot fi folosite pentru agricultur,
acvacultur i o combinaie a celor dou. Acest lucru a dus la cresterea de pete, crevei,
crustacee n Negev.
Situat in desertul Negev, Arava este regiunea cea mai izolata din Israel. In Negev, resursele de
apa sunt limitate. Temperaturile pot urca la 55 de grade C si in fiecare directie, vei vedea un
peisaj sumbru si pustiu.
In urma cu 150 de ani regiunea a fost explorata de catre o misiune din Anglia si a fost declarata
improprie pentru a fi locuita de oameni. Premierul israelian David Ben-Gurion a vazut, in
schimb, un potential agricol in regiune si a declarat: "poporul si statul Israel va realiza ... marea
misiune de populare a pustiului si de al face sa infloreasca."
Prin ingeniozitate si determinare locuitorii din Arava au atins azi imposibilul. 60% din legume si
10 % din productie de flori taiate care se produc in Israel se realizeaza in serele de aici. Aparent
pustiu i neprimitor, desertul Arava este, in realitate, terenul in care se aplica solutii inovatoare
pentru agricultura, resursele de apa si cercetarea stiintifica
Arava este o regiune formata din cinci sate agricole, inconjurate de serele celor 600 de fermieri.

Clasa a X a D
Israelul
Este in primul rand cunoscut ca fiind una din tarile cele mai avansate din lume in: IT, agricultura,
prelucrarea productiei mondiale a diamantelor brute, medicina. Arta contemporana, gastronomia,
muzica si dansul traditional sunt si ele repere importante ale patrimoniului inestimabil al acestei
tari, care merita stabatuta in lung si-n lat. In oricare anotimp si de fiecare data, Israelul are ceva
nou si senzational de oferit. El reprezinta totodata o destinatie fascinanta atat datorita diversitatii
pesajelor si site-urilor sale cat si evenimentelor organizate aici. Turistii sositi in pelerinaj, pentru
a participa la programe dedicate turismului de afaceri sau in vacanta se bucura de aceasta
imbatabila combinatie. Este Tara celor patru Mari: Marea Mediterana, Marea Rosie, Marea
Moarta si Marea Galileei, dar, este si ara Promis unde Moise i-a condus pe copiii lui Israel.
Este locul unde Avraam a intarit legmntul lui cu Dumnezeu, Hristos a predicat invataturile sale
i de unde Profetul Mohamed s-a nlat la cer. Se nvecineaz cu Libanul la nord, Siria la nordest, Iordania la est si la sud-est si Egiptul la sud-vest. Marea Mediterana se afla la vest de Israel,
iar Marea Rosie la sud. Portul Eilat este cel mai sudic punct al Israelului. Teritoriul Israelului are
dimensiuni relativ reduse, cu o lungime maxima de aproximativ 470 km, si o latime intre 16 si
150 km.
Limbile oficiale
Sunt Ebraica si Araba, dar se vorbesc curent si engleza, rusa si franceza. Daca vorbiti in limba
romana intr-un loc aglomerat, veti gasi cu siguranta un interlocutor care va va raspunde.
Clima Israelului
Se caracterizeaza prin foarte mult soare. Se disting 2 sezoane principale: sezonul uscat din aprilie
pana in octombrie si sezonul ploios din noiembrie pana in martie. Cele mai potrivite perioade
pentru a vizita Israelul sunt primvara i toamna, cnd vremea este plcut.
Week-end-ul in Israel (Shabbat)
Incepe vinerea (aproximativ la ora 3pm) si se termina sambata ( in jurul orei 7pm). In weekend
bancile, magazinele sunt inchise si mijlocele de transportul public nu circula cu exceptia "sherutului "(maxi-taxi) si taxiurilor. Ziua de Shabbat este considerata o Zi Sfnta, dedicata in general,
relaxarii si vietii de famile. De Shabbat la Zidul Plingerii (ca in toate locurile sfinte religioase
evreiesti), este interzis a (se) fotografia si a scrie, conform poruncii din Decalog - sase zile sa
muncesti si a 7-a sa te odihnesti.

