COMENTARIILE

SAD

~XPU~AR~A ~PI~T~L~I ~ATRA ~IUPP~NI

A cBluT

Tntru sfintI parintel ur nostru

lOAN CHRISOSrOM
Archiepis copul Constantinopolei

Traducere din Ijrnba elina, editia de Oxonia, 1855

Sl

VIATA SI ACTIVITATEA SF. CHRISOSTO}I

~

DE

Archim. Theodosie Athauasiu

Egumenul "M-reYPr e ci~t a-Mare din Roman

Tiparita cu ajutoriul unui

cre~tin

iubitoriiJ de literatura bisericeasca

BUCURESCI
Atelierele de arte grafice I. V. SOCECU, Strada BerzeI, No. 59
1903.

VIATA $1 ACTIVITATEA
CeluT intru Stintr Parintelui nostru

lOAN GHRISOSTOM
ARCHIEPISCOPUl CONSTANTINOPOlEI (347-407)

" A . descrie in amannntime ~i exact viata, ~i cu deose,tire acti vitatea pastorala ~i literar~, a sfintului loan ChrisostOQl, a acestu'i gigant al bisericel', este cu totul greil,
dacanu chiar apr6pe imposibil.
",' A,cesta greut2te se vede cil 0 a simtit ~i Theodorit,
,devreme. ce in l-iul dialog, cum ~i in cuvintele sale de lauda
adreflate amintirei Sf. Chrisostom, gasim intre altele si
aceste euvinte: (Da ni n6ue, Parinte, lira ta, imprumuta-ni
plectrul (arcu~ul) teu, spre lauda t~ _.. Citci dac1:t m:1nile
tales'au discompus dupil legile naturel, lira ta insa rasllnil
,armQnios, cu darul charulu:, in t6Ut lumea... Da-ui noue
puterea acele'i limbI nemuritore __ . (La Fotie, Miriob. 273).
Sa mi se permita decl ~i mie, de a-I adresa 0 a8emeilea umilitll rugaciune, mal 'llainte de a in cepe descrierea
,
biografie'i ~i a activita~el saJe!
Sf. loan Chrisostom s'a nascut in cetatea Anticichie'i
Sirier, la anul 347 p. Chr. din pilrintI cre~tinl, dupre cum
insu~l el spune in omiliiJe sale, pronun~ate contra Anomilor
(Migne, tom. 48, pagina 541 ~i urmatorele). TatiU sM,
Secund, comandant in armata Sirie'i (Magister rnilitum orientis), a murit inca pe cand loan era copit mic, a~a cit cu
cre~cerea sa, singura muma sa Anthusa s'a ocupat_
Dupa ce loan a terminat studiile enciclopedice ~i universitare, unde printre altHa avut ca dascall pe renumitil
sofi~til, Libaniu (unul din eel m11 celebri ~i mal mari ritor'i
pe earH i'a avut omenirea in deeursul seculilor), ~i pe Andragathiii da!3cal de Filosofie, s'a ~i incris intre advocatii
Antiochiel, ~i a inceput a profesa advocatura, care, dupa
-obiceiul timpuluI, era considerata ca prineipala ocupatiune

IV

VIA'l'A

~I

ACTIVITATEA
SF. lOAN CIfRISOSTOM

a ~nur tinar ~ult. De.!?i noble~a familiel, bogll.~ia ~i rangul

social, cum l profeslUnea de arlvocat, puteaii sl1 procure
}al IOmlcele mal 'nalte func~iunl de stat, si prin urmare
s~a~ ~i pll1cerf, dup~ _care cel mai mul~l 'aleargl1 aid pe
pll.ment, totu!?i pe deoparte marea ....HFiuf)i;e~ ce muma :sa
Anthusa exercita asup1'lrlUl, earll. 'pe de altl1 pa.rte cetirpa
Sf. Scripturi !;Ii caracterul bland al Episcopulul Antiochiel
Meletie, au contribuit nu pu~in In a'l atrage In servirea luI
Dumne(leu ~i a bisericeI crestine.
~~ .amil 370 a fost botezat iu religiunea cre!?tinl1 , ~i
prochmslt Anagnost de Sf. Meletie, episcopul Antioch/eI, ',
carele prevedea c~ loan va deveni in biserica crestinl);, utl
al doilea vas ai alegereI, dupll. Apostolul Pavel.
' , .
Pe 1a Inceputul anulp'f 372 Imparatul arian Valent.
a scos din seaun pe Sf. Meletie !?i 'Ia exilat, earl1 cre!?timi
din Antioehia cunoscend rare Ie ealitatI ale lui 10an, ,$A .
gandiau-Gasal rid ice pe tropul episco.pal, de Orece ITLj.lilar
el ar fi fost in starE' sa 'combatll. cu succes -'arianismuL
se furi~ase in biseriea Ailtiochiel, Iili care de asta datll. arne
nin~a cu putere orthodoxia, fiind chiar imperatul arian:'
,
looan Insa, eu prieten.pJ.}@l din copiH),rie, Vasilie,:;;i
eu al~1 dol coleg'f de :;;coH':i;rfheodor, (cunoscut sub numele
de Mopsuestia) !?i Maxim (d 13venit In urma episcop 8eleuc'iel),
s'au sfatuit de a Imbr[ti:;;::t. monachismul, ~i daell. pehtru
:moment n'a putut s1'l-~i realiseze dorinta, causa a fost cit
a trebuit sa cedeze rugl'irrtintilor mumeI sale Anthusa(Ase .
vedea traetatul des pre Preotie, 1. 5). Dara duprt treeel'ea
de trel anI, fie ca a eonsitiltit muma sa, fie ct'l ea a inceti:tt
din viatll., ceea ce pare ~i: mal probabil, gt'lsim pe loan in .
Monastirea cea condusa de' fostul sM dascal. Diodol" '(cu
noscut oupll. aeesta ca Episeop al Tarsului), imbrl'icatio
schima monachaill., ~i ocupanduse eu studiul aprofundat al
Sf. Seripturl: 1). ~ase anI neintreruptl a stat loan in act'a
Monastire, intre care intril !?i acel petrecuV Iotr'o pe~tere din
apropierea Monastirel. Luptele cele aspre, Insa, la care singur
s'a supus, ~i eu deosebire !?ederea lui in peterll, Ia vll.tll.mat sanMatea sim~itoriu, a~a cll. s'a ve(lut silit a se rein
torce in Antioebia pentru cll.utarea sll.nMa~eL
Pe la inceputul anuluI 381, loan a fost chirotonisit
Diacon de Sf. Meletie, earll. In anul 386, a fost chirotonisit
Preot do noul episeop FJavian, care tot-odatll. I-a pus !?i In-

ce

') Socrat 6. 3. Sozomen 8. 2. Pall ad ius, in dialogul despre viata

luX Chrisostom, 5, apud Montfaucon T. 13.

sareinarea de a catihiza !?i rrediei:l. cuventul lui Dumne(leu

In biserica Antiochiei, drept care apartinea numal episco
puluJ. Palladinc:; (in via~a Sf. Chrisostom, pag, 41, 42) raporteaza urmatoriul fapt petrecut la chirotonirea lUI ca
preot: c1m!laratul Leon 1iee, ca in momentul cand Flavian
Imbrll.eat cu sacrele vestminte i~j pusese manile pe capul
noulul preot, un porumb alb a stMut deasupra capulul lUI
loan, Inaintea Intregu1uI popor adunat In biseriea.~ Acesta
negre!?it cll. a fost ca simbol a1 curatiel spirituale a luI
loan, In acela!?! timp simbol !?i al. Sf. Dueh, de care a fost
el povll.tuit pana la cea de pe , unna suflare.
Pe la Ineeputul anulul 398,Ineetand din viata Nectarie
Archiepiscopul Constantinopolel, '. Imparatu1 Arcadie, dupa
reeomandarea lUI Eutropie, a aprobat ca in tronul remas
vayant sa fie ridicat loan, presyiterul bisericeI din Antiochia,
in. care scop s'a ~i dat ordin impl\ratese lUI Asterie, Guver, na.toriul' Sirie'i, ca de indutll. sll. trimita pe loan la Constan
, tiriopole, rara vuet ~i fl1rll. ca .. Mpula~ia din Antioehia sa
ptindl1 de veste de acesta. Oasemenea preeautiune era
cetutll. de Imprejurarl, de 6re~ce,Ioan era torte mult iubit
jnAntioehia, ~i daea s'ar fi aflat. mal dinainte intentiunea
Impl1ratulul de a lua ~i a ave a ,pe ~oan in Constantinopole,
pote ell. poporul s'ar fi Imp<;>tJivit la acesta.
. Ajungend 'in Constantinopole,lil ('iua de 26 FebllUariej
3\:)8, loan a fost chirotonisitArcbiepiseop f:;i ' instalat in
tronul de Patriarch al Const,ci:ntinopole'i, de 'cMra Theofil
Patriarchul Alexandrie!.
'
Fiind patruos de datoriile aeesteI 'ioalte demnit~til, Sfio
tul Parinte a pus un deosebit ioterAS 'ln cre!?tinarea Gotilor,
In ingrijirea celor boinavi ~i Silri:1cl, in moralisarea clerului
i a poporulul. ~a:;e anI ne'ntre rup~'i vocea sflntuluI Chri
sostom a resunat eu putere in biserlca Constantinopolel',
indemnand, sfatuind, rugll.nd, !?i cateodata. chiar poruncind,
fiind totdeuna insufle~it de dorui ce nutria, ea fiecare cre
tin sll. devina adeverat urmasal Mantuitoriulu) Christos.
Din nenoroeire insa, a'ctivitatea sfintulul Parinte na
fost pe placul tuturor, fili de aceia pe uneloeurI a de~teptat
invidia, pe alte locuri jalusia ~i pofta de resbullare, de ore-ce
sfintul loan biciuia fara. niclo cru~are reul, Orl din ce parte
ar fi venit, a~a c1l nu dupa mult timp cel nemultami~i, in
frunte cu Theolll al AlexandrieI, ~i cu Impa.i'lHeasa Eudoxia
~i chiar cu Eutropiu care'! favorizase odiniorli., au ~i Inceput
a urzi fel de fel de intrigi contra sfintulul Chrisostom, in

VI

VIAl'A [ ACTIVITATEA

terpretand cuT.otu1 gref?it prdicele sale, cum f?i viata lUI'

ascetica.
. . Theofil al Alexandrie! ura jnca de la inceput pe Sf.
Chnsostom, pe deoparte fUnd-ca i s'e contrariase planurile
sale, de a pune pe tronul ConstantinopoleY pe un monach. '
a1 seu Isidor, earli pe de alta, f?i care se crede a fi fost mo.
tivul principal de ur~, ca sfintul Chrisostom iI intunecase
cu desaverf?ire faima ee se impra~tiase despre densul, ea de'
u.n orator bun. Pe langa acestea apoJ, nu putin a contribuit
f?l faptul, ca Sf. Chrisostom a primit in Constantinopole pe
Orecarl monachi alungatI din Egipet de Theofil, ~i Iia as
cultat plangerea lor contra Patriarchulul de Alexandria asa
crt i~tervenirea ~f. C~risostom pentru 3cetI monachI, a' fost
conslderatll de lheofil ca un amestec al Patriarchulul de
Constantinopole in diocesa sa.
IlI!pa~ateasa Eudoxia ura pe Sf. Chrisostom, din cam'a
crt III _dl~ent~le sale predi~! c~mb~t~a luxul ~i pod6be1e fe.
meef?cJ, m tlmp ce saracll l;ll cel InfirmI nu aveau hrana
(IilniclL Dal:a aceste dojane parinte~cf, imparllteasa Ie credea
ca (lIse mal mult la adresa sa.
Eutropiu ura pe Sf. Pllrinte pentru cM contraria tot
deuna planurile lu! cele tiranict'.
De aiel apoi.a__ urmat coalitia impllrl1teseI Eudoxia cu
T~eofil al Aje~and~ieI, .~i cu alti 0a~ivi:l. epigcopl np.multamit l ,.
pnn~r.e care f?1 Eplfame al CypruluI, contra Sf. Chrisostom,
(;Oahtle care a aaus caderea lui din tronul Patriarchal, ~i
care totodata compuneuna din paginile cele mal triste ale
istorie'i: bisericer;;cl. Cu acesta oeasie se vede cum intrj O'a si,
minciuna au triu:nfat, spre necinstea celor ce au Hlcut ~s de
ele, earl:). adeverul r;;i dreptatea au fost batjocorite si clUcate'
in pici6re!
.
Cu acest stigmat pe frunte a inferat biserica crestinll.
incl:\, d~ pe. atunel, pe Theofil al Alexandrief, pe imparateasa
EudoxIa, ~I pe to~r ace! ce au contribuit Ja comiterea acester
nedreptl1V, f?i cu densul vor remlinea panl:\, la sfarsitu1 veacurilor!
.
Ve1end Theofil cl:\, in Constantinopole nu va putea face
nimic, de 6re ce Sf. Chrisostom avea pe langli densul un,
numer de vr'o patru(led de episcopT, a plecat din Constantinopole impreuna. cu partisaniI sel, 30 la numer si s~a constituit in Sinod in una din suburbiile Chalcedon~hil numita
Dris, ~i pe basa unor acusatiunI nedrepte la cond~mnat in
lipsll. la catherisire.
o astfeliu de sentintl1 nedrept1!. fUnd supusa imparatulu}.
o

SF. JOAN CHRISOSTOM

VII

Arcadie, acesta sub presiunea imp1iratese'i Eudoxia a aprobat-o, f?i a ordouat exilarea sfintuluL Darl1 deabea plecase
sfintul din Constantinopole, ~i populatia spl:\,imantat1!. de un
eutremur mare, a alergat cu mic eu mare 1a pa1atul imp1!.rMese, !}i cu lacrimile in ochI s'a rugat de imp1!.ratul ca sa
poronciascl1 afi adus inapol Sf. Chrisostom. lmparatul a
remas forte inca ntat cli s'a ivit un asemenea motiv Rpre a
putea ordona re'nt6rcerea Sfintulu'i, maY ales ca se temea
de vre-o resc61a a populatiei din Constantinopole.
In urma ordinului impl1ratesc, Sf. Chrisostom s'a re'ntors
inapoI in Constantinopole, unde a fo st primit in triumf de
pastoriW sel, earl1 Sinodul constituit diu 70 episcop'l a anulat
hotarirea necanonica luaU! de asa disul Sinod din Chalcedon.
Dara na treeut mult timp, ~i vijelia ce se credea contenitl1. a isbucnit cu mal mare furie. Dinaintea bisericel Sf.
Sofia se pusese statuea imparatese'lEudoxia, eu a caria
inaugurare se dedese cateva serMr! populare. Faptulacesta
a fost lu at de Sf. ChriRostom -!}i cu drept cuvent - ca 0
ofens a. adusa biserieeJ, f?i de aceia I-a comMent cu t6ta puterea prin predicele sale, pentru care imprtrateasa infuriatll,
a inceput din nou sl1 tese intrigI contra Sfintului, i?i sa. pregatiasca convocarea un.uI Sinod pentru catberisirea luI. Afland
despre acestea Sflntul, nu s'a infrico ~at~i nieI nu a cedat
de loc, ci intr'una din (lile inca a pronun~at aeel celebru
discurs, in biseric~, al c!'lruia exord incepe cu aceste cuvinte :
n Eari:\~l Erodiada se infuriaz:1, ear:1l se tulbura, eara~l
j6ca, eari1l cere a avea pe tipsie capul IUl loan ((.

Acesta incll. mal mult a intll ritat mania impl1rl'l,te~ e'l Eudoxia,
femee plinade vanitate ~i de ambitiune, jnaintea caria jmpl1ratul Arcadie era lipsit de orl-ee voin~a.
Nu dupa mult timp s'au adunat in Constantinopole un
numer 6re-care de episcopl din Siria!}i din Asiamica, dupl1
ordinul imparatesc. A fost invitat ~i Theofil al Alexandrie'l,
dara acesta a refusat sa vina, de tema ca sa nu patasca
ca in randul trecut, cand a scapat prin fuga numaI de rna
nia poporulul' iritat ~i infuriat contra sa, rentru intrigile r,e
~eseaasupra Sf. Chrisostorn. Tot! aceT episcopI adunati in
Sinod, au luat in cercetare acusatiunea ce se aducea de asta
data Sf. Chrisostom, crt de si eatherisit de catra Sinodul din
Chalcedon, totu!}I el fiind rechemat din exil cu ordin Impl1ratesc,
nu a ereQut de cuviinta de a al?tepta hotarirea SinoduluJ,
ci cu de 1a sine putere s'a reinstalat pe tronul Patriarchal
i serve~ce cele re1igi6sfl contra can6neIor, La t6te aceste
acusatiun1 respund din partea PatriarehuluI patru(iecl f?i dOl

VIII

VIATA I ACTIVITATEA

SF. lOAN CHRISOSTOM

,
de e.piscopI,. cli Sinodul, diu.-,Dris nu ~ judecat legalminte pe
Patnarch, ~I cli dac~ s a Inturnat dIll exil, n'a facut-o cu
de la sine putere, ci dupli ordinul imparl'ttesc ~i silit d~
p.opor, care I-a .pri.mit in triumf. DCl..r~ind,cli marea majontate a acestm Swod era compusa din episcopil A.siei-miel
!?i din acel a1 EgipetuluI trimi~l de Theofil, de aceia Sinodul
acesta in majoritate, sub presiunea implirateseI, a condamnat,
la catherisire pe Sf. Chrisost.om, in anul 404. In <!,iua de 16
Aprilie 404, in samblita Pa~telor pe cand Sf. loan boteza
catihumeniI in baptisteriu, a fost scos cu forta din bisericli
de catra osta~il trimi~r inadins, eara dupa doue luni de la
acea dat~, ~de~li la .cateva qile dupli ~erb~torea Ci~cI<!ecimej
a fost tnmls m eXll la un sat dill ASJa-Mleli, numlt Cucusos.
Aprope treI anI a stat Sf. Chrisostom in acestsat, sub paza
osta~il?r,. in caTe timp numa! con~ciinta de nevinovl1tia sa,
cum ~I _slmp~tIa tuturor personelor de va\6re~ipiose, eu
eare el wtretmea 0 vIe corespondenta, il imputerniciau in
aeea lupta grozava. Daril reutatea prigonitorilor sel nu s'a
marginit numal aiel, ci du pit staruiiill"?Cl'mparrlteselEudoxia
imparatul Arcadie a dat. 0 noua poronc!l, dea . fi :stramutat
loeul de exil\a locul numit Pitiunda din Caucas, in apropierea SevastopoleL Trel lunI de-arindul a caHi.tofit Sfintul
sub paza osta~i1or, in care tim'p ~\durile celetropicale de
pe acolo, salt l?i alte intemperil, H slabise Intr'atata incat
c~nrl (;1, ajuns in cetateaComana, a caqut la pat. Peste nopte
i s:a infatif;lat Martirul Basilisc ale cafuia moste erau acolo
~i i-a gis: "Curaj, frate loane, ci:lel
'vom fi Impreuna (I . Adoua ~i 'Sfintul ruga pe osta~l ca' srt- t'em-ana
acolo, dara osta~il ne voind a cada l'au silit a merge mal
departe. Dara deabia ei;1ise din cetate, ~i Sfintulu! facendu-ise
reu au fost nevoiti a se intorce inapoI in Comana. AicI imptlrta~indu.se cu sfintele .ta~.gis cele de pe urmll. cuvinte
"',rSlavlt lUI Dumne~eu pentru tote" (~6~Cf. 'ttji estji 1rav'tCllV
gV6%SV), dupa care ~i-a dat ob~tescul sfa.rsit, in diua de 14
Septembl'ie, anul 407.
.
Dupa trecerea de 31 de anI de la acesta datli, adeca
in anul 438 cedend rugamintelor generale, Patriarchul ProcIu
a adus- mo~tele Sf. Chrisostom l?i Ie-a depus in biserica Sf.
Apostoll din Constantinopole 1).

maine

I Socrat, ist.or. bis. 5. 3 pan a la fine. Sozomen, istor. bis. 8. 2

pana la fine. Isidor Pi\usiotul iili Nil in multe din epistolele lor. Fotie,
Miriobiblia 25. 59. 89. 96. 172-174. 270. 273. 274. 277. Suida. Migne
tom. 47-64.

IX

ACTIVITATEA LITERARA ~I pASTORALA

a

SF. tHRISOSTOM.
Sec:ulul al 4lea dupa Christos se nume~ce in general
seculul de aur al bisericeI crel?tine, din causll. ell cel mat
insemnatl p1l.rin~t l?i dascall ai lumel cu care cre~tin1ltatea
se mandre~ce, au strlllucit in acest secul.
Vasilie cel Mare, Grigorie Nazianzul, Grigorie Nisis
A.thanasie al Alexandriel, A mbrosie al MediolanuluI, Augustin' .
Fericitul Ieronim, ~i al~il multI, sunt negrel?it ca nil?ce lu~
celirI stralucitori peoriiontlll intelectual al bisericeI cre~tine,
care v?r ~trlHuci in yeQIin decursul seculilor, spre slava
Ma.ntUltOl'luluI nostru lsus Christos ~i a bisericer intemeiate
de densul, - inse in frimtea tuturor acestora iocul de onor<>
se c~vine Sf. loan Archiep,isco pul ConstantinopoleI, pe care
crel?tmatatea intreaga, jriledi~t dopa incetarea lUI din viata,
'I-a proclamat de dascal ecume nic, eel mal mare lumtni:ltoriu al lume], stalpul bisericel, lumina adeverulul,
tram bi~a I ul Christo~;proroc ~i vorbitoriu al talnilor
luI Dumne~eu, Theoforul loan, Chrisostomul loan',
voind prin 'aces ta de a il1vedera marele lUI talent oratoric.
~i in adever crt SLloim Chriso"tom in privinta daruJul
o~'atori?, cel a.nter a fost considerat in decursul seculilOJ:,
~l DlmlC DU ne pote conving9 ca nu va fi tot el cel anteiu
l?i in seculii urmatorl!
Bog~tia ideilor, frumuseta, puterea l?i atractiunea stiluluI, figuril e ritorice, care iV entusiasmeaza spiritul si ti-l
ridicll. in regiun! inalte, sunt in adever de 0 putere extraordinarl1 in tote scrierile Sf. Chrisostom.
Orl pe care din scrierile lUI vel pune mana te simtI
captivat de la cele dinteI rinduri. Nu scil ce sll ~dmir1 mal
mult; IntH~im ea ideilor, figurile ritorice, jocul de cuvinte pe
unele l?curI, cuno~tin~ele lUI enciclopedice aprofundate, sau
memona sa fano min~\~, de are-ce aprope fie-care idee, aprope
fie care frasll. dm omlln!e sale, este certificatli asa (licend cu
vreo cita~ie din Sf. Scriptura.

.
Limba l.uI !oan, gice Isidor Pilusiotul(Cart. II epist. 42)
~l frumuse~a ldellor, cum ~i memoria luI cea extraordinarll.
au ulmit, nu 9ic pe altif (cacI ace:>ta pote e consideratli de

VIA~A ~I

ACTIVITATEA

----------------

ca Tifilucru neinsemnat), dara cp.tar pA .1t9.aniil, eel

renumit pentru eloquen~a. ~
Care ~i cate anume sunt scrierile Sf. Chrisostom?
La acesta intrebare iata ce respunde Suida: <A .Jl.ll=
mera t6te scrierile Sf. Chrisostom, uu e cu putin~a omuluI,
ci numal lUI DumneQeu care cuno~cA totub lstoriograful
Calist (istor. bis. 13, 2) spune ca a cetit mal multe mil de
cuvinte de ale lUI Chrisostom, ocup<lnduse inca din copilarie
numal cu scrierile luI. Dara de 6rece Calist nu e considerat
ca un critic consumat, de aceia nid nu putem pune un
mare temeili pe veritatea cuvintelor sale. Ceia ce lnSe se
scie in mod cert, este ca Sf. Chrisostom a fost ~i este con
siderat ca cel anteili scriitoriU intre parin~ii bisericel, ~i
scrierile care niau remas de la densuJ, ~i de a cll.ror autenticitate nimen! nu se mal indoje~ce, sunt atat de numer6se ~i de pre~iose, in cat ar trebui cUlva 0 via~a intreaga
ca sa se ocupe numal cu ele, ~i tot nu iar fi deajuns, ca
sa Ie pOUl medita cum se cuvine.
Pe langa aceasta (lpol, characterlll particular . ce este
imprimat in tote scrierile Sf. Chrisostom, i~1 indica imediat
daca scrierea ce 0 a! in mana apar~ine, sali nu Sf. Chi'is6~
stom, presilpunend em J.W. se cuno~ce' numele autoruluT, ~i
ea voe~cT a deduce ac;~tilf lITs1T~1 din examinarea scriereT.
Si in adever, ea tote scrierile Sf. Chrisostom, fie ele
dogma'tice, fie morale, fie erminil de ale Sf. Scripturl, p6rta
ea tip particular urmatorea characteristica: nid scrierile
dogmatice nu sunt cmat dogmatice,. niGf- cele morale P.U
sunt curat morale ~i lipsite de parteadogmatica, i nic'C"
explicarile s1li erminiile lUI asupra Sf. Scripturl, nu pot fi
curat ermineutice, rara partea dogmatic~, ci t6te se presinta
sub aceste trel fe~e: dogmatica,eplfineutica, ~i moraIa.
De aceia ~i nOI vom impar~i scrierile Sf. Chrisostom tn tre'i
catigoril principale: ]. Tractate, 2. ErminiI ~i ~. Cuvinte
sali predict

mul~l

L TRACTATE
L Tractatul despre Preotie. Sfintul loan avea un
prieten f6rte iubit inca din copilarie, anllme Vasilie. Imparatul arian Valent exilase pe episcopul Meletie al Antiochier, Cll intentiunea de a pune in locu-l episcop arian. Popnlatia din Antiochia remanend tara episcop, i pentru

SF. rOAN CHRISOSTOM

X[

combaterea arianismuluJ, se hotarise de a ridica cu sila pe

$..c.aunele vacante de episcopi pe loan si Vasilie, ale caror
caJmi'~i"~fe...sciau,.i.lldeajuns Antiochenil', ~i in carl i~I pusese
t6ta incredereapentru combaterea arianismulnL Sim~ind de
aceasta loan, a propus luI Vasilie ca sa am1Lne chestiunea
cbirotonieI lor pe un timp 6re-care, spre a se g1Lndi eu rnaturitate. Dupa trecere de catv:.. timp Vasilie a fost chiro
tonisit episeop al Rafanel, in timp ce loan s'a ascuns ~i a
fugit de chirotonie. VasiJie dupa ce a V8QUt cii prietenul
seu loan J'a lasat cu jllgul archieriel in g1Lt, s'a, intristat
forte tare, ~i nu se jena dp, a'~J exprima nemul~amirea sa
in contra lUI loan. Sflntul Chrisostom ca drept resp uns la
nemul~amirile lUI Vasilie a compus tractatul aeesta des pre
Preo~ie in forma de dialogI, in care sfintul Pariote nenlcend
niel 0 deosebire intre episeop ~i preot, zugrave~ce Cll colorpe cele mai vii ~i mai gratiose mare~ia datoriilor ~i a rri~
mejdiilor care decurg din servirea pastorala, unde se cere snflet
mare ~i incercat, ca al prietenlllul sell Vasilie, pe cfind pe
el se crede nedestoinic de 0 astfellu de ioalta demnitaLe.
'Ml);rturise~ee ca a fugit de chirotonie nu pentru ca 0 dis
pr:etue~ee, ci ca sa seape pe eeY ce I'au ales de critica justi.
ficaM, ca au incredin~at unuY copil u~uratic 0 a~a de inalta ....
demnitate. 10 ajutorul jnstificariior sale aduce chiar pe Apos . .
tolul Pavel, care de ~i a fost ridica t p<lna la al treiJea ceriU,
nnde a ~i veQut lucrnrl ce nn este 810bod omnlu] a Ie grai,
de ~is'a faeut parta!? al tainelor lu! DumneQeu, totU!?! tre
tnura g<lnciindu'se la Olar~~i a ~i responsablJilatea acestul
~acerdo~iU inalt. Descrie in amanun~ime datoriile episcopulu'f,
ingrijirea ce el trebuie sa 0 aiM de pastori~ij seY, nu numa!
sufle1ie~ce, ci ~i trl1pe~ce, ispitele ce el Ie intimpina ~i pri
mejdiile la care esLe expus, data mal ales nu va jnvoca
charnl st. Duch, ca sa1 intariasca I?i sus~ina in indeplinirea
sfintulul sacerdo~ii1 incredin~at luI. La aUQul acestora Vasilie
a respuns cu lacramile in ochI: . Starea mea este vrednidl
oe jelit. Abea acum am putut pricepe profunditatea relelor
in care mar afundat ... Ded daca te intereseaza intru cM
va afacerile mele, daca este penLru mine vreo ma.ngaere
intru Christos, daca aT vreo dragoste sali complHimire
pentru mine, tinde-m} m1Lna de ajlltoriil, fa in fine tot ceia
ce prin cuvent sau fapta, ar putea sa me ridice din prapastia In care ma} afundat ... Dara eil (Qice Chrisostom suri(!ind) cu ce pot . contti:
bui, ~i cu ce pot sa te ajut in asemenea noian de da~({rl'i?
Dara fiind~a i~l place aceasta, curaj, prea iubite prietine!

SF. lOAN CHRISOST0M

XII

XIII

VIATA f'11 ACTIVITATEA

----------------

In timptil cfind ti se va permite a te rep au sa de griJile lSVOrite din acest sacerdo~itl., voiu fi IMgl'l. tine, te voili mfingllia, ~i nimic nutI va Iipsi din llate i'mi sunt cu putintl'!.
Cred in Christos care ~e _ a. _~hA~!p:a~l~~~r~..~e ~ p~8 in .froun tea turmei sa\e, -el1 Vel ell~tlga atll'ta cUi'a.l dlll mdephmrea
aeestei slujbe, in citt ~i 'pe- mirie' cafe'1rl~ \"oiuprimejdui in
acea (Ii, me vel''fWim i.imfjreunl1 eu tine in vecinicile loealilurl.
(Tom. 48. Migne).
Aeeasta e partea eea de pe urml1 a TractSl-Wlp:h.l~p):B
preotie. Darl'l. importanta aceste'i serierI residl'l. mal ales . in
cartea I, unde sfintu\ Pl1rinte descrie conversatiunea ee 0
aavut cu muma sa, care'l ruga de a amfina hotrlrirea IUata
df.l el de a se cl1lifgl1ri. Conversatiunea aceasta este atfit de
nli~~atore,.ln cat de la primeie rindur'i flira s11 .voe~el. ti$f
uXllple ochiI de laeram'i. "Nimic, g.iee eritieul Villemam,in
critica ee 0 facfl ae8stuI tractat, nl1 se pote compant cusus.:
pinurile acesteI mume intris.tate.. Expunend tote peripetiHe;
to.t e suparlirill) ~i tote primejdiile unel femel tinere re~l,I.s!i
vrlduva in mijlocul lurnei, in slabiciunea sexulul Iili aeta.teJ
.sale, .~iee fiuluI sM: ".In toteacestev n~noro::irl II? ~ut.in!i
'mfingaere miaa~us .~l faptul de at~. ,,\-l~ea lllcontmnn. tat~
ta;~i a pastra vle ..lmagmea tatalUlv teu,. cu caresea-men.!
foarte bine. Pentm aceasta . tocmal, chwr pe efinderal
prunc ~i , Ali~.....!)u pnteal gfingl:ini bine, cand mal. aleE
copii!' inc:totli pe nascatoriI lor, tu mi-aI adus muM. XIlfi!1'
gaere ... Decl in schim bul tnturor acestora, itl cer o. svlDgur~
~ratie: sl'!. nn me la~1 vMnv!i. de a. doua-or~, ~I mCI f;!i.;.a
prin(li din noil doliul ce deja se stlD~e~~, CI a~teapta stJr
~itul meil. CeItiner! au. sp~ran~~. Ji.e va ~J~nge la b~trMei;{
adfincJ darli nOl cel deja imbatrfillltl, mmlc nn mal a~tep
tam 'de cM mort.ea! DecI, dupa ce me vei pune ir
parn'ent, ~i osele mele Ie vel amesteca cn ale tat!tlul teD..
fa c1l.1Moril ca.t de departate, umblli pe marea Or! cfit ve
voi cad atnlld nu va fi nimenI care sl'l. te impedice. lotn
ca.t'timp InSe respir, sufere a triH pe la.nga lDine! Nu su
para . pe Dumneqeu f?i nu aduee asupr!i.mI ata.tea_ re~e, cac
nu team nedreptatit cu nimic! Dacl'!. aI a me lD~lDovlit
cu ceva dadl te silesc de a adaoge ceva la proprule talE
ocupati~n'i, nu te uita nid la legile naturel, niclla cre~cere~
ee ti-am dat, nn te 8fii nkI de obiceiu ~i nicl de altceva
ei fugl de mine ca de un du~man ~i vrajma~ ~ Dvarl'l. da?1
eu fae totu1 spre a'tl procura lini~te in cursul VIetel ace~tla
ma,car aeeastli daca nu altceva s!i. te tina, pe lfing11 mUlm
tao De vel sp~ne ca al mil de prietenl, totu~I nid ui:m1 nt

te va face sa te bucur'i de atilt libertate ca mine, pentru

ea nid nu este cineva care sli doriascli ferieirea ta, .pe atfit
pe ca.t 0 doresc eu) (Tact; despre preotie, cost. I).
CMa expresiune de durere Iili de ad ever ! exclaml1
criticul Villemain. Aicl se gilse!?ce simplitatea lUI Orner,
sau mal bine (lis, a naturel chiar! Legea creliltinli, care se
pa,rea cll. se impotrivelilce simtamintfllor inime!, Ii' infiltra
tocmal ceva sfint l'li curat. Tot ce este ascuns in inima unel
mume, este eontinut in aceasta umilita I?i mi/?ca,tore rugaciune, ca sl1 nu fie sa~rificat1l. de fiul sM nid chiar din causa
religiuneI (Tableau de l'eloquence chret. au IV siecle, pag.
146, 147).
2. Tractatul catra Theodorcel ca<jlut. Acest
Theodor' (ennoscnt dupa aceasta sub numele de Mopsuestia),
amic a1 Sf. loan, imbracase schim:;\. monaehala, impreuna eu
densul, inse dupl1 pntin timp a lepa,dat rasa Iili sa insurat
cu 0 fedora numita Ermione, faptcare a hot1l.rit pe Sf.
loan a'l scrie aeest tractat, prin care Sa incearc1l. a intorce
pe prietenill s~u Theodor din descurajarea la care ajunsese
fiind must-rat de cuget pentru fapta .8aver~itli, ~il incnrajaza cu diferite exemple din Sf. Scriptura, unde ominl pecato~l
mal 'nainte, au ajuns prin pocaintl'!.la cea mal inalta perfectiuneulOrall1. La urma arata de~arta.Ciiunea acestel viet),
l?i cat de primejdios este de a se uita . eipeva indlirM, dupa
ce odataa fost pus mfina pe plug. '(Tom. 47).
3. Despre feciorie. Mal 'nteiu Sf. Chrisostom combate
pe ereticiJ, carl fugiau de casatorie, ca ceva necurat, ~i-I
demasca ca mar rei de cat IudeH, ba chiar .~i de cfit ethniciI.
Apol explicfind pasaju\ 2() din I Corinth. cap. ';' ell, bine
este omnlu! a~a sa fio arata superiorit.atea feciorie'i, ~i inceputul cl1sll.torieI, resolvfind in acela!?l timp ~i 'obiectiunea
ce soar plltea face, cl1 adeca s-ar nimici lumea daea omini'i
nn soar insura. Dupli ce apol dl1 insemnMatea cilvenitli celor
insmatr, ~iarata diferitele greutatr ~i lupte prin care trece
cel ce petrece in feciorie, .conclude la: ' urml1, ca, fecioria
e mal dfl preferat, ata.t pentru viatapresentli .cM ~i pen
tru cea vii tore. (Tom. 48).
4. Catra 0 vaduva tinara ~i despre monandrie
(a avea un singur blirbat), scriere compusa llin 13 paragrafe.
In partea 1 mfinga.e pe aeeasta vaduva pentru perderea
inbitulul el blirbat, Therasie, ~i apol arata cum densa ar putea
sa, intrebuin~eze mal bine ~i mal eu folos avutul el. In partea
a II aratli bunurile ce resulta din vliduvie, in aeela~'f timp
~i relele ce decurg dill a doua caslitorie. (Ibid.).

XIV

vrAl'A

~I

ACTfVITATEA

5. Catra cei ce combat pe eei ce Intra In monachism, scriere compus1l. din trel c21rtf, dintre care cartea
a doua este jntitulata "Catra un taU\. necredincios" ~i
cartea a treia "Catra un tat:1 credincios". Cartea a,nteia a
fost scris1l. in urma ordinuluI ce se dase de imp1i.ratul arian
Valent, contra monachilor (anul 3(5). In tote aceste cartl
Rf. P1trinte aparl1 monachismul fi8 ataeurile nedrepte ce ise
adueeau, ~i1 arlHa ca adeverata fllosofie> , clHril'care trebue
, .'
omul sll. tindiL (Tom. 47).
, 6. Comparatiune Intre dinastia imparateasca,
bog-atie ~i superioritate, ~i intre . Ull' monaeh, care
trae~ee In adeverata filosofie--dupaChristos. Scrierea
aceastil com pus1i. din 4 paragrafe, este 'afierosila tot vieteI
monaehale, Prin ea Sf. P1trinte arata ' ca,' rnCiilachul este mal
pre sus ~i ' de' 'lmparat, caci cel ce ,se ,predrt luI - Dumne~eu
~i viete'hno,nachale, se stapfi-nel?~e de, pl~Cerll?i invi,die.. pen
tru ci1. .el se lupUt contra demOllllor,l?lnU ,contra:-omlmlor,
vorbe~cenu cu guvernatorH-sali eu ceI din garda5mparateasel:t,
ei cu profe~il ~i eu apostoliI, este~itnplu i,n viata lUI f?i
impartal?e~ce l?ipe' alFL..din eeia ce ' are; ,har1l.z~~~e" ,m~j',!lUlt
ehiar de cat imparatul, cacl acesta, haraze~ceaur, pe"candacela.:clia,r , ouchovnicesc;ilhUl--a' deslegat sarcina, daca e
bun ~itnilostiv, pe cfi-l1d celal-alt aelibel"~t sutlate de sub
puterea demoniJor prin rugaciuni iUDul, qa ' acesta parase~ce
de buna voe via~a presel1ta, nu este .invidiat, de.....mmenl !}i
a~teaptaferieirea viitore (Ibid.).
,
7. Despre umilinta, scriere eompuslldin doua c1ir~I,
adresate una monachulul Dimitrie siceia-i-alta lu] Stelenchiu.
Tractatele acestea sunt scrise de Sf. Chri~ostom fiind diacon,
intre anB 381 !ili 387, dupa cum se ved,e din con~inutullor.
8, Despre-triste,ta, eatra Stagliirqseetie, tulburat
de duehuri rele, scriere compusa dio treY ear~l. Acest,, staghir era unul din prieteni'i Sf. loan, fili ia scris acest tract':lt
in timpul pe ca.nd Sf, loan era diacon (Socrat. istor. bis.
6.3), dupa cum se deduce din projrnj,W....~crierei, unde (lice:
<Trebuia ca insu'mI eu, prea iubite Staghire, sa yin la,nga
tine ~i sli te manga,iu in nenorocire ... darll de vreme ce
bOla trupeasc1i ~i reul ce a caQut pe capul meu, me sile~ce
de a remanea In cas!:\,.... eeia ce aratil. ca a fost scrisa
dupa intorcerea sa din monastire, fiindbolnav, l?i sta in
casa. Prin aceasta scriere manga.e ~i ineurajaza pe prietenul
sM Staghir, care caQ.llse intr'o tristeta mare, l?i nu arare
orr H venea gandul necurat de a se sinucide.
9. Catra eei ee au feci6re sinisaete, ~i ea mona-

'SF. lOAN CHRISOSTOM

XV

ehii1: n~ t.r:.eb~ie ~_vietui ~a unloe eu barbatH. Erape

atunci oblcelU ca unn b1irbatl farl:t sa se insore tineau in
c~s_ele lor fete nemaritate niel pentru fa cere de . (opif, si
mCl pent~u, .des.frfi-nare dupa CHm inse~J ele mllrturisati.
Acest oblCelU VIne Sf. ChTlsostom ~i'l combate prin sCTierea
de. f~ja, asemllnfi-nd':!-l cu grozaveniiIe lui Tantal. Acest
oblCe~u est~ un scanaal nejustificat, cacl pretextele invocate
d~ eel ce au asemenea fete; cll. adecl:i daca nu le-ar tinea H
~I ele ar :emauea f{jra n~cl-O protec~iune, sau cl:t femeile i~
general au n~v?e de maImultll ingrijlre ~i protectiune, sau
c~ este trebUltore f~meea spre condueerea gospodariel sail
~l alte de acest ,1ellU, nu sunt seriose. De ctceia sfrttuesce
~,"",pe u~la ca ace~tla Sf. P!lrinte, de a se elibera de asemenea
scUivle.
10: Ca ~,:l ee nu se nedreptategee singur, nimeni
nu-l pote ;rata??a, Prin acestl1 scriereSf. Chrisostom com.
bate p.e acel .ce . filrltsll cugete vorbesc ca in lume este 0
conf~slUne, ~l d\, Inulta ~eorfi-nduela se observl1 intre ominl,
mul~l ,se vect n8drepta~I~I}e fi,e'ce Qi, nu este nicfo indrep'
tare dIll lege, nu este.' mCI'o tema de tribunale ... si cil reul
se ,n:are~cepe, fi~.eare Qt .. eara de aiei multI din' cel usu.
ratlcl, ca cupnn~l de o "manie prosta, acusl1 pronia dumnege~~~ca.. ~Olnbate decl pe acelj>tia cu putere, aducend in
spllJInul se:r n:u1te e"Eel~ple ?i9 Sf. ScripturlL (Tom. 52).
,
11. C~tra. Iudel ~l Ellm dovada ea Christos este
Dumnec,ieu, dm, ~eE!levorbite In multe loeurl de den.
S~l pe la Profetl; ,.Aceasta scriere contillepe scurt resnl.
tatU! t~tur?r ,celor , ~~use de 'profett, in privinta 10culuI nas.
ce!61, vle~el ~~ ~~r~eI Mfi-ntUItorulul, in privin~a apostolilor
lu:, a .r?Spandlr~l lllvata~urei sale, precum ~i realisarea celor
pi ofetlsate .de }ISUS_ Chnstos. (Tom, 48).
'
'
~
12. Catra eel ee ~e seandalisaza de nenoroeirile
mt~~p,late! de eoruptlUnea poporului ~i de alungarea
p.reotllor, ~1 pe~tru neprieeperea dumnec,iee~eii proniI
91 e~ntra ~udellor. Pre cum se vede din titlu, tractatul
acesta, .ca ~l ac~l de sub No. 10 se raport1't la cele de pe
urma ~lj~ dill vla~a Sf. ChrisostolIl petrecute in Constanti.
nopole, ~l ,are de. scop d~ a sprijini in spiritele ominilor ade~erul nepn~eperel promel dumneQ.ee~cl din argumentele trase
III . ereatufl. ~,Este cea mal de pe urma prostie . dice Sf
Chnsost?m, ~I ar,nestecata cu nehunie, de a vede~ cum doc:
t?rul ~aIe, arde ~I purie medicamente,tarl, si cu t6t,e acestea
mme~1 nu face VOTta ~ulta, in timp ee 'in~elepciunea cea
negraltll, nepovestlta ~I nepriceputa este eercetat1l. cu ama.

SF. rOAN OHRISOSTOM

.xV!

- XV[l

Vl'A'fA !ill ACTtWATmr"

-"=----'------

-~iiun1/ime,

Ri se intreba eel curios de ce a~a ~i nu altminterea? Cum cll. orI-ce cre~tin nu trebuie de a cerne ches- tiuni::1iny,semenea naturrl., f?i nic! nn treb.ui~..;it . se scandaJ.~
in scarbele ce Ie "lrte;'1lld1%;9!!.,p,O.ya.Qtl, ,pe Abraam, Isaac, Iacob.
Apostolil ~i ceI-Ial~1 sfi n1/1, carl de ~i au patimit multe.
totUf?! nicl-odatil. nu sau scandalizat ~i nid nau ispitit pe
Dumne(!eu, fUnd ell. sciau t6rte bine "ca timpul de fata
este timp de lupta, topitore in care se cura~a auru],
gimnastica unde" ne"'exercitam, etc." (Tom.: 52).
Cateva din aceste tractate sunt scrise de . Sf. Chrisostom pe c:1nd era Diacon, eara cateva pe candera simplli
monach, ca de exemplu Tracta.tul ~-despf'e-' .preoiie, Tractatu1 contra celor ce combateali monaohisrnul, Tractatu} despre cotnparatiunea intre impara.t i., monach,
Oatra Theodbr ,cel cagut.
. ' . ,

II. ERMINIILE SAO EXPLICARJLE

, ,SF. SCRIPTURI
Aici apar~in t6te comentaliii1.s,eFfHifl;eutlce ale Sf. Scripturl, pe care Sf. Chrisostom Ie desvcltq. ..,i.n.I>~~9pe Ia diferite ocasiunI, , in. biserica An thicliie 1 ca pi'eot;Eiau In biserica Patriarchiei de Constantinopole ca Patriarch; jn ta1/a
prtstoriVilor s8i, i?i'in forma de omilil, la fineaca~ora adaoga
statuirI morale. De~i sfintul Prtrinte a interpret,at apr6.pe
intrega Sf. Scriptur1'l, totu~j nol nu avem astl'l(!I tote openle
luI, eara cele ce ni sa pastrat sunt:
. ,:'
1. Sinopsis (abrevia~iunea) a Vechiului!?iaNoulul
Testament. Opera aceasta din causa former salE)' interi6!:e.,.
care se apropie mult de comentari\..~~taxata .printre erminiile Sf. Chrisostom. Dup{J: charactensarea V. ~l a N. Tes
tament, istoria natiunel Judaice ~i devisarea c1i.rWor ambeIor Testamente dupa con1/inutul lor, expune subiectul fiecrtria din 2je. Din nell "" ocire opera acesta a ajuns pa.nrl. la
nol nu intregl:l, ci ciurhita, cl'ld din Vechiul Testament lipsesc
Proroci'i de 1a al ~eptelea p:1na 1a urma, er1\. din Noul Testament nu are nimic (Tom. 56).
2. Erminia la cartea face rei, compus1i. din 67 de
omilH (Tom. 53-54).

3. Erminia Psalmilor, din care lipsesc cel mal mul1/1

(Tom. 55).
4. Erminia Profetului lsaia, in care sunt explicate
numal cele opt capitule din inceput. Erminiile acestea ca f?i
ace a a Psalmilor, nu au fost tacute In biserica f?i inaintea
auditorilor, ci dupa cat se vede din aranjamentul lor, eIe
sunt compuse pentru necesitatea casnica. Sunt cu t6,te aces tea
si dece omiJij, dintre care cele mal multe se raporta la QIcerea lui Isaia: VI:IQut-am Pi3 Domnul f?eQend pe tron inalt.>
(Tom. 56).
,
5. Erminia la Profetul . Daniil (Tom. 56).
6. Comentariile la Sf.,Evanghelist MatheiU compuse din I::n de omiliI (Torn . 57-,58l.
7. Comentariile la SLapostol!?i evanghelist loan,
din 87 de omilil (Tom. 59)., .' : :
8. Comentariile la 'Faptele Apostolilor, compuse ,
-din 55 de omili'i (Tom. 60). , '" ,
"
9. Erminia epistolel ' catra ' Romani, compusa din
32, de omiliI. CIn edi~ia societii~e(britanice, Oxonia 1849, sunt
)33 de omilil).
"
,,'
.....
,
10. Comentariile l<iepistola I-a catra Cormthem, ,
din 44 omiliI (Tom. 6 J)j " ', , ' " "
,
'
, ",
] 1. Comentariile , la , epistola II-a catra Corinthen!, compuse din 30 de orp.iIif(Tom. 61).
,
12. Comentariile la epj~tolacatra Ga1ateni. Aceasta
. opera nu este irn par1/ita inprhilil; ci este explicarea epis- ,
toler 1ntr'una, din inceputf?1 panala fine, dupa modelul explicarel Psalmilor, Profetulul Isa,ia~i Daniil (Ibid.).
"
13. Comentariile episto.lel catra Efeseni, compuse
din 24 omilli (Tom, 62).
.
14. Comentariile epistol~i catra Filippeni, din 15
omiliI (In editiunea, de Oxoliia;; 1855 sunt 16 omiliI). '
15. Cornentariile episto1eicatra Coloseni, compuse
din 12 omilii (Tom. 62).
16. Comentariile epistolei I catra Thesaloniceni,
din 11 omilii (Ibid.).
17. Comentariile episto1el II catra Thesaloniceni,
din 5 omilii (Ibid.).
18. Comentariile epistolei J catra Timotheiu, compuse din 18 omilii (Ibid.)..
. 101. ' . ..'> .
..
19. Comentariile eplstolel a:-IJa catra TlmothelU,
din 10 omiIH (Ibid.).
20. Comentariile epistolei catra Tit, din 6 omili'i
(Ibid.).
71528

- - -- - - - -VIAl'A

1;11 ACTIVITAl'EA
SF. roAN CHR1S0STOM

21. Comentariile epistolei cihra Filimon, din 9_

omiiil (Ibid.).
2;3. ErminiaepistoleI satta Ebrei, expusa astfeliu
din adnotatiuni, dupa adormirea Sf. Chrisostom
de catra Constantin, presviterul Antiochiei (Tom. 63):
Pe lllnga aces tea mal avem inca fragmente destul de
importante tot attI(1~1j.}~3~ exigetice ale Sf. Chrisostom ca
de ex. ' erIhihia 1a cartea lUi lob, la Prover bile lUI SOIOI~OIl,
1a Profetul Ieremia, cate,va fragmente din epistoJa catholica
~ lUI Iacob, din epistolele lUI Petru, ~i din I epistola catholIca a sf. apostol Ion (Tom. 64).

IlL CUVINTE::~f . OMILII

;

im i~IFART IN
DOGMATICE, PANIGI:RICE ~I MORALE
CARE

Pe cand critiea contimporana face distinctiune intre '

Cuvent ~i Omilie (OmiJie . inserriha conversa~i~ne intima

~i . decI cel mal simp1u cuvent,cea': mar simpla predica bise- .

riceasc~, J..lltde dupa exempltIl ,Dohlnrilui ~i al apostoliior

[compara Luca 4, 17 ~i unn. MatpeiC!5, 6. 7. Fapt 2, 14-

40. 7, 2 - 56] pilri!l~ii bisericel' f?i irigeneral servitorii cuven. .

tulu'i lUI D_umne1eu se adresau auditorilor in forma de con. '..

versa~iune ~imp~a, ~amiliaraipriceput.a de totI, eara la

urma faceau apllcatmnea moraH\..: aoita~iilor din Sf. Scriptura

pe care Ii invocase, pe candOlJVen.t sau Predica este ex.

plicarea subieetulu'f din pericop\l.luatll, din Sf. Scriptura, si
cere de necesitate de a fi exptis ' dupa regulele ritorice), ia
Sf. Chrisostom ambele aeeste.cuv'iiIte semnificll aceJa~!lucru,
adeca invatatura catra popor.

A. Cuvinte dogmatice ~i Omilil.

1. Locul ant61 il ocupa cele 12 euvinte contra Ano.
miloT 1), prin care combate pe discipulir lUI Evnomie, dove.
') Evnomie. discipul al lui Aetie. diaconul bisericel din Antiochia, arianinfocat. credea ca .I!'iul ~i Cuventul lui Dllmnedeu nu numai ell este creatura a lui Dllmnegeu 'l'ata.J. dara inca
nicl nu
est~ d~ 0 -fiin~~eu Tatal, i pl:in urmare neegal = &'vop.ow;, de unde
apol ~l denumlrea acestor eretlCI de Anoml. Contra lui Evnomie a
. scris Sf. Vasilie eel Mare. (Trad.)

ea

XIX

...uind cll Fiul este deopotriva cu Tatal ~i cu Sf. Duch. Aceste

,<:aV'inte sunt intiLulate "despre nepriceperea esente'f lUI
Dumoedeii" (Tom. 48).
2. Patru cuvinte asupra 1icerei Nu pote Fiul S3, faca
.-de la sine nimic, daca nu vede pe TaM.l faceod (Tom. 56)
si cel asupra (Ii cere] <Pllrinte, daca este cu putinta, treac~
de la mine paharul acesta, inse nu precum voesc eu, . Cl
precum . voe~cJ . tu: Deasemenea.~~ventu~. contra MarCionistilor si Mamch6110r ~ca altul este parahtlcul despre care
se' vorbe'~ce ea a fost slobozit in cas a ,Prin acopere~llnt I?i
altulaeeIa despre care spune evangheltstul loan, ~l cel de
pe urma . care are ca subiect Tatal meu pllnll acum lu creaza;~i eu lucrez~ (Tom. 68).
'. a.DQue caticheze, din care una Catra eel ce voe~ce
a seluinina, ~i pentru ce botezul se nume~ce baea rena~ce
rel, 'eara ilU a iertareJ' pecatelor, f?~ cae pe~iculos nu nu
mal de acalca juramautul,dara chlar de a Jura, fie ca ar
jura dr(lpt.,pe cand a doua de ~ieIntitulata ca f?i ceia
laltaCatra eel ce voesce a se lumina)) continua mai departe~~i despre feml3ile care se ir,?podobesc cu aura~il ~i
eu impletiturl aurite, ~i pentru cel .ce fac us de gacltufl,
sau hfi,rtiu~! atarnate Ja gat; sail de descantece (Tom. 49).
4. Despre diavolul, 3 omili'i (Ibid.).
B. Cuvinte

~i

omilii de lauda ; ~r panigiirice.

l, 'Cea .ante! omilie de feliul acestora este .Cuvent

panjgificla (liua na~cenlI Domnulul.no'stru Iisus Chrif'.tos,
fiind peatuncl (anul 386) nesigura inca, ~i numal de clltIva
au! CUllOSCUtl:l de Oreearl crestinI sositl ' clin apus ~i vestita>.
2. Cu~el1t la Botezul Domnuiul. 3. Doue omilil pentru tra
darea lUI tuda, !Jiua Sf. Paf?tI, ~i pentru predarea sfintelor
taine. 4. AWl. omilie pentru tradarea . lu,b~luda. 5. Trel
amiIH ;asupra CruceI Domnuluf nostnl, f?i asupra talhariulul
de pe cruce. 6. Omilja pflutru invierea din mor~L 7. Doue
Cuvinte 1a Invierea DomnuM (eel a1 doilea in tom. 52).
.8. Doue otnilir la Inaltarea Domnulul nostru (a doua in
tom. 52). 9. Tre! omiliI la sfinta Cincl(leeime, eara in cea
<lintel arata Sf. Chrisostom de ce ast~~I nu se mal fac
rninun'! (nna in tom. 64). 10. Septe omilil de 1auda SfintuluI
Apostol Pavel. 11. Doue'QecI' ~i patru de omilii de. lauda
la difecit'i SfinV, precum la Sf. Meletie al Antiochiel, Mar
tirul Lucian, ieromartirul Babila (doue), Ia MartiriI Iubentin
{li'Maximin, la Martira Pelagia, la purttl.toriul de DumneQeu

xx

VIATA l ACTIV1"1"ATEA

SF. IOAN CHRISOS'fOM

XXI

-----------------

la Evstlithie al AntiochieI, 1a MartirulRomano (do tie);

la SfinW Macabel (4), la Sf. Martire Bernica ~i Prosdoce ~i
Domnica muma lor, la Lazar cel mort de patru (lile, la
Martiri (doue), la' ~'>Martiru1"1,t~\l;)a Martirul Barlaam, la
Marea Martirl1 Drosida, la MartJrII"Egiptenl, Ill, ieromartirul
Foca, si in fine un cuvent la to~'f Sfin~iI, carl s-au martirizat in 'tot~ lumea (tom. 49-50).
Igna~ie,

C. Cuvinte

~i

omilil morale.

