Psihologie juridica

Sem 2
1. Psihologia juridica este chemata sa :
1. ofere filmul crimei in dinamica sa
2. sa stabileasca profilul faptuitorului
3. sa stabileasca tipul de sanctiuni
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
ANS: A
2. Psihologia juridica este chemata sa :
1. anticipeze comportamentul urmator pretabil
2. sa stabileasca prejudiciile morale si materiale
3. sa ofere amprenta psihocomportamentala a faptuitorului
a. 1+2
b. 1+3
c. 1+2+3
ANS: B
3. Infractorii organizati:
1. nu actioneaza premeditat
2. isi premediteaza actiunea
3. au un profil psihocomportamental bine definit
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 2+3
ANS: C
4. Teoriile constitutionale privind criminalitatea au la baza:
1. corelarea cu caracterisiticile fizice
2. corelarea cu caracterisiticile temperamentale
3. corelarea cu caracterisiticile legilor constitutionale
a. 1+2
b. 2+3
c. 3
ANS: A
5. Teoriile sociologice evidentiaza ca fiind important pentru criminalitate:
1. inegalitatea fundamentala in atingerea scopurilor dictate de societate
2.capabilitatea de satifsacere a cerintelor aspirationale prin mijloace legale
3. originalitatea individuala in satisfacerea cerintelor aspirationale
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 2+3
ANS: A
6. Teoriile economice explica infractionalitatea prin:
1. saracie
2. riscul de concediere

3. tentativa situatiei economice a celor avuti

a. 1+2+3
b. 1+2
c. 2+3
ANS: B
7. Teoriile psihologice in explicarea criminalitatii pun accent pe:
1. factorii psihologici individuali
2. rezultatele invatarii
3. conditiile economice in care se dezvolta personalitatea
a. 2+3
b. 1+2+3
c. 1+2
ANS: C
8. Teoriile psihosociale privind criminalitatea se diferentiaza dupa:
1. mecanismele psihosociale care favorizeaza aparitia comportamentului deviant
2. mecanismele psihosociale ale invatarii comportamentelor sociale
3.mecanismele psihosociale ale invatarii comportamentelor deviante
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
ANS: A
9. Caracteristicile comune ale infractorului cuprind:
1. instabilitate emotiv-actionala
2. duplicitatea comportamentului
3.trairi afective intense
a. 1+2+3
b. 2+3
c. 1+2
ANS: C
10. Caracteristicile comune ale infractorului cuprind:
1. inadaptare sociala
2. imaturitate fizica
3. imaturitate intelectuala
a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2+3
ANS: A
11. Caracteristicile comune ale infractorului cuprind:
1. frustrare
2. imaturitate fizica
3. imaturitate afectiva
a. 1+2+3
b. 1+3
c. 1+2
ANS: B

12. Caracteristicile comune ale infractorului cuprind:

1. egocentrism
2. labilitate
3. absenta ideii de persecutie
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
ANS: A
13. Caracteristicile comune ale infractorului cuprind:
1. agresivitatea
2. indiferenta afectiva
3. subaprecierea propriei persoane
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 1+3
ANS: A
14. Criteriile de clasificare a infractorilor cuprind:
1. gradul de constientizare a infractorilor
2. gradul de pregatire infractionala
3. gradul de extindere in timp a comportamentului infractional
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 2+3
ANS: B
15. Dupa caracteristicile contextuale, infractorii pot fi:
1. infractori datorita unor situatii emotionale
2. infractori datorita unor situatii politice
3. infractori datorita unor situatii atitudinale
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
ANS: A
16. In categoriile de infractori intra:
1. hotul si spargatorul
2. cersetorul si talharul
3. misoginul si autistul
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 1+3
ANS: B
17. Infractorul recidivist este cel cu:
1. antecedente penale
2. primeste greu dezaprobarea
3. nu se bazeaza pe bafta sau ghinion
a. 1+2
b. 2+3