Clasa a X a D
Orase importante: Tel Aviv-Yaffo, Haifa, Nethanya, Tiberias, Beer Sheva, Eilat.
Ziua Nationala (Independentei) in 2013 : 16 aprilie ;14 mai 1948
Suprafata: aproximativ 22.000 km
Populatie: peste 7 milioane de locuitori
Moneda: Shekel nou
E-MAREA MOARTA,RAUL IORDAN SI IORDANIA;
V-MAREA MEDITEREANA;
N-SIRIA SI LIBAN;
SV-Egipt;
S-Golul Akaba(Marea Rosie)
Altitudinea maxima:vf.Hermon(2.224m)din Inaltimile Golan;
Unitati de relief:
-Muntii Iudeii;
Munntii Galileii(1.208m);
Mungii Carmel;
Inaltimile Golan;
Desertul Negev;
Dealurile Shefela(150-600m);
Campia Sharon
In E se afla un sant tectonic,unde se gaseste Marea Moarta
Clima
tipuri de climate:
-mediteranean;
-semiarid;
-desertic
Apele
Rauri:Iordan;
Lacuri:Marea Moarta(cel mai sarat lac)
Tiberiada(Genesareth sau Marea Galileii).
Ambasador Extraordinar i Plenipoteniar: E.S. Dl. Dan BEN-ELIEZER
Istoric
Prezena evreilor pe teritoriul romnesc dateaz din secolul al II-lea. Din perioada ntre cderea
Imperiului Roman i secolul al XI-lea nu prea avem izvoare privind prezena evreilor. Dintr-o
surs din anul 1165 aflm ns de evrei bizantini care au legturi bune cu vlahii sud-dunreni. La
jumtatea secolului al XVI-lea este atestat prima comunitate evreiasc n Bucureti. n
Transilvania evreii erau prezeni nc din secolele XI-XII. n Transilvania, evreii s- au asimilat cu
precdere populaiei maghiare. Pe teritoriul Moldovei i rii Romneti evreii au devenit
vorbitori de limb romn. n 1930 se declarau evrei 728 115 persoane, din care circa 500 000