1. Locul principal intre acestea il ocupa cele 21 de

omiJi'! asupra statueJor, pronun~ate in Postul Mare, al
omuluI 387, in urmatoren. imprejurare: Popula~ia ora~u1w..
AntiQChia fiind nemul~limitli de ore-care daTI grele puse
dtJ Imperatorele Theodosie, in viderea unul resboiU, s-a
resculat coptra autoritlWlor ~i contra ordinilor imparatei?cI,
ba inca atitatli de diferitI intrigan~l a ajuns chiar la necuviinta de a neCinsti statuele imp'rl'ra:t1Jlul Theodosie ~i a
rep osa tel' imparlltese Plachila, /?i la urml;l; ' a;"iB'"'sfl1rllma in
piata.Cand Theodosie a auQit,ql;l,.aceasta s-a infuriat asupra
Antlochenilor, ~i a hotarit ca cetatea Antiochia sa fie dliri
rnatll '~idesfiin~atll cu totul, populatia sa fie stramutata
pe aiurea, earrt capi'r ~i instigatori'i revolutiei sa fie ueii?l.
La aU9uI aceste'i ve/?tl t6tll suflarea .din Antio(;hia a fost
cuprinsll de grozll, /?i mul~r se g!l.ndiau- ca s~ prtr~sasca
ora~uL Descurajarea il cuprl.(ll?~::;~"".I1.e ' to~I, cllcI nimenl nu
~cia ce va aduce ~,i~.a'z.q,e .mt\in~~~iJ'?e.;'ii!l@.-Na .al~ge .de avutul
~i viata sa. Batranul EplScop Flavlan (l'''P'Fnmt In ,fine de
a...se. duce In solie lm"0stantinopole /?i a implora gratia
imparatuluL In !ipsa lUI, Sf. loan Chrisostom pentru linii?tire~ ~i Incurajarea poporulul a pronuntat aceste 21 de
omiIi'i, care sunt un capde'(}peraoratortcll.~ de felul carora
omenirea nu mal aU9ise de Ia Demosthen incoce.
/i!epte 9iJe a t~cut Sf. Chrisosto~l, earll ~. /?eptea (ii s-a
ridicat in amvon ~l a pronun~at pnma omllIe despre pocrtinta /?i incurajare, al crtril! exord Incepe astfeliu: Ce
voiU spune /?i ce voiU vorbi? Timpul present este de Iacraml,
ear a rlU de vorbe; de suspine, earll nu de cuvinte; de rugll.ciune, earrt nu de predicli... Atat de mare es~e indrazneala, atM de nevindecabila este rana, atat de mare este
plaga, ~i mal pre sus de orI-ce tll.mMuire, ~i avend trebuintrt de ajutoriul de sus... Cre/?tinul trebue a se ?eosebi de necredincio~l ~i in aceasta, adeca In a sufen eu
Mrba~ie totul, i?i Inaripat cu speranta celor viit6re el este

mal pre sus de atacurile ominilor re1. Credinciosul este in~i 11~ .aceia-.el .est~ 3:Pl1rat de
isbiturile valurilor. Chiar de soar ndlCa vaiunle lspltelor, nu
vor ajunge 1a piciorele lUI, atM de inalt e~te. e~ ~i mar pre
sus de orI-ce ispita; .. I'ed s~ nu cl1dem, lUblWor. Nu nor
. ne ingrijim pe atllta de mllntuirea nostr~ sutleteascll, pe ca.t
se ingrijasce de nOl Dumnegeu. Nu ne llltereseaza atM pe
nol de a ~u plltimi eeva reu, pe cilt .il inter~seazll pe eel
ce ni-a dl1ruit sutlet, si care in fine lll-a drtrUlt ata.tea bunnrI .. , Acela (lob) ~edea atund pe gunoiU, earrt ac~sta
{ora~li1 Antiochia) ~eade intr'o mare cursll . .. Sa clrttlllat
mal 'nainte orasul nostru de cutremure, dar acum sll cutremurrt chiar","s.Ut1~t,J.~.intemeitorilor acestul ora~ ... Atune!
,.;S.au cu tremurattemerti'le caselor, earll acum se cutremur~
temeliile inimclfie-c1l.ruia ... )
\.
A ta.t de mare era rlescurajatea locuitorilor din Antiochia, in eM blitdnl ~i tined, b~rba~l ~i femel se bocea~ n~
numal prin caselelor, darll chmr ~l pe s~rade .. De aceJa ~l
Rf. Chrisostomnulipsa de a incuraJet /?l a vllldeca acele
suflete bolnave sislabe. In omilia a 3-a intre altele spune:
cIatrt un om a fostInsultat, ~i noI cu to~iI neam speriat
~ineam infricoi?~t,a.tat cel ce au insultat., ~a~ /?i cel ee n~
se ~cii1 cu nimie vinova~r; eara D~mn~1eu III fiecare (II
este insultat,/?ice 1ic in fie-care 91 ~ In. fie-?a~-e ceas, d~
-eel boga~I, de .(;el. ~~racl, d~ cel. ce . trales? 111 lllll/?~e,. de. ce~
ce sunt in SUfefJn~l, de eel ce lspltesc /?l de cel ISpltl~l, i?l
eu tote aeestea '.nicl 0 vc.rbl't de nicairt... Dumne(leu este
insultat in t6ta Qiua fiind present, veQend /?i au(lind
insultrttorl, ~i nid trl1snete n-a trimis, nicl nu a por~nClt .de
a ie<j marea din hotarele sale /?i a 8e vlirsa pe pament ~l a
lnec~ p~o~'i, nicr ca a porollcit pam~ntulul de. a se des:
,chide ~i a inghiti de vii pe cel ee .au Illsulta~, CI sufere ~l
indelung rabda, /?i poronee~ce de a 18rta, numaI dactl se vor
crti si vor frtgrtdui crt nu VOl' mai face ai?a . ..
In fine guvernatoriul provinciel a venit tn ~ra/? i~pre
una cu judecrttori'i, ca sa facrt. cercetar~ ~manun~lt~, ~l provocatoriI sa fie pedepsi~L Chnsostom n~lca~du-se. III ~m:ron
tocmal in momentul pe ca.nd guvernat~nul mtra l~ blsenca,
a oprit pe credincio~l de la orl-ce mamfesta~e OS.tllll. cont~a
guvernatoriulul, /?i apol a 9is: .Pentru. VOl, ml 8-~ pah.t
obrazul de rul?ine, ca dup!'l. tote acele ~uvlllte multe /?~ lungl,
inca atl avut nevoe de m!lngaiere de dma~ara .. , l?ona~ cao
.s a mi se desehida pamentul ~i sa me inghlta, cll.nd 11 au1la~
(pe guvernatoriU) vorbindu-ve, ~i aci ineuraJ!lnduve, aCl
~epenit pe piatra credinter,

p:

XXII
_______
~IATA

~I

ACTIVITATEA

SF.IOAN CHRISOS'rOM

acusfindu-ve
pentru frica aceasta nerationat"
"ft
t b'
~
i:t

NU VOl" ar

. reu Ult c" .sa c1:rp~",,- uw!iVl,tur1:l de la el, ci vol' sa devemt1 dascalll tu~uror nec:edin(jio~il?r ...,""'tel'l'riti:a"'!!.~!"' '
_ Dupa . ~edele de...JIIa.l.~ Hilllt tlmp in Constantinopole
b~tnnul epI~cop .F,lavlan s-a presentat inaintea Imperatoriu1m Theodosle. ~l III urma uneI putemice (:uventar'i, a induplecat pe Theodosie de a ierta pe eel ce I-au insultat 'j
pnn urmare
hotarirea ce luase. U'~e . a d"anma ,~
' h'a _revoca
.
ceSl a stramuta,
nA lo.clli"~~e,
'"
t at ea " Ant IOC leI,
.'
. -,t-'~
,
wn tJt.r::...m,
,... urea, ear"",
pe C?l ymoY,atl d.e acea revolta a-i ucide. ~cirea aceasta a
adus 0 Ir:SU~I ..epl~copul,X.avian~ care a SOSlt chiar in giua
de ~a~tI,.. eala Flf. loan Chnsostom din motivul e1 a
rostlt
o. mIlIa
a' 21a " in al careill. epilo CT dl'''e' 's"'" nL} bucu1:1
b
r um, cu" ucune duchovlllceasca, ~i s1i nu Jipsim de a mnlta~l lUl Du:nne~eu ne:ncetat pentru t6te acestea, nu numal rca .~ res?lv.at ,cu .bIDe aceste nenorocirI, ci inclt ~i pen
t~u aCelf\ ca. a, mgadmt a se face acestea si sa-I' multa .
dlO adfinc~1 Immel, e1\.ci prin amaudoue a~estea aimpod~~~,
cetatea DOStra ... .(Tom. 49).
'
2. D0ue cuvinte contra Iudeilor.
3. ~epte cuvinte asupra bogatulul din evanghelie ~t
asupra lUI Lazar.
4. Noue (9) cuvintA la Cartea FaeereL
5: Cine! cuvinte despre Anna muma 'Profetulul
SamUll.
'
6. TreI omiJiIasupfa. uRrofetlmparatulul Da vi . i,;:;#
Saul. ,.,-..~
."
.
7. Opt omiJiI des pre Poeainta i Post ~i ,una despre eleilllosina (Tom. 4 9 ) . "
,
S. Un cuvent ncatra sine (cflrnd a fost chirotonisit
Preot), catra ' episcop, ~i catnl mul~imea poporulul.
9. Oroilie despre aceia 'lea nu trebuie a anathema~
tir.a (bleste~.a) pe eel :vJl,.,~ii pe eel reposatl".
, 10. Omll~e asu,Pra nCalenaelor ~i contra aeelora
can o.bsvervau lumle nowl, cum i eontra acelora carl
dantUlau prin ora".
11. Oroilie asupra (licerel' apostolulul: Nu voiu sa
nu citi VOl, fratilor pentru eel ee au ~dormit easel.
nu ve intristatl", cum ~i asupra lui lob i Abraam.
12. Cuvent "pentru eel earl paril.sesc adunarilen

'

"

xxm

din biserica, i ca nu trebuie a treee eu viderea

titlurile sfintelor seripturl, com ~i pentru eel lumina~'i
Cll sf. botez".
13, Omilie "asupra titlulul de 1a Faptele Apostolilor, i ea viata virtuosa este ell mult mal folositore
de cat. semnele i minunile".
14. Omilie avend de subiect: "De ee se eetese
Faptele Apostolilor in giua Pentieostei (cincI-gecimel)
~i eatrii eel 1umina~l din non."
15. Doue cuvinte asupra 1icerel' apostolulul Pavel:
spunet'i Inehin1iciune IUl Prischila ~i Achila. (Rom. 16, 3),
16. Doue omilii asupra parabole'i "datorniculul eu mil
de talan~l ~i asuJa eelul care datora una sutade
dinarl" .
17. Omilie ea este folositore cetirea Sf. SeripturL
18. "No! trebuie a ne petrece via~a dupa:I)uql' ,
neg eli, ~i asupra gicereI: "strimta este ua" etc. ' .
19. nCatra eel ee nu yin la biseriea, i eachemarea luI Pavel este dovada inviereL"
.' .
20. "CMra eel ce aellsa pe orator pentru lringimea diseursulul, i eatra eel ee sunt nemultarrii~lcfe "
vorbirea in seurt, i despre numirea de Savlu iPavel, i eatra cel lumina~l din noli. "
, .
21. "Catra eel eEl acusa pe orator pentru lungi~
mea exordulul, i de ee nu imediat dupa ee acregut Saul sa numit Pavel, cum i asupra gieerei:
"Savle, Sayle, ee mtl goneel."
22. "Certare contra celor carl pa,rasesc slujba
din biserie3: cum ~i asupra exordu)ul din epistola
d\.tra Corinthenl "Pavel cel chemat".
23. "Ca este primejdios i pentru eel ee vorbese
casa ' plaea auditorilor,' ~i pentru eel ee aseulta vorbindu-se pent.ru multamirea lor, i cum ea este folositorili, i este mare dreptate de a se aeuza cineva
pentru propriile sale peeate. i.
24. Asupra (licereI aposto\uluI: "Nu numa! ea nu

XXIV

ne intristam, dara ne ~i mandrim in necazurl, ~ciind

ca ... " etc.
25. Asupra (licere'i: ll~eim ca celor ee iubese pe
Dumneg.eu, t6te lise hicreaza spre bine.
26. CMra cel ce ou yin la bisericll, :;;i asupra (lieere'1:
"De flamanzeee "q,g..manul teu, da-l sa manance."
27. Asupra (lieerel apostolului':- ";/Pentru curvil,fie. care aiba-l femeia sa" (1. Corinth. 6, 2).

28. Asuprii ~ieerel: "Femeeir 'eistH Jeg!tta. de lege,

in eata vreme traiece barbatul sM" (Ibid., 7, 39) . .'

29" .n CuvenL .de Iauda adusa sfintulul Maxim,

~l ce feliLi d'e femel trebuie a Iua in casatorie." '
, . 30. ASl1RE~. gicereI:;,Nu voesc.;,::>a nu Cl~lvOI,
fra~ilor, c<1 parin'til notri to~! sub nor-au fost. ((
31. Asupra (lir.erei: ' ,,~~y~\1ie a fi intre vol ter.esur], pentru ca eel incerca~l sa se faea arata~L"
32. Cuvent: pentru 'eleimosina.
33. Trel cuvinte asupr~ > Qieere'f: "Av(jnd acel<1l
. dUGla..,al,credin ~el", despreeleimosina, :;;i c~ tra Manic.hel"
~i pentru ce eu to~ii se voi" bucura de bunuri in coin~n" .;
34. Asupra (licerel ap.o stolulul: "De moat! fi sliferit
pu~in pentru ne'n~elep~ie" (II Corinth. 11. 1).
.
35 . . Catr~ cel ce nuinteleg cum trebuie (li<::ereaapO~-.
tolultlI' . . ~,Uf1 prin pricina, orl prin adever, Christo:;
, S8 propoveduie~ce" (Filipp.l, 18) ~i despre umilin~a ; .
36. Asupra ~icerel: ,j Vaduva sa se aleaga numaJ
putin de pse-g.ecl de anI 1:, (I Timoth. 5, 9), desprecte!?cerea eopiilor, :;;i despre eleimosinlL>
'
...
37. .Omilie la Ilie, asupra vaduve'i ~i pentru eleimosina;.
_., 38. Despre multamirea bunurilor viitore :;;i despre
nimicnicia calor pre5ente. ~
39. cNu trebue a da in public pecatele fra~ilor no!?tri,
~i Did fill, nu blestemam pe vra.ima~b
40 . Sa nu se discurajeze cineva, nid sa blesteme pe
vrajma~i, nid sll, opriasell, de a nu prinde pe cel vinovatl.
'.
41. Asupra gicerei: cEara cand a venit Petru in An
tioehia, de fa~a iam statut imj:;otriv:1' ~i ca nu a fost aceasta
impot.rivire, ci iconomie.

SF. IOAN CHRfSOSTOM

XXV

42. Omilie asupra lu) Melchisedek.

43. Omilie contra tbeatrurilor ~i ipodromiilor (alergarilor de cal).
44. Asupra (licerel: cAceasta sa. ~ei~l, e1l. ill (lilele eele
de pe urma vor fi timpurl' grele.
45 . Despre dragost.ell, desiiver~ita:;;i despre recompensa
faptelor dup1'l. merit...
.
46. Despre infranare (in limba latina, cu exordul in
grece:;;ce).
... . .
47. Doue omiliI (In limba latina) de incurajare asupra
morti1.
.
. 48. Omilie rostit1l. cIa mormfintulMartirilor (~y 'tlji tt!XP'top[<p= la locul unde au prirrii martidsmul, sali unde sunt
in mcirmanta~l martiri'i, sali in fine la biserica martirilor),
fiindputinl adunatl, din causa timpulnl reu, ~i ca trebuie
a ne.. aduna des la biserica.. ... ...
. ..'
. 49. Omilie Ia martirl,ciI . aeestadaos: lmparateasa
venind pe la me (luI noptH in ' biserieamare, ~i ridicand de
acolo sfintele m0i.lte ale martiril()r,~iputtandu-Ie prin tot ora,,?ul,' 4-ceasta omilie a fost rostita inurmatorele imprejurArl:
In annl 398 s-au succedat .maLmulte cutremure de
pament, fapt care umpluse degroza popula~ia diu Constantinopole. Prin luna Iulie (398)s-}~ fAeut .o proeesiune religiosa
{Iitapie) la care a luat parte tots" sunarea din Constantinopole,. impreuna cu imparll.teasaEud6xia, adeea pe la me(lul
noptH au fost stramutate motelesfintilor din biserica mare
inbiserica Sf. Thoma, ce sezidise d~n noli afar a de ora~,
departare de 9 mile de la ConstantiQopole. Pe la revarsatul
zorilor de (liua ajungend eu Sf. mo~te 1a noua biserica, Sf.
Chrisostom a rostit unul din eele mal fmmose discursurr,
din care reproducem 0 "rarte din exord, spre a. se videa torentul acela de cuvinte ~i idel in:1lte, care oumai din gura
lui Chrisostom puteau sa iasa: .Ce voili Qice ~i ce voiU
vorbi ? Salt de bucurie ~i sunt entusiasmat :;;i cuprins de
aeea manie, care e cu mult mal buna de ca.t prudenta. Joc
:;;i dantuiesc, l?i me veti ridica& in aer, ~i cu un cuvent sunt
imblitat de aceasta placere duehovnieeasca! Ce voin Qiee ~i
ce voiU vorbi ? Despre puterea mar&irilor? DesprA buna disposi~ie a cetatenilor? Despre zelul Imparatese'f? Despre eoncursul autorita~i1or? Despre rUi.linarea diavolului? Despre
biruin~a demonilor? Despre mare~ia bisericeI? Despre puterea Crueel:? Desp~e minunile celul restignit? Despre slava
Tat1l.1ul? Sau despre charul Sf. . Dueh? Despre mul~amirell
intregulu'i public? Despre saltarile ora!?uluI? Despre adnnl:h-

t:

SF. lOAN CHRISOSTOM

XXVI

rile ~lu.garilor? Despre jocurile feciorelor? Despre mul~i~ea

preoWor? Despre putereabarba~ilor din _lume, a sc!avIl?:,
sau a celor liberi, a ce10r ce sLapanesc, sa';!. ,~ celor stap~llItl,
a sl:lracilor, _.eau a bogatiJor, a streinilor, sau a 10calll1Cllo~?
Fie-caruia este nimerit de a (lice: Cine-Va spune .pute.t:.lle
tale D6rnne aug.ite vel face t6telaudele tale! Feme!
deprinse a ~:dea in salone, ~i mal .' Inol (deli.cate) chiar d~
cat ceara au parasit casele lor celeacopente frumos, ~1
venind ai'd s-au intrecut cu b1irbatiUn zelul ~i nazuin~a sufl~teaSdi. . .. Malia urma apol ad[esandune imparMesel if
dice: De aceia nu vom inceta de,a te ferici, ~i nu numal
nol, dara ~i tote genera~iile viit6re': CilcI cele ce s~ petrec
aicI, ,vor fi ,a\l.~J.,te panll la. m~rt~ii:lBapam~ntu~uI }1 pe ca3
sorele luminea'ztl;:- Vor aU~1 celd\'lctupa nO!, ~I cm de dupa
aceH\,~i pid un timp nu va da uits'r,e~c~lepetrecute_ a~u~ ....
; , Luminandu-se de ~lU1i a , ,:en!t ~tImpar3:tul mt;Unl~lat
defunc~ionariI ~i osta~li SUp81:lOn,~l;"sa l~chlD~~ Sf. mo~te.
fara a purta pe -cap corona, ~losta!I fara Sabll, fapt ~are
a fll.cutpe Sf. Crisostom ca dupaplecarea ImparatulUl saJaude mnlt evsevia luI.
, 51. Omili~ pareneticll ,e~a , c.e.t .ce, ,n u isbutesc in
cererile,Jor
' , 52. Omilif' asupra interesululce , pun unia pentru cele
Nesfl nte , ~i lenea ce 0 arat.a pentru ce.lB vii~ore. "
.'"
,; , 5~. Omilie contra celor ce , se ,numesc smgun pe den~lI
Curati.
; , "
'
. 54; Omiliel;ostita in biseriCa. Sf. Anastasi!, pentru
Vii-tute si sperant!1 in Dumne~eu" pentni exercitarea e'i.
, 55: Omilie rostita in biserica"Sf. Pavel, cetl1'fd<.~Go~ll
(in limba lor) ~i vorbind unpreot.Got.
."
" 56. Asupra ~icereI; . Seceri!?uleste mUlt, eara lucratont
.v

pu~tn'i.>

'"
'
57. Asul'l'ra pOci'tlll~ll Nlllevltemior.
5S. C~tra cel ce cred de lucrurl mari cele presente, ~i
sunt ca smintitI f:ira reson de cele ,.c&~par frumose In
via~a.

XXVII

VlA,A ~I ACTIVlTATEA

"v

'

"

"

59. Despre rugaciune.

60. Asnpra <;Iicerd: Tot pecatnl care ar face omult'
este afara de trup .
61. Ca virtutea soirtuala este preferaU\. tuturor.
62. Asupra (licereI : . SOCOti~1 pre Apostolul ~i Arch!er~ul
mllrturisire! nostre, pre Iisus Christos, care este credmClOS
celu! ce I-a facut pre e1> (Ebr. 3, 2. 3).
Mal sunt apol urmatorele cuvinte ~i omili! (mal mult

sali mal pu~in scurte), care sunt pronun~"te in (Iilele cele

de pe urma ~~e vieW Sf. Chrisostom in COllstantinopole.
63. Omlhe catra Eutropie eunuchnJ, PatriciU si Consul.
64. Cand Eutropiu se gasia afara din biserica a fost
rapit, ~i despre Paradis ~i Scripturl, cum si asupra (\icere'l:
De fa~li a stlltut imparateasa de-adreapta' ta.
65. Cand Saturnin ~i Aurelian au fost condamnatl 1a
exp.atriare, ~i Gainas a ie~it din cetate, ~i des pre iubirea de
argmt.
66. Despre intorcerea din Asia in Constalltinopole (in
limba latina), " ."
, . 67. Despre rechemarea luI Severian episcopul Gabale10r
(lt1 hmba latuJa) ,
68. Omilte despre pace.
69. OmHie inaihte de exilare.
70. ' Omilie cand a plecat in exi!.
7l.0miliedl1pa Intorcerea din anteiul exit
'7~LOmiJi~ , asnpra slobogirel Hananiellcer, prOlluntata
dupa CAS-a, intors !lin exil.
73_-.. Un rlUmer de 244 de E:pistole scrise din exil clltra
diferitepeTsonB bi serice~cI, intre ani! 403- 407 care contin
in ele, pe Ja?gll altel~ ~i 0 mul~ime de ~ciintl autobiografice,
care dea!Lrmnterea; Illar fi remas necunoscute. Mal ales
din cele' 17epistolEl c.atra Olimoiada diaconita si din cele
dou!). (;ati'~"epjscopul Romel Papa Inocenti e I ~e' intrevede
destul .de elar.' activit.atea Sf. Pllrinte, pe tottimpuJ cM a
stat pe "tronulP;;ttrjarc~liel de Constantinopole, pe deoparte,
eara pe, dealta ', parte m se represinta cu colorl fo!'te vii
aureola ~i ' rritlretia characterulul aCf'stul sfiat si man, dasclll
al omenir8J.
.
74. :rot~f'. Chrisostom apar~ine ~i Liturghia care porta
numele seu,~l care nu este de cat 0 prescurtare a Litur-,
ghie! Sf. Vasilie cel Mare. In privinta spiiitu{u'l 'care a callluzit pe Sf. Chrisostom de a compus Lit.urghia sa sa ascultr.m
pe Sf. Proclu, discipulul Sf. Chrisostom si Pat:iach al Constantinopole'f, care qice: "Pentru care i?l Sf. Vasilie facend
us de un metod terapeutic, a publicat Liturghia sa mal
prescurtata (de cat a Sf. Iacob, frateJe Domnu1ul). Nu
dupll mult timp eara~1 Parintele nostru Imm cel cu gura
de aur ingrijindu-se, ca un pllstoriiJ, de mantuirea turmel
sale, si Iua-nd aminte 1a lenevirea si sillbiciunea nature!
omene~cf, a voit a scote din ractacina orl:ce pretext
satanicesc. De aceia a ~i taiat cele maI muite, ~i a poroncit
de a se save r~i (Sf. Liturghie) maI in scurt, ca nu cumva

XXVIII

vrA,!,!~I

ACTI'I'l'l'ATEA

ominiI-mal ales eel ce iubesc trandavia.:,::-amagi~1 cate pU~1D

de vicleniile cont1~arjlOJ:. s!'l se departeze de aceasta sfintl"ll?i
Bpostolica traditinne, precum sa l?i descop~r.it cilfau-~'f
, G!Uar l?i paoll astll(li..
Despre autenticitatea LiturghieI Sf. Chrisostom m1l.rtnrisel?ce nu mHlla.h.intnlga biserica, dara "chial~' ~ scrierile
sale, in care (mal ales in Comentilriile ej..listolelor Sf. Pavel
~i in ale Evangheliilor) grtsim ~,:x:pli(l,Bt~ .g,\t~(i~sr:-,buc!'ltI l~tur
ghice, ceia ce constitue dovada cea mal putermc1i, cl"lLltur~ceasta este cu adeverat a Sf. Chrisostom. Sunt , inse
si unele bucatJ care sau adaos dnpil mortea Sf. Chrisostom,
~a de ex. im~ul de la inceputul liturghieI Untiie'. nascut
]'iule i cuventut'-lul D-<jeu (compus se ~ice 'de , ImperatoreJe Justinian Ij, imnul numit Cheruvic (f1l.eutdeasernenea
de Justini!1u I pe la 573), eantafea sau citirea tropa.r~Ior
de tote eJilele, Sim holul credin~el, ' l?i in, ': fi.~l:b:~ionul
Cuvinese cu adeverat.
" ., ', "
Pe Hl,ngil aceste. scrierr, pe care criticij'eont~mporanI
Ie atfibue rara nieI '6 . ,c,O.n~radicere- SL Chrisostou J?ile . considera ea'a-l'l'tentiC~; -maY sunt inc1l. peste 70d~ , diverse
scrierI atribuite Sf. Chrisost om, Insil existaindoe1la~upra
autenticitateI lor. In editiunea de Migne se --ma!gilsesc 'intr
peste 250 de Cuvinte panigirice ~r omiliI morale; ea'rEi inse
"sunt apocrife, dupl"lparerile criticiJor.

Sf. lORN CHRI505 TOrt

examinat ca exigetic al 5f. Scriptuf( de pe
Rmvonul

bi~ericel.

Este netagl\duit c1't Sf. loan Chrisostom ocupa primul

loe in literatura ' nostra bisericeasca, mal ales ca ermineutic
ne'ntrecut al Sf. Scripturl in general.
In tot timpul sacerdotiulul sM; fie ea Preot, fie ca
Patriarch el a avut ca principall1 ocupa~iune expliearea
Sf. ScripturI in detail, de pe amvonul bisericeL Pell~ru aceia
biserica erestina este adl1nc recunose1l.tore Sf. Chnsostom,
CilCl pe cand mal 'nainte de densul erminia Sf. Script.urI era
rna! mult de domeniul bilrbaWor carturarl, eara multimea

SF. IOAN CHRISOSTOM

XXIX

credirrcio~ilor din bberiea streinll, sail prea pu~in inniata

in tain~le. ei, S,f. C~risos~om e~te ac.ela, care a luat Sf. Scriptura, l?l dm scort1l. 10 scorl;;a a exphcat'o inaintea eredinciol?ilor adunatl' in biserica, ~i a facut'o accesibilrt de gradul
de inteligentll. a fie-cAruia.
AtM de mare era dorinta lUI ca fie-care crestin 811
inteleagil. Sf. Scriptur!'l, in cat i~I incorda tote puterile sale
sufletel?cl, facea us de toUt elocventa de care era inzestrat
de DumneeJeu, ca sa eonyiriga pe auditori ca fie-care este
d~tOl:iu de a ceti sau a as~ti.lt~cuventul I~r DumneeJeil, fie in
blsenca, fie acasa, in tottt,rnp'ul ~i in tot locul. <Nu astepta
alt dascal, eJice in omiJia IR ,din epistola elltra Coiosen'f,
"aJ cuvintele lUI Dumneg.eu. )ijmenl nu te va invllta ata.tde
bine ca. acela ... AUQi~I, ve ,~og, to!;;! muritorif, l?i procunlt.iv~ ~1l.rWe sfinle, medtCaIl1ent~Ie sufletului. Daca , nu voi~I
mmlC alt, eel putll1 prOGurakv:e NOlil Test.ament ca "M;
aveti dascall. in permaB!Jn~a ; apostolul, evangheliile' ~i Fap:
tele ApostolIlor. De vel avea vre-o suparare, eauta inel
(N. T.) ca intr'un depo~it' de o1edicamente, ia de acolo mao'
gaerea in suferinta ce aI. ', ~ Aceasta este causa tuturor re,
leJor, de a nu cuno~ce . Sf: ScripturI ... Plecam la resboiri
fara arme ... (Deasemepea ' omilia a XXI din Comentariile
epi~tole! catra Efeseni,traducEw8 de subsemnatul, pag.21ti
i?! urm.).
,,
'
,
Dara cetirea Sf..Scriptill'I nu trebuie a se .face, dupa
Sf. Parmte, de mantUllllll, ~i fara nic! 0 bagare de semil ",
du~it cum Jac eel mai ,mpl~'f,ci eu tota ateii~iunea pOSilJiJa::
CaCI numal a~a ne vom ,putea folosi din cetirea e! Nurni'
rile sau cuvintele ce sunt.ihSf. Scriptura, <;lice ~l (oroilia
I? la Evangh. IO~Il) .Dumn!3eJeunu voe~ce a Ie au<;li simplll
~I cum soar brod!, CI CU >niultaintelepeiune. De aceia si fe.
ri~itul Da.vi~ i~ multe , IQGup scria in Psalmil sel ('i:)pre
pr.ICep~re .~l ~lcea: Descopel'e oehiJ mel l?i voiU cunoi?ce
mmumle dm legea tao (Ps. 118, 18) ... ~i Domnul apo'i in.
?e~na.nd pe Judel d~ a cerceta scripturile, prin aceasta ne
Indemna cu ata.t mal mult incll ,pe nOl sa Ie cercetllm cl1d
daca ar p~tea cineva ca de la ,Prima lecturll sll intel~agl1,
nu ar fi eJIS el al?a ... De acela el numel?ce scripturile si
thesaur a.scuns In pllment, intarita.ndune prin aeeasta spre
a Ie eerceta ... )
, Darcll .observam in special tote operite Sf. Chrisostom,
gaslm ca tote acestea, afarll. de erminia la Psalm! la Prof6tul
Dani~l, la cele 8 capitule din Isaia l?i 1a epistol~ catr1\. Ga.
latem, sunt in formll de omiliI, rostite in biserica, si impar.

SF. lOAN CHRlSOSTOM

xxx

xx.x:,.r

VIA'fA [ ACT1VITATEA

tite in dou~ par~l, aOOoo la inceput partea ermin.yu~ica a _

pasajuluI sail pasajelor ce urmeazl1,eara la urma partea
rnoralr.t cu aplicatiune la viata practidt.
_ .
B demn de observat inca ~i aceasta, ca dacil nu m tote,
cel putin in marea mtljoritate a omiliilor Sf. Parinte. gils~~ce
ocasiune de a vorbi, fiechiar ~i in treacat, despre elelmosma.
Cand in prima omilie n-a epuisat totul ceia ce trebUla
a vorbi, atune! acela~1 subiect il 'contmua fti 'HI omilia sail
omiliile urmilt6re, preRentand chestiunea sub 0 alta forma
cu totul none ceia ce Iii da dovada unel vaste inteligentl
si uner puterI' extraordina,re d(3 judecat. Cu chipul acesta
pasajul explicat este at~t:. de bine~a~in cat f'ste peste
putin~a de a mal primi vr!?;o obiec~iune serios!l.
.
In erminia V. Test.ament.Sf. Chflsostom se refugJazll
cate-odata Ill. textul ebraic,cei~ cedensul 0 credea neces~ar .
pentru limpezirea nedomirireL'D) exemplu exp.licand pasaJul
din cart.ea Facerel 1, 8 ~iceca de ore-Ci -VeehlUl Te~tament
s.a scris in limba ebraica, :nolsuntem tinuJ;l, c~ explI.ea,n?~:l
sa ne refugili.m la acea limb~L < Multi din Cel eX8rcIta~l .m;
ace a limba, gice Sf. Pilrinte(Istoria traducer-e! t extulul ebt:aic
in limba greaca), spun . ,cl1. nuniele Ceriil in limb~ Eb:ellOl;:
este tot-deauna Ill. plura1,ceiace spun cu emfarfla ~l acel can
cunose limba siriana.
De aceia nicI nu diCi! ceriul, ci cerittril-e. TocmaI pentru aceastll. se l?i spune' de f~rjcitul David eeriuri1e ceriutilor nu dora cil. sunt mal .multe ceriurl, eael nu ni-a spu s
acea~ta fericitul .Moisi, ci ~irid.cll. dupa obiceiullimbei Ebreilor
acest nume se pronunta tot-deauna la plural..
Atl'l.t in erminia Vechiulul cat ~i a Nonlul Testament
Sf. Chrisostom Intrel;lui)1taza metodul ~c6lel Antiochene, adeca
examinarea criticl1 a textuful;.dupa care se da eea .mal mare
aten~iune insemnatlitelliterare a cuvent~lul ~in .Sf. Sc~ip~ura
~i a asocia~iuneI id.eilor. Vorbil1cl.despre asoCla~lUnea Idello~,
Sf. Chrisostom scne: .Nu trebUle de a aduce ca martune
~icerile. di~ Sf. S~ri~tura ?i~ntite, nicI .sustras~ din . afinitat.ea
si contmUltatea Idellor, mel a Ie lua Isolate l?l lIpslte de aJutoriul celor din<linte ~i celor ce urmeaza, ~i astfeliil a ditaima
si a calomnia _.. Pentru cli, cum , sli nu fie absurd, cll daca
inaintea TribunaluluI, unde se judeea 6minil pentru afaceri
lumescl, ~i se pun inainte tote imprejurilrile car'i sunt in
legatura eu casul cese judeca, cll. de ex. locul, timpul, causa,
personele si mil de feliul acestora, - apoI cand e vorba de
luptel@ nostre pentrll via~a veciniea, nu e absurd: gic, de a
cita scripturile cum soar inta.mpla?

Afara de aceasta Sf. Chrisostom in erminill. Vechiului

Testament intrebuin~a ~i alegoria, c~nd trebuin~a cerea, c!lc'f
gicea: .C~. unele pasaje trebuie a fi luate a~a cum sunt giSt,
earll. altele cu totul contrar celor continute, eara ca exemplu
aduce pasajul de la Isaia, unde se spune cll. lupul ~i mielul
impreuna vor pa!?ce, !?i apol adaoge: .Nu vomlIi~elege no'i
aiel lup! !?i mie'i, tlic! paie, bol ~; tRurl, ci moravurile 6minilor Ie characterizam prin figura animalelor. . Pe langa aceasta.
sunt. lluele pasaje, care trebuesc luate in dou~ SenSllrl ca
de ei. "jertfa fiuluI lUI Abraam . Cum ell. Isaac a fost ridica~ pe altarii1 spre a fi jertfit, 0 ~cim, dara in acela!?! timp
~uIlliJ1tea n01 mal scotem ~i alt-ceva ascuns aiel, adecll.
. crucea, Tot a~a ~i cu mielul paschal din Egipet, unde earllSi
.
gll.siIriicona patimilor luI> (Omilia ]a Ps. 46).
. , . , 'lnerminia N oulul Testament se observa la Sf. Chrisostom
. tot ,aGela~l semn distinctiv, adeci si aicI ca si in V. T. el
i~l . are .incordata tota atentiunea .'in a defini exact insemnlita~ea. lit~rara a cuvintelor din Sf. Sciipturll.. ~i a patrunde
Jmpreuntl. cu auditorll sel in spiritul invetlitureI cre~tine,
pe care densul 0 price pea in profunditatea eI.
.
'. '. III general vorbind, Sf. Chrisostom ridicli cu atMa dexter~tate .viUul limbistic, .de pe pasajul ce'l explica, si atat
. de niuJt , l~ c~arifica, in cat remane ,'cineva uimit., ~i 'j~I repro~a:.z(i.sle.~l cum de a putut trec;e a~a de u!:?or cu cetirea
ac~ltiI , pasaJ, in cat n-a in~eles ceiace a fost ascuns' acolo,
~ipecare Sf. Chrisostom cu atata usurinta a scos'o la
lumina!
, ,
.
,
..... Dintre multele exemple vOIIl cita numal unul, gasit
chiar .In Comentariile epistolel catl'a Filipeni, ce urmeaza
dupl'l.aceasta. Apostolul Pavelinepistola catril Filipenr
Cap. 2.; 5-8 gice: Cll. aceasta sti. se ln~eleC\gtl. intru VOl;
Qare ~l intru Christos Iisus, carele io chipul lUI DumneQ.eu
fUndi nu rapire a socotit a fi el intocrnal' en Dumnedeu,
ci s-a; de~artat pre sine chip de rob lu~nd ... Acest p~saj
cetit de orI-cine, ~i mal ales frasa nu rapire a soeotit a
fi e1 intoemal eu Dumneq.eu, it va face sa dea din umer]
ca semn de nepricepere. Ei bine, sli se ceteasca Omiliile ~
6 ' ~i 7-a din Comentariile de fata, si se va videa cu c~tii,
viociune i?i cat de bine explica' Sf.' Chrisostom frasa mentionat!l, ai?a ca dupi1 cetire nu va maiconsidera qicerea
aceasta a ApostoluluI Pavel Ca 0 carte pecetluita cu ~epte
pece~l!
.
'
Fiind-ca Chrisostom a facut erminia Sf. Scripturl de
pe amvonul bisericel i?i inaintea auditorilor, compu~l nu nu-

'XXXII

VIAtA I ACTIVITATEA
SF. lOAN CHIlISOSTOM

mal dintre cre~tiIfi, cL~idin luuel !?i ethnicl, carl alergau

cjin tote par~ilespre a-I aUQi, de aceia vedem pe Sf. Pl).rrntecll in desyoltareatextulul ,p1'll?,g!?C~ eu t6tll linil?tea ceruta,
!?l pl!tin cate pu~n sQ6.t,~, din tesaurile Sf. SeripturJ ma.rgar!tare ~i petre De~~etuite, pe' care-Ie. pune ,)n ocM ll:udi:
tonulul, eara el pa~e~ce mal depnte In mod _" bresc ~l Cll
toUt b!l.garea de seamfl, insotind totdeauna expliearile sale
. eu amrtnun~imJ, care ,aj.uUL forte mult erminieI.
Aceastl:t characteristlea particularll Sf. Chrisostom, 0
observllm in tote omiliile sale.
Al?a_de, ex, exp1i.c3.nd pasajul l- d~~}l,tul evanghejiel .
lUI Matheili .Cartea neam'u ltil luI ~isus Christ,os, fiulluI D,a"
vid, fiullul Abraam". !?i arMand cll evanghelistul MatheIu
are ca scop de apovesti na~cerea Cea dup1l. trup a fiulul
luI Dumneqeli, eara'nu- nll~eerea lUI cea din veel, Qiee : ~Decl, ,~1l. lllltl inchipul ca..aL augit un lucru" mic.. ~i nebagat in
seama, ca, Christos s a~:nasGut,ci inal~1\~I cugetul,~i imediat,
cutremurate, augind e1l. , Duumegeu a venit pe pl:'lment. Cad ,
'a eeasta a fost atat de minunat !?i de paradox, in ' cat. a '
uimit l?i pe ingerL: ~ipe ,Profeti'i cel de demult, ._~ .,(-Pe
p1l.ment s-a artltat, l?i cu omiDiI a petrecut> (Barilch"'3; '38).
Pentru ca in adever este forte minunat de a augi, cli Dum; ,
neqeli cel negrait ~i nepriceput, ~i deopotJi~aCU . Tatal"
a venit pe pament prin pilntece feciorelnic, !?i a ptimit a s~
na~ce din.femee; :;;i a avea de stramo$i pe David ~ipe
Abraam. ~i ce spun eu de David ~i de -Abraam?' 'Ca.cl ceia ,
ce este inca mal infricol?:it, e ca. a avut dp, strllmO~I chi ~~ r,
~i pe acele femel, despre care vam amintit mal sus. Acestea
augindu]e sa nu-tr inchipu'i ceva injosit, ei tocmal pentru
aceasta inca-minuneazll.-te ca fiind Fiii . ;:tt.~h.lLQ.!i1nnegeu cel
fara de inceput, l?i Fiu adeverat, a primit de a fi ~i fiul lUI
. David, pentru ca sa te fac1l. pe tine Dumnegeli. A primit
de a deveni robul. tatiUuI, ca ast-fr-lili tie robulul sa-ti faca
tatll. pe Stlipanul. Ai vequt a~a dara chial" de la lnceput, ce
teM sunt evangheliile ? .. Ca.nd decl au(li ca. FiullulDuD,?pe1eu
este fiu !?i al lUI David l?i alIuI Abraam, sa nu te indoie!?c'f
cll :;;i tu fiul luI Adam e~t'i fiul lui Dumneqeu. Nu soar fi
injosit el in zadar, daea. nu urma ca sa ne inalte pe noL
S-a nascut trupel?ce, ca sa to DailcI tu duchovnice~ee. S-a
nascut din femee, ca tu sa incetezl de a mal fi fiul femee}
De aeeia indoita a fost si nascerea lUI, si la feliu cu 2
nostr~, :;;i mal pre sus de' a nostre ... AI vegut cum evan
ghelistul a inaripat pe auditoriu, spunend l?i cele obidnuite
~i prin acestea aratand i cele atingatore de credinta nostre ... '

XXXIII

(Co~~ntar. evangh. Matheiu, omilia II 2 si urmat.)? EI

bine, ,_0 ast-feli~ de erminie numal 8f. Chrisostom a fost in

stare s~ ~ facll, c~cl el era pa~runs de adeverurile dumne(leel?cI
ale religlUneI nostre cref?tme, nu avea nicr 0 umbra de
indoia~~, l?i inim!l .Iu~ era sala~ul charulul Dumneqeesc; 0
a~tfellu de ermune lOse, nu ar fi putut nicl odat1l. sli iasa
dIll .pana unul e:mineutic contimporan, a earul criticll. pro .
babIl ell. va lumma intru catva chestiunea nie] odata inse
~u va lnca.lqi inimile cetitorilor, - tocmal' pentru aceia ci
hpSe!??6 din i!1ima ermine.uticulul contimporan acea ~eva
d1l.t1l.tore de vlata, care cu profusiune sil ga,sia in inima Sf.
Chrisostom, voili sa, 1ic credinta sfinta si neclintita. in adeverurile mantuitore ale religiunei crestinescI.
Dar1l. ~aI trebuie de . observat ind. l?i aceasta, ca pent:u ~f.. C?nsostom cunoi?clllta profunda 'a SfinteI Scriptuf}
l?l a .1~lOtlsm~lor el. ~in. cuvinte l?i in frase, era consecinta nu
num~J a ..un~l studlU lJ1delungat al Sf. Scripturl, a unel cer- ceta~'l. !?CIlllWice a .fie:carul p"~saj in piute, sali a con~inu.
t~l UJ III genElral" .cL!?1 consecfnta unul paralelism al tradi~lUnel scrise cu traditiunea vie a bisericeL ' ,
De aeeia nu e nimic miraeulos da:c1l. un astfeltu de
studiU a avut cq. result~t pentru Sf. ChriSOst.om intelegerea
profunda d.espre ieonomia lUI DumneQeu, i?i prin care anume
mod a gaslt el cu cale de a 0 descoperiominilor earr. ceia ce
descoperise ~e fie priceput de om ~i indeplinit. '
~aceJa Sf. Chrisostom indeamna incontinuu pe au.
dJtO~lI Sel, ca sa. frecventeze regulatla biseriea spre a audi
predlCa cuventuluI luI DumneQeu, in acelasI hmp inc1l. si
denl?ll sa m~diteze ih"tottimpu! l?i in tot IbCUr"Sf. Scrip.
tura; cacl (llCea densul: ,Mare bun iubitil mel "este--cetirea
Sf. Scriptur!. Aceasta face sufletul' filosof, aee~sta face pe
om pJaeut, aceasta face pe cineva de a nu se teme de ni'
mic din eele presente, aceasta face de a rivni eugetul nos.
tru ?UP1l.~ eele de acolo .. , Ca de aiel se pote afla exact
"' prOD!a !1lJ DUD?neqeu, vitejia celor drept'f, bunMatea stapa.'nul~l l?l , maretla respJateI ... De aeeia ve rog, ca cetirea Sf.
Scnptun slt 0 facem eu multa bll.gare de seama cacI numal a~a ~e. yom .inv!ednici de cuno!?cinta adeve~ata, dac1l.
v~m vorbl . lllcontmuu cele de aeo}c:)-; -,. Dealtfeliu nicI ca se
pote" ca ~el ~e se ~ndelet~ieel?ce eu cuventul lUI Dumne(leu,
eu ,to.ta ~lrgumta.!?l cu totll multumirea, Sa-!?I pearda vremea III zadar. ChJar de nu am avea nicI un dascal, insusI
stll.p1l.nul cel de sus intrand in inimele nostre ni va lumin'a
cugetul, va desvllli cele acoperite, ~i va deveni dascal noue

. .pe

, 71538

XXXIV -

VIA'l'A - ~I

ACTIVITATEA

SF. IOAN CHRISOSTOM

cm-or 'carl nu ~cim, numal daca nOI yom voi sa contribuim

cu cele ce _~~ cer de la nOlo Cild el jnsu~I c;lice: "sa nti
chemat! pe nimem~dclscal pe pament, ca unul este dascalul
~vostru cel din ceriuri". Decr, cand nollull.m in mAna 0 carte
duchovniceascaj incordandll-ne ga.ndul. Ili alungand de la nOl
orioe idee omineasca, yom face cetirea cu tota evlavia, Cll
'' tOtabligarf3.a de sarna, eli sa putem fi condu~I de Sf. Duch
. in priceperea celor scrise, ~La.-trage de aic~ un ml!~~...ml<2..s ...
Cil este suficient de a avea ca dascal al nostru pe acest
barbar (eunuchul imparateseI Et.iopenilor),~i cer ce sunt invll.luitI in afacerile ltU1)~SJ." , Ili cei ce sunt iUl;Q1a.tI in ar
matll., ~i ce~ cagutl; Ili in general vorbindtotl, nli"""il't'tft'mt
barbatI, ci Ili femel, ori-~i cat stau elein caslt incontinuu,
ba inca IlLpei . C6 sunt in viata monachala,. totI gic sa cu
nosca, ca 'l1WI un timp nu pote fi pedica 1a .cetirea sfintelor
f?i dumnegeef?cilor cuvint~. ci..e ...c),k~i.ItIl}ta nu numa! acasll.,
ci inca ~i prin ta.rg umbJand ... Cacl" v,e Qel)d ~gtapanul do
rinta nostre catra cele duchovnice~c'i,hu n,e va trece eu viderea,
ci ni va trimite lumina cea de sus" ,~iya ,:lu.miria'- cugetul
nostru. Ded sa nu neleneY~Il1. __ye rog, iricetirea Sf, Scrip
turl, ci fieca pricepem putereacelo.r....cetlte; incontinuu sa
Ie rumegam in nol. Cacl studiul inc'Ontimltl jntare~ce me~
moria, ~i de multe-or! neinijelegend ceiC;tceam cetit astll.QI,
aceasta repeta.nd'o mliine 0 vom afla fll,rlt:, deveste, Dumne
c;leu eel iubitoriU de ominllumiuand neve(jutcugetul nostru>.
'
"
(Omilia 35 la Cartea Facerel). ,
De . ~i tote operile ermineuticeale Sf. Chrisostom sunt
demne de numele lUI, Ili au servit ca isyor nesecat din care
s-au adapat toti ermineuticir de dup1l;":~de!}$uli~ ca Ecumenie,
Evthimie Zigaben, Theofilact al Bulgarie! ~i a1tH, totullI
dupa parerea generala locul finteiu intre erminH il ocupa
erminiile la Carte a Facerel, apo! vine ermenia evangheJiel
luI Matheiu,. ~i in fine ermenia 1a epistolele lu) Pavel catra
Roman!, catra Corinthen!, cMra Galateni, catrll.Efeseni, etc.,
eara cea mal de'''''jos este erminia Faptelor Apostolilor
si a epistole'i catra Ebret
.
Causa pentru care aceste doue de pe urmll. nu sunt
de aceiasl valore ca cele-lalte, Elste ca aceste erminH au
fost facute in timpurile cele din urma ale petrecerel
Chrisostom in Constantinopole, cand du~manil luI H faceau
Intr'una neajunsurI, din care causa nier el nu putea sa aiba
linilltea sufleteasca, f?i nic! erminiile acestea nu puteau fi
compuse cu tota atentiunea.

st"

XXXV

Sf CHRISOS TOM
examinat ca morali5i ~i orator bi5erice5c.
Este incontestat ea Sf. loan Chrisostom este cel mal
stralucit ritur in biserica cre~tinll.lnainte de densul locul
eel anteiil il OCUN Sf. Grigorie Nazianz, supranumit Theo.
logul, dara dupa ce a resarit in persona luI Chrisostom un
noil luceafar pe orizontul intelect.ual al biserice! eel vechiil
a perdut din strll.1ucirea sa in fata celul noU. , Sf: loan Chri.
so;.;to~ este Demosth(;Jnele bisericel cre~tine, cuvinte1e sale'
e~erclM. 0 putere ne ' :'nvin~a asupr~ spiritulu! ominesc, ~i
au farm~cul de a subJuga ~l a convwge pe orYcine le-ar citi
sail ,augl. ,Sf. C~riso~to~. este ce~ mal eminent pSichoJog ~i
cu~o~ce tote ml!?c1l.nlelmmeI ommellcL Pentru dGnsul inima
o~Illn_ea~ca ~ste 0 og~irida deschisa, in care se uita ~i . vede
'p~~lI: ~l pnn coltunl~ cele mal dosnice. De care patirna
ttit1~easca nu a v:o~b:t el? ~are aplecarerea a spiri~ulu!
ommesc nu este blCIUlta de densul? Ca un doctor eminent
el arde,. sail chia~f?i , t~ie ~u ~~ulta bag~re de sarna pat!rnile,
ce resbOlesc pe bletulmuntonu pe tot tlmpul cat cll.latoresce
in aceasta vale aplangereL
'

. Daocll. el estece~!' rna! aprig adversariu al pa'ti:rnilor

omme~cl, peotm, cil la umbra fie-cll.ri,adin. aces tea se zal'e~ce
dUf?manul eel ne mp1l.cat al neamulUl ommasc - diabolul _
aceasta nu vra sa (li,~a cll. Sf. Pll.rinte nu este ing~duit~riU
f~ta de eel pecu:os, CI tocmai din contra se pote sustinea,
~l cu drept cuvent, ea Sf. loan Chrisostom este prin exce.
lenta oratorul dragoste'i cre~tinel?ti.
El, care a avut 0 deosebita dragoste catl'a Apostolul
Pavel- dupa cum se cade a ave3 fie-care dintre nol - ca
cre~tinI dintre ginty, - el, care aprope la fiece pas pome.
ne~ce eu drag numele lUI Pavel, nu era posibil Cel. sll. nu
....!-,ingll ca f?i acela, la a vesti tuturor vOinta lUI Dumnegeii, .~i a se face tuturor t6te, ca pre tO~1 sa-I dobandlaSc}l,. .Combate cu tot~ puterea patimile omine~c'i,
ca operli a dmbolulul, este inse ~i ingaduitoriu cu cel c~dut
in pecat, iI i~c~rajaz~, iI. ma.ngl'te ~i il sustine in lupta jut
?e v~I gre~.1 dIll nou, cJICe Sf. Parinte cMra cel pecll.tos,
d~n ~ou pOC~}ell~ete, iiJl or! de-ca.teor! vel gre~i,vina la mine,
~l eu te vom vmdeca. (La Fotie, Miriob. 59). De ~i pasajul

SF. lOAN CHRISOSTOM

XXXVI

xxxvn

VIATA !?l- ACTIVITATEA

a?t)sta _a fost unul din ' punc't~lede acusa~ie ale SiiJodulu'f

dIll DrIS ~duse cont~a Sf; ' ~hrisost6:tn (veql ~i PalJadius, pag.
66-79, ~l Socrat. IStOr. biS. 6, 21), totusi e necontestat
ca nimenI dupa Ma.ntuitoriul Christos ~i discipulul sM loan'
n-a _ma~gai~t ~i ~nc~rajaE In a~a 'mod pe. "cel peeatos, c~
Sf..ChrIsostom,: ~l mlll~nr nu vindeea atlltdehine ca Sf.
Pltrmte I. Car~ Ilm~ll. ar ~una_.maI armonios ~l ' mal pIaeut
la ureehIle bIetnlUl muntorIu?1 :)a 1 Sf. Chrisastorn este
p.re,dicatorul dragosteI ere~tin,e... si intreaga lurvia~a ~i ae.
tlVltate p~storall:l. este afierosita aeesteI dragoste. , Sll.-I ascultltm chmr, ~e. densul, c?m i~I marturise~c~{}ragostea luI
ca~ra pastor~~l : Iata, 11ce, cu charul lUI Dumnegeu, ~i
nOl avem trel ,anl ,acum, de cll-od ou <;Iiua ~i, n6ptea ve TUgam ca apo~tol~l FaYel, ci facem aeeaf3ta, dupll' treIQile, si
de multe on ch.lar dupll. ~epte 1il~ 1) ,~i ces:a, mar:iietrecut
sau s~ . pe~rec~ Inclt? Acusam; dO]aOlm, ' lltcramain, suspinam, ae ~l pote 'np, pe fa~a; 'ci in inimlt, LacT1'imile acelea
sunt eu mult mal ,line ~i mar usore de ca.tacesteii : .. Crede~i-:-o:e cll. da?1l. 'nu .m-ar judeca 'cineva ca fiind .strlpanit de
ambl~l?ne pnso~eJm,ca, m-ar ,videa in tote . i!i1ele varsand
lacraml - .. Def?l am putea I?l noI ca sa ve <;Iicem: Ce'mI
pasa? Eli .~mta,cut , eeia ce ml se cerea,etr deer; sunt eu.
rat~~ , sa~geJe.vostru , darlt nu e' 'de ajuns aeeasta spre a
ne mll-ngltla. D\lca ar fi cu putin~a de a despicainima nostrll.
in dou~,a~I~e~ea ~~ Joe ~ar~ oeupa~r in , e~ : volcu to~il,
barba~I, femel , ~lcopll! CaCl 'ac~sta ' este~ ~~t~readragosteJ,
pentru elt ea f~ce ., sufletul mar IncaplttorIu ,de cat ceriu!.
. Cuprinde~j-ne pre 001, pre nimenI n-am ' oedrePta~it. " nu
ve ~trimt~ra~l intru nOI (Corinth. 7, 2 ~i 6, 12);' Ace~sta
? .QlCem ~l nolacum: Cuprillde~i'I:1~..pre DOl. Acela ,avea in
lmma sa i~t'r-egul C~rillth, ~! <;lice~: < Largi~ive ' ~i ' 'VOl, ~i
nu ve stru;ntora~l mtre DOl~ (IbId. 6, 12,13), dar eli nu
' a~ptlt~a qlCe a~a,. cllci ~cili bine ea ~i vOl)ile iubi~j pre
mme ~l me cupnnde~l ... (Omilia 44 din , Fapt. ApORt).
Dea.s~menea sa sevadlt- omiliile 9, asupra statueJor, l.
~mlha I 13. Cartea Facerel, III, VII ~i XLI, ibid. Omilia 22
dmevangh. Matheiu. Omilia 3 din Fapt, etc.).
De aicl, cum ~i din multe alte mll.rturi'f se arata in
mod cert, cll. Sf. Chrisostom III tot timpul pastoriel sale
a tr~Ht Dumal pentru turma sa, caria i-a ~i afierosit inv

I) E:mini,a "Fapt. Apostblilor este eom'pusa in anii eel de pe

urma aI pastoTl81Sf.Ch~lsos~om, eand Sf.Parmte fUnd prea ocupat
eu actmlll1strarea eparchlel. l tulburat de intrigile prigonitorilor sel
nn putea sa prectice des, ca in Antiocliia.
'

treaga sa via~1i~i ,activitate. Cand plistori~ii sel progresa~

pe ealea evanghelieI, f;li el-slUta de bucurie, earlt Gand den~lf
emil ba.ntui~i de vr'o bola. moraill., ~i el 'e ra trist ~i amltrit
eu sufletul. Bucuria lor era eonsideratlt ell. a sa proprie,
earll. Intristarea lor, provenitlt fie din abaterile de la legea
morala, fie din altlt causll., it atingea ~i pe densuJ;'; 'lllima
lUI eea senzibilli I?i agerimea spirituluI II indieail tot-deauna
eam sub ce fel de forme trebuia srt presinte auditoriuluI
virtutea ce ,o rec~)\nanda, sali rentatea ee 0 inliera. Aeela~I
subieet tratat de Sf. Chrisostom eu altlt oeasie, Aste pre
sentat de el sub alte fOl~me;i)Otrivit auditoriuluI ~i imprejurarilor.
,',. , '
Sfintul Chrisostom vQrbind , de morallt, ou cautil. a
proba crt virtutea estevjr~ute,sau clt reul este rM, ci
toM. aten~iunea )uI este ,)hdreptaUt 1a aceia, de a desveli
virtutea ~i a 0 inflt~i~a .intot,l l.strltlucirea ~i aureola eI interi6rll., earll. reutatea 'a oarrtta. ' in totlt de~ll.rt!:\'ciunea ~i
uraeiunea e1. Cu alte cuvinte nu Sf. ChrisoRtom descopere
morala cre~tina,-'ci aeeastll. , moralrt, mul~ltmitlt ' dexteritll.~eI
, oratorulul, se descopere :spiritelor 'ominelilcI in totlt straluCireael Iili 'Ie subjugll..
"
, ,'
'
,
~l aiel stlt secretul, ',elt panll. 'in qiua de asta1I, I?i in
vecI de veel, scrierile Sf. Chrisost.om emana din ele 0 putere
' moraill ne 'nvinsa, cal:f3subjugll. , pe tot cel ce Ie cete~ce.
Alta characteristiclta SCChrisostom in arta luI oratoricll. este si inventiumia,sailarta de a crea acolo, unde ceI
mal mul~i riu gasesc oimicde creat. Al?a de ex. In pasagiul
din epistola clttrll. RomanI: Spune~i Inchinaciune Prischilel
~i lUI Achila, (cap. 16; .p>, unde fie,eare vede ell. este ceva
steri!, simplu ~i lipsit dema,terialul cerut de omiletica, Sf.
Chrisostom totu~I a gas~t aiclsubiect de vorM, ~i in doult
omilil consecutive a , ferme~(l.t , auditoriul vorbind despre
dragostea cretina.Aces~a e un exemplu din miile de
ace~t feliil.
AtM de mare este 'boglttia cuvintelor I?i a cugetarilor
la Sf. Chrisostom, in cat mi se prieepe eiDeva ce s~ ad~
mire mal ll-nteiii: dulCeata cuventuluI, sau agerimea
spiritulul, ll1u1iimea sau t1i.riaargumentelor. Fie-care idee
exprimatll. de densul, imediat este lamuritlt prin diferite
exemple sail asemanlirl luate din fenomenele naturel, din
regnul plantelor, sail al animalelor, din faptele omine~ci, I?i
eu deosehire din moravurile ~i ' aplecll.rile vie~e) omine~cI.
Cate-odatll. aeeste asemanltrI se succedeazA una pe alta, sali
maI bine qis, iesa din gura cea de aur f(l.rll. ea intre den-

SF. lOAN CHRISOSTOM

XX;X~I[

xxxr,X

VIATA 111 ACTlVITATEA

----------~~---

sele sll-se il1ter.p.u.Q~ vreo alt~ id'ee strein~, - altil. dat~ ace
la~I fen omen natura'l, sauacel~I fap.t. n examine(Jz~ din
diferite puncte de yjdere,0a~ tote sunt puse inainte pen
tru cla:1'ifictwea chestiunei.
. . ,
Iatil. de pilda, unul din miile de exemple de feliul acesta,
unde Sf. Pll.rinfe expl:icand, auALtoriului convertirea miracO:~'
lost'L a apostolulul Pavel, ~it~ lUI in Damasc, face
urmMoreJe comparatiunI demnede t6ta admiratilu'!ea: . C~
precum un pescariu 6re'cill'e, !?e(lend pe 0 peatra inalta i~l
ridicl:i. in sus undita, fjli apo! din inrlJtjme il oa drumul in
marea ... , astfeliu fjli . stll.panul nostru, care a aratat pescuitul duchovnicesc, ~eqend ca pre nj~te petre inalte de
deasupra norilor, a dat drrimul vocil sale din inaltime ca
unel un?it'f, 'Qkend: Say'le,Sav!e,. ce l~H':i gone~c~? ~i astfelil't
a pescmt pe acest pdsce. mare. S1 ceHl. ce sa llltamplat cu
'pescele acela pe care I-a prinsP'etru, dupil poronca Stll.pa,
nulu!, tot aceasta sa)nlamplaf; ~i cu ac~~t pe~ce. Cacl:~i
acest pesce sa gasitc11.avea In gura Set un statir (Math,
17, 27), 'inse era faJs; ' c~ adeca avea in el zel, inse nu dup}\,
cuno~cin~a. Deaceia, aC~aCilnb~Cinta Mrazandu,i 0 Dumne(leu;
a facut acel ban__ jstatiruJ) veri tabU ... Si ceia ce se petrece
cu pescil;"aceiafjli sapetreGut$i'aicL Ca'precum aceia jI'!data ce sunt SCOfjl! afara ' dinapa, orbesc ~i nu mal ve(Qimic, tot astfeliu~i ae0,st~,duprt ce a. fORt prins inul'lm~l!.
si smuncit afara dinmaA:eanecunoscintel, imedhlt a orbit::.
Dara ace a. orbire a &qutca intreaga amenire sa vadll., ,
Ce comparatiune fi-rim6sa! Dara cUI putea sa vjnajn .
minte ca sa compare .pe apostolul Pavel cu pescele ?Pe
tr1l.mbita duehuluI, car\3 a resunat pan a 1& marginile lumel,
cu cel ce nu are glas?)~i eu ,t6te acestea comparatirinea
ar,easta a Sf. Chrisostom;"te 1a81't in ulmire prin frumuseta
fjli adeverul continut . lneal' '
.
Dara in finej" caredin ,scrierile iefjlite din pana fjli din
gum de aur u Sf. Ioan;iili ulmefjlce pe eetitorifl intr'at1l.t,
in cat n robe~ce cn tottil? Calitatea aceasta la putinl din
tre 8criitorH religiOf~i fjliprofan! sep6te gilsi.
De aceia, a mal in~ira citaW a,iQ\ ,(li,~tcrieFHe~"luI, gasesc c1'l, e de prisos, de 6rece.,a.pr6pe , 'in tcitalitatea lor sunt
de aceia~I Yal6re, fjli prin urmare ar trebui ca sa fie in~irate
t6te, ceiace e imposibil.
Acestaeste Sf. loan Chris08tom ca scriitoriU 8i ritor
al bisericeI crestine.
.
Acum dac1'l, ne 'intreMm, care a fost calitatea lUI superi6ra, fjli care a fostcharacteristicll. sa deosebit11, - negre~it

11'
rivinta cultureI filosofice ~i eneiclo
yom respunde, c . "m p. 'de scrl'itori'f din timpurile sale.
d' e nu era mal pre JOs ,
,
t
" al Sf Scripturl a fost apr6pe ne ntrccu,
pe Ie , .
Ca ermmeUt,lC
.
, ,,'
1
11 ii avut
tru care to~'i ermineutlcn de dup~ densu ! pe e. a,
v.
~:n basf\ in erminille lor. In privinta sfinte~1el, v~e1;81 l~l :
fost unul dintre ceI mal rarl M~ba~'i aI blse~lcel cre~ md~
Ca pl'l.storiil si administrator a1 blsence~ cre~tme l~~v fos,t tre
dmirat Dara eu asemenea calitl'l.t'i gaslm ~I pe a, ~l~ pnn
~arintH' bisericel cref?tine, Aceia 'inse, care 11, dl~tmg\ p~
SfChiisostom de to~i ce\-l-alti Parint'i, dascall fjll ,SC:~1 ortl
ai:\:li$ericeI crefjltine, aceia care '1 aratl'l. .a fi I n:ar~'l ;ie~~n:
. :." '.' c'a re na avut pan1'l, acum egal pe mmen ,
.'
fjll,ln .
.
d Chnsostom
stitl1e s[ava lui particularll, "esLe cal1tatea e
pe care i-au. acordat'o seculn de dupa densul.
. " . A fost Cll adeverat Gnra de aur, a fost cel maJ_ ~
locvent ritor al bisericel cre~tine, pan1i in glUa de asta ,I ).
v

In Roman., 26 Septembl'e 1903.

