Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Focşeneanu

    Încărcat de

    Popa Ionut-Alexandru
    19 vizualizări10 pagini
    Eleodora Focșeneanu

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Eleodora Focșeneanu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    19 vizualizări10 pagini

    Focşeneanu

    Încărcat de

    Popa Ionut-Alexandru
    Eleodora Focșeneanu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 10
    ZENOOMONUE 123 PVD DK ELEODOR FOCSENEANU Istoria constitutionala a Romaniei — (1859-1991) alti a Hea review HUMANITAS sucuresti ope © HUMANTTAS, 1992 ‘Bans, 1998 Inchin aceasta care profesoritor me deta Faculatea de Drep din Bucuresti ‘mort in inchsorile comuniste EERWIN ANTONESCU, profesor de drept internatio- ‘nal privat, mort in temnifa Sighetuluis ‘VICTOR BADULESCU, profesor de politic econo- ‘ici, mort tn luna noiembrie 1954 in tem- rita Sighetuluis 1LV. GRUIA, profesor de drept constitutional, mort {in temnifa de la Sighet in noiembrie 1952. GHEORGHE LEON, profesor de drept financar, ucis in inchisoazea de Ia Sighet fn 1949 si sruneat in groapa comund de pe malul ze ISTRATE MICESCU, profesor de drept civil, mort a 29 mai 1951 in inchisoarea de la Aiud: (GEORGE STRAT, profesor de istoria doctinelor economice, ucis in ziua de 15 decembrie 1961 in nchisoarea de la Botosani i aruncat fn groapa comund, De asemenea, profesorului meu de limba latin e la Liceul , Dimitrie Barbu Stirbei" din Cim- pina, ALEXANDRU SAMOILA, mort la 26 noiem- ‘ric 1960 in inchisoarea de a Aiud, ELEODOR FOCSENEANU Constitutiunea din 29 martie 1923 Secqiunea Revizwirea Constitutiei sau Constitutie noua? Revizuirea Constituyiet Ia 19 ilie 1917, realizst tn tmpre= jriri exceprionale, era oricum, asa cum s-8aritat in capitol precedent, incompleti i imperfect. Se impunea o revizuire fa | ‘condi de luera normale pentu ada o form jurdica adecvats din punct de vedere constitutional textelor care, din motive de portunitae socal, economick si politica, cuprindeaw si pre vederi de lege ordinari, cum erau art. 7 evizuit fn 1879 gi | art 19 revizuit fn 1917, dar si pentru punerea de aoord a vec lor texte reglementind votul cenzitar, care mu fseserrevizaite {in 1917, cu prncipiile no ale votuui universal cuprnse in arti= colele $7 3 67, rovizuite in 1917. " (© simpli revizwire a Consttutied apie Ins insuficients dup unirea cu Vechiul Regat a tel: provineil rominest [Baserabia la 27 marie 1918, Bucovina la 27 octombrie 1918 si ‘Transilvania la T decembrie 1918, Nu’se putea repeta pro= cedeul de Ia 8 iunie 1884, cind, print-un simplu artiol ado nal (nuinerotat 133), s-a dispus aplicarea Constitute prin le special in teritoiu alii Situtiaeracu totl alta. Dobrogea, aliptt fn 1878, era o province miei, eompusi din numai dou jude, cu o populate predominant rural si destul de ini ‘oiala. Cele wei provineti noi aveau, la un loc, un teitoiu si. | populatie mai mari decit cele ale Vechiului Regat si nu se Poteau extinde pur si simplu efectele pactului fundamental: supra unor cetifeni noi cars nu laser parte la incheierea lui deoarece Constitujiunea din 1 julie 1866 reprezeota vointa | ‘numai a loeuitorifor din Tara Romneasc® si din Moldova. CONSTITUTIUNEA DIN 29 MARTIE 1923. S7 In plus, se ivise 0 problem! nous, a mincrtitilor nationale hiar, german, rateanl, sbi) sia unor confesini o-catlic, protestant, catolici), anterior neglijabile ca ‘ponders in Vechiul Regat, ar tratatele de