Clasa a X a D
vorbeau idi. Dup holocaust, majoritatea evreilor au prsit Romnia (date puse la dispoziie de
Institutul pentru Studierea Problemelor Minoritilor Naionale).
Limba idi mai este vorbit n Romnia doar de o parte a membrilor minoritii evreieti
circa 900 persoane, din totalul de 5785 persoane care s-au declarat etnici evrei la recensmntul
din 2002. Reprezentarea minoritii n viaa public este asigurat de Federaia Comunitilor
Evreieti din Romnia, care reunete 38 de comuniti, aflate n toate zonele rii. Cea mai
numeroas comunitate se afl n Bucureti peste 3500 persoane.
Limba idi, foarte mult utilizat de evreii din Romnia interbelic, este n prezent puin practicat
n comunicarea curent, n special de persoane n vrst, statisticile neoficiale nregistrnd circa
1100 vorbitori. Afectat dramatic de holocaust i de totalitarismul perioadei comuniste, ca i n
alte state central i est europene, limba idi a rmas mai mult o limb de cultur, pstrtoare a
unui patrimoniu cultural inestimabil creat de-a lungul a sute de ani de istorie. Perioada de
maxim dezvoltare a limbii idi n Romnia a fost sfritul secolului XIX i nceputul secolului
XX, cnd ntre milioanele de vorbitori din Europa se numrau i cele cteva sute de mii de
vorbitori din ara noastra.
Federaia Comunitilor Evreieti din Romnia reunete 38 de comuniti rspndite n toate
zonele rii: Alba Iulia, Arad, Bacu, Baia Mare, Brlad, Bistria, Botoani, Brila, Braov,
Bucureti, Cluj-Napoca, Constana, Craiova, Dej, Deva, Dorohoi, Flticeni, Focani, Galai,
Hui, Iai, Lugoj, Oradea, Piatra-Neam, Piteti, Ploieti, Rdui, Reia, Roman, Satu Mare,
Sibiu, Sighetu Marmaiei, Suceava, Tecuci, Timioara, Trgu Mure, Tulcea, Vatra Dornei.
Conform datelor recensmntului din anul 2002, limba idi se mai vorbete nc, fr nici un fel
de limitri sau bariere, n aproape toate comunitile. Un numr relativ mai mare de vorbitori
exist n zonele cu comuniti evreieti mai numeroase - Bucureti, judeele Bacu, Arad, Bihor
si Alba.
Patele
Patele i Srbtoarea Azimilor (Exod 12,1-20; 23,15). Aceste dou srbtori, care conineau
elemente pastorale i agricole, erau celebrate mpreun n amintirea eliberrii lui Moise din Egipt
(Exod cap: 11-12). Srbtoarea ncepea n ziua a 14-a a primei luni: Nisan i durau o
sptmn.
Srbtoarea Sptmnilor
Srbtoarea Sptmnilor sau Srbtoarea Recoltei (Exod 23,16; Levitic 23,15-21).
Cunoscut mai mult cu numele de avuot, este celebrat 50 de zile dup nceputul
Patelui. n mod esenial, este o srbtoare agricol, n care sunt oferite Domnului
primiiile recoltei.
Sucot
Srbtoarea Corturilor (Exod 23,16; Levitic 23,33-43). Srbtoare de toamn, celebrat
la sfritul recoltei. Poporul tria 7 zile n corturi confecionate din ramuri. i n cazul
acestei celebrri este vorba de o srbtoare esenial agricol de mulumire, dar ea
mai amintea i zilele peregrinrii i ederii poporului n corturi n timpul peregrinrii
n Pustiul Sinai (Levitic 23,43).
Aceste trei srbtori erau sfinte, zile n care poporul se abinea de la activitile
obinuite. Celelalte srbtori erau ntr-un fel sau altul n legtur cu aceste trei
mari i solemne srbtori: de remarcat i faptul c toate aceste srbtori sunt n
numr de 7 (3+4).
abat

Clasa a X a D
Sabatul. n cea de-a 7-a zi toate muncile erau absolut interzise iar oferta zilnic de
sacrificii era dublat. Sabatul amintea desvrirea operei de creaie fptuit de

YHWH (cf. Exod 20,11), eliberarea din Egipt (Deuteronomiu 5,15) ca i trebuina
natural a omului de a se odihni i mai ales de a-i tempera relaia cu ceea ce era
doar creat (Exod 23,12). Dup exil normele observrii Sabatului au devenit i mai
rigide (Nehemia 13,15-22) i au constituit una din trsturile caracteristice ale
Iudaismului.
Luna nou
Luna nou Deseori menionat mpreun cu Sabatul (de ex. Isaia 1,13), era
caracterizat de sacrificii specifice (cf. Numeri 28,11-15) i de sunetul trmbielor

(cf. Numeri 10,10). n timpurile mai vechi era nsoit i de banchete speciale i de
sacrificii familiale (cf. 1 Samuel 20,5.24), uneori, pe timpul celebrrii ei erau
consultai i profeii (cf. 2 Regi 4,23). Cu ocazia Lunii noi din luna a 7-a era celebrat
o srbtoare a trmbielor special (cf. Numeri 29,1).
Anul sabatic
Anul sabatic. Prin lege pmntul era lsat s se odihneascla fiecare 7 ani odat
(cf. Levitic 25,1-7), ar odat la 50 de ani (7x7) era Anul jubiliar (cf. Levitic 25,834): n acel an pmnturile ipotecate erau restituite proprietarilor lor dinainte iar
sclavii (cel puin cei evrei) erau eliberai.
Ro Haana (Anul Nou)