Theodosie Archimandrit.

.
" Sf Ch ; ostom am avut in videre
In descrie:ea blOgrafi~1
. ,flsvulUi tradusa in grece~ce
ia
1) Patrolog defiFlpl~re~!tr~~I~~t~~~~i~ode N~ctarie CheJala. Mi~ro
de Archlm. Neo t . ag 1 a"
h ' t d I Apostol (Constantlllopolitul Pentapolel, 3) ~atrolog~a ~~ ~tJ~~a~o~ 5) Viata Sfintulul Chri,
pole 1894), 4) Patrolog1t r~ D~~mghelist\ll\lI M~theiu (in Patrol~gia de
sostom, pusa la inc~pu.u v . ' . idem de D. Chmacos
Migne),. 6) Isto!ia . ~lseEnceagschaeli~~s C~~\~~~?U1~i alte diatrive relative'
7) Revlsta peno dLCa " van..
"
.
la acest sUbiect, publicate III 11mba gIeacli..
1)

COMENTARIILE
SAU

EXPLICAREA EPISTOLEI CATRA FILIPPENI

a celui intru

Sfin~i

Pirintelui nostru

IOAN CHRISOSTOM:
Archiepi,scopul CoristantinopoleT

OlVIILIA I
Filippen,il '~ce~tja sunt din ora~ul FilippialMacedonieI,
sau cetatea 'Coloni~,ctuptl cum 0 nurrie~ee Luca.' Aiel vin(,M6rea de porfita,femee forte evlavi6stl f?i cumulttl bagare
de samtl, a fost cQrivertittl f?i botezatll.; aic'i mal marele sinagogeP) a cte~ut' ;aiCia fost biciuit Pavel)mpreuni1 cu
Sila, aiel judeell.torjf ()ra~iuluI H poftea ea sa iaf'ja de acolo,
ell.c'i se temeaii ,dedenl,?i1; aici :in fine predica, luI Pavel a
avut un inceputstrll.luCit, De aceia ~i mll.rtu'rise~ce el de
di:lnf?i1, numindu~t' ~~nuna sa, f?i cl\. mul~l?_ au suferit pentru
credintll.: "Ca voue vi s'a daruit pentruQhristos, nu
numal intrll ei :acrede, ci i pentru dMsul apiitimi"
(Filipp. 1, 29). Catld Ii scria aceast1:L epistoUi, el era la Roma
'in legl'l.turl. De aceia ~i qice el: "In cat legaturile mele
s-au fiicut aratate intru Christos in tot divanul, i
la cel-l'al~l la tO~l" (Ibid, 1, 13). Sub nurrieJe de Divan
("'P!lttwPWY) el numef?ce tribunalul impara.tese al lUI Neron.
A fost legat, inse dupll. trecere de timp eliberat, dupi1 cum
insu~I aratll. ca.trll. TimotheiU: "Intru respunsul (apologia)
I) In loc de temnicerul (Fapt. 16, 14-39). Convertirea lui Crisp,
mal marelesinagogel, s'a petrecut in Corinth, \Ii nn in ora~ul Filippi
(Fa pt. 18, 8 !;Ii urm.). Traduciitoriul.

OMILIA I

OMILIA I

mell eel dintel _

IDment il-a mers en ' inine7 _ ei to t 1
""in au plirasit; sa TIU li se socoteasca lor; ear:l Dom
nul a stiitut -langa mine i m-.a-.intarit". (II Ti.moth. 4;
Hi. 17). Ded legaturiledespre care'yorbue~ce lD oyeplsLola de
fatll, sunt acele de.. dinaintea ante]] lUI apologn: Cum. c~
TimotheiU nu era deJ~t~ 'a;tu.nel, ueeasta e c~rt d!n_p~sa]ul ~
Intru respunsul (apologia) meii eel dmte1, DlmeIH
~-a mers eu minB.~(; eeia' ce ae sigur ca n-ar fi . scris,..cl_'i..ea
ar Ii fost cineva atunc'i de fa~f'l. Da.ra rand scr.l<:l. eplstola
aceasta, Time.tl1eiu era eu densul, dupa cum Jnv~dereaza
IlSUSi ea
pa saJ'ul urmlHoriu: ". Nadajduese intru. Donlnul
t
'
t
pre Timotheiii fara de zabava n V01U nme e lou"
a v 1
(Filipp. 2, 19),~i ear1i~L: . . "Pre acesta nadajduese. sa'l
trimit la veil )mlata" (Ibid. 2, 20). A~a dara el a fos~ el!ber~~
din legaturi aLuflcL~i apolearll,,?l \(c'gat,. dupa ceo Tl~othelU
' s-a dus la densii. DarlC'daca <}iee: . ',,91 me ~1 Jertfesc
pentrujertfa'i slujba credin~erv6str_e" (I?i~. 2,,, 18~:
apol nu 0 spui.'leca ~i cum faptul s-ar fi mdepllDlt deja, c~
aratfl.n.d.. ca dacrLse va Intimpla a~a, el se va bucura. ,,?l
me bucureu vol. eu totl" giee, ineurajandur In intnstare a ce1 cuprinsese de frica legaturilor. Cum ea. nu .era sa
m6TI atullcl ecert din ceia ce spune: "ea nadaJduesc
intru Domrtul . ell ~i eu fara. de .zabava V?!U veni la
vol II si earas'f: ,)nadajduind ;~-;.elu ea vom remanea
~i i~preuI1a.voill prnee~ c~ :ro'l cu ~ot'l" (ibid.~, ~~.
1, 25). Dec'lFilippeni'iaei?bl3;,tnm\.fse la del,'\!11 pe ,Epafrodlt
eu 0 coleet~ de bani pentru el, ~l ca sa afle c~.e. des pre
den suI cf'ld il iubeau forte multo C1\. in adevi3r 11 tnmesese
banI, ~sclllttl.'l r:biar pe densul eand q.icef,;~i am luat t6te,
~i am . de prisosit, umplutum-am luand de .la Ep~fro
dit eele trimese de la VOl", eara etl. Epafr?dlt era ms~r
Cinat de a atla cele despre densul, se vede chtar de l~ mceputul epistold, unde zice: "Voese sa sei~l. :Tol fra~llor,
ea cele pentru mine mal - virtos .spre s~orul evanghelie'l au venit" ,~i earll~l: "nadaJduesc mtr~ Do~u
nul Iisus, ca pre Timotheill fara de zaba~a 11 vom
trimite la VOl, ea i eii sa mij veselesc l~telegend
cele pentru vol" (Ibid. 1, 12, 2, 19). ExpreslUn.e~ "ca
~i ell" invedereazl\. dorin~a lUI de a sci cele eu pnvlre la

den~ii, ~i

pare cil. gice: <cll. precum VOl din multa dr~i

goste ce avetT eHra mine atI trimis spre a V8 informa
des pre mine, tot ~~i:l. ~i eu, ca fSa miL veselesc intelegend
cele pentru voh. DealtfeJiu chiar trecuse mult timp de
c9.nd den~n: nu mal trimisese pe nimen! la e1 dupa cum
giee: "cit ore-cand atl intloritl) a rurtagrijaae'mine",
adeel\. pe atunci pe cand au(lise clio el Este in legaturl. Decl
daea ii s'au turburat cand au au(lit ca Epafrodit se Imbolnlivise, de ~i nu era 0 personli atat de insemnata ca Pavel,
. cu atat mal mult trebuia ca sll se tulbure cll.nd au audit
despre legiHurile acestuia. De aceia si Pavel ehiar de 'la
irleeput face vorba de legliturl, aratarid eli nu numal n~
trebuie a se tulbura de aceasta, ei ehiac a se bueura. Dupa
~ceasta apol H sfatue~ce sa .fie in concordie ~i-i indeamna
.. la: umilin~a, ariitanduli cll prin aceasta ii vor avea cearrlal
mare sigurant1l, ,,?i ea cu u$utint["vor putea birui pe vrl:lJm3f?1. . Pen~ru daselllil vo~tri; (lice, nu pote fi atat de.trist
..,d ea.se -gasi in legaturJ, pe cat daea diseipuli! lor nusunt:
ineoneordie; aeelea accelereazll. impral?tierea, gYllngheliei, . pe
eand aceasta Imprdecll. Indemlli1ndu-I decl de a fi lncon-.
"cordie, ~i aratand ca C(lllCOrdla se nasee din umilinta; ,ie
adref:jaza dupa aefasta catra IudeH de pretutindenl, carl sub
fohna cref?tinismulul vatama eredinta, ~i iI numel?eeeanl
'. $i ]ucratorl reI, pentru care i'i sfl\.tue~ce a fugi deden~iI.
ApoT convingendul:la ce anume trebuie a da atentiune, mal
;spunenduli ~i alte multe rr!ativ la morala :;?i la viata lor
. in genere, ~i aducendu! ladreapta judecata prin expresiunea.
. "Dumnul aprope este" (Cap. 4, 5) aminte~ce, cu
prudenta proprie luI, de eeIe ce de n~i'i 'i-~u trimis, ~ias .t:"felitl termilla epistola adueendu-li mul~amiri ~i mang~eil'.
Dupa cat se vede, apostolul Iia seris aceastll epistu!aeu
multll einste ~i consideratiune, de vreme ce nicairI nll . se
vede vr'un euvent de infruvtare adresat lor, ceia ce eta
proba virtu~eI Jor, ca nu au datdascll.lulul lor nid un motiv
de llemul~~mire. Dupa cum am ~is la inceput., ora~ul aeesta
a aratat dlb caput Ioculul 0 mare destoinicie in eredinta:
ca exempluserviascl\.-ni te!llnicerul. ~cit'i crt acest temnieeriU,
de la un singur semn imediat a ~i alergat l?i s'a botezat
en totl\. casa sa. Semllul petrec-ut . atuncJ, numal el singur
I-a v~~ut, de ca~tig in&e nl! s'a foIosit singnr, ci Impreunll

acea

') Verbul o.va.&&)).w JUltt in insemnare metaforicil. esteegaJ ell

a l'edoMndi puterile. A~a clara. traducerea justa ar fi: "Ci'I 6re-cand
atl avut puterea a purta grija de mine" (Filipp. 4,10); Tl'ad.

OMILTA I

. OMILIA I

eu f&meia si ~u t6tacasa sa. Daril chiar judecato:il' (01 Cltpt1.t"fj'lol)

or, carl poroneise ' de '-a fi bieiuitl Pavel I?i. Sll~, . s: ...~asesc
mar mult ea uimi~i-i.n mod sineer negre~lt, I?l mel .?e cum
din r~utate - pentru care au trirriis imediat de a ~lIbe~a pe
apostol, eara dupil aceia s~ te_meau de d~nsul.-Prm ~plstola
deei el ' marturise~ce de den~1l n,: numal pentr~ er.ed~nta lor,
Did numal pentru primejdiile pnn care trec~au, ~l ~l ye~~ru
binefaeerea lor, dupa cum I?i ~iee: "Ca. ~el~l ~l VOl ~lhp- .
penilo.I:.r ea: la ineeputu~., .~.~anghel~el: .. " od~t~,~l . a.e .
dou~ or1 eele spre trebum~a mea ml a~l tnmls. (Gap.
4, 15. 16). Nim...~nL~!~ul n-a fae.ut a~easta.:,Niel-obiseric~
n.a facut.J.mparta~ire eu mme m euvent de dare~l .
de luare" (Ihid.), earrt in alt loe aratrt" ~ca"'1lhi a}" li~suril~ proveniau mai mult din lipsa de timp, de . ~at dill mt~ntlUne ,:
Nu ea d6ra nu purta~I grija de mine, qieeici " pen' .
ea n-a~i avut timpeu.pril~j". (~bid. ~O)' . , "".. . .. ~
1) Acestea i?i noI . I?eiindu-le, lJ1.Oltllo~, ~l avend3:stfel1~
de tipur'i inaintea n6stre, srt dtutam._a . lmlta?~ FllIpp~~\l
din epistola de fat1\.. Cum crt Pavel .n IUbea fOlt~ mlllt,e
eert din cele ce spune ': ,;Ca pre mmen! nu am de Un
suflet eu mine care eu tot dinadinsul sa . se grijasea
,
.
'
" . .... .
de vol", ~i earal?l: llP~n~ru ea ve am pre VOl mIDI:
mit, i.in leg~turile 111el< (Ibid .. ~, 20 .. 1, .
A.cea~til
seiindu-Je, q.ie, ~i avendnll?te" fistfe~1U de tlpunde.. lublre,
sll. ne aratam vrednieI UDor astfeM de e:x;emple, 1?1s1'LfilI~
gata in tot-dElaUna de a sufe:i l?entru C?:lstO.S. Dara asUl.gl
nu mal este timpul persecu~\unIlor. DeCllll I!p~a ae~stqra
3rt imitll.m cel putin bine-fa c:erea aces~ora~aver~ltll. ~u a~ata
ard6re si niel e1l. daert am dat eleJmosm1l. odatll. ~au de
doue ~rI: sa eredem ca am indeplinit totul, pentru" ca. in
t6trt via~a n6stri:l nOI trebuie a face binele. Nu DUmalodatll.
trebuie a multami, ci neeontemt. Cel .~e ale~rga, dadl dupa
ce'a- f:leut ..doue-q.ecl 'sipatru de stadn (OOAlXOO<;) se ..~asa de
a mal alerga, totul a' perdut. Dec! ~i noi dacll. am lllceput
eu faptele bune earll oupa aeeasta ne mole~im, totul am
perdut, totul a~ stricat:' Aseultrt 3eea folosit6re povatrl: :
"Milosteniile i ()redinta sit nu tel p~rasas~a" (Prov. 3,
3). Nu a gis "fa odat1\.", sau de doue orl, sau da 0 suta

tru

!)..

') Partea moralli.. Trebue a face milost~~i~ in tota via~a. Tre

bue a dispre~ui averea , i'Ji ca tote relele de alCl lsvoresc (Veron.).

de or'l,.. ci pentru tot-dauna <srt nu te pll.rllsascll. . 1iee. ~i

nn a gis: sanu Ie pll,rll.sef?Cl>, ci acestea sll. DU te pll.r1l.sasea;-; arMa.nd prin fleeasta ell, ..nol'-avem nevoe de densele I?i nu ele au nevoe de nOl, ~i tot odatll invll~a,ndu-ne
ell suntem datorI a ...f::tce totul, pentni ca sa Ie poseifll.maeestea. "Inf~~ura-]e pe eJe, qice, imprejurul grumazulul tHl" (Ibid.), adecll ca dupll. cum eopiil celor bogatl
au seule de aur primprejurul grumazuluI lor, I?i nicr-odata
nu Ie leapada de la ga.t, ei Ie ' p6rt1l. ca 0 proM de noble~a
lor, tot ast-feliii I?i noI trebuiea ne ingrMi eu milostenia
in totdeauna, dovedind prin . a ceasta ell suntem fiil celuI
induratoriU, care resare s6rele 8M peste eel reI I?i peste eel
bunl deopotriva. Dara eel necucernic'i nu ered ? Ei bine, prin
a:;estea vor erede, daell noI sav~rl?im fapte bune, ea ast-reliu .
sll vadll ell miluim pe totI f1'Lra exeep~ie, cael atune! vor
I?ci ca nol facem aceasta, im.ita.nd pe .acela pe care noI n
intitul~m dasealul nostru. "Mil6s tenta giee, I?i credinta
adev~rata U , I?i binegice adevtlrata, adec1'Lnu._din rapire,
ilU din furt.i~ag, cacl aceasta nti 'mal este credinta, nu mal
este milostenie adeveratA. Crlel .daca talhariul este jmpiIl~
.de diabolul de a spune mineiunl $i a se jura fali?, nu tot
at?a InSe tu, ei Impreuna6UJ':" milostenia aibl i?i eredin~a. Sa
ne imbraeam deeI eu aC(3astrt pod6ba,- sa f<1brieam aeeasta
br1'L~af1'L de a Uf pentru 8uflbt,peea.t timp suntem aiel', vorbese adeca de milostenie, ct'leLdaeli va treee timpul acesta
nu mal avem nevoe de ea. Gum? ApoI acolo nu sunt nieT
sarael, niel sarAcie f?i riic'i boga~ie. Sa nu ne lipsimde
pod6ba a eeasta, pe cat timp suntem copil I?i ne gllsim aiel.
GacI dupre cum copiH leapada de la gat sculele de aur de
'ndata ee devin MrbatI, i?i'l?l pun alta pod6ba, tot ast-feliu
i?i noI, de vreme ce aeolo nu 5e va mai face milostenie prin
banI, ci alt-eeva cu mult mal mare. In cat noI sa nu ne
lipsim de aeeasta, ci prin ea srt faeem a 5e arata dragalai?
sufletul nostru; Milostenia este un bun mare I?i~instit, este
un dar mare, ~i mal mult inca, ea este inceputul tuturo)'
bunllta~ilor. l1aci privef?ee cate bunat1\.tl se nase de aiel: cel
ee da eieimosin!l, dupa cum trebuie ada, se invat1'L a deBpretui averile, dar a eel ee despretue~ce averile, a taiat deja.
rMllcina relelo1'. Astfeliu ell el nu uuma! ell. face bine
altom, ci ~i sufere, nu numa! ell. prineleimosinrt el a
e31?tigat dreptul de reeompensa, ci i?i sufletul sM devine
filosof, inalt i?i bogat. Gel ~e face milostenie, se inva~a a nu
fi admirat.o,riul averilor, sau al aurulul, ear1\. daea a inva~at

OMILIA I

,OMILIA II

ac..~~sta;,~ooja~a fAc~.t unjqZiP.ut ,frumos In clUiHoria IuI spre

cenu, ~i a tl':liat tote motivela de ceartl':l, stada, invidie ~i
de desr.urajare. Clici VOl f;lciyI, cll, tote relele provin din causa
.averilor, ba chiar f;li resbOe multe din causa lor . .~Ei bine,
cel ce a inv~yat Jtdespreyui averile, iata. cli aajuns a se
bucura de linif;lte. El nu se inspl'timanta de pClgutJe, nu in
vidue~ce pe cel ce se imbogayefiCe, caCI aceste-a~' l,a .invt'lyat
pe 81 milost~.~a. Nu pof~ef;lce avutul apropelul, pentru C~L
cum ar face' aceasta acel ce voe~ce a d"veni sarac? Cum
ar f3,ce aceasta, acel ce 5e deSpjlrte de avutul sM /?i'l dli
st'lracilor? Nu face aceasta, pentru caare ochiul sufletulul
luminat. ~i aceste hlJnurI el Ie vaavea aicI, earli despre, . .
cele de acolo, adecli de cate.bunurLseva face plirta~, nicI
nue posibil a Ie spune. Nuvaranla-nea afarli Jmpreuna cu
feciorele cele nebune, ci va intra i,rilpreuna cn cele intelepte
in camara cea de nunta amirelur, avend ~ in mani faclil
strl1luCitore,si eu un cl1veatel va deveni mal fericit chiar
de 'cat acel ce s-au ostenitl?i ' ~i?l-au petrecut viata in feciorie,
def?i n-a gustat macarcEi.v adin am~raciunile ~r durerile
acelora. Astfeliii..e-puterea milosteniel,~icu IDultl'l. ind'r1tzneal1t
~t"~lnceritate ea introduce in cEii"iu p.ecel ce 0 cunosc. Cl'l.cl
-: ea.~te familiat!i:~i' cunoscut;:i. portarilor, earH au in paza
lor ::u~He.2~merel de nunta,~i: ilU. ~umal' cunoscuta, ci ~i
. respecta:tr, ~i pe ca~i j],~Yl:!-> ci p1\. 'all respectat'ope . tOtl .il
ya introtluce cu curaj, ~i ,nimen'i'nu ' se va opune la aceasta,
ci totl se vor da la oparte.. Cl1cId,aca. ea a pogorit pe Dum .
ne(leu pe pl1ment i Taiiiduplec1it ,a,se .face om",._Cu mult
mal virtos va putf'a ~l'l. ridice . peom la cerill. Mare e in
hdever puterea milosteniel! l)acli din mil1\. ~i din iubirea-de
omenI Dumne~eu sa fl1cut o.m,b1). inc1\. s-a induplecat. de a
. deveni rob, cuata.t mal mult pe robI iI va introduce in
camera 10cuinyeI sale.
Dec! iubi~ilor, sa iubim IIiilostenia, ~i sa 0 sl\verim
dupa puterile nostre, nu o (Ii numal, nicr doue, ci in tot
timpul cat ne gtl.sim aiel, ca slt ne cunosca cand ne vom
infl1yoa inaintea dreptuluI judecl1torill. Dacl'l. ea ne cuno~ce
pe nOl, ~i Domnulne va eun6~ce, i dadl. ea nu ne cun6~ce,
nicY Domnul nu ne va cunoce, ci va (lice "nu ve ciU pre
voi" . lnse, sa nu fie una ca aceasta, departe de nol de a
au(li aceste cuvinte, ci fie a ne invrednici sa au(lim acea
voce fericita: "Venitl bine cuv~ntatil parintelul meu,
de rriocenitl imparatia care este glititil voue de la
intemeerea lumel (Math. 25, 34). Caria bine voiasca a ne

invrednici prin Christos Iisus Domalll nostruJ clic'ilul impre

una eu 'l'atltl i cu Duchul sfintsl'l. clivine slava, stapanirea
~i cinstea, acum ' ~i pururea ~i in veciI vecilor. Amin.

OMILIA II.
"Pavel i TimotheiU, slugile lUI IisusChristos,
tuturor sfin~ilor intru Christos Iisus celor ce sunt in
Filippi, ' ill1preuna eu episeopil i diaconil, char voue
t,paced.e la, Dumneg.eu Tatc11 nostru ~i .de la Domnul :nostruJisus Christos" (1, 1. 2).
Aici fiirid~ca scrie celor egan: ill cinste eu densul, nu
pune demnitaWa lUI de dascaJ, ci 0 alta Masemenea mare.
~icaree f,lceasta? Sluga a luI Iisus Christbs se nume~ce
pesinei nn 'apostol. Mare eu adeverat este i aeeasta demnitate,~i . principalul tuturor bunurilor, de a fi servul lui
Ii.s us .Chtistos in rflalitate, i nu numal a se numi de forma.
Serv.u tluI IiSU8 ChrisMs este cu adeverat slobod de pecat,
el esteservYeritabil al lui Christos ~i al nimanul altuia, fi
ind-cll. de 'altIIiinterea nu ar fi servulluI de ca.t pe jumatate. ~i
RomaiiilorscriinduIi gicea: "Pavel servulluJ IisusChristos"
Rom.;' I; l),eara Corinthenilor ~i lUI Timotheiu scriindnli,
apaStoFs~ numef?ce pe sine. ~i de ee o1'p.? Nu 0 face aceasta ca
cum ar considera pe FilippenI mal bunl de cat pe 'l'imotheiU,
sll. nu fie; ci mal ales H cinste~ce f;li H curtenef?ce mal mult
de cat pe tOyl eatra caril scrisese, i maturise~ce aplecarea
lor spre virtute. De altfeliu Corinthenilor i lui Timotheiu
urma a Ii se ordona multe, ~i de aeeia rata de den~il i~I ia
autoritatea luI pe apostol, pe ea.nd aic'i nu are nimic a Ii
ordona, afara de acele cAte Ie puteau pricepe prin ei in~i'i
"Sfintilor intru Christos Iisus, celor ce sunt in FjJippi ({.
Fiind-ea i Iudeil chiar se puteau numi pe sine stint'], Inca
de la cel anteiu chrismos, de cand se ~iceau popor sfintit,
ales, de aceia a Q.is: "Sfintilor inChristos Iisus", caci
acestia singut'i sunt sfinyi, pe caud aceia sunt necucetnicI ~i
impiI. "Impreuna cu EpiscopH ~i Diaconil" ~ice. Dar1\. ce
va sll.(lica aceasta? La un singur ora~ erau mal' mUlyr epi~cop'i?

Nicl de cumd~i a nuinit as'ffeliu pe presvitert. Pe atimcI

nu era vr'o deosebire in 'tlUme"clicl ~i episcopul se numia. ,
diacon. 'De aceia scriiI}:lUi Timotheiu (Iicea: "Acestea t6te
de Ie vel spune fraWor, buna sluga vel fi (MAO'; eOll
iltc1:x.oyo.; 'hjo05 Xptcr'C05) lUI Iisus Christos ({ (I Timoth. 4, 6), '"
~i "Slujba ta fa-o cunoscuta tutulor" (T-q'rOtO:MY[!iv ao'o
'ltA'Y/POqJOp'Y/crov) de ~i,.JlJ;&...~J?jCOp. ~i cum cl in ad ever era
Episcop ascultl:'kcef spune: "M:1nele In' graba sa nu'~l
pUI pe nimen!", si earlisI: "Nu til ne]:)agatoriu de sarna
de--darul ee este intru' tine, care ti s:a dat prin prorocie, eu punerea rnanilor preoWoru(I , Timoth, 5, 22,
4, 14),de ~ipresviteril nid-odaM, nu ,au" chii'otonisit episcopl. Dea,semenea ~i clitrli Tit scriind (Iice: n Pentru aceasta
te-an:i lasat 'pe tine in Crit, ea celecelipsesc sa,Ie
in dreptt=;z;l , i sa ,aeZl prin cetatfp~e~11"preeum eli
ti-am p6roncit U (1, 5)~i mal departe: , ))])eeste eineva
fara de ' prihana bar};>at al unelfern~l"; 'ear11,tote aces tea
Ie (lice pentru Episcop. Si spunendacestea irriMiat adauga :
"Se clivineEpiseopuluI sa fie , fara de, prihanit, ea
un iCOnorh al luL I)u,QlJle~eu, nesemeFneocaritoriU,
etc.", de ,unde urmeaza,cum am (Iis'ca hi vechime presviteril se numial.'r episcopl ~i diac,OD! , anul Christos, precum
~~i episcopH se numiau presviterI. ,De aiel vine c11 ~i asta(l'f
multI episcop! scriind gic ,:impreuDt\ :'cupresviteril' ~i cu
diaconiI (m.l[L'ltpEaoo'CEp(P 'Xo:t oovoto:i6v(p). ' Darli ,maI inc6ce, in
trecerea timpuluI, s'a dat fiecaruia< dinaee~tia numele sM
propriU, episcop, pr~svit~r" ,,.!l::tu diacoD"nIrnp~euna eu
episcopil, gice, ~i eu diaeonil, char.v6u~ i pace de la
Dumne~eu Tatal nostru i de la Domnul Iisus Christos". Dar11 de ee 6re in niclo ait~ epistor~ el nu se adre'. saz1\. clerulul? De ce nu, scriEf' a~a nid Romanilor, nicl ' Co,:,
rinthenilor, nicf Efesenelor, ci
comun "tut1,lror sfin~i1or
credincioilor, sau iubi~ilor", pe caud aid scrie clerulul ?
Pentru aceia, cli clericil trimisese 13. el pe Epafrodit, den~ii
voiau a avea inform~rl despre apostol, ~i cu un cuvent
il s-au folosit de aicl. "Mul~amesc Dumne~eulul meu,
gice, intru t6t:l pomenirea v6str~" (Stih. 3). In alt loc
scriind (Iicea: "AscultatI pe inv:l~atoril votri i v~ supunetl' lor, ea i1 privigheaza pentru sufletele v6stre,

in

OMILIA II

m.tn.IA II

ca eel ee vor sa dea sarna, ca eu bueurie acea~ta:

sa facit, eara nu suspinand ". (Ebr. 13, 17). Dec! daca a
''SUspina provine din reutatea discipulilor, apol ~i a asculta
de invlltM0rl provine din progresul ce H fac discipuIil pe
calea adeveruluL Mul~amese luI -T>umne~eu, gice, intru ,
t6ta pornenirea v6str~, adec1\. cade ca.te-orl 'm'i amintesc
de voi, sl~vesc pe Dlimrie(l~u), earli aceasta 0 face, fiind-ell
cun61?ce la den~iI multe bunur]. .~i sllivesc pe ,Dumnegeu,
gice, ~i me ~i rog. ' Dac~: v()i va~i deprins a ve ' indeletnici
cu virtutea, aceasta , n,!.i ., pote fi un motiv ca eii sa conte
nesc 11 me ruga peritruvoI,Ci "multamese lUI Dumne~eii
intru t6ta pomenirea v6str~. pururea intru t6ta rugaciunea mea pentriri,YQlt21t.cu, bucurie rugaeiune
facend". "Pururea (~ ' ~ini1m:imal cand rn11 rog. ".01,1 bucurie", crtcl se p6t&,a ' 0 face aceasta i?i cu Intri~tare,
precum de ex:' caud ,(lice in alt loc: "Ca din rriulta sca.rba
i necazal inimel ' :;:tIll scds voue cU ,I ?ulte lacriffil"
(II Corinth. 2, 4).
" ,', ' "
'
"Pentru impartii,irea v6str~", (Joice, "intrtievanghelie, din ghia, " dint(J~ pan a acum (, (Stih.5). ' AicI
marturise~ce ceva , marepentru den~iI, ~i incli forte -' mare,
ceia-ce ar fi putut- marturisi cineva de apostoll ~i evaiigheli~tl. <Nu ingrijit'f llmrialde cetatea ce vi sa Incredintat,
(lice, ci totul facet! spre ,a fi parta~! a'f ostenelelo,r lnele, "
tEnd presentl in tot locul,conlucrand ~i luand parte' activa
cu _minejp predicamB<1, nu pe un an numaI, nicldol sau
trei, ei pentru totdeauha" din <;1iua in care at! cre(!ut ~i
pan a ast11(II, ~i in ~curtgicend atI cucerit bunf\. voirit11 a
apostolilor . C11el prive~ ce cum unia fEnd in Roma il pa
rasau, dupa cum ,<lice: " "S?ciU aceasta, ea sau intors
de la mine tO~lpeLdin Asia" ~i ear11~I: "Damas m-a
lasat", ~i "intru 'resimnsul meu eel dintel nimen! n-a
mers cu mine". (UTimoth. I, 15, 4, 10. 16), pe cand ace~tia chiar fiind departe de densul iI implirta~au durerile,
trimitend bll.rba~'i la densul, servindu'l dupli putere, ~i cu
un CU7ent nelipsind eu nimic. eNu numa'i acurn, Qice; ' Ci
tot-deauna ~i in tot modul mat! ajutat.) Dee! aceasta
insearnnli cli H luau partea activa la propagarea evangheliel,
cacI pe cfind el predica, eara tu serve~cI pe eel ce predicrt,
e cert de aiel cli tu te imprtrta~e~cl eu densul la cununile acordate. De altfeliu chiar in luptele olimpice cununa
71528

La.

OMILIA II

OMU.IA.lI

uu este 'numal a ,luptatoriulul', _~', a instructoruJuI, a.

celul ce J,a. servit, si cn un cuvent- a tuturor celor carl
aif -contribuit de au exercit~ pe luptl1toriu.. C~cl cer-ce-prin'
diverse exercitH corporale au'"'C\"Jn"tiribuit la imputernicirea
luptatoriulul, ace~tia ' de sigu!"' cl1 se fac p~rtal?l ~i...&iruintel
aceluia. Inc~-si ,in resb6e nu ,numal comandantul dupa al
,,earuia plan ';t"'lfOst cal?tigat~ biruinta (~pLats6;;); ci I?i t(j~I
caril I-au servit sunt indrepta~itl de a pretinde sa ia par.tSl
la trofee I?i la_elava, c'a cel ce prin serviciuJ lor au luat
parte cu densul~rla Jupta. Nu e putin,)ucru a plitea sa
serviasca cineva pe sfiiitl; " ci de VOi~T a ~ci; apoI e chiar
m!M"@:rcacI ne facem . parta,~rprin aceastarecompenseior.cuvenite lor. De exemplu : a' ~espre~uit cineva averilepentru
Dumne~eu, ~t~-a consfintit pentru t6tl:l viata sa luI ,:puinneQ.eu, exercit1l: orl-cefapta buna, ~i paze~ce cea mal mare
seriozitate pana ,e,,;~i : in , crivint,e, '. p~na ~i in ideI si pana
in fine ' ~i in cale ' mm : ,mic! mi$c1ir'i a luI?" Ef 'bine, e
posibil ~i ~ie fara .;.casa ',arl1fi' ,pote 0 astfeliU de exactitate ~i sel'iositate; ,s1l: : telmpartae~cl mcompenseloj: cuvenite lul. Cum in,se'7: D,acail serve~cI eu cuventul ~i cu
fapta, rlaca Il manga'i,,: dactV'i vel acorda celeneces~re viete!,
i dacll. H vel setVi)u ,:iqtul, caeI cel ce varaee~.malu~or
aceJ,.cdrum anevoiospe care el caIatoresce, tu vel it A,st,feliU ca. daca admiratlpe ce'i de prin pustieta~\', pB eel ce
s-au ridicat in via~ajhgereasca, pe cel de prin bJseriGI; ' ca-,
riL&!i ajuns la acehi~linll.~time, daca, gie, 11 admirat.'l, i?i in
acela~'f timp sunte~rtrii?t'i pentru ..ca sunte~l departe mult
de den~il, el bine, ~f posibil ca .t vOl sa ve impll.rtait'f cu
den~il, dac~-'l ve~l , sei'vi i?i-'I vBtl"11jnta. De altfeliU i?i aceasta
e dirL.iconomia ~i filantropia lUI Dumne(leu, ca pe cel Iene~I, dihi nu pot sll ' ar;~te'o via~a aspra ~i seri6s~, sa-'i
conduca pe alte c1H y,';;'i Sao] puna inra.ndul celor-l-altI. DecI
aceasta nume~ce Pavel impllrta~ire, '- aupre cum (lice: ,,0& '
de vreme ce gintile s au imparta~it lntru cele duchovnice~cl ale lor, datorl sunt ~i intru cele trupec.I a
Ie sluji" (Rom. 15, 27). ' eMT daca Dumne(leu har~ze~ce im
paratia cerurilor in schimbul unor lucrurI micl ~i neinsem
nate, apol l}i servi'i sel trebuie a transmite altora cele spirituale inschimbul celor micl ~i simtitore, ~i mal dreptul
(\icend, el este care acorda ~i pe unele ~i pe altele. Nu pot!
posti? Nu potI a te isola de lume? NupoVi a te culca la
pament, nicI a priveghia nopti!e? E posibil inse de a lua
plata pentru t6te aces tea, de i nu Ie-at faeut, daca vel

11

c?mbina .lu?ru,rile de altfeliti, daca vel sarvi pe cel bolnav

~~ neputl.nclOs, da?a --intFun~ vel. aju.ta,-vel procura repaus
_~.!.. vel alma durenle ~ro.velllt~ dm tote aeestea. oAcela a C3.:yut lupt.andu-se, a pr:m~t 10vlturI grave ~i rane, eI bine, tu
s~rve~ce ~e ~~l sdr?blt 1~ .lnpt~, primEl~ee'l Cll ma.nile intlllse,. ~telge-l sudorea I~Dl~tma~-I, ma.ngae, -incurajaz1i in
fine t)ufletul olUI cel sdrob!t. DeC! d~c~ noIservim pe stint!
~u .'o astfellU de buna.vo~llta,. de ~lgur cli yom ~ tovar~~r
la .pla.t:lLlor. Aceasta a <;llS l Chnstos: "Facetl-ve priete~: : dll: ~11amona. nedr8ptateI .. ' ca sa va primiasca
pr,e , VOl l~ cortunle cele veclnice" (Luc. 16, 9). Ai ve- '.
Q~,t I"c~ devlll" partal acelo!3.? nDin g.iua dinteI, (lice, ~i , ,'
p;ana. ~cuom. <Nu numa] pentru cele treeute me bueur .'
9-1ce,01 l pen.~r~ cele viitore, yacl din. cele trecute eu ju: '
de.cp~ cel~ vlltore. . j)Incredmtat fimd de aceasta)ca "
.c.el~e a mceput mtru vol , lt~crul eel bun 11 va sa.;
v~r.~l paM ,ol~ g.i ua .lul IisijsChristos II (Stih:--' 6). Privef?cee~m . ~ lllva~~ l~ca den:. ti ,e,: moderatiune, cad dupa
eean:altunsl~ deodenf?ll luerun }nan, apoI ca nu eumva sa
cada, ll1 sl~ha~lOm ominec'i, iinediat H invata ca ata.t eele
treeut~; cat ~l cet~'viitore ' saJe' atribuie lui ChriRtos sUn
..e.l, sa-~J ,puna nadeJdea. Cum? Apol el n-a <;lis [ncredin~at
. ~lBd ~ dupa c~m a~'f i~ceptit vetI ~i termina , ci "Gel
, G~ ~' <ll1ce~ut .m~ru,. VOl. l~crul ' eel bun, il va sa ver~i. Ii
~1 ~J~l~ nu I-a lIPSlt pe den~lrdepartea lor de ac~iune , in
~aVerl?lre~ fapte.lor bune, Cael ;a (lis: "Me bucur pentru
l~p~rtalrea vostre intru evanghelie U , adeca ca si den.
' $ll .~U conl~crat cu. ~ota bo!l~o-voin~a spre saver~irea fap"
tel or, .bune '. oda~a ill.Cl .nu a 11S ca succeRul este n umaI aI
lor, Cl antelO ~l pnnclpalminte este a1 luI Dumnedeilca"l
?ic~: "Nad~jd uindu-~e la , ins81 aceasta, eli c~lc~ '
. al~ceput . lOtruo ~Ol IUlcr~1 c~} bun, it va saveri '
pana 1a Q,lUalm IlSUS Chnstos , adeca ca cel ce a inceput .es~e Dumne(leu. Nu numaI pentru VOl dice judec
a~a, C1 f?l pen~ru cel c~rI vor ii dupa vOl, tot' a~a ~le gas~sc, tot a~a .ludec, ~l nu este 0 laud~ mica, de a avea
cmeva pe Du~ne(leu conlueratorill f?i ajutMoriil in faptele
cele bun.e, CaCl daca el nu este partinitoriti - cnm nier nu
e~te - Cl caut~ la inten~iunea eu care cineva saversasce
bl~ele, apo.l e cert cll. no! suntem causa cll I-am aLras' spre
nOlo Cu Chlpul acesta nic'i pe den~iI nu-i-a lipsit , de laudele
0

i2

OMILIA II
OMILTA II

cuvenite lor, pentru c1\. daett DU1Ilne~eu' 'aL lucra simplu,

nimic nu ar fi imp~de.cat .~ ~i EiiIli't ~i tOtl ' omini'f' in fine '
sa isbutiasc~ in fapte bune, ' sau:~1t"lle-ar mi~ca ca pe ni~ce
petre sau lemI1.e.,l ~i nu ar mal cere conlucrarea nostre.
Prin mm:g:e caiid el qice c11 Dumneqeu va srtver~i, este
tot spre lauda lor, CaC! den~il prin strtruin~ neclintita- in
faptele eele bune, au atras asuprali Charu1 luI Dumnegeu,
ca srt conlucreze eu H spre a birui natura-'omineasca. MaIi:)ste apo! si cj"altll. laudll., aded\. ea ,tmccesele_lot sunt de...o
a~a naturrt, in ca.t nu ' mi:d"~sunt ominecI, ci mar pre sus
de natura omineascll., .:,.i~~dnidndu se ~i de sprijinul lUI
Dumne(leu. ~i ca.nd Dumne<;leu ,si:\.ver~a~ee, nicl c~ pote fi
vr'un necaz sau obosealrl mare, ci trebuie numal ea eel ce
sll.ver~esc tote acestea cu'''inlesnire, sa alba euraj,ea uuia
ce sunt ajutatl de' e1.
"Preeum im'f este mie ell dreptate aeeastaa
eugeta pentru voLto~l, pentru ea - v/j 'am pre' vol ib
inima, i in legaturilemele,i in r/jspunsul i adeverirea
evangheliel, eu mine impreuna partasl darulul vol
to~lfiind (( (Stib: 7):~" Aicl e1 arata 0 m~re dOrlh~lt ~i 0
mare poft1\. pentru den~if, de vremee.e -iI avea in inima sa,
cacl chiar in legMurl fiind i}i in tp,mlHta el i~'f - amintea de
den~il. Nu e putinll. Ifl,\lda: pentru den~iI daca -H se arata 0
a~a de mare dragoste, fHnd cll. dragostea sfintulul Apostol
crttra d en~ii nu era isvoritll. din niscareva idel preconcepute,
ci era resultatull1nor judeclltl i}i c~Jcule drepte, Astfelill cli
a fi cineva ' iubit de Pavel cu atata ardore, e 0 viedovadrL
ca unul ca acesta este cu 'adeverat mare l?i miracuJos. ' ;,~i
in respunsul i adeverirea evanghelie'l Ci , (lice. Dara' ce
pote fi de mirare dacll. chiar l?i in teII!nita ii avea in cugetul
seu? eNicI chiar in timpul cand me gasiam inaintea divanulul,
(lice, i}i ca.nd eu me justifieam, vOl nu lipsiatl din eugetul
meu, pentru ell. amorUl duchovnicesc este atll,t de tiranic,
in cll,t nu voe~cea ' uita nicl-odatrt, 'ci' pururea are in suflet
pe cel ce iube~ce, ~i'l dore~ce necontenit, .~i nu permite a
se atinge de suflet niclo scarba sau durere:' CrtcI pre cum in
cuptorul Babilonulu! in timp ce se ridicase vapaea acelJ, .
m:1re, 0 roua recoritore impresurase pre acel fericitI coeonr,
tot astfeliu ~i dragostea celu! ce iubei}ce ~i este placut luI
Dumne(leu, stapll,nind sufletul indeparteazll. O1{ce flacarll.
spiritual1l., ~i'l recorel?ee eu aeea roua miracuI6s11.
,,~i adeverirea evanghelieI Ci, (lice. A~a dar1l. legMu
rile sunt adeverirea evanghelieI, a~a dara ele sunt justificarea

13

apostoJuluL ~i cum aceasta? Lucrul e simplu de tot. Apo} '

dacrt e1 ar fi _fugit din legaturf, ar fi fost credut de-inselMoriu .
darll. .~cu~ ca.nd tote Ie rabda, ~i legatu!l,' i}i temnhll ~i ne:
cazurI, pnn aceasta probeazll ca Ie sutere tote acestea nu
i,l,Elntru vr'un motiv omines?, ci pentru Dumne1eu care vede
~l ,resplMe~oce. I?" a~ever, mmenl: nu oar fi preferat pa.na ~i
~ort~~, sau srt l?l .la. asupra- capulm seu atate.lt. pericule,..
mmem nu ar fi pnmlt ca sa se loviasea de un astfeliu de
!mpll.rat, ca Neron, dacll. nu ar fi avut in videre pe un alt
Implirat cu mult mar mare l?i mal puternic. A~a dar adeveri rea evangheliei au fost Jegliturile JUl. Darll. tu privesce
cum apostol ul flir1l. vre-o osteneala mare tote lea intors in
~od invers, ~acI ceia ce deni}iI credeau de neputincios, sail slab,
~1 dem.n mal mult d~ acusat, aceasta tocmaI el 0 nume~ce
adevenre a evangheheI, pe cand daca nu ar fi fost asa ar
fi fost cu . ~deverat slab, neputincios ~i demn de acusat.: Apol
ara~"a e~dragostea lui -catra denH nu era ceva intll,mplatorm, Cl resultatul uneI judecll.~l -- seriose. Si pentru ce?
Pentr~ .ca . yearn pre VOl, (lice, in cuget , ~i In legaturile
me!e l J,ustlficarea mea, pentru ca impreuna cu mine vol
~Otl suntetIpll.rtai}l -:darulul. Dara ce--vta sll. (liM aceasta?
Ore darn] acestuL.apostol era, ca el sa fie legat, alungat i}i
srt su~ere . mil de ' lleajunsurl i nenorocirI? Da! "Destul
este ~l~ darul 'meii, }ice, ea puterea mea intru fieputin~e
se saver~ce. DeC! eu duleea~a me voiiil.allda mal
mult intru neputin~el,e m~leCi (II Corinth. -12, 9). ~i mal
?eparte: ~,~ent:~1 a:;~la bme voese intni neputin~e,
mtru ~efalman,. Fll?d-cll. ve ved pre vOl dovedind prin
fapte vlrtutea vostre, ~1 totodatll. partal acestul char cu
ee~ mal mare buna vom~a, cu dxept cuvent me g-ll,ndesc laVOL C~cI cel ce v'a incerc3:t pre VOl, i}i, ehiar ve cunoi}ce
pe ~Otl personal, precum ~1 suecesele vostrej ell. fiind atat
de aeparte de nOI, ve grll.bitl' totu~'i a veni in ajutoriu ca
nu O.umva sll. mr lipseasM ceva in neeazurl f~cend~.ve
parotai}I ~spitelor nos~re' pentru evanghelie, i nimic nea~end
mal putm de ca.t nune, care me g1l.sesc in lupte vol carl
sunte~l. ata.t d? departe; e1 bine iatll. cao sunt drept ca.nd Ie
m1\.rtunsesc tote acestea. Darll, pentru ce ore nu a (lis
"parta.l" ci lI eom partal"? Chiar ~i eu insu'mI sunt
partai}, Q,ice, in alt mod, "ea impreuna parta m/j fae
evan~heliel Ci (I Corinth. 9, 23), adecll. stt me fac pttrta~
bununlor hotttrite i}i fligll.duite prin evanghelie. "Ou mine

OMILIA II

14

15

OMILIA II

jmp~m:t . parta~l ctarulul VOl tO~l fUnd", ceia ' ce C!l~

atieverat c!i este miraculos, ca toti sa se gasasclfdemnl de
.a:ceasta. lnse, eu inca de la inceput am fosCcoItvins, cll.
VOl ve1!P1i a~a pana la fine. Nu e posibil ea un inceput:i'tat '
de stralucit sa se stinga ' ~i sa se nimiciascll, ci se sfar~a~e
tot-deauna cu fapte marl ~i miraeul'Ose.
-1) Dec!, fiind-ea e posibil de a se imparta~i cineva de
char ~i in alt mod, ve rog ca~i ,)1oi sane imparta~iIn, sau
, m~i bine gis, saJ.uam~fn ispite ~i suparar'L C:lti din
eel present'l, sau pote cbiar to~j', voiti a ve impartt\.~i din
bunurile fagaduite impreuna cu Pavel,puteti a 0 face aceasta
cu u~urintt\., daca yeti voi a lua asupri:\,ve ingrijirea celor
neputineio~i eu mijlocele ' v'o stre, dacll V'f3t't ajuta i yeti veni
in ajutoriul celor ce patimescTele- penttu Christos. AI vMut
pe fratele teu in ispita? Da-llllllna de ajutoriU. Ai ve~ut ..
pe dasealul tim JupUlnduse? Vin1l.j lll'ajutoriu. .Dara nimen'i nu este a~tt'lgi, qic'i, in positIun ea lUi Pavel.> -A:st-feliu
judeca muni cu _u~urinta. Nimenlnueste in positiunea ~i
de va16rea lUI Pavel, aeeasta omihturjsesc~i eU"ca a~a este,.
insll "eel ee primece proroc,In .nuj:rie de proroc, pla ta ,
proroculul va 111a", Qice (M;atb. 10, 41).J:fu eumva pote aceia
erau admira~l pentru eli. conlucrau eu Pa\fel'? NU "de aceia, ci
pentrnc}\. er(j.u eomp~rt.a~I cu Pavel, 'e~ie i~l luamr- asupra sa
pre,~iea evailgbelieI. De aceia.Pavel era.einstit, fiindea p1:'l. timia
to!,ul pentru Ch.risto's}~~imenl nu estein posi.~iunea ~i d,y,.}Ht!6rea
lUl. Pavel, ba mca mel macar cilt de pU~1ll apropiat de acel
fencit, lnse predica ae(3ia~i este ~i acum, ea ~i atuneI. Aceia
au '1uat parte eu densul nu numal pe c:lnd se gt\.sia in Ie '
gll tur'i , ci eh'lar de la ineeputul predicel lUI, .cael ascult~'l ee
spune el: "Ca ti~l i VOl Filippenilor, ca la inceputul
evangheliel, cand am ie~it din Macedonia, niclO
biserica n-a fi:lcut imparta~ir~ eu mine in cuvent de
dare ~i de luare j fanl numal vOl singurl" (Filipp.4, 15).
Chiar ~i filra ispite, el ca dascal allor a avut multa ostenealll,
privigbere, obosealll in cuvent, inva~atura, . dojane, infruntarf,
~i altele de acestfeliu pe care el gilnie Ie avea in Mgare de
sarna, in interesul mantuireI lor. Apo'i t6te aeestea sunt
mie! 6re, de a suferi clevetirile iesite din mil de gur), tart\.
ca el sa se ingrijasca de densnl?' Val, ce voiu face ?MII
1) Partea mOl'alii. Cel ce nu se considera pe sine ca primind
totul de la Dumnegeu ~i de la el capatand mil de buniltat'l, sa nu
dea eleimosina. (Veron.)

g'lsese amenintat In miJloeul a doue luerurJ: voese pe deOparte

a VEl indem~a, in aeela~l-timp a ve s1' ruga spie a. veni in .
ajutoriul sfintilor luI Dumnegeu, inse' mil tem--ea nu eumva
s11 b1inuiase11 cineva e11 eu gie aeestea nu pentru vOl, d pentru aeeia. S11 ~titI inse, dt nu pentm aceia vorbese, ei pentru voi. ~i daea yetI voi sa fi~'i-aten~l, apol ebiar din aceste
euyinte ve voiU eonvinge. Cll~tjgul ee VOl ve~l avea, nu este
tot __una cu al acelora. Pentru e11 yo! daca da~I, apoI da~l
de aeele lucrur'i, de care eu pu~in dupa aeeasta, de voe sau
tara voe, ve ve~l: lipsi, pe ellnd eeia-ce luatl: e eu mult mal
mare. Sau p6te nu ve gasiti' stiipllniV de asemenea eredint1i.,
c:lnd vo'i dati eleimosina? E't bine, dae1i nu credetl aceasta,
apol mal bine voese ea sa nu mal datL Daea eineva im se
"'g1i.se>J.ce st1i.p:lnit de astfeliU de eredinta, ea adecael va
lua mal mult de cat a dat, ell. va ea~tiga mal: mult, ell. :va
fi reeompensat cu rr.ult mat--mult de cat a dat, apol sa nu
dea. Sail . ~_a pote crede crt faee , placerea celul cepiiIne$ce;
e1 bine. ~i atuncle mal bine sa nu dea. Nu a.eeasta eprincipaluLpentru mine, adeca de a brani pe stint!' dlClclliar
daca nu vel da tu, se Va gasi -Un altul. Ceiace eu voese;
. este ca prin eleimosina vol in~i-ve st\. aveti m:lngMre pentm iet"tarea pecatelor, eara eel ce nu da cu aceastl:'t inten.;.'
tiune, 1IU va avea m:lngaere. A face milostenie mi .1n~eairlDa
a da In mod simplu, ei a da eu bunt\. vointa, eU 'bucurie .'
n Nu din mahnire satl din sila, qiee, ea pre diititorjul
ge bun a voe iube~ce Dumneg.eu" (II COrinth .. \\ 7).
Dae~ eineva nu dll. ast-feliu, sa nu mal dea, c1iel aceastanu
mar este eleimosina, ci paguba. Daca ded, f.ltiti ell. VOl ve~l
Gatiga ~i nu aeeia, el bine, aflat'i c~ c:l~tigul vostru' vafi
eu mult mal mare de cat ceia ee ati dat. Aceloraprineleimosina Ii se inlesne~ce brana corpuluI, eara voull .prin
aeeasta vi se aduee ferieirea sufleteasea; aeelora nu li se
iarta nid unul din pecatele ce le au, pe cand voue vi se
impedeca ~i zMlhnicesc multe ispite. S11 partieipam decl, la
luptele lor, pentru ca sa pritem participa Ja reeompensele
aeele marl fllgMuite acelora. Cel ce adopt11. pe Rege buna6r11., nu se gande~ee atllta 130 ce are ada, pe cat la ce ' are
a lua. Adopta ~i tu, decI, pe Cbristos, ~i vel avea multa
folosinta. Voe~c'i a te face parta~ lUI Pavel? Si ce <!ie
eu lui Pavel, c:lnd Christ os este eel ee a primit i Pentru
ea s11. videti ca eu ~ic t6te acestea in interesul vostru,
iatt\. ca nid nu me iogrijesc de repaosul ace lora. Dad!.
vr'unul dintre proesto~jj biserieel: traie~ee in bel~ug ~i nu
are nevoe de nimie, cbiar de ar fi ~i sfint s1\ nu dar, ci

16

OMILIA JI

OMILIA III

preferll in locul s8U".pe ,oo[r'unul care ar fi -sc1tplitat, chiar

dacrL n'ar fi p6te ata.t de admiraL~ cemlalt. ~i de ce a~;;JS
P~l1tru ell, Christcs voe~ce ast-~liu, duplfenrn i gice : "Cand
facI pranz""Saii cinll, nu chema prietenir"t~I, nicI fratil
tel, nicI rudele tale .~;-CLca.nd facI osplit cheama s11- _
racil, neputincio~l~'s chiopil ~i orbH .. , carl nnpot sa'tl
- intorca" (Luea 14, i2-14). EI nu a <;lis de a filce binele
acesta cum ~i " cuI s'ar intarnpla, ci eelorflarna.ng't, celor
inpetat'i, celor goli, celor streini, si , in fine cel,or ' 'carl n-au
Did o::LVe re.Nici nu a gis numal 'am fost hr"apit, .ci f1:1mand fhnd am fast hranit "ca matl veglltilamal'ld,
gice, i 'ml-at1 , dat de 'a'in l ' !I!1ancat" (-Math: 25, 35).
MerituL,de a fi ajutat' este indo]t, pedeopatteea eflarnand,
eara pe de alta clie sfint; caeL daca, trel:iuie ahrani pe orIcine care e m.rnand, cu aM-trnai mult inca ,cand celee e
flamand e si sfint~Dar daca ar fi si sfint,inS8, nuar avea
nevoe, atuucl miM, cacI nu al nicr un ca~t,ig dE) aicl-, fiind-cl:l.
nier Christosnu a dis asa. D'ir apoI nicI'ilU pote fi numit
snnt acela, caretraiei?ee 'io beJ~ug, ~i inca prime~ce eleimosina. Al' vMut canu .vi sa spus.. acestea numaicu scop de
eai?tig uricios, dell un scop de ca~tig folositori!i voue'? AfL
dara hranei?ee ,pecel ee e flamaiid, ca s1\ nu fiI tudat hrana
foeulul Gheenel.. Cand saracul mananca din masata,el sfintesce 8i cele ce mal aL Gandescete cum acea v Muvll, a hranit pe' Elie, ~i 'riil atata I-a hrinit ""peel, pe 'c at easa pra
nit, nu ata.ta a dIJ.t pe cat a luat. , AceastaB8 . petrec~.~i
astlj,gl, i?i inca cu malt maY multo Nu o.;',vadra defain~, nid
.... un ulcior deuntdelemn, inse ce? Recompensa ac~stora va
fi de 0 sutll de or! mal' mare ~i vi a~a. vec,inicrt, ' Mila lUI
Dumnegeli devine hrana acea spirituala, alua.tul acelcurat.
Aeeia era vMuv1\" i fomete era pe atuncl,dat'ii nimic din
acestea nu a impedecat'o; avp.a cQQ.il, i?i nid aoeasta n-a impedecat'o. S-" facut ~i ea deo'po~r:i,Y_l!- en vednvacea care a
'pus in corbana cei dol 'filer!. Ea nu agis in sine : Ce voili
primi de la acest om, caud el ' singar are nevoie de mine?
Daca ar fi aVllt vr'o putere, nu ar fi ajuns el sa sutere de
fome, ar fi alungat seoeta carene bantue, ~ihu . ar suferi
eli to~'i ceHal~r. Sali pote ca e .vinovat Inaintea luI Dumne~eu. Nimio din tote ac~stea na, cug~tat ..~i prive~ce acum,
ce bine esLe de a face bllle cu tot1\, slllcentatea, eara nu a
ispiti cu curiosit,ate pe eel ce sutere. Daca ea ar fi voit sll'l
cereeteze eu curiositate, ar fi ezitat i?i nu ar fi cregut. Tot

ai?a i Abraam, daoa ar fi voit sa ispitiasca ~i cerceteze eu

curiositate nu ar fi primit pe inger!. Cel ce ispitesce si descose--pe al+"u
nu .
va reusi
"
. nie't-odata in lucrurI-marr, ci Hla]
ales unul ca acesta devine un ini?elatorii1 . ordinar. ~i cum
se face aceasta, eu ve voili spune. Omul""ev]avios nu voesee
a. se ~rll.ta l~mel ca- evlavios, ~i nu '-'i?f schimM purtarea 'luI
dill ~far1\, chlar de ar .urrna sll, fie dispre~uit, pe cand -ini?ell1tonul, ea upul ce pnve~ce faptul ea un mei?te~ug ore-care,
se imbraca cu haYna unej, '~lV]avii prefacute~i exagerate. Ai?a
ca, unul fllcend bille chiar i?i eelor parutY neevlaviosI, se pune
aillturea cu~~l .e:,]~;r~o~l', p,8cand eel ce cerceteaz1i. ~i ispitei?ce pe cel credutl evlav1b ~r,' de multeorr se g1\sesce alll,turea eu cel nee'vlavib~'LDe ,aeeia, ve rog ca tote S':l Ie facem cu sinceritate ~i :curatenia. sufletulul. "Tot celtlia ee
cere de la tine, gice, Q lH~i (Luc. 6, 30) i?i in alt lo~:
"Nu cruta (nimic) <;a~il.scapI pe eel dus la morte"
(Prov. 24, 11), de ~i cel, ma't:multr din cer condamnatl sunt
doveditl ill fapte nHe, daratQtu~l' gice "nu cruta nimic";
In aceasta ne yom faceegalf eli Dumneg8u, ast-feliu yom
fi vrednici de admirat, i?i numal ai?a ne yom bucura de vecinicile bunatatl, carorafie a ne invrednici, prin charul sifiJantropia
lUI lisus Christos
' Domnulul nostru , caruia ' 1m-.
...
-.
p~euna . cll: TaM.! I?icu ~uchul sunt, se euvine slava, stapfiDlrea i?l emstea, acurn ~l pururea ~i in vecii vecHo!". Amin.
-..- ~ -

.".

17

Ql\HLIA III.
"Ca ' martur imleste , mie Dumneg.eu, ca v~ iubesc pre voI-top intrudragostea lUI Iisus Christos.
~i de aeeasta m~ rog,ca dragostea vostre inca mal
mult sa prisosiasca Intiu .s;uno~tinta~i intru t6til. priceperea, ea sa ispititl VOl cele de [610s, ca sa fip curatf .i fitra de sminteala in g.ina lUI Christos, plinl
fiind de rodele dreptatel, care sunt prin Iisus Christos,
spre slava ~i lauda luI Dumnegeu" (cap. 1, 8-11).
,
Apostolul nu ia de martur pe Dumne~ei1 cacum n-ar fi
fost creQut, ci 0 face aeeasta din dispositiunea cea mare ee 0
avea fat!l. de deni?if; indemnandu-'i de a crede i?i a se incuraja.

18

01)l1LIA III
OMILTA II!