c. 1+2+3
ANS: A
18. Infractorul:
1. se deosebeste de ceilalti oameni prin functionarea deosebita a proceselor psihice
2.se deosebeste de ceilalti oameni prin actiuni cu continut antisocial
3. se deosebeste de ceilalti oameni prin valori la care adera, diferite de ceilati oameni
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 2+3
ANS: C
19. Victima este persoana care sufera:
1. actiuni fizice ale actiunii criminale
2. actiuni morale ale actiunii criminale
3. actiuni de retragere a unor influente
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
ANS: A
20. Vulnerabilitatea victimala e data de:
1. factori personali
2. factori indiferenti
3. factori situationali
a. 1+3
b. 1+2+3
c. 2+3
ANS: A
21. Factorii personali ai vulnerabilitatii victimale pot fi:
1. retardul mintal
2. experienta sociala redusa
3. prezenta unei persoane intr-un anumit timp si loc
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
ANS: A
22. Factorii personali ai vulnerabilitatii victimale pot fi:
1.fragilitatea fizica
2. imigranti
3. conationali
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
ANS: A
23. Factorii personali ai vulnerabilitatii victimale pot fi:
1. minorii si batranii
2. femeile

3. reprezentantii autoritatilor
a. 1+2+3
b. 1+3
c. 1+2
ANS: C
24. Dupa gradul de participare al victimei in comiterea infractiunii, vorbim de :
1. victime provocatoare
2. victime autovictimizante
3. victime indiferente
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 2+3
ANS: A
25. Dupa gradul de participare al victimei in comiterea infractiunii, vorbim de :
1. victime slabe sub aspect biologic
2. victime slabe sub aspect social
3.victime slabe sub aspect economic
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 2+3
ANS: A
26. Dupa gradul de participare al victimei in comiterea infractiunii, vorbim de :
1. victime intamplatoare
2. victime provocatoare
3. victime indulgente
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 1+3
ANS: B
27. Victimizarea femeii poate fi realizata:
1. in spatiul privat
2. in spatii publice
3. in spatiul extraconjugal
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 2+3
ANS: A
28. Victimizarea femeii poate fi realizata:
1. cu folosirea fortei brutale
2. prin constrangeri morale
3. prin constrangeri religioase
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 2+3
ANS: A

29. Victimizarea femeii poate fi realizata:

1. prin abuzuri de situatie
2. prin abuzuri de stari patologice si fizice
3. prin abuzuri de stari educationale
a. 1+2+3
b. 2+3
c. 1+2
ANS: C
30. Victimizarea copilului se realizeaza:
1. in spatiul privat familial
2. in spatiul public
3. in spatiul legislativ
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 2+3
ANS: A
31. Victimizarea copilului se realizeaza:
1. la parinti cu tulburari psihologice si psihiatrice
2. la parinti proveniti din medii socio culturale diferite
3. la parinti maltratati si ei in copilarie
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
ANS: C
32. Victimizarea copilului se realizeaza:
1. la parinti reci afectiv
2. la parinti agresivi
3. la parinti indiferenti
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 2+3
ANS: A
33. Victimizarea copilului se realizeaza:
1. la parinti frustrati
2. la parinti nematiruzati social
3. la parinti hiperexigenti
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 1+3
ANS: C
34. Victimizarea copilului se realizeaza:
1. la parinti cu expectatii nerealiste fata de copii
2. la parinti ce mentin legaturi cu parteneri nepotriviti
3. la parinti ce nu mentin legaturi cu famila de origine
a. 1+2
b. 1+2+3

c. 2+3
ANS: A
35. Victimizarea vrstnicilor imbraca forme de:
1. furt, tlharie
2. maltratare
3. lipsa de respect
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 1+3
ANS: B
36. Victimizarea vrstnicilor imbraca forme de:
1. agresiune fizica si psihica
2. exploatare financiara
3. scoatere la pensie
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 2+3
ANS: A
37. Victimizarea vrstnicilor imbraca forme de:
1. privare de hrana si medicamente
2. ignorarea prezentei lor
3. privarea de parteneri de viata
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 1+3
ANS: A
38. Evitarea riscurilor victimale vizeaza:
1. masuri de protectie sociala
2.masuri de protectie educatioanala
3. masuri de autoprotectie
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 1+3
ANS: C
39. Masurile de protectie sociala revin:
1. organelor judiciare
2. familiei vrstnicilor
3. organelor de asistenta sociala
a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2
ANS: A
40. Masurile de autoprotectie a vrstnicilor se refera la:
1. educarea moral-juridica
2. identificarea victimelor potentiale