Ro Haanah (literal "Capul anului") este Anul Nou evreiesc i, conform credinei
mozaice, este o zi de judecat n care Dumnezeu judec fiecare persoan individual,
n funcie de faptele sale, i face un decret pentru anul urmtor. Srbtoarea se
caracterizeaz prin porunca special de suflare n corn (ofar).
Iom Kipur
Ziua Ispirii (Levitic 16). n cea de-a 10-a zi a celei de-a 7-a luni era celebrat o
srbtoare anual special, nsoit de mrturisirea i ispirea pcatelor.
Mai erau celebrate i alte srbtori, care nu sunt menionate n legile ebraice. Una
dintre ele era Purim, care comemora eliberarea evreilor de planul uciga al
lui Aman (cf. Estera cap. 9); o alt srbtoare instituit muli ani mai trziu
era Srbtoarea dedicrii, care celebra purificarea Templului dup profanarea pe care a
suferit-o din partea luiAntioh Epifanul n anul 168 .e.c. (cf. Ioan 10,22).
Yom Kippur este considerat de evrei ca cea mai solemn zi a anului. Tema sa
central este ispirea i reconcilierea. Posibilitile de alimentaie, de but, de
mbiere, de ungere cu ulei, sau relaii sexuale sunt interzise. Postul ncepe de la
apusul de soare i se ncheie dup cderea nopii n ziua urmtoare. Serviciul divin
de Yom Kippur ncepe cu rugciunea cunoscut sub numele de "Kol Nidrei", care
trebuie s fie recitat nainte de apus. (Kol Nidrei, din arameic "toate jurmintele",
este un act de anulare public a jurmintelor religioase fcute de evrei n timpul
anului precedent. Aceasta se refer numai la nerealizarea jurmintelor fcute ntre o
persoan i Dumnezeu, i nu anuleaz sau elibereaz orice jurminte fcute ntre
oameni. )
Lag B'Omer
Este cea de-a 33-a zi de cnd se numra Omer. Este o srbtoare vesel care
povestete faptele rabinului Akiva, ale rabinului Shimon bar Yochai i Bar Kochba n
ncercarea lor de a ctiga independenta i suveranitatea evreilor din Israel fa de
romani. Se obinuiete sa se fac focuri de tabr i s se cnte.
Yom Hashoa

Clasa a X a D
Yom Hashoa este Ziua Memorial a Holocaustului, cnd evreii i amintesc de
milioanele de oameni ucii n Holocaust. n Israel, o sirena suna timp de dou
minute la ora 11; atunci toat lumea se oprete din lucru i pstreaz un moment
de linite.
Repere istorice
Repere istorice i majore din istoria cailor ferate din Israel, nainte de nfiinarea statului Israel
pn n ziua de azi.
nainte de nfiinarea statului Israel

Clasa a X a D
1890
Ideea de a stabili cile ferate n Palestina a fost propusa de Sir Moses Montefiore nc din 1839,
dup ce prima cale ferat public a fost construit n Anglia. Cu toate acestea, doar 51 de ani mai
trziu, a fost prima piesa pusa pe traseul de la Jaffa la Ierusalim, 82 km lungime. Primul tren a
cltorit distanta dintre Jaffa i Ierusalim n 3 ore i 50 de minute.
1892
Primul tren intr in Ierusalim. Acesta a fost un eveniment foarte important n viaa locuitorilor
evrei.
1904
Linia de la Haifa la Beit She'an a fost inaugurata, un an mai trziu - linia de la Haifa la Damasc.
1915
Linia de cale ferat militar turc este inaugurata la Afula prin Tulkarm, la Beer Sheva i deertul
Sinai.
1919
Anglia a deschis pentru trafic feroviar ruta Egipt - Lod - Haifa. Dup stabilirea Mandatului
Britanic a fost construita linia de la Rosh Haain la Petach Tikva. Aceast linie a inclus, de
asemenea, un tren de zi cu zi pe linia Haifa - Cairo.
1942
Anglia a deschis pentru trafic Haifa - linia Tripoli - Beirut.
1948 pn n 1960
1948 Odat cu nfiinarea statului guvernul preia conducerea cilor ferate.