Fiin<!:ert a ~is crt iI s-au 1m prtrtrt!?i t Cll -den suI in evanghelie, a poI
ea sr.L nu creacll1 iI crt de aceia. H irrbe!?ee ~i dore~ce, earrt nu
pentruvirtu~ile,lo.r, de aceiaaadaos imediat intru dragostealul
Christos-'(~y fJ're),r'J./X'IOt<; XptClt(5). Dar ce lnseamnll aceasta?
Adec111nloc srt <!ica duprtChristQ' fiind-cll sunte~l crediricio~I,
fiind-crt iubi~J peChristos, pentru dragostea cea dupa Christos .
~i brtga~i samll cll nu a (lis,saunu a exprimat cuventul dragoste,p,rin yorba obiclnuita rqa.7C~ ci .prin 0 alta mal ferm,nte: 07r~n')(J. XptClto5" ca ~i cum flarA ea ar fi voit s~
91Crt "cl1 . prin afinitatea: Yos,t re cea dupa Christos, el a devenit acum ca tatrtal YOsti'lH. Cu adeverat ca servilor lUI
ce;or veritabiH el Ii 'acordlldragostea prtrinteascrt (cmAd:(x')(J.),
dragoste ferbinte~i incontinllu,. Cu acea dragoste, (lice, ve
iu.besc pre tO~l> CH, ~i cum. pare ca ar (lice: Ve iubesc pre
vOl, nu co dragostenaturala, ci eu 0 drago$te mal ferbinte, '
cu dragostea cea dupa Christos.'J "eil ve iubesc, (lice, 'pi:e
vol totiW; , "fiind-crt t'otlsunte~Ldemnl de iubit. Nu .potsrt
exprim eu cuverit1l1eeia .'..ce eli ve dorese I?i cilt de ,mult
ve iubesc, pentructi nn ,este posibil. De aceia las aceasta
lu'i Dumne(leu, care cun61?cecele llluDtrice" ale inimeh.D~ca
ar fi voit <la-I lingul?i:lsc1:\;n,uma'i, nu arfiJuat, pe Dumne~eu
de martur, ceia ee. nn arfifost farll pericol daca ofa,cea.
,,~J de aeeasta,c~ tile rog, ea dragoste'a-v6str~; Inca
mal mult sa prisosiasca." Acest fapt e un bunfarktnargin), pentru cll privel?ce 'CU1TI: pI fiind iubit de den~i'i iria~a
mod, doria inca sa. fie iubit mal multo Cel ce iube$ce pe cel
iubit, niclodWtanuvoel?ce' a ,se gasi lipsit de iUbire,~inicI
cll. pate suferi ca Sll,~epuna vr'o pedeca iubireL Pavel voel?ce ca iubirea lor saremfina aceia~l pumrea, ba Incll sa
si prisoseascll. nNimijnul . Cl~ nirriic sa nu fit! datorl,
tara numal eu q;.v~iu1:>i '
pr-e altu]" \lice (Rom.
i3, 8), ceia ce inseanina ell drag os tea nu se pate masura
~i nid nu are hotare. "Cil dragostea v6stre, ~ice, inca
mal mult sa 'pfiso's iasca. 11 Prive~ce importan~a CUyentulUI: ;,inea ~.a} mult sa prisosiasca" ~ice, I?i a,pol imediat adaoge: "intru eunotin~it i intru t6ta priceperea II.
EI nu admira prietenia ~i dragostea intfimplatore, ci aceia
intru cunotinta, adeca nu ace a dragoste pe care 0 avem catrll
to~j 6meni'i, cael atuncl nu mal este dragoste, ci racealll ~i indeferen~ll.Darrt ce inseamnll" Intru cunotinta "? Adeca vElnita in
unna une'i judecll~l seriose, in urma unul calcul orecare I?i isvorIta din sentiment. Sunt unia carl iubesc fllra reson, ~i la in-

;;nul

19

tamplare, inse astfeliu de iubirl sunt sec'is[- fllrll durata.

"Iotru euno~(Hnta ~i intru t6ta prieeperea, ea sa ispitiP vOl ce]e de foloS'JI,; gice;'adecll cele care sunt. in
interesul :rostr~. Etl nu vorbesc acestea pentru mine, ci
pentru .VOl, CaCl- me tern ca nu cumva sa ,se corupa cineva
depretmsa dragoste a ereticilor. La aceasta face alusiune
aiel. , ~i prive~ce ce spune el aid: ~nu zic aceasta pentru
mine; ,ci ?a. s.rt fi~l vOl cura~I, adeca nid 0 credin~tl fal~ll
srt ,lil'! pnml~l, chIar de ar fi venitll sub forma dragosteh.
Daracum de qice el in alt loc: nDe este eu putinta eu
tO~l 6m~nil sa fi~l in pace ll .(Rom. 12, 18) ? , .S.a"fi~l in
pace, a gIS, adeci;! nu astfeliu sa ve iubi~j, in cat sa ve' vatamati ptin aceasta iubire , pentru ca dice: Daea ochiul
t~,llCel . drept te sr.ninte~ce pre , ti~e, s~6te'1 pre e1 '
~Ile~pitd.it' de la ~me" (~ath. 5,29)." Ca sa fitl euratl,
, <;llc~; l ,fa 1 a de smll1~eal~ pentru c~ de multe-orl prietennle vatl'i ma pe multI ,; ~l dacll pe tine nu te vatama
nimic,cela,l'alt inse iotimpinll pedid. "In giua luI Christo~<[, adeca sa V6 afla~l atunc! cura~l, si fllra sa fi smintit '
, pe:oin~va,j,Pli~l fiiod de r6deledreptatel, eare sunt
' pn.n"Tlsus Chnstos, spre slava ' i lauda lUI Dumne- ,
(I,en , adeca impreuna cu .cre?inta , a~end I?i viata curat~,
1?1 ,Il u cun: ,sar llltampla, Cl pIma de rodele drepta~ej', perlti'u .,
. cil. f1" pOSlb!l de a fi dreptate, lose nu dupre Christos"
c~ > de , pi~da 0 via~a simplu virtuosll. "Care sunt prin
IISllS Ohnstos, spre slava ~i lauda lUI Dumnedeu" .
, ',. t:a>~icum paJeca ar <lice: Prive~ce, ca etl nu sp~n d~
::;Iayamea, C! de slava ~i lauda luI Dumoedeu.l> In mu1te '
loc,:!l'j inse, sub denumirea de dreptate e1 'ln~elege milostema. Sa nu ve vatame, \lice, dragostea catra cuno~cin~a
cel~r de folos, c~ nu cum va, fiind-ca iube~cI pe cutare, sa
ca(lJ. Voe?c ge sigur ca dragostea v6stre sa sporiascl'i, 1nse
nu ast-fflIu In cilt si;l. ve vatame. ~i nu voesc ca aceasta
srt fie creQ,uta de vol din prejudi~iU, ci sa ispiti~'i, daca nOI
spunfm bine. Vede~l ca el nu qice: ca sa preferati pe
celo ale nostre ll , ci "sa. ispitiW'. APOl nid nu 'a 9is pe fa~ii
cnu VEl apropiat'i de cutare personii. ci, voese ea dra, goste.a v6strtl sa fie spre folos, eara nu sit V8 afiatl nepa~
saton. Este in ad ever 0 mare absurditate, de a nu saver~i
dreptatea pentru Christos ~i "prin Christos". Iatrt decl

20
~i

OMILIA III

aiel particula, prin. A~a datll., elln~elege ,aiel peChristos

':pa..-pe un' servitoril'l al luI Dumne1eu? Sa nu fie. Die
acestea, nl.1",cu 'scop de a fi laudat eu, ci pentru ca :Qumneg~u
s~ se slaviasca, adeca nu c'a ut drept.atea mea, nu _me gandese lao eleimosioa pe care "'vol'mr-a~l trimis'o, ci la sla-va _
ce -sa cade ase adace lUI Dumnedeu. ' Acesta e sensul
vorbeI, fiiod-cl:l. Pavel dese~6l\1;:sub n;lmele de dreptate in, ~elege eleimosina.
"Voese Sa citl> vol fratilor, ea cele pentru mine,
mal virtos sp'r~ ~.poruLevangheJieI au venit, in cat
legaturile mele s-au, facut aratatEl intru Christos in
tot divanul, i la cel-l'altI latotlll, (Stih. 12 '~113). Era
firesc lucru, ca augind iI ca el este legat, sa se intristeze
~i sa creada crt din aceasta causa s-a,Jubrerupt predica evangheliei. lnse ce face el? Imediat inipra~tie aceasta banuiala,
ceiace e dovada iubirel: luI catrl:l. ,'densiI,arl:l.tandu-li cele
relativo la den suI. Ce spui? Al fostlegat,a,I fost impedecat
in acti vi ta'tea ta a postolica,~i eUIU de Qic'f cil t6te acestea
au contril:iuit la spoFul"'evaoghelief?' " In cH legaturile
mele, ,2Jce, s-au faeut aratate : lntrll , Christos in tQ,t
divanu)." ~i aceasta nu numal' cl:l. nn a inchis gura, celorl-al~r, ~inicj ca i-a spariat, ci tocma'Ldin a:ceasta causa inca
mal mult se incurajau. Cl'lcl daea . cel' ce sunt!lEi langa
' mine,~i prin urmarealaturide ,pfirrmjdiile prin care eu
trec,!?i nu numa! ca cu nimic n~ . au fost vatama~I, ci Inca
mal mult curagiu au c11~tigat, apOlyu. atat maI mult VOl
trebuia a ve incuraja. Pentru el:l. dac~elar fi suferit legaturile pe tacute, ~i nu arfi (lis nimic" era firesc ca ~i ,il
aGela~l Iucru stt-l faca; acum inse~ind ~i legat" ~i ioca cu
at11t mal mult ' se ,iocuraja, pritiaceasta-' li-a dat ~i lor
mal mult curaj, de cM daca nu ar fi fost legat ...."Dara
cum 6re legaturile lui s-au raeut ' maX virtos spre ..,sporJul
evanghelieI? Dumnegeu, (iiee, a .ieohomisit lucrurile a~a,
ca sa nu se ascundl1 legaturile mele, ca 113gatUrl' in Christos,
sail pentru Christos, nin tot divanul" - cacl pe atuUel a~a
numiau palatul procuratorulul imparatesc - ~i in tot ora~ul,
(lice. Jl~i eel mal multi din fra~l intru Domnul nada.jduindu-~e pentru legliturile mele, mal mult cuteaza
a grai cuvi'mtul I. (Stih. 14). Aiel aratll. ell ~i mal 'naiote
il aveau euraj, ~i ca vorbiau far a sfiala, inse ca acum, cu
mal mare euraj. Ded daca al~H se ineurajazl1 prin legatu,

OMILJA III

~l

rile mele,. apol ~u ata~ mal InuIt eu; daca pentm"'aIW eu

sunt motlv de mcufaJare, eu atat mal mult pentru mine
in.~utmL> ,,~i eel mal mul~l din , fra~l intru Dom:n..YI. ((
Fnnd-ea a spus un lucru mare, ca adeca legaturile luY 'U-a
dat lor euraj, de aceia....preiotimpin11nd (lice: nintru-~' Domnul (( . Al v~<;Iut, cum el-avend necesitate de a mari lnerurile,:;;ch:nn acela~I timp ~i de a fi eumpMat in vorba?
,,'Mal mult euteaza, gice, fara de frica a grai euvtm~ul. (C Vorba"mal mult'l arata ell. deja incepuse a grai
cnventuL
"Unia i pehtru pisma i pricire (eearta.) eara
altjlp~ntrubuna:V'0inta propoveduiesc pre Ch;istos"
(Stl~. Ib). Ce a.p.ume vra sa spune e1 aiel, este clemn de a
eUllo:;;e.e. ~epm , <;a,~dPavel era arestat, mul~,( ehiar dintre
necredlDclO~l, 7 VOIDP ca sll a~i~e si intllrite, mal mult'
inca pe impar;tt-:"- predicau pe Christ,os ea astfelilim11nia
i~p~ra~ulnl i:lad~V'ina ' m~i ~are, pent;u impra~tierea predICe!, :;;l la yrma.sa Sellltorea. asupra capulu! luI Pawll.
DeC! legMprllelm "au devenit motiv.a doile ' imprejurllri :
u?ora vh:au In~l.lfla.t; .,o mare in,(jrazneaJa, eara ' pealtu aducendu'l III a~tep~atea perderel lui, 'I-au fl1cutsa predice pe
Christ~s. !' UI}lapentru pisma", ade"a .., . pismuind slava,
eU!ll: ~l atltudliJea . ,nlea" ~i voind a me perde , prin diferite
P!-"l?!lll! eO~I~?r~a~a_ en m,i ne; sau ca au intenti,ilnea de a fi
:;;1 11 eIllstl~I,ere1end , ca vor putea sa srnulga .ceva din
slava""Inea . , ,;Aj~i1 pentru buna voin~a ((, aq~cafara ipo.
crisie, eu ' t6tab~ha-voin~a. "Unia din prigonire pre
Christos :est~sc, nueurat", adeca nu cn,slneeritate. ~i
de ce? "i::Jocotmdcavor aduee necazlegiiturilor melee,
adeca cre(!~od .Cl:l.dae~ voiu cactea in mal m~l.fe primejdie:
. vor gramad1 asupra,m1 neeaz peste necaz. O! ce salM~l:I.ci~. ,~! c,e _pllu~ "d~llCeS?}t ye~e~il l~gat l?i aruncat In
mchlSOt e, :;;1 mca.ll p1smmau ! 'VOlau pnn reutatea lor a-I
spori Inca-neoorocirile,~i astfeliu a'l face vinovat de 0 mal
~are urgie. D~altfel~u bine a !jis "socotind", cacl planu,
nle lor nu s-au rell:lIsat. Acei.a eredeau ca me vor intrista
eu aceasta, eu inse me bucuram ca, prediea evanghelier se
Impra~tia.. "Earll altH din dragoste, ciind cit spre
r~spunsul evanghelie'i sunt pus" (Eltih.
~i ee insea~na "sp.,re r~spunsul ((? eMi s-a poruncit, Qiee, de a
predlCa, vom da respuns, ~i me voili justifica pentru lucrul

111.

22;

OMILIA III

Gfl "mLs-a-por-uncit oe a-I face, .a.~.:.,t51tjustiti~area " m! va fi..

fila'i usora, daca.-sllllt ajutat._de it , P~U~,ru cl'l. _daca se V0r
afla mul~l G_atihisa~loofili cam au cregut, justificarea.,~ _ va
fi mal usOra. Astfeliii..decI nu _8 posibil de a face un lucru
bun dacll nu e la fJlijloc 0 intentiune buna, ~i nu numal
ca ~u este resplata pentru unastteliii de lucru, ci inc1\. ~i
pedeapsa. Pentru caa'ceia cariI voi~u., ,-sa !~pl~ce io ,ma.l
marl pericule pe predicator~l_luI Chnstos, if m~l) predlCa~
pe Cliristos, apol nu numa~ c_~. ",::lU vor avea respl~t1\., .Cl
inc1\. VOl' fi respun(ll'J.torl ~i demnl depedeapslL "Eara uma dIll
dragoste", adecll, Ca ~ciii ca eii trebuie a da respuns pentru ..evanghelie.
Ce este dar? ,lata in tot .chipul, or] prin pricina ))orl prin adBv~r; Christos se propoveduiece"
. (Stih. 18). Dar1\.,tu prive~ce filosofia brirbat;uluf, caCI ' nu a
acusat pe nimenlcuputere, ci numal cat a "spus faptul intimplat. Ce, ~iclnp,~ice, 'ml este indefereht,?1\.cI fie iotr'un feliii, fie inalt-feJiu, Christ os se prop.~vedUle~ce. Nu
(lice propoyectuiasca~ 8e,cum cred unia, (liceud c1\. introduce eresurJ, ci ))
propoveduiec!3:i. ~i mal 'Ilteiu el
,'1m dice propoyeduiasca'~~, ca eum ar legifera,cj numar
ca
vestit fa,ptulpetrecut, ' ~i al doilea, ca ehiar.daca ar
fi spus aceaf'?~a ',' !egiferfi.nd,. nid a~~ chiar nu arfiiiltrodus
eresurile. C11cl s11 examinam lucrul : daca , el se )asa a predica asa dupaC11tu predicaii ,aceia, niCl i;l:~a nu a1' fi putut
introduce eresui-He. 'De ee? Pentru ca acem predicau, C6 y"
drept, lntr'un mod destul de sfmat()S, !?i numa'i ' s~9pul . ~j"
cugetulcu care faceau aceasta era corupt, a~a c!l;pred!ca
nu era. alterat1\. Dealtminterea chiar aveau necesitate ea s11
- predice astfeliu, pentrl1 ca dac1\. predicau ln alt, mod,. ~i. in
alt mod inv11tau si nu ca Pll.vel, nu ar fi mant urgra Imp11ratuluI; acum' ihsecand Haii venit i~ ~jut.~)l'iul pr~~iceJ
lUI, In acela~1 mod invatau, ~i faceau dlSClpuh la felm cu
. , liCe! a luI, prin 'aceasta . aii reu~it sa inta1'ite p~ i~lpara~,
din causa multi mel disClpulilor. Dara un netrebmc ~l lJpSlt
de sim~url aeatandu-se de pasagiul acesta (lice: ,,~i cu tote
aces tea dac11 voiau ca sa'l mahniasS,11, ar fi lucrat cu totul
din contra adeca ar fi alungat pe eel ce deja creQuse, eara
nieI de cat nu ar fi contribuit la p1'opagarea cre~tinismului."
DecI ce yom respunde? Ca aceia i~l aveaii privirea iodreptat11 asupra unui singur lucru, acela adecade. a'l .i~curca
in pericul6, ~i astfeliu a'l ave a t.ot-deauna la dlSPOSltIa .101',
eara prin aceasta credeau crt inca mal mult il vor intnsta,

s,e

23

OMILIA III

~i prediea lUI se va stinge. Daca iI lucrau in alt mod, ar fi

stins mania imparatulul, el (apostolul) ar fi scapat din inchisore ~i ar fi predicat eara~L Astfeliu , ded, H- eredeaii ea
e bine de a intrebuinta totul, numai ca
pota a-I nimici.
lnse aC6st mod de a vedea nu" era imparta~it de multl, ci
numal de catlva dintre eel perfi~L n~i intru acestea me
bucur, ~i me voiD. bueura." Dar ce Ioseamna ,,i
voiD. bueura"? Adeea chiar de soar intampla inca maLmult:
"C11ci il coolucreaz11 eu mine ~i fara voia lor, ~ipentru 9si
tenelele lor i~l vor primi osand11, eara eu, care n'am c1\.utat
a lucra 'imoreuna cu ii, voiii primi plata. A~a dara potefi
ceva ,mal neprielnie ca diavolul? Ai ve(lut cum el a , in.
ventatpedeaps11pentru predica ~i osanda pentru osten~le?
Ai vMut in cate rele incurca ,necuratul pe discipuli'i sel?
Alve~ut cnm a dis pus eltotul ca un adeverat du~mani
resboinic al mantuirei acelora? Ai ve(lut apo!, cum cel Cl(3
se resboiesce contra adeveruluI" nu folosef?ce intru nimic.
ci mai mult -pe, sine singui; se love~ce, ca unul ce love~ce
cupiciorul impotriva bold\1ii'lor? "Ca ciu ell aeeasta
imIva fi miespre maht,uire prin rugaciunile vqstl:e;
i: prin darea Duehulul Illf Iisus Christos" {Stih~~9).
Nimic nu e mai spurcat" eel diavolul. Astfeliii el ingrMe~ce
din tote partile pear seL cu ostenele z!ldarnice, ~i nu numal
ell. riu-I lasa a se bucura derecomperl'e, ci inca 'f c6nsti'
tuie , ~i responsabilil. A giisit elmijloculnu numa! de/ prediCa, ei inca sa Ii legife{?:zeo astfeliU de abstinentl:t~i,
chiar feciorie, care nu nurnar' ca-I va lipsi de resplat11,ci
chiar va aduce asupra l()t. un mare reu, despre care ~i
~ice aiurea: "Fiind aprinf in a Iorcon~tiin~a" (l ,Timoth. 4, 2).
'
1) De aceia ve rog, ca sa mul~amim lUI Dumne(l.eii, cl1de
i noue nia u~urat ostenelele, in acela~l timp lnse a sporit ' ~i
respia ta, Cael de reeompensele de care se VOl' bueura cel
dintre nol carD: sunt legatl prin ... casat.orie ~i familiarI, nu
se vor bucura aceI feciorelnic'i dintre den~il, ci ace~tia vol'
fl- responsabilI deopotrivli. cu eeI ce curvesc. ~i de undeor!;l
aceasta? De acolo c1\. nu lucreaz11 cu scop drept, ci spre
combaterea creaturilor lUI Dumne(leii( . ~i anegraitel sale intelepciunY.

'sa

me

') Partea moralii, Trebuie a multami luI Dumne(leil, carele ni

trimite lupte cumpatate, ~i carele nu randuie~ce nimic greil !iii de
nesuferit noue. (Veron,)

l4
A~adarll.

sll..n.q..-ne lenevim. DumneQeu nia daUuptB

mm pll.tate, ~.i. nu ave-m nicio- durere . satt osteneallt peste
puterile nostre; decl sll. .Jljtle-(jespretuim. C~ci dacll. !3reticil
,e chinuiesc cu ostenele zadarnice;' nOI ce justificare yom
wea nesuferind nid eele mal mid osteh"ele, si ~ tOtUST voind
~ ca.~tiga ceIe mal marl recompense? Ce este' greu ? . ~i care
Jin ordinatiunile lUI fisus Christos este cu anevoe de inde
plinit? Nu pO~1 ca sll. trll.ie~cl in feciorie? 'ri sfjpermite a
te insura. Nu potI a te lipsi de t.ote averiJe tale?''rI este
permis de a da celor.lipsitf din averea tao IlCa> ptisosin~a
v6str~; (lice, sa impliniasca lip~a acelQra" .(11 Corinth.
8, 13). Acestea se par a fi grele de indeplinit: dElspretuirea
averilor, (lic, ~i alungarea pof~~lor corporale,d.arll eele-I-alte
nu au nevoe de nid 0 cheltuealil, de nic1 .0 sil~;In adever,
care anume silll te. impinge de a vorbi deTM pe ' fratele
teif si de a'l defalma? Care silll te impinge dea .invidia
bumirile altuia ?Ce anume sila te impinge de a,um:ola dupll
slavll ?A'~I Infrana. cineva corpul seu, este .resultatul abstinente!; a .filosofa cineva in tote actiunile sale,. e.. resultatul
abstinenteI; a rabda_cineva Jipsa celor trebuitore,a ~fj lupta,
!Jic, cu fomea ~i setea, este -:resultatul, abstinen~el ;.:.'-:- daTa
cand nimic din toteacestea nu sufed, ~i'~lestepei'mis a .
te bucura de avutul tell, dupa cum secuvioe unulcre~tin,
apoI care e sila de a irrvidia pe altil? .De . nidUr'i dara nu
pr()yine invidia, de cat crt. se lipe~ce cineva, cutrupul ~i cu
sufletul de cele presente, sau mat bine,<;l.ice~d, . detote relele.
Pentru ert dad!. alcrede cuadeverat crt averea nu inseamna
nimic, .ca ~i slava Iu.rne'i aee~tia, nu al invidia peceI ce au.
Dar~ fiind-crt prive~cI aces tea eu Illcomie, . Ie .ad.niirf ~i :i~r
tremurll inima gandindute la ele,pe.otru aeeia te I?i munce~ce gandul de slavll de~arta, ear1l, tote aeestea vin,.,de
acolo, ell tu admirI cele din 'viata presentrt. Prive~cI eu oehI
reI c1l, X &'a-imbogll.lit? ~i- cu tote aces tea un astfeliii de
om e demn mal mult de milll ~i de lacramI, de cat de invidiat. Darll turespun(lI ri(llnd: Eu sunt vrednic de plans,
~i nu acela. De sigur ca ~i tu e~tI vrednic de prans, inse .
nu pentru cll e~tI sll.rae, ci pent-ru ell. te cregI pe sine'~I
vrednicde jale. Nor jelim pe acel ce, de ~i nau nid un rea,
sunt totu~l veclnic nejnul~amitI, ~i-I jelim, nu pentru ell au
vr'un reu, ci pentru c!l neavend nimic~ cred totu~l ell au
ceva. Intocmal a~a ~i cel ce s-a izMvit de frigurI, ~i care
totu~t se suce~ee ~i se ihvirtef?ce in pat, de f?i estc sanMos,
- este vrednic de jll.lit, nu fiind-cll are frigurl, ci fiind-c!l
neavend nimie, el t0tu~I crede ca are. Dec! ~i tu e~tl vrednic

25

OMILIA-III

OMILIA III

de jale pentru aceasta, f?i nid de cum pentru ell. ef?tI s1\rae :
mal ales din causa sarllciel est! vrednic de fericit. De cEldecl
invidue~c! pe cel bogat? Pen'tru cll de bunll voiea Set S"'ti!
afundat in grijimaI multe de cat tine, iiitr'o sCiavie din
eele mal uriciose? Pent.r,u cli. este inta~urat cu banH sel. ca'
cu ni~te mil ..de lan~urI ?-A. venit sara, Ia _gas it noptea, ~i .
iatll cll timpul acesta de lini~te ~i repaus el n are ca timp
de- disgust, dt: intristare ~i de grijI. E vr'un sgomot pe
afara? Densul imediat a alergat sll. vadtl. ce este. A. .. fost
prMat X. ? EI se ingrijal?ce mal mult de cat acel paguba~,
CaCl acela dupa ee a perdut "averea, a sc1l.pat ~i de grija,
earll. acesta are grije ineontinuu. A venit nopt!;l,,!, .aeest
liman de adapostirea nostre,dupll. ce am sell.pat de relele
din cursul \lile1, mangaerea nenorocirilor, doctoria ninelor
nostre, Iili cu tote aces tea el nu are nicio bucurie de venirea e1. Cacl ~i eel ce sunt cuprin~r de vre-o - scarM, de
muIte-orl rems'n nepas~torl Ja mangaerile ce Ii adu0 prieteniI,
rudele . ~i easnicH lor, b;i ch,iar la acele ale parintuor lor, reman
reel, ~ic, la sfaturile$imallgaerile tllturor aeestora, ba ine1l. de
IllulteorI se scandaIisazll decuvillt.ele lor. Cat privesce de
. somnul, 'care parec1l. Ii po~once~ce de a conteni cu' orI-ce
grija~ denliliI nicI nu vor sl1audlL Amar~ciunea scarbeI mahne~ce sufletul ncistru mar multde cat orr-ee. a.lta. Precum
corpul cand estd inferbil.ntat.peste masurll seS1mte pare-c1l.
mulVtmit de cea mal micll adiere a ventulul, acelaf?I lucr);! .
se petrece noptea cu sufletul nostru, predat somnuluI ea
unul paradis, care are inauntrul Sell mal multe isvore, unde
el i~l capllt1:1 mangaerea . . Mal dr~ptul vor~lnd nicrnop~ea
si nid somnul nu Ie face acestea, Cl Dumllegeu, care cunoscend
siltbiciunea neamulul' nostru omen ese, a dispus tote aces tea.
Dar1l. nOI nu avem milll de noI in~ine, ci ca ni~te du~manl
am n~scocit pe tiranul eel mal mareal repausuluI ~i al
necesit1l.teI nostre naturale, voiU s1:1 (lic privigherile de nopte
din causa bogl'ltiilor. nPrivigherea avu~iel tope~ce trupull (lice, ~i grija el strica somnuI" (Sirach,"31 sau 34,
1). ~i privelilce cat de mare este ingrijir~a I~I. Dumne~eu :
nu a 11:1sat chestiunea. repausuluI la dlSPOSltIa nostre, ~l
nid necesitatea de somn la buna vointa, ci I~a legat de trebuinti naturale, ca astfeliu ~i fllrll voea nostre srt. primin1
binele, ellc! a dormi este eerut de natur1:1. No! lnSe, ca eel
ce ne urim pe noI in~i ne forte mult, ca ~i cum am resboi ~i am nl'lcl'lji pe altH, am nl'lscoc.it ':In tiran mare ~ip~'
ternic contra repausuluI ~i a necesltlltllor naturale, pnvIgherjle, (lic, in timp de nopte, pentru paza bogatiilor. S-a
71528

OMILTA III
OMILIA III

facut ..Q.iul1,-~, iaM. el1 unul ca 'acesta se teme de sieofan(ll

(clevetitori), a venit noptea, ~i eLse teme ~i tremUl:~ de
frica tlharilor. A venit mortea? E[ bine, el "se mahnel?ce
mal mult, cll. bani{"iul vor intra
in mana altora.
Are copil?
-,
... ...
. .
Ei apoI atuncl pofta de banI il este inc1\; mal mare, f(ll I se
p~re ea este chiar sl1rac. Nu are copH? -AtuncI mal mult
inc!),~),e .scarbel?ce. ~i ,pel un, . as~m~n~ll:. oJ? f?rice~cI tu, ?i\~d
el nu simte ~ere l?l mul~amiremci dmtr 0 parte? ~I mviduef(lci pe un asemenea neno~Qcit bantllit de vaJurI, t~
care .sta'i . linistit...ln limanul sl1racieY? Cu ad6verat ca ~I
acesta e unul'din lipsurile , n,atuiel ' omene~cl, de a nu suferi
cu curaj cele bune, ba inca .chial' ':a Ie de$pretui.
~i acestea tote se petree aJc'f pe pament, veacI cand ne
yom duce acoIo, ascultli ceospU;nebogatuI, sau stapanul a
mil de buour!, dupre cum: (Iicr tu,. de l?i eil nu a~l . numi
bunurl nil?te ast-feliil delrict~rf,icel ~~lt. indeferen~e . .A~~
dara asculttt ce spuneaeest st~pan ,a mn de bunMlitl, ~I vel
pricepe cine anume estecu adev'~rat . srtrac. "Parinte Abra' , arne, Qice, trimite pel4tzar:ca sa 'l iritinga- virfHl
degetuluI lUI in ap.a, , isa 'm.! -reeoreasea limba, ea
m6 ehinuiese in vapaea: aeeasta" (Luca 16, 24). Darll.
daca bogatul acela niUljc'-nu sufe~ia din -cele ce. ~m spus,
daca el 'si-ar fi petreeut 't aragrijl ~i in linil?te ..intreaga luI
viata, ~i 'ce spun eil iot.\eaga~iatl1? acea cl!p_eatll de ochi,
cacl via~a nostre e8te ell:' ocl!p.eaH't de ochl m raport cu
infiI1ituI; ded dadt totu! n isbutia dupre dorint11, ore nu
este vrednic de plans dihGuvintele lui? Dara ore masa ta
nu era incrtrcatl1 cu vina~ui-l ?~iacum nu e~tl stapa~ vnicl
pe 0 piclltur11 de ap11. Nu tu 6re alta data mci ca VOial sa
te ui~I la acest sl1rac? ~i a~um ce~l ca
'I veqT, 1il~ nimenI
nu consimte. Era pe ianga u~lle caSel tale, eara acum m sanurile luI Abraam, tu vie~uiai sub acoperimintelecei'lr marl ale
caselor tale earll. acum in focul gheeniL Srt aud~ aces tea cel
bogatl', salf'mal bine <;lis lllJ. cei boga~l, cf CEli nemilostivl!
pentru ea nu era pedepsit acela pentru crt fuaese bogat, C1
pentru cl1 .a fost nemilostiv. E posibil ca sa fie cineva bogat,
si tot-odata pentru cl1 este milostiv sa se bucure de bunat1\We cele vecinice. De aceia acel bogat pe nimen'i altul nu
vede, de cat pe saracul care 'I cere a ajutoriil, ca sl1 afii, cl1
cu drept~te el pMimia acestea. Nu erail acolo mil de sl1rad
dreptl? Cu tote acestea s11racul care ~edea la u~a casel' sale,
acesta i se inmti~azl1, invatandu-l ~j pe densul ~i pe nol,
cat este de bine de a nu ne increde in aver], Pe acel sarac
-

".

sa

- - - - -- -- - - --27

nu l-~ vlUvamat cu nimic sl1rl'icia, ca el s11 se bucure de 'imp11rll~la. lUI DumneQ.e~, dupre cum ~i. pe bogatul nemilostiv
Cll mmlC vnu vI:~ fol?Slt boga~ia spre a scapa de gheena.Pana
cand decr vel vorbl de saraci ?~Pana cand de cel Jipsitl?
Dara nu estH sarac acel care nu are nimic, ci eel care
do!!~ce mult, p~~cum ~i bogat nu s~ pote numi acel care
are ~u~te bogll~l1 acumulate, ci .acel care nu are trebninta
?e mmlc. Ce t?los ar avea cmeva de ar ca~tiga lumea
mtreag~, daca . ~1ar petrece iutreaga luf'viata in ntlcazuri si
supar~n m~I ..ffiult de cat cel ce nu are nimic? Asa dara
buna !l1t.eD\I~ne este aceia care face pe bogatY ca s( pe cei
s11r~Cl, ~l mClde cum av~rea In banI, sail saracia. v' oe~cI :;a
devil bo~at . t~, vcare e~tl sarac? W este posibil tie care
voe~Cl, ,~I llImem n11: t.e Impedeca: des'pretuie~ce boglltiile
1~~e.I,. erede-Ie a fl mmlC, precum. f(li nimic nu sunt, scoto
dIn . Inlma. , ta IlOfta bo?atulor,. l?1 ~atuncI te ~i imbogll.~it.
. Cel ce ,nu , voe:;;ce a se 1mbogatl, acela este_ bogat, precum
~l ,c e!ce .nu voe~ee a fi sarac, acela este si3rac.Caci precum
aceJae?t.~ cel ce bole~ce, care in plina san Mate se svarcolesce
eara mCI de Cum acela care sufere bola mal mlllt de 'cat
cel sanatO$, tot a~a ~i in casul de fata: acelaeste sarac
c~ren.u~ote _~uferi s1iracia, ci in mijiocul bogatiilor el s~
CIe?e 1ll~ISar~G de. cat cei saraci, pe cand eel ce sufere s~
raCIa mal ~u llllesmre de cat ee) bogati, acela este in .. ~de.
verv~l mal bogat. Spune-mi te rog, de ee teinfricosezI de
saraCie? .De ce tremur)? Nu pentru teamli de fomete? .Nu
pentru t-earn a ~ev sete, de trig; sail nu pentru aceastu?
Dara. nu,. este mCI unul care sa fie Jipsit in mod ' abSolut~
d~ a~st~a".Uita~i-v6 la neamurile eele din inceput,
l vldetl, CInfl a nadajduit spre Domnul ~i s'a rUin.at"? (Sirah: ,.2, 10), ~i earil~I: "Privitl la paserile cenulm, ell. mel nil samanl1, nie! nu seeera nie! nu
aduna in jicnite, i .. 'l'atil1 vostru eel eeres~ Ie hranece pre ,denseJe" (Math. 6, 26). Nu pote nimeni srt
arate pe _v r unul c~re. ar fi murit de fome sail de frig. A~a
darll de ce. tr~mun, ~I vde ce te temI de sliracie? Nu poti
res~u~de nll~lc. paca arceIe ?e trebuinta, de ce te temI de
?a. Cu TIU alIa mdllmana droea acea de servitorY? Aceasta
Ins:-~mna. ca t~ te-al scapat de stapanl, aceasta inseamn11
tenc~rea mCO~tlI~ua, eliberarea de griji. Dara pote ca nu aJ:
mobile, patun I vase tac~te din argint? ~j cel ce Ie posed~ ~cestea, cu cat e mal mult de cat tme? Cu nimic,
cacI tote aCflstea sunt egale in modul de intrebuintare
,
, fie
J

28

OMILIA III

OMILIA IV

ele fllcute din materialul acesta, sali acela. Darl1 pote Ca

nu e/?tl considerat de grozav In ocM multora? Nici gil, fif'
vreodat~. Pentru c~_c_e placere pote fi de a se teme altil
de tine ",si" de{l. trefuura de frica ta? Dar!1 pote caa;l~iI se
- vor sfii de~-tine? Nicl aceasta sl1 nufie. Bali cl1 pote -1~1
inchipul, crt fiiud bogat nu vel avea a teteme de Jegile tete'i
/?i de stapauire. Ei:bine ascultll cespuneapostol.\ll in alttl.
parte: "Voe~cl sll. . nU-~l fie fric~td.e stitp;1,nire? Fit
bine, . ~i v'e l avea . laudit de. !ad~nsa" . (RQ,tD. ~3!" 3).
Dar!1 pote ell, suntem nebrtgatl 10 seam,ll,/?l suSCep~I?1l1 de
a pMimi multe necazurI !?i mtilte lele, dupa cum l J?,decl1
cel mal multi? Da, inse nu sl1rllcia a:dure aceasta, Cl reutatea. 'Fiind-ell, multi sil,racI '/?i.au ., petl'ec.ut viata 'lntreaga
f!1r~grijl sau suparllrI, !?i din contra, mrilt'f~ bogati, stl1pani
tori si putemicl, au avut intreaga 10rvia~~ plinl1 ,.j~l? necazurI ~i de sufetintl, mal grozaye~_ ?hia.r
cat ale ta.l?ari~or
si fi'icatorilor de rele. Precum cm ce te plspretuesc pe tIlle
~icl fac reu tot asa , si acela face reu deilividiaza,!?i inc1l. mal
mulf,.face r~u acesta' decat eel dinteL In adever c[~ cel ce invidiaza ' 0 , face aceasta cu tot11 puterea, pe . can<;l. : eel ce dispretue~ee,'de multeorI a miluit ehia:pe :ce{ dispretui~, :-/?i p6t~
ct\.',a cesta a fO(3t mQtivul sl1r11CleI luI, E,dellJuns a 1 Imbianzi
nlImal eu cateva cuvinte, q.icenduIbuna;or11: Adec11 mare
luCi'U: .aI sl1 facl dactl. vei nimici 1;>e ctitare, dac1l. yel.omori
pesaraeul cutare! ~i de eatll, reeompense ~u te\rel bueu~a.
si iaW. ea in acest mod i-amdam6lit .mama. Pe eand - Illvidiil, Ja cei boga'inu se sfar~e~ce, ' mal'nainte de a'!?l vll,rsa
tot veninul lor asuprafl-propeluL , A/?a' dar al vegut, ca nu
sarll,cia si nic) 'bogatia in sine si ,prinsine este un bine absohit, c( vointa libera eu caren.oi sUiltem irrz~strat!. .
DecI aceast!l. vointll, libe.rasao ,punem In ra.ndUJal1l.,
sl:\. ne deprindem a filosofa. Dacia aeeast-a va fi bine Intoc
mitlft, nic) bogatia nu va putea sa ne scotll, din i~para~ia
cerurilor, /?i nid sll,r1l.eia nu ne va face aavea mal putm,
ci yom suferi in linil?te ,s1l.r1l.ciaj ne primejduind niel dobandirea bunurilor viit6re, si nid aiel eausandu-ne vatll,mare,
ci vom fi mult1l.mitI /?i aid, ~i ne vo~ !nvredni~.i !?i. de bunuriJe cereseL Carora fie a ne invredmel eu tOtll pnn Chao
rul si filan'tropia DomnuluI nostru Iisus Christos, c1l.ruia
'impl:eunll, cu TatlH si cu Duchul sfiut se euvine sJava, stll,
panirea ~i cinstea, acum i pururea ~i In veci! vecilor. Amin

OMILIA Ill.

de.

29

:, ~Ihint!"u aceasta me bucur, Ji inca me voW bucu!a. Ca .ClU. ca ~ceasta iml va fi "mie spre mantllire,
pru~ rUgilclUmle:vostre, i prin darea DuchuluI lUI Iisus
C~l'~tos. Dupre a~teptarea ~ nil.dejdea mea cil. intru
mmlC nu me voiu rY.in~, ci intru to,ta indr~zneala,
~recum tot-deauna ' aa l ac~m se va mari Christos
11~~r26;.uI mel1, '~ orr prin via~~, orr prin marte" (Stih.
Nimie. in vi~~~presenta nu pote sa intristeze un su.
flet. ~are, ~l. filosof; 11Icldu-i'manil, nie! aeusatiuDl ', nid rio
meJdlJ, lllclmtri.gl sali or!/?i ce feliu de dracH, cildr un fse.
menea su~etfiInd refuglat ea, pe un virf de munte . este
pest~ . putIlltade ',a fi atms de tot) eel de pe p1l.ment' earl
se ndlCa. spre e1. AstfeliU era , sufletul luI Pavelcaf~ ocupase un l~c ~l filosOfi~I' spirit~ale maI:nalt de ca.torr~ce vfrf
doe m~nte, al ad?vt!ra~el fi~o~ofiI. ,Pelltru densul, ' tote ' cele ale
lumfl~ sunt VOl be gole1 JucllnI copilll.re~cL Dar1l.acuin nu
e vor ~ de~.~estea, cllcl vorbim despre Pavel. 'Acest fericit
av~~ _~l pe .~~p!l.~a.t contra ~uj,i pe al~l diferitIdu manl,
earn, II neell,Jw.u /?l mc~cu tote necazurile drace~cJ, si ~totuS'i
ceuQlC;e el? <lNun~mal ~~ nu me intristez de tote aCl:lstea,
"s~ e: me ~es.euraJez, Cl mea mt! bucur, ~i me voiubucura,
/?l ~nu numal momentan,ei pururea me voili bucura ~ Cil.
?IU ca acesta. imr va fi mie spre mantuirea"' c~a "vii- '
t~re, ca.nd predlCa mea - causa dll~mll,niej ~i apismeI ce
a~ co?tra mea , -,' v~ folosi. "Prin nJgaciunile v6stre, Qice
' l prm dal:ea , Dqchulul luI Iisus Christos, dupre a~
tel?t.a~ea l.nii.?~jdea mea. U Prive/?ce umilinta acestuI
f~nclt. se gasIa m lup~a cu diferitele suferintl si eu apropler~ de ~un~na cuvemta luI, mil de suecese avea pe fieee Jl, C1l.Cl dor~ era ~avel, - i ce ar putea sa. Qiell, cineva
mal J?ul.t? -. ~l eu t~~e acestea spune Filiopenilor Cll prin
r~gllcmmle vostre vom putea a me mAntuI., el care a castIgat mA~tuirea In urma a mil de succese. ~i prin dare~
?uChU~U.l lUi Iisus Christ os ", Qiee, adec;' dacll, me voiu
mvred~lcl de rugllciunile vastre, me voiu Invrednici ~.
de mal mare chap, c1l.cI Qieerea prin darea (smxop-~I[:'

OMILTA IV

30

-= dare mal mult de ca.t trebuie, ~are din bel~u"g). tocffiai aceia inseamnl1, adecl1 dacl1 ml va da mal mu~t
dacl1 'm'i.va ,da din beJ~ug D1?-ch?l, spre scl1pare.a mea... i:l.~~e
maiituirea mea. adecl1 da,cl1 vOlil pute:~S~l1pa dID pruneJUla
aceastl;!, dupre cum am scapat de cea dl1lal~te . De~pre"ace~
primejdie Qice el: "lntTu r~spunsuL mevu. cef ~mMl mmenl n-a mefS'" cu mine, ci tO~l m-au piir:1"Slt; sa .nu
Ii se socotiasc:1 lor, danl Domnul a stat 19p9it mme
i m-a IntJl,rit" (nTi~bt~. 4, ~6). Ac:asta, deci 0 ?reQic~
si acum: "Prin rugl3,ClUm~~ vostre 1 pn~ . d~rea .Du
chului lUI 'IiSLlS Ohri~tos;aupre ateptar.ea _~1 na"deJde~
mea", cMf ast-feliii :n~d1\jduiesc. ~i ca ~u c~mva n~l ~ara~l
sa atribuim totu\ ruga.d unilor acelor~, !?l nOlo cn m~lcs~
nu contribuirn, prive~cecutp ime_Qlat pune .~I ceJa c~:'lapal
\ine lUI, - speran~a, . causa ; tutu~or __ bununlor,~ ~UPHl cum
dice Profetul: "Fi~ . D6mD.l3m1la ta spre nOl, precum
nadajduit intrutine" (Ps.. 32, 22), !?~ duprec~m .se
ee13.
. nm'd'lCe SI.,III alt loc'. ; 71 Ui.t
. . ati-.
. .,.v.e
. . la neamunle
. _. . d. 1

ceput, -i vide~'( cine a nadajduit spre ?omnul :.s~a .

ni~inat" (Sit'ah~ ~, 11); !?i d.upre c,!m 91ce to~, fen~IL~1
Pavel inalt 10c:"EaraJ)ade]deanurume~z~'nDuple
ateptarea i nadejdef mea, c~ in.~'f~ .mmH; .nu, me
vOlli ruina. Ii ' 1\ceastaet;~ nadeJdea 1~1 Pave\,~a . mtrunimic nu va fi ru~inat dacl.t el spera. A...' :re9ut,c~~d!?rnl:tre
e puterea speran~el i.nDrtmne(leu ? ~ On .!?l ce s ~L.~J,ltll.~p:a,
(lice, nu me voiU ru~ina, adeca nu vor blrUi aC81a,~ . !,CI.m.trll t6t<1 indrazne3Ja, / :precum-tot-deaun~, a~~l.a?Um
se va mari Ohrfstos in trupul meu, on pnn Vla~a,
ofl prin - m6rte. Ii Aceia .a!?teptatl .ca prin-- cursa ~ceasta ce
i-o intinp-ese, sa piarda; pe deopar~e pe.;:}?,avel, ea[a pe ~e
altll. parte sll. !?teargll. .~e ~~t predJCa 1m, ca a unm strat~glc
inaI puternic de cat d~n~ll. Darll. aceasta n~ v~ fi, QlCe,
uu voiU muri acum; Cl precum tot-deauna, a!?J. !?l acum s~
va mll.ri Christos intrupul meu. lose c~m? :1?e multe-on
om carlut in primejdiJ nice, de la care tOtl ne-au Impedecat.
~
t. o
I
til (II
Oi singurl intre ' nOl judecata mor~ll am ,avu
" onn
.. th . 1 ,v,
") lnSe din t6te ue-a'isc~pat Domnul. Tot . a~a
C
' ? C 11 u
si acum se va mari in trupul metl. Darll. ce
. as. n
creadrt cineva !?i sl1 Qicli darrt?"dacai~u vel !Dun, Ch!lstoS
uu se va mari~? Da, respunde el, !?I tocmal de aC81a nu

am

<l

"

..

OM ILIA IV

31

am ~is, cl1 nu numal via~a mrite~ce pe Christos, ei ~i m6rtea.

Pa.naacuminse "prin via~a" se- maresce,(lice, elid traiese inca, nu m-atl omorlt; dar1:'l- chiar ~i daca me voi:omori,
!?i a~a,. se va mari Christ os. Cum? Prin viatll., cad am sell
pat de primejdiJ, ~i prin marte, cael uie! chjar m6rtea nu
m-a putut face ca sa '\ tllgaduiesc, sau sa me leapad dedensul, pentru cl1 m-a inzestrat ell atata buna-voin~a, in cat
m-a tacut mal puternic 1?i de eat .p16rtea. Acolo In fine, ea
qu ma scl:'l.pa~_ de primejdiI, aiel inse, cll. nu m'a lasat sa
m~tem de tirania mOl~iI. Astfeliu se v~"m1\ri el prin via~li
~i prill morte. Acestea el Ie spune nu ca eum ar fi fast
t'lrt morl1 jmediat., ci, ca atunc'i cand va. muri, sa uu f'13 tul
'bure . H.. Cum cli Ie (licea acestea, nu ca cum era s\ mora
a,tunciimediat, ceia ce '1 ar fi intristat mUlt, prive~ce cum
s~incurQjaza singur, !?i numal ca riu Qice: acestea Ie spun ;
uli .ea 'cum am sa mar imediat. De .aeeia ~i adauge mal '
~~pfJ.rte: ,,i acestea nadajduinct ~eitl, cit yoiu rem a- .
.ne.aLimpreuna vOilipetrece . eu vol eu to~L"
. . ;. )]C~ intru nimie ---nn me .VUill ruina", adecll, cll;
nti 'mlva causa niel 0 ru~ine faptul ell. voiu muri, ci inca
din contra un mare folos. Penttuce? Nu sunt dora ne
rimfitoriu, inse prin m6rte eu yoi"!'! deveni mal strl:llucit,
de . catd:;wa 'i'r~'i fi fost nemuritodtl.Cacl nu.este tot una,de
a .Ii nemuritoriu !?i a despre~uiinortea, !?i a fi muritoriu. Ast.
J'eliUca nid aceasta nu pote .f ispre ru!?ine de a muri acurrl,
.in~e eubu VOiD muri. "Intru .nimiCnu m(!) voili ruina':,
nid .daca trtliebC, ~i nie! daca . vojli ..ruuri, Cael pe amandouMe
voiii suferi cu curaj, fieca t.raiesc;Iie cl:lvoiu muri. Bine! A';easta
epE' datQria sutletu\uI cre~tinesc."Int.ru t6ta indrazneala '.1.
.(lice, ca!?i cum -pare-ca ar spune :~VeQI ca eu nu me ru~ine~?
C1l.cl daell frica de morte mi-arfi tlliat indrazneala, cu adeveiatca atuoc'i a muri ar fi fast demn de ru~ine, dara fiind
ca nu am avut _acea frica, de aceia nu p6te fi ru~ine fapttilde a muri.f;. Ci fie crt traiesc, fie ca voiUmuri, etl nu
.me voiU ru~ina; cacl dad! triiiesc eu predic pe Christos,
daca earll~'i voiu muri, tot au me voiU ru!?ina, CaCl nu me
" stapane~ce frica de morte, dupli cumse probeaz:l din indrazneala mea ce 0 'am. Dacl1 am vorbit de legaturI, sa nu
o crede~'i aceasta ca 0 rn~ine, cael legaturile acestea au fost,
motiv de atatf'a bunurl', incat, !?i pe al~iI 'I-atl incurajat.
N u este ru~ine de a fi legat cineva pentru Christos, ci de
a se teme de legaturl, de a trada ceva din misterile crestine!?cl, aceasta este ru~ine; dara daca nu e nimic din

33

OMILIA IV

OMILIA IV

acestea, apol atunel legaturil~ mele Soufit.cmotiv de lndrll.znealll.. Sa Ilucredetl ctCd,acll. am scapat de muiteorr de primejdH, "",.rapt cu caIe me pot mandri fata qe cel necredin
ci6~1 - dar-a R'ar intampla ea vreodat1t sli nu mal poCin
frunta primejdrn, apoI sli nu sEt creadli ea rul?ine aceasta;
C!\cl ~i in asemenea cas lnc~,. , mal mult m-ai incuraja.
Privel?ce cum el vorbel?ce aicl des pre propria stt personli,
ceia ce iIi- fiulte locur) face, clim bunti-ortt in episto1a cMrtt
Roman'i: "Cael n.!!. m~ ru~inez de evangheJia)ul Christos" (Rom. 1, 16), pr8cun~,: deasemenea in epistola %tra
Corintheni: - ,,~i aeestea am inchipuitintru ..mine ~i
intru Apollo pentru ... vo'i" (I Cor, 4, 6). "Orl prin
. viata, orl prin m6rte." El nu Ie spune -acestea ca cum
nu ar fi i?ciut. ~cia cli nu va muri atuncl imediat, ci dupli
aceasta, inse prin acestea e1 pregatei?ce sufletul cu ideia
mortH,
.
"Oa mie, (lice, a vietui es~e qhristos, i a muri
doband;1i1, Cl\.cl chiar murind . eu31u voiu muri,de orece
am in mine viata. Atunc'i moat fi omorit cu adeverat, .. ca.nd
ar fi putut ca prin frica sa sc6t~L credinta din sufletul meu,
inse pEl"'cat: tirnP Christos este eu mine, chiar mortea de ar
veni, eu viez. ~i lB aceflstll, viata nu este a1 meu a via, ci
Christos. Dar dade nic! aicl nu eS~.liial meli a via, ce este
. ace~sta: "Ear:1 ce viez aoum in trup, intru eredinta
viez" (Galat, 2, 20)? Precum- aCQlo, a~a ~i aicl <lic: "Viez
de acum nu eu, ci viaza intru mine Ohrist-os", cllc! ast
fe1ill trebuie sli fie cre~tinul ;. ~ eu nu viez, (lice, viata comuna,
via~a obi?teasctt ca totl ce!lal~i:- .para cum de nu viez'i,
fericite Pavele? Nu ve(li i?itu sarele ca toM. lumea? Nu
respir! acelal?i aer comuntutpror? Nli te hrrllle~cl cu acelea~l
ma.ncllrl, eu care se br1lnesc tot'i? Nu calc'i pe pament, precum ~i n01? Nu a1 trebuinta de ~~W!?.l ' 9tl haine, de 'in":"
'c1lJ~llminte? De ce dec) (l.ic'i "nn viez"? Cum nu viez'i? De
ce dec!' vorbescieu fanfaronie? Nu sunt fanf'aronade acestea, "Pcac1 .daca faptele nu atesteazl'l. aceasta, cu drept
cuvent ar putea sa (lictt cineva cll. este fanfaronad~; darll
cand faptele atesteazt't, apoI atunci un de e fanfaronada?
~i cum el nu viazl\., 0 vom afla indata, cttcI i?i in alt loc
Cl
(lice: "Eu tn-am restignit lumel, ~i lumea mie (Galat.
Cl
6, 14, Fapt. 17, 28). Cum (iec! (l.ice "nu mar viez ~i cum
apb! (l.ice:" miea vie~ui este Christos", ascu1tatI. Nu-

mele viata, a vietui, a via, are, iubiWor, multe.- semnifi!J.rl,... dupre cum ~i numele de m6rte, a muri, a fi mort_
I~ adever,dup~ cum este. viata corporal a" sau ai?a (Hs1f
vlat~ a corpulu~, tot a~a:,vlata se nu~~ce ~i acea a peca~ulUl, pre~ur~(hce aiurea: nCaC} daca murim p~atului,
m ce ChIP mca yom mal fi vil intrn;.den~uI?" (Rom.
6, 2): Ai?a.d~ra vlata se nume~ce I?i faptu1 a vietui In pecat,
~uatl sarna. bIlle, ve r~g~ pen.trn ca nu cum~ sa ne jelim
lrl zadar. Vlata.. nemuntore ~I eterna este viata acea din
cenun,dupre cum (lice: "Ca petrecerea n6str~ in ceriurI
este"(~i1i~p .. ~, 20), lnse viata es~e ~i acea a corpuluJ, pe
ca~e 0 m(il?a .cand ~!ce: ,,0<1. pnntr.:.~nsul viem, i ne
ll?lJcam, lsunt,em (Fapt. 17, 28). adeca e1 nUi:lpun~
alcI dea ntlduce~vla~ acea n~tura~~, ci viata aceaa pecatel~r,pe .care 0 vletUlesc to~l omenn. Cel ce nu are pofttt de
vlata 'aeeasta presenta, cum se pote (l.icectt tr1Hesce? Cel ce
se grp.be~c.e de a aj~nge rna! curand la viata ceia:hilta, cum
se pote(l:~ce pa trll~e~ce a.icI? Cel ce rl~spretuece mQ[ tea,
c~m sepotespune. ca trale:;:;ce? Cel cenu doresce nimic
dm ce~elj-1e; lumei,. cum. se pote spune ca traie~ce? Dupre
cum dl~mantulnu se pote incovaia, or! ~i ca.t l-ai izbi, intocmai'al?a :. ~iPavel. ~;Viez, dice, nU 'eu, ci viazaintru
mine Christos", adecll nu dmul cel vechi'Q ci cel nou . si
eara~r l,n alpoc: "Ticalos om sunteu.l 'Cine me 'va
izbavi?et::lpul mor~i1 ace~tia.?,' .A~t.feliu ded, acel ce
n~. se l~gnJei?e~ -~e hrana, de haine;l?i .In fine nu se In~nJe~c.~ lntru mmlc ~e c~le pre~e"nte" cuihvietuiei?ce? Un
ast-fellU de om nu vletUlei?Ce mCI chlar via~a aceasta naturalAa, pe~t:ru c~ ce~ ce nu se ingrije~ce .de nimic din cele
pll,mente~Cl nu v18tmei?ce. NOl care facem totul pentru satisfacerea pofte1o~ acestei vietY, n01 (l.ic, trllim aceastaviata
eara e1 nu tram. Pentru ctt dacli de nimic din cele de aiel
n,u ~e" ocupa, apoI cum atunci traia? Cum ca e1 nn traia,
i?l mCI nu cere a ca_ s1:\ vi~}liasctt viata aceasta naturala, 0
spune in alt,tt parte: "Eara ce viez acum in trup intru
credin~a fiulul Inl Dumneg.eu viez care m-a i~bit Ri
s-~dat p~e sine "pentru mine" (G~lat.2, 20), adectt~i!.
tUlesc ~ vJata noutt, . 0 viata cu totul schimbata.
Tote aces tea _el l~ spune pentru Incurajarea Filippenilor. Sa nu, cred~~I, (l~ce cll me lipsesc de via~a aceasta;
dar .apol chIar alcl tr1l,md, eu nu vietuiesc aceasta viatll., ci
v

34

OMILIA. IV

35

OMILTA IV

aeeia pe care 0 voe~ee Christos. Pentru ca spune 'nil te

rog: eel ce despre'fuie~ce avel'ile, desmerdarile vieter, fomea
~i setea, p@Ticulele, sanatatea ~i posibilitateade a seapa de
pericule, unul ca acesta traie~ce 6re aceasta viata? Cel ee
nu are nimie aiel, eel ee de multe orT voesee a se scapa de
aeeastrt viatadaca ar fi nevoe, ~igu.s-ar itnpotrivi de loc,
traie~ee el 6re aceasta via~a? Catu~l de putin. De eM, e
necesar de a ve da exemple, spre a invedera mal' bine
faptul. Fie, de exemplli; un om bogat f6rte, aiM avere
multl:l, aiba ~i servitor'i multI, inse de nimie dm acestea sa
nn se folosasca; 6re acest om se p6te1i.ce ca e bogat, daca
n.ll se folose~ee din bogatia sa? Catu~i de putin. Vada apol
pe servi'i sel-risipind averile lUI ~i umbland ea zapaci~l in
t6te parti!e, ~i el sa nuseintereseze de loc; fiind l~vit, sa
nu simtf:t nimic ;-6re yom putea dice nOI c1Lacestom este
bogat? Catu~l de putin, de ~i dealt.feliu totui este al seu.
Tot ast-fel!u ~i eu Pavel. "Mi8, (lice, a vie~ui este Christos. "Daca voe!cl a examina viata mea,acela~'i sunt. j,~i
a .muri dobanda (catig)." Pentru ee? Pentru ea ma'i
curand voiu a me uni e11''61,. pentr:u ca ma'i bine e.;;te a
-trai murind. Nimic grozav nu'ml 'vor putea,,,face' cel ce me
om6radespartindll'me de via~a aceasta, !i scapandume de
ea. Dara ce.? Tdiind aiel pe pament nu e~tl allul' Christo's?
Ba da, ~iinca f6rte multo nEara dac(1 a vietui in trup,
aeeasta irnI ester6da lucfulu,l,.i ce voiD. alege nu
citl" (Stih. 22). Pentru ca sa nu '(lica cineva+ apol daca
aceia este a trai, de ce atunc] teaIasat. Christ os aiel? prive~ee ce respunde el: r6da lucruluI este, (lice, a vie~uj in
trup. A~a ca e posibiJ .de a fi eineva folositoriU ~i in viata
presenta, de ?i nu trai'8f?ce, dupa cum fac eei mal 'multI.
Aeeasta 0 (lice apostolul, pentru ca nu cumva sa't'i inchiptii
ca-',el rlefaima viata aceasta, sau sa (liel: apoi daea la nimic
nu f010sim aiel, pentru ce nu ne-am ridica viata ~ingurl,
pentru ce nu ne-am sinucide? Catu~'i de putin, (lice el;e
posibil de a ca~tiga ~i aiel, de ~i. nu traim viata aceasta, ei
o alta viata cu mult mal: buna. Dara p6te va (lice cineva
apo'i aceas.ta inseamna ca'tl' aduce tier6da? Da, respunde
el. Unde sunt acum ereticiI? lata ca a tr13.i acum in trup,
este r6da lucrulul."Eanl ce viez acum in trup, intru
credinta viez", ~i pentru ar.easta es-te r6da lucrulul. n~i
ce voiD. alege, nu ciD.." Val! Cata filosofie! Cum adamolit pofta de viata presentll, f?i cum a facut aceasta, fara

sa 0 defaime! A spune ell. a muri este ctl.~!ig, prinaceasta

el a damolit pofta de viata presentfJ.; eara pe dealta parte
a spune, ca a via in trull. este r6da lu?r?IU], prin ac.easta
a aratat ca ~i via~a presenta e trebmtore, daca 0 lll~re
buin~am bine, daca producem r6de, pentru .ca a fi fara rod~,
e tot una eu a nu vietui, cu a nu avea vJata. Dealt-f~llU,
nOI respingem chiar pomi'! aceia care nu fac r6d~" dupre
cum respingem pe aeel uscati, ~i imediat n punem pe foc.
Tot asa si eu viata. A trai, in ine este indiferent, pe cata
vreme' a "trai bine', sau reu, aceasta zace in nol in~i-ne. A.stfeliu decl no'l nu urim viata; e posibjl de a vie~ui ~i bine;
precum ~i daea am intrebuin~ao. reu, eara~In~ 0 def~imam
pentru crt nu ea este causa, ci vom~~ c~lc~r e~o}~tr.eb~ll~taza
reu. Dumne~eu te-a faeut ca sa VleZT, lOse" sil.. VleZ] lO. el~
tu inse traind in pecat din imboldul reutatel,SlDgur te fac]
vinovat de t6ta pedeapsa. Dara. ce spur, fericite'pavele? Nu
seii ce vel alege? Aiel lnse el a de8coperitun mare mister,
ca adeca era:,;ta.pan de a se duee, s~\il nu, daraeande yorba
de alegere, atune] no'i suntem stapanI. ."Oe voiD. alege,
dice nu seiU." Dara in tine zace a alege;~i dennde vine.,.
nep~ieepereil, tade a alege? Da, (lice, ~ide aCf!ia a~i voi s],
cer in ajutoriu charul lu'i Dumne(leu. "Cas urit c~prins de
amandoua, dorinta avend a me slobozi. "prive~ce filosofia acestul fericit, cum ~i dragostea lul prarinteasca catra.
FllippenL Cu aceata el il mangae ~i ineurajaza.in acela~l
timp, eael ilved ea el este stapan pe alege~'e, !lCaaeeasta
se 1"ace nu din reutate omineasca, ci din iconomia lIH Dumnegeu. De ee fmntetl tri~tl', ~ice, gandindu,ve );a.mOrte? Era
'eu mult mal bine a ve fi dUs mal de demult ..)} "A me slobozi si impreuna cuChristos a fi, . cu nl,ult mal bine,
ear a ~ remanea in trup, mal de folos estepentru vol."
Tote aeestea sunt premergat6re mortH lUI viit6re, ca sa 0
suporte il eu curaj; aeestea t6t~ contin iq~le .mult~ filo. sofie. - Bine este, ~ice, ~ me elIber~ de alCl, ~I a fi lmpreuna cu Christos dlC} mortea este dlIltre eele mdeferente.
M6rtea in sine, 'nu e TeU lucru, 01 feU] este de a fi pedepsit
dupa m6rte; deasemenea nic'i' vr'un lu.cru bun nu :ste
m6rtea., ci bunatatea este de a fi eu Chnstos dupa morte,
ast-feliu ca dupa m6rte, sunt sau bune, sail rele.
I) Af?adara, iubitilor, sa nu jelim cumsar intampla
v

~'-;:;-partea mora Iii. Pe eel' pecato!)i tr1ijnd, ~au murind.' t!-'ebuie

a1 jeli, mal cu sarna pe eel nebotezatl fll p~ eel bogatl,.-~} ca mul~

folosesc celor reposati milosteniile ce se daupentru denl!, cum ~l
liturghiiJe ce se servesc pentru pomenirea lor. (Veron.)

