Abordarea Intersistemic n tratarea infidelitii

Definire : Infidelitatea este orice form de trdare a contractului implicit sau a celui declarat ntre parteneri n
ceea ce privete exclusivitate intim.
Ceea ce aduce cuplul n terapie este tocmai descoperirea infidelitii.

Modelul Intersistemic este compus din trei aspecte interconectate de evaluare i tratament:

Facilitarea iertrii

durere, pesimism i ndoial cu privire la semnificaia i importana relaiei,

factori de risc individuali pentru fiecare partener

relaia de cuplu
influenele provenite de la familiile de origine asupra rela iei prezente.

Acestea sunt manifestate sub forma: paternuri de comunicare, stiluri de a soluiona problemele, roluri, reguli
personale
Obiective ale abordrii intersistemice:
Facilitarea relaiilor din cadrul terapiei, deoarece n urma descoperirii infidelitii apar tot felul de probleme
emoionale
Facilitarea evalurii problemelor individuale i problemelor relaiei
Facilitarea identificrii i interveniei asupra factorilor care au contribuit la infidelitate
Facilitarea comunicrii care aduce o intimidate mai profund, mai cuprinztoare

Accentuarea punctelor tari ale indivizilor, a relaiei i pe posibilitile lor

Faza 1: Managementul i evaluarea reaciilor la descope rirea infideliti
Reaciile iniiale normale la descoperirea infidelitii :
oc, furie, negare
confuzie
ambii parteneri se ntreb dac relaia este deteriorat iremediabil

n unele cazuri, reaciile emoionale pot include simptome similare cu stresul post-traumatic: hipervigilen a,
ruminaiile obsesive, flashback-urile, dificult i de concentrare, furie, iritabilitate, depresie, anxietate, tulburri
de somn i tulburri de alimentaie.
idei suicidare i ameninri ucigae
Management de criz
Primul pas este de a ajuta cuplu s se calmeze i s i recapete un anumit sens de stabilitate i ordine.

Gestionarea crizei, la nceputul tratamentului implic abordarea emoiile cuplului, angajamentului,

responsabilitii i ncrederii
Reaciile emoionale
Terapeuii trebuie s explice de a cuplurilor c astfel de reac ii emo ionale puternice sunt de ateptat, dar c
disperarea se va diminua n timp, i atunci cnd emoiile s-au calmat, ei vor fi n msur s vorbesc mai
eficient cu privire la viitorul relaiei.
ncurajarea cuplului s amne orice decizie cu privire la ncheierea relaiei n acest timp de oc i tulburri
emoionale
Terapeutul are o pozitie nonevaluativ, de acceptare, de moderare a exprimrii emoiilor clienilor, facilitarea
empatiei ntre cei doi parteneri nvndu-i pe cei doi parteneri s se asculte pentru a se nelege unul pe
altul
Angajamentul
Este esena n tratamentul post infidelitate

Terapeuii trebuie s evalueze nivelul de angajament a fiecrui partener, att pentru a relaiei i la terapie i
s nu presupun c prin simplu fapt ca sunt n terapie sunt i dispu i s se implice n rela ie sau terapie
angajamentul individual al partenerilor la relaie este inegal, iar pentru a beneficia de pe urma terapiei ambii
parteneri ai cuplului trebuie s se implice total
Responsabilitate i ncredere
Explicm cuplurilor c reconstruirea ncrederii este un proces lung care va fi realizat doar prin
responsabilitate i de comunicare cinstit
Asumarea responsabilitatii necesit ceea ce noi numim "onestitate absolut: comunicare planificat n care
partenerii in legtura n mod regulat i se informeaz reciproc cu privire la programe i planuri

Evaluare
Evaluarea factorilor de risc
Interval de timp sau durata n care a avut loc infidelitate

Frecvena de comunicare i / sau a contactelor sexuale

Ce in de boli psihice i emoionale(depresiea, anxietatea) care poate afecta participarea unei persoane la
relaie, tulburrile de personalitate poate crete vulnerabilitatea unei persoane i a cuplului la infidelitate.

Locul unde au avut loc ntlnirile

Risc de a fi descoperite(complet secrete ----- relaii pe fa)
Gradul de nelegere tcut a partenerului trdat
Nivelul de deziluzie
Istoria infidelitii trecute (poate include aventuri anterioare i / sau adic ie sexual
Sexul partenerului de aventur
infidelitate unilateral sau bilateral(un partener sau ambii parteneri au fost infideli)
Relaia partenerului cu soul / soia n timpul aventurii extraconjugale
Atractivitatea perceput a partenerului extraconjugal

Contextual social i cultural al infidelitii

Faza 2: Consideraii sistemice
Abordarea intersistemic acord atenie indivizilor care compun sistemul, relaia de cuplu, i influenele
familiei de origine
Factori de risc individuali
situaionali(cum ar fi o o criz a vrstei mijlocii)

Factori de risc i problemele relationale

Terapeutul trebuie s evalueze rolurile relaiei i expectanele, modelele, stilul de rezolvare a conflictelor,
strategiile de rezolvare a problemelor, activitile de consolidare a rela iei, intimitatea fizic i emo ional
Factori de risc ce provin din influenele familiei de origine
Infidelitatea poate reprezenta un mod nvat/ motenit de la familia de origine

Evaluarea dinamicii dintre familia de origine i cea actual

- s aduc cuplul la acelai nivel- amibi parteneri sunt responsabili pentru situaia creat

b) recunoate pe deplin fapta de infidelitate,

Genograma- intervenie util de examinare a funcionrii familiei i o metod eficient de con tientizarea
clienilor cu privire la influenele familiei de origine
Identificrea infidelitii anterioare, secretelor de familie, incestul, triangulare, situa ii ncurcate, i alte modele
de disfunctionale de interaciune care pot influena o vulnerabilitate de la infidelitate
Reformularea
este de ajutor ambilor parteneri pentru a nelege contextul relaiei i pentru a- i vedea propria lor parte de
vin n relaie
Reformularea sistematic trebuie s cuprind 2 elemente:
- s ajute cuplul s vad situaia situaia din cat mai multe pct de vedere
Aduce la lumin dinamica relaiei a.. cuplul s vad lucrurile ce stau la baza relaiei, subliniindu-se prile
pozitive ale relaiei
Faza 3: Facilitarea iertrii
nainte de abordarea problemei de iertare, terapeutul ar trebui s evalueze pentru urmtoarele aspecte
despre partenerul infidel:
a) partenerul infidel i-a cerut iertare de la partenerul trdat

c) are remucri
d) prezint o dorin de a schimba comportamente
e) cooperez cu eforturile de a construi, n garanii relationale pentru a se asigura un comportament de
schimbare
Terapeutul trebuie s determine msura n care partenerul trdat :
(a) dispus s asculte soul, care a fost infidel,

(b) ncearc s neleag factorii care au influenat infidelitatea,

(c) n msur s recunoasc faptul c unele aspecte ale cstoriei sunt nc bine i merit men inute,

(d) sunt n msur s recunosc alte probleme care pot contribui la infidelitate
Factori de unificare
Empatia este o condiie necesar iertrii; partenerii sunt sfatuii s dezvolte empatia unul fa de altul

Umilina - partenerul care a tradat i asum responsabilitatea faptei sale i prejudiciul adus partenerului i
relaiei
Angajamentul n relaie i sperana -tearapeutul trebuie s cresc ncrederea i angajamentul cuplului
pentru un viitor comun fcnd apel la lucruirle care i-au adus mpreun, scopurile comune
Sunt doi factori necesari pentru ca iertarea s apar:

1)Un grad nalt de angajare n relaie

Factorii de risc care contribuie la infidelitate pot fi organizati n jurul a trei domenii de vulnerabilitate:
neintelegeri relationale, probleme individuale, i influene ntre generaii.
Ex:

2)Cererea sincer a iertrii din partea celui ce a greit ; Cnd cer iertare trebuie s fie specifici, sincere,
punctuali, s i exprime remucarea, s disucte doar despre comportamentu lor, i s evite scuzele,
afirmaiile vagi, justificrile, minimalizrile, pleduariile, manipularea i defensivitatea
perceperea iertrii nu ca pe un eveniment ce se produce spontan i c este un process compus din multiple
alegeri ce necesit timp i rbdare
Posibile bariere n calea iertrii: narcisismul, ruinea, suferina acuzatoare, mania, teama
Factori care contribuie la infidelitate
A patra faz de tratament ajut cuplurile sa inteleaga factorii de risc care stau la baza trdarii; intelegerea
acestora contribuie la consolidarea relaiei lor, astfel nct infidelitatea nu se va repeta.
Conditia de baza este ca dificultatile de relationare si problemele externe sa fie rezolvate.

Incapacitatea de a dezvolta intimitate n relaia

Probleme cu angajamentul
O lips de pasiune n relaie
Ineficiena n rezolvarea conflictelor i a furiei
Dependenta sexual
Ciclurile vietii
O boal psihic
Temerile cu privire la intimitate, dependen, sau de ncredere
Un sistem de valori care acord prioritate plcere i emoie peste loialitate i fidelitate
Tratamentul bazat pe intimitate

Lips de intimitate in relaie este una dintre cauzele care contribuie la infidelitate. Tratarea acestor probleme
bazate pe intimitate-va consolida relaiile i va reduce posibilitatea de a recurge la infidelitate.
(1986) Robert Sternberg : teoria triunghiular a dragostei romantice combin trei aspecte importante ale
iubirii: angajament, pasiune, i intimitate.
Angajamentul se refer la decizia intelectuale i emoionale care urmeaz s fie cu o alt persoan ntr-o
relaie exclusiv
Pasiunea este un aspect motivaional care atrage doi oameni mpreun. Aceasta cuprinde un sentiment de
romantism, atracia fizic, sex, precum i dorina de a fi cu alte persoan.
Intimitatea include caracteristici, cum ar fi senzaia de un sentiment de apropiere sau o relatie;partenerii
fiind nteresati pentru bunstarea i fericirea celuilalt, fiind capabili sa ofere si sprijin emoional.
Conceptualizarea dragostei in acest fel, ajut cuplul i terapeutul s evalueze punctele slabe si punctele tari
asttfel incat sa stabileasca scopurile cuplului pentru viitor .Orice dificultati supune cuplul la un factor de risc.
Prin Triunghiul lui Sternberg, cuplurile sant capabile sa inteleaga motivativele care ii conduc la infidelitate si
sa constientizeze lipsa de angajament, pasiune, i / sau intimitate
Exemple de ntrebri n terapie:
Are fiecare partener o percepie realist a relatiei?

Are fiecare partener o percepie realist a ceea ce el sau ea le poate oferi de fapt?
n unele cazuri, terapeui pot gasi cupluri care vorbesc usor despre problemele lor din dragoste dar au

dificultati in rezolvarea lor in practica.

Rezolvarea problemelor de angajament
Este foarte inportant ca parteneri casatoriti sau cei care se gasesc intr-o etapa de inceput a relatiei sa se
adreseze terapeutului intr-un stadiu incipeient .Intr-o situatie ideala pentru terapeut ambii parteneri sant
implicati; dar de cele mai multe ori se confrunta cu sitatii in care unul sau ambii parteneri pot fi indecisi sau
partial implicati, cu dorinta de a ramana sau a pleca din relatie. Chiar dac angajamentul este sczut,
terapia de cuplu poate fi eficienta.
Primul pas pentru a ajuta cuplul este de a initia dialogul in cuplu pornind o discutie despre
Ce inseamna angajametul pentru fiecare?

Ce au invatat despre anjament de la familiile lor?

Ce fel de comportament demonstreaza angajamentul?
Angajametul de asemenea poate fi inbunatatit prin initierea dialogului despre
modul n care relaia lor a nceput, ce i-a atras si ce a fost pozitiv la inceput in relatie.
Terapeutul poate cere cuplului sa-si impartaseasca ceea ce este pozitiv in relatie fiind incurajati apoi sa
continue comportamentele pozitive si pe viitor.
Un exerciiu e numit trei "A's", poate ajuta la construirea de optimism i de angajament
Acesta implica cuplurile sa-si afirme importanta relatiei si a sentimentelor pozitive de dragoste, grija ,
ingrijorarea ; sa-si exprime aprecierea pentru lucrurile care le plac unul altuia; si exprimandu-si non-sexual
afectiunea
Al doilea domeniu de angajament se refer la angajamentul lor in terapie.

Avnd n vedere tulburrile emoionale care nsoesc descoperirea de infidelitate, cuplurile nu pot fi n
msur s-si evalueze n mod eficient i s-si ia ambii parteneri un angajament ferm de a rmne in relatie .
Reacia iniial a numeroi parteneri este de a pune capt relaiei imediat. De cele mai multe ori cuplurile
apeleaza la terapeut luandu-si initial angajametul de a continua relatia chiar dac rezultatul este de
separare, mai degrab dect de reconciliere Terapeutul ar trebui s evidenieze cuplului sitatia reala avand
rolul de mediator,punand in balanta ambele alternative de a ramana sau de a pleca din relatie cu avantajele
si dezavantajele fiecarei situatii.
Rezolvare Problemelor cu pasiune
Unele cazuri de infidelitate apar atunci cnd exist o discrepan mare ntre dorinta sexual dintre
parteneri.Un partener cu o mai mare dorinta sexuala, se poate simti frustrat respins si fr speran cu privire
la mbuntirea lucrurilor. Dorinta sexuala scazuta este experimentata de 30% femei si 17% barbati sa
demonstrat in urma cercetarilor. In cazul infidelitati o persoana poate avea o dorinta sexula scazuta fata de
partenerul sau si ridicata fata de alti parteneri.Tratamentul consta intr-o combinatie de terapie sexuala si de
cuplu.
Rezolvarea problemelor care au la baza teme de intimitate
O mare parte din problemele cuplului pot fi conectate intr-un fel la aceste temeri legate de intimitate. De
multe ori, partenerii nu sunt contiente de propriile lor temeri cu privire la intimitate. Prin urmare, este
important s se faca trimitere la intimitate , n scopul de a reduce vulnerabilitatea intr-un cuplu la posibilele
trdri din viitor.
O frica de a pierde controlul sau de a fi controlat de partener este o alt expresie a temerii de intimitate a
partenerului , frica de a fi respins sau abandonat poate fi deasemenea un punct vulnerabil al infidelitatii.
Interveniile repetate pot ajuta cuplurile in tratarea temerilor de intimitate i de a preveni reapariia
infidelitatatii pe viitor.
Explorarea asteptarilor
Intr-o relatie partenerii intra cu o varietate de expectante provenite din mediul familial , atunci cand asteptarile
nu sant indeplinite se instaleaza frustarea. Terapeutul foloseste metoda de conceptualizare si de explorare a
expectantelor fiecarui partener cerandu-le acestora sa le reflecte.
Pasul urmator este ca fiecare partener sa ia in consiiderare ceea ce ofera si ceea ce primeste din acesta
relatie urmand sa discute impreuna despre acestea.
Promovarea intimitatii prin comunicare
Iertarea singur nu este suficient pentru a vindeca o relaie deteriorata Un domeniu important vizat n
terapie este comunicarea. Comunicarea eficient este esenial pentru dezvoltarea i meninerea nivelurilor
mai profunde de intimitate pentru cupluri, i de cele mai multe ori problemele de comunicare creaza distan
i limita de apropiere emotionala. Fr o baz de comunicare clar, cuplurile sunt vulnerabile la infidelitate i

nu pot avea capacitatea de a repara daunele aduse relaiei printr-o trdare. Comunicarea eficient nu vine
uor pentru unele cupluri, i ei de multe ori isi doresc sa renunte dupa dificultati repetate. Cuplurile pot fi, de
asemenea, educate cu privire la modul natural de comunicare adica sa interacioneze unii cu alii ntr-un mod
reciproc sau interconectat
Terapeutul recomada cuplului diferite stiluri de comunicare:
"I" declaraii, care necesit un partener s vorbeasc pentru el sau ea ntr-un mod direct i
nonanacuzator.Acest lucru reduce probabilitatea de atitudini defensive din partea asculttorului
Ascultarea reflectorizanta este un alt proces care ajut la comunicare continua, mai lina.

Validare nu insemna un accord ci implica ascultarea pentru a intelege fara intreruperi si remarci.

Terapeutii pot educa cuplurile s devin contieni atunci cnd au dificultati de comunicare si s apeleze la
mai multe dintre aceste stiluri.
Concluzii
Avnd n vedere gravitatea infractiunii i intensitatea reaciilor emoionale de ctre ambi parteneri, cazurile
de infidelitate sunt adesea cel mai dificil de tratat pentru terapeutii de cuplu. Apropierea de tratament din
punct de vedere sistemic i vizualizarea infidelitatii ca o problema de intimitate permite terapeuilor sa ofere
ajutor cuplurilor prin diferite modaliti de evaluare a relaia lor, precum i intervenii eficiente, care s
faciliteze vindecarea i reconstrucia relaiilor.
Impactul traumatic al infidelitati
Atat observatiile clinice cat si investigatiile empirice recunosc impactul devastatator pe care il are o relatie
extra-conjugala pentru un cuplu.Printre efectele in plan comportamental se enumera : violenta , depresia ,
ideile suicidale axietatea cat si simtome similare pentru stresul post traumatic Avnd n vedere aceast
imprevizibilitate i ncredere rupte, persoana vtmat de obicei nu poate merge mai departe cu relatia.
Partenerii implicati intr-o relatie de aventura pot experimenta emoii dureroase, cum ar fi anxietate, confuzie,
furie, depresie, i de ruine.
Consecinele infidelitatii pot fi traumatizante pentru ntreaga familie; atunci cnd copiii sunt afectati de
impactul negativ al turbulenelor prinilor lor apar consecinele negative si pentru ei:
probabilitatea de depresie sau de retragere, probleme in plan social, afectarea performanei scolare, precum
i o varietate de probleme de conduit.
Terapeutul trateaza problema infidelitatii prin intremediul a doua tehnici: terepia cognitiv-comportamentala si
terapia de cuplu

Terapia cognitiv-comportamentala (CBCT) se bazeaz pe aptitudinile de baz, pe intervenii in terapie de

cuplu comportamentala de direcionare a cuplului spre comunicare i schimb de comportament prin
direcionarea ateniei partenerilor in a construi explicaii pentru comportamentul reciproc i la ateptrile i
standardele pe care le dein pentru relaia lor proprie, precum i pentru relaii n general
Terapia de cuplu orientata (IOCT) ofer strategii terapeutice proiectate special pentru a ajuta partenerii in asi
nelege relaia actual.
Aceast intervenie ajut cuplurile sa depaseasca problema infidelitatii urmand trei sarcini majore:
(1) sa faca fa impactului iniial a unui aventuri,
(2) sa dezvolta o nelegere comun a factorilor care contribuie la aventura i a efectelor

(3) sa decida cuplul sa ramana impreuna sau separat.

3 sarcini majore au de indeplinit cei care doresc sa lupte pentru a depasi un moment critic din relatie:
- cum sa faca fata impactului initial al unei aventuri
- sa dezvolte o capacitate de intelegere asupra fatorilor care au contribuit la aparitia aventurii amoroase si care
influenteaza recuperarea
- sa se stabileasca si sa se ofere informatii despre cum sa fie depasit momentul : impreuna sau separat
1. Abordarea impactului unei aventuri asupra relatiei
Provocarile tratamentului si strategiile
Intrebarile cu care se vine in consiliere:
cum sa ma comport in fata copiilor

cum sa ma comport in viata de zi cu zi

daca sa contiunuu sau nu relatia

cum sa ma comport cu persoana cu care am fost inselat (a)

Interventia efectiva urmareste indeplinirea urmatoarele 3 conditii:

stabilirea unei atmosfere de siguranta si incredere

evenimentele istorice care au dus la aparitia unei aventuri

un rezumat al problemei acutale ale cuplului si motivele pentru care au aceste probleme

intelege de ce este nevoie sa asculti si sa iti exprimi emotiile.

demonstarrea competentei profesionale

pregatirea cuplului pentru a intelege etapele tratamentului

Evaluare
impactul aventurii asupra cuplului
ce stie partea vatamata despre aventura
felul in care aventura a iesit la lumina
cum se descurca cuplul in aceste momente

punctele tari si slabe ale relatiei

Componentele terapeutice
Dupa evaluari :
conceptualizarea a ceea ce a dus la aparitia aventurii
stategia pentru tratare
Avem 5 elemente in aceasta prima parte:
- stabilirea granitelor
- tehnici de autoprotejare
- pauza si respiratia
- emotiile si comportementele legate de aventura
- a face fata flashback-urilor
Tratamentul are rolul de a:
intrerupe ciclul problemelor si de a creste capacitatea de a asculata si exprima sentimentele.
persoana ranita este rugata sa scrie o scrisoare despre sentimentele ei fata de infidelitate. Activitatea avand
loc intr-un context mai calm, isi va aloca timp pentru a-si descrie sentimentele.
Scrisoarea este citita prima data de terapeut.
2. Examinarea contextului
Dupa prima etapa in care s-a aratat importanta aventurii asupra cuplului se trece la ajutarea cuplului pentru
a intelege contextul in care a aparut aventura.
Este inima (centrul) terapiei si necesita cel mai mult timp.

Intelegerea motivelor face ca partenerii sa:

- continue sau nu relatia
- sa vada ce trebuie schimbat in relatie sau poate trebuie sa continue de unii singuri.
Provocarile tratamentului si strategiile
Greutatile peste care vor da cuplurile

Au nevoie de un plan pentru a-si recupera intimitatea

Nu e suficient sa se reduca impactul initial negativ ci si schimburile negative dintre pacienti
Cei inselati au nevoie de securitate emotionala si sa isi recastige increderea ca nu vor fi din nou tradati

Dupa ce s-a restabilit increderea se poate trece la luarea deciziei de a continua pentru a restabili relatia
amoroasa sau de a incheia relatia
Se analizeaza potentialele aspecte ale persoanei ranite care a contribuit pentru ca relatia lor sa fie
predispusa la o aventura
Explorand factorii care au dus la aparitia aventurii :
Aspecte legate de comunicare si acordarea reciproca de atentie si timp

Probleme exterioare legate de locul de munca

Probleme finaciare
Probleme legale
Aspecte specifice legate de casnicie
Rolul terapeutului este de a scoate la lumina anumite puncte si a reinterpreta anumite elemente de discordie
sau a trage paralele cu alte actiuni istorice din viata lor, actiuni carora le-au putut face fata.

Construirea unei povesti impreuna

Sa povesteasca impreuna despre cum a aparut problema legata de infideliate.

Sa puna pe hartie toate informatiile cu privire la:

-problemele legate de relatie
-probleme exterioare care au un impact asupra relatiei lor
-probleme individuale legate de participarea partenerului
-problemele individuale legate de partenerul vtmat care au contribuit la contextul n care infidelitatea a avut loc
Fiecare partener sa scrie cate o scisoare pana sedinta urmatoare in care sa explice intr-un mod cat mai clar
ce intelege din aceste probleme. Atentia se muta de pe trecut pe prezent si solutii pentru viitor.
3. Sa treci peste
Chiar daca terapeutul ii ajuta, unii raman impotmoliti in trecut sau indecisi in privinta viitor

Partenerii raniti pot avea actiuni distructive

1. sa redobandeasca echilibrul din relatie cu partenerul

Se incurajeaza sa integreze in viata lor ce au invatat in terapie

Consideratii generale legate de infidelitate si implicatii in tratament

Partenerul participant se zbate cu vinovatia si cu problemele initiale care au dus la aparitia aventurii sau cu
atasamentul fata de persoana a 3-a.
Provocarile tratamentului si strategiile
Trebuie sa se decida: merg impreuna sau separat. Cand se discuta despre a trece peste, unii inteleg
diferite lucruri: unii inteleg sa ierte, altii inteleg sa plece
Cand se discuta despre a trece peste fiecare trebuie :
2. sa promita ca nu se vor lasa condusi de furie sau dorinta de razbunare, ura
3. sa renunte de buna voie la dreptul de pedepsi partenerul

4. sa decida daca se continua sau nu, bazandu-se pe evaluari reale asupra efectelor pozitive si negative
Strategiile de tratament
Se scoate in evidenta felul in care partenerii vad iertarea si felul in care pot sa treaca peste infidelitate
Daca merg impreuna, sa analizeze cum sa nu se mai intample o infideliatate
Daca merg separat sa vada efectele asupra persoanelor dragi si sa sufere cat mai putin
Terapeutul sa nu impuna un model si sa fie o decizie luata de ei pentru ei

Deciziile sa fie luate cu rabdare pentru a le permite sa avanseze

Componente terapeutice
Discutii referitoare la iertare
Sunt 4 aspecte de baza in discutia despre iertare:
1. o descriere a modelului iertarii
2. convingeri comune legate de iertare
3. consecintele iertarii sau neiertarii
4. planuri de abordare pentru a merge mai departe
Explorarea factorilor care afecteaza decizia de a continua relatia

Sunt incurajati sa utilizeze ce au invatat in cadrul acestor terapii, ce au invatat unul despre celalalt,
despre casatorie, daca relatia lor este una sanatoasa sau nu.