1950 Un serviciu regulat de pasageri este lansat ntre Haifa, Tel Aviv i Ierusalim.Durata
cltoriei este de aproximativ 4 ore.
1954 Gara Central Tel Aviv Savidor i circuitele de coast sunt inaugurate, care permit cltoria
direct ntre Haifa i Tel Aviv.
1956 Traseul Naan - Beer Sheva este deschis traficului.
1961 pn n 1980

Clasa a X a D
1965 Ruta Beer Sheva - Dimona este inaugurata

1967 Dup ase zile de rzboi circuitul a fost reconectat la Quneitra Est i de Port Taufik pe
malurile canalului Suez.
1970 Inaugurarea liniei Dimona-Oron i un an mai trziu circuitul de Tsefa ( Rotem). 1975
Inaugurarea staiei de pasageri Haifa Bat-Galim.
1977 Linia Negev ajunge la Nahal Zinn.
1979 Serviciul de pasageri a fost ntrerupt in decembrie 1979 Kiryat Gat, Be'er Sheva i
Dimona, din cauza minoritii de pasageri.
1981 pn n 2000
1982
Inaugurarea traseului Kiryat Gat - Ashkelon care a redus distana pentru transportul de minerale
din Negev la portul Ashdod.
1988
Nevoia de a dezvolta calea ferat devine mai evidenta. Se decide s se uneasc Cile Ferate
Israeliene cu autoritatea Porturilor pentru a forma o singur entitate s se numeasca "Autoritatea
porturilor i cilor ferate".
1991
Linia de pasageri Tel Aviv - Rehovot este deschisa.
1992
Noile seturi de tren IC3 intra n serviciu.

Clasa a X a D
1993
Circuitele Ayalon sunt conectate i o linie de tramvai din Tel Aviv - Netanya ncepe operaiunile.
1996
Inaugurarea "Tel Aviv HaShalom" staia de pasageri. Linia de pasageri Haifa - Krayot ncepe
serviciu.
1997
37 vagoane de cltori sosesc din Spania.
1998
21 noi locomotive diesel sosesc din Spania. Linia de Ierusalim este nchisa temporar.
1999
Inaugurarea staiei Hof Hacarmel n Haifa.
2000
Iunie - Inaugurarea liniei de pasageri Rosh Haain - Tel Aviv prin staiile Bnei Brak i Petach
Tikva Segula.
Septembrie-octombrie,statiile centrale: Universitatea din Tel Aviv i Beer Sheva sunt deschise.
2001-2010
2003
Staia Ben Gurion Airport este deschisa, Tel Aviv - linia de cale ferat Aeroportul Ben Gurion
ncepe serviciu. Linia de cale ferat Rishonim este deschisa.
Cile Ferate Israeliene profit Ltd. este stabilita, o companie deinut integral de guvern.
2004
O linie de marf este deschisa de la Beer Sheva la Ramat Hovav. Ciile ferate dintre Pleshet nod
si Ashdod sunt modernizate i dublate.
2005
Gara Ierusalim Malkha este deschisa i linia de cale ferat de la Tel Aviv la Ierusalim reia
serviciul (linia este modernizata). Gara Ashkelon este deschisa,linia pe segmentul AshdodAshkelon este modernizata i dublata. Linia pe segmentul de cale ferat Beer Sheva-Dimona este