OMfLTA IV

OMILIA IV

pe cer repOSa~I, i?i nieI sll. ne J.menram pentru Gllce trll.iesc.

luse eu~ ? ~1l' jll.I!.m pe..cel .~eCllto~I nu numa! eAnd sunt
mor~l, . el ehlar cand sunt Vll.",,,Sil. .11.8 bueurr.m pE:ntru ceI
bunl !?l drep~1, nu numa)' cllnd trlliesc, ci chiar ~i cAnd reo
pausazll.. Pentru cll. aceia ehiar fiind vii murise ,deja, earll.
ace~tia chiar ~i ll1urind traiesc; aceia ~i in timp . ce sunt
aiel, sunt de jeHt tuturor, pentru ca sunt urit]' lUI Durnneqeu, eara aee~tia ducenduse de aiel, ~i !leolo V01';fi fel;eClti,
cll.cI sau dus-la Christos. peell.to~iI .orlunde ar ii, s,unt de
parte de imparatul slavelr ~i de acela sunt ,demnl de lao
edmI; Pl:l ellnd drep~H, fie aiel, fie aeo!o, -sunt..1m'preunli cu
impllratul, ~i mal eu sarna aeolo iI vor fi mal ,aptope, nu
ea prin oglindlJ: '1), nieI prin eredin~a numa.I, .ci fa~~catr!l.
fa~ll . Ded sit nu .plAngem cum sar intAmpla peeeI ' mor~I,
ci pe eel mor~1 in pecate. Aee~tia sunt vredriicIde 'pl1lns,
ace~tia sunt vrednieI de bocete ~Llacriml'. Cacl, caresperanta de mllntuirepote 'fi, spune-ml, de a.se .. d,u cedneva
acolo insotitde pecate, acol0, gic, undepecatele nu sepot
indepll.rta? Pe cat timp se gasel?ce aicr, este potesperan~a
de a se schimba" qe a se face mal bun j ', dar, ,' carid el
"plecAnd de aici s-a' du~ in iad, un de nuse pOtecA!?t.iga nimic
prin pocain~a, dupre 'cum ~i gice: "Ca iniadeine 5e va
ml1ri;urisi ~ie?U (PS'; 6, 6), apol atunci eums[n'li; fievre;f.
nicI de jale? Srt plangem pe eel ce astfeliii ' s-au. dU:s. de Ja
noI,J]u opresc, sa~l pl llngem; inse nu slutindune,)1U smul, gendu-ne perul, nu golindu-ni bra~ele, nn stxImMrid~-i!eta~a,
nu imbracAndune in negru, ei in lini~te.vltrsarid laei~ml
amare in sufletul nostru; .Pel1trtlca este po~ibil,!?i farll. 0
astfeliu de pompa, de a plang.e- amar, ~i nu nnma~ a se
n:omi~ari, - eael cu adeverat ca cele cese PEltrec l;lmortI
dm- parte a unora, intru nimic nu se deosebeS,e ,deJI1cimi~~.ril
:;ji juearil copilare~cI. Citel, crede~i-me ea acele boeete,acele
Mts:r in pept prin berg nn sunt de-toc plll.eute, c,i malmult
se petree pentru , ochiI lumer, pentru ambi~ilIlie, I}elltru slav1l.
de~arta. Multe femer apoI, au aeeasta ca 0 meserie. Plangr
cu amar, suspin1l. in easa, pe cand nimeni nu te vede ;
aceasta este frumos, a-ceasta este placut, ac\')gsta te ~i fo
lose~ee. Cel ee jele1?ce astfeliU pe mort, eu atat mal mult
el se va incerca ca; nieIodat!l. s1l. nu cada in p~eateleeeluI

') Textul e precnm nrmeaz3.: ob 8:& sta6ooo, ob 0:&

Insl:l citatul acesta este din I Corinth. 13, ]2, und e

any. . ..

tei?ce: 6M7tof.L8V l&p u.p~: 0: '~,,67t~pou

= prin

oglioda. Trad.

7t[:,~ 8WC;,

se

ceo

c~cl infricol?at va
neeredincio~, plAngi pe

mort,

37

fi 'la urma acel pecat. Pla.ngI peeer

cel care cu nimie nu se deoseb.esc
de aceia, voiu -sa (lic pe eel du~I de la nOl tai'a a fi luJ;Ilina~r cu sf. botez, pe eel f!'ira pecetea charuluI Sf. Duch.
Aee~tfa eu ade.v:erat ca sunt vrednicl de jale, vre'dnic'f de
suspine, pentru ctt se gasesc afara de imp!l.ra~ie, la nn., loc
eu cel eondamna~l. "Am in <lie v6ue, ea daea nu se va
na~ee cine va din apa i din dU:ch, nu va.Jntra intru
impanl~ia eerlurilor~' (loan 3, 5). Piangi pe eel ee mol'
in boga~il, ~i carl n-au , gandit nielodatrc-de a scote din boo
ga~iI vreo mangaeresilfletelor lor, carl au illtrebuintat puterea ~i boga~ia mal mult ca sa pol-a sp~la ~i astupa pilca'
tele lor. 'Pe uniaca aceWil n plan gem cu to~i'i, fie in particular, 11e ~i in public" inM eu demnitate, eu in~elepeiune,
~i nu in altmod, de cil,t de a'1 avea ca pildll. pentru nOI
in1?i:ne. Pe unia eaacefijtia, H plangem, nu 0 Qi niel d6ue,
ci in tot!'t via~a nObtrkO;ast.feliu de lacrima nu e resuit~tll.
din vreo patiI;na nerationatll, ci izvora~ce din dragostea;prt
rinteasett; acei~ e din patimtt neresonabila,~i de aeElia se .
!?i stinge-- degrab; - pe eA,nddaea izvora~ce din frica de
Dumnegeu, rem:lne purureu. Plllngem pe unia ca acel?tia" II
.. ajutam dupa puterile nostre, yom grt'si nOI vr'un ajutor, fie
c:lt de mic, sll. Ii dilmj 'inse n ajutam, ~i-l yom ajuta. Cum?
~i in ee mod? Rilgllnqu'ne pentru den!?I], punend ~i pe aI~il de a se r~g a , saracilor a Ii da milostenil pentru sufletele
lor. Faptul in sine arp:Orecare m:lngaere sufleteasca,cacl
ascnlta ce spune Dnmn~{!eu: ,,~i voiti apl1ra cetatea
aceasta, . pentru rriine, i pentru David robuI meti"
(IV. Reg. , 20, 6). pax daca numal amintirea dreptulul ~i a
avut atAta putere, apoI ellnd sa fae inca ~i milostenil pentI.Q eel reposat, cum ' 81l. nu aiM nieI o-putere? Nu degeaba
s-a legiferat de crttra apostoH, ea sa ,SQ. faca pomenire la
sfintele ~i infrico!?atele taine penttu cel muta~1 dela nOI,
au 1?ciut i'i ca mult folos vor avea, mult ajutoriu vor eapMa. .Pentru ca., iubiWor, cand inLregul poporsUl cn mA
nele ridicate clitraDumneq.eu, cAndo elerul intreg se roga
cllnd infrico~ata tainll. sta de fata, apol' eum sa 'on imbla.n
zim pe Dumneqeu, rugandu-l pentru den!?iI? Aceasta ins~
se face pentru cel ce au murit in credin~1l., pe ca.nd eatihu
menit nu se vor invrednici de 0 astfeliu de mang:lere, c:
sunt ]jpsi~I de orT-ee ajutoritl de felul aeestuia, afarll. dE
unul singur. ~i care e acel ajntoriu? E permis a da elei
mosina saracilor pentru den~iI, ~i prin aceasta Ii se v~

OMILI.! V

38

.39

OMILIA IV

aduce ore-care mllngllere, cllCI Dumnedeu voesce a ne putea

folosi ~i prin al~iL Pentru ce ore a ponincit a )l8 ruga pentm
pacea ~i buna starea a totlllumea ? Pentruce pentru to~f ominil? De ~i Intre to~I pe carl 'f pomenim, sunt ~i hO~l, sunt
profanatorl de morminte, sunt ~i talharl, sau ~i alW carl gem
sub povara a 'filil de rele, -~i cu tote acestea pentru to~l ne"
rug~m,caci p6te va fi~\p'entru den~iI vr'o intorcere 6re-care,
vr'o u~urare a sufeJ:in~ilorJor. Dupre cum ne rugl:\.m pentrll .
cef vii, caril P!tv fapt,ele lor nu se deosebesc cu nimic a7t'
ce)' mor~i, tot a~a :e bioe a De ruga ~i pentru aceia. lob
adu~ea sacrificiI pe!ltru . fii) sel, ~i'l u!?ura de pecatele lor.
"Nu eumya, (licEl, ' ~~ . 'fLcugetat eeva ''Yeu in inimile
lor" (lob. 1, 5). A~aseingrija~ce cineva de copiL EI nu
~icea, ca multI al~H,Ybiu lasa eopiilor avere; nu (licea,
Ii voiu da lorslavil.jnll(licea, Ii voiU litsa stapllnire
asupra _ altora; . sau Ii voiu eumpara moiI, inse. ce ?
"Nu eumva sitfi ,eugetat eeva reu in inimile lor."
Ce foloseste de . &'celea, daca nu remilne nimic .din ele ?
.Pe imp~ratul tuturor, (lice, . H voiii face induratoriiicatra
den~il, ~i nimic nu livalipsidupa aceia_ " " Domnul m~
va pa~ee, Qice, 'Lnimlc .,,nu'mI va lipsi" (P~. 12,: 1).
Aceasta este, avera .mare', . acesta este .tesaur riepretnit..
Daca avem fnca de Dumnegeu,nimic nu ni .mai trabuie;
dara daca aceastanuoavem, ap01 chiar imp~ratie de am
avea, vom fi totn~I , mat~~racl de cat to~I ominiL : IH!11ic
nu este egal eu eel 6es~,teme de Domnul "FrieaDomnulul, (lice, tote. Ie \eovlra~ce" (Siran. 25, 14): Aceasta
sa 0 cll~tigl:\.m ~ipentri1a 0 ca~tiga tote sll. Ie facem. Chiar
de sar cere ea sane dAm~i sufletul, ehiar ..
s-ar cere ca
corpuLnostru sll fie irilbucatit, nimiC sa nu eru t;.ll.m , totul
s1'1 facem spre a (1).pata In nol iriea de Dumne<;leu. Cacl numai a,s~feliU yom ~ IIiar.b~ga~1 d~ cat to~'j, ~i ne Yom In~vredlllel de bununle ' vlltore, prill Domnul nostru lisus
Christos, caruia Impreun!'t eu Tat!'tl i?i eu Sf:--]Juch, se euvine
s!ava, stapllnirea !?i9instea, acum ~i pururea ~i in veei! vecllor. Amin.

ae

OMILIA 1l
,,9i .ce voiu _ ~lege nu ~ciu. Ca sunt euprins de
amllnd6u~, dorin~a aVEmd a m~ slobo,?:i ~i impreuna
cu Christos a ft, eu mult mal bine. Eara a remllnea
in trup, mal de fo)os este pentru vol. 9i aceasta
nadll.jduind cil1, ell voil1 remllnea, i -impreunavoiU
petreee eu VOl eu totI, spre sporirea v6str~ ibuetiria credinteL Ca lauda v6str~ _lja sporiasea intru
Christos Iisus prin mine, prin venirea mea eanifciitra
vol Ci (Cap. 1, 22-26).
Nimic nu pote fi mar ferieit, ca sufletul lu),Pavel, In
aeela!,?l timp !?i lllal Cur3jOS. To~), ne Infrico~llm demorte,
<;lie, unia din cansa;- mul~imer 'pecatelor, dintre cari'j~i eu
sunt unnl, al~il dil!_ causamieimel de suflet- f?i a tie~lo~iel
lor, printre caril nicI,odata nu voiU face parte . eu,ca~f
ace~tia sunt 6menf trupe~ci, carl s1'1 tern de fric~.Deci
aeeia, de care nol cu to~i'i ne ingrozim, el 0 doria, ~i se
grabia de a se duce mal eurand la Christofi, <;licend caase
elibera ctC mult mal bine este. Dara ee spuI? UrmanQ ate
dnce de aic'i c~tra cerill, ~i a Ii cu Christos imprellnrt, 1m
~cil ee vel alege? Inse departe aces tea de . suflett{l.luI Pac
vel. Cael cine, dacl:\. i-ar spnne cineva aceasta. . ~i l'arasigura,
nu ar respunde imediat: da, cacl dupre cum a se elibera
~i a fi eu Chri.~os nn este in puterea nostre, tot a~a i?i a
remanea aiel, nu este in puterea nostre.lnse ambele
aeestea sunt ale lUI Pavel ~i ale fericitulul sM suflet, cacI
el a yea nMejde. Ce? V oe~cl a Ii cu Christos, ~i iocrl. te
mai indoesci, c1'1 nu sci I ce ver alege? Si nn numai
aceasta, dar inca pare cit prefer)' a " remanea aiel, a remanea
in corp. Dara ce? Nu al trait 0 viata lntreaga plina de
am1'1r~cinni? Nu aI fost dese-or'i in privegherI, In primejdil
pe marea, In tome ~i In golatate, in grijI peste mel'lura?
Nu te imboln1'l.vial ~i tu, cand alti'i boliau? Nu te aprindeal
pentru eel ce se seandalizau? "Intru t6te puindu-ne pre
nOl inainte ca slujito'!;l al luI Dumnegeu, iritru multa
rabdare, in nacazurI, innevol, in stramtorarI, intru

40

41

OMILIA V
OMILIA V

Mtal, in temni~e, in nea~ezarl, in ostenele, in privigherl, in posturi, in .curatie, intru cuno~~int:1, intru
ibdelunga rabdare, m bunatate, intru DuCtiul ::snht,
in dragoste nefatar-nica-; . ,,..De la Judel de cincl-orl
cate patru-ged fara una am luat; de trel-orl cu
toege 'am fost Mtnt, odati1cu petre 'am fost im~}:Ocat,
de trel-orl s-a sfarimat'corabia cu mine, 0 n6pte ,,,~i
o gi intru adanc am zacut. In primejdH in riur], -1n
primejdil de catra talhar'i:, in primejdil in cetllt1,in
primejdH in pustH1 .. "."(II Coririth_6;4-'-6. 11,24-26) ..
Nu tu ore, cand intregnl . neam al .(j-alateriilor se iptorsese
la observatiunea 1}i indeplinirea legei, . a1 ~trjgat graind:
""Oel cevoitl s:1 , ve indrepta~'f .pr:il11ege, din char ap,
cagut" (Galat. 5, 4)? Cat nu te-al jelitatuod, .1}i ioctl. mal
dore~e'I' 0 viat1! atM de schimbaciosa? DaCi!, iose, nimic din
. \pte acesteann ti s'a intarrml;;1t, citpte ' cele ce a'i s1!ver~it
Ie-a! saver~it farll, nici-o ,.f.[ic~i , eL !:line"uu trebuia 6re~a,
fHnd in nesiguran~a . ge viitoriu, sa te grll.be~cl a ajnnge la
un liman lini1}tit ?"Care . negutltOl'lU, spune~mr, itvend plina
corabia cn. mnlte boga~ii, .ar p.refera inca, ,a naviga mal de,~
.p,arte, pe~and inaintea sa estelim::,l.Dnl aqelalioitit, nnde
el.se pote-rel.Jausa? Care luptatoriu :ar prefera inca a se
Inpta, dupa ce a ..v.enit timpnl deja de afi incunnnat? Care
general, dnpa ce sa t~r.minat deja resboinlQu slavit,,1}i trofee;
ar mal primiip(i:8 ,de a se osteni ~i deaphne armata in
ordine de batae, in loc sit se repauseze? Cum? Tu care al
trait 0 viata ata.t de amll.rita, mal voe1}cI lnca a remfmea
aicl? Nu tu ore qiceal; "Me tem , canu . cumva altora
propoveduind, insu'ml sa me fac netrebnic" (I Corinth.
9, 27)? Dacll nn de alt-ceva, cel putin macar pentru aceasta
trebuia sit dore~er a scapa de aeeasta via~a. Daca cele presentear fi fost4nd'trcate de mil de bun1'l tl1~l, totu~I. pentrJl
Christos cel dorit, ar fi trebuit a rivni scll.parea de aceast~
via~a. Val! Ce snflet fericit! Nimic nn este egal cu snfletu:
luI Pavel, ~i nier nu va fi I Te teml de viitoriU, treer prir
mil de durerI, si totus! nn voesci a fi cu Christos? - .Nn
(lice el; ~i aceasta tot pentru Christos, pentru ca sa fa.<
mal ata~atl' inca de Christos pe tot! aceI pe cariI J'am fncul
servl al InI, pentru ca plante Ie ce leam plantat, sa fac!
roda. Nu m-al aUQ.it spnnen1, ca eu nn caut interesnl meu
ci acela al apropeluI? Nu a1 au(lit cam'am dat pe sine'm
anatheme'f,numal ca sa pot apropia pe multI de Christos ~

Eu decl, care am preferat acelea, nn ore cu mult mal ales

voiU prefera aceasta, pll.gubindu-me cu placere pe mine insu'mI, prin intar(lierea mea de a me uni cn Christos, numaI
cll. sa potll. fi vre-o mantuire pentru den1}ii ? Cine va spnue
pnterile tale, Domne, d\ nu a1 lasat pe Pavel sit grelSasca,
~i ca al arlitat omenirel un astfeltD. de, hltrbal;r ?,.!re,aci , Jau~
Qat pe tine to~I ingeril 'iutr'un glas, cand aT fitcnt IStelele
:;;i cand a1 flicutsorele, iuse nu ;1tata,. pre cat te-au laudat
candal grutat omenireI pe Pavel! Deaceia rna! stralucit
a deyeniLptlmentul de cM ceriul, mal' luminat de cat lu-minasoreluf, mal' stralucite sclipirile. ~im{tl -' 'incantatore
mz.ele ce emana din ell El nia, produs none fruct, un dora
grau mgfll.~at, uic! r:OdiI deacele cultivate, ci fruetul evseVi~l pe care I-a dus la, maturitate, ~i pe care il ridicade
jos orI-de-cate or! cadea! Sorele ,ace$ta"'d'epe cAriU, 1)n va
putea nieI-odata , ~jnta , mngurif cel pUtregI a1 pomilor, pe
caud Pavel intorcea pe eel carl aveau ,mil . ge putregainr'f,
voiUst). dic mil de, pecate_ Acela 8e ,.as.cunde:"noptea,eara
acesta ineontjnuu J.~sboie~ce pe. dTaiv~ c~cl nimic nu }a
.o[,))'it, nimh~ nukt stapanit. Acela purtatRl'Il"se pe bolta ce;
riulul, slobode din Intil~ime razele sale jos pe pll.ment, ea:r~
acesta rasarilld de jos, nu a umplut de lnmina numaI itJijloculceriuluL ~i . al pamentulul, ci de'ndata ce ~i-a deflchis
gum a umplut de pl1'lcere negrll.ita chiar ~i pe ingerJ: rCad
dara pentru . un peclitos ce . se.~Jioertl~e se face bucurje
mare in ceriurI, darll. el care de la cea dintel cnventare .a
vinat pe mul~l in Domnul, cum sa nn nmple de bucurie
pnterile cele de sus ?~i ce (Iic? Ajnnge ca Pavel sa VOl':':
biasca cM de putin numal, ~i puterile cele cere~ci sa .se
veseliasca ~i sa sa,lte de bncurie. Cacl dacit muntil sliJt.a.u
ca berbecil cand 1srailitiI au ie~it din Egipet, dara ore cand
ominiI se stramutll. de pe pament la ceriu, cata bnchrie
cregl ca, este? De aceia deci, a remanea 'in trnp, mal' de
folos este pentru vol.
])ara nol ce jnstificare yom avea? De muIteor} e
s?rtit tUiva ca sa vietuiasc1't intr'o cetate mica ~i sitracli,
~l cu tote acestea nu prefera a se duce aiurea, ci remane
acolo; Pavel urma a se duce la Christos, ~i totn~i nu vOia,
-la . Christos, 1ic, pe care atat de mult il doria, in cat
pentrn el preferase chiar i gheena, -ci voia sa remana aiel
l!lptll.nduse pentru ominr. A~a dar a cescnza yom avea?
Ore tot-deauna trebuie a ne aminti de Pavel asa cnm s'ar
'int1l.mpla, farli a trageniscareva invlit1'tmiute, .liiscareva fo16se? Prive~ce ce spune el: a arll.tat, ca a se elibera ~i a
71528

42

OMILIA V

43

OMILI,\ V

se duce 1a Christos pste eu mult mal bine, indemnanduj

totQdata _de a !fu se intrista pentru ace::it.a; a aratat apol,
ea chiar de ar remanea, oface aceasta pentru densir, si nu
din cal!sa vicleniel du~manilor lor. Ded pentmca sa cread3i
ii, ani.ta i?i causa pentru care remane . Daca aceasta e abo
solut trebuitor a 0 face, voiu remanea negrei?it>; i?T nu 0
(iice in mod simplu . .ci impreuna eu vOl voiupetrece,
adeea voiu fi ve(lut de voL Pentru ee? "Spre sporirea
v6stre L bucuria credinte1." Aiei iI imbolde~ee, ea 6recum sa fie eu bagare de sarna la faptele lor. Daca pentru
vol remAn,Qice, luatr aminte ca nu eliIDv11 'sit face~l de ru~ine remiLnei'ea mea: Urmand a videa pe Christo::>, eu, pen- .
trusporirea . vostre, am prefe'l'at a remanea. 'Fiind-ca presenta '. meaeontribuie-.atat la credillta cM si la bucuria
v6stre'" de aceia ,am preferat, a remane~ ..;~ Dal:a 6re 'ce? El
rem a,neanumaI ~}y~ntru FilippenI? Nu rema.nea numa'i pent.ru
den~il';eara aceasta 0 (iice mal mult oca Sa'I satisfaca pe
denl?il;pentrlldragostea ce aveau ea~l'a . el. ~i cum era ca
d e n~iisa sporiasca in credinta? Ca . rha:Lmult sa ve apar
pre vol, <;li'ce,ca pre -ni~te pUT, carT nunevoe d:l "uici. ma,
p!tna,cevI sevor invlrtoi?:i ar.ipele. Aceasta ed0vada mareI iuhirLceavea cMra i1. Tot astfeiiu
DOl fa~ern cand
voiql $a, stiniulam pe cineva, cac1, g,icem~ pentrn tine am
remas,ca si:\. ,te fae om -bun ~i folositoriu. > "Pentru ca
lauda 'V6stresa sDoriasca intrn.. Christos Iisus prin
miI1e,prjnyenire a: m eaea ral eatl'a. vol." Al vegut,
ca a ',.fi en vol aeeasta insamna ? Prives ce llmilinta lUI,
cacrd~pa: , (i 'a(liR spre sporirea v'6st;'~; apoi ar~t{ea
aceasUt6si spre folosul lUI, ceia ce >dealtfeliu face i?i
at.unc'ic~hdserie eatra Romani: ]] Aeeasta este ea'::sa _.m~
mangaiOimpreun<l en voi", dupa ce mar sus a (iis- :
])Ca sa , v'e ' dau v6ue eeva dar duehovnicesc. (Rom.

si

1, 12, 11) ~

Dar ce ItlSeamna: nCa Jauda v6str~ sa sporiasca"?

Adeca a trai corect, cacl aeeasta este lauda in Christos, a
se rezerna pe c'fedin~a. "Cael care este na.gejdea n6str~,
sau bucuria, sau euriuna lauder? Au nn i vola
(1. Tesal. 2, 19)? ~i in alt 10c: ., Ca laudav6stresuntem
nOI, preeum i VOl a n6stre" (II. Corinth. 1, H), adeca
Cit sa me laud Cll vol rnai mult . ~i cum? IlCa sa sporiaseii lauda v6stre" gice, a deca ca sa am ocasiunea a

me lauda mal ll}ult, progresand voUn virtutile evanghelice.

])Prin venirea mea earul ea.trJ, voL a Dara te? A venit 6re
Jadjjn~i'i? ~i aC.e asta se cere a se i?ci, daca a venit? "Numai cu vrednieie dupre evangheJia:- lUi Christos sa
petrecetl" (Stih.- 27). AI ve~ut ca de aceia a spus t6te
~ele de mal sus, ca mal wult sa-I indemne de
se indeletnici cu virtutea? Dara ce inseamna nnumai U '? Acest
n umal este eeia ee se cere, ~i nimic_. alta; rind aeeasta
Vel. ft, nimie trist nU "se va 'petrece eu voL'.,;C<lSau venind"_~i v~g.endu:ve, sau ne-fiind de "fa~a,sa(\rideele
v entru vol" (Stih. 27). Nu le (lice acestea:aacum deja
se dusese i?i sosise la iI, ci daca aceasta se V~t'intampla,
sau 8i nefiind fa~~, sa pot a me bucura. ' ..;S<1 aud ea
stati intr'un ducb ~i intr'un suflet." Ac~:ista: este mal
eu sama ceia ce, :reune~ce pe credincio~I ~i cimenteazadragostea ,dintfe iI;C!lsa fie una {loan 17, ,11),cacI ;;t6ta
impariitia ceselmpare?hiaza intre sine,sepllsti'ece"
(Math. 12, 26). .De acela ~I Pavel peste tot lo:cuLsfatuief2ce
la concordie. De aceia ~i Christos (lice: ]; Intnl aceasta va __
cun6ce lume,a . ,C~ suntekl ucenicl afn~eI, ..' de vep
a yea dragoste)ntre VOl" (loan 13, 35); ,;Saa.ud ea
stat! intr'un dueh . i intr'un suflet" adeca <l1d 'c'nmva
:liind in a~teptarea mea sa ve lenevit< l}i " apol .llevedendume venit Ill, VOl sa ve molei?itl eu to.t~ll. '. Eupot a
me bucura deopotriv[t ~i dirJ au(lite numa'!. Ce . vra sa
(iica ,: n intr'lHldll'ch"? Adeca in aeel<ilcharal coneOrdIel, acelaal bl,lllel: vojn~I. Cael .UnU! este dnchul .adeca
Ulnd cu totilavem un duch; dara a avea :a:cela~l
duch ,
,
<'ste aceial?I cUa,fi un suflet. lata ell. vorbaunsuflet se
Ill. aiel III lnsemnare de coneordie, ~i iat1'l ape;'! ca II),al multe
sllflete se represinta prin vorba"un". Astfeli,u, c,hiar era ill
vechime: "Eara inima i sufletul multimel celor ee
au ereg.ut, era unul " (Fapt, 4, 32). ,)mprtiuna nevoindu-v~ 1) pentru eredinta" evanghelieL U Dara ore
pentru credinta evangheliel sa se lupte Impreuna? E posi-

a:

'". ,

oj

..

"

"

"

"

"

_.

_ . ') Te,xtul grec este precum urmeaza: ,,~OY(l.&).o1iYns ~ 'iI ,,[o~z~

'1:00 .0"n').,(Oo, Verbul aOYr~S-Hw nu inseamna a se nevoi ci a se lupta
impreunii cu alWi, Dec! tradu cerea justa ar fi: luptiilldu-ve impreunii
pentnt credin!a evanghelieL 'rr~ d.

OMILIA V
OMILIA V

bil aceasta? Nu cumva p6teil se resboiau unil pe al~iH

Nu, ei pare cit Ii snune: Uni~i-ve impreuna, .in. lupta pentru credinta evimghellel.>
,,~i nesfiindu-v~ intru nimic de cel improtivnicl~
care acelora este ari1tarea pergare'f,ea.:ra v6u~ a
mantuirel, ~i aceasta - de ' la Dumnegeu" (Still. 28).
Bine a (lis eLnesfiindu-y~, ,, cacl astfeliu sunt indreptate
t6te tendintele dn~manilor, ca sa spede numal. NicI intr'un
cas, (lice, orlce s'ar intilmpla. chiar primE'jdii, chiar intrigI.
sll nu ve stiitJ",c11,eI aceasta este caraeteristica 6minilor corecti'. Aceia nimie alt nu pot "face .de "cilt sa sperie numa!.Dara tiindc11, er~_ .. natural ca ii sa se sperie au(lin\i de milltele suferinti ale lUI Pavel, de aceia pare caligiee: Nu
ve spun ca sa nu ve nelini~titi de loc, ci s11, nuve stiitl, sa
DU ve temetl,qLJnci1 mal mult sa} dispre~tiitL Ca.ei daca
VOl" ,,-idea ca de l?i filuresc .JIlii . de viele~uguri ~i totu~l nu
pot niei macar 1311, ve speriE','d~' a}cf ' vor aveadovadct perderel lor. Daca astfellu yeti sta, de aiel seva face invederata perdere~ lor ~i mantuirea v6stre. Cand . persecutoriI
nu pot vllUtma cu nimic pe eei perseeutaty; eand eel cn
cugeta rele asupra altora, nu pot eu nimiC ' vat1:tma; cand
eel ce stllpanese - nu~ pot\J~we nid un reu -.celorstllpaniti t
6re de aid nu Ji se probeaza "cu .. eviden~lle~Hsunt perdutl't
cll nimie nu pot; cli. t6te ale lor sunt fall?e, sunt sl;:lbe?
,, ~i aceasta de Ja Dumnegeu, (lice, caclv6u~ vi s-a
d:Huit pentru Christos nu numaI inti-uel .a crede,
ci i pentru densul a p,\tilPi" (Still. 29); ....Earll~T ii in
vata de Gl'~i modera gandurile lor, atribuind .totul lUI Dumr.eqeu, eara a suferi pentru Shristos e1 0 nume~ce char.
<A~a dar nu ve sfiitI, nu ve ru~ina~l, did al:1uferi pentru
Chri:;tos este un char eu mult mal miraeulos, de cat eharul
de a invia rnor~il ~i a face minnnL Aici eu su'nt datornieul,
earll aeolo (a suferi pentru Christos) am datornie pe Christos.
Astfeliu cll nu numax nu trebuie a ve ru~ina, ci inca a
ve bucura, ea unia ee aveti char. EI nume~ce char I?i virtu~ile, nu inse cIe acela~1 fehu ea ~i celelalte, cl'icl aeelea
in totalitatea lor depind de Dumne(leu, pe cand aeestea depind f$i - de not Darll de vreme ce I?i aiel partea cea maT
mare de ac~iune este a lUI Dumne(leu, de aceia (lice cll. to
talul este allul, cu care ocasie nu destiintaza jiberul ar
bitru, cinumal cal face mal modera~l ~i reeunoscatorL
"Aceial lupta avend, care a~l v~gut intru mine,

45

~i acum a.ugi~I ,. (Stih. 30), adeca, ave~I si exemplu. :Aiel

earll~j' Ii inal~a, arlua.nd crt pretutindenl ~i i~l t6te oeasiunile,
ii: sau luptat deopotrivll cil aensU!, ca ali avut aeelea~i IS,
pite ea ~i densul. Nu a gis a~I augit, ci a~l v~gut, CMI
Sl acolo In cetatea Filippi sa Iuotac PaveL Dec} aeeasta
este 0 mare virtute, pentru ()are ~i Galatenilor scriind Ii
(lieea: "Atatea atI patimit in zadar? de este ~i in zadar"
(Galat. 3, 4), ~i Ebreilor eara~lli qieea: "Aduceti-vtl aminte
de gi!ele ceJe mal dinainte, intru care luminindu-v~
multa lupta de patiq1Ia~I suferit, pe deoparte Cll ocarI
~i cu necazurI priviala , facenduv~" (Ebr. 10, 32. 33) ~i
Macedonenilor (ThesaloniCenilor) seriind Ii spunea: "Cil aceia
de nor spun ce fel de intrare am avut la VOl",
~i earll~l: "Ca vOlti~I fratilor, intrarea n6strtl la
VOl, ea n-a fost oearta" (I Thes. 1, 9. 2, 1), f?ii.nfine
tuturor acela:;;I lucfu njll.rturise~ee: )upte ~i stramtorarL
Dar aceasta nu se gase~6e astllqI pnntr'e nOI, pote- c11,. c:l
mult sll plltimiascl'l unia paguba in averile lor. Darll ~l In
aceastll privintll mart\1rise~ee mari lUCl-urI de denl?H, _cll.eI
unora Ii (lice: "ca jefuirea averilor v6stre, cubucurie a~l primit'o", .e araaltora Ii spune,,: "Ca bine a
voit Macedonia ~i _ Achaia a face 0 1m parta.~ire 6recare
la saraciI sfin~ilorain Ierusalim" l?i eari1l?I: "Ca rivna
cea dintre voI,a: indemnat pre eel mul~i" (Ebr; 10,
.
34. R.om. 15, 26. II Corint. 9, 8) _
1) Ai V8gUt lau'!~e}e ce se aduc bllrbaWor de atuneI?
NOl nu putp-m suferi ;nicI' palme peste obraz, niel vreo r~.
nire nid vreo ofensll ..si nie! vreo paguba de banI. Acela
cu tovii fiind rivnitoix~i marLir'i at adeveruluI, se luptau
piinll la unul, earanoile ni sa reeit dragostea eatrll Chns
tos. EarllsI me vM sHit a acusa lucrurile lumel presente.
Ce sa fac'? Nu voiam, lnse me v8d sili t. Daea prin tllcerea
n6stre'!ar disprnea asemenea fapte, a.tund ar fi trebuic sa
tae; d~r dacfl. nu numal ed dispar tacend nOl, ci ~nca mal
mult se inr8utatese, apoI atund e ner-esar a vorb~. Cel ce
aeus:l pe cei ee peratuiese, daea chiar nimic alt nu folose~ce,
I) Partea morald. Mu\te cal a pregatit Dumnegeu pentru nOl,
ea sa nu pecatuim; ca nol eu totii avem nevoe de mliostlvlrea luI
Dumnegeii, ~i ea nimie nu manie pe Dumne<,l.eu . mal multo ea aceia
de a fi cineva nell1i1ostiv. (Veron.)

46

OllULIA V

OMIL1A V

cel putin nU'1 las1l. de a inaillta mal mult In peeate. Nici

un suflet nu pate fi atat de Ilerll~inat ~i impertinent, ca
au(lind incontinuu infrunt1l.rl pentru orecare fapte rele, sa
nu se ru~in eze ~i sa nu pIece ochil In jos, din causa mul
telor reutatI. Au, de sigur, chiar si eel desbraca~r de rusine
un dram de sfia!a, Cael Dumnedetl a sMit in natura nostre
ru~inarea de faptele rele. Dec]; fiindca nu era deajuns ca nu
mal frica sa ne cumintiasd'L, a mal pregatit inca ~i altemulte
c1l.1, spre a nu peeatui, ca de pild<1: a infrunta pe cel ce pec1l.tuiese, a se teme de legile existente, a iubi slava, a se gandi
la prietenie. Tote aceste cli! sunt preglHite de Dumne(leu,
spre a nu pecatui. De multe or! ceiace nu sa facut pen
tru frica de Dumne(leu, s'a facut pentru frica de ominI.
Ceia ce se ca\ltll, este, Cft mal 'uteiu de tote s1l. nu peell,
tuim, apol ca sa reu~im a 0 face aceasta pentru frica de
DumneQeu, aceasta e pe al doilea plan. Pentru ca de ce
Pavel sfatuie~ce pe cel ce vor a birui pe vra~ma~f, sa 0
faea aceasta nu din frica de Dumn e~eu, ei de a nu cauta
ra.sbunarea? "Ca aceasta facEmd, ~iee, c1l.rbunJ de foc
gramad e~el pre capu1 sM U (Rom. 12, 20). Deocamdata
aceasta se cere, de a sa.ver~i virtu tea. Cum Qiceam, ded,
noI avem In nOI ore-care sflala, cand facem fapta rea si
din contra avem multe bunurt naturale, voiil sa qie aple~a.i'l
naturale d\tra. fapta bunrt. A~a de exemplu totI (iminiI de
la natura suntem impin ~'f catra milostenie, clltri\ filantropie,
~i niel un bun nu este in Datura nostre de insemnatatea
acestuia.\ De aceia eu drept euvent ar putea eineva sa cereeteze, d'e ce acest bun a fost s1idit mal eu sama in natura
n6strti, de ce suntem apleca~i de la natura de a pJftnge, de
a ne indupJeea la ruga min tea altora, de a fi gata catra milostivire. Nimeni nu este din natura Jipsit. de manie, nimen}
nu este din nat:lTa Jipsit de ore-care vanitate, nim en! de la
natura nu este stapan pe iuteala, pe cand a fi milostiv ~i
filantrop dUra altH, sta jn natura omuJul, orlcftt de crud
ar fi el, orrcat de sl'ilbatec. ~i ee este de mirar~.J..... cand nOI
avem mila pana ~i qf,\. flare salbateee? Aceasta e proba ca.
mila este 13M ita ill nol chiaT cu prisosint1't Chiar un puiil
de leu cfind videm crt este betejit, inca. simtim ceva mila:
apoI cu atM mal mult cand e yorba de cel rle 0 specie eu
noL Prive~ce ell,tl omen) betegl sunt primprej urul nostru;
el bine, aeeasta e deajuns de a mi~ca mila nostre. Nimic
nu multamp~ce pe Dumne~eu atftt de mult ea milostenia,
ea eleimosina (~As'fJ(J<o::;6v'~). De aceia eu oleu (SA(J.lO'l) se un-

47

geau preo~iI in legea veehe, cum ~i regi"f ~i prorocil', e1l.c'i

oleul era simbolul filantropiel lUi Dnmneqeu I). De aici mal
Inva.tau, c1l. ~i stapanitoriul pOpOruJUl trebuia se aiba mila
eAtra supu~il sel, ~i ea Duchul va veni in om prin mila,
fiind-ca Dunmeqeu se milostive~ee cMra ominI ~i este fiJantrop. "MiluecI pre top:, ea t6te 1e potI" (Intel. Solom.
11, 24). De aeeia se ungeau eu untde-Iemn (S),awv), cl'icl
preo~ia din mila (sAzo;) 0 a fa.cut, ~i regil cu oleu (untdelemn = ShlOV) se ungeau. Chi<lT de ar ia.uda eineva pe
vr'uIJ st.apanitoriu, nimie mal potrivit nu-] va putea Q.ice,
de eM n mila ta, milostivirea ta", eael partieularitatea
st1l.panirel este de a fj milostiva. E u~or de priceput ea l?i
lumea a fost facuta de Dumne(leu din milostivire; l?i deel
l?i nol trebuie a imita pe strtpanul nostru. "Mila omulul
catra apr6pe1e seu, eara mila Domnulul preste tot
trupul" (Sirah. 18, 12). Cum jnse este preste tot trupul?
De ar. llumi pe peeatos, sau pe eel drept, cu toW avem
nevoe de mila lUI Dumneq,eu, to~i ne folosim de densul,
llumiasea.-se el - Pavel sau Petru, sau loan. Dar apo!
asenltlli ehiar pe den~il spunend, cl\c'i nid nu e nevoe de
euvintele n6stre. Ce dice asa darrt acest fericit ? " Am fost
miluit, ell. ne~ci ind> am facut intru neeredinta U (I Timoth.l,lS). Dar ce? Dupa aceasta nu a avut nevoe de
mila.? Asculta ce spune: " Mal mult de cat top: aeeia
m-am osten it, il1Stl nu ell, ci darul lUI Dumnegeu,
care este eu mine'; (I Corinth. 15, IC)). Eara despre Epafrodit (lice:"A fast bolnav apr6pe de m6rte, ei Dumnegeu I-a miluit pre el, ~i nu numa'l pre el, ci ~i pre
mine, ca nu Intrista re pes te intris tare sa am" (Filipp.
2, 27), ~i eara~l: "Peste masura am fost Ingreuiat'l ~i
pAste putin~a, jn cat n'aveam nOl nadejde nieI de
via~a, ei singur'l intru nol judecata mortil am avut,
ea :3a nu fim nadajduindu-ne spre nol, ei intru Dumnegeu. .. ca rele din m6rte ea aeeasta ne-a izM ,Tit
~i ne va izb3vi ", !?i eara~I ,,i m-a izb avit pre mine
') . NoW. D i ~erea E)..u.toy inl>eRlflnii o7~u, uutdelemn de masline,
masiin, ,au maslina, pe eand E)..so~-oo, inseamna wilii,
1nilo ~tivi)e, de unde i;1i z),s"1jI'-0~6Y"1j. Sf. Chrisostom inse, Ie ia pe am an
done in aceia~i inseinD::l.re, mal mult ea joe de cuvinte i figllra rl.
tori ca. Trad.

din

.),'1.[(1.

4\J

OMILTA V

OMTLIA V

din gura leulul, ~i me va izMvi Domnul. (( (II Corinth.

1, 8 -10. II Timoth. 4, 17. l~). ~i in fine peste tot lo~ul
vom gasi aeelaf?l lueru, adeea "elf. eJ'se Jauda. eli a fost man
tuit prin mila luI DumneQ.efl. Dar~i Petr.~ tot perMu ea
a fost miluit de Dumnegeu, a putut fi cem ce a fost. As ,
{lUltlt pe Christos ca.nd gice catra densul: "S\mone, Simone, iatii satana v'a cerut pre volca sa ve cearna
ca grfiul, eara ell m-am rugat pentru tine ea sa nu
peara credinta ta" (Luc. 22; 31. 32). ~i loan tot prin mila l~r
Duinnegeu a fast-af?a d.\lIW: cum n ~cim, f?iin fine tO~1 apostollI.
Pentru ell. asculta ce 4tce Chrlstos: "Nu vol m~a~l ales pre
mine, ci eli vam al,es pre vo):.'E.([oan 15,16). T9.!AC:u 'un
cuvent avem nevoe"de mila luLDumueQeu, "ea mila Domnulul, (lice, pre.ste , t.Q.t , trupul" Dar daca Haveaii nevo ~
de ,' lllila lui DumneQ8u, apoI ce am putea QlCe pentru no~
cef?tial~al~I? Pentru ce, spune'ml, resare sorele peste , cel
reJ,' ca peste cer bunl? D.H ore daca ar'p'loua... .t,()t anul, nu
sar perde tO~I? Dar daea ar urma to~ ll:nul see~ta? Dar
dacli .ar ploua cu foc? Dar daca ar-tnmlte mu~tl} Dill' ee
gic? Daca ar Ii' faeut ca intunereeul sastap~ni3lSf)~;'-ca a}ta
d"aM., ore nu sar perde to~l? Dael't ar sgudm pamentul, ore
. riu sal'~perde to~l'? "Oeeste ' omul ea'l pomenecl pre
e1 "? ' Este nemerit a'eum ' a <;lice: dacrt numaI ar ameninta
pimentul, en toW a~- deveni un mormllnt,:,." Oa 0 picatura'
de ap,'\ din vas, (lice~ astfeliu sunt natjl~nile inaintea
JUI, ca praful din balanta se vor socoti' (Isaia 40.. 15!.
Pe' cat de usor oi este nouij de a misca limba c1l.ntanull1l,
-to t pe atat 'e de uf?or luI Dumoe<;iell de a perde tot,ul,,~i ~
face din nou. Ded el, care are atata putere ,as'U;tll.1'~ \!iIiestre,
vegendu-ne pe fiecare gi pecMuiod, f?i totu~\ nepedepsindu-ne, ore nu e cert prin &ceasta ca el ~ine in m1l.na mIla
Dara apoY nol. videm crt f?i animalele exista pnn mIla Ill!.
Ominil i dobitocele vel mantui D6mne(( lPs. 35;7).
S.a uitat pe pameQt, l?i I-a u(llplut pe el de vieta~L ~i
pentru ce? Peotru tine. Darli p~ tine pentru ce tea fi'tcut?
Pentru bunatate. Nimic nu e mal bun ca mila; ea ste
ca.usa luminer de aiel, l?! tot ea e causa luminel ~i de
acolo. nAtund va resari de diminea~a lumina ta ((
(lice Profetul Isaia (in cap. 58, 8); inse cand? Cand vel fi
milostiv catra apr6pele. ~i dupre cum .01eI11. (un~delemnul)
acesta proeura lumina, tot asemenea ~l e18lmoslOa l1l pro

cura lumina mare ~i minunata acolo. De5pre ' . ~'Ce3t. niefl.

."- voiii sa. . ~Bleimosin1\,- mult':!. yorba face Pavel. Astfeliu
asculta-l p6 densul vorbirid';' "Numal ca sa ne aducem
aminte de ce'i."saraCi" (Galat. 2, 10); alta datl1 "De va
fi eu putin~a a merge ~i eli" (I Corinth, 16, 4), l?i in
fine peste tot loeul II veQ.I pe densul, in dreapta~i in
stllnga, ingrijindu-se de aeeasta. ~i earaf?l: "Sa se inve~e
~i " al' no~trl , sa porte grija de fapte bune ... ", f?i earl1f?l: "Oa aceste~ ,)'iUnt cele bune ~i de falos ominilor"_
Ae~m aseulta ~i pe altul spunend: "Milostenia izbave~ce pe altul de marte" (Tob. ]2'~9), l?i aiurea: "De
vel lua mila l)ta de la nOl, Damne, D6mne, cine
va suferi?" (Ps.129, 3), f?i eara~l: nMare ~ieinstit lu cru
este omul milosti v" (Prov. 20,6). Aceasta este caraeteristie,t
omulnl, dd a fi 1lIi1I),.;tiv, ~i mal cu sanH aeeast<i e caract eristica luI Oumm'<;i8u de a milui. VeQi cata putere are
mila luI Dumnegell? Prin aceilsta a f<leut totul, prin aeeasta
a faeut lumed, ph'd~ aeeasta a faeut pe Inger!, adeel1 prin
mila$i pentru bu'natat.e numa!. Pentru aeeasta a iufrico~at
pl\na ~i gheena, mimal ca s'\ putem ea~tjga. implir1l.~ia ceriurilor, earl1 aceasta impara~i8
yom ca~tiga prin milostenia catr!l. apr6peJe~ De~e cregl tu ca a faeut Dumn~q~ u
totul ce videm? . Or\l nn pentru bunlHatea lui? Nu pentru
filantropii:L lur? De vel intreba, de ce a f<'leut aceasta, sa u
aceia, peste tot locul vel gasi bunatatea lui ca causa.
Af?a dar, sa miluim pe eei deaprope a1 no~tri. ea sa
fim l?i noI milui~L Nu atilta pentru deof?iI stringem milos
teniile aeestea, cat mal eu sama pentru nOI in acea <Ii. Cfind flacil-ra foeulul aef:>luia va fi ingrozitore, oleul aeesta (eleimosina)
va fi stringatoriii de foe, in acela~I timp inse l?i cansa luminel
nostre. Cu ehipul ae8flta. yom putea scapa de ace I foe al ghe
ene'i. Nimic nu mani e pe DumneQeii ati1ta, ca a fi nemilostiv.
A fost adm, inaintea lUI datornicul aeela, carel datora 0 mie
de talantI, ear el milostivinduse la iertat, pe cand acesta
nu a iertat pe fratele lui, care:J~ datora 0 sutll de dinari, cil
sugruma, ca sa I platiasclt; dara pentru aeeasta fapta ~i
Domnul la dat pe el muncitorilor, panrt ee ya plrtti tota
dat0ria. A eestea augindule, iubitllor, slt fim milostivI catra

48

l) Nota. Versu! acesta este ; "De te vel uita . Ja fara-deJegl

Domne, Domna, cina va sllferi ?" In citatia Sf. Chrisostom a mal
mult un Japsus memoriae, Trad.

50

OMILIA VI

cei ce ni datorese sail ni gre~esc. Nimeni sl1 nu fie resbunMoriu, dacli voe~ee ea sa nu se nedrepta~iascli singur, caei
nu atl1ta n supara pe aeela, eM pe densuJ se nedrepta~e~ce.
~p.aceJa p6te c:1-1 va ierta Dumne(lE:u, sail ea '] va sili sa
pH'ttiasca t6ta datoria sa; dar tu care nu ier~I nieI maear
gre~alele apr6peJu't, cauti inca imparatia eeriurilor? Dec!
C11 s<1 nu pMimim, sa iertam tuturor, eacl noue ni iertam.
Cl1nd nOl iertl1m pe aWi, ~i Dumne(leil va ierta pecatele
n6.stre, ~i as~-feliu ne yom invred~ici de bu~urile vi.it6re,
pnn darul ~l filantropJa Domnulm nostru JISUS Chnstos,
earuia impreunli cu Tat~d si eu Duhul Stint, se euvine slava,
stapl1nirea ~i cinstea, aeum ~i pururea !ili in veciivecilor.
Amin.

OM IL I A VI
"Deel deeste ' yre-o mangaere iotru Christos,
de este vre o Yoire ' Quna a dr8gosteI, deestevre-o
imparti'lire a " ,D1,.lchuli,l i, de este vre-o milostivire i
indurare, implihiHbuqmia mea, ca aceia\ sacugeta~l, aceial dnlgo~te avend, un suflet fiind" utia cugetand, nimic ctiprigonire, saD. ell slava dearta, ci
Cll smerenie unhl ' pre altul soeotind a fi mal de
cinste, de eat pre ,sine u (Cap. 2, 1-4).
Nimie nu este; mal hun, nimie nu este mallneantatoriU
ca dascrtlul spiritual, a caruia oragoste S;i fav6re eatrrt fiinta
iubitt'l., intreee pe a orle:aruI p;\'rinte trupese. Privei?ce, ee fel
de rugl1minte intr0buinteaza ferieitul Pavel el1tril. Filippenl,
In ' interesul lor chiaro Ce spune el, Indemnl1ndu-I la concordie. r,are si este motivul tu turor bunatl1tiJor? Privesce ell cata
sta'ri1in~~ se roga lor, eu eilt1\, aprindere, cn eat~ patima!
),De este vreo mangaere in Cbristos U ~ice, adec[\ daca
ave~l vre-o rnl1ngaere In Christos, ca ~i cum ar Qiee eineva:
dad:). aI vre-o eo[]sideratie pentru mine, daea al vre-o grija
de mine, daea 31 primit vre-o bine-facere de la mine, fa
aceasta, In acest fel proeedam nol, cand stl1ruim pentru un
luel'll pe care '1 propunem inaintea tuturor eelor-lalte, ~i prin

OMII.IA VI

51

aceasta arl1tl1m tot ceia'ce voiam a. spune. No] cest! pt'lmente~cr amintim de drepturl corporale, precum de pildll cl1n1 ar
<;lice parintele eiUra fiul seu: de a1 vre-o sfialil. cl1tril. tata! tell
de ai vreo amil~tire de cre~~erea til, de a1 vreo iubire eatr~
mine, dacl1 al avut vre-o considera~iune din parte-mI, dael1 ai
avut vre-o fav6re, nu fli dll~malJ fratelul teii>, adeca . in lo cul
tuturor acelora eer aeeastil. recompensa>. Pa.ve I inse nn face
a~a, el nu Ii aminte~ee de nie! un fapt corporal, ei numai de
c:le duehovniee~ef. E ea ~i cum li-ar (lice: Daclt voe~ee
,cmeva a'm! da \'re-o milngaere in ispitele mele si incuraj ax8 in Christos, daca voe~ce cineva a'mi da vre-o mangaere
,pe illbire, daeil. voe~ce a'~i arMa imp1l.rU\~irea lui in dueh,
. dae~ aveti in fine vre-o milostivire ~i indurare, impliniti-mi
' bucuria, faceti-mI pJacerea aeeasta . "De este vre-o mi,
lO$tivire i indurare. (/ Indurare de densul nume~ee Pavel
~onc()rdia dintre diseipuIJ, arl'ltand primejdia ee va resulta
laurmil., dael1 iI nu sunt in armonie. Daea e posibil a me
bucura de vreo mangaere de 1a YOI, daea pot a avea dela
dragostea v6stre vre-o eonsolati1me, d,lea a~I putea sa am
eU , vor vre-o imparta~im eu duchul, daeil. a~l avea eu vOl
v.re:o jmralUI~ire in Domnul, daeli e cu putinVt a fi miluit
~) , a . avea vre-o indurare din partea v6stre, pentru tote
, ac~stea arata~im'j, gice, dra~ostea vostre, de t6te aces tea
me >voiu bueura, de ,,-e Yeti iubi unulpre alLu]" ,)mpliniti-ml bueuria mea. "Prive~ee ce spune el aiel':
,ca sa nu se ereadil. ea sfatul sM este adresat lorl'a
cl1tra unia ce au lipsit de la datoria lor, nu a <;lis faeeti-ml"
ei"impliniti-mI 'I, adicil. ineepetI a sMi in mine; deja mi.au'
d;l.t lini~tea, darl1 eu doresc a merge pana la fine . Dara ce
voe~cl? spune-mY. Ca sa te sea pam de primejdii? Ca sa Le
ajutam? <Nimie din t6te aeestea', <;lice, ci "ea aeeia~l sa
eugetap, a ceia1 dragoste avend (/, in care at'f ineeput.
"Un suflet fiind, una eugetand u . Val! De eate'or! vor, bel?ce acela~l' lucru, din causa milrel IUl iulm! catra den~i'i.
"Ca aeeial sa eugetatl 'I, ~i mal eu sam~t "una eugetand," cil.d rnal mare semniti ,a~ie are expresiunea aeeasta,
de cat cea di~ainte ea aeeial sa cugetap. "Aeeial dragoste a:vend it, adeca nu numal cl1tra eredinta, ei in tote
eelel-alte, rentru ea se p6te de a eugeta aceia~l, ~i a nu
a,:ea dragoste. "Aceia1 dragoste avend (/, adeeil. deopo.
tnva iubind, S;i nind iubit'f; nu eumva tu sa te bucurl de

OMILIA VI

l.i2

53

OiWLTA VI

mal multll, ~i in .schiTno 811 daI altora mal putina, nu eumva

~i in casul de- fa~a. sa aevtlun hrapitoriu; ci, nu suferi una
ea aceast~." Un suflet fiin d", adeea, unind in un suflet
~ii1nprietenino t6te cDrpurile, nu in esenta, nu in natura
IDr, caeiace:!!~ta : nu este pDsibil, ei in buna,vDinta, in gino,
adecfl ca. tDtul !::ill "e fa~a.ca dintl:'un suflet Duma!. Ce este
"un suflet fHnd"? Acea"ta 0. a aratat in <Jicerea,;aeeia_~l
eugetand", aO~ "a. un cuget .sa fie, ell. dintr'un singrirsuflet.
"Nimic eu prigonire." .A:$I:l:tlar...el credea nim~rita Ii aratft
~i-lnijloeul prin care sar putea ajunge-,laacysttesultat.
"Nimie ell prigonir8, sau eu slavadearta, '\ eeia ee
tot-deaunadie, e1'l. aded. causa tuturor releloraeeasta este.
De aiel yin ']uptele . ~i eertele; de aiel zavistiBe ~i~f~~ile, de
aiel reeirea dragostel, . pentrn e~ iubim slav,a 6minilor" pentru ell ne facem sclavi aI DnDrurilDr celDr multLNu ' e PDsibil de a fi inacelal?i timp ~i sclavul onoruri1ort. ~Lsclavul
lUI D'<,ieu. Dareum sa fugim de slava deartll,. eand tu nu
nl-a} aratat nid-D ' cale '1 Aceasta e intrebarea0e~ tu 0. fael
apostDluluI. E'ibine; ascult1't ise~e , ce urmeaz~ .: ~,GLl smerenie unul pre' .a,l~ul socotind a fi mal 'de einste, de
eat pre siile~" YaY! Cum ni.,fi'.xpur.e 81 ;dcfub sistem plin
de fiiDsofie, pentrum ulltuirea nostHL Daya: presupul; <,iiee,
c1't X. e mal presus tie eM . tine, ~i te eonvingI '.' pe sine-tI,
ear nu numaidiCl, adeell daea aI luat t6teihfDrmll,tile, de
sigur eM aco'r~l ' lUI ~i cinste4" . Q.uve~ita, ~i9ac~ tU-l dal
cinstea eeruta,nu .. te tuiburl daca 'I ve<;lI cinstit ~ide . [J.ltul.
Dara nu cum 8'ar intampla sa '1 eonsiderIde -; ri:J almare de
cat tine ci chiar ea e mai presus; " c~:" te intrece itt tote pri
vin~ele, 'eeia ee pare a ti nn exees de umilint!,!,~i .nu ti se
va parea eiudat, nid nu '~l va parea reu.G,bJar de te-ar
vDrbi de reu, chIar de tear cleveti, chiar de trar face orIce
rM, tu sufer) eu brlrblltie, cael il cre(li maimare de cat
tine. Cftnd odata. sufletul teu se va eDnvinge ea el este mal
mare de cat tine, nu va e1'ldea nid-Ddata in manie, nid invidie, orl-cate rele ar patimi de la eL Nimeni nu ar invidi a
pe eel. ce ell adeverat sunt superioriHui. Cand apDI ~i acela,
care se bueurll de atata cinste din parte,tI, se Va arl'lta t ot
a~a ~i el eatra. tine, intelegI cum aceasta e ca un zidiU indo!t,
de ingMuint1l. ~i de el)ncesii reciproee. Cand tu ai eeva vredlllc
de cinste, ~i el cDnsidera tot a~a, niel-odat.a. nu va urm a
ceva trist. Cand 0. a~eme nea purtare din parte a unuia numa],
~i ajunge de a imprlll?tia t6te Mrfelile, dar inca cand e .la
amandoI, cine va putea sa Intrerupa aceasta st'l.torDlCle,

aceastaasigurare de dragDstereciprDcll.? Njmeni, ' $i DlCl

chiar diavolul, cacI in treit, ~i impMrit,-- ba. ~i inmiit este
zidiul dimprejurul cetl'l~I.