Se evidentiaza distinctia dintre iertare si impacare. Sunt cupluri care aleg sa ierte insa nu se impaca
Diferente in modelele de infidelitate

Glass si Wright relatiile extra conjugale cu implicatii sexuale + emotionale = impact mai grav asupra relatiei
de cuplu si timp mai mult in terapie
- relatiile repetate extraconjugale= impact grav asupra relatiei de cuplu
Recomandari: - cupluri cu aventuri repetate - in etapa 1 a tratamentului: luarea deciziei de intrerupere a relatiei extra
conjugale
- terapeutul ar fi bine sa -promoveze limitarea sau chiar intreruperea
relatiei extra
-construiasaca impreuna cu pacientul un program
de diminuare a vizitelor extraconjugale pana la incheierea acestora
- asiste partenerii in dezvoltarea unor reguli de
interactiune intre ei si cu cei din afara relatiei

Puncte cheie in recuperarea optima ( abordare integrativa):

Recunoasterea impactului traumatic al infidelitatii
Construirea unor deprinderi de relationare esentiale in izolarea traumei si in procesul de luare de decizii
Promovarea intelegerii factorilor interni si externi ai partenerilor care au crescut vulnerabilitatea lor spre
infidelitate si care influenteaza recuperarea
Adresarea proceselor emotionale, cognitive si comportamentale esentiale in iertare
Capitolul 7
IARTA SI UITA
O comparatie intre focalizarea pe emotii si modelul cognitiv comportamental al iertarii in contextul infidelitatii
in cuplu
Iertarea este un fenomen intrapsihic asupra caruia avem un control voluntar si constient

Vor fi abordate 2 modele de terapie Terapia de Cuplu Focusata pe Emotii si Terapia Marital Cognitiv
Comportamentala
Infidelitatea a fost privita doar dpv clinic, la inceput, au urmat studii aprofundate de definire si identificare a
predictorilor de risc specifici, axarea a fost mai putin pe oferirea unui context care sa duca la intelegerea
actului de infidelitate si a impactului asupra relatiei si eficientei terapiei care se adreseaza infidelitatii.
IMPACTUL INFIDELITATII
Modelele de lucru interne se bazeaza pe asumptii

Exista expectanta unei monogamii sexuale si emotionale

creearea modelului intern de siguranta

Infidelitatea zguduie modelul de siguranta cu efecte pe plan interrelational si intrarelational precum: ura,
rusine, depresie, ganduri intruzive, deficit de concentrare, valente emotionale schimbatoare, sentimente de
violare, vurnerabilitate, pierderea identitatii, a respectului de sine, a scopului in viata
alterarea modelului de siguranta si inlocuirea cu un alt model bazat pe distres

Cuplurile vin in terapie pentru ca au nevoie de interventii personalizate care sa-I ajute sa ierte si sa uite.
Modele individuale pentru iertare
Modelele timpurii aveau la baza asumptii religioase de tipul: intoarce si celalalt obraz

Modelul intrapsihic ( Enright, Fitzgibbons & all) subliniaza natura individuala a procesului de iertare, lasand
deoparte elementele relationale.
Astfel iertarea este abandonarea resentimentelor si a raspunsurilor asociate, precum si stradania de a
raspunde raufacatorului bazata pe principiul moral al binefacerii, care poate include compasiune, valorizare
neconditionata, generozitate si iubire morala
Mc Cullough si Batesons model ce ofera o conexiune intre
empatie iertare reactivitate comportamentala fata de faptas
empatia
motivare in dorinta de ai ajuta pe altii = altruism
iertare ( transformare motivationala)

Focalizarea este pe responsabilitatea ranitului in procesul iertarii avand un rol activ in reconciliere
Modele de cuplu orientate spre iertare
2 terapii de cuplu care au primit validari empirice: Terapia Marital Cognitiv Comportamentala CBMT si Terapia
de Cuplu Focusata pe Emotii EFT
CMBT- modelul de interventie promoveaza iertarea in contextul infidelitatii

EFT - infidelitatea este definita ca o rana traumatica a atasamentului primar al relatiei de cuplu si iertarea
va surveni in procesul de inchidere a ranei atasamentului
MODELUL CMBT
Propus de Gordon & all ( 2000)
Model integrativ al interventiilor iertarii
Defineste iertarea : procesul ce consta in 3 etape, fiecarea avand componente comportamentale, cognitive
si emotionale care se pot desfasura relativ separat de interactiunile diadice
Actiunile celuilalt partener pot avea fie un impact exacerbat al reactilor fie poate sa faciliteze recuperarea
Are la baza paralela dintre procesul iertarii si cel al recuperarii.
Se desfasoara in 3 etape : 1. explorarea impactului
2. cautarea unei semnificatii
3. recuperarea
Sunt definite 3 componente ale iertarii:

1.
2.
3.

Dezvoltarea unei imagini reale, nedistorsionate ale relatiei

Descatusarea de controlul emotiilor negative fata de partener
Dorinta scazuta de a-l pedepsii pe celalalt
Modelul EFT
Este o abordare structurata de scurta durata
Are la baza schema atasamentului care a mai fast numita si teoria traumei de Atkinson

Postuleaza ca exista putine cai de a regla emotiile puternice care apar atunci cand securitatea
relatiei/legaturii este amenintata.
In cazul infidelitatii modelul de atasament este atacat si trebuie reconstruit un alt model bazat pe elementele
cheie ale unei legaturi securizante: accesibilitatea emotionala mutuala si capacitatea de reactie.
Ranile atasamentului
Pot fi definite ca : o violare a increderii rezultata din tradare, abandon intr-un moment de nevoie intensa sau
vulnerabilitate.
Sunt similare cu flashbackurile

Credintele, asumptiile si experienta necesita timp de vindecare si reconstituire la nivel personal si

interpersonal. Emotiile si experienta dezorganizate si coplesitoare trebuie sa fie abordate si rezolvate pentru
ca relatia sa supravietuiasca.
Etape cheie in identificarea si tratarea ranilor, inculzand infidelitatea:
1. Partenerul (victima) descrie incidentul- cum a aflat
2. Cu ajutorul terapeutului, (victima) mentine legatura cu emotiile si incepe sa articuleze in mod explicit impactul
si semnificatia asupra atasamentului.
3. Celalalt partener (raufacatorul) incepe sa auda si inteleaga semnificatia traumei victimei.
4. Victima incepe sa intelega mai acurat cum a avut loc infidelitatea
5. Victima acum este constienta de rolul pe care il are in reconciliere.
6. Victima se poate deschide acum in a oferii din nou incredere partenerului
7. Raufacatorul este eliberat de vina, rusine si atitudini ofensive fiind capabil sa raspunda in mod deschis
nevoilor partenerului.
Sprijinul sau suportul pentru model
Johnson i colaboratorii au oferit un studiu de caz care analizeaza atat procesul clinic cat si rezultatele unui
cuplu care avea de/a face cu o problema legata de atasament relationata cu absenta dispozitiei emotionale a sotului
pe parcursul mariajului i impactul traumatic pe care il are asupra relaiei lor. Acest studiu a fost considerat important
i un punct de pornire pt altele.
CBM T Modelele i procesele EFT
Att CBM T ct i EFT au beneficat de validare iniial.
CBM T- a fost evaluat pe ase cupluri
EFT- a fost evaluat pe 24 de cupluri
n esen, diferena dintre EFT i CBMT este o diferen ntre explorarea, dezvoltarea, prelucrare,
rezolvarea, precum i de modul n care este gestionat emoia i experiena.
Concluzii
Terapia marital cognitiv-comportamental i Terapia focalizat pe emoii sunt cele mai susinute empiric n
cadrul terapiilor de cuplu.
Tratarea cuplurilor infidele- o abordare integrativ
Aventurile extramaritale ca i traum interpersonal

Aventurile par a fi mai fecvente n SUA. n studii recente se arat c aproximativ de la 22 pn la

25% dintre brbai i de la 11 pn la 15% dintre femei au avut cel puin o relaie extraconjugal, fcnd sex
cel puin o dat.

n ciuda, prevalenei acestei probleme, muli terapeui nu au un mod adecvat de a conceptualiza

infidelitatea sau de a dezvolta un plan pentru aceast problem.
Trauma i iertarea

Tratamente care vin din partea teoriilor legate de traum:

-focalizarea mai clar asupra traumei
- expunerea la amintirea traumei
- reconstruirea schemelor de baz despre cum lumea opereaz
- rectigarea unui nou sens al controlului asupra rezultatelor lor
9

Similar abordrilor bazate pe traum, n cele mai multe teorii ale iertrii, focalizarea se face pe
dezvoltarea unei gndirii schimbate asupra trdrii i pe construirea unui nou sens al evenimentului, fiind
identificate 3 elemente:
Ctigarea unui punct de vedere mai echilibrat asupra evenimentului
Descreterea efectului negativ

Renunarea la dreptul de pedepsire a acuzatului de aventur.

Integrarea abordrilor cognitiv-comportamentale i a celor orientate pe insight

S-a decis o colaborare pentru dezvoltarea unui tratament , lund n considerare trauma i
mecanismele specifice pentru iertare.

Astfel, CBT de cuplu construiete pe aptitudinile de baz ale interveniei comportamentale, punnd
accent pe construirea explicaiilor pentru comportamentul celuilalt partener i pe comunicarea standardelor i
expectanelor pe care le au despre propra relaie dar i despre relaii n general.

Terapia de cuplu orientat pe insight ofer strategii terapeutice concepute special pentru a ajuta
partenerii s neleag realaia actual pornind de la istoria dezvoltat de partener. n aceast terapie, relatii
anterioare, componentele lor afective, anxietatea sunt reconstruite indentificndu-se stilurile de coping de-a
lungul relaiei.
Prezentare general a modelului curent
Gordon i Baucom(1998) au dezvoltat un model de stadiu al iertrii, care pune n paralel un rspuns la traum
i include 3 etape majore n procesul iertrii:
a avea de-a face cu impactul

o cutare a nelesului sau o nelegere a cauzei aventurii

recuperarea sau progresul.

ETAPA 1: studierea impactului unei aventuri
Evaluarea
Prima etap a tratamentului cuprinde evaluarea i managementul impactului pe care-l are aventura.Astfel
folosind strategii comune sunt evaluate aspectele de baz ale funcionalitii unui cuplu.
Exemplu: satisfacia, abilitile de comunicare

Colectarea de informaii se face prin culegerea datelor despre istoria cuplului, cu o atenie deosebit
acordat evenimentelor i experienelor care au dus la aventur.
Componentele terapeutice ale stadiului 1
Dup terminarea evalurii, terapeutul ar trebui s aib o nelegere bun a modului n care cuplul
funcioneaz. Teraputul ar trebui s stabileasc atunci urmtoarele lucruri pentru cuplu: conceptualizarea a
ceea ce a condus pn la aventur
Un rezumat al problemelor cu care se confrunt cuplul i de ce au aceste probleme

O strategie de tratament
Stabilirea limitelor ( granitelor)
Stabilirea limitelor este recomandata pentru cuplurile care se afla in criza, care au o relatie dereglata sau
care sunt scapate de sub control..Putem vorbi despre infidelitate in situatia in care patrunde o a terta
persoana in cadrul cuplului, aceasta constituind un factor major ce duce la aparitia anxietatii si lipsa de
siguranta din partea unuia dintre parteneri.
Prin urmare, terapeutul ar trebui sa ajute cuplurile care participa la terapie sa-si stabileasca limite si sa le
invete sa fie de accord cu unele comportamente care nu sunt tipice in casatorie, dar care sunt necesare pe
termen scurt pentru a-si ajuta partenerul sa-si recastige sentimentul de siguranta.In acest sens pentru ca
persoana inselata sa se simta in siguranta este important ca aceste limite care se impuna in cadrul cuplului
sa se bazeze pe interactiunile dintre partener si a terta persoana, lucru usor de obtinut daca partenerul este
de acord sa puna capat acestei relatii si sa nu mai aiba alta relatie cu aceasta persoana.
Pentru reconstruirea increderii, terapeutul incurajeaza partenerii sa fie cinstiti si sa specifice modul cum vor
interactiona cu alte persoane din afara relatiei si modul in care partenerul ranit va fi informat despre aceste
lucruri.Pentru a realiza acest lucru ei trebuie sa discute despre diverse forme de comunicare ( interactiuni
fata in fata, telefon, e-mail, scrisori).
Linii directoare
Sechelele emotionale ale relatiei extraconjugale implica de multe ori sentimente de anxietate, depresie, stima
de sine scazuta. Aceste sentimente ii fac pe parteneri sa devina mai putini eficienti in cadrul relatiei ceea ce
face sa creasca sentimentul de deprimare si anxietate.In cadrul tratamentului actual se pune accentul
10

pe:.ingrijirea fizica, sprijinul social, sprijin spiritual.

Aceste teme sunt abordate cu partenerii in sedinte individuale cu fiecare dintre acestia in parte.In cadrul
acestor sedinte partenerii, isi pot exprima dubii sau incertitudini cu privire la dorinta lor de a salva relatia.
Discutarea impactului inselatului
Partenerul ranit simte nevoia de a-si exprima sentimentele si modalitatea in care a fost ranit de situatia
respective.Aceasta nevoie are un rol punitiv si o functie protectiva. D.p.d.v punitiv comunica faptul ca ceea
ce s-a intamplat a fost gresit sis a se asigure ca partenerul simte un discomfort ca urmare a actiunilor sale.
(de ex. Isi exprima mania, furia).
In cadrul tratamentului :
-cuplul este invatat sa-si foloseasca cunostintele emotionale adecvate atat pentru vorbitor cat si ptr.
ascultator;
I se da de inteles ca perspectiva lui asupra infidelitatii nu va fi bine inteleasa de partenerul inselat pana cand
acesta nu intelege parerile de rau pentru efectul actiunilor lui asupra partenerului si a relatiei lor;partenerului
vinoivat I se soune ca I se va da o sansa in a doua parte a terapiei, cand are sanse mai mari de a fi auzit;
Partenerul ranit este incurajat sa scrie o scrisoare in care sa-si prezinte sentimentele si starile sale in
legatura cu infidelitatea ( scrisoarea e citita si revizuita intai de terapeut, apoi e vazuta de partener).
Etapa I- confruntarea cu amintirile
( flaskback)
Etapa I consta in explicarea flasbackurilor precum si in cautarea metodei de a face fata acestora.Se poate
intampla ca persoana inselata sa asocieze anumite experiente, amintiri, obiecte cu evenimentul traumatic.
Etapa II- contextul
Aflarea factorilor care au dus la infidelitate

A II etapa a tratamentului se axeaza pe sprijinirea cupluluiu sa exploreze si sa inteleaga contextul infidelitatii

Cuplul decide daca doreste sa mentina relatia lor, ceea ce trebuie schimbat in cazul in care merg mai
departe sau modul prin care se incheie relatia.Dupa ce cuplul intelege motivele infidelitatii, punctul central al
terapiei se pune pe examinarea factorilor care ar fi putut influenta decizia partenerului in legatura cu
infidelitatea.Acesti factori includ aspecte ale relatiei cum ar fi: dificultati de comunicare, aspecte externe
( stresul de la locul de munca, probleme financiare), probleme familiale; aspecte specifice pentru partenerul
participant in relatie cum ar fi convingerile sociale, abilitati specifice pentru partenerul ranit( abilitatile lui de
relationare).
Etapa III- depasirea situatiei
Sarcina terapeutului in aceasta etapa este de a ajuta cupolul sa ouna impreuna informatiile accumulate in
etapa 2 intr-o poveste coerenta care explica modul cum s-a produs infidelitatea.Aceasta sarcina poate fi
realizata in mai multe moduri:
1.Terapeutul poate cere cuplului sa se gandeasca fiecare pentru urmatoarea sedinta la aspecte legate de
problemele relatiei, mediului, probleme indivduale.
2.Cuplul si terapeutul discuta aceste informatii legate in urmatoarea sesiune.Ca si alternative se poate cere
fiecarui partener sa scrie o scrisoare pentru sedinta urmatoare in care fiecare descrie ce intelege din aceasta
situatie.
Discutii legate de iertare
Conceptul de iertare este prezentat cuplului spre sfarsitul tratamentului , intrucat daca ar fi prezentat la
inceputul terapiei nu ar fi fost eficient din cauza tensiunilor dintre parteneri. Sunt discutate 4 aspecte de baza
ale iertarii l:
descrierea modelulii de iertare

avantajele iertarii

2.Este partenerul ranit, dispus si capabil de a face modificari necesare pentru a avansa in relatie?

consecintele iertarii si a neiertarii

modul de iertare si de trecere mai departe.

Explorarea factorilor care afecteaza decizia de a continua relatia
In aceasta etapa finala, partenerii sunt incurajati sa foloseasca ce au invatat despre ei pentru a decide daca
relatia lor este sanatoasa pentru ei sau nu.Li se cere partenerilor sa-si adreseze urmatoarele intrebari:
1.Este partenerul dispus si capabil de a face modificari necesare pentru a reduce factorii de risc ridicat ?

11

3.Sunt ambii parteneri de acord sa faca schimbari de mediu care sunt necesare pentru a reduce riscul
infidelitatii?
4.Sunt ambii parteneri dispusi sa faca schimbari in relatia lor dupa cum este necesar:
comportamente in

mod special pentru recuperare relatiei, imbunatatire generala pentru intarirea relatiei.
Considerente importante in terapia relatiilor care se confrunta cu infidelitate
Probleme intampinate in etapa 1 a terapiei
Emoti Dereglate
In prima etapa a tratamentului tot timpul va fi greu in reglarea emotilor mai ales reglarea emotiilor
partenerului ce a fost inselat dar chiar si a celui ce a inselat. Emotiile profunde de tradare, rusine,
neincredere si altele similare produc o nesiguranta de viitor a relatiei lor. Aceste emotii vor produce furie in
timpul si in afara sesiuni de tratament. Este foarte important ca terapeutul sa ajute partenerii sa inteleaga
si sa recunoasca sursa emotiilor, si sa ii ajute sa poata stapani impactul negativ a acestora atat cat se afla in
sedinta de terapie cat si dupa aceea.
O presupunere foarte importanta a acestui tratament este aceea ca ambii parteneri trebuie sa inteleaga
caci pentru recuperarea in urma infidelitatii e nevoie de redobandirea sigurantei si aceasta se va face pe
parcursul sesiunilor de terapie
Atitudinile defensive
Atitudinile defensive trebuie abordate intr-un mod activ. Terapeutul trebuie sa stabileasca un raport si o
alinata terapeutica puternica cu partenerii si sa stabileasca impreuna cu ei asteptarile de la terapie, sa le
explice scopul sedintelor Cu cat partenerii inteleg importanta sedintelor in procesul de recuperare si cat de
crucial este sa-si gestioneze atitudinile defensive cu atat vor fi mai motivati sa se implice in dezvoltarea unor
strategii care sa ii ajute sa-si controleze aceste atitudini.
Situatii de criza
Cand un cuplu vine in sedinta de terapie in situatie de criza, terapeutul trebuie sa evalueze cat de grava este
aceasta criza pentru a intelege daca rezolvarea ei este cruciala pentru progresul terapiei, sau daca este
doar un nivel general in care acel cuplu functioneza. Daca criza este critica pentru progresul sesiunii atunci
terapeutul trebuie sa abordeze aceasta problema. Daca situatia de criza este mai mult un nivel general de
distres al functionarii cuplului cea mai eficienta abordare e ca terapeutul sa puna problema intr-un context
mai larg al functionarii cuplului si in procesul de recuperare. Atunci emotile vor fi recunoscute, sustinute si
normalizate. In acest context mai general se poate atenua efectul si se poate continuat cu strategia de
tratament.
Ambivalenta
Unul sau chiar amandoi parteneri pot experimenta ambivalenta referitoare la participarea la sedintele de
terapie. De exemplu partenerul inselat ii va fi frica sa incerce a se apropia de partener sau, avand dubii daca
isi mai doreste si daca mai este capabil in a continua relatia cu o astfel de persoana care a fost in stare sa-i
produca o asemenea suferinta. Iar persoana ce a inselat se poate concentra in a se gandi la perosana din
afara relatiei cu care a vut loc actul extra conjugal si sa se concentreze pe lucrurile pozitive pe care nu le are
in relatie. Aceste ambivalente trebuie abordate de terapeut pentru a stabili si a le aminti ca scopul este de a-i
ajuta sa vada ce s-a intamplat cu cu claritate si sa decida daca mai exisa o dorinta sau nu in a continua
relatia.
Probleme intampinate in etapa 2 de tratament
Rezistenta in a explora Contextul Actului Extra Conjugal
Initial cuplul va manifesta reticenta in a explora factorii ce au contribuit la infidelitate.

E util sa li se explice diferenta dintre a intelege si a scuza actul de infidelitate, precum si sa descriem
beneficiile cresterii increderii unul in celalalt si faptul ca relatia lor va castiga pe parcursul acestui proces.
Lipsa de Empatie
O alta potentiala dificultate in aceasta etapa a sesiuni este inabilitate partenerilor a fi empatici unul cu
celalalt, mai ales daca cei doi asociaza empatia cu scuzarea comportamentului de infidelitate. Terapeutul
constant trebuie sa faca o distinctie intre aceste 2 concepte. Inainte de a se explora contextul in care s-a
produs infidelitatea e util ca terapeutul sa puna intrebari care sa-i ajute sa-si exprime empatia fata de reactiile
altor persoane. Sa se gandeasca la exemple cand a produs altora rani si la motivele care au condus la acele
comportamente. Fiecare partener nu accepta empatia prin modul lui de a refuza comportamentul celuilalt. Ca
atare este foarte important ca terapeutul de exemplu sa puna intrebari prin care sa scoata in evidenta caci si
persoana inselata a produs odata in viata altei persoane suferinta prin comportamentul ei.
Reticenta in a Accepta Progresul
Deobicei partenerul inselat arata o reticenta foarte mare in accepta progresul din terapie sau orice efort facut
de partenerul care l-a inselat. Desigur unul din motivele acestei reticente e datorat nevoii partenerului care a
fost inselat sa stea suparat si sa pedepseasca partenerul care a inselat. Orice semn de intelegere simte ca
fiind un act a lasa sa scape nepedepsit. Totodata in a accepta prograsul produce gandul caci este nevoita in
a ramane in relatie. Terapeutul trebuie sa abordeze aceste motive.
Probleme Intampinate in etapa 3 de tratament
Rezistenta la ideia de Iertare

12

Rezistenta la iertare este datorita convingeri depsre iertarea, ca si cum iertarea ar scuza comportamentul
sau nu a da importanta ofensei. Aceasta convingere va fi foarte bine intarita de catre furie si amaraciune
ceea ar putea conduce la dorinta de a incheia relatia. Aceste convingeri trebuie abordate si descoperite de
catre terapeut in sesiuni individuale pentru a putea progresa mai departe.
Dificultati in a Reconstrui Increderea
Chiar daca cuplul ajunge la intelegerea de a se ierta si incepe acest process pot avea dificulte in redobadirea
increderii. Increderea ar trebui sa se redobandeasca intr-un mod gradual de exemplu partenerul inselat sa fie
incurajat in a urmari partenerul ce a inselat, iar apoi sa il verifice tot mai rar. Dar totusi sa continue sa verifice
partenerul incat sa se reasigure caci partenerul este unul de incredere. Cand partenerul inselat a ajuns sa
vada caci poate avea incredere in celalalt partener este incurajat in a reduce din nou nivelul de verificare
daca partenerul este loial.
Rezistenta la iertare in Separare si Divort
Decizia de divort sau separare in etapa a 3a nu este totdeauna mutuala si chair daca este este posibil sa fi
creat multa amaraciune intre parteneri. Terapeutul trebuie sa readuca in discutie si sa arate din punct de
vedere general situatia pt a scoate punctele pozitive si beneficiul iertari in contrast clar cu efectele adverse
si consecintele continuari de neiertare.
Considerentele Generale la raspunsul infidelitatii si Implicatiile Tratamentului
Psihopatologie
In cele mai multe tratamente in care au fost implicate clupluri cu un nivel ridicat de psihopatologie exista un
slab prognostic care sa indice recuperarea. Aceasta problema apare mai ales cand unul dintre parteneri care
este implicat in relatia extraconjugala este antisocial sau are trasaturi de personalitate narcisista. Acest lucru
este foarte daunator datorita faptului caci persoana ce inseala va reactiona foarte indiferent. Ba chiar va face
de cunoscut partenerului inselat caci daca continua aceasta relatie si se simte foarte ofensat risca ca sa fie
inselata din nou. In aceasta situatie de exemplu un obiectiv al terapiei va fi de a ajuta partenerul ranit sa
devina constient de acest coportament si sa fie instare in a lua o decizie sanatoasa si bine gandita daca
doreste sa cotinue relatia sau nu.
Efectul Comfortului
Stereotipull cuplului ce se confrunta cu infidelitatea este prezentat ca fiind unul dezordonat, incarcat
emotional, cu interactiuni foarte negative dar acest lucru nu este prezent la toate cuplurile. Evitarea
conflictului este de foarte multe ori prezenta in actul de infidelitate. Aceste cupluri vor fi instare sa se ierte
foarte usor mai ales daca actul a luat sfarsit, neabordand punctul crucial descris in acest tratament. De
multe ori acesti indivizi au experiente si emotii intense. Atunci terapeutul ar trebui sa adreseze acestor frici si
consecinte si sa incerce sa creeze un mediu in siguranta in care aceste emotii negative sa fie adresate.
Sensibilitate la Respingere
Autorul tot odata a gasit caci indivizi cu o istorie semnificativa de respingere pot fi mai vulnerabili si pot avea
reacti mai extreme daca vor fi inselati. De exemplu daca sotul se simte neatragator si simte caci sotia s-a nu
il apreciaza si nu se vede frumos va simti nevoie de acceptare extramarital din partea a altei femei. Daca cel
inselat a avut un istoric de respingere i e vor activa si confirma schemele negative referitoare la sine care vor
afecta abilitatea lui de a-si reveni in urma acestui eveniment.
Nivele de Angajament
Un nivel ridicat de angajament pentru refacerea relatiei ajuta cuplu in a fi mai deschisi, in a interactiona mai
eficient emotional si a-si lua riscuri mai mari in timpul terapiei. Dar lipsa angajamentului sau prezenta
scazute a acestuia nu este neaparat un indicator a falimentului tratamentului si nu arata abilitatea cuplui de a
incerca sa inbunatateasca sau intelege relatia ori abilitatea de a lua bune decizi.
Diferente in paternurile de infidelitate
Reactia unei persoane care afla ca a fost inselata doar o singura data, intr-o singura noapte e destul de
diferita de reactiile persoanelor care afla ca infidelitatea a fost un act repetat, de alungul unei perioade de
timp mai indelungate in care cel care a inselat a fost implicat atat emotional cat si sexual.
In cercetarea empirica realizata de Glass and Wright (1985) autorii au aratat ca in cazurile de infidelitate in
care a existat implicare atat sexuala cat si emotionala cuplurile sunt mult mai afectate si provoaca mult mai
multe probleme relatiei si e necesara o perioasa mai mare de timp pentru ca cuplul sa se poata adresa
adecvat problemei, decat in cazul in care ar fi prezenta doar o forma de implicare.
Primele rezultate cu privire la eficienta tratamentului
S-a realizat un studiu pilot pentru a investiga eficienta acestui tratament in reducerea distresului initial a
partenerilor si in restaurarea relatiei.
In studiu au fost cuprinse 6 cupluri care se luptau sa-si revina in urma infidelitatii unuia dintre parteneri. In 4
din cuplurile luate in studiu persoanele inselate au fost sotiile. Majoritatea celor inselati luati in terapie initial

13

au manifestat nivele semnificative de depresie si simptome din tulburarea de stres posttraumatic. Relatia a
fost sever afectata, sentimetul de angajament, incredere si empatie erau foarte scazute. La fel asumptiile
pozitive ale persoanelor inselate cu privire la propria persoana si la persoana partenerilor lor.
La sfarsitul terapiei persoanele inselate au inregistrat castiguri in aceste arii: a scazut simptomatologia de la
tulburarea de stres posttraumatic si au inregistrat progrese in procesul de iertare.
TERAPIA DE CUPLU SI TRATAMENTUL PENTRU RELATII DE INFIDELITATE
Aplicati pentur terapie de cupluri

Literatura ne sugereaza ca oamenii sunt predispusi sa devina traumatizati emotional in urma unui eveniment
care incalca presuspunerile lor cu privire la modul in care lumea si oamenii functioneaza. Presupuneri ca de
exemplu caci si-au jurat credinciosie unu altuia sau caci poate sa depinda unu altul pe partenerul celalalt caci
va ramane sincer cu mine.
Emotii ca anxietate, depresie, rusine insotesc aceasta pierdere a controlului si a sigurantei.
Terapia bazata pe teoria traumei incearca sa restructureze schemele clientului referitoare la modul in care
lumea functioneaza si incearca sa-i ajute sa recastige acest simt al contolului asupra vietilor lor.
Interventiile bazate pe iertare sunt similare cu terapiile bazate pe trauma care se focalizeaza in a ajuta
oamenii sa depaseasca durerea cauzata de tradarea interpersonala si sa-i ajute sa exploreze factorii legati
de infidelitate in scopul dezvoltarii unei mai bune intelegeri a motivelor pt care tradarea a avut loc.
Studiile care au evaluat aceste tratamente ai demonstrat o crestere a empatiei si a emotiilor pozitive.