pace ne impusesers, sin 1878, anamite condi eferitoae la garantarea drep: Turilor acestora, “Apaitia unei putemice economil agricole yirinesti, ca wr- spare a reformei agrare(exproprirea marilor proprietti la 16 Gecembrie 1918 gL improprctisirea firanilor la 2 aprile 1920) ddezvoltarea pe plan industrial a Wri rebuiau reflectae in © nt-un cuvint, noua situatie social, economic si politica a {ri impunea un nou pact fundamental, In funcie de toate acest elemente s-au conturat dows po- “i, pusindu-se problema deck este inteadevi necesar un “poet findamental 6 totul nou, cares eprezinte voinga integi aivni unite intr-un singur sat, sau era sufcient ca vechea Constitute, care isi dovedise vibilitatea im decurs de mai malt de o jumitate de seco}, si fle mai amplu revizutk prin adap- {ivea ei la nile condi | Fiecare din aceste pozti tsi avea sustinitori ei mai mult "say mai putin aprii i problemele constitutional stirniseri un eres imens ih cercurle politce si culturale, precum gi in pyes si in publicul larg. fn scopul clei mai bune rezolviri a “estel probleme, Tnstitutul Social Romfin, sub conducerea eciologului Dimitrie Gusti, a organizat o serie de 23 de prclegeriasupra temelor constiufinale, inate fae 18 decem= bie 1921 si 4 tunie 1922 de cei mai enum jurist stric g Ailozofi roméni, care prin vasta documentare, profunzimea palizei gi ampla argumentare av fost, desig, do un real folos ‘elorce avea sh elaboreze textul noi Conti up rizboi, pink tn ianuarie 1922, s-au perindat la con jucere nu mai putin de sase guveme, dintre care trei conduse "Tsuna Soa Roms. Nous Cans Robi! Ne Coit pene, Cara Nana 1922 Vols fot ei fa tes, ted sia dn 1923 deere conemporanor, Ein Burana. 190 58 ELEODOR FOCSENEANU de general (Arthur Viitoiany, Alexandru Averescu, Constan tin Coands), care nu aa putut purcede Ia o operat de vast ‘complica Situaia se schimb prin venirea in fruntea guver: ‘ul la 19 ianuarie 1922, a versatului om politic Ton LC. Bra tianu, care avea ambitia si desivirseascl ceca ce incepuse 1914 irks duct la bun sft CONSTITUTIUNEA DIN 29 MARTIE 1923.59 “ipreund cu unii membri ai guvemulu, Ia elaborareaproiec= Gulu definitiv ‘In edintele din 5 mastic 1923, raportorii ND. Chirculescu, din partea deputailor, si D. Dissescu, din partea senatoilor, depun proicctul de consttuie fn fata adunarilor respective ta 1 Iu final, mpreund cu rapostee lor. © Inmet dup depunerea proiectului de constitute gi naintea orivdror dezbaeri, Opozitia, format din Partidul National con- Gus de Tuliu Manin i Partidul Tinese condus de Ton Miha- a cae se raliazé Pan Halipa,reprezentind pe basaraben, Mihai Popovic, reprezentind pe adeleni, contest competent adie de elabora 0 constitute, pe moti c& au con situ o reprezentare reali a natin Tn numele tuturor, in sedinta din 9 martie 1923 a Adon ‘Nationale « Deputailor,Iuliu Mania citete un protest, argu tin: Sectiunea ath Luerdrile Adundrilor Nationale Consttuante Devenind prim-minstr, Jon LC. Britianu propune regelut izolvarea corpurilorlegiuitoare gi organizarea de aleger pen ‘nu Adunirile Nationale Constituante, denumire ce voia si Sscoali in evident caracteul lor reprezentativ pentru intreaga ratiune, cit i misiunea lor. Acestea sunt deschise a 27 marti 1922 de Ferdinand I, care sublinia in mesajul regal ci deputat sf senatorit sunt chemati si dea, pe temelii democratie sincere -sinitoase, jezimintal constitutional pe care Roménia itre= itil asteapea" Se instituie 0 Comisie