.
.
1) Causa tuturDr bunlWitilDr este smerenia. ~i ca s1:1
afli ea a~a este, ase111ta pe PrDrDcul. care <,iice; "Ca- de
a1 fi voit jertfa,_ a~l fi dat, arderile de tot nu Ie vel
bine-voL Jertfa luI Dumneg.eu duehul umilit, inima
infranta ~i s:meritl1 Dumneg.eu nu 0 va urgisi"
(~s. 50, ~8. 19). ~u e VDr,? a aiel , numaI de' umilin~a simpl1'l,
el de umllllltapnn exteti'$lUne. Dupre cum se intampHi si
cu cDrpurile-eand.un CDrp ,ine()VDiat nu sar mal infinge -tn
altul tare, eJ Ol'I-ee ar pati,lnaI 'nteiU el se vanimiei, de
eM se p6tll. patrunde prineelacl;alt - tDt asa si eu 8ufletul
umilit, cael el va preferamaIbine de a patimi rele tot-deauna
!?i de a muri, de cat a ,Se :, seuia asupra altuia ~i a'~J resbuna. Pa.na cand 6re ne Yom tnifi cu aeea t.rufie vrednie1:1
de ris? Dupre cum ridemcai}d 'videm pe cDpH intin(1t3nd
mana ~i amenintand, sau luan9J)etrieele de jos ~i asvirlind,
'. tDt a~a e vrednica deris proetiaominEasca, ' ea:r~ e resul'tij,tul unel cugetarI copilare~cl,a unel jude.eatiimperfecte.
. nPentru efl se trnfei?ce . pamentul, i cenua?" (Sirach,
10, ~). Cugetl luerur] marl, omule? ~i pentru ee? Care e
, ca~tlgul? spune-mLDe unde apDi vine, cit eugetI lucrur!
marl cDntra f~atelul te~ ? N u 6re te im pa:t1l~e~ci ,de aeeia~'l
.natura? Nu Dre de aeelal?Iguflet? Nu a1 fDst Dre einstit
deDpDtriva de Dumne(leu? Dar' p6te e~tl intelept? Atund
e~ti dator ae a mult1'l.mi lUI DumneQeu, ear nu de ate trufi.
Anteia DereeunoSltin~a,ef;te u.l?uratatea minte! Dmulul fata
de Dumne<,ieu, pentru care :se ia de la uensul darul acordat
luI prin gratie. Cel ce se tr:ufel?ee, 0. face aeeasta ell. si cum
el prin prDpriile saleputerLn. reul?it, dar cel ee crede a$a,
este nerecunDseMDriu eatr'a dM~tDriul darulu!. Al tu vr'lll1
bun acordat de DumneQeil ?Multame~ce eelUl ee 't'l-a acordat acel bun. Asculta ce (lice 10sif, ee (lice Daniil. Imparatul Egipetulul trimitend ea saA aduc1'l. din temnitll pe IDSif
I?i ~.1'I.:l i?trebe .des~re viflul c~ I-a avut, de 6rece' tot! inva:
tatn EgJpetulm, eel eu expenenta in a"emenea lucrurf n-au
putut explica ' visul, - I?i urmand a-I ridica in cinste 'peste
tDt'l, ~i mal intelept sl1 se arate de cat to~'l astrolDgiI, ~i
, I) Partea tI1oralii. Despre umilintll, sali smerenie, I?i despre martuna pentru ea, luata din viata Jui David iii a Jul Daniil - ~i ca nu
,
trebuie a fi cine-va lingu~itorili. (Veron)

O~ILIA

OMILIA VI

~~r::ito.r~!! .rpagfi ~i fermecatorII, f?l cu unl:mvent mal pTeSUS

"de ~at tO~1 ~losofil de pe atune), pe Iosif, ~ic, care era co
pI1 IrlC~, l?l III rob~- de altfeliil atunc]' e slav'S mal mare,
cand Vllle farll de veste, fapt pentru care la si filcut mai
de admirat inct'L - dec] ce (lice losif, rand sa 'gasit in fata
ImpilratuJul? Respunde ore da sciu imperate TBa -de si
nu a fost nimen! ca sad contra{'ieze, d cu multa m'~dest{e
~i 'din multa luI recunoi?~.i1:J.t~, (lice: "Au nu prin Dum
ne~eil este.,:: ,,xplicarea lor 1) (visurilor)"? (Gen. 40, 8),
Pnyef?ce, cum el a s!livit peStrtpanul a totei:rJediat, ~i de
aeem a fost ~l este slavit . .Si nu este pU~1TI {hcru aceasta
de a descoperi pe Dumne(le,.Q, ~i a1 arMa ca saver~itoriui
ullor astMiu de fa pte. Cadc81e vorbitE:l lea aratat demne
de credintll, In aeela~I timp~idovada prieteniel lUI cu DumneQeu, ~inicl eil potefiunbun. maT mare, ca acela de a
fi prieteriii l luI Dumli e~eU:. ' "Ca de sa inClreptat din
fapte Abraam, are lau .d'1,illS~ nu dupa Dumnegetl"
(Rom. 4, 2): D~ca cel ,ce se ' invrepni ce~ce de char, se laudll
ca este IUblt" fiilld~clL.lS'aacordat-- acel-' cha;~i are laud~~
illse nu dupa .Q umnegeu, ca aeeli,-ceia ce e dovada mare\'
nostre slabieiur)]::-dar inct'Lcel ...:ce, a primit ~i in~el epciune
de la Dumne(ieu, en ca~mal'mult inca nu ar fi de admirat?
A slavit;,.pe., DumneQeu,f?i a fost slavit de densul. "Pe cel
ce m~ S!c1 vesc pre !nine, Qice, i'i.voiu sla vi" (11m p. 2,39).
Dar apOi as eulta~l despr~,. stf~'frepotul acestuia, Daniil, de
cat care nimenI. na'''fost
cumva , dice
'_
, malhitetept.
,'
.
n Nu
'
'
e~tl mal intelept dec~t D~niiJ?" (lezech. 28, 3). Acest
D.iniil d~ ~i a fost mal pre .sus de to~T in~eleptiI, de tO~1
astrologu, , de t,o_~l gacitoril, P.l'lgif, fermecatorJ'i, si ma'i
pre sus de totll. in~elepcii.lriea; totusl venind inaintea imparatulul, fili ti'etiui'nd a> da respuns' la intrebare, nic] el
nu 88 ingamfa, ci maI'nMiu atribuie totul lUI Dumne(,ipu, (lieend: "Mie TIU ' pentru in~elepciunea care
este intru ~nine, mai multa. de cat la tot1 ominil,
s-a . descopent,o imparate" (Da.niil 2, RO. 46). ~i imparatul ~ cil(lut pre la~a sa !?i 8a inchinat luI Dalllil, ~i a
poronclt sa I se dect dar. Al ve(iut umilin\a? Ai ve(lut' fe
~

1) Respunsul lUI Iosif <au nu D'Qeu este explicarea lor> nu a

fost dat imp~ratuluj, c,i pa,barnic;.tlui. Respunsul ef>tra imperat' e pre
cum urm eaza : "Nu eu, Cl Ddeu va r{)spunde lui Faraon ceia ce-!
va fi spre mantuire" (Gen, 41; 16), Trad.
.

cuno~cin~il?

VI

55

Al ve(iut via~il ne'ngamfdtil '? Asculta acum f?i

pe apostolil Domnulul graind, altll-datil: "Ce cantatl
.spre nol, ca i cum cu a nostre putere sail evsevie.
am fi f<1cut pre acesta sa umble?" (Fapt. 3, 12), fili
altiljJl,tt'L: ,,~i nol ominl sun tern asemenea patimal- ca
vol" (lb , 1 +, 14). Deer, ctaca aceia re~pingiau astfelili .QliO
rurile ce Ii se dadeau, ii, cari'i au filcut pentru umilinta lor
in Christos fapte Cli mult mal marl de cat ehiar Christos,
de ::;igur ca eu pllterea data de el, - "eel ce crede intru
mine, m.. al marl de cat mine va face" (loan , 14 , 12) ,
apolcum nn sunt vrednicl de jaJe si nenorocitl de 0 mie
de ori aeel . ce nil pot speria nid m3car pe tin~arI, dar de
cumpEj ' demonI? Acel ce nu pot fi foJositorI nici macar
ut1li'Iom, 'dar de cum lumel intregl, ~i cu tote acestea cu
get8. lucruri atat de marl, in caL intree pana si pe diavolul ?
Nimic uu pote fi mal strein de sufletul crestinulul
Cft u~uratatea minteL 0 nl1lDesc u:;,uratate, ~i nu sinceritate:
sati curaj, pentruca altceva este aCr'ia, si alt-ceva aceste
did nr[Jia; .a~a ca altceva este smprenia,' f?i alteeva este
servilismul ~i colachi:1. ::-au li[1gu~i[("a, ~i dfl voiti ve voiu
da exempledespre totI ace~tia. Sar parea cil. tote virtutije
sunt garnite orecum din tole cele contrare, dupre cum graul
dinneghiI)1t i?i trand,dlrul din ghimp1. QO[liil de i'ligur crt u~or
s 'ar'};tmagl, pe cand eel ce sun t h1'lrbati desil.ver~itT, eu ex
perjeh~a (je cultura spiritualll, f?ciu sa aleagii cele eu adfl'
verat. buue' cHn cele rele. Aide ded, ca ..S~L , .p.re$enUun exemple'de ~stfeliu de rele, din in3ei?1 Sf. ScripturlL Ai?a dar Cp
esteservilismul, colachia sail lingui?irea? Siva colaehia pe
Davi4 la: ,uCasie, rara pe stapanul sM H defiiima; tot astfeluriilfacea i?i Ahitofel erma Abesalom. Inse nu era David
a~a, .,ci };merit. Lingui?itoriI sunt viclen'i, ca de pilda cand
magi~ gie c~tra imparatul Babilonulul: "Imparate, sa tra1ecl In veCl (Dctnnl 6, 6), a~a C11 magii ace~tia erau lin,
gUi?itorL Inca ~i in Faptele apostolilor multe exemplfl am
g<"lsi cu privire la Pavel, caud el disputa cu Iudeii nu cola
chind, ci eu smerenie.
., De a1tfeliU,l?eia densul cand trebuie a vorbicu curaj.
Caud de exernplu e1 spune: "Barba~1 fra~l, eli nimic im
potriva . poporulul facend, sail a obiceiurilor parintecl,
legat fiind in Ierusalim am fost dat RomaniJor"
(Fapt.. 28, 17), probeazt'L prin aceasta smerenie. Cum ca cu
vinte1e aceste sunt gise din smen~nie, ascultll cum iI mustra
.

0..

'

"

..

56

OMILIA VI

cu asp rime mal departe, cu care ocasie se vede i5urajulluI:

"Bine a grait DuchuL Sfi.l1t prin' Prorocu) Isaia .. ..
cu~ augul yetI augi ~i nu Yeti intelege, . ~i privind ve.t l
privi f?i nuvet! videa" (lb. 25, 26). Al v/\(lut barM.~ie
d.in piutealul? Acum asculta ~i MrlJa~ia lUI loan Botezatoriul, de care a usat dltra Irod, cand" i:a spus: "Nu-ti este
tie slobod a avea pe femeea fratelul tM Filipp"
(Marc. 6, 18). Acesta este curaj, aceasta este bi:ttba~ie,
eara nu aceia ce a taeut Semee f8~a de David, pa care'l
blestema (lie end : ,,Ie~1;-'ie1 Mrbatul sangiurilor'1' ~i barbat fara . de lege" (IIImp. 16, 7), de ~is-ar parea ca ~i a;q,sta
a fost curajos. I;t;J.s/\ nu, nu se pote numi aceaRta curaj, ci insulta
~i impertinentii. ~i limba ne 'nfranatl'l. Izabela 'cand a numit pe
prorocullu "omoritorill al Domnulul seu'4 (IV Imp. 9, 31),
nu a arl'ltat Jbarba~ie, ti obrllznicie,Ilie lnse cand a infruutat
pre Ahav yicend: "Nu eli resvratescpe popor, ci tu ~i
casa tatalul tM" (IILlmp. 18, ' 18j; "a ar1'ltat l51\rba~ie,
precum dease!!1enea barba~ie a arl'ltat~icanda,., vo'rbit dUra
tot poporul: "Pana cand YetI s(;hiop:;1ta de .?-mandou~ .
gleznelevostre?" (lb. 17, 21). Ac~asiaeste 'cu q.dev/\rat
bllrbll~je, aceasta faceau ~i proroci'i. Voe~Cl acum a vedea ~i
cuvinte de umilin~li? Asculta pe Pavel, Gand spune: "Mie
prea putin im1 estp. ea sa fill judeeat de eatra vol,
sali de giua omineasca, ei niel insu'm'f pr) mine flU
m8 judee. Dar nu intru aceastam:am indreptat"
(I Oorint. 4, 3. 4). Aceasta este purt\l.re\l.Cese cuvine crei?tinulu!. Voe~cl a vedea acum ~i lingu~~rea 1udeilor? Ascultao] ce spun jl: "No'f TIU avem impara:t, f:ira numa'f
pre Cesariul:~, . (Ioall. .. ~9, 15). Voei?Cra. videa umilin~a?
Aseulta tot pe Pavel (licend: "N01nu ne propoveduim
pre nOI, ci'pre Domnul- Tisus Ohristos, eara 'fire 0 ,01
slug'f ale vostre prin lisus" (1 Cor. 4, 5). VO~!)r~;:4~
dea colachie si obr1lznicie? Purtarea lUI Abesalom e tip' de
obraznicie, earll acea a Zifeilor 1) tip de colaehie, cl'icl au
trll.dat pe David ~i planurile sale lUI Saul. Voe~cI apo] a videa
fllosofie, earlt nu eolachie? Apo! judecli purtarea lUI David fa~ll
de Saul, cum la biruit, ~i totU~1 Ia cru~at 2). Voe~c'i apoI
')
2)

cartea I a Imp. (23, 15 !;li urm,).

VegL cartea I Imp. Cap, 24.

Ve~l

OMfLfA VII

57

a videa colachia celor ce au ucis pre...,Memfibosthe 1), ~ipre

eari'i l-a ucis David? In scurt <;1icend, obrl'izllic~~se nume~ce
c<1nd cineva se lnfuriaza ~i insultafara motIv, sali cautand
a sa rllsbuna pe sine, sau in fine trufindu-se, - earrt eur:iiJ
~i barba~ie se..'pume~ee cand illtruntlt primejdil ~i morte, ~i
nu _bagtl sarna laprietenia sau dispre~ul altora, pentru Cel
ce nl'idajdniesc in Dumne(leu. Deasemenea colachie~i servilism
este, ~i cand cinevaservei?ce pe unia ~i'i lingui?e~ce in scop
de vr'un benefici(ipamentesc, ear a smerenie, sau umilin~lt
se nume~ce" . ca.ndcineva face aceasta pentru eel ce nMajduiesc in Dumne(leu,~i .pentru ca stl saver~asc1l lucrurI mari
~i miraculose, el sepogora singui' din demnitatea luI. Ded
dacll Ie ~cirn acestea,. ferici~l suntem de Ie vom face, pentru
cll n,l1 e deajul1s de. a' ~ci, des pre cum ~i (lice: "N u aUQit.oril legel,(Iice' c ciJacatoril lege'l se VOl' . ipdrepta."
(Rom. 2, 13), ~i' rnaLajes cbiar condamna pe celce ~cie, fiji
eu tote aCes tea. .este f1:lra fapte oune.
DecI ca$~ putem Bc~pa de acea condarilllare, sa. facem
fapte bune, caastfeliu st\, ne Lucuram de bunurilEr fagllg.llite
prin Chri~tos lisus, .Domnul .llostru, el'iruia se cade slava"jn
vsciI vecilor.Amin.

OMILIA VII
"Oit acea;sta sa se i:1telAaga iotru VOl, care ~i
intru OhristCis}iSus, earele in <ehipul lU1Dumnegeu
fiind, nu rapi~e ~ socotit a fi e1 intoemal eu Dumnegell, ci s-a de~tl.rtat pre sine, chip de rob luand, Intru
as.m~narea 6ininilor faeenduse, i eu inehipuire aflandus(, ca omul, sa smerit pre sine, ascultatorill
faeendu se pan a la m6rte, eara " morte de cruce"
(Cap. 2, 5-8).
Domnul nostru Iisus Christos indemnand pe ucenicil
sel cn.trrt faptele eele marl, se da pe sine de exemplu, cum
') Note'i. Lapsus memoriae. Eboste (II. Imp, 2, 3. 4.) Tl'ad,
71538

58

OMILIA VII

OMILIA VII

l?i pe Tatlll, I?i pe Pror091, . precum acolo unde Qice: "Cel

ast,feliu au feleut Proroeilor mal Inaiifte de vOl"
(Math. 5, 12)-,' sau: ,- "Daeel mau gonit pre mine, i
pre vOl ' v~ vor:.. goni({ (roan 15, 20), sau cand qice:
;TnV{)tati-v8 de la mine, eil, sunt ,,?land L~n:eri~ eu
Ci
inima (Math, 11,29), sau acolo canct'gi'ce' :' "Fltl mIlostivl, preGqIIl i Tatal vostru este milostiv" (Luca 6,-36)_ Tot ast-feliu a facut I?i fericitul Pavel, di.cI Indemnand-'pe discipull la ,.smerenie, a-'" adus pe Chd.s tos la mijloc I?i I-a
dut de exemplu. ~iaceasta nu 0 face__numaI aicl',ci I?i acolo
unde vorbel?ce despre'ji1l:iirea de sarllcie, cand (lice: "Cil
citl dapu4. DomnnlllI nostru Iisns"," Christos, ca pentru
VOl a saracit, bogatfiin.d,c'l vol cu saracialu'i .....sa
V~ imo6gatit1" (IICdrinth: 8, 9). Nimic n'ti 'p6te ati~a un
suflet mare si filosof spre saversirea faptelor bune, ca aceia
caud el afill,' ca prin 'ace'a sta se 'aserrieneaza cu DU\1lneQ-eu.
Ce p6te fi egal CU , aceastastimulatiune? Nimic, Aceas,ta
~ciind'o . J;'p.vel, ~iindeIi1nandu-l Ja smerenie, mal 'ntelu loa
rugat, apo{ Ii a~ita sfiala sau umilinta; eael~ice: "Fiind un
suflet; una Gugetand; ". Mal sus a (lis -: "Ca ace lora este
arilt-are ' 'a penlare1, eara v6u~ a mantuireI\ . earl'!.
aiGi spune,:"Aceastasa se In~eleagii intru VOl, care
~i intru' Christos Iisu$,care'~e in ehipullul Dumne~eu
fHnd, nu rapire a so'cotit a. fi' eJ mtoCtllal eu Dumne~ell-"
Fit1 eu bag~re de s~atfl!i;; ve, rogLl?i inel'!. e~ cea l~a1 ma~e.
Precum sabJa ascutlt1i pe amandoue latunle, on-unde ar
cactea, ehiar in rand urI multe I?i dese, cu u~urinta Ie , taie
si nimicesce, pentru ca este ascutitll. peste tot. ~i nimic nu
p6te resiSta ascutil?ulul eI, - tot ast-feliU ~i cuvintele Duchulu'i'. Prin aceste cuvinte, deel, ~i discipuliI luI Ariir' Alexandreanul si aceI aI lUI Pavel al Samosatelor, si al lUI
" Marcel al Galatiel, ~i a1 lUI Sc1velieLivianul, ~i aI iur Marcion Ponticul, ~i al luI Valent, ~i aI lUI;;! Manent, ~i a1 lUI
Apolinarie din Laodicia, ~i al lUI Fotinos I?i Sotronie, ~i cu
un cuvent t6te eresurile au fost resturnate. Dee! vegend
vol 0 astfeliu de priveli~te, ~i atatea rancturI de eretic} ranitl cu 0 singurli. taieturA de sabie, ridicative spre a privi,
pentruca nu cumva terminandu-se defilarea s1'1. fitJ: lipsi~I
de plllcerea aceste'i priveli~tI. Pentru cll. daca la ipodrom,
nnde sunt intrecerile cailor in alergare, nimic nu este atat
de pHlcut, ca atune! cand un cal izbindu-se de ceBaltI, n

59

trl~te~ce la pll.ment cn vizitiH lor, e3,r1\ el alearga singur

mal departe cMra punctul hotarit, ~i prin urmare spre tini-

t~l. lupteI, ear~_ pri~itoril bat din palme I?i strig11tul lor se
ndlCa spr~e q~nu, ~l eu un cuvent intregul stadiu (loc cte
lur.,ta, sa~ ~l publJcul luat In coJectiv) alearg.1i impreuna cu
call, ~a ~l 0 p~~erece sare de pc creanga pe creanga de
bucun~, - ~pOl cu atat mal mult aiel pl1lcerea va fi mare,
cand tote slstemele de eresurl si aceJe fabric! draeest! imprenn~ cu vizitiiI (eresiarhii) lor, Ie vom resturna Ja p1lment
t(jtej cu ajut,oriul I?i charul luI Dumnegeu. ..
,. . Daea crede~l', mal' 'nteiu vom insira eresurile aces tea
,in cordine- Voit1 a I~ inira dupa gract'uJ lor de impietate,
~a~ dupll ehronologle? Al~la dar sa Ie inl?ir1im dupa chrono.
}q~re; fimd~ca_ d~p1i gradul de impietate e maT greu ale cu- ,
no~ce, De<:!, Illamtea tuturor satreaca Saveli8 Livianul. Ce
spune
Ca 'l'atal, Fiul,:- si Sfintul Duch , sunt
. .
... acesta?
..
numal lllte nume simple,ce se dau unia. i acelial
'p~rs6ne. Marcion Ponticul spune ': ca Dumne~eu, care
to~e a facut, nu este bun, Die} parinte al bunuluI
Ghristos, ~i un alt drept ore-care, i n-a luat trup
pentru nol. Marcel apol, Fotinos ' I?i Sofronie numesc pe
cuyentul energie, care energie a locuit in eel din sa~
I)Jan~a luI David, in:3~ nll :' fiin~a 'enipostatica. Arie
,Alexandreanul il mt1rturisel?ce pe Chr:istos de fiu allUI Dumriei;J.eu, inse'~iiumal cu cuventul;pentru , ea il numece
cl'eatural?i cu mult mal mic de ca.t Tabt11. Altil earasI nu '
cr,e dcll el a avut ~pirit. I~ fine 31 ve1ut convoiul acesta;
d~fil1l,nd? Acu~ pnve~ce ~l cadavrele lor zacend la prtment; .
~l cum cu 0 BlIlgur1i loviturrt de sabie i-a doborlt pe to~I
deodata. Cum? "Oa aceasta sa se inte1eaga intru VOJ,
(lice, care i intru Christos Iisus, earele in chipul lUI
Dumne(ieu fiind, nu rap ire a socotit a fi elIntocmal
cu Dumne~eu", ~i iat1i cll a crtQ-ut I?i Pavel al Somosatel~r, ~i, Marcel, ~i Savelie. _"In ehipul lUI Dumnegeu fiind",
(llCe, ~l ,cum ~e tU. qlCl,. n~curatule, ca '~r-a luat inceputul dill Mana, ~l C[t mamt.e de aceasta nu exista?
Cum de (lid inca c1:l. el era energie? Peotru cil. dacll fiind
el in chioul lUI Dumne0fn-L a luat chinnl robulu], . aool orechipul robulul energia robulu1 este, sau natm'a robululi' De'
sigur cil. natura. Dee! ~i chipul lUI Dumnedefl, natura JUI
Dumne<;leii est-e, $1 prin urrriarenu .enen!i9. rata acum I?i
' .

,)

OMILTA YIf

60

Marcel al Galahei a cllrut, deodatrt :cu Sofronie ~i Fotinos,

iata apol ~i "Savelie. "Nu iaptre a socotit aft e1 intocmal eu Dumnegeu", ~ice, darl't cuventul intocmal adeca
egal nu se intrebuinteazll nicI-odata asupra __uner singure
persone, a~l!: ca Qieend a fi intoctlfa'l,'a fi ega!, trebuie de
necesitate de a exista antitipul cu care Se egaleazll.AI ve
gut vre:odatt'l. un singur ispostas In doue persone? Ai~ve(lut
apol doue persone considerate numal ca nume simple fara
actiunI? AI aUQit de existenta ,uniculuiflU allui Dumneg8u
din vecie? Dara aCUll. ce yom (lice lui Arie, care , spun~ ca
fiul este de'o alta natura? Dec!, spune'ml . ee inseamna
. chipul robulul a luat"? .S-aJacut om, (lie'i. DeC! dara,
~i In chinu! lUI Dumneoeu fiind. era Dumnege:ll aesli,ver~it
pentru ca aceia$l expresiune, chipulj e dist'!, uentru amendoue
casunle, Sl daca aceasta e adeverat. auol adeverat : e siaceia,
Om din natura, chipu! rohulul. Drin urmare lJUmnedetl dlO naturt'!. cDlDurlul Dumnedeu. Si nu numar atat, dara mirtunse$ce
ctliur ~i egalitat~a lul eu Tatl:l.l,.d.Q.pre cnm dic6$1 lOan~ Ga cu
bimic nu pste mal mic de 'eM TaUi!. ;,Nu rapireasocotit
a ti el m tocma'l eu Dumnegeu", giee. Dart'!, care pote fi
ore sensul a~est:oi vorbe? ~j cu tote acesteavorbele qe mal
sus arata cu ~otul din contra, q.icl, pentru e1'l dact'!, a fost
Dumne(leu, cum a .fost rapit el? A spus ca iu 'chipul lUI
Dumnec,l.eu fiind, nu arii'pit (rlemmtatea) de ,an' egm'cu
Dumne(leu. Dar:1 cum se pote sus~tnea, c::'l. Qlcereaaceasta
nu estenecuprinsl'!. de mll1te? Cine ar (lie!?.vreodata ,cl'!. cutare fiind om, nu a rapit a fi om? Peritru cl:'!; ' cum ar putRa r.ineva raui cRia ('A lUA?' Nu, (lid tu, cifiind 'Dumne<;leu mal: mie, mai infprior, nu a rapitde a fi deopotriva ell
Dumne\leul cel mare fili superior;. Darll, Dumneq.eu mare f?i
DumneQ.eu mie e ore posibil? Ore introdueet'f In dogmele
bisericel cre~tine absurdit~tile eline~c1'tDurnneQeu mare ~i
mic numal la den~il, ~ ,gl1sel?ce, daca inse ~i 1a vOl, eu nll
. ~eiu.ln" sfintele scriptufJ nicllirI nn vel gl1si; vel gt'!,si pretutindene vorbindu-se de DumneeJeumare, eara de vr'unul
mic nicl'lirI. Pentru cll dacll e mic, cutrr"pote fi Du-mneeJeu?
Daca omul ~i nu este nid mic nid mare, ci 0 singura natura, earll dacl'!. nu este de aeeast.a natura apol nu aste om,
atuncl cum ar putea sa fie DumneQeu mare ~i DumneQ.eu
mic? In Sfinta Scriptura peste tot locul se nume~ce mare:
"Mare este Domnul, ~i laudat f6rte" (Ps. 48, 1). Iatll
acum :;;i despreFiu, pecare peste tot locul iI numef?c

61

Domn: : "Mare 8tl tu, i fadluCl'urI minunate, tu etl

.Dllmnegeu singllr" (Ps. 86, 10), ~i ear~:;;I: "Mare este
Domnul, -i mare este put.erea luI, i marireI luI nu
este=-sf~.rit" (Ps. 145, 3). D,i.'ra. tote acestea sunt q.ise'cu
privire la Tat1U, Q..i!:I, :;;i FlUl este inferior TataluI.> Tu -singur 0 gic! aceasta, pe ea.nd Scriptura din contra, cael dupr.e
cum vorbe~ce desprL Tati1l, tot a~a vorbe~ee ~i des'p re Fiul.
Asculta pe .pavel 1icend: "Atept1lnd fericita nadejde,
~i aratarea slave! Marelul Dumnegeu" (Tit. 2, 13). Dar
ore nu cumva spune aid de iuMa:rea lui Dumne(leu Tat111?
lose pentru ca mai mult sll v~ restorne eresurile v6stre.
d~pa eJieerea aratarea slave! MareluI DumnegeO, adaoge;
,,i Mantuitoriulul nostru Iisus,Christos". lata prin urmare ~i Fiul mare. Ded cum Qic! tu mrc ~l mare? Ct'!.ci
ascuita pe Proroc ca-l numesce. "Ingerul mare) voinp"
(lsaia 9, 6). lnse Ingerul marelvointi nu e ore mare? Dumnegeu .cel putemie nu est-eore 'mare, ci ernie? Ded
ce die neruf?ina~ii? C:1 fiind DumneeJeu mie, eu ~ie
eeia'ce spun iI de multeorI;ca astfeliu mal mult Inca
8:1 fugitI de denf?il - !Ill a rapit de.. a fi deopotriva cu
cel mare. Dar ce? spune'mr .,:.....~j sa 'rIu credet1' ca SUllt
cuvintele nostre daca ded dupl'!. den~il era mie, inferior, cum ar fi putut casa rapiasea (dernnitatea) de a
fi deopotl'iva cu Dumnegeu? Fiihd el din natura mal
mic, nU ar fi Dutut ranLca sa fie In demmtate mal mare:
de exenmlu: omul Illl ar putea 1'8,pi, ca sa tie deQ.DOLrJVa eu
Iogerul auna natura,; calUl nu ar nllt.pa raui, chiar de a1'
voi. r.a R::i. fie egal cu omul dun}], natnr::i.. Dar afara de acestea eu intreb urmatoriul lucru: ce voe~ce ._~avel sa Qiea
prin, acest exemplu? De sigur ca vo e~ce sa Indemne pe Fili ppen! la umilinta. Dara ce? spnne'm'l, aceasta trebuia et sa
o aduca la_ mijloc? Cael nimen] voind sa ind(,mne la umilinta nu spune aceasta: <iii u rni lit, ~i cugetll la lucrur! mal
mid; de cat eel deopotriva cu tine, cad f?i cutare care e
servitoriU nu s-a resculat asupra stapl1nulul seu; a~a dar
imiteazt'!,l pe acela>. Dar aeeasta nu este umilin~t'!" ar putea
Qlce cineva, ci lif?urintl:L AflatI ce este umilinta, vol eel ce
suntety stt'!,panitI de t.rufie draceasct'l.. Ce este decI umilinta?
A cugeta cele umilite. Dara cugeta cele umilite nu ace I ce
e sHit de imprejurl:l.rI ca sa fie umilit, ci acel ce se umilefilce
pe sine. Fit! cu atentiune la cea ee am sil. spun. De exempIn: ca.nd cineva pote sa se gl1ndiascll la lucturl marl, ~i

62

63

OMILJA.Vn

OMILIA VII

tOtU~l seurni}e~ee,aee::;~ct e III adever umi+it ; cand inse e

sUit de a fi _u milit, ap9I atunel -nu ee pote_ ~iee c1'l. este
umilit_ De exemplu :C3:!1d impllratul se umile~ee in fa~a guvernatorulul, 8,1 este atuneI umHit, fiind-ea s-a pogo!"it din ini:U~ime-;i
demnitll~eI sale; ear cand guvernatoriul face aeeasta, apotnu
se pote <,).ice ca el est.L~milit, pe,n.~-crt nu 7S':"aC -pogorit din
JnllWmea demnita~eI ca sa se umiliasca. Ntl" este posibil de
~Cse umiIi cineva, daca el nu este rnaIsuperior, i?i prin
urmare cu 0 autoritate pre-care asupra altom. Daca-ins~
necesitatea .cere-" de a te umili 'ii'i fara de voe, apol faptul
nu este resultatul voin~eJ, nu , este isvorit din cuget, ci din
silll, i?i dec1 nu se pote -humi umilin~a, Umilin~a tocma'i de
aceia se numei?ce, pentru ea eu', bupa voe te injosel?eI, i~'i
smere~c'f cugetul.
. . ,. ' .
, ,.
Spune-mI, te rog, daca eineva.fiindlmpedeeat, adeea avend
putere .i?i prilejul de a rtipi avutul al.tuhtfemane in avutul
seu ca$tigaty il yom 11luda ore 1l0Ypentru dreptatea lu]?
De sigur ca nu. ~i'p-entru ceore ?Pentru ca faptul SaVAr~it din sila n pnmei?ce lau'd tlfapt.ululsaveri?it de buna-v)e.
11
In adever, spune-ml: ~:da.ca cinev;,l neputend . imparati sau
tiramSl remane retras i,n . viata , particulara;-ore - it . yom
ll!uda nOI, PPlltru cae -faradei)iC'io>o,cupatiune ?, 'De sigur
cli nu: Tot 3J?a ~i in casul defat1l; "pentru crt, lauda, o! VOl
carH sUllte~1 mal nedtrturar'i declit toti ce'j-l-altT, nu se d& pentru
asemenea lucrurI, ci pentru.-sliyer$irea faptelor bune. Lauda
decl, este vrednica n,l1mai incasuLacesta,pe cand
cela-l-alt
cas despre care am y'orbit, eelmultp6te e ineva fi aparat de
eri tica. Acum pri ve~ce~i pe Chtistos'.Hl.udand in acest mod,
cand gice: "Veni~1. birl:e:, yuventatif parintelul meu de
J11otenip: iJ11varatia eareeste gi1tita -..vou~ de-'Ix-intemeiarea lumel, ei1. am flamanzit,i mi a~l dat. sa manane, am insetat, i "mi-atf dat de am Mut" (Math.
25, 34. 35)_ Vide~l ,elJ.. el n-a gis: <veniti de mo_~t.en iF.im
paratla, filDd-ea~,nu atl !'3Plt, Bau nu a~l ln~elat pe altul,eacl acestea sunt fapte ..m-iCI -, ci pentru e1\, m'aU hranit, -fiind
-- eu fll'imand . ~i cine ar fi la~~at vre-odata pe prieteni sau ~i
pe du~manj, cum a'i laudat tu pe Christos, ea nu a luat
o stapanire care nU-l apartinea? Dara cu'm-pote fi lucru
de Iaudat, ea e1 n-a rllpit cinstea i?i stapanirea ce nu i Be
cuvenia? "Nu rapire a socotit, dice , a fi el intoemal
ell Dumnerleu."
ce inseamna aceasta? IJuaf-~
aminte ,
'f
.. Si
~
~
'Ie rog, cael: lung ni este cuventul. Dealtfeliu cine ore ar
indemna pe altul la umilinta cu aBtfeliu de exemple?

in

Exp.mplele trebuie .a fi cu llI,lJ.lt mal superiore de :at-. rnat.eria asupra- caria insistlim, ~i nic'i-odata nu ar _ mdemml.
cineva pe altul, aducend exemp'le ~tre!ne de chestll~ne. A~a
de pilda Christos indemna pe dlSClpull de a face bme ;du~
manilor, eara pentru aceasta a adus un exemplu mare, a~ela:
a I taUllul ceresc, carele res are sarele seu preste eel reI I?l
preste eel bunl, i?i plou~ pr~ste cel drepti I?i preste ,~el petatOSl. Indemna pe dlsclpulJ la toleran~a fa~1l. de al~lI, ~ara
ca e~empl\1 s-a dat pre. s~ne: n lnvat~f~-v~ ,,",?,e la ml~~,
Qlce, easunt bland ~l sment eu 10lm<t (~ath. 11,21:1)
si earasi: Daca eli, Domnul iinvatatonul vostru
facut '~ceasta, eu cat mal mult vol" (loan. 13, 14)?
Ai ve<,).ut ca ' el nu I'>:.a ?epartat de subiect cu exemplele
aduse? ~i ' nic'i c!:\. treoUl8 a ne departa vre-odata a.~a de
mult, dupre cum~i facem chiar .i~ conversdt lUlll1e nost~:.
DaraicI e;xernplul nu e macar mel cat de pu~m .apropla.~
dlO chestiune.' ClJm? Daca a luat chip de rob, apol este i?l
mal mic,i?i,prin urmare ascultatoriu celui ma~ . mare. :Qar'
aceast.a nutste umilin~a, ~i apostolul trebUlc1 a fac~ dm
contril, trebllia. dH a arMa ceva superior asculta.nd i?l .supunendu-se inft'I'ioruluI, 'daxfimd-ca vorbmd de Dumne<,).eu el
nu ,~gasit mare ~i mic, apo] a ad us inaintea, nost,re eg~luL
Daea Fiul era inferior Tatalul, exemplul n-ar fi fost suficwnt
spre a indemna la umilin~a. ~i pentrvu ee .ore?, Pent:~ ca ~
nu se ridica inferiorul contra celur mal mal e! sau a nU-l
rl:l.pi stapa,ni rea , sau a-I fi aseult~torju pan~ la morte, aceasta
nu se chiarila umilin~a. iJealtmmtrelea pnvei?ce ce spune el
inaintede acest
exemplu: "Gu smerel1ie UOll] pre - a1tul
.
"soeotind afimal de einste, de cat pre sme ,ca'-i?l ~un:
pare ca ar 1ice : <Fiind-cli i?i dupa. natu~a un~ snn te~l, i?l
dupa cinstea acordata de Dumnelteu, de aceJa fie cuvme de
a ve cinsti unul pre altul. Dar cand e yorba _ de mar~
si de nlic nu ar fi putut spune aceasta (socotmd, ~onsl
derandu-ve = &,obfLsvo~), ci cinsti~l pe eel mal man de
cat vOl dupre cum si 1ice aiurea: "Asculta~l pre inva~atori1 ''1otii, i v~ supunetl lor " (Ebr. 13, 17)- Aicl
supunerea este din porollcll, ~ara acolo este lsvOnta dm
judecata n'ostre. "Gu s~erel1le, 1i?e,. unu1 ~re" a1tu~ socotind a fi mal de clDste, de cat pre sme,~ cem ce
si Christos a facut. Acnm, dupa ce a fost astfelm re~tur
nate tote credintele eret.icilor, trebuie 3. vorbi de ale nostre

am

<

'

((

64

oMILTA VIC

1a nrml1,' fiind,ea-a1e acelora Ieam expu-s- mal .'iiaitnoe pe scurL

arlHand, crt indemna.ndla umilin~a nu ar fi putut' sa aducll.
1a mijloc ideia de mic, SUDUS si ascultlltoriu celu! mare.
Dacrt ar fi lndetlinat..pe,J:lerv] ca srt ascultede stapanl,. de
sigur- ca .ar, fl,. put.ut face a~a; darll. cand eLindeamna.pe
cel slobo<;lJ a ss slJl~i celor ~lobogl, de ce at'un'cr' a adus
ca exemplu supun~aservuluI crtt.c1J.. stapan? De ce supunerea celuI mic ch trll. cel mal mare? Nil ' a dis dorll.: ' ceI
micl supune~i-ve cAlor ' marl, ci, fiind egali supune~i-ve unul
a1tuia :, unul pre altul socotind a fi mal de cinste,
de cat pre sine" gice. Darl1 de ce ore nu a adus cel pu~in
exe_mplul femeil, ~i srt gica: cll. precum femeia se bupune
I?i ascultl1 de Mrbat, a~tL ~i vol sl1 ve supune~f? Dacrt inse
ceia ce est.~ egal ~i Jiber nu a adus ca exp.mplu . .fiindca
supunerea aceasta este Cll tottil mica 8i nebiigata in sarna,
C~L atat lIlal rlll~!t 'exemplulrobul uf'-iiu\I ave a locu!. Am ""
QIS acum de cur1l.nd, cll. nimenl nu lauda pe cilleva pentru
depa,rfai'ea lUI de reJe, ~i niel eli va giee cine va dUra acel
pe care voesee a'l lauda, ell. , e vrednicde landa pentru crt
nu llumal nu ',"a, cllrvit, ba Illcaci1 . }'la ati(liiii.t pana :;;i de
contaetul ell femeea Sel. Nicliirl iii"'~fine, nu faeem Yorba de
depa rlarea de rele, eand voim a !auda, Cael aCpasta ar fi
ridicol. Am <;lis apoI, .. ,eachipul robulu! este adeverat sieu
nil}l'lt mar inferior, si prin urmare si ' ehipiil 'luI Dumned eii
este (in el) perfeCt'''''$'i nu este).nferior cu nimie. Daril dR' CR
n a Q.is ore <in ehipullll1 Dumnedeu facendusQ.' ct, fiind"?
Aceasta e egal eu ceia ce"Qlce: nE ~l sunt cel CA , c:;nrit.~
(EX'lO. 0, 14). Arata alcl asemenarea exacti1. a chiDullll.
fiind ea es te chip .. N"u esteposibil ca lilnd cineva de 0 alta
natura sa alb rt c.r,irp.l;l~l, l~nel alte natur]; de exemplu nimeo!
dilltre 'omeni nu are chipul ingp,rllluI, precum nie1animalul
nu are chipul omulu\. Cum aec] are fiul? ApoI, cand e
Ymba de ncrl-, fiind'c rt suntem compu~l, chipul este al corpuluI; ' fiind yorba inse de simplu ~i neco m'pu'S~ chipul de
sigilL cil. este al naturel Dadt inse (lid cll., pe cata vreme
se SDune aicl de Dumn'eCler((3'~" EY (.LOP'fil ecoi) 0rra.(mt)Y) np.articulat. aDol aeeRs ta nu aratane 'l'at~iJ, e1 bme; eu it!
voiu arrtta aceasta DPUSll. in multe lOCn]'] t'ar :1 artieul. ~i
ee ~ic in multe locurI? ca nd e chiar in piisajul acesta. )) Nu
rapire, glCe, a socotit a fi e1 intocmai cu Dumne~eti."
Vegi cil nu a (lis tii) eEl!>. vorbiild de Tattil, ei simolu ecG).
Voese a aaaoga aiei ~l credmWe nastre, inse me tern
sa nu vi se intuneee cugetele vost.re ingrami1.dindule tote

OMILTA VII

65

aieL Deel, sa- ve -aminti~I cele vorbite. ..,plillll. , a.Cllm, care v~

vor folosi in resturnarea credintilor acelora. Pl1na acum am
t1i.iat spiniI, ear1i. acum vom arunca semin~ele cele bune
'dupa ce am scos spinH, ~i se va recori pu~in pll.mentul c~
astf~liu .. depart1l.nd de .la densul totl1 reutatea. sl1 primi~sea
cuy"m1::dti't bun1i. vojn~a semintile dumnedeescL
1) Sa mul~~mim lUI Duinne~eu pentru eele spuse, sa-l
rugilm ca sa DI dea putere de a Ie pastra si a avea Mgare de sama; "cli' astfeliu ~ ~i;noI ~i~: voi.( sa ne 'bucuram imp~'eun,a, earli ereticiI sa se ru~ineze. Sa-I ruglim ca ~i pe
vntonfl sa deschida gura nostre, ea tot eu aeeiasI rivn1i. sa
expunem ~i cele ale nOstre. Sa ne rugam lUI, ca s~ ni acorde
o via~ demna de credin~a intr'ensul, ca astfeliu sa viem in
slava lUI, ~i ea nu eumva numele luI sa fie defaimat pentru
no1. nVai v6u(:3, <;lice, pentru care numele luI Dumne~eU sedesfaima: " (Isaia 3, 5). Daca nOI pe fiul nostru
:--~i. ce ,pote fi ma.I dragi11a~ca'fiul ?~U departam de la noI,
lJunm .I?i nU"ne ~tingem de el, ellndsuntem defaima~I perl'
t~u el,-'-cucat mal mult InCa Dumne<;leiiore nu va uri ~i res
plOge,. dela el, pe servii sel nerecunoscMorl, carl il def<:iima
I?i it jnsulta? ' ~i pe care Dumne<;leu it ura~ce si respinge
ci~e o~e ilv\l. iubi \li il va apropia de el ? -Ri menI, de cat
pote ' dlavolulsau demonD. Dar pe care il vor stapani demonif,
ce 'speran~a de mantuire va avea? Care mangae re in vja~a V3,
avea? Intru y1l.~ ne gasim in mllna lUI Dumoedeu nimenI nu ne
vaputea' rapi, eiic! mllnu lUI este puternlea; cllnd inse suntem
afara dem,1l.~la 10.1 '.li lipsi~I de ajutoriU, apoI atunc'i' suntem perdu~j',~rgata;"d1)" afi rapi~l de fie-cine "cauri ziditi darimat ~i
ca un gard surpat,u (Ps. 61, 3), Cari'd zidiul (paretele)
est.e sial), apoI e u~or de sarit pentru fiecare. Sa nu credet] eil. eeia ee ve voili spune e ~is numa'f eu privire la
Ierusalim, ci :;;i eu privire la fieeare om: "Canta-voiu acum celul iubit cantarea iubituluI meti, pentru via
mea. Vie a avut iubitul meti pe 0 campie rnan6sa
f~rte, ~i 0 am ingradit, ~i am facut imprejur ~ant,
~l am s<1dit vit1l. aleasa, i am zidit turn in mijlocul
el, i teasc am facut intr'ensa: ~i am a~teptat sa faca
strugIJ.l"l, !?i a f<1cut spinI. ~i acum omule cel din
--- - - - , I) Partea moralii. No! ,trebnie a 1I1ulturnilul Dumn egeii, i$i a
v!etUl in slava luI ducend 0 viata demna. Contra inbirel de argint,
~ l contra tradMoriului Illda, (Vel'on) ,

OMILIA VII
011ULIA

66

1uda, !'.'l: eel.. ee locuit'l

in I eru,sa lim , j.udeca~'1 intre
1
mine"'i intre via :x:.nea. Ge trebuia _ a face viel .. me oe
. nul-am."fitcut? Ca am ':'a~teptat sli faca st~].1gun,
~~ ea a i~cut spin1. 9i acum voil:1"' ~.?:.mevou~ ce
~oiti face viel mele: lua-voiD. gardul el, l va fi d~
jar-t. ~i voiti surpa an~ul. el,~i va fi ~?reca:eare. ~l
voiti parasi via mea., ~1; nu se .v.~ tala,. m~l se .a
sapa, ~i vor cre~ee intr .e nsa spml; ca :nt~ o,~ara
gina, ~i v.o lu.poroqci rtbrilor ea sa n~ ploe. mtr ens~:
Ga via Domnulul. Sabaoth ea~~ ll:1 18ra11 este, ~l
omul din luda odraslatin~ra ~1 lUblta. A~.teptam ca..
sa faea. judeeata', i',afacut fara de 1eg~, ~I nudreptate ci tipet (Isai;3,'f5,}'-"")' Aceasta ~e .pote spune p"entru'fie-c~rp- suflet. Cand,iubitoriul de - o:llmI Dum~Elge\~"a
tacut totul ceia ce .trebuia a face! inse v!a sufletululn~~dr~
- lefe de struO'urlfaces'pinl, apol atuncl V;)\,. st.nca .g '. .
~~ si va dari~a zidul el, ~ivo~.Jemfl.nea de jaf. Acumas~
,.._,
.. ' .
. l' d
rl'
.
Pentruce a1
cu1ta cUll."! ~i un ,al~~rofElt Je m use "lCea . ,~ .
stricat gardul el, ~l ~o. C1}leg pr~ . ;~ ..~~~~ cel , ce}re~
. cale? ' 0 astlicatpre ea verm, . dIn . padW:.'~l
Pp~~cUl salbatec.o . a pascut pre .ea", (.PS:'79,1~.1~):
, .' b ' . ,
Medl si' Babllonem alCI
. Acolu de sigur cllvor e~~e Ilespre . "
. , 0""' " t
inse nu e vorbade jnceia; ~Ci verul f?1 porcul salb~teco es e
iiavolul ~i tota puterea .lUl, pentru crt ~l presen~a lUl~ste
~ecurata si sa1bateeai. Cahd Sf. Scriptura. voe~ce a e>xpnma
,
'1
ct , . Gaun leD. racmnd umbJa, caurapacltatea Ul, ; lce : " . . " .
. .
tand p8 cine sa Ingl).ita'~ (I Petro .5, 8), eara dtnd v.0e~ce
a arata venihullur(:~tomoritoriu, 11 nume~ce ~erpe f?l scor:
ie:- Dati v6u~, putere, (lice, sa Calc.a~l pre~te ~er~;
~i pr~ste scm"pil, ~ipreste t?ta .puterea :raJJ"!la~ul.tll
10 19) si cando voesce a mvedera put61ea ~lven~nul
lU~~~ u~ loc, 'il nurne~ce' ba1aur (Dracon) dupa o cU.m. q.lce,i
Balaurul (draconul) acesta pre care l-al zldlt, a
batjocori pre el" CPs. 103, 26),.~i in._~ne ~este totlocu~
H nume~ce dracon, ~erpe viele an f?1 aspwa.. ,Tote ~~este ~e.
numirl invedereaz!i ca aceasta feara este ,forte vl.deana :.~l
are mare putere, 'cacl tote Ie u~e~te~ce, tote Ie mll?~tl, iot~
Ie restoma pe dos, numal ca sa ~l aJung~ scopu~ seu, ons~
nu ve teme~l, q.ice, nu ve impu~ina~'i, pnveghla~l numal, ~l
0

'0

(L

67

va

....

atuncl va fi [dcos'- caun stru~. "Galca~l peste ~erpl ~i

peste sc6rpil", <;lice. A~a' darll 1-:1. friu~_ pentru calcarea
piciorel6r nastre, daca vom voi. ~i acum privef?ce, cat1:l
ticalo~ie, cat ris, cil acela pe care I-am primit spre a'l c~lca cu
piciorele, nOl it Hlsam de a sta asupra capulul nostru. Cum
se face are aceasta ? Prin nOI in~ine; daca voim e1 este
mare ~i puternic, dar daca voim el devine mic. Daca sun
tem cu...l?agare de samll, de nOl in~ine, ~i suntem impreuna
cu imp~ratu1 nostru, el se sfiel?ce, f?i devin~~ mal bland. ..ca
pn eopi1 in lupta contra nostre. Cand ne departr.lm "de d&t!,
!.iul, el sufla greu de mfl.nie contra nastre, lIluge!?Ce, SCra$ne~ce-cu dintil', pentru ca se vede lipsit de tlivl'l.ra~ia nostril,
Cael e1 nu se apropie, daca nuI permite Dumnedeu. Daca
:f iIn'" cutezat a intra in turma cea de porci far~ voea \ UI
Dnmne(leu, cu atat mal mule in sufletele ominilor. ~i-l per~
mite Dumdeq.eu, sau ca sa ne certe, sall . ca sft ne peqepsia~ca, sau In fine cd ' sa ne . faca mal jncerca~r, ca de pilda
pe lob. Nul vedl cl'l. nu se tlpropie de lob, Ca nu cuteazIt
a ' veni langa el, 'ci ~ade la () parte spaimantat ~i tremura!1d?
.~i ce VOl be:sc eli de lob? Cfl.nd. navalind asupra lUI ~Uda,
. ~i inca nu a cutezat a'l lua: sub st~panirea sa ~i a intra in
el, pana ce Jlu I-a tl'l.iat._Christos din ceata sfinUt a Aposto
Wor. Mal 'nainte 11 cucerise pedinafar~, earli. a intra inauritru .
IJU ipdrilznia, dar cand la v~g.ut rupt din ceata sfil)ta a
Apostoli1or, sa repezit asupraJuJ mal grozav de ca.t ' un
Iupflamand, f?i nicI ca Ja lasatpl'l.na ce nu la nimicit eu
omorte indoitIt. Acestea ,s uht' scrise spre pova~a nostril; :
pentru ; ~l'I. dealtfeliil care .pote'fi folosul de a f?ci cauriul
din cel dolspre(lece a tri\dat pe dascalu1lor? Asa d;t(Cate
,c$,?tig ~i calc folosin~i't puteriinol Hvea de aicI? Mare, ' iUc
bl~ilor. Cand no! yom afl'!. care a fost imbolJul ce la dus
laaceasta hotarire nenorocita, ne vom pazi ca nu cumva
sa patimim acelea~j ca ~i densul. Decl, de ce anumea 'fost
iropins e1 cand a facut acest fClpt? De patima iubirel
deargirrr, a trl'l.dat, pe Domnul,-ata.t de mule era beat de
acea_ patima. Pe stap&nul lurnel Ia vlndut pentru trelgecl
de argin~T. ~i ce pate fi mal rea ca aceasta manie? Acela
cu care nimic nu se pote com para, nimic nu se pote egala,
inaintea c1'lruia na~iunile tote la un loc nu il ~ seamna nimic,
pe ac~Ja la Vlndut ill trelg.ecl de a,rgintI.Este grozavl'l. tirania aceasta a iubirel de argint., ~i totodata este suficienta
de a perde~ sufletul. Nu se sminte~ce cineva at&t de tare
din causa betieI, pe cat din causaiubirer de argint; nu
at.at de netrebllic devine cineva din causa dementiune'f, pe cat

68

OMILIA VII

din causa iuhirei de argint'c CAGl ce? spune-mi: fiind tu. cu

sarna ~i necunoscut, el te~a chemat
cel do'f-spre-~ece~postoll, te-a" tacut
paj'ta~ inva~aturei- luI, ~i-a fagadUlt 'ffl1T de brrnl!ttav;, te-a
invrednicit de a face minunl, te-aI imparta~it din masa ea
tot;! eei-lal ~i, din conversa~i)1nile luI, din caiatoriI ~i din
contaetul Qilnic eu ~l, :;i tote aces tea nu a_ fost 6r~ de
ajul1s ea sa te impedece de la aeel fapt rU~ln08? Dm ee
eausrJ. l-a1 vindut? Cu ee l-ai gilsit vinovat, o! nenorocitule?
Ce bine nu ti-a fllcui? Cunoscea el".pil;lf} p.nget,ul tM, si nu
a jncetat un' rnhmt de a-I 1mboldi i[ ainsufla in el cele cu
privire la den suI. De multe-orl a ~js in ft\~ &~: "Unul
dintrevol mij va vinde t' (Math. 26,21), de multe ori a
inferathlpta ce urma sa saver~e~ci, ~i in fine ~cijn~u-te
. stHpil,nit .d easemenea cugete necurate, '=!I te-a cru~at i?1 nu
te-a scos din eeata cea snnt1i a apostolilor j Inca. te suferiu,
inca. teCon~i(lera ca pe unul din eel dOI-spre-\lece apostolI;
atat dp. m.ult te cinstea, at~t de mult te il!bHI.! La tirrhIi,
o Ide treY-orr nenorocitl1le, lu1l.nd fota f?i iricingendu-se a
spaIaLCb. rriarilte- sale eele prell, curate pici6rele tale eele
murdaI'e.si niel lnc;\ aCbasta nu te-a impedecar? FuraI din
b:tni\ 8~fabilor, lnse i?i aceasta a r;jbdat'o, tot cn scopulde
a nu ajungela un mal mare reu, 111se nimic nu te-a (;onvins. Daca aT fi fost feara salbatecli., de a1 fi fost peatr1'1,
Meriu tl-e9 uia de a te schimba in fata bine-facerilor lUI,
in f(1~a minunilor ~i a invil~Murilor luI? DMrL ~i a~a s1'1lMtacitcmn. eraY, el te chema, ~i prin fa ptp,le sale miracu16se te . a~Wl. Intr'una pe tine, cel mal nesim~itoriu de cat
p.etrele ! <Dara tu_cu ..nicl un pre~ nu , te-al facutmaI)?un
de ca.t petl:elt:l! P6te c1'1 ve minun?:V deatata smintire. (lin
partea .tradl1toriuiuI? Af?a darA teme~i-v6 de nenorocirea luI.
El s-a[acut atat de nesimtitoriu din causa iubire'i de aI'gint, din' ca~~ a amoruluI de 'banI. Dec.! taie din radacina pettil1~a, iubitul e, cacl astfelili. de b6lena~ce ea. Pe eeT stapani~jde ea if face- necucernicI, ~i il adu,g,e,..la at1l.ta nesim~ire, In cat sa nu cunosclj;-p-e Dumll eQeu;"cEiar de ar fi primit, din parte-I mil de bine-facerI. Tllieo te rog, c~c'iac ~asti:\,
patima nu este dintre cele ' ordinare, ea na~ce mil de nenorociri grozave_ Am v69ut patima aceluia; dec'i sa ne temcm
ca nu cumva sa. cadem si nol In ea_ Pentru aceia a fost
scrisa istoria trl1datoriului, ca nu cumva sa patimim i?i nol
aceleaf?L De aceia to~l evanghelii?tiI au povesUt-o, ca sa ne
cumin~iasca. Decl fug'i oeparte de ea. Iubire de argint llU
se numef?ce numa! aceia de a pofti"multe, ci cu deosebirE
desaver~ire nebll.gat in
~i te-a frJ.cut unul din

OMILIA VII

69

de a fi impatimit dupa banI. A potti mai mult de ca.t necesariul, aceasta e iubirea qe argint cea mal grozav1L Nu cumva
erau p6te talan~l de aur aeeia carr au ademenit pe vinQ.atoriu?
J?a, pflntru trej-1ecl de argin~I a vindut pe stlip:lnul a t6te.
Ore ve aduce~i vOl aminte de ceia ce Qiceam mal 'nainte
de a:~~sta," ca la?omia n? se _ invedereaza in a ril pi
mUlt: CI mal ales m a rlip' pu~m? lata acum, privef?ce
ce reu ~are a f~eut acestapentru pu~in aur, i?i inca nu pentru PU~ll1 aur, Cl pentru pu~in argint! Nu este eu putin~a
de a videa vre-odata fa~a lUI Christos omul iubitoriu de
argint; aceasta este una dintre cele imposibile_ Iubin:'a
de argint este rl:i.dacina tuturor relelor. Dacil cineva cade
din sIava aceia chiar numal din causa unuT singur reu dara
inca cel ce are in sine ri'tdscill3. tuturorrelelol- ce va s~feri ?
Cel ee este rob al banulUI nu p6te fi inacela:;;] timp ~i rob
adeverat al lui DumneQPu_ InsusI Christos aaratat ca lucrul
acesta este Imposibil. "Nil putetl sluji, dice, lUI Dumnedeu ~i luI mamona" (Math. 6, 24) f?i "ninlenl TIU p6te sluji
la dOl domnl" Cael poroncesc lucrurJ contrate. Christos de
exemplu (I!ce: fie~1 mila de ceI ce fllimllhzesc>, pe e:lnd
mamona 9lce: cdesbraca pe sarac si de ceiace are. Christos
Q~ce: . lipsef?ce-te de ceia ce aI 'pe cand mamona Qice:
la f?~ cela ?e nu ah. AI v89ut cont.rarietat~a? AI~ ve(int
resbolUl? ~I cum nu p6te cineva cuuf?urln~aa asculta{de
ama-ndol, & pe unul trebuie a dispre~ui ? Dara pentru acea.sta
mal ca nu este nevoe de vorM. Cum ?Nu vedem ore nOl
f?~ &cest. luc~u petrecendu-se in real itate, adecape Christos
dlspre~U1t, f?1 pe mamona cinstit? Vide~j ca dad\. cuvintele
sunt grele, apoi cu ca-~ mal mult faptele. Acum de signr,
?a snfletuI ca~ de pU~lU de este curat de patima, ar putea
judeca drept, mtru eM el se gasesce aicl(sIujesce lUI DumneQu) inse trecend de ceia-l.alta' -pm:te (in sliljba lu) mamo~a), f?i ~ind ?uprins de. pofta banilor, ca de frigurr, ~i
gaslIldu-se In toml placereJ, nu are judecata curata nu are
criteriul limpede, nu are tribunalul seu interior i~par~ial.
Christos buna 6ra c;lice: "De nu se va. lep:lda cineva

de tote avutiile sale, nu p6te fi ucenic al meu"

(Luc. 14, 33), earl\ mamona 9ice: . ia de lacel fl~ma.nd

pan a f?i ~a~ea de t6te 9,ilele.. Christo:; <;lice: epe cel din
sangele ~l dm n~amul teu, sa nu-r treci din vederea 1)., pe
cand mamona Qlce: sa nu miluie~cl pe cel din sangele !?i
') Nota _ l)icerea' aceasta e din Isaia, Cap_ 58, 7_ Trad.