3. identificarea posibililor agresori

a. 1+2+3
b. 2+3
c. 1+2
ANS: C
41. Martorul este persoana care:
1. are cunostinte despre o anumita fapta sau imprejurare viznd un fapt juridic
2. detine informatii vizand un fapt juridic
3. doreste sa furnizeze informatii vizand un fapt juridic
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 1+3
ANS: A
42. Juramantul initial al martorului are functii:
1. informational-cognitive
2. afective
3. axiologice
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 1+3
ANS: C
43. Juramantul initial al martorului are functii:
1. de avertizare-prevenire
2. de consiliere
3. juridica
a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2+3
ANS: A
44. Marturia este rezultatul:
1. unui proces de observare
2. de memorare a unui fapt
3.de selectare a ceea ce este relevant pentru martor
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 2+3
ANS: A
45. Marturia este rezultatul:
1.de memorare si reproducere a uni fapt
2. de evocare a trairilor la momentul dat
3. de receptare a informatiilor privite prin diferite modalitati senzoriale
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
ANS: C

46. Factorii perturbatori ai marturiei pot fi:

1. experientele individuale ale martorilor
2. fenomenul halo
3. fenomenul maximizarii consecintelor
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 2+3
ANS: A
47. Factorii perturbatori ai marturiei pot fi:
1. timpul si uitarea
2. distanta martorului de faptul relatat
3. fenomenul minimizarii consecintelor
a. 1+2+3
b. 2+3
c. 1+2
ANS: C
48. Fidelitatea marturiei este data de:
1. insusirile emotionale
2. particularitatile mnezice ale martorului
3. relatiile martorului cu persoana pentru care depune marturie
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
ANS: A
49. Sugestibilitatea martorului poate fi:
1. temporara
2. de durata
3. permanenta
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 1+3
ANS: B
50. Reproducerea evenimentelor este influentata de:
1. gandire si limbaj
2. atentie si imaginatie
3. locul si momentul reproducerii
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 1+3
ANS: A
51. Erorile marturiei pot fi puse pe seama:
1. erorilor de inregistrare a informatiei
2. erorilor de stocare si desctocare a informatiilor
3. erorilor de legislatie
a. 1+2+3
b. 2+3

c. 1+2
ANS: C
52. Erorile marturiei pot fi puse pe seama:
1. opiniile martorului
2. asteptarilor martorului
3. de legislatie
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
ANS: A
53. Recunoasterea poate fi distorsionata:
1. de raportul cu instanta
2. de existenta unor trasaturi statice
3. de existenta unor stereotipuri
a. 1+2+3
b. 1+3
c. 1+2
ANS: C
54. Sursa marturiei nemijlocite este:
1. perceptia imediata
2. prezenta nemijlocita a martorului la locul faptei
3. referiri la fapte auzite, surse de notorietate
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 2+3
ANS: B
55. Sursa marturiei mijlocite presupune:
1. prezenta unor verigi intermediare
2. prezenta nemijlocita a martorului la locul faptei
3. prezenta partilor
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
ANS: B
56. Situatii de incompatibilitate a martorului:
1. calitatea de parte si martor
2. interesare morala a martorului
3. necunoasterea limbii oficiale
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 1+3
ANS: A
57. Situatii de incompatibilitate a martorului:
1.interesare morala si materiala a martorului
2. legaturi de rudenie si sentimentale

3. necunoasterea limbii oficiale

a. 1+2
b. 1+2+3
c. 1+3
ANS: A
58. Marturia poate fi influentata de:
1. sentimente de simpatie-antipatie
2. teama- frica de consecinte
3. capacitatea de comunicare a martorului
a. 2+3
b. 1+3
c. 1+2
ANS: C
59. Marturia minorilor poate fi influentata de:
1. capacitatea redusa de percepere si redare
2. sugestibilitatea si emotivitatea lor
3. aspectul fizic
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 1+3
ANS: A
60. Marturia minorilor poate fi influentata de:
1. aspectul locului unde realizeaza depozitia
2. tendinta de fabulatie
3. zona de provenienta
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 2+3
ANS: B
61. Ascultarea ca martori a minorilor se face:
1. pana la 14 ani in prezenta unuia din parinti sau a tutorelui
2. pana la 18 ani cu ocrotire in desfasurarea activitatii procesuale
3. la cererea instantei
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
ANS: A
62. Marturia de buna-credinta este:
1. marturia depusa sub juramant
2. marturia care nu urmareste un interes material sau moral
3. marturia care nu prezinta erori
a. 2+3
b. 1+2
c. 1+2+3
ANS: B

