Poluarea fonica

Poluarea acustic, denumit i poluare fonic sau poluare sonor[1], este o component a polurii
mediului, produs de zgomote.
Zgomotul este definit ca un complex de sunete fr un caracter periodic, cu insurgen dezagreabil
aleatoare, care afecteaz starea psihologic i biologic a oamenilor i a altor organisme din natur.
Caracteristicile fizice sau obiective ale zgomotului privesc tria sau intensitatea sonor, durata i
frecvena. Intensitatea este caracterul cel mai important care depinde de trsturile sursei, de
distan i posibilitile de transmitere sau multiplicare. Ea se msoar n decibeli sau foni.[2]
Fonul este unitatea de msur fiziologic de percepie de ctre urechea uman a celei mai slabe
excitaii sonore. S-a admis c cifra 80 pe scara de decibeli, sau pe scara de foni, reprezint pragul la
care intensitatea sunetului devine nociv. Expunerea excesiv la zgomot intens i pe perioade lungi
de timp determin surditatea.[2]
n studiile de poluare acustic, pentru determinarea aproape a oricrui tip de zgomot, n mod special
pentru domeniile industrial, protecia mediului i zgomot aeroportuar, se utilizeaz sonometrele care
msoar nivelul de presiune acustic. Cu ajutorul su, prin msurri repetate, se poate obine o hart
de zgomot a unei localiti sau zone.

Surse de poluare fonica

n mediile industriale, o surs important de poluare acustic o reprezint evile prin care circul
gazele, vaporii sau lichidele, acestea reprezentnd adeseori un risc grav pentru sntatea i sigurana
muncitorilor.[3]
Alte surse de poluare acustic n mediul industrial sunt:
- compresoare i turbocompresoare;
- ventilatoare i turbosuflante;
- instalaii de ventilare;
- conducte prin care se vehiculeaz gaze cu viteze mari;
- pompe i electropompe;
- centrale termoelectrice;
- ventilatoare, generatoarele de energie electric, compresoarele cu piston pentru furnizarea
aerului comprimat, arztoarele de la cazanele de abur;
- cuptoare industriale (sursa cea mai important de zgomot o constituie arztoarele,
ventilatoarele de tiraj forat, supapele de reglare i suflantele).
n localiti, sursele de poluare fonic sunt clasificate n:
-surse fixe, incluznd zonele rezideniale, industriale, de construcii i demolare;
-surse mobile care sunt date de reeaua de transport urban de suprafata, aeroporturi. La
reuniunea de la Paris din anul 1990, s-a stabilit c transporturile rutiere constituie principala surs
de zgomot n societatea modern, circa 80% din poluarea fonic a unui ora fiind zgomotul emis de
autovehicule.

Efectele nocive ale polurii fonice

Asupra oamenilor

Un nou studiu arat c poluarea fonic omoar populaia n secret. Dei poluarea aerului este
duntoare pentru oameni, poluarea fonic este aproape la fel de periculoas pentru sntatea
populaiei.
Conform unui studiu realizat de Organizaia Mondial a Sntii i Centrului Comun de Cercetare
al Comisiei Europene, vest-europenii pierd pn la 1.6 milioane de ani de via sntoas din cauza
polurii fonice. Poluarea fonic se afl pe locul al doilea din punct de vedere al riscului asupra
sntii. Anual, 4.5 milioane de ani de viat sntoas sunt pierdui din cauza polurii aerului.
Raporturile susin ca poluarea fonic provoac probleme grave de sntate, de la boli de inim la
tulburri cognitive i de somn. De departe, cea mai mare problem de sntate legt de zgomote
este disconfortul i ntreruperea somnului din cauza traticului rutier. Lipsa somnului duce la
desfurarea unei viei mai puin sntoase.
Raportul citeaz studii care susin c perturbrile zgomotoase pot duce la hipertensiune arterial,
boli de inim i chiar moarte. Zgomotele puternice sunt periculoase i pentru copii, acestea avnd
efecte negative asupra concentrrii si memoriei copiiilor.
Expunerea la zgomote n perioade critice precum nvarea ar putea afecta potenialul de dezvoltare
i au un efect negativ pe tot parcursul studiului. De asemenea, tinitusul poate fi o consecin a
polurii fonice, iar acesta se poate agrava -- de la un simplu zgomot n ureche se poate ajunge la
pierderea auzului!
Chiar dac nu i se acord aceeai atenie ca polurii aerului, poluarea fonic afecteaz n mod
negativ viaa. Din fericire, unele tehnologii dezvoltate pentru diminuarea polurii aerului sunt utile
i n ceea ce privete poluarea fonic. De exemplu, vehiculele electrice sunt silenioase, excepie
fcnd cele care au un zgomot artificial adugat de productori.
Asupra animalelor
Pe 24 septembrie 2002, nave ale NATO au efectuat un exerciiu ntre Insulele Canare i strmtoarea
Gibraltar. n aceeai zi, 14 balene cu cioc au euat pe plajele vecine. La autopsierea acestora s-au
constat leziuni la nivelul urechii interne. Principalii vinovaii au fost sonarele militare de joas
frecven, utilizate pentru detectarea submarinelor. Din anii 1990, mai multe euri, n majoritate
ale balenelor cu cioc, au fost corelate cu exerciii navale n cursul crora au utilizat sonare de mare
putere. Concluzia a fost clar: sunetele foarte puternice pot provoca moartea marilor cetacee.[8]
S-a constatat c vrbiile i ajusteaz cntecele cnd triesc n mediul urban, folosind note mai
nalte fa de cele din mediul rural, pentru c altfel cntecul lor s-ar pierde n zgomotul de joas
frecven a vieii urbane. Ele i modific repertoriul de-a lungul vieii, pentru a putea s fac fa
zgomotului produs de oameni.