70

OMILIA VII

din neamul teu, !?i dispretuie?ce chiar pe muma ?i pe taUi.1

teu. ~i ce Rpun eu de tatrt ~i de muml1, cAnd el se leapMa panrt !?i de sufletul sM? ~i cu tOte acestea asculta
cu supunere. Val! cum eel ce poronce~ce de a fi cineva
barbar, neimbIAn!Jit, ?i crud fatrt de apropele sM, este ascultat mal: mult de cat eel ee poronce?ce de a se purta en
blandetii. De aceia ne ameninta eu gheena, de aeeia eu foeul eel nestins, eu verme]e ne;ldormit..
~cilJ, iubitilor, ell. multi dintre voi nu ne aseulta eu
plll.cere, vorbiDliI noi de aces tea. Dar nic! eu nu Ie spun
aeestea eu pia cere, pentru ca ce nevoe este de a vorbi de
densele? A?i fi voit a ve povesti pur urea de imparrttia eerim'ilor, de repausul de acolo, de apa aceia a odihner,de
locul eel inverzit. "La apa odihnel, !Jice, m-a hraoit, ~i
in locul pauoel m-a salil.luitli (Ps. 26, 2). A~i fi "Voit
a vorbi despm locul, de unde a fugit scilrba, dure1'ea?i
sllspinarea. A!?J fi voit de a ve povesti des pre dulceata.petrecerei cu Christos, - de !?i tote acestea sunt mal presusde
Juder.ata omineascll, - dar totUf?1 a~I fi vait de a spune nu~
. mal de aces tea dupa puterele mele. Darn ce sa fac ?Nue
. permis de a spune despre imparatia ceriurilor eeluI Mlnav
.de f1'igurI, sali celuI ce sLl11'eu eu sanatatea; cu unulea
acesta trebuie a discuta despre sanMate. Nu trebuie avorbi.
de cinste celuI acusat de vr'un fapt urit, ci trebuie a 'ca.u ta .
cum sil-l scapI de os:lndrt !?i pedeapsa. Dacrt aceastanu .. se
face, apo! cum va fi ceIa-Ialta? De aceia deci eu vorbesc
necontenit de acestea, ca. fi'ira intl1r<Jiere sil ajungeml a cele'
Ialte .Ca !?i Christos de aceia a amenint<1t cu gheena, pen- .
tru ca nirnen! sa nu cadrt in ea, ci cu totiI sa ca~tigarri
imparatia ceriu1'ilor. ~i nOl de aceia ve amintim incontinuu
de gheena, pentru ca sa ve impingem ciltril imprtrll. tia ce1'iurilor, ca prin gr6za muindu-ve cugetul vostru sa ve pre
gatim de a lucra cele demne de imparatia ceriurilor. Sa nuve nelini?titl dec! de greutatea cuviotelor, cad greutatea
cuvintelor face rn a! s printene sufletele si mal usore cte
a fugi de peeate. Dealtfeliu ~i ferul e greu, voiu' s1'1 q,ic
~i cioeanul e greu, dara eonfectioneaza obiecte de aur
~j de argint folosit6re, eara pe cele strimbe . le ind1'eaptii,
pe cand daca nu a1' fi gren, nu ar putea indrepta acele
obiecte strimbe. Tot3~a ~i euventul nostru cel grell va
putea indrepta sufletul. Decr, iubitilor, s1.\ nu fugim de
greutatea cuvintelor, ~i nid de ranele ce pote ni Ie pricinuiesc. Rana nu se face cu scop de a grturi, sau de a
imbuc3ti sufletul, ci de a indrepta sufletul. ~ cim nol bine

OMILIA VII[

71

cum sa Iovim, ~i cum sa deschidem rana cu eharul lui

Dumne!Jeu, ca astfeliu sa nu ~farime vasul, ci sa1 indrepte,
sal netezasca, ca sal faca folositoriu. stttp9.nulu!, ca sal
produca;.luI cu saniltate stralucita, !?i bine lustruit ca in
strug, in acea !Ji, cl1nd fluviul de foc 1!?1 va tnalta fladira
asupra pecilt0iililor. ea astfeliu sa nu aiba nevoe de para foeuluI. Daca nu yom eurl1ti prin foc sufleteie nostre aid,
apo! de sigur ca se vor eurll.ti silite acolo, cacI altfeliU nu
e cu imtinta. "Ca:-: gilla Domnulul in foc 'se vaTdescoperi ({ (L Corinth. 3, 13). E cu mult mal bine: de a ve
arde cu cuvintele pe un timp :scurt, de .cat a fi ar!?1 pentru
vecie in acea flacara. Cum ca vafi a?a, e cert, ~i nOl de
multe orI am dat dove91 necontrariate. De sigur ca:.trebuie
a'se convinge 'cineva din scriptur'1; inse fiind-crt unia strt
ruiesc in indilrMnicia lor, no] Ieam pro bat ~i cu multe rationamente, ~i nimie nu ne Impedeca de ai~ l e spune ~i acum.
In adever ca oricar! ar fi,E!in!, rudel, Eceti cI ~i Cre!?tinf,
cu toW milrturisese acest tUCl:U;" e,l'; Dumnegell este
drept". Dar in lumea aceasta :sunt mul~'i pecato~( carI)lleaca
dincolo nepedepsitI, precu 1ndeasenlenea pleaca !?i multI
virtuo:;;\, cariI au pl1timit aiel mu!.te rele. Decl, daca DumbeQeu este drept, apoI unde va recompensa cu bune pe eel
buill, !?i eu pedepse pfl ceI reT, dac~ gheena nu este, ~i dacil
invierea mortilor nu va fi ?Acest cuvent repetat, neconte
nit. f;li acelora, f;li noue, nu ne va illsa de a ne indoi despre
inviere. Cel ce crede in inviereinse, () mal mult r ca sigur
Cil se va sili ca in aceasta viata sil traiasca eu multa tagare de sam3, ca sa potil :{ sebucura de vecini cele ;buna
til~L Carora fie a ne invrednici .cn totir, prin cllarul ?i fHantropia Domnulul nostru IisuR Christos, carui a impreuna Cli
Tatal ?i cu Duchul :; Sflnt, ,: se euvin e~ slava, s W.panirea \Ii
cinstea, acum f;li pururea ~i in veciI vecilor. Amin.

OMILIA VIII
.
"Ca aceasta sa se in~eleaga Intru vol, care ~i
intru Christos Iisus, carele in chipul lUI Dumnegeo
tUnd, nu ril.pire a socotit a fi e1 intocmal cu Dumnegeu, ci sa de<1rtat pre sine, chip de rob luand,
intru asemenarea ominilor facendu-se. ~i Cu inchi-

72

puirea Jflanduseca omu1, s-a smerit pre sine pl1na

1a m6rte, eara m6rte de cruce. Pentru aceasta i
Durnneg.eu pre densul I-a prea inl1.l~at, ~i-l-a dl1ruit
luI nume care este preste tot numeJe, ca intru numele luI Jisus tot genunchiul sa se pIece, al celor
cere~c1, ~i al ceior parnente~:cl ~i al ce)or dedesupt, i
t6ta limba .sa marturtsasca cit Domnul Ti~m~ Christos
intru slaya: )uLDnmneg.eu Tatl:Il" (Cap. 2, 5-11).
V( s-a vorbit p1l.n1l: acum cele ale eretieilor,' eara oeaeuni ;& niIilerit de a vorbi ~i , de ale nostre. Aceia spun
ca n;asocotit ea rllpire ceia ee, a fost rapit; -adec1l, n-ll;
crequt ca 0 rapire faptulde a fi de0potriVlf cu eel ' mare,
lnse n'o la:m dovedit c11 aceasta e 0 absurditate mare, l?i-ca
o astfeliU de eredinta nu indea.lJJJla Jle eineva nieI la umilinta, nicJ pe Dumntgeu nu-l admira cuchipill aeesta, ba
nicL:eh5ar pe om. Decl, ee este iubitilor? Fi~I'cU'~fMgare de '
sarna laeele ce vi) spun acum;'--Flindca multi diutre- 6minl
cred,ea a se umili eineva 1nseamn1l. a se Jipsi de demnitatea
sa; :{se, mjc~ora l?i a se injosi, dec! aeea~tu teama voind a
o inl11tura e1 arata, ell, fiind vorba de Dumlle(leu noI nu trebuie ~rt judec1l.m astfeliu, ci ea Dumne-;leu unu) nlisellt, carele
este ,1n chipul lUI Dumne<;!eu. carele eli mUHC nu este mail ,
, inferiOI , Tat91uI. care Ie este egal eu el. nu a socotit ca 0
raplre 'a' fi jntoemaI eu Dumne(l.eu. Ce anume eSLe aceasta,
yet a!Ja IndatlL Ceia ce ra.pes(;e eloeva, ceia ce ia fara sa i
secu'vina, aceasta nu indraznesce de a 0 IElpllda) ct"e'teama
c;:t sanu se piard1l., de team a ca sa nu cadit" ain ceia ce
este,ei 0 sta panel?ce pentru tot-deanna. Dar eel ee poseda
de la natura 0 dp.mnitate ,orecare, nU.,se teme de a se pogOrl
din acea demnitate, sciind bine crt nimeni nu-l va putea
lipsi oe ea. De exemplu; Abesalom' a rapit guvernamantul
tatalul seu, eara a-I !epiJda dupa aeeia nu cuteza. Vom veni
inca ~i 1a alt exemplu, Iili dac1l. pote aeeste!?~~mple nu vor
putea representa intrega chestiune, sa nu "ve' nelini~ti~I, de
, vrpme ' ee astfeliu sunt exemplele; ele nu pot representa
totul, ci, cea mal mare parte o ' las1l. cugetuluI spre a. judeca.
Cineva s-a reseulat asupra Imparatulul~i 'I-a rapit impara~ia;
eI bine, aeesta nu mai indraznesee de a ascunde faptul, eaci
de lar aseunde vre-odat1l., imediat ar perde. Sau sa venim
si la alt exemplu; de pilda eineva a rapit eeva, darl:'t eeia
ce eJ a r1l.pit0 stl:'tpa.nel?ce pentru tot-deauna, Cael din moment

73

OMILIA VIII

OMlLlA VIII

e~ 0 alep.aaat; - !mediat 0 a ~i perdut. ~i ifl- general eel ee

au eeva "dm rliplre, se tern de a aseunrlA. sai) lep1lda. InsEl
nu a~as.un.t eel ee au eeva ' natural ~l nu din rApire; de
ex. orum l'rl'e insu~irea naturala.de a fi fiin~!'l logiea . ..
Dara nu gasese exemplu, eael printre noI nu este nieI 0
strtpanire naturala, nu este nid un bun natural, pe cand
v.or15i1id. de Dumne(leu, in natura IUl, sau maIbine -;lis In
sme chmr Ie are aeestea. Ded, ee (lieem nol? Crt Fiul lUI
DumneQ.eu nu sa temut a se pogori din demnitatea JUI
eael nu a socotlt ca 0 raPlre dumnedeirea. nu se t emea '-e~
nu eumva 811-i rliPiasea eineva natura luI. sau demnitatea
lUI din natura. De aceia 0 a ~i lepfidat l)entru moment
fiind eonvins ell. 0 varelua earaiil! ;si inc11 a aseuns aeeast~
oemnitate, soeotind c11 prin aeeasta
nimie nu se injosef?ee.
Pentru aeeia nid ell, a (lis apostolul nu a rapit, ei nu
rapire a socotit a fi". Nu rapind avea el st1l.panire:, ci
era naturala ;., nll data, ei permanenta l?i Rigura. De aeeia
nu _~zit1l. de a lua chlpul robuiul. Tiranul se teme de a Jepada
de .p el porflra in timp de resboiu, pe citnd impl:l ratul 0
face aeeasta cu multa siguran~1l.. ~i de ce ore? Pentru cli
el are stiipanirea nu din rapire; el nuo leapada ea cum a
rlipit'o, ei fiind ca 0 are din natur1l., si nic! odata nu va fi
posibil de a 0 perde. A fi decl cleopotriva eu Dumnedfu. nu
o avea ca cum ar fi r1l.pit'o, ci fiindca era natural; d'e aceia
ded s-a de~artat pre sine. Acum unde sunt acel ce dic ell,
e1 a fost silit Ja aceasta, ca s-a su pus poroneil? "S-a de~artat pre sine, gice, s-a smerit pre sine, ascultatoriU
facendu-se pana }a; morte". Cum s-a de~artat? "Chip de
rob luand, intrll ~ ~sernenarea ominiior facendu-se, ~i
cu incbipuire aflandu-se ca omul." A SpllS aiel eli s-a
del?artat pre sine, Cll scop de a 0 pune in fa~a eu pasajul
de mar sus; "Ou smerenie unul pre altul socotind a fi
mal de cinste d~ _.Q~t pre sine", fiind-ca daea s-a supus
poronci'l, apol faptul nu era umilint1l.; daca aceasta nu 0
faeea de buna. voe, de sigur eli. nu se putea numi urnilinta.
Daeli e1 nu .sela. eil. trebue a fi aceasta, ar fi fost imperfect;
dar .d~ca SCla, ~l ~otll~l a~tepta timpu1 potrivit pentru indephrmea faptulm, pnn aeeasta sar fi dovedit ca a fost
un timp in care e1 nu l?cia; daea inse l?cia ea trebuie a fi aeea.
sta; ~i tim pul, eand va ft, apoI din ce cauSa ore a primit
a se supune? Ore ca sa arate superioritatea? Aeeasta nu
va sa gica de a arata superioritatea' Tatalui, ei mal degraM

ell

71528

OMILIA VIII

74

OMfLIAVIII

micimea luI proprie. Pentru clt ce? N u era ore suficient ca

numele TaUtlul sa arate I?i demnit'ltea Tatalul? De altfeliu
nie! cli e potrivit de a trece aceastll cinste de Ja tata la fiu";
earli af<l.rlt de aceasta tote ale Tatalul sunt comune f;ll FlUlm.
Ali!a darlt ce 4ic ereticil ? lat.ll, spun il, clt nn s-a f::i.cut
om -vorbesc de discipulii lul Marcion, -- ci in asemenarra
ominilor numal. Dara cum este posibil de a se face In ase
menarea ominilor? Adeclt e umbra? Dar aceasta lo:;eamna idol
~i nid de cum asemenare cu omu!. Asemenarea omulul e un
alt om. Ce veY respunde luI loan, care <;lice ,:' ,;~leuventul
trup s-a faeut" (loan 1,14)? Dar chiar ~i acest fericit ~ice
aiurea In asemijnarea trupulul pijeatulul" (Roi'p. 8, 3).
,,~icrf'~ in chipuire aflandu se ca. omul.(( [atlt, striga
ereticii clt eu inchipuire ea omu], prirl urtnare nu i:l. fost
om ad~verat cltci a fi om 111 asemenare, nu va sa <;lica ca
a fost om d~saveri?it . Vede~Y cu ci1ta ex'a ctitate'a.rat .cele
ale dusmanilor? Biruinta strlllucita ~i inca ' dm pnsnsmta,
aceia este ci1nd ..cele parute . ale lor ca puterni~enol nu Ie
ascundem' ci Ie dam pe fata; Ii din contra ,s' mal mult in
~eurclUne 'de cat biruinta. Ded ce ~ic j] ?Ear~~I rep:tam
aceleas! vorbe. A' fl"ln chip de om, !ill a fica omul ~l mt-ru
asemenarea 6minilor, nu va , sa qict'l ca este om. Dec! ~i a
Ina chip de rob, nu va sa,.<;lLca a fi rob., A~a dara, aiel est~
cearta. . f?i . de te tu llU resolvl malnamt~a~la .? Cae1
dupre cum tu creQ.l ca acestea sunt contfa .nostre;,. ~ot a~a
~nl'O-l <!icem ca aceia este contra v6str~. Apostolul nu ~
4is ca in chipul robulul, l?i nic'i -ca iQ' asemenara ehlpulul robuluJ, ci "a luat chip de robii ".~i ee eS?89 u
aceasta? respund iI, aicr6"ste lupta de eUYIOte, ,~l de ldeI.~
N.u. este inse nic! o.1upta. sa nu fie U1;Ja ca aceasta. lJecr,
care este cuventul lor acel gfoza:V ' $t de tis, in aceastl1 chestiune? c A luat, <;lic, chipul robulu'i, atunci ci1nd a lllcins
fota ~i a spalat piciorele ucenicilor. ~ Dar ace~sta va sa (l~cll
chipul robulul? Nu estfl aiel chipul robulul, <.;\ treaba, slu)ba
robulul. Altceva este slujba robulu!, l?i altceva a lua chlpul
robuluI. De ce atunel n'a <;lis ea a faeut slujba robulul,
cll.c'i ar fi fost mal cIar? Nid'tid nu vei gasi In Sf. Scriptura
vorbindu-se de chip in loc de slujba, pentru c1l. e m.a re deo
sebire' una este din natur1l, ~i ceial-alta resultata dm energie. D~r apo! chiar in obidnuinta nostre tlnica vor~ind, nol
nu luam nic'i-odat1l, chipul in locul energIel. Dealtmllltrelea,
dupl1 eresiile lor, el nid slujba aceasta n-a facuto, ~i nic!
ell sa incins eu fota. Daca inse faptul acesta a fost fan-

75

ar:: S'i'gur c1l. nu are in el adeverul, pentru ea daca nu

avea ma.n1l., cum Lie a spalat? Daca DU avea ~oldurj, cum
de a incins tota? Cum de 'f;lia luat vestmintele? ,,~i ~ia pus
vestmintele sale" (loan 13, 4) <;lice. Astfeliu crt. dupa den~i1:
aic! nu se gase~ce nid macar actiunea sa\'er~itll., ci aste
numa! in~elaciune, ~i niel na sp1l.1at piciorele ucenicilor. Dee!,
dac1l. natura lui corporala nu s-a arrttat in realitate, de sigur
ca nu era In corp. Apo! atund cine a splHat piciorele ucenicilor? Ce yom \lice apoI lui Pavel al Samosatelor? C1l.eI ce
spune acesta? Tot aceia~l sp'une ~i el: nu este aceasta
de~artare, <;lice, ca fiind el de natura omineasca ~i om f;implu,
sa spele pici6rele celor egal'i. Ceia ce am spus catra ArianI,
aceiC:t~'i se pote spune l?i acestora, Cael cu nimic nu se deosebesc
nni'! de al~iI, de cat pote in lucrur! secundare; dealtfeliu ~i
ace~tia ca ~i aceia numesc creatur1l, pe fiul lUI Dllmne<;leu.
Decl ce vom 4ice cMraace~tia? Daca fHnd om a splliat
piciorele ominilor, apola.tuucl nu s a de~artat, nu sa smerit
pre sine; daca flindom, ' nu a rapit a fi deopotriva cu DumllfQell, aceasta nu esteceva de laud1l,. A fi Dumnegell ~i a
se face om, este 0 mare umilinta, negrllitt'l. f;li nepovestit1l.,
ear~ a fi "-om l?i a saver:~i cele omine~c'i, apoI unde este
umjlin~a? Unde se spune in Scripturrt. cll chipul lUI Dumnegeu este actiunea lui Dumne(leu ? Daca ar fi fost om numai, ~i pentru faptele sllver~ite se <;lice c1l. aVea chipul lUI
Dumnegeu, apoi de , ce;l1U qicem C:t$a ~i pentru Petru? mal
ales ca a facut., fapteiji , mal llHm ~ de cit Christos. De ce sl1
nu oicem f;li de Pavel, . ca avea chipul lUI Dumnegeu ~ De
ce ore''P~el nusa' dat l?i pe sine de exemplu, el care a
facut mil de slujbe,~i nu a esitat dp, a spune: "N u pre
no! ' ne propoveduim,Oi""pre Christos Iisus Domnul,
eara pre nol slujitorr v6ue prin Iisus Ci (II. Corinth. 4,
5)? T6te cele ce spun ' i'i dec!, sunt de ris ~i barfirL Cum
sa de~artat pre 8ine, spune 'mY; ~i care este acea de$artare?
Care este umiliota? Pote pentru ca a fl1cut minuni? Dara
minunl au flicut ~i Pavel l?i Petru, a~a ca aceasta nu e ceva
exceptional al fillluJ. Ce este apol "intru asem~narea oininilor f:1cEmduse i' ? Mult a avut el comune cu nOl, multe
lnse nu a avut, precum de exemplu: el nu s,a nllseut din
unirea ...~~rbatuluI cu femee, nu a facut pecat, f;li altele.
Acestea pe care nic! nnul din omin! nu lea avut, in el
exist-au. EI nu a fost lluma]' in aparentll, cil?i in realitate
Dumne<;leu. Sa ar1l,tat in chip de om, inse nu a fost io
multe egal cu offiul, de l?i cn ('orpul a fost ega\. \>ice ded

OMILIA VIII

76

77

OM[LIA VIII

aeestea apostolul, ea srt arate ell nu a fost om simplu.

"Intru asemtmarea ominilor", (lice. Nol suntem compufiJl
din corp f}i sufiet, acela insl:l, Dumne(leu, spirit f}i corp.
De aeeia ~iee "lntru asem~n3rea ominilor". Apol ea nn
cumva au<;lind ca. sa def}rtrtat pre sine, sll'vl inchipul vreo
prefacere sau vre-o transitie ore-care" reml1nend, (lice, eeia
ee era, a luat ceia-ce nu era, si facendu-se corp a remas
Dumne(leu, fiind euvent. Af}a (:~ sub aeest raport el a fOf;t
deopotriva cu omul, :ai de ac.;eia (l ice ,,~i cu in ehipuire ".
Nu ea d6rrt natura lUI s-a schimbat, sau ell. s-a produs vre-o
eonfusiune, ei s-a faeut cu inchipuire. Dieend ell, a luat
chipul robulul s-a incurajat a q,iee f}i aceaha, ca astfeJiU sa.
astupe gurile tuturor. Dealtfeliu f}i cand (lice ))inasem~nare8"
trupulul pi:icatulul", nu int('lege Cll. nu avea trup, ei, ca
acel trup n-a pccatnit, de f}i acel trup era deopotrivll eu al
pl:leMosuluL In ce eo nsta decl egalarea? In natura. f}i nieI
de cum in pecat. Preeum acolo se (lice intru asemenarea,
de f}i nu era egal in totnl, tot af}a f}i aici se (lice asemenare'
de f}i nu era ill totul egal; de ex.: ell, s a nascut fara "amant1'l de Mrbat, eli a fost fan, de peeat, ~i dt n a fost
om simplu. Dealtfeliu bine a (lis "ea omul((, cael nu a fost
unul dintre cel multi, ei ea unul dintre cel mul~L Dumne(letJ.
Cuventul nu s-a pref1).eut in om, nid ell, natura Ini g-a
sehimbat, ci s'a ara.tat ea om, nu ea sa nj se presinte ea
o n ~ luca, ci ea sa- ni dea pilda. de umilin~ll. . Dec) el1nd (li ce
"ea omul", aeeasta se intelege. Tot asemenea f}i in alt loe
il numef}ce om, eand (lice: "Un DumnegetJ., i un mijlo c i
toriti, domnul Iisu s Christos" (I Timoth. ~, 5),
lJeci, vi s'a spus cele eu privire Ja acel eretiel, :;?i
a cum e necesar a spune f}i de aeel ca;"l zie ca. el n-a In at
spirit. Dilcl1 ehipul lui Dumn ezf:u a iCc' t Dumnezeu desl1ver
'.lit" tot af}3. f}i ehipul robulnl r ob qesaverf}it" Earal?i catla
Arianl: "Inehipul lui DL1mnezeti fiind, nu rapire a
soeotit a fi e1 intocmai ca Dumnezeu." Aiel, fiind -ca
vorbel?ce despre Dumnezeu, nieairi nu spune s'a facut, sau
a lua:t, pe cand in pasajul urmatoriu: "Ci s-a deartat
pre sine, chip de rob luand intru asell1~narea ominilor fa.eendu-se" -fiind-ea vorbe\ce deapre omenirea luI,
pJive!"ee eil spune ell. el a IU1t ?i sa faeut. Aeeasta s-a
nle~t: HeeaSla a luat, pe eind aeeia (Dumne(leirea) exista.
De?lSa. nu Ie tonfundtlm. :;:i nid s~ Ie despartim. LJn Dum-

ne(leu, un Christos, fiul lUI DumneQeu. Cil.nd inse zie un,

zie unire, t?i nu eonfundarea naturel aeel?tia, transformatll.
in aeeia, ei unita. "S-a smerit pre sine, ascult:1toriti
f:1cendu-se pan a la rnoarte, eara moarte de cruce.
lata. deel, ea s-a faeut aseultl':ltoriu eu voin~a sa si nu
era egal ell eel earuia s'a supus>, zic neeredineio~j"j. 'Insa o!
ne.reeunoscatorilor f}i uf}uratieilor eu judecata, nu aeeasta il
m~ef}ur~az~ pe e~, fiind-ell, fiJi nOl ascultlim cateodat1). ~i de
pnetem, f}l tOtUf}l aeeasta nu ne mief?oreuza de loco A aseultat, dupre cum asculta finl de tata, dar nu a cazut in
vr~-~ ~lujb1). de rOb, ei ehiar in aeesta a pastrat minunea
legltlmltatel' lUI inaintea tat1).lu'i eu mult1l einste, A cinstit
pe t ata.l, nu ca tu sa'l neeinst.ei?c1 pre den suI, ei jnell mai
mult st\.'l admiri, ~i ea sa afli ~i de aiei, ea era fiu adeverat
de 6reee mal mult de cl1t tO~l el a cinstit pre tata!. Nimenl
n-a cinstit atat de mult pe Dumne(le\L Pe ea.t de mare
inaltime avea, pe atM de ada.nell umilinta. a suferit, ea con
t~a-b a~anta. Dupre cum este eel mal mare de cat totI, ~i
mmem nu este egal eu el, tot a~a f}i eu einstea adusa tat~lul pre tO~i i-a eovirf}it, nil silit ~i nid fara voea sa, ci
dm euna lui voint1)., sau nu f}tiu ce sa mar spun. VaY!
~are fapt este ~i de a se face rob, f}i jnc1). nepovestit, da"r
In<.;ll a suf8ri ~i m6rte, apoi aceasta e eu mult mal mare.
Dar apol este Ja mijloe i?i un alt fapt mal mare de cat
acesta, f}i mar miraeulos. Care este aeest fapt? Ca. nu t6ta.
mortea este la un feliu. Af}a de exemplu mortea suferita
de densul a fost cea mal neeinstita, eea mal incareatll de
batjocur1)., eea mal blestemat1).. )) Cael ble::.temat este, <;lice,
tot eel spanzurat pre lemn ct (Gal at. 3, 13), De aeeia si
JudeH s-au hotarit a'l restigni pe lemn, pentru ea astfelih
sa'l faca de batjocnra. De aeeia au fost restigniti pe 111nga
densu1 f}i dOl talharl, ea astfeliu el sa se faell, pa.rtaf} eu
s6rta lor f}i sa. se pliniasea eeia ce s-a gis: ,,~i cu cel fa ra.
de lege s'a sdcotit" (Isaia 53 12). Dar eu ata.t mal mult
adeverul stralue8f}ee, eu atM m~l mult devine mal luminat.
Cand at3.tea uneltirl se fac de dUi?man'i contra slavel luI,
atunel minunea inell mar mult str1).luee~ce~i se aratll mal
mare, Nu eonsiderau il atM de uricios lueru de a'l ueide,
inse de a'l ueide in asa mod, si a'l arata astfeliu mal de
dispre~uit de cat toti, 1a aee'asta se gandiau, ~i eu t6te
aces tea nimie nau "faeut. Astfeliu amandor tlllhariI erau niste
pa.ngari~I, ~i mal in urm1). unul s-a sehimba,t, pentru 'ca

78

OMILIA VIII

OMILIA VIII

chiar .pe cruce fiind l~r. ~1l.teau joc de el, ~i nid con~ciinta
propmlor lor plkatp, DlCI faptul cli erau si il in aceiasI
osind11. ~i niel c11 patimiau de9Potdv11 cuel; nn puteau sl1 ii
st11pamascl1 rEjutate:l lor, ceiace dealtfeliu a recunoscut si
unul dintre deof?if, cand a grllit celuHalt ~r-I-a inchis gura:
"Nu te tern! tu de Dumne~eD, cll. l nOl in aceial
osinda ne aflam ?'l (Luc:_ 2~~ 40). Ceia ce dovedea marea
lor reutate.
"Pentru aceia i Dumne~eu pre den suI I-a prea
iml1tat, ~i 'la daruit luI nume care este preste tot
n~rnelp.." Ca~d fericitul Pavel vorbe~ce despre corp, spune
tote cele umllJte cu mult11 libeltate. Pan11 a nu spune c11 a
luat chip de rob, ci discut11 des pre dumne(leire privei;lce cat
de inalt vorbe~ce, - (lic lllalt in ce privesce' putere'a VOl'belor, cllci in ce pl'ive~ce valorea ~i demnitatea JuI nu vorbe~ce ~i nier c11 pote. "In chipul lUI Dumne~eu ftind,
(lice, nu rapire a socotit a fi el intocmaI cu Dumnedeu."
Dar dupl1 ce a (lis e11 sa intrupat" la urm11 far1\, sfiala
grae~ce de cele umilite, tiind sigul' ca eu mmle nu se vat11ma dumneg.eirea lUI, f?i ca corpul lUI primef?ce cele umilite. 17 De aceia i Dumnegeu pre den suI I-a prea inal~at, i Ta daruit lUI nume, care este preste tot numele, ca intru numele luI Iisus tot genunchiul sa se
pIece, a1 celor cere~cl, i al celor pamentecl. ~i al
celor dedesupt, i t6ta limba sa marturisasca cit Domnul Iisus .Christos ir:t,ru slava luI Dumnegeu TaUI1."
Am_ fost (lIS c~tra eretlCI: daca aces tea sunt gise nu pentru
cel wtrupat, CI pentru Dumneqeu Cuventul, cum I-fl. prea
inilltat pre den suI ? Ca f?i cum pote i-a daruit ceva? DecI
in aceasta privinta era imperfect, I?i pentru nor a devenit
perfect. Dac11 nu ar fi rescumparat, omenirea, nu ~'ar fi bucura~ ?e aceasta cinste. ,,~i-l-a daruit, (lice, nume. (l lata,
c~ ,Dlo:I nu.me macar nu a-:ea, dupl1 vol. Dar cum se gase~ce
alGI Cll. pnn char a luat ~l ill dar, ba inc11 f?i nume mal pre
sus de orl-ce nume, dad\. el a primit a lua asupra'f?I datoria
omenire!? Care nume insEj, yom videa. "Ca intru numele
lUI Iisus Christos tot genunchiul sa se pIece. (l EreticiI
spun c11 numele In1 este slava luI. Dar ore aceasta este
slava \1.1r mal pre sus de orI-ce slava? Slava lUI, eu un '
cuvent, e~te de a ne inchin3.1uI? lnsEj Val vEj departat1 mult
de magmficenta IUl Dumnegeu, dacl1 vi) inchipui~l Cll. cu0

no~cetI

79

pe Dumnegeu tot af?a, dupre cum se cunof?ce el pe

de aiel prin urmal'e este invederat cat de departe
de ideia de Dumneq.eu. Aeeasta este slav11 ? spune'm'i.
Ded, dupa pll.rerea vostre, mal 'nainte de a se face omul,
mar 'nainte dn a se face ingeriI, mal 'riainte de a se face
archangheliI, el nu era in slav11. D,lr daca aceasta este slava
luI mal pre sus de orI-c:e slavli; dac11 aeesta este numele
lUI mal presus de orl-ce nume, apol de ~i era in s]avl'l, insEj
intr'o slav11 mal mic11 de cat aceasta. DecI, pentru aceasta
a Htcut el tote, fapturile, cu scopul adec11 de a fi slavit?
DecI nu a creat -lumea din bunlitate, ci pentru cl1 avea nevoe
de slava nostrEj? Videti VOl acum prostia ? Vide~l neevsevia
la care ajunge~I? Daea insEj tote acestea sunt qise cu privire la eel lntr'lpat, apoI atunc'i a avut reson, ' ct\cl Dumnegfu-Cuventul ing~due de a se spune de acestea cuprivire
Ia corp, pentru c11 nu se atinge de natura lUI dumne(leeasca,
ci totul e eli privire la iconomia lUI fa~11 de om. Dar 6re-ce
inseamn11 "al celor cere~cI, al celor pamentecl i a1
celor de desupt ( l ? Adeca intreaga lume, f?i ingerl, ~i omin)
f?i demonI, sau Cll. semnifica ~i drep~ij, ~i eel vil I?i eel per.t\t0l?l. ,,~i t6ta limba sa marturisasca, ca Domnul
Iisus Christos jntru slava lUI Dumnegeu Tatal", adeca
ca tO~l s11 (liert af?a, cac'i aceasta este slava Tatt\]uI. Al vEj(lut
ded, cum peste tot locul cand fiul se sIave~ce, se slave~ce
impreunJ. ~i tataI? Tot astfeliU f?i eand este necinstit fiul,
se necinstef?ee ~i tatal. Daca aceasta se intampla cbiar f?i
printre nOl, unde deosebirea dintre tatrt ~i fiu fste mare, eu
atat mal mult cand e yorba de Dumnegeu, unde nu e niel-o
deosebire ~i asupra lUI se res fringe f?i cinstea, ca ~i necinstea. Daca lumea se supune fiulur, aceasta este slava tatliluL
A~a dar f?i cand qicem c11 el este perfect, nelipsit de nimic,
ca nu este inferior tatll.luI, aceasta este slava lUI Dumne~e u,
ca a nascut ast-fe1i~ de fiu. Aceasta este ~i cea mal mare
proM, de puterea, f?1 de bunMatea ~i de intelepciunea luI,
~i crt cu nimic nu este mal interior tatalul, nid cu intelepciunea, f?i nicI cu bunatatea. Cand eu spun c11 este Intelept
ca f?i tat111, ~i cu nimic mal inferior, aceasta e dovada marel
intelepciun'i a tatalu]; cand 1ic ea este puternic ca ~i tatal,
aceasta e dovada puterel luI; cand (lic ca este bun ea ~i
tatltl, aeeasta e proba bun11tayeI lUI celel mar'l, ca a nt\scut
un astfeliu de fiu, cu nimic mal pre jos de el, sau lipsit de
ceva. Ca.nd gic ca cu nimic nu e mal inferior dup11 natura,
ei egal, ~i nici de a alt11 naturll, f?i in aceasta eu admir pe
Dumnegeu Tatl1l, ~i bunatatea luI, ~i puterea ~i intelepciunea
~i
sunte~l

sine.

80

81

OJdILTA VIII

OMILIA VIII

lUI, ell. ni-a arll.tat nou~ pe aitul dintr'ensul in acest mod,

afara de tatlil. Af?a ell. orI-eate a~I spune des pre fiul, marl
~i miraeul6se, tOte aeestea se raporteaza la tatl11. Clid daea
acest fapt mie ~i nebligat in sama - pentru el1 eu adeverat
este mie fa~a eu slava luI Dumneqeu de a-I cinsti f?i a i se
lnehina lumea intreaga - daea, (lic, ~i aeest fapt mie se sliversasee spre sJava lUI Dumne(leu, apoI eu cat mal mult eeleI-ahe multe?
1) Sa eredem deeI in slava luI ~i 811 vietuim in slava
InI fiind-cl1 nnmaI una din aeeste doue eu nimie nu ne folo;esee- Cand nol il slcivim bine, inse nu vie~uim bine, atunel
maI mult il neeinstim, pentru ea reeunoseendu-l pe el de
stapan ~i daseal, it despretuim ~i nu ne temem de judeeata
aeea dreapta l?i infrico~atl1_ Dael1 Elinil vie~\liesc in mod
neeurat, nimie nu este miraeulos, ~i niel cl1 este atat de
vrednie de hula, inse a videa Cre~tinI vietuind in necuratenie de si s-au faeut pl1rtal atatur taIne, I?i s-au bueurat
de atata siavl1, apol aeeasta este tot ce pote fi mal urleios l?i de
nesuferit. Cael spune'mI: a aseultat ~i a fast supus eu supunerea
c.ea ma'i de pe urml1, pentru care a primit cinstea cea de sus; s-a
f1leut rob, ~i de aeeia es te stapannl tuturor, al 'ingerilor I;> i al tl}-tUfor eelor-I-alte. A~a ea nid nOI sa nu eredem crt ne am pogont
din demnitatea nostre, daca ne umilim pe nOI In$i-ne. Atunel
mar eu sama este a se inal~a, atunel mal en seam a trebuie
a fi de admirat, ~i en' drept Cllvent. CaeI dael1 cel inalt este
umilit si eel umilit se inalVt, pote ca ar fi deajuns numal
hotarl~ea luI Christos; inse ca sa pricepem sl1 examinam
Inerul mal deaprope. Ce jnseamnl1 ore a se umili? Nu ore a fi
criticat, nu a fi invinov1itit, nu a fi defaimat? ~i ce inseamna
a se io1ilta? De sigu!' ci'l. a fi cinsti~, a fi landat, a fi ~la
vito Bine aeum sa videmde node vme aeeasta. Inger fimd
Satana s:a In1il~at pre sine; l?i ce? Nu a fost ore umilit
mal mult de cat orl-ee? Nu are ore locuinta pamentul?
Ore nu este defaimat de tot'f? Om fHnd Pavel, s-a umilit
pre sine. ~i ee? Nu 6re este ad!llirat? Nil este laudat?
Nu este prietenul luI Christos? Ore nu a infrun~at e1 pe
diab01ul de mnlte orI ea pe un rob al se~? Ore nu a
f1leut el lucrur'i mal marl dA ea.t Christos? Ore nu purta
pe diabolul lncoee l?i incolo, despre cum porta gadele
pe eel condamnat? Ore nU'I btltea joc de el? Ore nu avea
sub pieiorele lUI eapul diabolulul sfarjmat? Nu ore tot el

doria aeeasta l?i tuturor ,discipulilor seI? ~i ce .~puo eu _de

aeeasta? S-a inaltat pre sine Abesalom, s-a umIht prA ::nne
David; e1 brne, care a devenit inalt? Care a devenit slavi~?
Ce pote fi mai nmilit de eat cuvintele acestea, pe care DaVId
Ie-a (lis pentru Semee: "La.s'a~i-l pre el sa blesteme, cit
Domnul I-a ~is lUI" (II Imp. 16, ll)? Dar apoI oaca ~r~
detl, sl1 eercetrim luerurile mal departe. Vamel?ul s-a umlht.
pre sine, de l?i dealtfeliu faptul nu era i1milin~a, ei mal'
mu1t recunol?cin~a, eara Fariseul s-a Inaltat pre sine. Dara
sa examinam insesi luerurile. Fie de exemplu dol omml,
ambiI deopotriva de bogatI, bncurandu-se de , mllita cinste,
si ambiI eugetand ]ncrurI marl in privinta intelepciunel', a
st1ipanirel ~i a altOl: calitatI lume~t! ; .apoI unnl din il c~ar~
onoruri de la totI, IllSe sa nu pntmasea de la. Ollnelll, ~I
neprimind infurieze-se, sail sl1 ceara mal mult de cilt trebllie
~i 'in fine inal~a-se pe sine; pe cand cel-I-alt disp~e~niase~
faptul acesta, l?i dandll-i-se onoruri e_1 sa Ie respmga. Er
bine care din amendo! va fi mal vredllle de eillste? Cel care
caut'a. onorurile si nn Ie capata, sau eel care primiridu-Ie Je
dispretue~ee? Negre~it ea acesta. Nn e posibil 'in alt mod
de a te bucura de slava, de eilt numa! fugind de densa. P e
cat timp nolo alung1:l m, ea fuge de nOl, ~i eand nol fugim de ea,
apo! atund ea ne alunga pe nol. De voei;lcl a fi sl1ivit, nn dori
slava, daea voe~d a fi inalt, lin t e in al~a . Dealtt'eliU chlar a~a e
firea lueruJuI; pe eel ce nu nmbla dupa slava, totI it respectll., pe
cand pe ,:elce 0 cauta totl il dispretuese. A fost faeut
pare-ca genul ominese ambi~ios l?i antipatie. Dec!. sa di~
pretuim slava, cael numa)' a~a yom putea sa deve~Jm ~ml
li~l', sail mal bine (licend inaJ~atI. Nu te inalta pe sme-tI, ca
sa fir astfeJiu inaltat de altu]. Cel ee se jnalta pe sme, de
altul nu este inaltat eel ee se umilesee pe sine, de aitul
on este umilit. Mare 'reu este prostia ominiasca ! E maI de
preferat de a fi nebun, de eat prost; Cael atuncI eel putin
este ouma! 0 smintire a faeultaWor mintale, pe eand a fi
prost e cu, mult mal reu, c1:lcl atune! ne1:)unia este unita
cn prostia. Cel nebnn e un reu penlru sine insu~r, pe cand
eel prost este vatamatoriil l?i altora. Ded ma.ndria se n~l?ce
din aceastl1 patima. N u e posibil a fi eineva ma.ndru, ~l sa
nu fie ~i smintit in acelai,ll timp; ded eel plin de prostia
aeeasta, este 1n aeela~l timp l?i smintit. Ascultli pe ioteleptul, earele spnne: nV~~ut-am om, cl1ruia i sa parut
intru sine a fi in~elept, inse mal multa nadejde a avut
cel nebun. de cat acesta" (Prov. 26, 12) .. AI ve(lut; ea nn

') Partea mOl'Ult'i. Sa credem in slava Inl DumneQ.eu!j?i sa. vie~uim

in slava lui. Despre umilin~a. ~i cii .fara de virtute sllntem mal ra!
~de cat animaleJe ceIe necllventat6re .. (Veron.)

82

OMILIA VIIl

in zadar giceam, c1!. mandria este un reu maI mare de cat

nebunia? "Mal multa. nMejde a avut, gice, cel nebun
. de cat acesta. II De aceia ~i .Pavel gicea: "Nu fi~l in~elep~l intru VOl in~i-ve" (Rom. 12, 16). Fiind yorba de
corpurl', spune'ml care corpurl (licem crt sunt sanMose?
Acele care sunt umflate peste mesui'1i, ~i au in1iuntru mult
. aer fiJi sunt pline de apa, sau acele care sunt potrivite, ~i
care au suprafa~a lor umilita? De sigur ca acestea. Deei' !?i
cand e yorba de suflet, acel ce se umfla (lngamta) este sUlpanit de 0 bOla mal rea de cat idropica, pe cand cel moderat este scntit de or'ice patim!\,. Dar apoi ('Me bunml nu
ni lla~ce noue umilin~a? Ce voefiJcl? Nu ore de aid se nafiJce
sinceritatea, linifiJtea sufleteasc1i, filantropia, infrfinarea ~i
b9garE'a de sE'am1'l? Tote aceste bunur'i sunt izvorite din
umilint1'l, pe eand din mandrie tote eele contmre. De necesitate
ea un astfeliu de om va fi ~i batjocoritoriu, fii batau!?, i?i
furios, i?i amarnie, ~i faril zimbet pe buze, ~i mal mult 0
feara selbateca, de cat om. Ei?tI puternic !?i cuge ~l lucrur't
marl? Apol toernal pentru aceasta efiJtl datoriu rle a te
umili. Pentru ce cuge~f lucfurl marl, eand in realitate e
yorba de un Iueru cu totul de nimic? Pentru cll si leul
este mal curajos de cM tine, i?i pOl'eul salbatec e n;al puternie de cat tine, ~i tu fat1'l de ace~tia nu e~ti nic] cat un
~in~ar. Dar apoI fiJi talharil, i?i ho~ii, i?i servitoriI tel, ~i pote
chiar i?i cel mal pro~tj, sunt mal puternicI de cat tine. Deer
aceasta e demn de Iauda? ~i nu te sfiei?tf, cAnd cuge~l
pentru aceasta Iuerurl marl? Dar pote e~ti frumos ~i eu
ehipul Infa~i~atoriu? Apo] acew;ta este lauda ~i ingamfarea
cotofenei. Nu efiJtl tu mal frumos de cat p1'lunul, Diel de
cat florea fiJi Dicl de cAt sbur1'lt6rele. In aripele gainei este
biruin~a; cu penele
~i cu fnlmnse~ea el te coviri?a~ce
multo Dar :;;1 lebrlda este forte frumosa, fiJi altele multe dintre paserl, catra care dadi te vel compara, te vel pri vi pe
tine ea 0 nimicll. De multe-od fiJi copiil sburdalnie'f, ~i fete
feeiore, ~i femel desfranate, ~i barba~l ui?urel, de multeor],
(lic, au avut aeeasta ca laud1:1. Dara pote et'i bogat? De
unde? Ce al cA~tigat? Aur, argint, sau petre pre~iose?
Dar aceasta este Iauda ~i a talharilor, ~i a criminali~tilor,
si a celor ce lucreaza In mine metalice. Durerea celor eondamna~l decl, este lauda ta? Dara pote e1:1 te impodobesel
~i infrumu8e~ezl? Se ved de multeorl i cail impodob{~'i,
eara la Per~l vede cineva impodobite fiJi camilele, ~i pe scenele teatrulul ve(ll pe to~l. actorii impodobiti. ~i nu te
ru~inezl daca; tu cuge~l luer~.rl marl in astfe1i? de nimicurf,

el

OMILTA VIII

83

la care sunt parta~1 fiJi dobitocele eele neeuventatore si

sela viI, ~i eriminalii?til, i idio~ij, fiJi talharil ~i hoW? 'Dar
pote cIade~t'i case _stral~eite? ~i ce este eu aceasta? Mul~1
croncaDI vle~uesc m mal frum6se case de cat ale tale si
au Iocuin~e cu multo mal importalJte. Sau p6te naI vedut
pe c~l inebunJ~I. d.uprt ban.i, cum au cl1'ldit case pana ~(in
locunle pustn ~l m cAmpI!, care au devenit locuinte corbilor i?i eioreloI'? Sau pote cugetr lucrml maTI din causa voci!
tale? Dara nicl-odat1'l nu vel putea canta mal dulce de cat
pri~ig~itorea sa~ lebuda. Sau d\' pote te mAndre~cj pent.ru
ya.fl~~lUnea anel tale? Dar ce pote fi maY intelept in aceasUl
pnvmt~ de eAt albma? Car~ I?ecanie, care pietor, care geometru In fine ar putea sa Imlteze lucrul ei? Pote ca te
mandrefiJcl din causa- fine~ef hainel tale? Dar'aicI te biruesc
p.~ianjpniL Dar p6te e1'l te mandre~cI din causa iutimel piclOrelor tale? EaraFiI protia 0 au si aicI epuril si caprele
salbatece, ~i cate alte feare salbat~ce, care nu sunt cu mult
mal pre j?S de cele din tel. Dar pote ca ctilatore~ej mult?
De :,ngur. ~nse c~ nu mal mult de cat paserile; ~i apoI
a~este ,llIel .cit au n~voe d~ merinde, nieI de cal ~i trasura,
Cl la tote II e suficlent anpele lor. Acestea sunt si nava
acest.e~ fiJi caiI,. aC8s.tea fiJi trasura, aCE'stea ei venti)l, ~i
fine once ar (lICe cmeva. Dar pote eli 31 viderea ascutitll
~i fin1'l? De sigur inse ca nu 0 al ea a cliprioreI slllbate ee
sau ca a vultllrulul. Ar pate audul fin? Si cu tote acestea
te intrece magariul. AI mirosul fin? Dar'canele uu te lasa
sa'l intreeT. Pote ell ei?tI strangfltoriu? Est'i inse in urma
fum ice]. EfiJtI imbracat eu haine aurite? lt~se nu asa ea furnicele indice. In ce privei?ce sanatatea ~i eonstitu~i~, ea si
puterea corporala, apol animalele neeuventMore sunt superi6re ~oue, ele nu se tern nid de fomete- nPrivi~l, gice,la
pasenle ceruluI Ca. nid nu samana nid nu secera
. .
"
l mc'l nu aduna in magasiI!( (Math. 6, 26).
Ded, iat1l. ea DumneQeu a creat animalele necuventator~ c:u mult mal superiore noue in multe: Ai veQut ce p6te
plltl ewe-va, daca nu se gi:lndesee serios? AI vedut ce I'M.
este c~ndw nu se examinea~l). 1u rile ? ~i a1 veQut' apo'ila ee
consecm~l ne duce exammarea deaprope a faptplor? Acel
car~ee er:de I?al mul~ de ci:lt to~'i omiGil, s-a gasit ea este
mal pre Joe fill de ammalele necuventlHorE'. Dar, iubitilor
sa crutllm pe astfeliU de ominl, ~i sa nu-] imitam, fiJi' nici
pentru cll au eugetat mal pre sus de natura nostre sa'l
lllsllm in .randul animalelur neeuventatore, ci sa] ridicam
de acolo, :nll pentru denfiJii personal, diet pote sunt demn!

jd

cru

84

OMILIA VIII
OMILIA lX

de a patimi rele, ci ca ~ii se arate filantropia lUI Dumneq.eU

!?i cinstea lUI ciitra no!. Sunt imprejurarl, in care anima1ele nu pot avea c~ nOl nimic de comun. i care sunt acestea? Evsevia,!?i viata virtuosa. Printrele densele nu vel giisi
curvar'i, nicl desfrfilla~l, niel: criminalil?tl, earl1 noi ne-am departat de ele. Dar ee inseamnl:l aceasta? Pe Dumneqeu n
!?cim, pronia lUI as.upra nostre 0 eunofiJcem, eara, asupra nemurirei sufletulu] nostru no] filosofiim. Aiel necuventMorele
reman in urma, ~i nu te vor eontraria. Cugetll.m; f?i aiel:
neeuventl1torele nu au nimie de eomun. In multe altele inse
fiind inferior! lor, no] totu~i Ie stapanim. In aeeasta se gl).se!?ce un prineip mare, el1 nOl fiind in multe interiorl lor,
totu~] Ie stapanim, fiJi principiul este, ea sa afli cii nu tu e~tI
causa tuturor acestora, ei DumneQeu eel ee tea pHi.smuit
!?i 'tf.a dat judecata. Intindem curse ~i JaturI, Ie prindem in
eJe !?i Ie supunem. Printre nOl ominil ar trebui sii imparat:tsea sobrietatea, blandeta, bunMa tea !?i dispretuirea banilor. Dar fiind-ea tu, unlll dintre eel u~uraticl, nu al nimie
din tote aeestea, eu drept euvent euget'! luerurl mal marl
ea to~j ominiI, de ~i dealtfeliu te constitul singur eel mal'
pre jos dintre neeuventatOre. - Dealtfeliu la aeei:lt resultat
duee prostia !?i impertinen~a; sali ea te inal~ii mal mult de
cat trebuie, i:ll:lU crt te umiJe~ee tot pe atata, ~i nicl intr'un
cas nu pastreaza simetria. Suntem egalI eu IngeriI in 3ceasta,
impiiratia eeriurilor ni-a fost, fagMuita, petreeerea impreuna
cu Christos ni-a fost fagactuita _ Omt~l pote sft fie biciuit, !?i
totuf?l nu eade; omul dispretue:;;ce mortea, nu tremurlt de
ea, nu se infrieo~aza, nu poftefiJce rna'! mult de cat are. Af?a
ea aeel carl nu sunt astfeliU, apol sunt mal reI de cat neeuventatorele_ Cand prisose:;;cI pote in eele eorporale, eara
in ceiespirituale nu, cand nu ai caJitiit'f suflete!?e't, apol cum
nu est! lDal reu de cat animalele neeuventrttore? Ada, aeum
la ml.iloc vr'unul, care in reutate a intreeut pe neCllventatore, unul dintre aeel carY traiese in dezmerdiirl !?i prin
rapirI_ Er bine, iat1l. ell. calul este mal' voinic de .e at el, porcuI selbatec mal' puternic, epurile mal iute la fuga, pl:lunul
maY frumos, lebada eu voce mal frumosa, elefantul eu mult
mal mare, vulturul cu vederea mal fin1i, ~i tote paserile maY
bogatede cat el. De unde vine cii tu e~t'i demn de a stapani
animalele neeuventatore? Pote ea de la ratiune? Dar nu
este a~a, pentru ca acel care nu face us de ell. dupa cum
trebuie, este eumult mal reu de cat aeelea. Pentru eti avend
ratiune ~i toLUf?~ ef?tI mal pejos de ele, apol ar fi fo st cu mult
mal bine daea de la inceput nu eral fiinta rational1'l. Cacl'

85

nu este tot una: a lua eineva stapanirea si a 0 trada, si

eu a nu lua din timp. ~i eel ee Imparate~ee', dacll. pote este
mal reu de cat unul Qin garda sa, apol mal bine era sa
nU'~l mal fi pus pe eorpul sM purpura Impiirateascl:l. Tot
a!?a ~i in easul de fata. De aeeia !?eiind nol e~ tara virtute
suntem mal reI de cat animalele neeuventatore, S3, ne exercitam eu ea, ea sa devenim ominl, f?i chiar ingerl, ca. astfeliu
sa ne bueuram de bunatatile tagaduite, earora fie a ne invredniei, prin eharu! ~i filantropia Domnulul nostru Iisus
Christos, ciiruia impreuna eu Tatal ~i eu Sf. DllCh, se euvine slava, stapanirea ~i einstea, ar:um si pur urea fiJi in veeB
veeilor. Amin.
.

OMILIA lX

"Dec! iuhi~il mel, precum tot-deauna a~l ascultat,

nu numal preeum caud eram de fa~:':l, ei eu mult
mal virtos ca.nd sunt departe, eu frica i cu eutre mur
mantuirea v6stre 0 lucrap, ca Dumneg.eu este care
luereaZ:l intru VOl, ~i ea s:':l, voiti i ea sa luera11 pentru buna voink3. T6te Ie facetl, fa ra de cartirl i
fara de indoirl, ca Sa fitl fara de prichana ~i intregl,
fiI luI Dumneg.eu partal, in mijlocul neamulul celul
Indar:':l,tnie ~i resvratit, intre care sa str:':llucikl ca nite
luminat orl in lume, cuvtmtul vietel cupring.end, spre
lauda mie in g.iua luI Christos" (Cap. 2, 12-16).
Sfatuirile tot-deauna trebuie a 8e face Ia un loe cu
laude\e, elicI atune) ele devin bioe primite, de ore-ee indem-
n1:tm pe eel sfl).tui~l in propriul lor interes, eeia ee :;;i Pavel
a facut aiel. ~i prive~ce incl). cu efit1:t intelepciune. II Dec]
iubi~il mfl!" (lice. Nu Ii-a spus simplu Cl a~l aseultat,
ci mal 'nteili 'i lauda, cad gice ]) precum tot-deauna
akl ascultat", adeca .imitaV, vEl rog, nu pe ann,e;
pre VOl infiJi -vEh. "Nu numa! pre cum cand eram de
fa~a, d cu mult mal virtos Gand sunt departe." .Si

86

OMILIA IX

87

OMILIA IX

de ce ore cu mult mal virtos in lipsa mea? Fiind-ca pote

atunci eredea~I crt e bine de a face totul pent.ru respectul
~i sfiala ce 0 aveatl clUrl1 mine, aeum inse nu. DecI dacrt.
acum se probea7.fi crt vOl continuatf, ~i in crt eu indoitl1 putere
in faptele eele bune, de aicr se invedereazll. cl1 ~i atunci nu
pentru mine ve supuneati, ei pentru Dumne~eu. Nu facet!
aceasta, ca Si. ascultati de mine, ci ca cu frica ~i cutremur.
Rrt Jucra~i ma.ntuirea vOstre. Nu e cu putinta ea f&ra fricl1
sl1 facl1 cineva, saii sa arate ceva m~ re~ ~i nobil. ~i nu a
9is nurnal trica, ci ,,~i cu cutremu," ceia ee este intensitatea friceL 0 aSLt'eliu de lrica avea Pavel, pentru e~re ~i
Qicoa: "Me tern ca nu cumva altora propoveduind,
insum'i sa me rac netrebnic" (I Corinth. 9, 27). Dacl1
in cele pamellte~ci nu e cu put-inta oe a reu~i fara frica,
apoi cu cat IDal virt,os in cele duchovl1iee~ci? Pentru cl1
spune'ml: cine a inva~at carte fara de fricl1? Cine a ajuns
meseria~ experient fl1rl1 de frica? Decl, dacl1 acolo unde nu
pinde~ee diabolul, ci numa! Jenea, ~i e trebuinta de friea,
ca astfeliii sa aJungi'lm lenea natural a, dar inca unde e nevoe
de atMa lupta, unde sunt ata.tea pedice, cum stl. fie eu putinta de a ne ma.ntui frlra de frica? Dara cum ~i in ce feliii
sli. fie aceasta fricli.? Dacli. yom avea in minte, ca Dumne1eii
este de fata, cli. tote Ie aude, tote Ie vede, nu nUmll! cele
Sl1ver~ite sail vorbite, ci ~i tote eele oin inim1l. ~i din fundul cugetulu! nostru. "Oa. el este judecator cugetelor
~i g{mdurilor inirnei" (Ebr. 4, 11). Daca noI starn astfeliu,
nlmic reu nu yom face, nimie reu nu vom vorbi, ~i nid
chiarnu vom cugeta. Spune'm!, te rog; daca aI fi veclnic langa
Rege, 6re nu ai sta cu frica? ~i tu cum de ~e(lI lungit in
fata lUI DlmOe~:3U, ~i rig,:?i nu te sfie~ci, nie! nu tremurr?
N u dispretui r1l.bdarea luI, caeI el jndel ung ra hda ea sri te ad uc1l.
la pocainta. Cil.nd mli.na.nci, inchipui-tl pe Dumnegeii in fata ta,
pentni cl1 chiar si est.e de fata; cil.nd voesel a te culea, cll.nd
te jllfuriezl, cando de desfiltezl, ca.nd rape~dlucrul altuia, can'd
in fine faeI od-cll din acestea, iochipui-ti pe Dumnegeu de
fatlt, ~i atunci nieI odatl1 nu te vei face de ris, nieI-odata
IIU tEl vel aprinde de ma.nie_ Daca at veeInic aceasta in eugetul tM, veeInic vei fi cu frica ~i groza de pecat, ea unul
ce te gli.se:;jcI alaturI de imparatul a tote. Architectul, fie
el ca.t de experient, ~i chi;H cel mal bun dintre arehitee~l',
totul?i st!). cu frica, ca nu eumva sa eadli. de pe eladirea Cll
o face. ~i tu al ere<;lut, ai f<lcut multe bunli.t1l.~I, te al rid,icat la inli.Jtime; pazel?ce-t!3
ded ca sli. sta!., in siguranta; aI
,
'

;'

uchiul deschis ~i til cu frica sa uu caQI, cacl multe ~mnt duchurile cele viclene, care voesc sa te larunce jos. "SlujiP,
giee,." DomnuluI eu frica i ve bucurap: luI cu cutreIllm
(Ps. 2, 11). Dara cum ore estEl cu putinta a fi cineva
vesel, in ac:-Ia~j timp ~i cuprins de frica? Cum e cu putin~a
de a se gaSl vesehe ulllta cu cutrt'mur? Aceasta eSLe sin
gum bucurie: ca.nd facem binele asa fel, ca si cum ne am
afla facend ceva eu cutremur, numaI atune!' ne bucuram.
"Ou frica i eu cutremur mantuirea v6stre 0 lucratl."
(Mst&. rpoooo

IW.t

tpo[1oo t-ljv &CXOtwV

oootwlcxv 1W_tsPlaC~{}s).