63. Marturia de buna-credinta este:

1. nu intra sub incidenta legii penale
2. e depusa sub juramant
3. e corecta
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 1+3
ANS: A
64. Marturia mincinoasa este legata de:
1. existenta afacerilor aranjate
2. obtinerea de interese materiale si morale
3. sursa de receptare a faptelor
a. 1+2+3
b. 2+3
c. 1+2
ANS: C
65. Protectia martorilor vizeaza:
1. protectia persoanelor amenintate
2. asigurarea desfasurarii procedurilor de investigatie si penale
3. asigurarea protectiei informatiilor primite
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
ANS: A
66. In clasificarea martorilor dupa criterii psihologice, avem in vedere:
1. trasaturile temperamentale
2. trasaturile caracteriale
3. trasaturile rezolutiv-productive
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 1+3
ANS: B
67. Depozitia face posibila identificarea tipologica a martorului dupa:
1. logica, exactitatea si ordonarea evenimentelor
2. centrarea pe gasirea cauzei si participarea afectiva
3. sugestibilitatea la influentele cadrului de desfasurare
a. 1+2+3
b. 2+3
c. 1+2
ANS: C
68. Procedeele de crestere a fidelitatii marturiei vizeaza:
1. reluarea depozitiilor la anumite intervale de timp
2. intrebari de detaliu
3. renuntarea la martor
a. 1+2
b. 2+3

c. 1+3
ANS: A
69. Etapele audierii martorului
1. identificarea martorilor
2. relatarea libera si pe baza de intrebari
3. aprecierea relevantei marturiei
a. 1+2+3
b. 2+3
c. 1+2
ANS: C
70. Interdictia de depunere a marturiei se refera la:
1. persoane obligate la pastrarea secretului profesional
2. rude apropiate invinuitului sau inculpatului
3. relatii ierahice profesionale cu invinuitul sau inculpatul
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 1+3
ANS: A
71. Interdictia de depunere a marturiei se refera la:
1. partea vatamata
2. rudele invinitului sau inculpatului
3. persoane reprezentand autoritatile locale si centrale
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
ANS: A
72. In analiza marturiei imperativele sunt:
1. sinceritatea
2. fidelitatea
3. promptitudinea
a. 2+3
b. 1+2
c. 1+3
ANS: B
73. In analiza marturiei imperativele sunt:
1.veridicitatea
2. sinceritatea
3. bogatia datelor si informatiilor furnizate
a. 2+3
b. 1+3
c. 1+2
ANS: C
74. In cazul marturiilor e necesar ca:
1. sa se armonizeze cu ele insele
2. sa fie concordante in ansamblul probelor

3. sa fie cat mai numeroase

a. 2+3
b. 1+2
c. 1+2+3
ANS: B
75. In cazul marturiilor e necesar ca:
1. sa fie concordante in ansamblul probelor
2. sa nu fie contrazise de fiecare proba in parte
3. sa nu fie excesiv de numeroase
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 2+3
ANS: A
76. Calitatile psihologice ale anchetatorului vizeaza:
1. exigente legale si de competenta
2. exigente morale
3. exigente de vrsta
a. 2+3
b. 1+2+3
c. 1+2
ANS: C
77. Calitatile psiho-intelectuale ale anchetatorului se refera la:
1. calitatea informatiei judiciare
2. integrarea informatiei in raport cu realitatea din care a fost extrasa
3. viteza de prelucrare si integrare a informatiilor
a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2
ANS: C
78. Calitatile psiho-intelectuale ale anchetatorului se refera la:
1. decelarea aspectelor reale de cele imaginare
2. decelarea semnificativului de nerelevant
3. extinderea (generalizarea) datelor obtinute
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 1+3
ANS: A
79. Calitatile moral-afective ale anchetatorului vizeaza:
1. echilibru emotional
2. lipsa de prejudecati fata de persoana anchetata
3. urmarirea continua a punctelor de vedere aprioric stabilite
a. 2+3
b. 1+2
c. 1+2+3
ANS: B