Tratamentul din aceasta carte este dezvoltat eperimental pe doua modele de terapie a cuplurilor cel de
terapie cognitiv comportamentala si terapie orientata -insight a cuplurilor. Terapie cognitiv comportamentala
ajuta cuplurile de a dezvolta abilitatea de a intelge comportamanentul celuilalt, ajutand pe fiecare din
partener de a-si focaliza atentia pe evaluare comportamentul sau de catre celalalt partener. Aceasta metoda
va ajuta cuplul sa se focalize pe inprejurarile in care infidelitate s-a produs si aceast lucru ii va ajuta fie
capabili sa faca in viitor unele schimbari in cuplu in scopul ca aceste imprejurari sa nu reapara. Dar acesta
terapie cognitiva aplicata in urma infidelitati manifesta unele minusuri in cazul infidelitati. Multe cupluri
marturisesc caci nu pot trece peste actul de infidelitate caci doresc sa poate sa inteleaga aceasta trauma si
ce s-a intamplat si tot odata sa fie capabili sa faca inteleaga trecutul.
Terapie orientata insight a cuplurilor este focalizata pe ajutarea partenerilor de a intelege caci trecutul le
afecteza realatia in prezent si este sursa problemelor curente. Aceasta paote ajuta persoana ranita sau cea
care a ranit sa inteleaga caci imprejurarile din trecut au avut un efect asupra infidelitati. Aceasta dezvaluire
de imprejurari si intelegerea lor ajuta parteneri sa poata sa se concentreze si sa dezvolte empatie mutuala si
compasiune. In concluzie aplicand moduri de terapie pe cuplurile ce au trecut prin infidelitate ii va ajuta cprin
startegia tratamentului sa echilibreze trecutul, prezentul si viitorul.
Structura Procesului Terapeutic

Avand in vedere ca o explorare cat mai atenta a contributiei ambilor parteneri la contextul savarsirii
aventurii constituie un ingredient central in procesul terapeutic, acest tip de terapie este realizat in mod
categoric prin prezenta si participarea ambilor parteneri. Adesea cel care participa la terapie este refractar in
a discuta despre aventura avuta si temator totodata ca povestind in cele mai mici detalii despre aceasta nu
va avea alt rezultat decat producerea unui si mai mare rau relatiei si astfel implicit la relatii cu o incarcatura
conflictuala si mai intensa.
Daca unul dintre parteneri se hotaraste sa renunte la terapie dar sa continuie in casnicie iar celalat partener
doreste sa ramana in terapie , terapeutul va fi nevoit sa-si foloseasca propria judecata clinica in ceea ce
priveste corectitudinea in continuarea procesului terapeutic cu partenerul ramas.
Este absolut necesar sa se clarifice principiile confidentialitatii in ceea ce priveste sedintele individuale
care vor fi respectate mai tarziu in sedintele comune. In mod evident apar o multime de aspecte complexe in
momentul in care sunt introduse sedinte individuale intr-o astfel de terapie, insa se pare ca beneficiile
depasesc cu mult potentialele dificultati.Daca se va recurge la o astfel de strategie este absolut critic ca cel
care realizeaza terapia de cuplu sa fie in permanenta legatura cu cel care a condus terapia individuala a
celor doi parteneri.
Potrivit experientei majoritatii terapeutilor de cuplu, aventurile extramaritale sunt in mod particular dificil de
tratat, interventiile in mod special asupra infidelitatii dureaza mai mult decat multe alte tipuri de probleme de
care cuplurile se plang.
Durata tratamentului poate varia de la 6 luni la cativa ani, depinzand si de complexitatea cazului.

14

Avand in vedere ca destainuirea unei infidelitati este adesea exploziva si creaza adevarate crize in relatia
dintre parteneri, este de preferat ca teraputul sa se intalneasca initial cu partenerii cel putin o data pe
saptamana. Daca exista insa riscul declansarii mai multor conflicte severe intre cei doi parteneri atunci se
recomanda luarea in considerare a unor intalniri mai frecvente, cel putin pana cand situatia se stabilizeaza in

cuplul respectiv
Terapia va lua sfarsit atunci cand:
1.ambii parteneri considera ca au ajuns la o intelegere cat mai profunda a motivelor pentru care aventura a
avut loc;
2.sunt emotional pregatiti sa lase aventura in urma lor si se pot angaja in a-si ierta partenerul dar si in a se
ierta pe ei insisi;
3.au o idee clara despre ceea ce trebuie sa faca pentru a avea o relatie cat mai sanatoasa si cat mai putin
vulnerabila unei alte aventuri, se simt capabil sa atinga aceste schimbari sau daca nu decid ca relatia este
foarte putin probabil sa devina una sanatoasa insa sunt capabil sa puna capat acestei relatii intr-un mod cat
mai constructiv.
Rolul Terapeutului

O alinata puternica intre terapeut si cuplu poate fi decisiva in tratarea infidelitatii cu succes. Astfel
prima si cea mai importanta sarcina in crearea relatiei este stabilirea unei atmosfere de siguranta si
incredere. A doua mare sarcina in stabilirea unei relatii productive o reprezinta promovarea gandirii si a
increderii partenerilor in competenta terapeutului de a ajuta cuplurile sa-si revina in urma unor astfel de
aventuri.
Astfel incat descriind cele mai comune respunsuri legate de aventuri atat din perspectiva partenerului ranit cat si a
celui care a ranit se vor reflecta o serie de aspecte:
1. in primul rand le va permite ambilor parteneri sa-si inteleaga mai bine atat propriile ganduri cat si pe cele
ale partenerului;
2. apare speranta legata de impacare

3. sunt create sperante mult mai realiste cu privire la cursul tratamentului. Si nu in cele din urma increderea
in expertiza terapeutului permite partenerilor sa participe cu o mai mare deschidere la tratament atunci cand
se confrunta cu situatii dificile in acest context.
Iar a treia sarcina in realizarea unei puternice aliante terapeutice este confirmarea corectitudinii in ceea ce-i
priveste pe ambii parteneri.

In cele din urma un numar de aspecte etice sunt necesare a fi subliniate in tratamentul cuplurilor
dupa savarsirea unei aventuri.
In primul rand nivelul foarte ridicat al afectelor negative care urmeaza unei aventuri poate insemna ca
probabilitatea aparitiei violentei fizice intre parteneri este extrem de ridicata.
Iar in al doilea rand, relatiile sexuale, deoarece relatiile de natura sexuala cu o persoana din afara prezinta
adevarate provocari din punct de vedere etic si moral, atat pentru relatia de cuplu cat si pentru terapeut.
Evaluare si plan de interventie
Primul pas in interventie il reperezinta evaluarea si managementul impactului pe care il are relatia
extraconjugala asupra cuplului completarea unor chestionare prin care se strang informatii despre istoricul
de cuplu si al evenimentelor care au condus la relatia extraconjugala si impactul pe care il are aceasta supra
ambilor parteneri.
Aceasta intalnire este individuala si se doreste obtinerea versiunii fiecarui partener.
Evaluarea relatiei de cuplu
Se includ informatii despre: alte relatii de dinainte de casatorie si perioada cat au durat, daca au mai fost
casatoriti, cum s-au incheiat casatoriile anterioare, daca se mai tine legatura cu fostul partener, daca exista
copii proveniti din relatii anterioare si ce aranjamente exista legat de acestia, alte relatii extraconjugale
preexistente, alte separari sau experiente de consiliere de cuplu si toate circumstantele care tin de aceste
subiecte.
Se identifica elemente de criza care necesita atentie imediata (de ex. Daca mai mananca sau dorm
impreuna, se mentin rolurile de parinti fata de copiii din familie, etc.).
Sunt importante de evaluat emotiile cu care se confrunta cei doi parteneri. Cum fac fata unor sentimente de
durere, manie, frica, pierdere, vina sau rusine?
Pentru unele cupluri va fi nevoie sa se ofere sprijin din partea terapeutului pentru a-si putea explicita emotiile.
Se intampla ca de la inceput unii parteneri datorita rusinii, minimalizarii sau fricii sa nu dezvaluie faptul ca
sunt abuzati fizic.
O chestiune majora care este importanta atunci cand se descopera o aventura este cui i se confeseaza
persoana inselata legat de acest lucru? Copiilor, familiei extinse, prietenilor, colegilor de serviciu?
Evaluarea relatiei extraconjugale
Cand a inceput relatia? Care a fost natura acestei relatii? Primordial cu incaractura emotionala? Sexuala?
Ambele? Cand a devenit de natura sexuala? Daca a devenit de natura sexuala? Daca s-a incheiat aceasta

15

relatie, este ceva permanent, sau doar de moment? Care sunt masurile care au fost luate pentru a fi siguri ca
nu vor mai exista contacte ulterioare? Daca nu, ce fel de contacte sunt acceptabile in continuare?
Sunt importante si informatiile legate de persoana cu care se are relatia extraconjugala. Ce anume vrea
aceasta de la relatie? Are si ea o relatie/ e casatorita? Partenerul ei stie?
Evaluarea potentialelor consecinte: cine mai stie? Sunt alte complicatii legale? Poate aceasta persoana sa
complice si mai mult situatia cuplului?
Evaluarea punctelor tari si punctelor vulnerabile
Chiar si la indivizii care au o functionare emotionala si comportamentala buna, dezvaluirea sau descoperirea
unei relatii extraconjugale poate fi marcanta.
Sentimentele intens negative pot duce la probleme: consum de alcool, de substante, ganduri/comportamente
suicidale, agresiune fizica.
Identificarea stresorilor il ajuta pe terapeut sa stie cat si unde trebuie intervenit pentru a elibera stresul si a
incuraja refacerea emotionala.
Stabilirea scopurilor
De a clarifica daca partenerul doreste sa continue relatia, sa o incheie sau e indecis legat de aceasta

Intelegerea motivului din care a aparut relatia extraconjugala

stabilirea limitelor prin folosirea rezolvarii de probleme, instructaj privind folosirea time-out-ului si tehnici de
ventilatie emotionala
autoingrijire, moderarea exprimarii emotionale sedinte individuale si de grup

Abilitati de relationare mai bune si sporirea interactiunilor pozitive in cuplu

Fiecare stadiu al interventiei are propriul set de scopuri propuse
Stadiul 1 A face fata impactului
evaluarea ambilor parteneri, evaluare separate

explorarea impactului infidelitatii sesiune de grup si scrisoare supervizata adresata partenerului legata de
acest lucru
amecanisme de coping pentru flashback-uri discutii si rezolvare de probleme
Stadiul 2 Gasirea unei noime
explorarea factorilor care au contribuit la relatia extraconjugala

sesiune de cuplu identificarea factorilor care au contribuit la facilitarea situatiei (atat din cuplu cat si din
afara)
relatiile de la locul de munca sesiune de cuplu rezolvare de probleme in mod directionat, teme de casa
cu tinta
Stadiul 3 - Moving On

n a treia etap a tratamentului, terapeutul incepe prin integrarea informaiilor obinute n anii anteriori,
edine ca o metod de a pregti cuplu pentru a ajunge la o decizie informat despre cum s "treac mai departe . n
timpul construirii de aceast formulare, o atenie deosebit este acordat la modul n care tnrul nelege acum
ipoteze anterior nclcat .
Rezumatul i formularea de afacerea

Terapeutul i partenerii discuta ce aspecte ale relaiei lor, pot avea nevoie de suplimentare a ateniei i
modul n care acest lucru poate fi realizat pentru a le ajuta s evite trdrile in viitor. n acest sens,terapia
ncepe s treac de la a se concentra asupra trecutului la o centrare pe prezent i viitoare sedinta
Discutarea Iertare
n timpul discuiei de iertare, patru puncte de baz sunt acoperite: (1) o descriere a modelului de iertare
(2) convingeri comune despre iertarea
(3) consecinele iertarii, i nu ierttor
(4) blocuri de la ierttor i a "trece mai departe." descrierea modelului iertare este prezentat n termini de
similitudine.
Terapeutul trebuie s evite a comunica partenerilor c acestea ar trebui sau trebuie s ierte ntotdeauna. n
unele cazuri, oamenii nu pot fi gata s ierte. Partenerii sunt ncurajai s ia n considerare modul n care
potutiliza ceea ce au nvat n timpul tratamentului pentru a menine respect
Problemele ntlnite n Etapa 3
Rezistena la ideea de a ierta

16

Terapeutul trebuie s evalueze cu atenie pentru aceste obiective ascunse, un proces care este cel mai bun

realizat n sesiuni individuale. terapeutul poate ajuta clienii s se gndeasc i prin alte mijloace de a crea
un sentiment de siguran n relaie.
Dificultile cu Reconstruirea ncrederii:
Care au fost motivele noastre pentru a deveni un cuplu?
Ce iniial ne-a atras in comun?
De ce ne-am cstorit sau s facem un angajament pe termen lung pentru aceast relaie?
Cum am crescut n mod individual i ca un cuplu?
Cum partenerul meu i eu am ajutat reciproc s creasc ca indivizi?
Cum am scos cel mai bun sau mai ru dn cellalt?
Cum relaia noastre a crescut de a gzdui noi provocri sau dificultati?
Ceea ce am fcut cel mai bine?
Care sunt cele mai bune realizri nostru ca un cuplu?
Ce s-ar intampla daca sfrim relaia noastr acum?
Ce provocri am depit mpreun?
Care au fost cele mai dificile de ori ne-am confruntat mpreun n trecut?
Cum am facut pentru a obine acele momente?
n ce fel a fcut provocri anterioare sa ne faca mai puternici ca un cuplu? n ce fel a fcut n cazul in care
prsesc ce senzaie ?rnit, dezamgit, sau mai vulnerabile?
Cum am reconectat n trecut, dup ce sentiment de rnit?
Cum se potrivesc actuala criz n imaginea de mare?
A fost partenerul tau veridic n trecut, nainte de aceasta afacere?
Ai aceast afacere s apar ntr-un moment in care casatoria dumneavoastra a fost deosebit de vulnerabila?
Rezistena la Iertare n Separarea i divorul
Acesta decizie poate s nu fie ntotdeauna reciproc, i chiar dac aceasta este, ea poate genera n
continuare furie si amaraciune acumulata ntre parteneri
Factori terapeutici i mecanismele de Change
Acest tratament se bazeaz pe o teorie a nelegerii faptulc ipotezele despre sine, partener, i relaie sunt
ceea ce face o afacere traumatica, credem c ingredientul esenial n recuperarea de la o afacere este
abilitatea de parteneri .Primul factor major este personalitatea partenerilor sau sentimente de a fi "prins" ntro relaie stabil.
Tratamentul Aplicabilitatea i Asisten empirica
Orice eveniment care perturb grav ipotezele partenerului n ceea ce privete relaia sa
potenialul de a produce o mare suferin emoional i distruge experiena de siguran n cadrul relaiei lor.
Suport empiric
Pentru a demonstra modul n care principiile noastre de tratament se aplica la un cuplu specifice, vom
prezenta urmtoarele de exemplu de studiu de caz:
n ciuda progresului lor n etapa 1, Brian afisate o mare cantitate de atitudini defensive i frustrare n prima
parte a Etapa 2, i a fost de multe ori n imposibilitatea de a o asculta pe Liz, descrieri a proceselor de
gndire a ei n momentul de afacerea ei, pentru c ei l-au facut sa se simta inadecvat i vinovat. Toate
ctigurile de tratament au fost meninute sau mbuntite de la follow-up 6 luni mai trziu. La sfritul lunii
tratament i la follow-up, ambii membri ai cuplului raportat faptul c tratamentul a avut un impact pozitiv
asupra relaiei lor
El a afirmat: "[tratament] categoric care beneficiaz de ajutor cu obinerea, prin aceast perioad i pentru a
nelege mai bine vin eu, [soia mea], i noi. Via cstorie i nu sunt uor. . . . Eu imi iubesc soia i vreau
s fiu cu ea, dar prin aceast experien, problem i consiliere, conceptul de moartea ne va desparti este
pus la ndoial. . . .
Abordarea Intersistemic n tratarea infidelitii
Definire : Infidelitatea este orice form de trdare a contractului implicit sau a celui declarat ntre parteneri n
ceea ce privete exclusivitate intim.
Ceea ce aduce cuplul n terapie este tocmai descoperirea infidelitii.

Modelul Intersistemic este compus din trei aspecte interconectate de evaluare i tratament:
factori de risc individuali pentru fiecare partener
relaia de cuplu
influenele provenite de la familiile de origine asupra rela iei prezente.

Acestea sunt manifestate sub forma: paternuri de comunicare, stiluri de a soluiona problemele, roluri, reguli
personale
Obiective ale abordrii intersistemice:

17

Facilitarea relaiilor din cadrul terapiei, deoarece n urma descoperirii infidelitii apar tot felul de probleme
emoionale
Facilitarea evalurii problemelor individuale i problemelor relaiei
Facilitarea iertrii
Facilitarea identificrii i interveniei asupra factorilor care au contribuit la infidelitate
Facilitarea comunicrii care aduce o intimidate mai profund, mai cuprinztoare

Accentuarea punctelor tari ale indivizilor, a relaiei i pe posibilitile lor

Faza 1: Managementul i evaluarea reaciilor la descoperirea infidelit i
Reaciile iniiale normale la descoperirea infidelitii :
oc, furie, negare

durere, pesimism i ndoial cu privire la semnificaia i importana relaiei,

confuzie
ambii parteneri se ntreb dac relaia este deteriorat iremediabil

n unele cazuri, reaciile emoionale pot include simptome similare cu stresul post-traumatic: hipervigilen a,
ruminaiile obsesive, flashback-urile, dificult i de concentrare, furie, iritabilitate, depresie, anxietate, tulburri
de somn i tulburri de alimentaie.
idei suicidare i ameninri ucigae
Management de criz
Primul pas este de a ajuta cuplu s se calmeze i s i recapete un anumit sens de stabilitate i ordine.

Gestionarea crizei, la nceputul tratamentului implic abordarea emoiile cuplului, angajamentului,

responsabilitii i ncrederii
Reaciile emoionale
Terapeuii trebuie s explice de a cuplurilor c astfel de reac ii emo ionale puternice sunt de ateptat, dar c
disperarea se va diminua n timp, i atunci cnd emoiile s-au calmat, ei vor fi n msur s vorbesc mai
eficient cu privire la viitorul relaiei.
ncurajarea cuplului s amne orice decizie cu privire la ncheierea relaiei n acest timp de oc i tulburri
emoionale
Terapeutul are o pozitie nonevaluativ, de acceptare, de moderare a exprimrii emoiilor clienilor, facilitarea
empatiei ntre cei doi parteneri nvndu-i pe cei doi parteneri s se asculte pentru a se nelege unul pe
altul
Angajamentul
Este esena n tratamentul post infidelitate

Terapeuii trebuie s evalueze nivelul de angajament a fiecrui partener, att pentru a relaiei i la terapie i
s nu presupun c prin simplu fapt ca sunt n terapie sunt i dispu i s se implice n rela ie sau terapie
angajamentul individual al partenerilor la relaie este inegal, iar pentru a beneficia de pe urma terapiei ambii
parteneri ai cuplului trebuie s se implice total
Responsabilitate i ncredere
Explicm cuplurilor c reconstruirea ncrederii este un proces lung care va fi realizat doar prin
responsabilitate i de comunicare cinstit
Asumarea responsabilitatii necesit ceea ce noi numim "onestitate absolut: comunicare planificat n care
partenerii in legtura n mod regulat i se informeaz reciproc cu privire la programe i planuri
Evaluare
Evaluarea factorilor de risc
Interval de timp sau durata n care a avut loc infidelitate

18

Frecvena de comunicare i / sau a contactelor sexuale

Locul unde au avut loc ntlnirile
Risc de a fi descoperite(complet secrete ----- relaii pe fa)
Gradul de nelegere tcut a partenerului trdat
Nivelul de deziluzie
Istoria infidelitii trecute (poate include aventuri anterioare i / sau adic ie sexual
Sexul partenerului de aventur

infidelitate unilateral sau bilateral(un partener sau ambii parteneri au fost infideli)
Relaia partenerului cu soul / soia n timpul aventurii extraconjugale
Atractivitatea perceput a partenerului extraconjugal

Contextual social i cultural al infidelitii

Faza 2: Consideraii sistemice
Abordarea intersistemic acord atenie indivizilor care compun sistemul, relaia de cuplu, i influenele
familiei de origine
Factori de risc individuali
situaionali(cum ar fi o o criz a vrstei mijlocii)

Ce in de boli psihice i emoionale(depresiea, anxietatea) care poate afecta participarea unei persoane la
relaie, tulburrile de personalitate poate crete vulnerabilitatea unei persoane i a cuplului la infidelitate.

Factori de risc i problemele relationale

Terapeutul trebuie s evalueze rolurile relaiei i expectanele, modelele, stilul de rezolvare a conflictelor,
strategiile de rezolvare a problemelor, activitile de consolidare a rela iei, intimitatea fizic i emo ional
Factori de risc ce provin din influenele familiei de origine
Infidelitatea poate reprezenta un mod nvat/ motenit de la familia de origine

Evaluarea dinamicii dintre familia de origine i cea actual

- s aduc cuplul la acelai nivel- amibi parteneri sunt responsabili pentru situaia creat

b) recunoate pe deplin fapta de infidelitate,

Genograma- intervenie util de examinare a funcionrii familiei i o metod eficient de con tientizarea
clienilor cu privire la influenele familiei de origine
Identificrea infidelitii anterioare, secretelor de familie, incestul, triangulare, situa ii ncurcate, i alte modele
de disfunctionale de interaciune care pot influena o vulnerabilitate de la infidelitate
Reformularea
este de ajutor ambilor parteneri pentru a nelege contextul relaiei i pentru a- i vedea propria lor parte de
vin n relaie
Reformularea sistematic trebuie s cuprind 2 elemente:
- s ajute cuplul s vad situaia situaia din cat mai multe pct de vedere
Aduce la lumin dinamica relaiei a.. cuplul s vad lucrurile ce stau la baza relaiei, subliniindu-se prile
pozitive ale relaiei
Faza 3: Facilitarea iertrii
nainte de abordarea problemei de iertare, terapeutul ar trebui s evalueze pentru urmtoarele aspecte
despre partenerul infidel:
a) partenerul infidel i-a cerut iertare de la partenerul trdat

c) are remucri
d) prezint o dorin de a schimba comportamente
e) cooperez cu eforturile de a construi, n garanii relationale pentru a se asigura un comportament de
schimbare
Terapeutul trebuie s determine msura n care partenerul trdat :
(a) dispus s asculte soul, care a fost infidel,
(b) ncearc s neleag factorii care au influenat infidelitatea,
(c) n msur s recunoasc faptul c unele aspecte ale cstoriei sunt nc bine i merit men inute,

(d) sunt n msur s recunosc alte probleme care pot contribui la infidelitate
Factori de unificare
Empatia este o condiie necesar iertrii; partenerii sunt sfatuii s dezvolte empatia unul fa de altul

Umilina - partenerul care a tradat i asum responsabilitatea faptei sale i prejudiciul adus partenerului i
relaiei
Angajamentul n relaie i sperana -tearapeutul trebuie s cresc ncrederea i angajamentul cuplului
pentru un viitor comun fcnd apel la lucruirle care i-au adus mpreun, scopurile comune
Sunt doi factori necesari pentru ca iertarea s apar:

19

1)Un grad nalt de angajare n relaie

Factorii de risc care contribuie la infidelitate pot fi organizati n jurul a trei domenii de vulnerabilitate:
neintelegeri relationale, probleme individuale, i influene ntre generaii.
Ex:

2)Cererea sincer a iertrii din partea celui ce a greit ; Cnd cer iertare trebuie s fie specifici, sincere,
punctuali, s i exprime remucarea, s disucte doar despre comportamentu lor, i s evite scuzele,
afirmaiile vagi, justificrile, minimalizrile, pleduariile, manipularea i defensivitatea
perceperea iertrii nu ca pe un eveniment ce se produce spontan i c este un process compus din multiple
alegeri ce necesit timp i rbdare
Posibile bariere n calea iertrii: narcisismul, ruinea, suferina acuzatoare, mania, teama
Factori care contribuie la infidelitate
A patra faz de tratament ajut cuplurile sa inteleaga factorii de risc care stau la baza trdarii; intelegerea
acestora contribuie la consolidarea relaiei lor, astfel nct infidelitatea nu se va repeta.
Conditia de baza este ca dificultatile de relationare si problemele externe sa fie rezolvate.