Clasa a X a D
modernizata i sa dublata, iar trenurile de cltori ncep serviciu de pe aceast linie (care din
1980 a fost folosit adoar ca o linie de marf).
2007
Staia June.The Lehavim-Rahat este deschisa.
Luna septembrie. Staia Paatei Modiin este inaugurata i Tel Aviv - aeroport Ben Gurion - line
Modiin ncepe serviciu.
2008
Inaugurarea gara Modiin Central.
Inaugurarea Petakh Tikva - Kiryat gara Arie.
Inaugurarea Lod - gara Ganei Aviv.
Ion Barbu
Riga Crypto si Lapona Enigel

Menestrel trist, mai aburit
Ca vinul vechi ciocnit la nunt,
De cuscrul mare druit
Cu pungi, panglici, beteli cu funt,
Mult ndrtnic menestrel,
Un cntec larg tot mai ncearc,
Zi-mi de lapona Enigel
i Crypto, regele-ciupearc!
- Nunta frunta!
Ospul tu limba mi-a fript-o,
Dar, cntecul, tot zice-l-a,
Cu Enigel i riga Crypto.
- Zi-l menestrel!
Cu foc l-ai zis acum o var;
Azi zi-mi-l strns, ncetinel,
La spartul nunii, n cmar.

Clasa a X a D
*
Des cercetat de pdurei
n pat de ru i-n hum uns,
mprea peste burei
Crai Crypto, inim ascuns,
La vecinic tron, de rou parc!
Dar printre ei brfeau bureii
De-o vrjitoare mntarc,
De la fntna tinereii.
i ri ghioci i toporai
Din gropi ieeau s-l ocrasc,
Sterp l fceau i nrva,
C nu voia s nfloreasc.
n ri de ghea urgisit,
Pe-acelai timp tria cu el,
Lapon mic, linitit,
Cu piei, pre nume Enigel.
De la iernat, la punat,
n noul an, s-i duc renii,
Prin aer ud, tot mai la sud,
Ea poposi pe muchiul crud
La Crypto, mirele poienii.
Pe trei covoare de rcoare
Lin adormi, torcnd verdea:
Cnd lng sn, un rig spn,
Cu eunucul lui btrn,
Veni s-o-mbie, cu dulcea:
- Enigel, Enigel,
i-am adus dulcea, iac.
Uite fragi, ie dragi,
Ia-i i toarn-i n puiac.
- Rig spn, de la sn,
Mulumesc Dumitale.

Clasa a X a D
Eu m duc s culeg
Fragii fragezi, mai la vale.
-Enigel, Enigel,
Scade noaptea, ies lumine,
Dac pleci s culegi,
ncepi, rogu-te, cu mine.
-Te-a culege, rig blnd...
Zorile ncep s joace
i eti umed i plpnd:
Team mi-e, te frngi curnd,
Las. - Ateapt de te coace.
-S m coc, Enigel,
Mult a vrea, dar vezi, de soare,
Visuri sute, de mcel,
M despart. E rou, mare,
Pete are fel de fel;
Las-l, uit-l, Enigel,
n somn fraged i rcoare.
- Rig Crypto, rig Crypto,
Ca o lam de blestem
Vorba-n inim-ai nfipt-o!
Eu de umbr mult m tem,
C dac-n iarn sunt fcut,
i ursul alb mi-e vrul drept,
Din umbra deas, desfcut,
M-nchin la soarele-nelept.
La lmpi de ghea, supt zpezi,
Tot polul meu un vis viseaz.
Greu taler scump cu margini verzi
De aur, visu-i cerceteaz.
M-nchin la soarele-nelept,
C sufletu-i fntn-n piept,
i roata alb mi-e stpn,
Ce zace-n sufletul-fntn.

Clasa a X a D
La soare, roata se mrete;

La umbr, numai carnea crete
i somn e carnea, se dezumfl,
Dar vnt i umbr iar o umfl...
Frumos vorbi i subirel
Lapona dreapt, Enigel,
Dar timpul, vezi, nu adsta,
Iar soarele acuma sta
Svrlit n sus, ca un inel.
- Plngi, preacuminte Enigel!