80. Buna-credinta a anchetatorului se refera la:

1. intentia dreapta
2. diligenta (evitarea abuzurilor)
3. acordul cu propriile credinte
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
ANS: A
81. Buna-credinta a anchetatorului se refera la:
1. neproducerea de prejudicii
2. utilizarea de proceduri permise
3. respectarea rangului social al celui anchetat
a. 1+2+3
b. 2+3
c. 1+2
ANS: C
82. Reaua credinta a anchetatorului se refera la:
1. imprudenta si intentie raufacatoare
2. ilicitate si vatamare
3. amnarea pronuntarii
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3+2
ANS: A
83. Hotararile judecatoresti sunt rezultatul:
1. deliberarilor
2. gandirii magistratilor
3. factorilor conjucturali
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 2+3
ANS: B
84. Psiho detectia este:
1. metoda detectiei comportamentului simulat
2. forma activa de sporire a cunostintelor in cauza aflate pe rol
3. detectarea factorilor care cresc vulnerabilitatea victimala
a. 1+2
b. 2+3
c. 2+3+1
ANS: A
85. Psiho detectia presupune:
1. efectuarea testelor de credibilitate
2. verificarea existentei discernamantului persoanei testate
3. identificarea dorintelor si tendintelor persoanei testate
a. 1+2+3
b. 2+3

c. 1+2
ANS: C
86. Psiho detectia presupune:
1. identificarea intentionalitatii
2. binomul comportamentului aparent-inaparent
3. absolvirea de orice vinovatie a celui testat
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
ANS: A
87. Biodetectia e o metoda pluridisciplinara a tehnicilor
1. fiziologice si psihologice
2. logice si cibernetice
3. religioase si laice
a. 2+3
b. 1+2
c. 1+3
ANS: B
88. Mijloacele tehnico-stiintifice de dtectare a conduitelor simulate sunt:
1. poligraful
2. detectorul de stres emotional in voce si in scris
3. electrocardiograma
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
ANS: A
89. Fundamentul legal al folosirii tehnicilor de detectare a conduitelor simulate sunt:
1. tehnica are fundamentare stiintifica
2. asigura respectul persoanei, facandu-se cu acordul subiectului
3. asigura maxima operativitate a urmaririi penale
a. 1+2
b. 1+3
c. 1+3+2
ANS: A
90. Fundamentul legal al folosirii tehnicilor de detectare a conduitelor simulate sunt:
1. nu este invaziv pentru subiect
2. raportul de constatare eliberat este supus liberei aprecieri a organelor de uramrire penala
3. raportul de constatare eliberat este obligatoriu pentru organele de urmarire penala
a. 1+2+3
b. 2+1
c. 2+3
ANS: B
91. Ancheta judiciara si cercetarea judecatoreasca reprezinta:
1. o suma de relatii interpersonale
2. o activitate complexa prin modaitatile mentale antrenate

3. o suma de activitati ale partilor

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
ANS: A
92. Caracteristicile interogatoriului judiciar sunt:
1. opozabilitatea intereselor
2. inegalitatea statutului
3. intersanjabilitatea sanselor
a. 2+1
b. 2+3
c. 2+3+1
ANS: A
93. Caracteristicile interogatoriului judiciar sunt:
1. tensiunea comportamentului expresiv
2. intimitatea, stresul si riscul
3. inegalitatea sanselor
a. 1+2+3
b. 2+3
c. 1+2
ANS: C
94. In domeniul judiciar este necesar:
1. cunoasterea comunicarii verbale si extraverbale
2. cunoasterea comunicarii nonverbale
3. cunoasterea comunicarii accidentale
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
ANS: A
95. Procedeele tactice de interogare a invinuitului privesc:
1. intrebari de detaliu
2. interogari repetate si sistematice
3. interogari colaterale
a. 2+3
b. 1+3
c. 1+2
ANS: C
96. Procedeele tactice de interogare a invinuitului privesc:
1. interogarea vizand complexul de vinovatie si probele de vinovatie
2. interogarea vizand spargerea alibiurilor
3. interogarea vizand dezvinovatirea
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
ANS: A

97. Etapa post infractionala se caracterizeaza prin:

1. tendinta de aparare
2. tendinta de a se sustrage identificarii invinuirii sau sanctiunii
3. tendinta de temperare a impulsurilor agresive
a. 1+2+3
b. 1+3
c. 1+2
ANS: C
98. Etapele post infractionale sunt diferit reprezentate de :
1. subiectii tineri
2. subiectii cu personalitati diferite
3. subiectii supusi observatiilor prelungite
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
ANS: A
99. Recunoasterea faptei poate fi:
1. recunoastere sincera - declaratii sincere
2. recunoastere nesincera - declaratii nesincere
3. recunoastere sugerata, indusa
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 2+3
ANS: B
100. Recunoasterea poate fi determinata de:
1. regret, nevoie de usurare
2. ratiuni logice, orgoliu sau vanitate
3. dorinta de protectie
a. 3+1
b. 3+2
c. 1+2
ANS: C