Incapacitatea de a dezvolta intimitate n relaia

Probleme cu angajamentul
O lips de pasiune n relaie
Ineficiena n rezolvarea conflictelor i a furiei
Dependenta sexual
Ciclurile vietii
O boal psihic
Temerile cu privire la intimitate, dependen, sau de ncredere
Un sistem de valori care acord prioritate plcere i emoie peste loialitate i fidelitate
Tratamentul bazat pe intimitate

Lips de intimitate in relaie este una dintre cauzele care contribuie la infidelitate. Tratarea acestor probleme
bazate pe intimitate-va consolida relaiile i va reduce posibilitatea de a recurge la infidelitate.
(1986) Robert Sternberg : teoria triunghiular a dragostei romantice combin trei aspecte importante ale
iubirii: angajament, pasiune, i intimitate.
Angajamentul se refer la decizia intelectuale i emoionale care urmeaz s fie cu o alt persoan ntr-o
relaie exclusiv
Pasiunea este un aspect motivaional care atrage doi oameni mpreun. Aceasta cuprinde un sentiment de
romantism, atracia fizic, sex, precum i dorina de a fi cu alte persoan.
Intimitatea include caracteristici, cum ar fi senzaia de un sentiment de apropiere sau o relatie;partenerii
fiind nteresati pentru bunstarea i fericirea celuilalt, fiind capabili sa ofere si sprijin emoional.
Conceptualizarea dragostei in acest fel, ajut cuplul i terapeutul s evalueze punctele slabe si punctele tari
asttfel incat sa stabileasca scopurile cuplului pentru viitor .Orice dificultati supune cuplul la un factor de risc.
Prin Triunghiul lui Sternberg, cuplurile sant capabile sa inteleaga motivativele care ii conduc la infidelitate si
sa constientizeze lipsa de angajament, pasiune, i / sau intimitate
Exemple de ntrebri n terapie:
Are fiecare partener o percepie realist a relatiei?

Are fiecare partener o percepie realist a ceea ce el sau ea le poate oferi de fapt?
n unele cazuri, terapeui pot gasi cupluri care vorbesc usor despre problemele lor din dragoste dar au
dificultati in rezolvarea lor in practica.

Rezolvarea problemelor de angajament

Este foarte inportant ca parteneri casatoriti sau cei care se gasesc intr-o etapa de inceput a relatiei sa se
adreseze terapeutului intr-un stadiu incipeient .Intr-o situatie ideala pentru terapeut ambii parteneri sant
implicati; dar de cele mai multe ori se confrunta cu sitatii in care unul sau ambii parteneri pot fi indecisi sau
partial implicati, cu dorinta de a ramana sau a pleca din relatie. Chiar dac angajamentul este sczut,
terapia de cuplu poate fi eficienta.
Primul pas pentru a ajuta cuplul este de a initia dialogul in cuplu pornind o discutie despre
Ce inseamna angajametul pentru fiecare?

20

Ce au invatat despre anjament de la familiile lor?

Ce fel de comportament demonstreaza angajamentul?

Angajametul de asemenea poate fi inbunatatit prin initierea dialogului despre
modul n care relaia lor a nceput, ce i-a atras si ce a fost pozitiv la inceput in relatie.
Terapeutul poate cere cuplului sa-si impartaseasca ceea ce este pozitiv in relatie fiind incurajati apoi sa
continue comportamentele pozitive si pe viitor.
Un exerciiu e numit trei "A's", poate ajuta la construirea de optimism i de angajament
Acesta implica cuplurile sa-si afirme importanta relatiei si a sentimentelor pozitive de dragoste, grija ,
ingrijorarea ; sa-si exprime aprecierea pentru lucrurile care le plac unul altuia; si exprimandu-si non-sexual
afectiunea
Al doilea domeniu de angajament se refer la angajamentul lor in terapie.

Avnd n vedere tulburrile emoionale care nsoesc descoperirea de infidelitate, cuplurile nu pot fi n
msur s-si evalueze n mod eficient i s-si ia ambii parteneri un angajament ferm de a rmne in relatie .
Reacia iniial a numeroi parteneri este de a pune capt relaiei imediat. De cele mai multe ori cuplurile
apeleaza la terapeut luandu-si initial angajametul de a continua relatia chiar dac rezultatul este de
separare, mai degrab dect de reconciliere Terapeutul ar trebui s evidenieze cuplului sitatia reala avand
rolul de mediator,punand in balanta ambele alternative de a ramana sau de a pleca din relatie cu avantajele
si dezavantajele fiecarei situatii.
Rezolvare Problemelor cu pasiune
Unele cazuri de infidelitate apar atunci cnd exist o discrepan mare ntre dorinta sexual dintre
parteneri.Un partener cu o mai mare dorinta sexuala, se poate simti frustrat respins si fr speran cu privire
la mbuntirea lucrurilor. Dorinta sexuala scazuta este experimentata de 30% femei si 17% barbati sa
demonstrat in urma cercetarilor. In cazul infidelitati o persoana poate avea o dorinta sexula scazuta fata de
partenerul sau si ridicata fata de alti parteneri.Tratamentul consta intr-o combinatie de terapie sexuala si de
cuplu.
Rezolvarea problemelor care au la baza teme de intimitate
O mare parte din problemele cuplului pot fi conectate intr-un fel la aceste temeri legate de intimitate. De
multe ori, partenerii nu sunt contiente de propriile lor temeri cu privire la intimitate. Prin urmare, este
important s se faca trimitere la intimitate , n scopul de a reduce vulnerabilitatea intr-un cuplu la posibilele
trdri din viitor.
O frica de a pierde controlul sau de a fi controlat de partener este o alt expresie a temerii de intimitate a
partenerului , frica de a fi respins sau abandonat poate fi deasemenea un punct vulnerabil al infidelitatii.
Interveniile repetate pot ajuta cuplurile in tratarea temerilor de intimitate i de a preveni reapariia
infidelitatatii pe viitor.
Explorarea asteptarilor
Intr-o relatie partenerii intra cu o varietate de expectante provenite din mediul familial , atunci cand asteptarile
nu sant indeplinite se instaleaza frustarea. Terapeutul foloseste metoda de conceptualizare si de explorare a
expectantelor fiecarui partener cerandu-le acestora sa le reflecte.
Pasul urmator este ca fiecare partener sa ia in consiiderare ceea ce ofera si ceea ce primeste din acesta
relatie urmand sa discute impreuna despre acestea.
Promovarea intimitatii prin comunicare
Iertarea singur nu este suficient pentru a vindeca o relaie deteriorata Un domeniu important vizat n
terapie este comunicarea. Comunicarea eficient este esenial pentru dezvoltarea i meninerea nivelurilor
mai profunde de intimitate pentru cupluri, i de cele mai multe ori problemele de comunicare creaza distan
i limita de apropiere emotionala. Fr o baz de comunicare clar, cuplurile sunt vulnerabile la infidelitate i
nu pot avea capacitatea de a repara daunele aduse relaiei printr-o trdare. Comunicarea eficient nu vine
uor pentru unele cupluri, i ei de multe ori isi doresc sa renunte dupa dificultati repetate. Cuplurile pot fi, de
asemenea, educate cu privire la modul natural de comunicare adica sa interacioneze unii cu alii ntr-un mod
reciproc sau interconectat
Terapeutul recomada cuplului diferite stiluri de comunicare:
"I" declaraii, care necesit un partener s vorbeasc pentru el sau ea ntr-un mod direct i
nonanacuzator.Acest lucru reduce probabilitatea de atitudini defensive din partea asculttorului
Ascultarea reflectorizanta este un alt proces care ajut la comunicare continua, mai lina.

21

Validare nu insemna un accord ci implica ascultarea pentru a intelege fara intreruperi si remarci.
Terapeutii pot educa cuplurile s devin contieni atunci cnd au dificultati de comunicare si s apeleze la
mai multe dintre aceste stiluri.

Concluzii
Avnd n vedere gravitatea infractiunii i intensitatea reaciilor emoionale de ctre ambi parteneri, cazurile
de infidelitate sunt adesea cel mai dificil de tratat pentru terapeutii de cuplu. Apropierea de tratament din
punct de vedere sistemic i vizualizarea infidelitatii ca o problema de intimitate permite terapeuilor sa ofere
ajutor cuplurilor prin diferite modaliti de evaluare a relaia lor, precum i intervenii eficiente, care s
faciliteze vindecarea i reconstrucia relaiilor.
Impactul traumatic al infidelitati
Atat observatiile clinice cat si investigatiile empirice recunosc impactul devastatator pe care il are o relatie
extra-conjugala pentru un cuplu.Printre efectele in plan comportamental se enumera : violenta , depresia ,
ideile suicidale axietatea cat si simtome similare pentru stresul post traumatic Avnd n vedere aceast
imprevizibilitate i ncredere rupte, persoana vtmat de obicei nu poate merge mai departe cu relatia.
Partenerii implicati intr-o relatie de aventura pot experimenta emoii dureroase, cum ar fi anxietate, confuzie,
furie, depresie, i de ruine.
Consecinele infidelitatii pot fi traumatizante pentru ntreaga familie; atunci cnd copiii sunt afectati de
impactul negativ al turbulenelor prinilor lor apar consecinele negative si pentru ei:
probabilitatea de depresie sau de retragere, probleme in plan social, afectarea performanei scolare, precum
i o varietate de probleme de conduit.
Terapeutul trateaza problema infidelitatii prin intremediul a doua tehnici: terepia cognitiv-comportamentala si
terapia de cuplu

Terapia cognitiv-comportamentala (CBCT) se bazeaz pe aptitudinile de baz, pe intervenii in terapie de

cuplu comportamentala de direcionare a cuplului spre comunicare i schimb de comportament prin
direcionarea ateniei partenerilor in a construi explicaii pentru comportamentul reciproc i la ateptrile i
standardele pe care le dein pentru relaia lor proprie, precum i pentru relaii n general
Terapia de cuplu orientata (IOCT) ofer strategii terapeutice proiectate special pentru a ajuta partenerii in asi
nelege relaia actual.
Aceast intervenie ajut cuplurile sa depaseasca problema infidelitatii urmand trei sarcini majore:
(1) sa faca fa impactului iniial a unui aventuri,
(2) sa dezvolta o nelegere comun a factorilor care contribuie la aventura i a efectelor

(3) sa decida cuplul sa ramana impreuna sau separat.

3 sarcini majore au de indeplinit cei care doresc sa lupte pentru a depasi un moment critic din relatie:
- cum sa faca fata impactului initial al unei aventuri
- sa dezvolte o capacitate de intelegere asupra fatorilor care au contribuit la aparitia aventurii amoroase si care
influenteaza recuperarea
- sa se stabileasca si sa se ofere informatii despre cum sa fie depasit momentul : impreuna sau separat
1. Abordarea impactului unei aventuri asupra relatiei
Provocarile tratamentului si strategiile
Intrebarile cu care se vine in consiliere:
cum sa ma comport in fata copiilor

cum sa ma comport in viata de zi cu zi

demonstarrea competentei profesionale

evenimentele istorice care au dus la aparitia unei aventuri

daca sa contiunuu sau nu relatia

cum sa ma comport cu persoana cu care am fost inselat (a)

Interventia efectiva urmareste indeplinirea urmatoarele 3 conditii:
stabilirea unei atmosfere de siguranta si incredere
pregatirea cuplului pentru a intelege etapele tratamentului
Evaluare
impactul aventurii asupra cuplului

22

ce stie partea vatamata despre aventura

felul in care aventura a iesit la lumina
cum se descurca cuplul in aceste momente
punctele tari si slabe ale relatiei

Componentele terapeutice
Dupa evaluari :
conceptualizarea a ceea ce a dus la aparitia aventurii

un rezumat al problemei acutale ale cuplului si motivele pentru care au aceste probleme

intelege de ce este nevoie sa asculti si sa iti exprimi emotiile.

stategia pentru tratare

Avem 5 elemente in aceasta prima parte:
- stabilirea granitelor
- tehnici de autoprotejare
- pauza si respiratia
- emotiile si comportementele legate de aventura
- a face fata flashback-urilor
Tratamentul are rolul de a:
intrerupe ciclul problemelor si de a creste capacitatea de a asculata si exprima sentimentele.
persoana ranita este rugata sa scrie o scrisoare despre sentimentele ei fata de infidelitate. Activitatea avand
loc intr-un context mai calm, isi va aloca timp pentru a-si descrie sentimentele.
Scrisoarea este citita prima data de terapeut.
2. Examinarea contextului
Dupa prima etapa in care s-a aratat importanta aventurii asupra cuplului se trece la ajutarea cuplului pentru
a intelege contextul in care a aparut aventura.
Este inima (centrul) terapiei si necesita cel mai mult timp.

Intelegerea motivelor face ca partenerii sa:

- continue sau nu relatia
- sa vada ce trebuie schimbat in relatie sau poate trebuie sa continue de unii singuri.
Provocarile tratamentului si strategiile
Greutatile peste care vor da cuplurile

Au nevoie de un plan pentru a-si recupera intimitatea

Nu e suficient sa se reduca impactul initial negativ ci si schimburile negative dintre pacienti
Cei inselati au nevoie de securitate emotionala si sa isi recastige increderea ca nu vor fi din nou tradati

Dupa ce s-a restabilit increderea se poate trece la luarea deciziei de a continua pentru a restabili relatia
amoroasa sau de a incheia relatia
Se analizeaza potentialele aspecte ale persoanei ranite care a contribuit pentru ca relatia lor sa fie
predispusa la o aventura
Explorand factorii care au dus la aparitia aventurii :
Aspecte legate de comunicare si acordarea reciproca de atentie si timp

Probleme exterioare legate de locul de munca

Probleme finaciare
Probleme legale
Aspecte specifice legate de casnicie

Rolul terapeutului este de a scoate la lumina anumite puncte si a reinterpreta anumite elemente de discordie
sau a trage paralele cu alte actiuni istorice din viata lor, actiuni carora le-au putut face fata.
Construirea unei povesti impreuna
Sa povesteasca impreuna despre cum a aparut problema legata de infideliate.

Sa puna pe hartie toate informatiile cu privire la:

-problemele legate de relatie
-probleme exterioare care au un impact asupra relatiei lor
-probleme individuale legate de participarea partenerului
-problemele individuale legate de partenerul vtmat care au contribuit la contextul n care infidelitatea a avut loc
Fiecare partener sa scrie cate o scisoare pana sedinta urmatoare in care sa explice intr-un mod cat mai clar
ce intelege din aceste probleme. Atentia se muta de pe trecut pe prezent si solutii pentru viitor.
3. Sa treci peste
Chiar daca terapeutul ii ajuta, unii raman impotmoliti in trecut sau indecisi in privinta viitor
23

Partenerii raniti pot avea actiuni distructive

1. sa redobandeasca echilibrul din relatie cu partenerul

Se incurajeaza sa integreze in viata lor ce au invatat in terapie

Consideratii generale legate de infidelitate si implicatii in tratament

Recunoasterea impactului traumatic al infidelitatii

Construirea unor deprinderi de relationare esentiale in izolarea traumei si in procesul de luare de decizii
Promovarea intelegerii factorilor interni si externi ai partenerilor care au crescut vulnerabilitatea lor spre
infidelitate si care influenteaza recuperarea
Adresarea proceselor emotionale, cognitive si comportamentale esentiale in iertare
Capitolul 7
IARTA SI UITA
O comparatie intre focalizarea pe emotii si modelul cognitiv comportamental al iertarii in contextul infidelitatii
in cuplu
Iertarea este un fenomen intrapsihic asupra caruia avem un control voluntar si constient

Partenerul participant se zbate cu vinovatia si cu problemele initiale care au dus la aparitia aventurii sau cu
atasamentul fata de persoana a 3-a.
Provocarile tratamentului si strategiile
Trebuie sa se decida: merg impreuna sau separat. Cand se discuta despre a trece peste, unii inteleg
diferite lucruri: unii inteleg sa ierte, altii inteleg sa plece
Cand se discuta despre a trece peste fiecare trebuie :
2. sa promita ca nu se vor lasa condusi de furie sau dorinta de razbunare, ura
3. sa renunte de buna voie la dreptul de pedepsi partenerul

4. sa decida daca se continua sau nu, bazandu-se pe evaluari reale asupra efectelor pozitive si negative
Strategiile de tratament
Se scoate in evidenta felul in care partenerii vad iertarea si felul in care pot sa treaca peste infidelitate
Daca merg impreuna, sa analizeze cum sa nu se mai intample o infideliatate
Daca merg separat sa vada efectele asupra persoanelor dragi si sa sufere cat mai putin
Terapeutul sa nu impuna un model si sa fie o decizie luata de ei pentru ei

Deciziile sa fie luate cu rabdare pentru a le permite sa avanseze

Componente terapeutice
Discutii referitoare la iertare
Sunt 4 aspecte de baza in discutia despre iertare:
1. o descriere a modelului iertarii
2. convingeri comune legate de iertare
3. consecintele iertarii sau neiertarii
4. planuri de abordare pentru a merge mai departe
Explorarea factorilor care afecteaza decizia de a continua relatia

Sunt incurajati sa utilizeze ce au invatat in cadrul acestor terapii, ce au invatat unul despre celalalt,
despre casatorie, daca relatia lor este una sanatoasa sau nu.

Se evidentiaza distinctia dintre iertare si impacare. Sunt cupluri care aleg sa ierte insa nu se impaca
Diferente in modelele de infidelitate

Glass si Wright relatiile extra conjugale cu implicatii sexuale + emotionale = impact mai grav asupra relatiei
de cuplu si timp mai mult in terapie
- relatiile repetate extraconjugale= impact grav asupra relatiei de cuplu
Recomandari: - cupluri cu aventuri repetate - in etapa 1 a tratamentului: luarea deciziei de intrerupere a relatiei extra
conjugale
- terapeutul ar fi bine sa -promoveze limitarea sau chiar intreruperea
relatiei extra
-construiasaca impreuna cu pacientul un program
de diminuare a vizitelor extraconjugale pana la incheierea acestora
- asiste partenerii in dezvoltarea unor reguli de
interactiune intre ei si cu cei din afara relatiei
Puncte cheie in recuperarea optima ( abordare integrativa):

24

Vor fi abordate 2 modele de terapie Terapia de Cuplu Focusata pe Emotii si Terapia Marital Cognitiv
Comportamentala
Infidelitatea a fost privita doar dpv clinic, la inceput, au urmat studii aprofundate de definire si identificare a
predictorilor de risc specifici, axarea a fost mai putin pe oferirea unui context care sa duca la intelegerea
actului de infidelitate si a impactului asupra relatiei si eficientei terapiei care se adreseaza infidelitatii.
IMPACTUL INFIDELITATII
Modelele de lucru interne se bazeaza pe asumptii

Exista expectanta unei monogamii sexuale si emotionale

creearea modelului intern de siguranta

Infidelitatea zguduie modelul de siguranta cu efecte pe plan interrelational si intrarelational precum: ura,
rusine, depresie, ganduri intruzive, deficit de concentrare, valente emotionale schimbatoare, sentimente de
violare, vurnerabilitate, pierderea identitatii, a respectului de sine, a scopului in viata
alterarea modelului de siguranta si inlocuirea cu un alt model bazat pe distres

Cuplurile vin in terapie pentru ca au nevoie de interventii personalizate care sa-I ajute sa ierte si sa uite.
Modele individuale pentru iertare
Modelele timpurii aveau la baza asumptii religioase de tipul: intoarce si celalalt obraz

Modelul intrapsihic ( Enright, Fitzgibbons & all) subliniaza natura individuala a procesului de iertare, lasand
deoparte elementele relationale.
Astfel iertarea este abandonarea resentimentelor si a raspunsurilor asociate, precum si stradania de a
raspunde raufacatorului bazata pe principiul moral al binefacerii, care poate include compasiune, valorizare
neconditionata, generozitate si iubire morala
Mc Cullough si Batesons model ce ofera o conexiune intre
empatie iertare reactivitate comportamentala fata de faptas
empatia
motivare in dorinta de ai ajuta pe altii = altruism
iertare ( transformare motivationala)

Focalizarea este pe responsabilitatea ranitului in procesul iertarii avand un rol activ in reconciliere
Modele de cuplu orientate spre iertare
2 terapii de cuplu care au primit validari empirice: Terapia Marital Cognitiv Comportamentala CBMT si Terapia
de Cuplu Focusata pe Emotii EFT
CMBT- modelul de interventie promoveaza iertarea in contextul infidelitatii

1.
2.
3.

25

EFT - infidelitatea este definita ca o rana traumatica a atasamentului primar al relatiei de cuplu si iertarea
va surveni in procesul de inchidere a ranei atasamentului
MODELUL CMBT
Propus de Gordon & all ( 2000)
Model integrativ al interventiilor iertarii
Defineste iertarea : procesul ce consta in 3 etape, fiecarea avand componente comportamentale, cognitive
si emotionale care se pot desfasura relativ separat de interactiunile diadice
Actiunile celuilalt partener pot avea fie un impact exacerbat al reactilor fie poate sa faciliteze recuperarea
Are la baza paralela dintre procesul iertarii si cel al recuperarii.
Se desfasoara in 3 etape : 1. explorarea impactului
2. cautarea unei semnificatii
3. recuperarea
Sunt definite 3 componente ale iertarii:
Dezvoltarea unei imagini reale, nedistorsionate ale relatiei
Descatusarea de controlul emotiilor negative fata de partener
Dorinta scazuta de a-l pedepsii pe celalalt
Modelul EFT
Este o abordare structurata de scurta durata
Are la baza schema atasamentului care a mai fast numita si teoria traumei de Atkinson
Postuleaza ca exista putine cai de a regla emotiile puternice care apar atunci cand securitatea
relatiei/legaturii este amenintata.
In cazul infidelitatii modelul de atasament este atacat si trebuie reconstruit un alt model bazat pe elementele
cheie ale unei legaturi securizante: accesibilitatea emotionala mutuala si capacitatea de reactie.

Ranile atasamentului
Pot fi definite ca : o violare a increderii rezultata din tradare, abandon intr-un moment de nevoie intensa sau
vulnerabilitate.
Sunt similare cu flashbackurile

Credintele, asumptiile si experienta necesita timp de vindecare si reconstituire la nivel personal si

interpersonal. Emotiile si experienta dezorganizate si coplesitoare trebuie sa fie abordate si rezolvate pentru
ca relatia sa supravietuiasca.
Etape cheie in identificarea si tratarea ranilor, inculzand infidelitatea:
1. Partenerul (victima) descrie incidentul- cum a aflat
2. Cu ajutorul terapeutului, (victima) mentine legatura cu emotiile si incepe sa articuleze in mod explicit impactul
si semnificatia asupra atasamentului.
3. Celalalt partener (raufacatorul) incepe sa auda si inteleaga semnificatia traumei victimei.
4. Victima incepe sa intelega mai acurat cum a avut loc infidelitatea
5. Victima acum este constienta de rolul pe care il are in reconciliere.
6. Victima se poate deschide acum in a oferii din nou incredere partenerului
7. Raufacatorul este eliberat de vina, rusine si atitudini ofensive fiind capabil sa raspunda in mod deschis
nevoilor partenerului.
Sprijinul sau suportul pentru model
Johnson i colaboratorii au oferit un studiu de caz care analizeaza atat procesul clinic cat si rezultatele unui
cuplu care avea de/a face cu o problema legata de atasament relationata cu absenta dispozitiei emotionale a sotului
pe parcursul mariajului i impactul traumatic pe care il are asupra relaiei lor. Acest studiu a fost considerat important
i un punct de pornire pt altele.
CBM T Modelele i procesele EFT
Att CBM T ct i EFT au beneficat de validare iniial.
CBM T- a fost evaluat pe ase cupluri
EFT- a fost evaluat pe 24 de cupluri
n esen, diferena dintre EFT i CBMT este o diferen ntre explorarea, dezvoltarea, prelucrare,
rezolvarea, precum i de modul n care este gestionat emoia i experiena.
Concluzii
Terapia marital cognitiv-comportamental i Terapia focalizat pe emoii sunt cele mai susinute empiric n
cadrul terapiilor de cuplu.
Tratarea cuplurilor infidele- o abordare integrativ
Aventurile extramaritale ca i traum interpersonal

Aventurile par a fi mai fecvente n SUA. n studii recente se arat c aproximativ de la 22 pn la

25% dintre brbai i de la 11 pn la 15% dintre femei au avut cel puin o relaie extraconjugal, fcnd sex
cel puin o dat.

n ciuda, prevalenei acestei probleme, muli terapeui nu au un mod adecvat de a conceptualiza

infidelitatea sau de a dezvolta un plan pentru aceast problem.
Trauma i iertarea

Tratamente care vin din partea teoriilor legate de traum:

-focalizarea mai clar asupra traumei
- expunerea la amintirea traumei
- reconstruirea schemelor de baz despre cum lumea opereaz
- rectigarea unui nou sens al controlului asupra rezultatelor lor

Similar abordrilor bazate pe traum, n cele mai multe teorii ale iertrii, focalizarea se face pe
dezvoltarea unei gndirii schimbate asupra trdrii i pe construirea unui nou sens al evenimentului, fiind
identificate 3 elemente:

Ctigarea unui punct de vedere mai echilibrat asupra evenimentului

Descreterea efectului negativ

Renunarea la dreptul de pedepsire a acuzatului de aventur.