Lui Crypto, regele-ciupearc.
Lumina iute cum s-i plac?
El se desface uurel
De Enigel,
De partea umbrei moi, s treac...
Dar soarele, aprins inel,
Se oglindi adnc n el;
De zece ori, fr sfial,
Se oglindi n pielea-i cheal.
i sucul dulce ncrete!
Ascunsa-i inim plesnete,
Spre zece vii pecei de semn,
Venin i rou untdelemn
Mustesc din funduri de blestem;
C-i greu mult soare s ndure
Ciupearc crud de pdure,
C sufletul nu e fntn
Dect la om, fiar btrn,
Iar la fptur mai firav
Pahar e gndul, cu otrav,
Ca la nebunul rig Crypto,
Ce focul inima i-a fript-o,
De a rmas s rtceasc
Cu alt fa, mai criasc:

Clasa a X a D
Cu Laurul-Balaurul,
S toarne-n lume aurul,
S-l toace, gol la drum s ias,
Cu mslaria-mireas,
S-i ie de mprteas.
Israel la Concursul Muzical Eurovision
Desi, din punct de vedere geografic, Israel nu face parte

din Europa, Israel face parte din EBU(Uniunea European de Radio i
Televiziune/ European Broadcasting Union), deci poate participa la Concursul
Muzical Eurovision. Israel este o membra a EBU si si-a facut pentru prima
oara aparitia in concurs in anul 1973. Israel a participat de 35 ori si a castigat
concursul de 3 ori: in 1978, 1979 si 1998. Israel a gazduit concursul de doua
ori, in anul1979, respectiv 1999.
Nadav Guedj-Golden Boy-2015(97 pct, locul 9/27)

Clasa a X a D

Clasa a X a D

Clasa a X a D
Israelienii au sarbatorit Shavuot cu multa apa
Cresterea temperaturii si o traditie care leaga Srbtoarea sptmnilor de apa a scos mai multi israe
In timp ce temperaturile continua sa creasca,israelienii au profitat de vacanta Shavuot si s-au racorit i

Un total de 200,000 de vizitatori au iesit sa sarbatoreasca in natura in ultimele doua zile.

Clasa a X a D

Clasa a X a D
Israir introduce
Compania aeriana israeliana ofera zboruri si pachete de vacanta la Atena si Loutraki in
Zborurile catre Atena si Loutraki din i

Zborurile catre Tou
Zborurile catre Stutt
Midburn in imagini

Clasa a X a D
Arderea Omului,un festival care celebreaza

arta,creativitatea si stilul personal a avut
loc aproape de Sde Boker in Negev in ultimle
cinci zile si la care au participat 6,500 de
persoane.

Clasa a X a D
Nichita Stnescu
Leoaica tnr, iubirea
Leoaica tnr, iubirea
mi-ai srit n fa.
M pndise-n ncordare
mai demult.
Colii albi mi i-a nfipt n fa,
m-a mucat leoaica, azi, de fa.
i deodata-n jurul meu, natura
se fcu un cerc, de-a-dura,
cnd mai larg, cnd mai aproape,
ca o strngere de ape.
i privirea-n sus ini,
curcubeu tiat n dou,
i auzul o-ntlni
tocmai lng ciocrlii.
Mi-am dus mna la sprncean,
la tmpl i la brbie,
dar mna nu le mai tie.
i alunec-n netire
pe-un deert n strlucire,
peste care trece-alene
o leoaic armie

Clasa a X a D
cu micrile viclene,
nc-o vreme,
i-nc-o vreme...
O motociclet parcat sub stele