constitutional, dup care sesiunea cosdinari a Parlamentalu se inchide la 12 aprilie 1922. Comisia ‘constitutional si ncheie lerile preliminare Ia 23 noiembrie 1922, iar la 28 noiembrie 1922 se deschid Iucrrile Aduniriler _,Constitutiunea insisi la obrsia ei nu poate izvort ect intro delegatiune direct gi expres dat de cite Nafiune ‘unei Constituane; ori suntem sub regimul Constzuiuni din 1866 gi trebuie revizité conform art. 128, ori un stat now niscut din Unirea Vechiului Regat cu provincile emanci- pate (si atunei) aleiturea agezimintulut fundamental (...) Gecit prin delegatiune data de Natiune unei Constituant [-] Sunt « Camere de revizuire> sau « Constituanti» {La 12 marie 1923 incepe discuia general a proiectului de ‘meazi o Mare Comisie Constitutional, prin includerea, altri nstittie, la 17 martie mn Senat si Ia 20 martie mn Cameri se Ge parlamentari, a unor membri ai guvernulu i jurist de valoa- tino cu votarea pe articole, iar Ia 26 marie, in Camert, gi re, care lucreaz Ia desivryrea anteproiectului de constitute. ‘in sedintele din 26 ianuarie 1923, se depune in amindou! dunirile proiectul de consttutie, dup care se formeazi Ur Comite mixt al delegstilor celor dou aduniri, care lucreazi, "eral 65 in 11 maria 1923. TpesttrieAdudri Nationale e Depuilorn. in 28 ma 1923 Beran ce umane, o BLEODOR FOCSENEANU CONSTITUTIUNEA DIN 29 MARTIE 1923, 61 Fati de revizuirleanterioare, mai putin ample (cea din 187 sor lesivitoare, care stabilea necesitatea reviziri a 36 de privea un singurarticol, at 7, $1 durase ma multe luni, revi ole, acitorrevizuire a avut loc scum. Pentru rest at 2uirea din 1923 ar prea cam expeditivl. Se pare inst CX i or revizuite,o declaratie de revizirem-ar i put i Ficus {ext integral se poate adopta mai usor decitprovederi separate, Bai de reprezentantii Vechiului Regat,cici numai ei erau care declangeazi interese pastculare si provoack implic Beli de vechea Constitute, Tinind seama de situatia noua {mprevizibile. De alte, si Constitutiunea din I ful 1866 fu nu fusese avutd in vedere in 1914 gi care nu mai cores: see adoptai in opt zle.O sues buns, Constittia belgian, dea celei de alunci, combinatia realzati prin revizitea 1866, sun text indelung gi bine elaborat, in 1923, au facia ii Consttui si supunerea ei spre adoptare tn integime sctivitatea constituantilor. 5 Gonatilor Nationale Constiuante, desi procedura nu a fost ‘Constitutia adoptati meptine prncipile generale ale Cont os constitutional, infpruse fn mod formal pact dire stitutiunit din 1 julie 1866 si reprodace in cea mai mare parte une i putere si solutia sa doveditvibili datorti fondulut textul acstea, In fond, 5-2 optat deci pentru soluia revizuiris lent al textului adopt. vechii Consttuti, dar oficial sa pretns ci este 0 consti nou, inindu-se seam side obiectiunes c% noua Const fnregul ei trebuie si reprezinte voiniataturor cetifenilor tri Seotiunea ala inclizind si pe cei din nile provinci, De aeea, la votarea Revizrile aduse Constttiunt fa 29 martie 1923 artigo a fost supuce votulti nu numa aricolele revizuite, ci Si cele rimase neschimbat, astfel inci, cel putin forma, sa £0 comparati inte textul Consttyiuni de la 29 marti 1923 Gat o solute acceptabill pentr cei care susfineau un nou pact cf al Constitufivnii din 1 iulie 1866 este necesar8 spre a fundamental. De alfel, spre deosebire de vechle revizuiri mina daca s-ainsituit 0 nous ordine constitutional. cin se publican in Monitorul oficial numa