Integrarea abordrilor cognitiv-comportamentale i a celor orie ntate pe insight

S-a decis o colaborare pentru dezvoltarea unui tratament , lund n considerare trauma i
mecanismele specifice pentru iertare.

Astfel, CBT de cuplu construiete pe aptitudinile de baz ale interveniei comportamentale, punnd

26

accent pe construirea explicaiilor pentru comportamentul celuilalt partener i pe comunicarea standardelor i

expectanelor pe care le au despre propra relaie dar i despre relaii n general.

Terapia de cuplu orientat pe insight ofer strategii terapeutice concepute special pentru a ajuta
partenerii s neleag realaia actual pornind de la istoria dezvoltat de partener. n aceast terapie, relatii
anterioare, componentele lor afective, anxietatea sunt reconstruite indentificndu-se stilurile de coping de-a
lungul relaiei.
Prezentare general a modelului curent
Gordon i Baucom(1998) au dezvoltat un model de stadiu al iertrii, care pune n paralel un rspuns la traum
i include 3 etape majore n procesul iertrii:
a avea de-a face cu impactul

o cutare a nelesului sau o nelegere a cauzei aventurii

recuperarea sau progresul.

ETAPA 1: studierea impactului unei aventuri
Evaluarea
Prima etap a tratamentului cuprinde evaluarea i managementul impactului pe care-l are aventura.Astfel
folosind strategii comune sunt evaluate aspectele de baz ale funcionalitii unui cuplu.
Exemplu: satisfacia, abilitile de comunicare

Colectarea de informaii se face prin culegerea datelor despre istoria cuplului, cu o atenie deosebit
acordat evenimentelor i experienelor care au dus la aventur.
Componentele terapeutice ale stadiului 1
Dup terminarea evalurii, terapeutul ar trebui s aib o nelegere bun a modului n care cuplul
funcioneaz. Teraputul ar trebui s stabileasc atunci urmtoarele lucruri pentru cuplu: conceptualizarea a
ceea ce a condus pn la aventur
Un rezumat al problemelor cu care se confrunt cuplul i de ce au aceste probleme

O strategie de tratament
Stabilirea limitelor ( granitelor)
Stabilirea limitelor este recomandata pentru cuplurile care se afla in criza, care au o relatie dereglata sau
care sunt scapate de sub control..Putem vorbi despre infidelitate in situatia in care patrunde o a terta
persoana in cadrul cuplului, aceasta constituind un factor major ce duce la aparitia anxietatii si lipsa de
siguranta din partea unuia dintre parteneri.
Prin urmare, terapeutul ar trebui sa ajute cuplurile care participa la terapie sa-si stabileasca limite si sa le
invete sa fie de accord cu unele comportamente care nu sunt tipice in casatorie, dar care sunt necesare pe
termen scurt pentru a-si ajuta partenerul sa-si recastige sentimentul de siguranta.In acest sens pentru ca
persoana inselata sa se simta in siguranta este important ca aceste limite care se impuna in cadrul cuplului
sa se bazeze pe interactiunile dintre partener si a terta persoana, lucru usor de obtinut daca partenerul este
de acord sa puna capat acestei relatii si sa nu mai aiba alta relatie cu aceasta persoana.
Pentru reconstruirea increderii, terapeutul incurajeaza partenerii sa fie cinstiti si sa specifice modul cum vor
interactiona cu alte persoane din afara relatiei si modul in care partenerul ranit va fi informat despre aceste
lucruri.Pentru a realiza acest lucru ei trebuie sa discute despre diverse forme de comunicare ( interactiuni
fata in fata, telefon, e-mail, scrisori).
Linii directoare
Sechelele emotionale ale relatiei extraconjugale implica de multe ori sentimente de anxietate, depresie, stima
de sine scazuta. Aceste sentimente ii fac pe parteneri sa devina mai putini eficienti in cadrul relatiei ceea ce
face sa creasca sentimentul de deprimare si anxietate.In cadrul tratamentului actual se pune accentul
pe:.ingrijirea fizica, sprijinul social, sprijin spiritual.
Aceste teme sunt abordate cu partenerii in sedinte individuale cu fiecare dintre acestia in parte.In cadrul
acestor sedinte partenerii, isi pot exprima dubii sau incertitudini cu privire la dorinta lor de a salva relatia.
Discutarea impactului inselatului
Partenerul ranit simte nevoia de a-si exprima sentimentele si modalitatea in care a fost ranit de situatia
respective.Aceasta nevoie are un rol punitiv si o functie protectiva. D.p.d.v punitiv comunica faptul ca ceea
ce s-a intamplat a fost gresit sis a se asigure ca partenerul simte un discomfort ca urmare a actiunilor sale.
(de ex. Isi exprima mania, furia).
In cadrul tratamentului :
-cuplul este invatat sa-si foloseasca cunostintele emotionale adecvate atat pentru vorbitor cat si ptr.
ascultator;
27

I se da de inteles ca perspectiva lui asupra infidelitatii nu va fi bine inteleasa de partenerul inselat pana cand
acesta nu intelege parerile de rau pentru efectul actiunilor lui asupra partenerului si a relatiei lor;partenerului
vinoivat I se soune ca I se va da o sansa in a doua parte a terapiei, cand are sanse mai mari de a fi auzit;
Partenerul ranit este incurajat sa scrie o scrisoare in care sa-si prezinte sentimentele si starile sale in
legatura cu infidelitatea ( scrisoarea e citita si revizuita intai de terapeut, apoi e vazuta de partener).
Etapa I- confruntarea cu amintirile
( flaskback)
Etapa I consta in explicarea flasbackurilor precum si in cautarea metodei de a face fata acestora.Se poate
intampla ca persoana inselata sa asocieze anumite experiente, amintiri, obiecte cu evenimentul traumatic.
Etapa II- contextul
Aflarea factorilor care au dus la infidelitate

A II etapa a tratamentului se axeaza pe sprijinirea cupluluiu sa exploreze si sa inteleaga contextul infidelitatii

Cuplul decide daca doreste sa mentina relatia lor, ceea ce trebuie schimbat in cazul in care merg mai
departe sau modul prin care se incheie relatia.Dupa ce cuplul intelege motivele infidelitatii, punctul central al
terapiei se pune pe examinarea factorilor care ar fi putut influenta decizia partenerului in legatura cu
infidelitatea.Acesti factori includ aspecte ale relatiei cum ar fi: dificultati de comunicare, aspecte externe
( stresul de la locul de munca, probleme financiare), probleme familiale; aspecte specifice pentru partenerul
participant in relatie cum ar fi convingerile sociale, abilitati specifice pentru partenerul ranit( abilitatile lui de
relationare).
Etapa III- depasirea situatiei
Sarcina terapeutului in aceasta etapa este de a ajuta cupolul sa ouna impreuna informatiile accumulate in
etapa 2 intr-o poveste coerenta care explica modul cum s-a produs infidelitatea.Aceasta sarcina poate fi
realizata in mai multe moduri:
1.Terapeutul poate cere cuplului sa se gandeasca fiecare pentru urmatoarea sedinta la aspecte legate de
problemele relatiei, mediului, probleme indivduale.
2.Cuplul si terapeutul discuta aceste informatii legate in urmatoarea sesiune.Ca si alternative se poate cere
fiecarui partener sa scrie o scrisoare pentru sedinta urmatoare in care fiecare descrie ce intelege din aceasta
situatie.
Discutii legate de iertare
Conceptul de iertare este prezentat cuplului spre sfarsitul tratamentului , intrucat daca ar fi prezentat la
inceputul terapiei nu ar fi fost eficient din cauza tensiunilor dintre parteneri. Sunt discutate 4 aspecte de baza
ale iertarii l:
descrierea modelulii de iertare

avantajele iertarii

2.Este partenerul ranit, dispus si capabil de a face modificari necesare pentru a avansa in relatie?

consecintele iertarii si a neiertarii

modul de iertare si de trecere mai departe.

Explorarea factorilor care afecteaza decizia de a continua relatia
In aceasta etapa finala, partenerii sunt incurajati sa foloseasca ce au invatat despre ei pentru a decide daca
relatia lor este sanatoasa pentru ei sau nu.Li se cere partenerilor sa-si adreseze urmatoarele intrebari:
1.Este partenerul dispus si capabil de a face modificari necesare pentru a reduce factorii de risc ridicat ?
3.Sunt ambii parteneri de acord sa faca schimbari de mediu care sunt necesare pentru a reduce riscul
infidelitatii?
4.Sunt ambii parteneri dispusi sa faca schimbari in relatia lor dupa cum este necesar:
comportamente in
mod special pentru recuperare relatiei, imbunatatire generala pentru intarirea relatiei.
Considerente importante in terapia relatiilor care se confrunta cu infidelitate
Probleme intampinate in etapa 1 a terapiei
Emoti Dereglate
In prima etapa a tratamentului tot timpul va fi greu in reglarea emotilor mai ales reglarea emotiilor
partenerului ce a fost inselat dar chiar si a celui ce a inselat. Emotiile profunde de tradare, rusine,
neincredere si altele similare produc o nesiguranta de viitor a relatiei lor. Aceste emotii vor produce furie in
timpul si in afara sesiuni de tratament. Este foarte important ca terapeutul sa ajute partenerii sa inteleaga
si sa recunoasca sursa emotiilor, si sa ii ajute sa poata stapani impactul negativ a acestora atat cat se afla in
sedinta de terapie cat si dupa aceea.
O presupunere foarte importanta a acestui tratament este aceea ca ambii parteneri trebuie sa inteleaga

28

caci pentru recuperarea in urma infidelitatii e nevoie de redobandirea sigurantei si aceasta se va face pe
parcursul sesiunilor de terapie
Atitudinile defensive
Atitudinile defensive trebuie abordate intr-un mod activ. Terapeutul trebuie sa stabileasca un raport si o
alinata terapeutica puternica cu partenerii si sa stabileasca impreuna cu ei asteptarile de la terapie, sa le
explice scopul sedintelor Cu cat partenerii inteleg importanta sedintelor in procesul de recuperare si cat de
crucial este sa-si gestioneze atitudinile defensive cu atat vor fi mai motivati sa se implice in dezvoltarea unor
strategii care sa ii ajute sa-si controleze aceste atitudini.
Situatii de criza
Cand un cuplu vine in sedinta de terapie in situatie de criza, terapeutul trebuie sa evalueze cat de grava este
aceasta criza pentru a intelege daca rezolvarea ei este cruciala pentru progresul terapiei, sau daca este
doar un nivel general in care acel cuplu functioneza. Daca criza este critica pentru progresul sesiunii atunci
terapeutul trebuie sa abordeze aceasta problema. Daca situatia de criza este mai mult un nivel general de
distres al functionarii cuplului cea mai eficienta abordare e ca terapeutul sa puna problema intr-un context
mai larg al functionarii cuplului si in procesul de recuperare. Atunci emotile vor fi recunoscute, sustinute si
normalizate. In acest context mai general se poate atenua efectul si se poate continuat cu strategia de
tratament.
Ambivalenta
Unul sau chiar amandoi parteneri pot experimenta ambivalenta referitoare la participarea la sedintele de
terapie. De exemplu partenerul inselat ii va fi frica sa incerce a se apropia de partener sau, avand dubii daca
isi mai doreste si daca mai este capabil in a continua relatia cu o astfel de persoana care a fost in stare sa-i
produca o asemenea suferinta. Iar persoana ce a inselat se poate concentra in a se gandi la perosana din
afara relatiei cu care a vut loc actul extra conjugal si sa se concentreze pe lucrurile pozitive pe care nu le are
in relatie. Aceste ambivalente trebuie abordate de terapeut pentru a stabili si a le aminti ca scopul este de a-i
ajuta sa vada ce s-a intamplat cu cu claritate si sa decida daca mai exisa o dorinta sau nu in a continua
relatia.
Probleme intampinate in etapa 2 de tratament
Rezistenta in a explora Contextul Actului Extra Conjugal
Initial cuplul va manifesta reticenta in a explora factorii ce au contribuit la infidelitate.

E util sa li se explice diferenta dintre a intelege si a scuza actul de infidelitate, precum si sa descriem
beneficiile cresterii increderii unul in celalalt si faptul ca relatia lor va castiga pe parcursul acestui proces.
Lipsa de Empatie
O alta potentiala dificultate in aceasta etapa a sesiuni este inabilitate partenerilor a fi empatici unul cu
celalalt, mai ales daca cei doi asociaza empatia cu scuzarea comportamentului de infidelitate. Terapeutul
constant trebuie sa faca o distinctie intre aceste 2 concepte. Inainte de a se explora contextul in care s-a
produs infidelitatea e util ca terapeutul sa puna intrebari care sa-i ajute sa-si exprime empatia fata de reactiile
altor persoane. Sa se gandeasca la exemple cand a produs altora rani si la motivele care au condus la acele
comportamente. Fiecare partener nu accepta empatia prin modul lui de a refuza comportamentul celuilalt. Ca
atare este foarte important ca terapeutul de exemplu sa puna intrebari prin care sa scoata in evidenta caci si
persoana inselata a produs odata in viata altei persoane suferinta prin comportamentul ei.
Reticenta in a Accepta Progresul
Deobicei partenerul inselat arata o reticenta foarte mare in accepta progresul din terapie sau orice efort facut
de partenerul care l-a inselat. Desigur unul din motivele acestei reticente e datorat nevoii partenerului care a
fost inselat sa stea suparat si sa pedepseasca partenerul care a inselat. Orice semn de intelegere simte ca
fiind un act a lasa sa scape nepedepsit. Totodata in a accepta prograsul produce gandul caci este nevoita in
a ramane in relatie. Terapeutul trebuie sa abordeze aceste motive.
Probleme Intampinate in etapa 3 de tratament
Rezistenta la ideia de Iertare
Rezistenta la iertare este datorita convingeri depsre iertarea, ca si cum iertarea ar scuza comportamentul
sau nu a da importanta ofensei. Aceasta convingere va fi foarte bine intarita de catre furie si amaraciune
ceea ar putea conduce la dorinta de a incheia relatia. Aceste convingeri trebuie abordate si descoperite de
catre terapeut in sesiuni individuale pentru a putea progresa mai departe.
Dificultati in a Reconstrui Increderea
Chiar daca cuplul ajunge la intelegerea de a se ierta si incepe acest process pot avea dificulte in redobadirea
increderii. Increderea ar trebui sa se redobandeasca intr-un mod gradual de exemplu partenerul inselat sa fie
incurajat in a urmari partenerul ce a inselat, iar apoi sa il verifice tot mai rar. Dar totusi sa continue sa verifice
partenerul incat sa se reasigure caci partenerul este unul de incredere. Cand partenerul inselat a ajuns sa
vada caci poate avea incredere in celalalt partener este incurajat in a reduce din nou nivelul de verificare
daca partenerul este loial.

29

Rezistenta la iertare in Separare si Divort

Decizia de divort sau separare in etapa a 3a nu este totdeauna mutuala si chair daca este este posibil sa fi
creat multa amaraciune intre parteneri. Terapeutul trebuie sa readuca in discutie si sa arate din punct de
vedere general situatia pt a scoate punctele pozitive si beneficiul iertari in contrast clar cu efectele adverse
si consecintele continuari de neiertare.
Considerentele Generale la raspunsul infidelitatii si Implicatiile Tratamentului
Psihopatologie
In cele mai multe tratamente in care au fost implicate clupluri cu un nivel ridicat de psihopatologie exista un
slab prognostic care sa indice recuperarea. Aceasta problema apare mai ales cand unul dintre parteneri care
este implicat in relatia extraconjugala este antisocial sau are trasaturi de personalitate narcisista. Acest lucru
este foarte daunator datorita faptului caci persoana ce inseala va reactiona foarte indiferent. Ba chiar va face
de cunoscut partenerului inselat caci daca continua aceasta relatie si se simte foarte ofensat risca ca sa fie
inselata din nou. In aceasta situatie de exemplu un obiectiv al terapiei va fi de a ajuta partenerul ranit sa
devina constient de acest coportament si sa fie instare in a lua o decizie sanatoasa si bine gandita daca
doreste sa cotinue relatia sau nu.
Efectul Comfortului
Stereotipull cuplului ce se confrunta cu infidelitatea este prezentat ca fiind unul dezordonat, incarcat
emotional, cu interactiuni foarte negative dar acest lucru nu este prezent la toate cuplurile. Evitarea
conflictului este de foarte multe ori prezenta in actul de infidelitate. Aceste cupluri vor fi instare sa se ierte
foarte usor mai ales daca actul a luat sfarsit, neabordand punctul crucial descris in acest tratament. De
multe ori acesti indivizi au experiente si emotii intense. Atunci terapeutul ar trebui sa adreseze acestor frici si
consecinte si sa incerce sa creeze un mediu in siguranta in care aceste emotii negative sa fie adresate.
Sensibilitate la Respingere
Autorul tot odata a gasit caci indivizi cu o istorie semnificativa de respingere pot fi mai vulnerabili si pot avea
reacti mai extreme daca vor fi inselati. De exemplu daca sotul se simte neatragator si simte caci sotia s-a nu
il apreciaza si nu se vede frumos va simti nevoie de acceptare extramarital din partea a altei femei. Daca cel
inselat a avut un istoric de respingere i e vor activa si confirma schemele negative referitoare la sine care vor
afecta abilitatea lui de a-si reveni in urma acestui eveniment.
Nivele de Angajament
Un nivel ridicat de angajament pentru refacerea relatiei ajuta cuplu in a fi mai deschisi, in a interactiona mai
eficient emotional si a-si lua riscuri mai mari in timpul terapiei. Dar lipsa angajamentului sau prezenta
scazute a acestuia nu este neaparat un indicator a falimentului tratamentului si nu arata abilitatea cuplui de a
incerca sa inbunatateasca sau intelege relatia ori abilitatea de a lua bune decizi.
Diferente in paternurile de infidelitate
Reactia unei persoane care afla ca a fost inselata doar o singura data, intr-o singura noapte e destul de
diferita de reactiile persoanelor care afla ca infidelitatea a fost un act repetat, de alungul unei perioade de
timp mai indelungate in care cel care a inselat a fost implicat atat emotional cat si sexual.
In cercetarea empirica realizata de Glass and Wright (1985) autorii au aratat ca in cazurile de infidelitate in
care a existat implicare atat sexuala cat si emotionala cuplurile sunt mult mai afectate si provoaca mult mai
multe probleme relatiei si e necesara o perioasa mai mare de timp pentru ca cuplul sa se poata adresa
adecvat problemei, decat in cazul in care ar fi prezenta doar o forma de implicare.
Primele rezultate cu privire la eficienta tratamentului
S-a realizat un studiu pilot pentru a investiga eficienta acestui tratament in reducerea distresului initial a
partenerilor si in restaurarea relatiei.
In studiu au fost cuprinse 6 cupluri care se luptau sa-si revina in urma infidelitatii unuia dintre parteneri. In 4
din cuplurile luate in studiu persoanele inselate au fost sotiile. Majoritatea celor inselati luati in terapie initial
au manifestat nivele semnificative de depresie si simptome din tulburarea de stres posttraumatic. Relatia a
fost sever afectata, sentimetul de angajament, incredere si empatie erau foarte scazute. La fel asumptiile
pozitive ale persoanelor inselate cu privire la propria persoana si la persoana partenerilor lor.
La sfarsitul terapiei persoanele inselate au inregistrat castiguri in aceste arii: a scazut simptomatologia de la
tulburarea de stres posttraumatic si au inregistrat progrese in procesul de iertare.
TERAPIA DE CUPLU SI TRATAMENTUL PENTRU RELATII DE INFIDELITATE
Aplicati pentur terapie de cupluri

30

Literatura ne sugereaza ca oamenii sunt predispusi sa devina traumatizati emotional in urma unui eveniment
care incalca presuspunerile lor cu privire la modul in care lumea si oamenii functioneaza. Presupuneri ca de
exemplu caci si-au jurat credinciosie unu altuia sau caci poate sa depinda unu altul pe partenerul celalalt caci
va ramane sincer cu mine.

Emotii ca anxietate, depresie, rusine insotesc aceasta pierdere a controlului si a sigurantei.

Terapia bazata pe teoria traumei incearca sa restructureze schemele clientului referitoare la modul in care
lumea functioneaza si incearca sa-i ajute sa recastige acest simt al contolului asupra vietilor lor.
Interventiile bazate pe iertare sunt similare cu terapiile bazate pe trauma care se focalizeaza in a ajuta
oamenii sa depaseasca durerea cauzata de tradarea interpersonala si sa-i ajute sa exploreze factorii legati
de infidelitate in scopul dezvoltarii unei mai bune intelegeri a motivelor pt care tradarea a avut loc.
Studiile care au evaluat aceste tratamente ai demonstrat o crestere a empatiei si a emotiilor pozitive.

Tratamentul din aceasta carte este dezvoltat eperimental pe doua modele de terapie a cuplurilor cel de
terapie cognitiv comportamentala si terapie orientata -insight a cuplurilor. Terapie cognitiv comportamentala
ajuta cuplurile de a dezvolta abilitatea de a intelge comportamanentul celuilalt, ajutand pe fiecare din
partener de a-si focaliza atentia pe evaluare comportamentul sau de catre celalalt partener. Aceasta metoda
va ajuta cuplul sa se focalize pe inprejurarile in care infidelitate s-a produs si aceast lucru ii va ajuta fie
capabili sa faca in viitor unele schimbari in cuplu in scopul ca aceste imprejurari sa nu reapara. Dar acesta
terapie cognitiva aplicata in urma infidelitati manifesta unele minusuri in cazul infidelitati. Multe cupluri
marturisesc caci nu pot trece peste actul de infidelitate caci doresc sa poate sa inteleaga aceasta trauma si
ce s-a intamplat si tot odata sa fie capabili sa faca inteleaga trecutul.
Terapie orientata insight a cuplurilor este focalizata pe ajutarea partenerilor de a intelege caci trecutul le
afecteza realatia in prezent si este sursa problemelor curente. Aceasta paote ajuta persoana ranita sau cea
care a ranit sa inteleaga caci imprejurarile din trecut au avut un efect asupra infidelitati. Aceasta dezvaluire
de imprejurari si intelegerea lor ajuta parteneri sa poata sa se concentreze si sa dezvolte empatie mutuala si
compasiune. In concluzie aplicand moduri de terapie pe cuplurile ce au trecut prin infidelitate ii va ajuta cprin
startegia tratamentului sa echilibreze trecutul, prezentul si viitorul.
Structura Procesului Terapeutic

Avand in vedere ca o explorare cat mai atenta a contributiei ambilor parteneri la contextul savarsirii
aventurii constituie un ingredient central in procesul terapeutic, acest tip de terapie este realizat in mod
categoric prin prezenta si participarea ambilor parteneri. Adesea cel care participa la terapie este refractar in
a discuta despre aventura avuta si temator totodata ca povestind in cele mai mici detalii despre aceasta nu
va avea alt rezultat decat producerea unui si mai mare rau relatiei si astfel implicit la relatii cu o incarcatura
conflictuala si mai intensa.
Daca unul dintre parteneri se hotaraste sa renunte la terapie dar sa continuie in casnicie iar celalat partener
doreste sa ramana in terapie , terapeutul va fi nevoit sa-si foloseasca propria judecata clinica in ceea ce
priveste corectitudinea in continuarea procesului terapeutic cu partenerul ramas.
Este absolut necesar sa se clarifice principiile confidentialitatii in ceea ce priveste sedintele individuale
care vor fi respectate mai tarziu in sedintele comune. In mod evident apar o multime de aspecte complexe in
momentul in care sunt introduse sedinte individuale intr-o astfel de terapie, insa se pare ca beneficiile
depasesc cu mult potentialele dificultati.Daca se va recurge la o astfel de strategie este absolut critic ca cel
care realizeaza terapia de cuplu sa fie in permanenta legatura cu cel care a condus terapia individuala a
celor doi parteneri.
Potrivit experientei majoritatii terapeutilor de cuplu, aventurile extramaritale sunt in mod particular dificil de
tratat, interventiile in mod special asupra infidelitatii dureaza mai mult decat multe alte tipuri de probleme de
care cuplurile se plang.
Durata tratamentului poate varia de la 6 luni la cativa ani, depinzand si de complexitatea cazului.