Mircea Crtrescu
sunt o motociclet parcat sub stele, lng vitrina magazinului de reparat televizoare.
din gang vine curent. sunt palid, slbit.
n magazin au lsat un bec aprins, aa c vreo dou tuburi catodice,
ghivece cu asparagus si cactui, rafturi de cornier nesate de carcase de televizor, casete AGFA i
cabluri
lucesc tulbure, mi populeaz singurtatea.
caci m simt singur.
n oglinda mea retrovizoare roiesc galaxiile,
aburesc stelele n roiuri globulare, i trimit gfitul radiosursele
toate ndepartndu-se-n fug, ca nite criminali de la locul faptei
lasnd o dra de snge n urma.
ce linite. cteodata m-ntreb
ce-o nsemna s faci dragoste. caci ei vorbesc doar de asta. n fiecare smbata ei m ncaleca
i m trsc pe osele. vd dealurile, norii, soarele
picturile de ploaie, copacii ncurcndu-se-n curcubeu ...
ah, cilindrii mei mi ticie nebunete. atunci chiar simt c triesc.
ei intra n motel i fac dragoste.
ei sunt Stpnii i se simt liberi.
dar cum poate fi cineva liber cnd e fcut din celule?
... i napoi n gang; lnga vreo dacie prfuit.
mi-e sete de dragoste. dac a putea iubi mcar vreun stecker cu prelungitor din vitrina asta.
mi-a luneca degetele pe pielea lui de plastic alb, dac-ar vrea
i dac-a avea degete. dac-a putea s triesc
mcar i n cmpul bioelectric al cactusului ...
curnd, curnd o s mor, i n-am fcut nimic n lumea asta, or s m arunce la fiare vechi
or s mi crape farul i becul ars are s-mi atrne de doua firioare de li.
toat viaa i-am ajutat pe alii s fac dragoste
iar eu o s mor printre bobine, magnei i ciulini.
sunt o motociclet parcat sub stele.

Clasa a X a D
dimineaa or s m-ncalece iar, or s-mi suceasc ghidonul, or s m ambreieze

i iar pe asfaltul multicolor, printre dealurile rocovane, printre munii albatri
prin depresiunile strbatute de ruri
peste pasajele de cale ferat, prin orae de provincie cristaline
rulnd mpotriva vntului prin stropii de ploaie i gazul de eapament, mncnd kilometri.
asta o nsemna s faci dragoste?
oricum, asta e consolarea mea, e meseria mea, e dragostea mea.
pentru asta merit sa fii singur.

Geografie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Populatia din Israel din 1950

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Dupa criterii religioase:1. evreii israelieni

Dupa limba vorbita:

Colegiul National Ienachita Vacarescu

o Engleza (limb strin cel mai frecvent utilizata).

Scriitori din Palestinavin la

Colegiul National Ienachita Vacarescu

A ordonat joi seara demolarea

Pe langa avertismentele legate de

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Orase din Israel

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Cei patru evrei ucii vineri de jihadistul

Manifestaii impresionante pentru Frana au

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu,

Dacia a deschis primul centru de vnzri din

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Orase cu functii culturale

Orase cu functii comerciale(cele mai raspandite)

Haifa: Wadi Salib,Wadi Nisnas

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Ambasadorul francez in Israel, Patrick Maisonnave, a fost convocat la

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Israelului. Oraul gzduiete i alte instituii nsemnate ca Agenia

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Planul unui oras

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Colegiul National Ienachita Vacarescu

n dezvoltarea retelei de asezari a viitorului megalopolis se disting cteva

Dupa anul 1815, pna n preajma anilor 1860

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Prima perioada, desfasurata pna n anul 1720

A doua perioada (pna n anul 1783)

Perioada de dupa 1940

Colegiul National Ienachita Vacarescu

in sudul noii anglii

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Colegiul National Ienachita Vacarescu

cuitori.Teritoriul conurbatiei apartine statelor Mariland si Virginia si Distinctului Columbia,guvernat de comitetul

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Muzeul American de Istorie Naturala

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Empire State Building

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Muzeul Metropolitan de Arta

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Rockefeller Center de Craciun

Muzeul de Arta Moderna

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Times Square/42nd Street

Colegiul National Ienachita Vacarescu

Izbiceni este un sat n partea de sud-est a