Msuri de reducere a polurii fonice

-- atenuarea
nivelului de zgomot produs de masinile unelte si de utilajele
folosite;
-- amplasarea rationala a cladirilor si a ncaperilor zgomotoase, precum si
a surselor de zgomot;
-- captusirea peretilor ncaperilor cu materiale fonoabsorbante si montarea de panouri
fonoizolante si fonoabsorbante perpendicular pe directia de propagare a zgomotului;
-- la
alegerea
masinilor
unelte si a
utilajelor, n
conditii
tehnice
comparabile,
se
va
acorda
prioritate
acelora
care
produc
zgomotul
cel
mai mic, precum si acelora care sunt sau pot fi complet automatizate
n
masura
n
care
aceasta
corespunde
si
cerintelor
tehnologice
si
economice;
-- acoperirea cu carcase fonoizolante si fonoabsorbante a pieselor sau a
ansamblurilor de piese ale masinilor unelte si ale utilajelor care produc
zgomot;
-- carcasarea n ntregime a masinilor unelte si a utilajelor care radiaza
zgomot prin ntreaga lor suprafata;
-- prevederea orificiilor de trecere a organelor de actionare si a cablurilor
de conexiune ale aparatelor de masura si de control cu canale captusite
n interior cu materiale fonoabsorbante;
-- prevederea de atenuatoare de zgomot speciale la masini unelte si la
utilajele
care
produc
zgomote
de
natura
aerodinamica
(ventilatoare,
suflante,
utilaje
si
masini
unelte
pneumatice,
ejectoare,
motoare
cu
ardere interna etc.).
-- cnd e necesar sa se instaleze agregate ce produc vibratii pe
pardoseala,
planseele,
plafonul sau
peretii cladirii,
acestea
se
vor
monta
pe
amortizoare
elastice
speciale,
iar
ntre
plansee
si
zidurile
nconjuratoare
etc.
se
vor
introduce
elemente
de
izolare
mpotriva
transmiterii vibratiilor;
--ntre sursa de vibratii si fundatia acesteia se vor prevedea elemente
elastice
(arcuri
de
otel,
garnituri
de
cauciuc,
pluta,
psla
bituminata,
azbest etc.).

Pentru combaterea poluarii sonore si nlaturarea efectelor negative exista preocupari

permanente, fapt demonstrat si prin crearea de numeroase comisii si institute, de exemplu de
protectia muncii, de igiena si sanatate publica, organisme nsarcinate cu controlul aplicarii legii
privind reducerea zgomotelor etc.

Bibliografie:
http://www.scritub.com/geografie/ecologie/COMBATEREA-VIBRATIILOR-SlZGOM241752020.php
https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare_acustic%C4%83
http://www.energeia.ro/energia-valurilor/poluarea-fonica-ce-este-si-cum-ne-afecteazapoluarea-fonica-zilnica-1437/
http://www.descopera.ro/dnews/8136466-poluarea-fonica-ne-ucide-fara-sa-ne-damseama