Avand in vedere ca destainuirea unei infidelitati este adesea exploziva si creaza adevarate crize in relatia
dintre parteneri, este de preferat ca teraputul sa se intalneasca initial cu partenerii cel putin o data pe
saptamana. Daca exista insa riscul declansarii mai multor conflicte severe intre cei doi parteneri atunci se
recomanda luarea in considerare a unor intalniri mai frecvente, cel putin pana cand situatia se stabilizeaza in
cuplul respectiv
Terapia va lua sfarsit atunci cand:
1.ambii parteneri considera ca au ajuns la o intelegere cat mai profunda a motivelor pentru care aventura a
avut loc;
2.sunt emotional pregatiti sa lase aventura in urma lor si se pot angaja in a-si ierta partenerul dar si in a se
ierta pe ei insisi;
3.au o idee clara despre ceea ce trebuie sa faca pentru a avea o relatie cat mai sanatoasa si cat mai putin
vulnerabila unei alte aventuri, se simt capabil sa atinga aceste schimbari sau daca nu decid ca relatia este
foarte putin probabil sa devina una sanatoasa insa sunt capabil sa puna capat acestei relatii intr-un mod cat
mai constructiv.
Rolul Terapeutului

31

O alinata puternica intre terapeut si cuplu poate fi decisiva in tratarea infidelitatii cu succes. Astfel
prima si cea mai importanta sarcina in crearea relatiei este stabilirea unei atmosfere de siguranta si
incredere. A doua mare sarcina in stabilirea unei relatii productive o reprezinta promovarea gandirii si a
increderii partenerilor in competenta terapeutului de a ajuta cuplurile sa-si revina in urma unor astfel de
aventuri.
Astfel incat descriind cele mai comune respunsuri legate de aventuri atat din perspectiva partenerului ranit cat si a
celui care a ranit se vor reflecta o serie de aspecte:
1. in primul rand le va permite ambilor parteneri sa-si inteleaga mai bine atat propriile ganduri cat si pe cele
ale partenerului;
2. apare speranta legata de impacare

3. sunt create sperante mult mai realiste cu privire la cursul tratamentului. Si nu in cele din urma increderea
in expertiza terapeutului permite partenerilor sa participe cu o mai mare deschidere la tratament atunci cand
se confrunta cu situatii dificile in acest context.
Iar a treia sarcina in realizarea unei puternice aliante terapeutice este confirmarea corectitudinii in ceea ce-i
priveste pe ambii parteneri.

In cele din urma un numar de aspecte etice sunt necesare a fi subliniate in tratamentul cuplurilor
dupa savarsirea unei aventuri.
In primul rand nivelul foarte ridicat al afectelor negative care urmeaza unei aventuri poate insemna ca
probabilitatea aparitiei violentei fizice intre parteneri este extrem de ridicata.
Iar in al doilea rand, relatiile sexuale, deoarece relatiile de natura sexuala cu o persoana din afara prezinta
adevarate provocari din punct de vedere etic si moral, atat pentru relatia de cuplu cat si pentru terapeut.
Evaluare si plan de interventie
Primul pas in interventie il reperezinta evaluarea si managementul impactului pe care il are relatia
extraconjugala asupra cuplului completarea unor chestionare prin care se strang informatii despre istoricul
de cuplu si al evenimentelor care au condus la relatia extraconjugala si impactul pe care il are aceasta supra
ambilor parteneri.
Aceasta intalnire este individuala si se doreste obtinerea versiunii fiecarui partener.
Evaluarea relatiei de cuplu
Se includ informatii despre: alte relatii de dinainte de casatorie si perioada cat au durat, daca au mai fost
casatoriti, cum s-au incheiat casatoriile anterioare, daca se mai tine legatura cu fostul partener, daca exista
copii proveniti din relatii anterioare si ce aranjamente exista legat de acestia, alte relatii extraconjugale
preexistente, alte separari sau experiente de consiliere de cuplu si toate circumstantele care tin de aceste
subiecte.
Se identifica elemente de criza care necesita atentie imediata (de ex. Daca mai mananca sau dorm
impreuna, se mentin rolurile de parinti fata de copiii din familie, etc.).
Sunt importante de evaluat emotiile cu care se confrunta cei doi parteneri. Cum fac fata unor sentimente de
durere, manie, frica, pierdere, vina sau rusine?
Pentru unele cupluri va fi nevoie sa se ofere sprijin din partea terapeutului pentru a-si putea explicita emotiile.
Se intampla ca de la inceput unii parteneri datorita rusinii, minimalizarii sau fricii sa nu dezvaluie faptul ca
sunt abuzati fizic.
O chestiune majora care este importanta atunci cand se descopera o aventura este cui i se confeseaza
persoana inselata legat de acest lucru? Copiilor, familiei extinse, prietenilor, colegilor de serviciu?
Evaluarea relatiei extraconjugale
Cand a inceput relatia? Care a fost natura acestei relatii? Primordial cu incaractura emotionala? Sexuala?
Ambele? Cand a devenit de natura sexuala? Daca a devenit de natura sexuala? Daca s-a incheiat aceasta
relatie, este ceva permanent, sau doar de moment? Care sunt masurile care au fost luate pentru a fi siguri ca
nu vor mai exista contacte ulterioare? Daca nu, ce fel de contacte sunt acceptabile in continuare?
Sunt importante si informatiile legate de persoana cu care se are relatia extraconjugala. Ce anume vrea
aceasta de la relatie? Are si ea o relatie/ e casatorita? Partenerul ei stie?
Evaluarea potentialelor consecinte: cine mai stie? Sunt alte complicatii legale? Poate aceasta persoana sa
complice si mai mult situatia cuplului?
Evaluarea punctelor tari si punctelor vulnerabile
Chiar si la indivizii care au o functionare emotionala si comportamentala buna, dezvaluirea sau descoperirea
unei relatii extraconjugale poate fi marcanta.
Sentimentele intens negative pot duce la probleme: consum de alcool, de substante, ganduri/comportamente
suicidale, agresiune fizica.

32

Identificarea stresorilor il ajuta pe terapeut sa stie cat si unde trebuie intervenit pentru a elibera stresul si a
incuraja refacerea emotionala.
Stabilirea scopurilor
De a clarifica daca partenerul doreste sa continue relatia, sa o incheie sau e indecis legat de aceasta

Intelegerea motivului din care a aparut relatia extraconjugala

stabilirea limitelor prin folosirea rezolvarii de probleme, instructaj privind folosirea time-out-ului si tehnici de
ventilatie emotionala
autoingrijire, moderarea exprimarii emotionale sedinte individuale si de grup

Abilitati de relationare mai bune si sporirea interactiunilor pozitive in cuplu

Fiecare stadiu al interventiei are propriul set de scopuri propuse
Stadiul 1 A face fata impactului
evaluarea ambilor parteneri, evaluare separate

explorarea impactului infidelitatii sesiune de grup si scrisoare supervizata adresata partenerului legata de
acest lucru
amecanisme de coping pentru flashback-uri discutii si rezolvare de probleme
Stadiul 2 Gasirea unei noime
explorarea factorilor care au contribuit la relatia extraconjugala

sesiune de cuplu identificarea factorilor care au contribuit la facilitarea situatiei (atat din cuplu cat si din
afara)
relatiile de la locul de munca sesiune de cuplu rezolvare de probleme in mod directionat, teme de casa
cu tinta
Stadiul 3 - Moving On

n a treia etap a tratamentului, terapeutul incepe prin integrarea informaiilor obinute n anii anteriori,
edine ca o metod de a pregti cuplu pentru a ajunge la o decizie informat despre cum s "treac mai departe . n
timpul construirii de aceast formulare, o atenie deosebit este acordat la modul n care tnrul nelege acum
ipoteze anterior nclcat .
Rezumatul i formularea de afacerea

Terapeutul i partenerii discuta ce aspecte ale relaiei lor, pot avea nevoie de suplimentare a ateniei i
modul n care acest lucru poate fi realizat pentru a le ajuta s evite trdrile in viitor. n acest sens,terapia
ncepe s treac de la a se concentra asupra trecutului la o centrare pe prezent i viitoare sedinta
Discutarea Iertare
n timpul discuiei de iertare, patru puncte de baz sunt acoperite: (1) o descriere a modelului de iertare
(2) convingeri comune despre iertarea
(3) consecinele iertarii, i nu ierttor
(4) blocuri de la ierttor i a "trece mai departe." descrierea modelului iertare este prezentat n termini de
similitudine.
Terapeutul trebuie s evite a comunica partenerilor c acestea ar trebui sau trebuie s ierte ntotdeauna. n
unele cazuri, oamenii nu pot fi gata s ierte. Partenerii sunt ncurajai s ia n considerare modul n care
potutiliza ceea ce au nvat n timpul tratamentului pentru a menine respect
Problemele ntlnite n Etapa 3
Rezistena la ideea de a ierta

Terapeutul trebuie s evalueze cu atenie pentru aceste obiective ascunse, un proces care este cel mai bun
realizat n sesiuni individuale. terapeutul poate ajuta clienii s se gndeasc i prin alte mijloace de a crea
un sentiment de siguran n relaie.
Dificultile cu Reconstruirea ncrederii:
Care au fost motivele noastre pentru a deveni un cuplu?
Ce iniial ne-a atras in comun?
De ce ne-am cstorit sau s facem un angajament pe termen lung pentru aceast relaie?
Cum am crescut n mod individual i ca un cuplu?
Cum partenerul meu i eu am ajutat reciproc s creasc ca indivizi?
Cum am scos cel mai bun sau mai ru dn cellalt?
Cum relaia noastre a crescut de a gzdui noi provocri sau dificultati?
Ceea ce am fcut cel mai bine?
Care sunt cele mai bune realizri nostru ca un cuplu?

33

 Ce s-ar intampla daca sfrim relaia noastr acum?

Ce provocri am depit mpreun?
Care au fost cele mai dificile de ori ne-am confruntat mpreun n trecut?
Cum am facut pentru a obine acele momente?
n ce fel a fcut provocri anterioare sa ne faca mai puternici ca un cuplu? n ce fel a fcut n cazul in care
prsesc ce senzaie ?rnit, dezamgit, sau mai vulnerabile?
Cum am reconectat n trecut, dup ce sentiment de rnit?
Cum se potrivesc actuala criz n imaginea de mare?
A fost partenerul tau veridic n trecut, nainte de aceasta afacere?
Ai aceast afacere s apar ntr-un moment in care casatoria dumneavoastra a fost deosebit de vulnerabila?
Rezistena la Iertare n Separarea i divorul
Acesta decizie poate s nu fie ntotdeauna reciproc, i chiar dac aceasta este, ea poate genera n
continuare furie si amaraciune acumulata ntre parteneri
Factori terapeutici i mecanismele de Change
Acest tratament se bazeaz pe o teorie a nelegerii faptulc ipotezele despre sine, partener, i relaie sunt
ceea ce face o afacere traumatica, credem c ingredientul esenial n recuperarea de la o afacere este
abilitatea de parteneri .Primul factor major este personalitatea partenerilor sau sentimente de a fi "prins" ntro relaie stabil.
Tratamentul Aplicabilitatea i Asisten empirica
Orice eveniment care perturb grav ipotezele partenerului n ceea ce privete relaia sa
potenialul de a produce o mare suferin emoional i distruge experiena de siguran n cadrul relaiei lor.
Suport empiric
Pentru a demonstra modul n care principiile noastre de tratament se aplica la un cuplu specifice, vom
prezenta urmtoarele de exemplu de studiu de caz:
n ciuda progresului lor n etapa 1, Brian afisate o mare cantitate de atitudini defensive i frustrare n prima
parte a Etapa 2, i a fost de multe ori n imposibilitatea de a o asculta pe Liz, descrieri a proceselor de
gndire a ei n momentul de afacerea ei, pentru c ei l-au facut sa se simta inadecvat i vinovat. Toate
ctigurile de tratament au fost meninute sau mbuntite de la follow-up 6 luni mai trziu. La sfritul lunii
tratament i la follow-up, ambii membri ai cuplului raportat faptul c tratamentul a avut un impact pozitiv
asupra relaiei lor
El a afirmat: "[tratament] categoric care beneficiaz de ajutor cu obinerea, prin aceast perioad i pentru a
nelege mai bine vin eu, [soia mea], i noi. Via cstorie i nu sunt uor. . . . Eu imi iubesc soia i vreau
s fiu cu ea, dar prin aceast experien, problem i consiliere, conceptul de moartea ne va desparti este
pus la ndoial. . . .
PRACTICI N DEZVOLTAREA RESPECTULUI DE SINE
Educatia tb inteleasa mai ales ca un proces de ridicare progresiva pe treptele constiintei.(pavelcu 226).
Opera educativa e sterila atata timp cat scoala nu este inteleasa ca factor de constientizare.
Dar constiinta ,la randul ei , tb inteleasa ca o lume a intelesurilor.
Ceea ce se gaseste in mod constant in constiinta este intelesul.
Noi actionam si ne comportam in raporturile noastre cu lumea externa sau cu lumea noastra interioara infunctie de
intelesul pe care-l avem fata de obiectele acestor lumi.
Deosebirile de comportamente sunt deosebiri de intelesuri si invers.
"Am putea spune ca a avea o constiinta este tot una cu a intelege.Diferentierile constiintei sunt in fond diferentieri de
intelesuri."(157)
Pb educatiei e aceea ca aceste diferentieri de intelesuri nu se produc de la sine ;diferentierea intelesurilor de eualtul, obiect-subiect, se face anevoie ,se construieste treapta cu treapta ,de la o forma de constiinta primitiva
,nediferentiata si neutra in care obiectul si subiectul se diferentiaza pe planu7l actiunii dar se confunda pe planul
mental,pana la forma superioara,reflexiva de constiinta in care eul poate fi privit el insusi ca obiect bine
delimitat,individul fiind capabil de recunoastera propriului sau psihic.Trecerea de la o treapta la alta a constiintei nu
este doar o transformare, este o constructie.Constiinta de sine este un rezultat al procesului de construire a vietii
psihice, reprezentand o reflexie asupra propriilor noastre stari,un moment al unui plan superior si diferentiat fata de
planul constiintei primitive ,nediferentiat ca si fata de planul constiintei de lumea externa,a obiectelor si a
celorlalti.Construirea pe plan mental a intelesului unui obiect(fenomen,eveniment,clasa de obiecte,etc.) este un efort
de de subiectivare a obiectului si de organizare a lumii obiective.Dar a fi constient de propria ta constiinta,inseamna a
avea intelesul de constiinta care sa poata fi aplicat numai clasei faptelor de constiinta ,un inteles care are un caracter
conceptual." Un om constient de propria lui constiinta domina cursul constiintei sale."(155)

34

Acest lucru se aplica tuturor faptelor si proceselor psihice ,nu numai celor intelectuale.Din perspectiva relatiei
individului cu sine ,adica a asigurarii "randuielii lucrurilor din launtru", construirea respectului de sine constituie partea
care preia in sine intregul.Respectul de sine ,parte a constiintei de sine ,este elementul prin care se organizeaza
valorile--scopuri, care prin desavarsire ne introduc in lumea valorilor eterne;el asigura integrare si organizarea
tendintelor noastre ca si stapanirea si controlul acestora.
Pe planul curriculumului construirea respectului de sine se poate asigura prin integrarea in situatiile educationale
,mai bine zis indesfasurarea proiectelor curriculare a cel putin sase practici:
1.Practica de a trai in mod constient
2.Practica impacarii cu sine
3.Practica responsabilitatii fata de sine
4.Practica autoafirmarii
5.Practica de a trai orientat spre un anumit scop
6.Practica integritatii personale
In cele ce urmeaza vom incerca sa descriem pe scurt caracteristicile fiecareia dintre aceste practici.Ele conduc, din
punct de vedere al relatiei profesor -elev ,la o abordare specifica analizei tranzactionale care,insa nu face obiectul
lucrarii de fata. Pentru detalii a se vedea
Caracteristicile trairii constiente
A trai in mod constient impune:
O minte care este mai degraba activa decat pasiva
O inteligenta care presupune bucuria in chiar modul sau de functionare
"A trai clipa" respectiva, fara a pierde din vedere un context mai larg
A veni in intampinarea faptelor relevante mai degraba decat a ma retrage din fata lor
A fi preocupat de distinctia intre fapte, interpretari si afecte
A observa si a rezista impulsurilor de a evita sau de a nega realitati dureroase sau amenintatoare
A fi preocupat sa stiu "unde ma aflu" fata de diferitele mele obiective si proiecte (personale si profesionale) si, de
asemenea, sa stiu daca reusesc sau nu.
A fi preocupat sa stiu daca actiunile mele sunt adecvate scopurilor propuse
A cauta feed-back-ul din partea mediului, astfel incat sa-mi adaptez si sa-mi corectez traiectoria ori de cate ori e
nevoie.
A persevera in incercarea de a intelege, in ciuda dificultatilor
A fi receptiv la cunostintele noi si dornic sa-mi reexaminez vechile supozitii
A fi dornic sa vad si sa corectez greselile
A cauta intotdeauna sa-mi extind constiinta - o angajare pe calea invatarii si deci o angajare pe calea evolutiei
personale ca mod de viata.
Preocuparea pentru intelegerea lumii din jurul meu
Preocuparea de a cunoaste nu numai realitatea exterioara ci si pe cea interioara, a nevoilor, sentimentelor, aspiratiilor
si mobilurilor mele, astfel incat sa nu fiu un strain sau un mister pentru mine insumi
Preocuparea de a fi constient de valorile care ma pun in miscare si ma calauzesc, ca si de radacinile acestora, astfel
incat sa nu ma aflu sub stapanirea unor valori adoptate irational sau acceptate necritic de la altii.
Si acum sa studiem cu atentie fiecare dintre aceste aspecte.
Practica impacarii cu sine
Fara impacarea cu sine, respectul de sine este imposibil.
De fapt, este atat de intim legata de respectul de sine, incat uneori cele doua concepte se confunda. Cu toate
acestea, sunt diferite ca sens si fiecare trebuie inteles in felul sau.
In vreme ce respectul de sine se traieste, impacarea cu sine se face.
Printr-o definitie negativa, impacarea cu sine este refuzul meu de a fi intr-o relatie adversa cu mine insumi.
Conceptul are trei niveluri semantice si le vom analiza pe fiecare in parte
Primul nivel
A fi impacat cu mine insumi inseamna a fi de partea mea, a fi in favoarea mea. In intelesul ei de baza, impacarea
cu sine se refera la o orientare catre autopretuire si autoangajare care deriva din faptul de a fi viu si constient. In
acest sens, este mai primitiva decat respectul de sine. Este un act pre-rational, pre-moral de autoafirmare; un fel de
egoism natural care este dreptul innascut al oricarei fiinte umane, si totusi impotriva caruia avem puterea sa actionam
sau pe care avem puterea de a-l
anula.

35

Unii oameni se afla la un nivel de autorespingere atat de profund, incat nici un proces de evolutie personala nu
poate incepe pana cand - si daca - nu se abordeaza aceasta problema. In acest caz nici un tratament nu are efect,
nici o noua achizitie nu va fi integrata corespunzator, nici un progres semnificativ nu este posibil. Psihoterapeutii care
nu inteleg aceasta problema sau care nu depisteaza prezenta ei, vor fi inmarmuriti constand ca anumiti pacienti, chiar
si dupa ani intregi de terapie, nu indica nici o ameliorare importanta.
Impacarea cu sine este refuzul meu de a fi intr-o relatie adversa cu mine insumi
O asemenea atitudine poate determina un individ sa infrunte orice nevoie din interiorul sau fara sa se prabuseasca
in ura de sine, fara sa-si repudieze valoarea personala, sau sa-si abandoneze vointa de a trai. Ea presupune o
afirmatie de tipul: "Aleg sa ma pretuiesc, sa ma tratez cu respect, sa lupt pentru dreptul meu de a exista". Acest act
primar de autoafirmare constituie baza pe care se dezvolta respectul de sine.
Impacarea cu sine poate exista in stare latenta, pentru ca apoi sa se trezeasca brusc. Ea se poate lupta pentru
viata noastra chiar si atunci cand suntem in culmea disperarii. Cand ne aflam in pragul sinuciderii, ne poate face sa
punem mana pe telefon si sa cerem ajutor. Din abisurile anxietatii sau depresiei, ne poate conduce in cabinetul unui
psihoterapeut. Dupa ce am indurat ani de abuzuri si umilinte, ne poate aduce in starea de a striga in cele din urma:
"Nu!". Cand tot ceea ce ne mai dorim este sa ne asezam in pat si sa murim, ea ne poate obliga sa continuam sa ne
miscam. Este vocea fortei vitale. Este "egoism", in cel mai nobil sens al cuvantului. Daca aceasta voce amuteste,
respectul de sine este prima victima.
Al doilea nivel
Impacarea cu sine este cea care ne da dorinta de a experimenta - adica de a trai cu adevarat, fara remuscari sau
ocolisuri - faptul ca gandim ceea ce gandim, ca simtim ceea ce simtim, ca dorim ceea ce dorim, ca facem ceea ce
facem si ca suntem ceea ce suntem. Este refuzul de a considera orice parte din noi - trupul, emotiile, gandurile,
actiunile, visele - ca fiindu-ne straina, ca neapartinandu-ne. Este dorinta noastra de a experimenta mai degraba decat
a refuza, indiferent care ar fi faptele existentei noastre la un moment dat; dorinta de a ne gandi ideile, de a ne "simti"
sentimentele, de a fi prezenti la realitatea comportamentului nostru.
Dorinta de a ne trai si a ne accepta sentimentele nu implica faptul ca emotiile
ar avea ultimul cuvant asupra a ceea ce facem. Poate ca n-am chef de lucru azi; pot sa-mi recunosc acest
sentiment, sa-l traiesc, sa-l accept... dupa care sa trec la treaba. Voi lucra cu mintea mai clara, deoarece nu incep
ziua cu o autoinselare.
Adesea, cand sa ne eliberam de ele; li s-a permis sa-si spuna cuvantul si acum parasesc scena.
Impacare cu sine este dorinta de a vorbi despre orice emotie sau comportament: "Aceasta este o expresie a
persoanei mele, nu neaparat o expresie care-mi place sau pe care o admir, dar care imi apartine, cel putin in
momentul in care apare".
Este virtutea realismului, si anume a respectului fata de realitate, aplicata propriei persoane.
Daca am aceste ganduri neplacute, asta e situatia; imi asum intreaga realitate a experientei mele. Daca simt
durere, furie, teama sau o bucurie usuratica, le simt asa cum sunt; ceea ce e adevarat e adevarat; nu le rationalizez,
nu le neg si nu incerc sa le justific alungandu-le. Simt ceea ce simt si accept realitatea trairii mele. Daca am actionat
intr-un mod de care mai tarziu imi este rusine, ramane un fapt modul in care am actionat; asta este realitatea si nu-mi
chinui mintea ca sa fac sa dispara acele fapte. Sunt gata sa raman calm in fata a ceea ce stiu ca este adevarat. Ceea
ce este este.
A "accepta" este mai mult decat pur si simplu a "recunoaste" sau a "admite". Inseamna a experimenta, a fi prezent
la, a contempla realitatea, a o absorbi in constiinta mea. E necesar sa ma deschid catre emotiile nedorite si sa le
traiesc deplin, u doar sa le recunosc de forma. Sa presupunem ca sotia ma intreaba: "Cum te simti?", iar eu ii
raspund tensionat si tulburat: "Groaznic". Apoi oftez, tensiunea incepe sa se risipeasca din organismul meu si, pe un
ton total diferit - vocea unei persoane cinstite cu sine - ii spun: "Da, ma simt prost, foarte prost" si incep sa vorbesc
despre ceea ce ma supara. Atunci cand, cu organismul tensionat ca sa evit trairea acelor sentimente, raspunsesem:
"Groaznic", imi negasem sentimentul si in acelasi timp mi-l recunoscusem. Raspunsul intelegator al sotiei m-a ajutat
sa il traiesc, ceea ce mi-a deschis calea pentru a-l aborda. Trairea sentimentelor are putere de vindecare nemijlocita.
Pot sa recunosc un anume fapt si apoi sa trec mai departe cu o asemenea viteza, incat doar imi imaginez ca
practic impacarea cu mine insumi; de fapt, practic numai negarea si autoinselarea. Sa presupunem ca sefa mea
incearca sa-mi explice de ce am gresit ceva anume la serviciu. Imi vorbeste cu bunavointa si fara acuzatii si totusi
sunt iritat, nerabdator si vreau sa inceteze odata si sa plece. in vreme ce imi vorbeste, sunt obligat sa fac fata realitatii
de a fi gresit. Dupa ce pleaca, pot sa-mi expediez realitatea din constiinta - am recunoscut doar ca am gresit, nu-i
suficient? - ceea ce sporeste probabilitatea de a face aceeasi greseala sau una asemanatoare.
Impacarea cu sine este preconditia schimbarii si dezvoltarii. Astfel, daca sunt confruntat cu o greseala pe care am
facut-o, prin asumarea ei sunt liber sa invat din acea greseala si sa o evit in viitor. Nu pot sa invat dintr-o greseala pe
care nu accept ca as fi comis-o.