textelerevizuite, de ®Din punct de vedere formal, lisind lao parte dispoziile data aceasta intreaga Constitute a fost publicati ca un tex plimentare gi tanzitori, cae av mai molt un caracter de ci {nwogal nou. Formal, era o Consttuie nou; tn fond, era Co i decit de eset, cele 128 de anticole de fond ale stittiaveche amplu evizuiti sttuiet din 1 iulie 1866 a0 avut urmatoarea soar Desi contest vehement in timpul adoptrit ef, Constita: © 2) un numie de 57 de arco au rimas intact ca form sca tiunea din 29 marie 1923 a fost in cele din urn’ accepts nd, suferind uneort doar schimbarea numerotiril (numero mod unanim si aplicati de ti factor politici, deoarece con a nou este trecuti fn parantezA) sau cel mult inlocuind, testarea ei nu privea continutul, ci procedura de adoptae care eva din cl, unele cuvinte sau expres cualtee sinonime (le ni ar fi garantatreprezentaiea Vointe libere a tuturor mem Scemplu;limitefhotare, pedeapsa morti/pedeapsa cu moartea, brilornatiuni. Tosi, sar prea cl procedura urmati era s prin sculare/vot prin ridicare,impmintenite/naturalizare, igura posbils,datk find sitnaia poiticd european’ incest sh nk viti/flagrant delet, de finante/financiar si altele ase’ agitatia provocati de statele vecine revizioniste, ceea ce Fitoare) sau adaplind timiterile la numerele noi ale articole~ Jmpunea o ordine. constitutional stabil pe fot cuprinsul tri fors2, 3, 11 (9), 14.(12), 15 (13), 16 (14), 17 (15), 18 (16), 28 “Aceasti proceduri a imbinat in mod abil modalitatea de re Gi), 29°31), 30 (32), 31 3), 32.84), 33 G5), 34 GO), 35, ‘are a Constitute previzutl in art. 128 din vechea Constitute G9), 37 (41), 40 (44), 41 (43), 46 (49), 47 30), 48 (51), 49 fo imperatival unui pact fundamental reprezentativ pent | G2), 50 (53), $1 (54), 53 (56), 54 (57), 5 (59), 56 (60), 82 ‘ointaintzegiinatuni, Foate mule din anicolele reviuite se (7), $3 (98), 84 (79), 85 (80), 86 (81), 87 (82), 88 (83), 89 ssese in Declaratia de revizuire din 22 aprile 1914 a cor 84), 90 (85), 91 (86), 92 (87). 93 (88), 94 (89), 96 (91). 97 oa ELEODOR FOCSENEANU CCONSTITUTIUNEA DIN 29 MARTIE 1923, 63 (04, 98 (95), 99 (96), 100 (7), 109, 112113), 114 Gs, Bpoarce in 1917 revizuren at, 19 ntrodusese fn acest text i Fovederi cae depigean cadral principilor constitutional i iy is ai 116 11,1223 18 ca 125 0208 ent pan te mete 1) ste 11 anticole au soferit numa schimbisi usoee: espropricr i Impropritrile devenisrs inutile, de vreme ce redactare sau simplificare, contnutal iminind acca: Timp expropiereamarilor mosis Improprictrirea fra 1), 36 (40), 42 (46), 45 (48), 65 (66), 73 (11). 77 63), 10 jor avuseset loc prin lepiordinar, dar vote dup proce- {116}, 119 120), 120 121) $124 425), 4 Ta speciili a legilorconstituionale,articoalrevizuitin-o ©) tn numa de 19 articole au suert uncle omisun, de ein 0 eae asa, pn ue simple expres I alinesteinvegi, considerate superfue, devine a. 17, revine la princpii. Dupi ex se enum Sipocirs url sdusu ce postu sau sib a alse ivoabitatea depo de propel. nificativ continuta text, sab st una alta: 6, 10 @) Sprevede cho lege special va statoriicazurile de utili (G0), 13 (11), 26 28), 27 29), 38 (42), 52 (55) 37 (6), 6 alc, procum si procedua i modal de expeopriere (ali, 1), (61), 67, 76 (2), 104 (101 + 102), 105, 108+ 107 (108), nin, gralie acestei formu, toate alneatele aitionale (112), 118 4119) 5.127 G28); Qe cestulatcol intoduse i 1917, Sunt mentinatecazuile de

    S-ar putea să vă placă și