36

Nu-mi pot ierta o actiune pe care nu recunosc ca am facut-o

Daca refuz sa accept ca adesea traiesc in mod inconstient, cum o sa invat sa trraiesc mai constient? Daca refuz
sa accept ca adesea traiesc in mod iresponsabil, cum o sa invat sa traiesc mai responsabil? Daca refuz sa accept ca
adesea traiesc in mod pasiv, cum o sa invat sa traiesc mai activ?
Nu pot depasi o teama a carei realitate o neg. Nu pot corecta modul in care ma port cu colaboratorii mei daca nu
admit ca exista o problema. Nu-mi pot pot schimba trasaturi despre care sustin cu insistenta ca nu le-as avea. Nu-mi
pot ierta o actiune pe care nu recunosc ca am facut-o.
O pacienta s-a suparat foarte tare pe mine cand am incercat sa-i explic asemenea idei. "Cum de va asteptati ca ei
sa-mi recunosc nivelul infiorator de scazut al respectului de sine?" m-a intrebat ea indignata. "Daca nu acceptati
realitatea locului si momentului in care va aflati", i-am raspuns, "cum va inchipuiti ca veti putea incepe sa va
schimbati?"
Pentru a intelege acest aspect, trebuie sa ne reamintim ca "acceptarea" nu inseamna neaparat "admiratie", sau
"satisfactie" sau "trecere cu vederea". Pot sa accept prezentul si in acelasi timp sa fiu hotarat sa evoluez. Nu
acceptarea, ci negarea ma face sa ma impotmolesc.
Nu pot sa fiu cu adevarat de partea mea, nu pot sa-mi construiesc respectul de sine daca nu imi accept propria
persoana.
Al treilea nivel
Impacarea cu sine impune ideea de intelegere, de prietenie fata de sine.
Sa presupunem ca am facut ceva ce regret sau de care imi e rusine si pentru care imi fac reprosuri. Impacarea cu
sine nu neaga realitatea, nici nu sustine ca ceea ce e gresit ar fi bine, ci cerceteaza contextul in care a avut loc
actiunea respectiva. Vrea sa inteleaga de ce. un lucru gresit sau nepotrivit a fost resimtit la un moment dat ca fiind de
dorit, potrivit sau chiar necesar.
Grija intelegatoare fata de sine nu incurajeaza un comportament nedorit, ci reduce probabilitatea ca acel
comportament sa se repete
Nu intelegem o alta fiinta umana daca nu recunoastem decat ca ceea ce a facut este eronat, rautacios, distructiv
sau orice altceva de genul asta. Trebuie sa cunoastem considerentele interioare care au declansat comportamentul
respectiv. Exista intotdeauna un context in care cele mai a
gresive,actiuni pot avea un sens al lor. Asta nu inseamna ca sunt justificate, ci numai ca pot fi intelese.
Pot sa-mi condamn o anumita fapta si totusi sa simt compasiune fata de mobilurile care au declansat-o. Raman
prieten cu mine insumi. Acest lucru nu are nimic de-a face cu gasirea de alibiuri, cu justificarea sau evitarea
responsabilitatii. Abia dupa ce imi asum responsabilitatea pentru ceea ce am facut pot merge mai departe. Un prieten
bun mi-ar putea spune: "Asta nu-i de demnitatea ta. Si acum spune-mi, ce te-a facut sa crezi ca-i o idee buna sau
macar usor de aparat?"Exact acelasi lucru pot sa mi-l spun si singur.
Am constatat si la pacientii mei si la mine ca acest gen de grija intelegatoare fata de sine nu incurajeaza un
comportament nedorit, ci reduce probabilitatea ca acel comportament sa se repete.
Asa cum e nevoie sa le reprosam celorlalti sau sa-i corectam intr-un mod care sa nu le afecteze respectul de sine intrucat comportamentul viitor va fi modelat de conceptia despre sine - tot astfel trebuie sa avem aceeasi bunavointa
fata de propria persoana. Aceasta este virtutea impacarii cu sine.
-

Practica responsabilitatii fata de sine

Practica responsabilitatii fata de sine presupune sa intelegem urmatoarele:

Sunt raspunzator de implinirea dorintelor mele

Sunt raspunzator de alegerile si actiunile mele
Sunt raspunzator de nivelul de constiinta pe care-l aduc in activitatea mea
Sunt raspunzator de nivelul de constiinta pe care-l aduc in relatiile mele
Sunt raspunzator de comportamentul meu fata de ceilalti - colaboratori, asociati, clienti, partener, copii, prieteni
Sunt raspunzator de modul in care imi stabilesc prioritatile in timp
Sunt raspunzator de calitatea comunicarii mele cu ceilalti
Sunt raspunzator de fericirea mea personala
Sunt raspunzator de acceptarea sau alegerea valorilor conform carora traiesc
Sunt raspunzator de ridicarea respectului meu de sine
Ce implica fiecare dintre aceste aspecte in termeni comportamentului?

37

Practica autoafirmarii
Cu cativa ani in urma, adresandu-ma unei clase de elevi de la profilul pedagogic,an terminal,, am vrut sa-i fac sa
inteleaga la ce nivel subtil se poate manifesta teama de autoafirmare.
Am intrebat daca cineva dintre cei prezenti crede ca are dreptul de a exista. Toata lumea a ridicat mana. Apoi am
solicitat un voluntar care sa ma ajute intr-o demonstratie. Un tanar a venit in fata si i-am spus: "Am dreptul sa exist".
Spune-o rar si observa ce simti pe masura ce o spui. Si in timp ce tu faci acest lucru, as vrea ca toti ceilalti din clasa
sa va intrebati: Il cred? Cred intr-adevar ceea ce spune?"
Tanarul si-a pus mainile in sold si a declarat pe un ton razboinic: "Am dreptul sa exist". A spus-o de parca s-ar fi
pregatit de lupta. Si cu fiecare repetare, parea tot mai belicios.
"Dar nimeni nu te contrazice", am subliniat eu. "Nimeni nu te provoaca. Poti s-o spui fara sfidare sau fara o atitudine
defensiva?"
N-a putut. In voce avea mereu prezenta anticiparea unui atac. Nimeni nu credea ca e vonvins de ceea ce spune.
O tanara a venit apoi in fata si a spus cu un glas rugator si cu un zambet care parca cerea iertare:"Am dreptul sa
exist". Nici pe ea n-a crezut-o nimeni.
A venit apoi altcineva. Avea vocea aroganta, dispretuitoare, afectata, un actor care juca un rol cu o nepricepere
stanjenitoare.
Un student protesta: "Dar nu-i un test cinstit. Sunt timizi, neobisnuiti sa vorbeasca in public, de aceea par incordati".
L-am rugat sa vina in fata si sa spuna pur si simplu: "Doi si cu doi fac patru." A spus-o cu absoluta usurinta si
convingere. Apoi l-am rugat sa spuna : '' Am dreptul sa exist ". Parea tensionat , superficial , neconvingator .
Clasa a inceput sa rada . Au inteles . Sa stai in fata clasei si sa spui ca doi si cu doi fac patru nu era greu . Dar sa-ti
afirmi dreptul de a exista era dificil .
Ce inseamna pentru voi fraza : " Am dreptul de a exista ? " am intrebat ." Desigur ca in acest context nu o luam in
primul rand ca pe o afirmatie politica , asa ca in Declaratia de Independenta .Aici ne referim la ceva mai mult
psihologic . Dar la ce anume ? " " Inseamna ca viata mea imi apartine " , a spus un student . "Inseamna ca pot sa fac
ce vreau " , a spus altul .
" Inseamna ca nu trebuie sa satisfac asteptarile parintilor in ceea ce ma priveste , ci trebuie sa le satisfac pe ale mele
" , a spus altul .
" Inseamna ca pot sa spun nu , atunci cand vreau " .
" Inseamna ca am dreptul sa-mi respect propriul interes " .
" Inseamna ca ceea ce vreau eu conteaza " .
" Inseamna ca pot sa spun si sa fac ceea ce cred ca e bine " .
" Inseamna ca nu trebuie sa-mi construiesc intreaga viata astfel incat sa nu-mi supar mama".
Acestea erau cateva intelesuri personale ale afirmatiei "Am dreptul sa exist". Dar de fapt asta era ceea ce ei nu
puteau afirma cu seninatate si incredere intr-o incapere in care se aflau semenii lor. Odata parcursa aceasta etapa,
am inceput sa vorbesc cu ei despre autoafirmare si respect de sine.
Ce este autoafirmarea ?
Autoafirmarea inseamna onorarea dorintelor, nevoilor si valorilor proprii si cautarea unor forme adecvate pentru
exprimarea lor in realitate.
Opusul ei este acea capitulare in fata timiditatii, care consta in a ma expedia intr-un subteran perpetuu, unde tot ceea
ce sunt eu insumi zace ascuns sau nascut mort; este evitarea confruntarii cu cineva care are valori diferite de ale
mele; inseamna sa faci pe plac cuiva, sa-l impaci, sa-l pacalesti, sau pur si simplu sa-i "apartii".
Autoafirmarea nu inseamna beligeranta si o agresivitate nepotrivita; nu inseamna sa ajung in fata dand din coate; nu
inseamna sa-mi sustin drepturile, ramanand orb sau indiferent la drepturile celorlalti. Inseamna pur si simplu dorinta
de a ma sustine pe mine insumi, de a fi cine sunt fara retinere, de a ma trata cu respect in toate contactele umane.
Inseamna refuzul de a-mi falsifica persoana doar pentru a placea celorlalti.
Autoafirmarea inseamna dorinta de a ma sustine pe mine insumi, de a fi cine sunt fara
retinere, de a ma trata cu respect in toate contactele umane.
A practica autoafirmarea inseamna a trai autentic, a vorbi si a actiona pe baza celor mai adanci convingeri si
sentimente - ca mod de a trai, ca regula de viata (evident ca pot exista imprejurari speciale in care s-ar putea sa aleg
in mod justificat sa nu fac asta - cum ar fi cazul in care m-as confrunta cu un raufacator).
O autoafirmare adecvata acorda atentie contextului. Formele de autoexprimare corespunzatoare situatiei in care te
joci cu un copil sunt evident diferite de cele corespunzatoare unei sedinte a consiliului de administratie. A respecta
diferenta nu inseamna "a-ti sacrifica autenticitatea", ci pur si simplu a te concentra asupra realitatii. In fiecare context
vor fi forme corespunzatoare si necorespunzatoare ale autoafirmarii. Uneori autoafirmarea se manifesta acceptand
voluntar o idee sau facand un compliment; alteori prin refuzul de a zambi la o gluma proasta. In situatiile concrete

38

,cineva nu-si poate spune toate gandurile si nici nu este necesar sa o faca. Necesar este insa sa stii ce gandesti si sa
ramai cel adevarat.
In vreme ce forma de autoafirmare variaza in functie de context, in fiecare situatie exista o posibilitate de alegere intre
a fi autentic sau nu, adevarat sau nu. Daca nu dorim sa ne confruntam cu aceasta alegere, o putem bineninteles
nega . Vom sustine ca suntem neajutorati. Dar alegerea exista intotdeauna.
Ce este si ce nu este autoafirmarea
1. Intr-o societate impartita in clase, cand un superior vorbeste unui inferior, ochii celui din urma se pleaca. Sclavul
este cel care priveste in jos, nu stapanul. In Sud era o vreme cand un negru putea fi batut pentru insulta de a fi
indraznit sa ridice privirea spre o femeie alba.A privi este un act de autoafirmare si a fost intotdeauna inteles astfel.
Primul si principalul act al autoafirmarii este afirmarea constiintei. Ea este cea care impune alegerea de a vedea, a
gandi, a fi constient, a trimite lumina constiintei in afara, catre lume, si in interior, catre propria fiinta. A pune intrebari
este un act de autoafirmare. A contesta o autoritate este un act de autoafirmare. A gandi cu propria minte - si a
sustine ceea ce gandesti - este baza autoafirmarii. Nerespectarea acestei responsabilitati inseamna nerespectarea
sinelui la nivelul cel mai elementar.
Desi autoafirmarea necesita capacitatea de a spune "nu", ea se verifica in cele din urma nu prin ceea ce
dezaprobam, ci prin ceea ce sustine. O viata care consta numai dintr-un sir de negari nu poate fi decat o irosire si o
tragedie. Autoafirmarea cere nu numai sa ne opunem la ceea ce ne displace, dar sa traim si sa ne exprimam valorile.
In aceasta privinta, ea se leaga strans de problema integritatii.
Autoafirmarea incepe cu actul gandirii, dar nu trebuie sa se opreasca acolo. Autoafirmarea presupune aducerea
noastra in lume. A aspira nu inseamna inca autoafirmare, sau inseamna doar in mica masura ; dar a-ti realiza
aspiratiile inseamna autoafirmare. A tine la unele valori nu este inca autoafirmare, sau doar in mica masura; a le urma
si a le sustine in lume inseamna autoafirmare. Este o grava autoinselare sa te consideri o persoana "care tine la
valori", sau "un idealist", si de fapt sa nu-ti urmezi valorile. A-ti petrece viata visand nu este autoafirmare; si de fapt sa
nu- ti urmezi valorile.A-ti petrece viata visand nu este autoafirmare; a fi in stare ca la sfarsit sa spui: "In vreme ce se
petrecea viata mea, eu eram acolo, am trait-o" inseamna autoafirmare.
2. A practica autoafirmarea in mod logic si consecvent inseamna a fi sigur de dreptul de a exista, care decurge din
constiinta faptului ca viata mea nu apartine altora si ca eu nu ma aflu pe acest pamant pentru a implini asteptarile
altora. Pentru multi, aceasta este o responsabilitate infricosatoare. Inseamna ca isi iau viata in propriile maini.
Inseamna ca nu te poti baza nici pe mama, nici pe tata si nici pe alte personaje cu autoritate care sa-ti fie protectori.
Inseamna ca ei sunt raspunzatori de existenta lor proprie, ca si de generarea propriului sentiment de securitate. Nu
frica de responsabilitate, ci capitularea in fata acestei frici este principalul factor care contribuie la subminarea
respectului de sine. Daca nu lupt pentru dreptul meu de a exista - dreptul de a-mi apartine mie insumi - cum altfel
pot sa traiesc sentimentul demnitatii personale? Cum pot sa traiesc la un nivel decent al respectului de sine?
Viata mea nu apartine altora, iar eu nu ma aflu pe acest pamant
pentru a indeplini asteptarile altora
Pentru a practica autoafirmarea in mod constant, am nevoie de convingerea ca ideile si dorintele mele sunt
importante. Din pacate, adesea lipseste aceasta convingere. Cand eram tineri, multi dintre noi am primit semnale
potrivit carora ceea ce gandeam, simteam, sau doream noi nu era important. De fapt, am fost invatati ca: "Ceea ce
vrei tu nu-i important; e important numai ceea ce doresc ceilalti". Poate ca am fost intimidati de acuzatiile de
"egoism" care ni se aduceau ori de cate ori incercam sa ne sustinem ideile proprii.
e multe ori este nevoie de curaj ca sa pretuim ceea ce dorim si sa luptam pentru asta. Pentru multi insa, capitularea si
sacrificiul de sine sunt mai usoare. Ele nu necesita integritatea si responsabilitatea pe care le impune egoismul
inteligent.
3. In cadrul unei institutii, autoafirmarea este necesara nu numai pentru a avea pur si simplu o idee buna, ci si
pentru a o dezvolta, a te lupta pentru ideea respectiva, a gasi adepti, a face tot ce-ti sta in putinta pentru a o traduce
in realitate. Lipsa acestei practici face ca nenumarate contributii potentiale sa moara inainte de a se naste.
Fara o autoafirmare corespunzatoare, suntem spectatori, nu participanti. Un respect de sine sanatos ne cere sa sarim
in arena, sa fim gata sa ne suflecam manecile.
4. In sfarsit, autoafirmarea presupune dorinta de a ne confrunta cu provocarile vietii mai degraba decat de a ne
eschiva de la ele, ca si stradania de a obtine victorii. Cand ne extindem frontierele capacitatii noastre de a invinge,
ne xtindem eficacitatea sinelui si consideratia fata de sine. Cand ne angajam in noi domenii de studiu, cand ne
asumam sarcini ce ne solicita, ne marim puterea personala. Ne aruncam tot mai departe in univers. Ne afirmam
existenta
Cand incercam sa intelegem ceva si ne izbim de un zid, perseverarea este un act de autoafirmare. Cand ne angajam
sa dobandim noi deprinderi, sa absorbim noi cunostinte, sa ne straduim sa atingem un nivel superior de competenta practicam autoafirmarea.
'

39

Un respect de sine sanatos ne cere sa sarim in arena - sa fim gata sa ne suflecam manecile
Cand invatam cum sa avem o relatie stransa fara sa ne abandonam propria persoana
,. cand invatam sa fim generosi fara sa ne sacrificam, cand invatam sa cooperam cu altii fara sa ne tradam
standardele si convingerile, practicam autoafirmarea.
Ce impune viata traita cu scop
Ca mod de functionare in lume, practica de a trai urmarind un scop impune urmatoarele aspecte esentiale:
Afumarea responsabilitatii pentru formularea constienta a obiectivelor si scopurilor
Preocuparea de a identifica actiunile necesare pentru atingerea obiectivelor
Monitorizarea comportamentului pentru a verifica daca acesta este coerent cu obiectivele
Atentia acordata rezultatelor obtinute in urma actiunilor, pentru a sti daca ele ne conduc acolo unde vrem.
Practica integritatii personale
Pe masura ce ne maturizam si ne dezvoltam propriile valori si standarde (sau le preluam de la altii), problema
integritatii personale capata o tot mai mare importanta in autoevaluare.
Integritatea se refera la integrarea idealurilor, convingerilor, standardelor, credintelor cu comportamentul. Atunci
cand comportamentul este coerent cu valorile declarate, cand idealurile se potrivesc cu practica, putem spune ca
avem integritate.
Observati ca inca inainte de a ridica macar problema integritatii, avem nevoie de principiile de comportament:
convingerile morale despre ceea ce se cuvine sau nu; judecatile asupra actiunilor corecte sau gresite. Daca nu
detinem inca niste standarde, ne aflam pe o treata de dezvoltare atat de scazuta, incat niste standarde, ne aflam pe o
treapta de dezvoltare atat de scazuta, incat nici macar nu putem fi acuzati de ipocrizie. Intr-o asemenea situatie,
problemele noastre sunt mult prea grave si nu le putem descrie doar ca fiind "o lipsa de integritate". Integritatea se
pune ca problema numai pentru cei care sustin standarde si valori, ceea ce inseamna, desigur, marea majoritate a
oamenilor.
Cand ne comportam de o maniera care intra in conflict cu judecatile noastre asupra a ceea ce se cuvine sau nu,
ne facem de ras fata de noi insine. Ne respectam mai putin. Iar daca politica asta devine un obicei, avem mai putina
incredere in noi insine sau chiar incetam total sa mai avem incredere in propria persoana.
Nu, nu ni se ia dreptul de a practica impacarea cu sine in sensul fundamental prezentat mai inainte; am subliniat
faptul ca impacarea cu sine este o preconditie a schimbarii sau ameliorarii. Dar respectul de sine sufera fatalmente.
Iar atunci cand o fisura a integritatii produce o lezare a respectului de sine, numai practica integritatii poate sa o
vindece.
Cand ne comportam de o maniera care intra in conflict cu judecatile noastre asupra a ceea ce se cuvine sau
nu, ne facem de ras fata de noi insine.
La nivelul cel mai simplu, integritatea personala impune intrebari precum: Sunt eu onest, onorabil si demn de
incredere? Imi implinesc promisiunile? Fac acele lucruri despre care afirm ca le admir si evit acele lucruri despre care
afirm ca le detest? Sunt cinstit si drept in relatiile mele cu ceilalti?
Uneori ne putem trezi prinsi in conflictul dintre diferitele valori ce se confrunta intr-un anumit context, iar solutia sar putea sa nu fie prea evidenta. Integritatea nu ne garanteaza ca vom face cea mai buna alegere: ea ne cere numai
un efort autentic pentru gasirea celei mai bune solutii, si anume efortul de a ramane constienti, in contact cu ceea ce
stim, de a face apel la o maxima claritate rationala, de a ne asuma raspunderea pentru alegerea noastra si pentru
consecintele acesteia, de a nu cauta sa ne ascundem intr-o ceata mentala.
Convingerile despre sine care sustin respectul de sine
Generalitati
Am dreptul de a exista
Am mare valoare pentru mine insumi
Am dreptul de a-mi onora nevoile si dorintele, de a le considera importante.
Nu ma aflu pe acest pamant pentru a implini asteptarile altcuiva; viata mea imi apartine. (Si acest lucru este tot
atat de adevarat pentru orice alta fiinta umana. Fiecare persona este posesoarea propriei vieti; nu exista nimeni pe
acest pamant care sa traiasca pentru a-mi implini asteptarile).
Nu ma consider proprietatea nimanui si nici nu consider pe altcineva proprietatea mea.

40

Sunt demn de iubire

Sunt demn de admiratie
De regula, voi fi placut si respectat de catre oamenii pe care-i plac si-i respect.
Ar trebui sa ma port cinstit si drept cu ceilalti, iar ceilalti ar trebui sa se poarte cu mine cinstit si drept.
Merit sa fiu tratat cu amabilitate si respect de catre oricine.
Daca oamenii se poarta cu mine fara amabilitate si fara respect, acest lucru se reflecta asupra lor si nu asupra
mea. Se va reflecta supra mea numai daca le consider comportamentul ca fiind corect in ce ma priveste.
Daca o persoana care imi place nu-mi raspunde in acelasi mod, s-ar putea ca acest lucru sa fie dezamagitor sau
chiar dureros, dar nu reflecta valoarea mea personala.
Nici o alta persoana sau un alt grup nu are puterea de a stabili ce trebuie sa gandesc si sa simt in legatura cu
propria persoana.
Am incredere in mintea mea.
Vad ceea ce vad si stiu ceea ce stiu.
Este mai important sa stiu ce este adevarat decat sa "am dreptate" in ciuda faptelor reale.
Daca perseverez, pot sa inteleg lucrurile pe care trebuie sa le inteleg.
Nici o alta persoana sau un alt grup nu are puterea de a stabili ce trebuie sa gandesc si sa simt in legatura
cu propria persoana.
Daca perseverez si obiectivele mele sunt in stare sa le ating.
Pot sa fac fata provocarilor fundamentale ale vietii.
Merit sa fiu fericit.
Imi sunt "suficient". (Asta nu inseamna ca nu mai am nimic de invatat si ca nu mai exista nici o directie pe care sa
evoluez; inseamna ca am dreptul la o impacare fireasca cu mine, asa cum s-a discutat mai inainte)
Sunt capabil sa ma ridic dupa o infringere.
Am dreptul de a face greseli; aceasta este una din modalitatile prin care invat. Greselile nu sunt de fapt, numai ca
sa castig popularitate sau aprobare. Nu este vorba despre ceea ce cred "ei", ceilalti; este vorba despre ceea ce stiu
eu. Si ceea ce stiu eu este mai important pentru mine decat o convingere gresita din mintea altcuiva.
Nimeni nu are dreptul de a-mi impune idei si valori pe care nu le accept, tot asa cum nici eu nu am dreptul sa impun
altora ideile si valorile mele.
Daca obiectivele mele sunt rationale, merit sa reusesc in ceea ce incerc.
Fericirea si succesul sunt stari firesti pentru mine - asemenea sanatatii - si nu niste aberatii temporare ale ordinii reale
a lucrurilor; ca si in cazul bolilor, aberatia este un dezastru.
Evolutia sinelui si autoimplinirea sunt morale firesti.
Fericirea si realizarea de sine sunt scopuri nobile.
A trai in mod constient
Cu cat sunt mai constient de faptele care isi pun amprenta asupra intereselor valorilor, nevoilor si obiectivelor
mele, cu atat viata mea va merge mai bine.
Este o bucurie sa-mi exersez mintea.
Imi este mai util sa-mi corectez greselile decat sa pretind ca ele nu exista.
Imi este mai util sa-mi sustin valorile in mod constient decat inconstient; sa le analizez mai degraba decat sa le impun
necritic, asemenea unor "axiome" de nediscutat.
Trebuie sa stau de veghe in privinta tentatiilor de a evita unele fapte neplacute; trebuie sa-mi controlez impulsurile
de evitare si nu sa fiu dominat de ele.
Daca inteleg contextul mai amplu in care traiesc si actionez, voi fi mai eficient; merita sa-mi inteleg mediul si
anturajul.
Pentru a continua sa fiu fericit, e nevoie sa-mi extind mereu cunostintele; invatatura trebuie sa fie un mod de
viata.
Cu cat ma cunosc si ma inteleg mai bine, cu atat pot sa-mi creez o viata mai buna. Autoanaliza este un imperativ
al unei existente implinite.
Impacarea cu sine
La nivelul cel mai profund, eu exist pentru mine insumi
La nivelul cel mai profund, ma impac cu mine insumi
Accept realitatea gandurilor mele, chiar si atunci cand nu sunt de acord cu ele si nu aleg sa ma conduc dupa ele; nu
le neg si nici nu le resping.
Imi pot accepta sentimentele si emotiile chiar daca nu-mi plac, nu le aprob si nu ma las condus de ele; nu le neg si nu
le resping.

41

Pot sa accept ca am facut ceea ce am facut chiar si atunci cand regret sau condamn acest lucru. Nu-mi neg si nu-mi
resping comportamentul.
Accept ca ceea ce gandesc, simt sau fac reprezinta o expresie a fiintei mele, cel putin in momentul respectiv. Nu sunt
constrans de gandurile, sentimentele sau actiunile pe care nu le pot aproba, dar nu ma sustrag realitatii lor si nici nu
pretind ca nu-mi apartin.
Accept realitatea problemelor mele, dar ele nu ma definesc. Problemele mele nu sunt esenta fiintei mele. Teama,
durerea, confuzia sau greselile nu sunt miezul existentei mele
La nivelul cel mai profund, eu exist pentru mine insumi
Responsabilitatea fata de sine
Sunt responsabil de existenta mea
Sunt responsabil de implinirea dorintelor mele
Sunt responsabil de alegerile si actiunile mele
Sunt responsabil de nivelul de constiinta cu care tratez munca si alte activitati ale mele
Sunt responsabil de nivelul de constiinta cu care tratez relatiile mele
Sunt responsabil de comportamentul meu fata de alti oameni - colaboratori, asociati, clienti, partener, copii, prieteni
Sunt responsabil de felul in care imi stabilesc prioritatile in timp
Sunt responsabil de calitatea modului in care comunic cu ceilalti
Sunt responsabil de fericirea mea personala
Sunt responsabil de cresterea respectului meu de sine; nimeni altcineva nu-mi poate da respect de sine
In ultima instanta, imi accept singuratatea. Adica accept faptul ca nimeni nu vine sa-mi puna viata in ordine sau sa ma
salveze, sa-mi rascumpere copilaria sau sa ma sustraga de la consecintele propriilor mele alegeri si actiuni. In
anumite probleme, oamenii ar putea sa ma ajute, dar nimeni nu-si poate asuma responsabilitatea existentei mele.
Asa cum nimeni altcineva nu poate respira in locul meu, tot asa nimeni altcineva nu-mi poate prelua nici una din
functiile fundamentale ale vietii, cum ar fi experienta eficacitatii sinelui si a consideratiei fata de sine.
Nevoia de responsabilitate fata de sine este naturala; nu o consider o tragedie.
Autoafirmarea
In general, este bine pentru mine sa imi exprim gandurile, convingerile si sentimentele, daca nu ma aflu intr-o situatie
in care consider in mod obiectiv ca acest lucru nu este de dorit.
Am dreptul de a ma exprima pe mine insumi in concordanta cu situatia data
Am dreptul de a ma lupta pentru convingerile mele.
Am dreptul sa-mi consider sentimentele si valorile ca fiind importante.
Este in interesul meu ca ceilalti sa vada si sa stie cine sunt.
A trai urmarind un scop
Numai eu pot alege corect obiectivele si scopurile pentru care traiesc.
Nimeni altcineva nu-mi poate concepe existenta in mod corespunzator.
Ca sa reusesc, trebuie sa invat cum sa-mi ating obiectivele si scopurile.
Trebuie sa concep si apoi sa implementez un plan de actiune.
Ca sa reusesc, trebuie sa acord atentie rezultatului actiunii mele
E in interesul meu sa verific realitatea intr-o masura cat mai mare - si anume, cautand informatiile si feed-back-ul care
isi pun amprenta pe convingerile, actiunile si scopurile mele.
Trebuie sa practic autodisciplina nu ca pe un "sacrificiu", ci ca pe o preconditie fireasca a capacitatii de a-mi atinge
obiectivele
Integritatea personala
Ar trebui sa pun in practica ceea ce sustin.
Ar trebui sa-mi tin promisiunile.
Ar trebui sa-mi onorez angajamentele.
Ar trebui sa ma comport onest, drept, generos si cu intelegere fata de ceilalti oameni.
Ar trebui sa lupt pentru consecventa morala.
Respectul de sine este mai valoros decat orice recompensa pe termen scurt obtinuta de pe urma tradarii lui
Ar trebui sa lupt pentru a face din viata mea o reflectare a viziunii mele interioare asupra binelui.

42

Respectul de sine este mai valoros decat orice recompensa pe termen scurt obtinuta de pe urma tradarii lui.
Convingerile despre realitate care sustin respectul de sine
Ceea ce este este; un fapt e un fapt.
Orbirea aleasa de bunavoie nu transforma irealul in real si nici realul in ireal.
Respectul fata de faptele realitatii (atat cat le inteleg eu) conduce la rezultate mai satisfacatoare decat sfidarea
faptelor realitatii.
Supravetuirea si starea de bine depind de exersarea corespunzatoare a constiintei. Evitarea responsabilitatii nu intra
in discutie.
In principiu, constiinta este vrednica de incredere; cunoasterea este tangibila; realitatea este cognoscibila.
Valorile care elimenteaza si sustin viata si implinirea unei persoane pe acest pamant sunt superioare celor care le
pun in pericol sau le ameninta.
Fiintele umane sunt scopuri in sine, nu mijloace pentru scopurile altora, si trebuie tratate ca atare. O persoana nu
apartine nici familiei, nici comunitatii, nici bisericii, nici statului, nici societatii, nici lumii. O fiinta umana nu este o
proprietate.
Orice asociere intre adulti ar trebui sa fie alegerea constienta si benevola a fiecaruia dintre ei.
Nu ar trebui sa ne sacrificam pe noi pentru altii si nici pe altii pentru noi; ar trebui sa renuntam la ideea de sacrificiu
uman ca ideal moral.
Relatiile bazate pe schimbul de valori sunt superioare celor bazate pe sacrificiul unei persoane in favoarea alteia.
O lume in care ne consideram pe noi insine si unii pe altii ca persoane care raspund de alegerile si actiunile lor
functioneaza mai bine decat o lume in care se neaga o asemenea responsabilitate.
Negarea responsabilitatii personale nu slujeste respectului de sine al nimanui si cu atat mai putin al personei care
neaga.
Inteles sub aspect rational, ceea ce este moral este si eficace.
Comentariu
A spune despre oricare dintre aceste idei: "Sunt de acord cu asta" nu inseamna deocamdata ca ea face parte
integranta din sistemul de convingeri al celui ce afirma. Asa cum am aratat mai sus, ideile se califica drept convingeri
numai daca sunt resimtite ca adevarate la un nivel destul de profund si daca se manifesta in comportament.
Lista de convingeri nu se pretinde exhaustiva. Probabil ca exista si altele care influenteaza tot atat de puternic nivelul
respectului de sine. Eu le-am enumerat numai pe acelea de care sunt constient ca sustin categoric cele sase practici.
In masura in care sunt traite in mod sincer, ele tind sa trezeasca constiinta, impacarea cu sine, responsabilitatea fata
de sine, autoafirmarea, orientarea spre scop si integritatea.
Consider evident faptul ca eu privesc aceste convingeri ca fiind garantate rational. Ele nu sunt niste simple
"postulate" arbitrare. Dar pentru ca nu sunt pregatit ca, in acest context, sa ofer o aparare riguroasa a fiecaruia dintre
ele, ma voi rezuma la a observa ca ele reprezinta factori motivationali puternici pentru acele actiuni care sustin starea
de bine psihic, Privite din perspectiva celor sase stalpi, ele au in mod clar outilitate functionala. Sunt flexibile si
alimenteaza energetic respectul de sine.
Un standard al valorii
Asa cum cei sase stalpi asigura un cadru de referinta din perspectiva caruia se apreciaza convingerile, tot asa ei
asigura si un standard conform caruia se apreciaza practicile de crestere a copiilor, practicile educative, politicile
institutiilor, sistemele de valori ale diferitelor culturi si activitatile psihoterapeutilor. In fiecare situatie, ne putem intreba
Aceasta practica, politica, valoare sau invatatura sprijina si incurajeaza cei sase stalpi sau ii descurajeaza si ii
submineaza? Conduce ea la cresterea sau la scaderea respectului de sine?
Nu vreau sa sugerez ca respectul de sine este singurul criteriu dupa care trebuie judecate lucrurile. Dar daca
alimentarea respectului de sine este scopul nostru, atunci este bine sa stim cum este el afectat de diferitele procedee
si invataturi.
Practicile si convingerile pe care le-am discutat apartin factorilor "interni" care isi pun amprenta asupra respectului de
sine; si anume, ei exista sau sunt generatii din interiorul individului. Ne vom ocupa acum de examinarea factorilor
"externi", adica a celor care isi au originea in mediu.
Care este rolul si contributia celorlalti oameni? Care este impactul potential al parintilor, profesorilor, directorilor,
psihoterapeutilor si al culturii in care traim?
Viata mea nu apartine altora, iar eu nu ma aflu pe acest pamant
pentru a indeplini asteptarile altora
Pentru a practica autoafirmarea in mod constant, am nevoie de convingerea ca ideile si dorintele mele sunt

43

importante. Din pacate, adesea lipseste aceasta convingere. Cand eram tineri, multi dintre noi am primit semnale
potrivit carora ceea ce gandeam, simteam, sau doream noi nu era important. De fapt, am fost invatati ca: "Ceea ce
vrei tu nu-i important; e important numai ceea ce doresc ceilalti". Poate ca am fost intimidati de acuzatiile de
"egoism" care ni se aduceau ori de cate ori incercam sa ne sustinem ideile proprii.
e multe ori este nevoie de curaj ca sa pretuim ceea ce dorim si sa luptam pentru asta. Pentru multi insa, capitularea si
sacrificiul de sine sunt mai usoare. Ele nu necesita integritatea si responsabilitatea pe care le impune egoismul
inteligent.
3. In cadrul unei institutii, autoafirmarea este necesara nu numai pentru a avea pur si simplu o idee buna, ci si
pentru a o dezvolta, a te lupta pentru ideea respectiva, a gasi adepti, a face tot ce-ti sta in putinta pentru a o traduce
in realitate. Lipsa acestei practici face ca nenumarate contributii potentiale sa moara inainte de a se naste.
Fara o autoafirmare corespunzatoare, suntem spectatori, nu participanti. Un respect de sine sanatos ne cere sa sarim
in arena, sa fim gata sa ne suflecam manecile.
4. In sfarsit, autoafirmarea presupune dorinta de a ne confrunta cu provocarile vietii mai degraba decat de a ne
eschiva de la ele, ca si stradania de a obtine victorii. Cand ne extindem frontierele capacitatii noastre de a invinge,
ne xtindem eficacitatea sinelui si consideratia fata de sine. Cand ne angajam in noi domenii de studiu, cand ne
asumam sarcini ce ne solicita, ne marim puterea personala. Ne aruncam tot mai departe in univers. Ne afirmam
existenta
Cand incercam sa intelegem ceva si ne izbim de un zid, perseverarea este un act de autoafirmare. Cand ne angajam
sa dobandim noi deprinderi, sa absorbim noi cunostinte, sa ne straduim sa atingem un nivel superior de competenta practicam autoafirmarea.
'
Un respect de sine sanatos ne cere sa sarim in arena - sa fim gata sa ne suflecam manecile
Cand invatam cum sa avem o relatie stransa fara sa ne abandonam propria persoana
,. cand invatam sa fim generosi fara sa ne sacrificam, cand invatam sa cooperam cu altii fara sa ne tradam
standardele si convingerile, practicam autoafirmarea.
Ce impune viata traita cu scop
Ca mod de functionare in lume, practica de a trai urmarind un scop impune urmatoarele aspecte esentiale:
Afumarea responsabilitatii pentru formularea constienta a obiectivelor si scopurilor
Preocuparea de a identifica actiunile necesare pentru atingerea obiectivelor
Monitorizarea comportamentului pentru a verifica daca acesta este coerent cu obiectivele
Atentia acordata rezultatelor obtinute in urma actiunilor, pentru a sti daca ele ne conduc acolo unde vrem.
Practica integritatii personale
Pe masura ce ne maturizam si ne dezvoltam propriile valori si standarde (sau le preluam de la altii), problema
integritatii personale capata o tot mai mare importanta in autoevaluare.
Integritatea se refera la integrarea idealurilor, convingerilor, standardelor, credintelor cu comportamentul. Atunci
cand comportamentul este coerent cu valorile declarate, cand idealurile se potrivesc cu practica, putem spune ca
avem integritate.
Observati ca inca inainte de a ridica macar problema integritatii, avem nevoie de principiile de comportament:
convingerile morale despre ceea ce se cuvine sau nu; judecatile asupra actiunilor corecte sau gresite. Daca nu
detinem inca niste standarde, ne aflam pe o treata de dezvoltare atat de scazuta, incat niste standarde, ne aflam pe o
treapta de dezvoltare atat de scazuta, incat nici macar nu putem fi acuzati de ipocrizie. Intr-o asemenea situatie,
problemele noastre sunt mult prea grave si nu le putem descrie doar ca fiind "o lipsa de integritate". Integritatea se
pune ca problema numai pentru cei care sustin standarde si valori, ceea ce inseamna, desigur, marea majoritate a
oamenilor.
Cand ne comportam de o maniera care intra in conflict cu judecatile noastre asupra a ceea ce se cuvine sau nu,
ne facem de ras fata de noi insine. Ne respectam mai putin. Iar daca politica asta devine un obicei, avem mai putina
incredere in noi insine sau chiar incetam total sa mai avem incredere in propria persoana.
Nu, nu ni se ia dreptul de a practica impacarea cu sine in sensul fundamental prezentat mai inainte; am subliniat
faptul ca impacarea cu sine este o preconditie a schimbarii sau ameliorarii. Dar respectul de sine sufera fatalmente.
Iar atunci cand o fisura a integritatii produce o lezare a respectului de sine, numai practica integritatii poate sa o
vindece.
Cand ne comportam de o maniera care intra in conflict cu judecatile noastre asupra a ceea ce se cuvine sau
nu, ne facem de ras fata de noi insine.

44

La nivelul cel mai simplu, integritatea personala impune intrebari precum: Sunt eu onest, onorabil si demn de
incredere? Imi implinesc promisiunile? Fac acele lucruri despre care afirm ca le admir si evit acele lucruri despre care
afirm ca le detest? Sunt cinstit si drept in relatiile mele cu ceilalti?
Uneori ne putem trezi prinsi in conflictul dintre diferitele valori ce se confrunta intr-un anumit context, iar solutia sar putea sa nu fie prea evidenta. Integritatea nu ne garanteaza ca vom face cea mai buna alegere: ea ne cere numai
un efort autentic pentru gasirea celei mai bune solutii, si anume efortul de a ramane constienti, in contact cu ceea ce
stim, de a face apel la o maxima claritate rationala, de a ne asuma raspunderea pentru alegerea noastra si pentru
consecintele acesteia, de a nu cauta sa ne ascundem intr-o ceata mentala.
Convingerile despre sine care sustin respectul de sine
Generalitati
Am dreptul de a exista
Am mare valoare pentru mine insumi
Am dreptul de a-mi onora nevoile si dorintele, de a le considera importante.
Nu ma aflu pe acest pamant pentru a implini asteptarile altcuiva; viata mea imi apartine. (Si acest lucru este tot
atat de adevarat pentru orice alta fiinta umana. Fiecare persona este posesoarea propriei vieti; nu exista nimeni pe
acest pamant care sa traiasca pentru a-mi implini asteptarile).
Nu ma consider proprietatea nimanui si nici nu consider pe altcineva proprietatea mea.
Sunt demn de iubire
Sunt demn de admiratie
De regula, voi fi placut si respectat de catre oamenii pe care-i plac si-i respect.
Ar trebui sa ma port cinstit si drept cu ceilalti, iar ceilalti ar trebui sa se poarte cu mine cinstit si drept.
Merit sa fiu tratat cu amabilitate si respect de catre oricine.
Daca oamenii se poarta cu mine fara amabilitate si fara respect, acest lucru se reflecta asupra lor si nu asupra
mea. Se va reflecta supra mea numai daca le consider comportamentul ca fiind corect in ce ma priveste.
Daca o persoana care imi place nu-mi raspunde in acelasi mod, s-ar putea ca acest lucru sa fie dezamagitor sau
chiar dureros, dar nu reflecta valoarea mea personala.
Nici o alta persoana sau un alt grup nu are puterea de a stabili ce trebuie sa gandesc si sa simt in legatura cu
propria persoana.
Am incredere in mintea mea.
Vad ceea ce vad si stiu ceea ce stiu.
Este mai important sa stiu ce este adevarat decat sa "am dreptate" in ciuda faptelor reale.
Daca perseverez, pot sa inteleg lucrurile pe care trebuie sa le inteleg.
Nici o alta persoana sau un alt grup nu are puterea de a stabili ce trebuie sa gandesc si sa simt in legatura
cu propria persoana.
Daca perseverez si obiectivele mele sunt in stare sa le ating.
Pot sa fac fata provocarilor fundamentale ale vietii.
Merit sa fiu fericit.
Imi sunt "suficient". (Asta nu inseamna ca nu mai am nimic de invatat si ca nu mai exista nici o directie pe care sa
evoluez; inseamna ca am dreptul la o impacare fireasca cu mine, asa cum s-a discutat mai inainte)
Sunt capabil sa ma ridic dupa o infringere.
Am dreptul de a face greseli; aceasta este una din modalitatile prin care invat. Greselile nu sunt de fapt, numai ca
sa castig popularitate sau aprobare. Nu este vorba despre ceea ce cred "ei", ceilalti; este vorba despre ceea ce stiu
eu. Si ceea ce stiu eu este mai important pentru mine decat o convingere gresita din mintea altcuiva.
Nimeni nu are dreptul de a-mi impune idei si valori pe care nu le accept, tot asa cum nici eu nu am dreptul sa impun
altora ideile si valorile mele.
Daca obiectivele mele sunt rationale, merit sa reusesc in ceea ce incerc.
Fericirea si succesul sunt stari firesti pentru mine - asemenea sanatatii - si nu niste aberatii temporare ale ordinii reale
a lucrurilor; ca si in cazul bolilor, aberatia este un dezastru.
Evolutia sinelui si autoimplinirea sunt morale firesti.
Fericirea si realizarea de sine sunt scopuri nobile.
A trai in mod constient
Cu cat sunt mai constient de faptele care isi pun amprenta asupra intereselor valorilor, nevoilor si obiectivelor

45

mele, cu atat viata mea va merge mai bine.

Este o bucurie sa-mi exersez mintea.
Imi este mai util sa-mi corectez greselile decat sa pretind ca ele nu exista.
Imi este mai util sa-mi sustin valorile in mod constient decat inconstient; sa le analizez mai degraba decat sa le impun
necritic, asemenea unor "axiome" de nediscutat.
Trebuie sa stau de veghe in privinta tentatiilor de a evita unele fapte neplacute; trebuie sa-mi controlez impulsurile
de evitare si nu sa fiu dominat de ele.
Daca inteleg contextul mai amplu in care traiesc si actionez, voi fi mai eficient; merita sa-mi inteleg mediul si
anturajul.
Pentru a continua sa fiu fericit, e nevoie sa-mi extind mereu cunostintele; invatatura trebuie sa fie un mod de
viata.
Cu cat ma cunosc si ma inteleg mai bine, cu atat pot sa-mi creez o viata mai buna. Autoanaliza este un imperativ
al unei existente implinite.
Impacarea cu sine
La nivelul cel mai profund, eu exist pentru mine insumi
La nivelul cel mai profund, ma impac cu mine insumi
Accept realitatea gandurilor mele, chiar si atunci cand nu sunt de acord cu ele si nu aleg sa ma conduc dupa ele; nu
le neg si nici nu le resping.
Imi pot accepta sentimentele si emotiile chiar daca nu-mi plac, nu le aprob si nu ma las condus de ele; nu le neg si nu
le resping.
Pot sa accept ca am facut ceea ce am facut chiar si atunci cand regret sau condamn acest lucru. Nu-mi neg si nu-mi
resping comportamentul.
Accept ca ceea ce gandesc, simt sau fac reprezinta o expresie a fiintei mele, cel putin in momentul respectiv. Nu sunt
constrans de gandurile, sentimentele sau actiunile pe care nu le pot aproba, dar nu ma sustrag realitatii lor si nici nu
pretind ca nu-mi apartin.
Accept realitatea problemelor mele, dar ele nu ma definesc. Problemele mele nu sunt esenta fiintei mele. Teama,
durerea, confuzia sau greselile nu sunt miezul existentei mele
La nivelul cel mai profund, eu exist pentru mine insumi
Responsabilitatea fata de sine
Sunt responsabil de existenta mea
Sunt responsabil de implinirea dorintelor mele
Sunt responsabil de alegerile si actiunile mele
Sunt responsabil de nivelul de constiinta cu care tratez munca si alte activitati ale mele
Sunt responsabil de nivelul de constiinta cu care tratez relatiile mele
Sunt responsabil de comportamentul meu fata de alti oameni - colaboratori, asociati, clienti, partener, copii, prieteni
Sunt responsabil de felul in care imi stabilesc prioritatile in timp
Sunt responsabil de calitatea modului in care comunic cu ceilalti
Sunt responsabil de fericirea mea personala
Sunt responsabil de cresterea respectului meu de sine; nimeni altcineva nu-mi poate da respect de sine
In ultima instanta, imi accept singuratatea. Adica accept faptul ca nimeni nu vine sa-mi puna viata in ordine sau sa ma
salveze, sa-mi rascumpere copilaria sau sa ma sustraga de la consecintele propriilor mele alegeri si actiuni. In
anumite probleme, oamenii ar putea sa ma ajute, dar nimeni nu-si poate asuma responsabilitatea existentei mele.
Asa cum nimeni altcineva nu poate respira in locul meu, tot asa nimeni altcineva nu-mi poate prelua nici una din
functiile fundamentale ale vietii, cum ar fi experienta eficacitatii sinelui si a consideratiei fata de sine.
Nevoia de responsabilitate fata de sine este naturala; nu o consider o tragedie.
Autoafirmarea
In general, este bine pentru mine sa imi exprim gandurile, convingerile si sentimentele, daca nu ma aflu intr-o situatie
in care consider in mod obiectiv ca acest lucru nu este de dorit.
Am dreptul de a ma exprima pe mine insumi in concordanta cu situatia data
Am dreptul de a ma lupta pentru convingerile mele.
Am dreptul sa-mi consider sentimentele si valorile ca fiind importante.
Este in interesul meu ca ceilalti sa vada si sa stie cine sunt.
A trai urmarind un scop

46

Numai eu pot alege corect obiectivele si scopurile pentru care traiesc.

Nimeni altcineva nu-mi poate concepe existenta in mod corespunzator.
Ca sa reusesc, trebuie sa invat cum sa-mi ating obiectivele si scopurile.
Trebuie sa concep si apoi sa implementez un plan de actiune.
Ca sa reusesc, trebuie sa acord atentie rezultatului actiunii mele
E in interesul meu sa verific realitatea intr-o masura cat mai mare - si anume, cautand informatiile si feed-back-ul care
isi pun amprenta pe convingerile, actiunile si scopurile mele.
Trebuie sa practic autodisciplina nu ca pe un "sacrificiu", ci ca pe o preconditie fireasca a capacitatii de a-mi atinge
obiectivele
Integritatea personala
Ar trebui sa pun in practica ceea ce sustin.
Ar trebui sa-mi tin promisiunile.
Ar trebui sa-mi onorez angajamentele.
Ar trebui sa ma comport onest, drept, generos si cu intelegere fata de ceilalti oameni.
Ar trebui sa lupt pentru consecventa morala.
Respectul de sine este mai valoros decat orice recompensa pe termen scurt obtinuta de pe urma tradarii lui
Ar trebui sa lupt pentru a face din viata mea o reflectare a viziunii mele interioare asupra binelui.
Respectul de sine este mai valoros decat orice recompensa pe termen scurt obtinuta de pe urma tradarii lui.
Convingerile despre realitate care sustin respectul de sine
Ceea ce este este; un fapt e un fapt.
Orbirea aleasa de bunavoie nu transforma irealul in real si nici realul in ireal.
Respectul fata de faptele realitatii (atat cat le inteleg eu) conduce la rezultate mai satisfacatoare decat sfidarea
faptelor realitatii.
Supravetuirea si starea de bine depind de exersarea corespunzatoare a constiintei. Evitarea responsabilitatii nu intra
in discutie.
In principiu, constiinta este vrednica de incredere; cunoasterea este tangibila; realitatea este cognoscibila.
Valorile care elimenteaza si sustin viata si implinirea unei persoane pe acest pamant sunt superioare celor care le
pun in pericol sau le ameninta.
Fiintele umane sunt scopuri in sine, nu mijloace pentru scopurile altora, si trebuie tratate ca atare. O persoana nu
apartine nici familiei, nici comunitatii, nici bisericii, nici statului, nici societatii, nici lumii. O fiinta umana nu este o
proprietate.
Orice asociere intre adulti ar trebui sa fie alegerea constienta si benevola a fiecaruia dintre ei.
Nu ar trebui sa ne sacrificam pe noi pentru altii si nici pe altii pentru noi; ar trebui sa renuntam la ideea de sacrificiu
uman ca ideal moral.
Relatiile bazate pe schimbul de valori sunt superioare celor bazate pe sacrificiul unei persoane in favoarea alteia.
O lume in care ne consideram pe noi insine si unii pe altii ca persoane care raspund de alegerile si actiunile lor
functioneaza mai bine decat o lume in care se neaga o asemenea responsabilitate.
Negarea responsabilitatii personale nu slujeste respectului de sine al nimanui si cu atat mai putin al personei care
neaga.
Inteles sub aspect rational, ceea ce este moral este si eficace.
Comentariu
A spune despre oricare dintre aceste idei: "Sunt de acord cu asta" nu inseamna deocamdata ca ea face parte
integranta din sistemul de convingeri al celui ce afirma. Asa cum am aratat mai sus, ideile se califica drept convingeri
numai daca sunt resimtite ca adevarate la un nivel destul de profund si daca se manifesta in comportament.
Lista de convingeri nu se pretinde exhaustiva. Probabil ca exista si altele care influenteaza tot atat de puternic nivelul
respectului de sine. Eu le-am enumerat numai pe acelea de care sunt constient ca sustin categoric cele sase practici.
In masura in care sunt traite in mod sincer, ele tind sa trezeasca constiinta, impacarea cu sine, responsabilitatea fata
de sine, autoafirmarea, orientarea spre scop si integritatea.
Consider evident faptul ca eu privesc aceste convingeri ca fiind garantate rational. Ele nu sunt niste simple
"postulate" arbitrare. Dar pentru ca nu sunt pregatit ca, in acest context, sa ofer o aparare riguroasa a fiecaruia dintre
ele, ma voi rezuma la a observa ca ele reprezinta factori motivationali puternici pentru acele actiuni care sustin starea
de bine psihic, Privite din perspectiva celor sase stalpi, ele au in mod clar outilitate functionala. Sunt flexibile si
alimenteaza energetic respectul de sine.

47

Un standard al valorii
Asa cum cei sase stalpi asigura un cadru de referinta din perspectiva caruia se apreciaza convingerile, tot asa ei
asigura si un standard conform caruia se apreciaza practicile de crestere a copiilor, practicile educative, politicile
institutiilor, sistemele de valori ale diferitelor culturi si activitatile psihoterapeutilor. In fiecare situatie, ne putem intreba
Aceasta practica, politica, valoare sau invatatura sprijina si incurajeaza cei sase stalpi sau ii descurajeaza si ii
submineaza? Conduce ea la cresterea sau la scaderea respectului de sine?
Nu vreau sa sugerez ca respectul de sine este singurul criteriu dupa care trebuie judecate lucrurile. Dar daca
alimentarea respectului de sine este scopul nostru, atunci este bine sa stim cum este el afectat de diferitele procedee
si invataturi.
Practicile si convingerile pe care le-am discutat apartin factorilor "interni" care isi pun amprenta asupra respectului de
sine; si anume, ei exista sau sunt generatii din interiorul individului. Ne vom ocupa acum de examinarea factorilor
"externi", adica a celor care isi au originea in mediu.
Care este rolul si contributia celorlalti oameni? Care este impactul potential al parintilor, profesorilor, directorilor,
psihoterapeutilor si al culturii in care traim?

48