V 8deti ca el ~-a qis sllnplu tPIa.~E(j{}c = lucratl, ci "y'cxt8PIa.~E(j{}c"

adedt lucra~l cu multi!, bl1gare de seaml1, cu multl1 sirguill~il.
~i fiindca a spus "cu frica i cu cutremur" prive~ce
cum lini~te~ce frica lor, cli.cr iata co 1ice: "ca Dumnegeu
este care lucreaza intru vol", ca ~i cum pare cl1 ar Qice:
n U te teme, ca el am c.;Iis "cu frica ~i cu gr6zel", . cad
nu a.m spus aceasta ca >;11, ve impedic, ea sli. ve inchipuiti
ca vlrtutea ar fi greil de indeplinit, ci ca sa fi~'f eu brJ.gare
de seama, ca sli. nu fi~l distratI. Cll.nd aceasta este, Dumnegeu totul Juereazlt, tu numal sa fir cu euraj. "Oa. Dumnegeu este care lucreaza int,ru noL" Dec! daclt el lucreaza, trebuie ea ~i vOl sa conluera~i eu e1, avend pentru
aceasta bunli. voin~a concentrata vecYnic la fapta buna,
striosa ~i pironita numal Ill. aceasta. "Oa Dumnegeu este
care lLlcreaza intru VOl, ~i ca sa voitf, ~i ca sa lucra~'i pentru buna voin~a." <Dar daca el lucreazli. in nor
ca savoim, sau rna! bine gis pana ~i a voi, apol' cum
de ne mal indeamna la aceasta? Dacli. chiar ~i a voi el 0
face, de geaba ni mal spul ca atl ascultat, eilcI nu aseultam,
ci suntem mi~catl automatic; degeaba spul ea sa fim cu frica.
~i cu eutrem~r, dac~ totul este a luI .Dumne~eu. Aceasta
s-ar putea ob18cta In casul de fa~rt. lDse tu privel?ce ce
respunde apostolul: <Nu pentru aceasta am SpUB "ea e1 este
care"Jucr~aza. in~ru vol, i ca sa voi~l, i ca sa 1ucrat 1 , el am VOlt ca I;'l\, imprastiii frica vostre. Daca
v?~~c't, numaI atunc'i I?umn~~eii v~ lucra. ~u te teme, ~i
mCI s~ te le~e,:e~cr, cli.Cl _
el ill dli. I?l bunrt-voIn~li. pentru lucru, ~l energle III acela~ tlmp. In fineca-nd nOl voim atuncI
~i el. va spuri voin~a nostre, precu~. de ex.: voesc' a face
un blI~e ore-care; el mica insuflat a face acest bine si tot 81

10

88

este care lucreaza de a voL " Sau ca pote <;lice aceste cuvinte
din multrt evlavie, dupre cum face ~i atund cand numei?ee
faptele nostre cele bune darurI. '~ecI, dupre cum at,unc'f
cand el Ie Ilume~ce darurl, nu ne lIpsei?ce de Ilberul arbltru,
ci H las1l. in nOI, tot ai?a i?i ca.nd <;lice c1l. Dumne<;leu este
care lucreaz~ in nOl, nu ne lipse~ce de liberul arbitru, ci
arat1l. cli de la reui?ita unul lucru, cRpMlim inelinarea de
a voi mal mult acel lucru. Pentru c1l. dupre cum a
face ceva devine din inclinarea de a face, tot a~a ~i a nu
face devine din lnclinarea de a nu face. Al dat eleimosinn.?
Mar'mult inert a1 atitat pofta de a da eleimosin1l.. Nu aj dat,?
Mal mult inel1 te vel \ntari in deprinderra de a nu da. Ai
fost sobru intr'o <;Ii? AI pareca Ull lndemn de a fi ai?a i?i
a doua ~i. Teal tn1ndavit? Cu aceasta ar sporit trrtnda:ria.
Cand vine necredinciosul intru adancul r(juta~llor
"nu bag a s~ma" (Prov. 18, 3). Ded precum cand ajunge
in adancul reutt:ttilor nu baga sama ~i ?ispretu e~ce .totul,
ai?a ~i cl1nd ajunge in aflaneul bun~tatll,or el se slle~ce
~i se ineearci1 inert de a progresa ID bIDe. Dupre cum
aeela impetrinduse devine in ca mal trandav, a~a ~i aeesta
pricepend multi mea bui:JMa ~ilor devine mal serios, de
t ea mrt ea un cumva s1l. piarda totul. nPentru buna
voin~ii" <;lice, aded\ pentru drag?stea, pentru multamirea lUI, ca astft-liu sa se faca eeIa ee el dore~ce, ca sa
se faea dupa vointa luI. Aicl arata ca el lucreaza mult,
~i prin urmare ne face de a prinde curaj. EI vo e~ee ,ea no!
sa vie~uim dupa dorinta .sa; dar da~a vo~~ee, negre~lt ca 91
luere(Jza in acest scop; ~l va lucra In on-ee mod; eu alte
cuvinte voe~ce ca nOI sa vietuim eorect. Aeum al V8<;lut,
ea nu mi se rapei?ce Eberul arbitru?
T6te Ie facet1 fiJra de cartirl i fara de indoirI",
~ice. 'hnd-ea diabolul nu pate a ve impedeea de a, face
bine, vo e~ee 'in alt mod a '~1 de~arta ur<J. lUl,asupra vo~tre.
Daca nn iubirea de slava de9arta, dae1'l. nu h~sa de mmt_e,
daca nu pate nimie din aees tea~ apol eel p,uym a bagat l~
sufletul celor slab! cartirea, sau de nu mc) aeeasta, apoI
macar disputa. ~i acum pr~ve~ce ~um tote aeestea Ie eur~ta
Pavel. A spus de8pre umihn~a e81a ce a spus, combatend
u~urinta, sau lipsa de seriositate; a spus des pre sla~a de
sarta cael la aeeasta se refera caud Q.ice: "nu numal pre~
cum 'cand eram de fata", eara.. aiel spune despre eartin
~i analisarea amrtJ1un~ita a faptel?r. Darl1 de ee 6re;in epistola

89

OMILIA IX

OMILIA IX

elitre Corinthenl eombMend aeeast1l. patima, aduee de exemplu

pe Israiltenr, pe eand aiel nimie1'l. din aces tea na spus, ei
numa'i e1'l. H at,inge? Pentru eil aeolo taptul d.eja inderlinit
era de acest-feliu, 9i de aeeia a avut nevoe de a deschide
rana ~i a Ii da 0 dojana ma'i mare, - pe eand aiel sfatuie9ce
ca sa nu se intample nimie. Pe eel ee nu gre9ise eu nimie,
era de prisos de aI atinge mal tare, fiind-cl1. pova~uindu'l
la umilint1l., el n-a pus la mijloc exemplul eel din evanghelie,
un de eel mandri au fost pedepsi~I, ci sfatul ee Ii da aiel e
basat pe insll~l iubirea lUI DumneQeu cMra om, pentru care
vorbei?ce eu den~iI ea eMrl1 fiin~I libere, ea cMra til adevera~I,
~i lIU ea eatr1l. sclav!. La faptele cele bune, cel reeunos..:lHoriu
~i nobil este indemnat ell exemple din faptele deja saver9ite,
pe ca.nd eel nereeunoseMoriu nu eu astfeliu de exemple este
infrico~at, ci Cll exemple trase ::lin faptele cele vrednice de
pedeapsa; unul cu fapte de einste, cel-Ialt cu fapte demne
de pedepsit. De aeeia seriind Ebreilor <;licea, punend pe Isav
la mijloe: "Care pentru 0 man care, 'l-a vindut dreptul celuI ante'l nliscut", ~i eara~l: "De se va indoi,
nu va bine-voi sufletul meu intru densul" (Ebr. 12,16.
10, 38). ~i intre Corinthenl erau mul~l carl eurviau, pentru
aeeia i?i <;lieea: "Nu cumva eara~I daca. voiu veni, sa
m~ smeriasca Dumne~eul meu, i sa plang pe multi
cart au greit mal 'nainte, i nu sau pociHt de necura~enia, i curvia ~i spurcaciunea care au facut" (II
Corinth. 12, 21).
"Ca sa fitI, ~ice, fara de prichana i intregI" ,
adeea rara ponos i?i nevinovati, eael e:lr:tirea nu pu~ina pata
pune pe un astfeliu de suflet. Dar ore ee inseamnrt: "fanl
indoire" ? Adeca tara intrebari de feliul acesta: <6re aeea~ta
e!:lte bine? ore nu este bine? Sa nu ve indoiti, <;lice, sa
nu eensura~l faptele in zadar, chiardurerea de ar fi, ehiar
obosal1l., sail orr-ee de aCtst feM . , Nu a Q.is <s1l. nu fitI pedepsi~h,
e1l.cI pedeapsa sta in fapta eea rea, eara aceasta 0 a aratat
ill epistola eatra Corinthenl,-dara aiel nimie nu a spus de
aeestea, ei "ca sa tip rant de prichana i intregI, fil
luI Dumne~eu cura~l, in mijlocul neamulul celul inditnltnic i rasvrittit, intru care sit stralacitl ca ni~ce
luminatorl in lume, cuv~ntul vietel cuprin~~nd spre
lauda. mie hi, ~iua lUI Christos".
71528

90

OMILIA IX

OMILtA IX

1) AI ve(lut cum H invatll. rle a nu carti? Astfeliil

decl, a carti este fapta celor nerecunoscetorl \li fll.ra simtire.
Care fiu, spune 'ml, ostenindu-se in trebile tatll.lul sell,
cartel?ce in timp ce se ostene~ce l?i eu ale sale propril? ln~e
legI, forte bine, cll. pentru tine insn-tl te obose!?cI, pentru tine
insu't'i adunl. Particularitatea de a carti este a acelora cariI
se obosesc' pentru altH, ~i pentru altil muneesc ; dara tu
carr adun'i pentrn sine'tT, de ce carte\lcI? Ca ave rea ta nu
sporel?ee? Cel ce luereazll. de bun!l. voea sa, l?i nu silit, de ee
eartesce? Mal bine este de a nu mal lucra nimic, de cM a
lucra' cu cartire, de 6re-ce se perde \li eeia ce a fost facut
deja. Dar nu veep, Ca l?i in casele nostre particulare acela\li
lucru il facem tvt-deauna, aceia\ll ([ieem vecInic: < mal bine
nn mal flieeai aceasLa, de eM sli eartel?c'i>? ~i de multe or1
preferll.m a ne Jipsi de serviciU, de cat a suferi cartirL Uricios
lneru este eartirea, cac'i ea este veeina cu blasfimia. Cartirea este onerecuno\lein~a mare, de aceia cel ce sunt stapanitl de ea sunt demn'i de pedeapsa. Cel ce carte\lce este
nerecunoscetoriu catra DumneQ-eu, eara eel ce este nerecunoseet,oriu cMra Dumne(leu, e~te blasfemt'ltoriil de Dumne(leu_ Ma'i cu sam a pe atunc! erau ispite incontinue, primejdil
ee se tineau lant, nicl 0 lini \lte, nici 0 mul~amire, l?i din
tote par~ile curgeail nenorocirile, - pe cand acum lini~te
profundll., u~urin~a in tote. Dec!, de ce earte\lcl? Ca el?ti
sll.rac? Dar gande\lce-te la lob. Ca e\lt'i bolnav? Dar
ee este daca ~i tu, cunoscend in sine'tl atatea bunurl \li
suceese cate \li acel sfint, teal imboln1l.vit ca 9i aeela?
Gande~ee-te la acela, ell. multll. vreme fiind plin de bube
rele, ~edf\a afara pe gunoiu ~i'~l ~tergea cu un harb puroiul din bubele sale. "f.?i trecend vreme multa a is
catnl lob femeia lUI: pana cand vel rabda, g\cend
iata voill a~tepta inca puFna vreme? Qi vr'un cucuvent catpl Domnul ~j mor'i'.(i (lob. 2, ~). Dara pote ell.
a murit copilul teu? ~i ce este, dadl pe totI i-a! perdut
prill 0 morte grozavll., ca ~i acela? Vol l?citr ca este 0
mare mangaere de a sta pe langa eel bolnav l?i pe patul
mor~il, de a-I inehide gura f?i ochil, de a te atinge de barba
lUI l?ia'i mangaea, de a aseulta in fine cele mal de pe
urma cuvinte ale muribundulul. Darll. de nimic din acestea
nu s-a Invrednicit dreptul lob, eaer to~i al se'i au fost de-

1)

Partea moralii_ T6te cele care contribuie~c spre mimtuirea

n6strl), noi

s~

Ie facem fara ciirtire. (Ve?-onJ

al

odatll, ingropati sub darlmaturile caselor! ~i ce spun? Ore

a sfal?ia pefiul teu, i?i a'i sacrifiea, dupre
ae_elul prea _ferecit patriarch, l?i sll.'l- ve~l
Cllle a elactlt altarul? Cine a pus pe el
lemne, \li cine I-a impedecat de a'l sacrifica? Dar pote te
iail in ris unia? ~i ce este, dad! au(ll de aeestea din partea
prietenilor veni~I spre 11 te mangaea? NoI acum avem
multe pecate, l?i eu drept cuvent suntem luat'i in ris, - pe
cand atunc'i acel drept, acel iubitoriu de Dumneqeu, acel om
rara reutate, el care fugia de orJ-ce fapta rea, auqia de la
prieteni'i' sel tot lucruri eontrare acestora_ Dar ee est-e, spune'ml, dac1l. al au1it pe femeia ta luandu-te in ris 9i gicend :
"Eara ell ratacesc ca 0 slnjnicil, umbland din loc in
loc, ~i din casil in casa ateptand pana va apune
s6rele, ca Sa me odihnesc de ostenele" (lob. 2,9)? ~i
de ce vorbescl acestea, femee rara de minte?Nu cumva
p6te barbatul teu este causa acestor rele? Nu este el, oi diabolul. "Oi \li vr'un cuvent catnl Domnul, (lice, ~i morL"
ApoY, daell el ar (lice un euvent catra Dumnf'Q eu \li ar
muri, tu ore at fi intr'o stare mal buna? Nu este 0 b611't
mal grozava ca aeeasta, chiar de a'i spune mil de bole_ Astfeliu era, cll. nu putea trll.i nid in casa, ~i nic! in mansarda
(OTcOOP0'flO'l), astfeliu era, ell. totI se p~ziau de eel bolnav.
Ddea e1 nn ar fi avut 0 MIll. incnrabila, IIU ar fi stat afara
de eetate, fiind intr'o stare en mult mal rea de eat cellovi~i de leprll. ACf'\ltia intra ~i in case, l? i vorbese impreuna,
pe cand acela l?edea intr'una suh ceriui liber, pe 0 movilade gunoiu, gol cu desaverf?ire, cael nu putea a se imbrrtca
cu nimic. "f.?i se mistuie trupul meu de plltrejunea
vermilor , ~i rezemandu-m~ m'oil1 grunziI pamentulul
de puroiii (( (lob, 7. 5). Ore tote aeestea nU-1 adaoga lnca
la durerile ee Ie avea? Corpul luT scotea din el vernll ~i
puroiil, ;'li aeeasta nu 'pe Gn timp, ci incontinuu. Videl!i cum
nnmal augul aeestora pareea v-a amor~it? Dec! daell. nu
sunt de suferit acestea nicl de a fi au~ite, apol de a Ie vi'
dea sunt de suferiL? DecY dac1l. nu sunt de suferit nicl de
a fi ve~ute, apol cu at.at rna! mult d8 a suferi asemenea
MIll.. ~i eu tote aces tea a suferit dreptul lob, uu pe
timp de doue sau trel 1ile, ei pe timp indelungat, ~i totuf?1
n-a pecatuit nieI macar cu buzele salf'. Darll. tu care anume
bOla de feHul ace~t,ia at a'ml arlita? Ore 0 astfeliu de bola
nu este cu mult mal :rea de cat schilogirea membrel6r corpulul ~ "Ca ved ca put bucatele, mele, cum ~: pute

~i sa poroncit de
cu~ s-a poroncit
ar~end pe altar?

OMILIA IX

92

93

OMILIA I X

leul" (Ibid. 6, 7). ~i nu numaI ata.ta, darli ehiar ~i noptea

~i somnul, eeia ee pentru alW e spre odihnll, lUI nu1 adu
ceau nieI 0 lini~te, ei din eontra erau mal grozave de cat
orIce torturrt. Cael aseultrt'l pe densul ee spune: "Atuncl
mlj infrico~ezj, i cu vedeniI mlj Ingrozecl . .. Cand
se face g.iua, gic cand va fi sari'l?" (Ibid. 7, 14.4-).
~i nu numal atMa, darll ~i prtrerea multora de densul iocll
H amara, CaCl il gllsiau vinovat de mil de rele. Ascultll cum
n spuneau p1l.nrt ~i prieteni'i lUI: "Inca nu al patimit
dupa dreptate, pentru cele ce aI gre~it" (lob. 11, 6),
pentru care ~i c,lieea densul: "Eara acum mlj hatjocu
resc eel mai tinerl, acum me dojenesc in parte,
pn~ aI carora parin~l nul bagam in seama, i nu-I
socoteam vrednid sa-I pun cu cani! vitelor mele"
(Ibid. 30, 1). 01'e aceasta nu este mal grozav de ca.t mil
de mor~'i? lose de ~i impresurat de 0 a~a furtuna grozava,
care se ridica vecInic asupra luI, intr'o astfeliU de Intune
cime de norl, de fulgere ~i trasoete, vecTnic cuprins de ame
~ala, ca ace I invertit de un ciclon sau de un virtej de vent,
el totu ~I a remas acela~i neincovoiat, ~e<;lellri in mijlocul
acelei turtuuI grozave in cea mal eompleetll lini~te, ~i nu
a cartit. ~i tote aeestea sau ~etrecut inainte de char, mal
'nainte de a se vord eeva despre inviere, mal 'nainte de a
se vorbi de ghecna ~i de pedeapsli. NOl inse, au<;lind ~i pe
profe~l, ~i pe apostoH, ~i pe evangheli1?tJ, ~i veQend in ace
la1?1 timp mil de exemple, ~i invatand tote euvintele eele
des pre iovierea mortilor, totu1?1 suotem n e mulVtmi~'j, de ~i
pote nimenI dintre nOl nu are a spune atatea nenoroeiri ca
aceia. Daea pote a perdut averea cineva, nu a perdut inse
feciorl ~i fete atatea, cate a perdut el, I?i daell pote a per
dut, pote crt a ~i peerttuit, - pe eand aeela ill mijloeul saerifieiilor fiind, in mijloel). l servieiuluI ee adueea lUI Dum,ne
<;leu, !?i iata ell deodat1j, a perdut totu!. Daell pote ~i tu vel
fi perdut avcrea ~i tot pe ata~a fecior! ~i fete ea ~i el, eeia
ee este imposibil, nu teal tirit inse pe p1j,ment, ~i nie! nu
aI sfJ:trimat bulgarii de ~erin1j, eu puroiul ie~it din bubele de
pe trup,l?i dadt pote a1 patimit ~i aeeasta, tOtU1?1 nal ve9ut pe prietenil tel batjoenrindllte, eeia ee mar ales aste
eu mult mal grozay, de cat tote uenorocirile din lume.
Daeli nOI ue surarllm pe eel ce ne maogae in nenoroeirI,
I?i carl ni dau sperao~e bune, dar apol eu eel ce ne batjo
eurese ee nu suntem iQ: stare a face! Dacrt ceia ee spune

Psalmistul: "Am a~teptat pre eel cesar milhni cu

mine, ~i nu era, i pre eel ce m'ar mangaia, ~i
n :am aflat" (Ps. 68, 24) este grozav si de nesuferit, dar
'lncli de a intimpina batjoeuritorl,' in loc'de mangaitor!, eu
ca.t mal grozav? "Mangaitor'[ celor reI, <;lice, sunte~l
to~I"(Iob. 16, 2). Dae1\. aeestea veelnic Ie avem in mintea
nostre, dacl! neam gandi la ale, nu near intrista nimic din
cele presente, gandindune la acel atlet, la acel suflet mal
tare de cat .diamantul, la acea judecata virtosrt ~i tare ea
o~elul. Ca I?l cum era imbracat eu un corp de o~el sau de
peatr1\., a1?a Ie suferia el tot,1j eu curaj !?i cu rabdare.
Aeestea intelegendule, inbitilor, tote sa Ie faeem flira
cartirl I?i f1\rll de indoele. Fad vr'un bine, I?i apol earte~ci?
De .ce? Ce sil1j, te face a ca.rti? .Darll, <;licl tu , eel de prim
preJur me silese de multe-or! de a carti , cllel la aeeasta a
faeut ~i el alusiune eand a Q.is in miJlocul neamuluI celul
'lndllrrttnic ~i resvrlitit - darll tocmal aeeasta e de admirat,
de a nu suteri nimie de acest feliu, care near putea inUt
rita. i;li s~elele str<1lucese in timp de nopte, ~i la intuneric
se ved, ~l aeeasta intl'll nimie nu Ie vatiima frumm,eta lor,
ci ioct1 mal strt1lucitore se aratll, - pe cand daea este lu
minli, nu se ved atat de frumose. Tot asa si tu: eaud
trrtie~c1 impreunrt cu eel viclen!, ~i totU!?1 'rem'al einstit ~i
cOl'ect, apol atuud mal mult strtllucescI. Faptul demn <fe
admirat acesta este, de a deveni fllrll de prihant1. Dec! pentru ca st1 nu respunda iI de feliul aeesta, el H pre'ntimpina
spunenduli sll fie far~ deprihantl. Dart1 ee inseamnli .,cuv.entul vie~el cupringend"? Adella avend a vietui, fiind
dl~tre cel .mantuitI. Prive~ee, cat de degrabll ~i pune pre
mml: lumlO1j,toril, (lice, au in iI cuventul luminel, vol inse
ave~l euventul vieteI. Ce este );cuventul vietel"? Adeea.
avend 3rtmin~a vietel, adect1 avend in vOl ineeputul (CJltEP!10.
Coij~) vie~eI. A ~a dar tO~1 cenal~l sunt mor~'f? A ceasta a
aratat, c~el dealtfeliu ~i ee'jlal~I 'ar avea in it euventul vie
~eJ. . "Spre lauda mie", (lice, adeert !?i eu sunt pllrta~ bu
nunlor vostre. Virtutea vostre atM de insemnatll. este, in.
cM nu numal crt pe VOl ve salveazrt, ci ~i pe mine me face
mal strlilueit . Dara care lauda, fericite Pavele ? Aceia pote
e~ e~tI bieiuit, e~ e~tI alungat, ct1 e1?ti batjocurit pentru DOl? De
aceia ~ice: "In gina luI Christos, ell nu in deart am
alergat, nicI in de~art m-am ostenit", ci veclnic a me bu
cura, (lice, e1j, nu in de~lirt am alergat. "Ci de mt) i jert

94

OMILIA IX

fesc." El nu a (lis de~i mar, preeum ~ieea elitrrt Timotheiii, seriindu'f: "C~ eu iata ml!l jertfesc, i timpul
de~par~irel mele s-a apropiat". (U Timoth. 4, 6), mang9.indu-I pentru despar~irea sa, ~i tot-odata invata.ndu-I do, a
primi eu mul~tl.mire m6rtea pentru Christos. Ca 0 jertfa.
me adue ~i eu., ~iee. O! fericit suflet; el nume~ee jerLfll. intoreerea lor. Asa dar e eu mult mal bine de a proaduce ea
jerWl sufletul, 'de eM a-I proaduee boL Daetl. deel, pe lfinga
aceasttl. proadueere me adaog ~i pe mine insu'ml ea jertfa,
m6rtea mea, me bucur.. "Pentru jertfa, (lice, i slujba
credinteJ v6stre, ml!l bucur i Impreuna mi3 bucur
eu VOl eu top, aijderea i vol vl!l bueura~l, i impreuna vi3 bucura~l eu mine" CVers.17. IS). Dar de ee
te bueur! impreuna eu den~iI? Ai veQut ea el arata ca ~i
den~ii trebuie a se bueura? Me bueur ea pot fi ea 0 Jibatiune pentru VOl, ~i Impreunrt me bueur, dl.cI me proadue
ea jertfrt, ~i de aeeia l?i val ve bucuratY, ~i impreunli ve
bucura~l, eli m-am proadu3 jertfrt. Bueurati-ve decI impreuna
eu mine, care me bl!eur pentru aceasta. Ai ve(lut decI, ea
m6rtea drep~ilor nu de laeriml, ei de bueurie e demna .?
Daca ii (dreptil) se bueura, trtlbuie a ne bueura ~i nol impreuna eu il, pentru eil. in adever este absurd de a pla.nge,
in timp ee den!?i'i se bueurrt. Dar p6te veY giee: ne faeem
obieeiuL Inse aeeasta e un pretext, este un motiv nejustifieat_ Prive~ce ee porunee~ee el: "BucuraV-ve i VOl, i
impreuna vl!l bueura~l ell mine." "P fae] obieeiul? Ce
obieeiii? Daea ar fi ea tu sa rema.l aiel p6te ea eu drept
cuvent Qic'i aeestea; dara ca.nd eu putin dupa aeeasta vel
ajunge din urma pe eel ce a plecat, ce obieeiu indepline!?eY?
Un astfeliil. de obiceiu il faee eineva ea.nd pentrn totdeauna
e despartit de eel plecat dintre nor, dar ea.nd f}i tu vel eaJllLori pe aceiaf}1 cale, ce obieeiu facI? Pe eel ee sunt in
ealatori'i de ee ore nU-I pla.ngem? Ore nu dupa gitia 'anteia,
sail. eel mult a doua, ineetam de a mal fi sea.rbi~i de des
par~irea n6stre de den~iI? Daell. it! fael obieeiul, apol pJttnge-l atMa timp numai, ca.t cere natura . Nimie nu sut!),r,
giee el, ci inca rna bueur ea me due la Christos, eara VOl
nuve bucura~r? "Bueura~i-vl!l", Qiee ...
, Af}a dar sa ne bucuram i noI, iubi~nor, cand videm
vr'un drept pleeand dintre noI, ~i eu ata.t mal mult inca
vr',unul dintre eel desnad11jdui~'i. Unul pleaea ea s11 primiasea
plata ostenelelor'sale, ear11 cela-I-alt pentru e11 eu dueerea

OMILIA X

95

,UI a tahtt din peeatele ce era 811 Je mal faea_ Dar11. p6te '
sa sehimba in traiul sM, ~iel tu. Dae11 era sli se sehimbe,
je sigur (:a Du'l lua DumneQeil. dintre eel vii, el care totul
ieonomise~ce pentru mantuirea n6stre. Dee], dac1\ el era ea
sa mul~amiasea pe Dumnegeu in viitorii\ de ee 6re nu I-a
lasat? Dec! daea e1 nu lasa pe eel ee nu Ee sehimh1l., apol
eu atat mai mult pe eeY ee se schimM. Af}a dar11 de preste
tot locul sa piara boeetele dintre Dol, sa eonteniascl'l orl-ee
suspin. Pentru t6te sa multamim luI Dumne(letJ., f'rtra ea.rtire t6te 811 Ie faeem. Sa fim veseH, sa-I multamim lUI,
ea astfelitJ. sa ne bueuram f}i de veclnieile bunata~i, prin
Christos Iif'lus Domnul nostru, earuia impreuna cu Tatal,
~i eu Sf. Duch se euvine siava, stapanirea ~i cinsteiJ., aeum
~i pururea f}i in veeil veeilor. Amin.

OMILIA. X
"Nadil.jduesc intru Domnul Iisus ca pre Timotheiu fara de za.bava il voiu trimite la VOl, ea i eu
sa-ml fae inima buna in~elegend r,ele pentru vol. Ca
pre nim enl n-am de un suflet cu mine, care eu tot
dinadinsul sa se grijasea de vol- Ca tO~1 ale sale
eauta, eara nu ale lUI Christos Iisus" (Cap. 2, 19-21).
A ~is mal 'nainte: "Ca cele pentru mine mal v~r
tos spre sporul evangheliel au venit, in cat legatunle
mele s-au faeut aratate intru Christos in tot divanul a,
a gis apol ."De me i jertfesc pentru jertfa i slujba
credintel v6stre", ~i prin aeestea el mal mult 'i-a intarit
inca in eredinta. Pote ell. den~il ar fi presupus, ea euvintele
de mal 'nainte aU. fost ~ise pentru lneurajarea lor, lnse ee?
Trimit pe Thimotheiil. la vol Qiee, de vreme ee den~il
doriail. ea sa afle eele de8pre densul. ~i de ee 6re n-a, gis
ea sa aflat1 vol eeJe despre mine, ei eea 811 me veselese
afland eu eele des pre VOI>? Mar 'nteiu, pentru ea eele des7
pre densul -urma a Ii vesti 10r-,-maI 'nainte de sosirea lUI

96

OMILIA X

TimotheiU-Epatrodit, pentru care ~i <;lice: nDe folos lueru

am soeotit pe Epafrodit a-I trimite la vol" (vers. 25),
ear1\. pe d~ alt1\. parte pentru Ctt el doria ~u aprindere a .afla
cele despre den~il. Acest Epafrodit sttltuse. mal mult tlm~
din causa b61eI pe langa apostol, a~a ca donn~a apostolulm
de a atla cele des pre d8n~iI, era justificata. Prive~ ce acum,
cum el atribuie totul lui Christos, panl'.\. ~i trimiterea lUI
TimotheiU, cacI <;lice: "Nadajduese in Domnul lisus",
adeca. am incredere crt Dumnedeu ImI va inlesni aceasta
"ea ~i eu sa'mI fae inima b~na intelegend cele pentru vol". Preeum v-am relncurajat pre vol, <;lice, au<;lind
des pre aces tea, adeca c1\. evanghelia s-a respandit, ea dUf?mani'i e1 s-au ru!?inat, c11 prin ceia ce voiau den~i1 a vI:) vatama, prin aceia toemai au remas ru~jnatI, precum acestea
mi Ie doriati mie, tot a!?il f?i eu dorese a afla cele pentru
VOl "ca ~i eu sa-mI fae inima buna intelegend cele
pentru vol". Aid arata ca densi'i trebuia sll S8 bucure de
legaturile lUI, ~i lor sa urmeze, c1.cl legl'l turiJe acelea 'I causau lUI mare placere. Cand el <jics "ca ~i eu sa'mi fac
inima buna" aceasta arata, adeca. precum !;ji vol. Vail cat a
dorin~l:i avea de Macedonia! ~i Thesalonicenilor tot aceia!?l
ml'lrturif;e~ee, eand ~ice :~Eara nol fra~ilor, remanend
sirimanl de vol pentru un timplll) (I Tbesal. 2, 17), eara
aiel: "Niidajduese, 11ce, a trimite pe Timotheiu, ea sa
eunosc eele pentru vol", ceia. ce e 0 vie dovada de cea
mal mare ingrijire din parte-I. Ca.nd el nu pntea sa se duca
trimitea pe discipuli, neputend rllbda de a fi in necuno~cinta
despre deoiI nid chiar pentru un timp scurt . .Nil tot-deauna, ~i nu t6te Ie afla el eu spiritul, ~i aceasta ~u _dre~vt
cuvent, ca.ci daca. soar ti convins des pre aceasta dlSClpulll,
ar fi devenit far1\. sfiala; acum inse inchipuindu-!?'i pote ctt
el se &.fla. in complecta necuno!?cin~rt de den!?il, l'orectarea lor
de venia mal u~6ra ~i cu mal mult merit in acela~l timp.
Dara prin aceasta el n face mal bag11torI de sama incl'l, c1\.cI
prin expresiunea "ca ~i eu sa-mi fae inima buna" la
aceast.a tinde. Prin aceasta dec), el i-a facut mal serio~'i, ca
astfeliu sosind TimothelU acolo stt nu afle lucrurI contrare
1) Expresiunea din original itpo<; ,,-a.tpOY wpa.<;" nu in_seamna la
weme de un ceas, cum se gasei?ce in editiunea de Buzeu, Cl pentru un
timp ore-care: Este aicl un elenism, care nu se tradu'ce ad-Iitt.eram. (Trad.)

97

OMfLIA X

af?teptl1.rilor luI. Se vede ca si aicl face Ufl de acelasl metod

pe care I-a intrebuintat fata de Ccriathenl', cand f?I-a amanat
ducerea sa intre den~iI, cu scop de a se corecta, pentru care
Ii scria: "Cruti'tndll-ve pre v01 n-am venit pana aeum
in Corinth" (II Corinth. 1, 23). Dragostea nu tie arata numar prin faptul ca Ii face CUl10scut cele atingll tore de el ci
~i prin faptul cl:i. el eauLa sa afle despre dem;;i'i - l?i acea~ta
e grija de capetenie a unuI suflet care se Ingrij a~ce ~i vecfnic
se gande~ce la obiectul iubit. Prin faptul ca Ii trimite pe
Timotheiii, el H ~i cinste!?ce mult. Dara ce spui Pavele? Trimi~i pe Timotheiii? Cum aceast a? Da, respunde el;
nea
pre nimenl n-am de un suflet eu mine", adeca care
sa iogrijasca ca f?i mine, )) care eu tot dinadiosul sa. se
ingrijasea de vOl". A~a dara nu avea pe nimen! dintre
eel de pe laGga densul? Da, pe nimenI de un suflet cu el,
adeca, deopotriva cu mine IngriJindu-se !?i interesandu-se
pentru voL ~i nid ca ar prefera cineva, <;lice, de c; ~I alege
aceasta cale, tocmaI din aceasta causa. Ar fi putut ca sa
trimita f?i pe altiI, inse nimenl nu era af?a dupa cum doria
el, afar11 de Timotbeiu. .Cel care vI:) iube!?~e fJre vol ca ~i
mine, este Timotheiu, <;lice; de unde urrnei:lZtt ca a fi de
un suflet cu el, inseam na de a iubi pe discipuli deopotriva.
cn el. "Care sa se ingrijasea, ~ice, eu tot dinadinsul
de vol", aded!. parintAf?ce. "Ciicl top ale saleeauta,
eariinu ale luI Christos Iisus", adeca fie-care lSI caut11
.
'
hni ~tea sa f?i cum ar putea stt fie In siguran~a, ceia ce scria
~i lUI Timotbeiu. Dartt 6re din ce caus11 sa plange el de
acestea? Ca s11 ne invatam nol cei ee Ie au<;lim, ea nn cumva sa cadem in astfeliu de gre~ele; ca sa ne inv1\.~am de a
nu eauta numa'i lini~tea ~i molatatea, c1\.cl cel ce cauti
linif?tea, nu cauta ale lUI Christos, ci ale sale propri'i. A~a
dara treb uie a se pregati cineva pentru or1ce suferinta,
pentru orl-ce nenorocire. "Ca nevointa luI, <;lice, ~ ~eitl,
e;\ preeum unul tata fiul, impreuna eu mine a slujit
intru evanghelie." ~i nu 0 spun aceasta UUIllaI eu, ci
,,~i vol ~eitl ea impreuna ell mine a s Jujit intru
evanghelie". Pune aici ca exemplu pe TimotheiU eu drept
euvent, ca astfeliu sa se bucure de mare cinste din partea
lor. Aceasta 0 face f?i fata de Corinthenl, cand Ii <;lice:
"NimenI sa nu-l defaime, ea luerul Domnululluereaza
ea i mine" (I Corinth. 16, 10) ou dora ea. tie Ingriia~ce

98

OMILIA X

de el, ei de delJ~il, adedi. de eel ee-l primese pe el, ea aRtfeliu plata lor sa fie mare. "Pe aeesta dar nlidajduiesc
sa-l trim it in data, dupa ee voiti videa ee1e pentru
mine" (Stih. 23), adeea efind voitl videa resultatul la care
am ajuns, ~i ee sfirl?it vor lua Imprejurarile prin care eu
tree aeum. "Dar am nadejde in DomnuJ, ea ~i eO fara
de zabava VOl veni 121. voiti" (Stih. 24). A~a dara nu de
aeeia II trimit la vOi, ea cum eu nu am aveni, ci pentru
ea sa 'mi fae inima buna eunoseend eele pentru voi, ca astfeliu sa nu fiu in n8cunol?cinta In acest interval. "Am n3.dejde in Domnul", <;lice. Privel?ce cum el totul atribuie
lUI Dumnegeii, l?i nimie nu vorbel?ce din propria sa cugetare.
Nadajduiesc In Domnnl, adeca daea Dumneg8u voel?ce.
"Eara de folos lucru am soeotit, ea pre Epafrodit frateJe ~i eonJueratorluJ, ~i osta~ul eel dimpreuna
eu mine u (Stih. 20). Priv8l?ee cum l?i pe aeesta II trimite
la densiI tot cu aceleasI laude, ea f;li pre Timotheiu. Pe aeela
il reeomanda din doua' punete de videre, finteiii pentru ca
n iubea Intr'at~t, In cat "eu tot dinadinsul se va ingriji de den~il" :;;i al doilea ca a slujit intru evanghelie,
__ eara pe aepsta (Epf\frodit) tot din aeel punet de videre,
tot din aceial?I causa I-a laudat. ~i cum I-a Hiudat? A-I
numi frate l?i eonluerlHoriii, l?i inca nu s-a marginit numaI
aiel, ci I-a numit f2i ostal?ul eel lmpreuna eu pI, pste dovada
ca el partieipase la t6te primejdiiie apostolulul, l?i ca l?i
densul a marturisit aceleal?'i ea l?i apostolul. Expresiunea
jmpl"euna osta este mal insemnata de e~t eonlueratorii
cael p6te ca a conlucrat cu el in luerur'i de putina insemnatate (Sy 4lAOtC;; 7tpajp-CI.0l), pe c~nd in lupte ~i in primejdi'i'
de loe; al?a ca numindu-l aiel i impreuna osta toemal
aceasta a invederat. ))Eara al vostru apostol i slujitoriti a1 trebijmele a-I trimite la vOl", adeca ve barazim voue dintr'ale v6s:tre, adeca trimitem v6ue pe al vostru,
.sau pe cel ee ve invata pre vol. A pol adaoge multe l?i despre dragostea luI, qieend: nDe vreme 08 doria sa ve
vada pre vol pre to~j, i era mahnit, ea a~l auc}it
ea a fost b~lnav" (Stih. ~6), ~i apol mal departe arata
gravitatea b61el: "Ca a fost bolnav, gice,aprope de
morte, ei Dumneg.eti la miluit pre el, i nu numa!
me e1. ci si tire mine, ea TIU intristare peste intris-

OMILTA X

99

tare sa am" (Stih. 27). De aiel apol pregatesce si alt-ceva,

arat~nd cum si el scia ca era iubit de detJsi'i~i' acesta nu
e putin lucru 'pentru cel ee iubel?ee. A~l au'qit cum el a
fost bolnav, glCe, at! augit cum era mfihnit fiind-ea jnsanat?l?in.du-se nu a putut sa ve vada; dar ac~m v-a sea pat
de lIltnstarea pe care 0 ave~'i' pentru bOla luI. De aiel
pregate~ee inca l?i alt-ceva, aded\' ca se justifiea 6re cum,
de efl dupa trecere de multavreme Ii-a trimis pe deoparte
pe Timotheiu, pentru ea nu avea pe attul de un suflet eu
el, eara pe dealta parte pe Epafrodit, pentru bOla ce a'1Usese. ApOI aratand ca acea bOla fusese lndelungata l?i mult
timp il eonsumase, gice: )' Cil a fost bolnav aprope de
morte." Al vegut cum Pavel are griji\ de a sc6te din radacina c,rI.?e banuia18 din cugetul discipulilor sel, despre
vre-o lenevlre sau nepasare de denl?if, l?i cum el se incearea
de a-I face ea nid maear sa bl'tnuiasea, ca daea n-a venit
la den12il, apol aceasta ar fi fost pentru c>t nu i-ar fi iubit sau
ca l-ar fi dispre~uit? Nimic nu p6te stimula abtt de~ult
pe disl'ipul, ca aceia de a fi el eonvins ca dascalul seu se
ingrijal?ce de el, ea este nelini~tit de el, ceia ee este semn
de 0 dragoste ne~ermurita. n Ca a~l au1it~ Qiee, ea a fost
bolnav; ca a fost bolnav aprope de morte." ~i cum
cil ell nu 0 <;lic aceasta numal ea pretext ascultatI: n Dar
Dumnegett I-a miluit pre e1." Ce giel aicI, 0 ereticule? I)
Aid el 1ll1mel?ce mila ~, luI DumneQeli faptul de a remanea
in via~a, eel ee era sa se duca dintre eel viI si sa vina
earal?l; 3i eu t6te a?estea daea lumea esterea, dup~e cum qiei
tu, apOl nu este mIla aceasta, de a remfinea cineva Intru
eel reu. Daea catra eretic'i' este u~or de a respunde cres-
tinulu'i' inse ce vom respunde? ellel l?i aeesta p6te' ca se
Iudoiel?ee l?i <;lice, ca daea este cu mult maY bine a se elibera cineva l?i a fi impreunl't eu Christos, de ee aiel remaBerea intre ce!viI e numita ca 0 mila a lUI Dumnedeu?
Eli lnse voiu giee: de ce apostolul insul?I spune ca rna'l de
trebuin~a este voue de a remanea aiel? Preeum atuncl
~ra trebuinta ca sa remfina II, tot a~a ~i acum era trebulIl~a ca sa rem~na Epafrodit, ca la timp sa se duca la
Dumnegeu ?u mal. ~ult curaj fili Cll rna! multa boga~ie de
suflete cfitlgate 31Cl. Pentru ca daea m6rtea lUI uu s-a In') Ereticil la car A se adresaza Sf. Crisostom, sunt Manichtlil.
(TradJ

100

OM1LTA X
OMILIA X

t1implat acum, de sigur crt sa intamplat duprJ. aceasta,. lnSe

a c1l.stiga suflete nu este cu putil;Vt de a 0 reahsa cmeva
acolo. Cele mal mul~e Pavel Ie vorbe~ce auditorilor duprt
bbiceiul comun, f?i nu filosofisaza peste tot lo(]ul, crtci cuventul lUI era indreptat cMra omini muritori, carl incrt se
temeau de morte. Dupa aceia aratrt cM de mult se interesa
el de Epafrodit, pe care'l fitce venerabil, de orece mant~.
"irea acestuia 0 considera atM de trebuitore lUi, in cat mt
luirea lui Dumneqeu catrrt Epafrodit 0 lua <::a a sa proprie.
De altfeliu, ~i fara de aceastavia~a presentrt este bunl'l,
pentru ca daca nu este buna, de ce considerrtm de condamnabila mortea prematur1l., sau f;li suicidul? ca acolo unde
dice: "Pentru aceasta Intre VOl mu1tJ: sunt neplltin~io~l i bolnavl, ~i dorm multi" (I Corinth. 11, 30)-, pe
cand via~a vii tore, omului reu nu este mal buna, ba Incrt
chiar mai rea, eara celu'i bun este mal bun11. "Ca nu
intristare peste Intristare sa am", gice, la cas dac11 nu
ar fi scilpat din aCaRtrt bola ~i ar fi murit. De aicI se vede
cat de mult cinstesce pe Epafrodit.
Deel eat mai degraM Iam trimis pre el" (Stih.
"
28). Dara
ce inseamna _eat mal degraba? Adeca f~ra
aml1nare, fllr11 zi:Lbavil, cu mult11 grabrt, calcahd peste once
pedica i-am poroncit a veni la YO!, ca s11 VG scape de mahnirea ce 0 ave~i despre densul. No'i nu ne bucur11m atat de
mult ca srt aUQim crt eel dori~l a'i nOf;ltri sunt srtn1l.to~l, pe
cat ne bucuram cand i'i videm, f;li cu atM mal mult cand
lucrul se petroce pe nef;lciute, ceia-ce sa lntamplat cu Epa
frodit. "Deei eelt mai de graba I-am trimis pre el, Qice,
ea vtl~endul pre el eara~i sa Vtl bueura~l, i eu mal
fara de melhnire. sa fiu." Cum lnSe mal rara de ma.hnire? Adecl'l, .daca vOl ve bueurati, f;li eu me bucur, ~i el
se bucur1L de aeea~ta, f;li ell mal fara de ma.hnire voiu fh.
,~i nu a gis farl:l de mahnire, ci mal fara de mahnire,
arMa.nd prin aceasta, c11 nici-odatll. sufletul sM flU era slobod
de mahnire. El, care spune: "Cine este neputincios, ~i
eu sa nu fiu neputineios? Cine se sminte~ce, ~i eu sa
nu mtl aprind" (II Corinth. 11, 29), ca.nd putea fi slobod
de ma.hnire? "Primi~i-l drept aeeia intru Domnul eu
t6ta bucuria", ~ice (~tih. 29). Expresiunea intru Domnul
inseamnrt spiritualminte, adecrt eu multa lngrijire; sau crt
~ pote yorba intru Domnul este' egala Cll voind Dumne~eu,
"

101

primitil cu demnitate ca pre unul dintre sfin~i eu t6ta

bueuria, precum se cuvine sfintilor. Tote aces tea indeamnrt
a se face pebtru folosul lor chiar, ~i nici de cum pentru
folosul celor trimif;lI, pentru crt mal mare este ca.~tigul celu!
ce face af;la, de ca.t a celuI ce se bucurrt de aseminea cinste.
,,~i pre unia ea ace~tia intru cinste s1\-l avep", adeca
primitil pre densul eu demnitatea cuvenitrt sfintilor. "Cael
pentru luerul lUI Christos pan a la m6rte sa apropiat,
neMgelnd sarna de viata, ea sa Impli~iasca Upsa v6strtl
a slujbel eel catr:1 mine" (Stih,30). Acest Epafrodit fiind
trimis de cref;ltinil din FJlippi ca sa slojaRca lUi favel, a
venit la den~ul aducendu-i f;li ajut.ore Mne~cL Cum c11 a adus
cu 81 f;li banI, se deduce din citatul de la urm11 unde ~ice:
"Umplutu-mam luand de la Epafrodit eele trimise de vOl"
(Cap. 4, 13). Era natural ded, ca Pavel srt fie amenin~at de
o af?a de mare primejdie in timpul filedereT sale In cetatea
RomaniJor, In cat chiar cerce se apropiau de el 8rt nu potrt
face aceasta in sigurantrt, ci ~i den~iI sa se primpjduiasca apropiindu-se de densul, cum se petrecea mal ales in primejdiile
eale marl, ~i in goneJe cele grozave ale Imprtra~i1or contra
cref;ltinilor. Cand cineva causa vreo suparare Imparatulul
~i era aruncat in lnchisore, atunc! fill familiarilor SEll era
inehisa orI-ce lntrare, caia ce era natural ca f?i Pavel srt sufere de pe urms. aceste! masurL DecI Filippenii au trimis la
den suI atunci pe Epafrodit, barbat curajos, ~l care infrunta
orI-ce primejdie, ca astfeliu srt-I slujasca, fili in fine s11 faca
tot ceia ce trebuia a face. Doue lJ)crurl pune aic'i apostolul
prin care face pe Epafrodit deinn de respectat: a.ntelu, crt
s-a primejduit prtna aprope de morte pentru apostol, f;li al
doilea ca t6te acestea el Ie-a prttirnit ca representant al ceo
tlltei Filippi, fili ded este drept a i-se ca1cula res plata celor
trimif;ll in primejdiI, ca f;li cum ar fi fast dacrt cetatea II trimitea ea sol al seu-. A~a ca a'l primi pe densul cu bucurie
~i a-'i mul~urni pentru eele fu~ote de el, inseamnrt a cornunica cu cel curajofilJ, sau ma'i bine gis cu cel ce au suferit
pentru Domnul. ~i nn a ~is pentru mine, ci H face pre el
inca. mal demn de cregema.nt dicend "pentru luerul lui
Christos",ca ~i cum pare crt ar fi gis: nimic nu a frtcut
pentru mine, ei pentrl] Dumn8g8u, f;li pentrudensul s-a apro
piat de morte. Dacil nu a murit este ca Dumneeu a iconomisit lucrul afila, el inse s-a asvlrlit in primejdiJ f;li s-a expus pe sine,; chiar de ar fi ~rebuit sa sufere ca.t de mult, _

102

103

OMILIA X

OMILIA X

!?i nu s-a departat cMu~1 de pu~in de slujba luI cMre mine_

Dar dacl1 el pentru a servi pe Pavel s-a predat pre sine primejdiilor, cu mult mal virtos ar fi facut aeeasta pentru predica. De altfeliu i aceasta era pentru predicrt, dacl1 el patimia pentru apostol, eael cununa martirismuluf nu se acorda
numai celor ce se jertfesc, ci !?i celor ce se indeletnicesc cu
astfeliu 'de ocup,i~iunI; ~i daca soar putea Qiee inca, cu atilt
mal mult sunt pre~Ulte aces tea de cat acelea, Cel ce infrunta
morteapentru un fapt mic, eu attlt mai mult 0 va face
aceastapentru unul mare. Astfeliu i noi dtnd videm stin
~ir in primejdil, sa ne Incurajam. Nu e cu plltin~a de a saver!?i vreodata ceva mare~ acel ce nu indrazne!?ce, eara cel
ce se ingrije!?ce mal mult de siguran~a de aic'i, va cMea de
sigur din cea viitore. "Ca sa impliniasca, (lice, lipsa
vostre a slujbef eel c? tra mine_" Dara ce inseamna aceasta?
Adecade !?i cetatea nu a fost de fata, totu~l prin el (Epafrodit) pe care mi I-a trimis, am fost servit la tote trebuin~ile. Deel lips a vostr8 el 0 a impJinit, a~a ca cu dreptate
este de 1:1 se bueura de 0 mare cinste, cad eeia ce trebuia a
face vol to~r, aCflasta a facut-o el pentru vol, Aid arata
ca aceasta era cea anter slujba ce 0 faceau celor in primejdil cel in sigurantt'l, cad cuventul lips:1 se (lice !?i cu
privire lil, slujba ce ii trebuiau a 0 face apo3toluiuL AI VBQut intelepeiune apostolica? Aeeasta nu 0 face el din U!?Urin~a, ci din multa lUI ingrijire pentru den~iL Dec! ca nu
cum va il sa se Ingamfe, ci sa fie cumpatat1, ~i nic! sa'~l
taca idee ca cine !?cie ce lucru mil,re aU. fac.ut, ci mal mult
incl1 sa se umiliasca. el nume~ce i Jipsa lor slujba, ca astfelitl ~i noI sa nu credem lucrur'i marl daeil, proeUl'am cele
trebuit,ore sfin~ilor, ~i nid sa ne inchipuim ea cu aceasta
no] Ii mul~amim, sau Ii charazirn ceva lor personal.
1) Dealtminterea este trebuin~a de a se procura cele
necesare sfin~ilor din partea n6stre, fara sa credem ca prin
aeeasta 'Ii charazim ceva. Dupre cum' celor ce sunt conr,entratl In tabara ~i se lupti psntru cel ce stau. It! lini~ce
pe la vetrele lor, li se cuvine cele necesal'e, pentru ca se
lupta pentru ace~tia, tot asernenea !?i in casul de fa~a. Daca
Pavel nu ar fi predieat !?i ItlVa~at pe credincio!?J acleverurile
cre~tinei cine ar fi putut sa'l puna in temnita? A~a ca tre

buie a servi pe sfint!. Pentru e~, in adever, cum sl1 nu fie

absurd de a proeura imp~ratului pamentese t6te eele trebuit6re ,luI ~i armatei eoneentratl1 in tabarl1, ~i haine, ~i
hrani'l, ~l nu numai pe cat trebuie, ei inca ehiar ~i de prisos,
earl1 imparatului eerese i armatel lUI eel pusa in linie de
batae in fata unor du~manl eu mult mal grozavl, "Cael lupta
nostre nu ni este' impotriva trupulul i a sa;hgelul"
(Efes, 6, 12), sa nu aeordam nid mamr strictul necesar?
Val, catit nerecuno~cintl1 ~i cat nesa~iu de ctl~tigurI uricio3e !
Dar: d~~a cat se p~re, pe nOl ne stl1ptlnece mal mult frie:).
de omllll, de cat fflca de DumneQeu, de gheena ~i de muncile
viitore. De aeeia s-au si rBsturnat totul pe dos de aceia
afacerile politice pe fiecare Qi se SaVer!?eSC cu m~tta graM,
!?i nimic nu se uita, earil, despre cele spirituale nicairI mi
se face vreo yorba macar. Cele cerute sau luate cu deasila
!?i cu tortnrl pote, ca de la ni!?ce sclavl, se depositeazft
cu multa plaeere, PO cand aicl, de ~i e vorba de eel liher'i'
!?i de cel ce pot da nesilitl de nimenl, totul lipse~~e. Eu nu
vorbesc contra tuturor, ci contra acelora numal, carii se
sus trag de la asemenea datoril. Adeca nu ar fi putut DumneQeu ca sa facl1 a~a cle a fi sili~l ace!?tia ca sa dea? Ar fi
putut, dara nu a voit, cael el VB cru~il, mal mult pe vol,
de ctlt pe cel hrl1ni~1 sau a.iutora~l de vol. De aeeia el nu
voec~ c~ vol sa da~I cU: de<1sib, fiind-ca nu ar pute<tfi
atun~l .mOl ? re3plata pentru aceasta. ~i Cll tote aces tea
mul~l dIn eel de fa~a sunt mal pre jo, de cat IudeiL In~elege
deel,
.,
. cate dftrI pUitiau Iudeil pentru clerul lor'' cleciuell,
pnnose ~l eara!?i Qeciueli, ~i alte QeeiuelI, ~i dupa aeelsta
l~ fin~ de trei-orf(leciueala I) (tPl(J)(/Y.lOSX.,ztcx.<;) ~i sielul, !?i
mmem nu (llCea ea consuma mult preo~iI lor. Cu cat mal
r:mlt "vor primi aceia, cu atat mal mult i plata aeestora va
fi mal mare. Nu spuneau: primesc prea mult, i~l imbuibeaza
pantecele, etc. vorbe ce se aud asta(ll din parte a multora.
CeI ceo elMesc case .mi1re~e ~i cum para ogore, se considerl1
ca llma ce nu au nimic; pe cand daca vre-unul din preotl
ar Imbraca vre-o haina mal frum6sa sau 'sl-ar procura
hrana necesarl1, sau ar avea vreo sluga, ca s~ nu fie silit
de a se arata in ochi! Jumel fara randueala, apoI faptul e
taxat de boga~ie. Ou adeverat ca ne imboga~im in astfeliU
de. acusa~iuni, ceia ee in~il marturisesc fara sa voeasca. No!
chlar de am ave a cat de pu~in, suntem taxatl de boga~'i, pe

1) Pm'tea moralii. Trebuie a fnlesni eele necesare dasealilor, dupre

cllm se o-bicinuia ~i la Ebrei ell gecinelele fli a-ltele, -\Ii des pre aceia
ea nn trebUie astrInge avuti\, si eft si apostolii aveaii trebuinta de
doue haine. (Veron.)
.' .;
-.

.
') Nota. A se vi4ea Cartea Facerei 14, 20 28, 22. Nu~mere 18.
21-&2, LeVit. 27,31. Deuter, 12, 17. 18. 14,22.27. Levit. 27, 32.33. Trad.
~

104

OMILIA X
OMILIA X

cs'nd aceia chiar de ar fi imbell?ugat'i in totul, se considerli

sl:'lracL f;?i 6re pl:'ln::t cand yom fi nepriceputI ~ Nu ajung~ 6:e
cli un tapt pOie de putina insemnMate I?l ne constltme
vinovatT ~i demnI de osindil, i?~ mal trebuie incl:1 a adaog~
l?i acusa~iunI de aces tea, care ~l aduc p~gubrt Dacll tu al
dat ceva acestuia, !?i pe urmli II vorbescI d~ rtm pentru ceJa
ce are, apoI aiperdut plata ce ti se cuve~Ja. In scurt,dac~
tu al dat, apol de ce condamnl? Cand tu ).al d~t, ~Illgur al
marturisit mal 'nainte de tOtI despre sarl:'lCJa lUI, pnn faptul
ca i-al dat apoI aCllm de ce condamnI? Nu trebuia sa dar,
daca avea/gand ca sa condamnI. Dara p6!e ca (lid ac.este~
pe comptou] altuia care da? Apoi atun.cl faptul e l?~ II?aI
urieios eael ne dand nimic tu condamnI bmefacerea stl,veninta
de alt~l. Cam ee plaM cre~j ca vor avea acel?tia, cariI asculta
astfeliii de clevetirI pe socoteala lor? Cael t6te aoce~tea ~l
Ie rabda pentru Dumne(leu. Cum, l?i p entru ce? EJ bme, If
puteau, daca voiau, eil sa ducl:\, 0 VIatil negutltor~asca,. de
si pote nu 0 mOl?tenise de la strl:'lmoi?l. Aud pe mul~I vorbllld
aceRtea cu nerul?inare, cllnd nol spunem crt cuta:e e s:->ra?:
dacl:\, ar fi voit, (lic, ar fi putut sa fie bogat~, ~J d?pil a?eJa
in mod batjocoritoriu spun cum a fost tatal seu, ~au bUlllcul
sen sau cutue din familia lui, pe cand acesta lata ce fel
de hainil portil aSUi(lI.. Daril ce? Spune'mr: trebuie 6re a
umbla pe strade gol? Tu censurezI via~a lUI i?i fael cas de
acestea; vt2(1i lnse, sa nu Ie vorbel?cl aceste~ eotJtr~ tao
Asculta povata Mantuitoriulul care (lice: "Nu Judeeap, ea
sli nu fitl judeeatl" (Matheiu 7, 1). Era cu. putintrt, (licl~
daeil el voia, sil duc1'L 0 viata de comersant ~l speculant, .~~
de sigur cil nu ar fi fost lipsit, inse n-a VOlt. De ce, ,Q.l~I
tu, el cauta s1:\ ca~tige aid? Dar ce ca~tlg1i ,el? Spu~1e m!.
Este 1mbr1'Lcat cu hain e de mi'ltasa? Are pote mu1tlme de
servitorI dupa el, cand se duce in pia~il? Umbla pote cillare?
Cladesce pote case marete, in care sa stea? Daca. face
aces tea si eu 'U can damn i?i nu '1 crut de loc, ci chlar H
arlit e;' nevrednic de preotie. Pentru cil cum va putea el
sfatui pe al~il ca s11 nu se ocupe cu deacestea, dacil ~l !lU
se pote sfatui pe sine? Dar dacil pote are hrana trebmtore
in imbel~ugare, apol 6re pentru acea~ta nedrepta~el?ce el pe
cineva? Dar ore trebuie ca el sa colmde casele l?1 srtv c~laril
de pomanl:'l? ~i tu ca discipul al sM, nu te rU~lDezI .ore?
.Daca ar face aceastn. tatal teu cel trupesc, al consldera
faptul de ru~jnos; l?i cand parinteleo t~u cel. spiritua~ ar fi
silit a 0 face , aceasta, nu l'a1 acoper! ore, ntt al g11~l dt e
bine sa1 imti~acl? "Neeinst~a tatillul, (lice, yste neelTIstea

105

ii.i lor" (Sirach. 3, 11). Dar ce? Trebuie 6reca el sa se topmsca de fome? Darlt nicI aceasta nu este demn ~i nu 0
voe~ce Dumne(leu.
'
.
Dar cand nOl spunem aceasta, ce ore filosofisazll. ii
ime?iat? ~~te scr!s,. (lic: " N u v~ agonisitr aur, nie]
argmt,
mel bam In bniele
vostru , nid traist<1 in eale ,
.
.
mel d.ou ~ harne, nieI inc11ltaminte, nid toeag, ea
vredme e.st~_ luocr~toriul de plata sa" (Math. 10,9. 10),
P) ,can~ deoi?ll. au ~l cate treI sau patru haine, I?i paturI
mo~. MI-a. veDl~ acum sa oftez cu amar, ~i daca nu'mI.ar fi
rUi?IDe chlar a~I plange! .. Dar ee inseamna aeeasta? Pe cand
pentru grel?alele altora, sau mal bine (lis pentru paiul din
OChlUl altom suntem eel mal scrupulosI examinatorr iata
c~ nOI caril avem MrneJe in ochi! no~tl:j, nicI macar ca sim.
~lm! Spune'm~, te rog;. de ce ore nu gici ~i tu in sine.tI
aceasta? .Cael sunt (lISe cu privire la dascall. respun~r.
Dara cand P avel (lice: "Ci avend hranl1 si im braei1minte
ell aeestea indestulatI vom fi Ci (I Tim~th. 6, 8) ore pro:
nunta aceste cuvmte numa! pentru dascall? Nicl de cum
ci c11tra totl ominiJ; earl). aceasta este invederatrt din eel~
p~ecedente, cacI (lice : " Inse catig mare este buna credmt a eu indestul a r e, ea nimic nam adus in lume
arlitat este ea nie] a scote ceva n u putem (( (Ibid:
~tih. 6 - 9),. dupl:t care imetiiaL adaoge: ,,OJ ~vend hrana i
lr~bracammte, cu aeestea indestula~l vom ft. Eara
cel ce ~o: sa se im bogl1tasca, eaq in ispite, i in
curse, ~l In pofte multe fa ra de soeoteala ~i vi1tamatore . (( Acum al veQut, ca el a vorbit catra totl 6minil si
nu numal dascalilor? Ce inseamna apOl ceia ce ' gice in' ait
Joc: "Eara purtarea de grija a trupuluI sa nu 0 face~l
spre pofte U (Rom. 13, 14)? are nu (lice aceasta clltra totI
ominiI? Ce Inseamn1"i apoI: "Bucatele panteeelul ~i pa~
teeele bucatelor, earil Dumneg.eu ~i pre acestea ~i
pre aeelea va strica U (I Corinth. 6, 13)? Ce inseamnl:t
apol ceia ce el spune: "Eara ceia ce petrece intru desfatare, de vie este m6tt;1" .? vorbind de vaduve. Nu cumva 6re I?i vaduva este dascal? Nu tot el a (lis: "Femeel
~u dau voe de a fi da~cal ((? DeeI daca el inter(lice p<lna
l vildu velor purtarea neJemna, adec11 ~i acol0 unde p6L~
71,,28

1()

106

OMILIA X

virsta este Inaintata spre b8trane~E',-e::tra betrane~a are

nevoe de multa ingrijire, .cael a~a este natura; sexul femenin are nevoe de 0 mal multa linii?te, ea unul ee este mal
slab,-oaca, gic, el ehiar i?i acolo unde vlrsta ~i natura nu
ingaduie de a petrece in desfatarl, i?i 0 nume~ce pe ? astfpliii. de vaduva morta de vie,-~i privece ell, nu a giS numal ell. 'petrece intru desfatar'l, ei "eeia ee p etrece intru
desfa tad de vie este morta", ceia ee inseamna ca a i?i
scns'o dintre eel vii, ca pe un eadavru Lrecut in putrefactie,
- apol ce seusa pote avea omul facend de acestra, daea ~i
ffm eea vaduva si betrana este peoepsita? Dara acestea mmenl nu Ie judeca, nimenI nu Ie cerceteaza in eapul seu_
En am fost silit de a Ie spune, nu cu intentinnea de a lu a
ap ararea preotilor, ci mal m nIt spre a ve cruta pe vol.
Aceia ehiar daea dupa dreptate aud critid de acestea la
adresa lor, adeca dac!). in ad ever string bogbt/f, nu pot fi
intru nimi c vatamat'i de vel; ci fie ca atI vorbit, fie ea DU
atf vorbit de den',lil,' ii totu~I vor da resP,uns a?olo inaint~a
dreptulul j udedltoriu, ai?a ca vorbele vostre lDtru. DImiC
DnI pot vatama. Nu tot asa inse se petrec luerunle eu
vOl c ~cl chiar de ar fi adevera te, san de ar fi neadeverate
{;el~ ce vorbi~j de deniI, ve vatama~'f in~Ive . ~i de ce ore?
Pentru cll. daca buna-ora. ar fi adeverat ceia ce spnne~I, ve
vatamaV prin faptul ca criti ca~I pe dascaliI vo~tri, i?i r esturnatl ordinea st abilitit in bisericl'l, cad daca nu trebUle a
judeea' pe fra tele t!lU, cu atat mal mult pe dascalii t el;
daca cele ce vorbescI InSe, sunt neadeverate, apoI pedeapsa
ta va fi nespusa, pentru ca acolo yom do, sama de orj'c:e
cuvent rostit in zadar. A~a dar ceia ce nOl vorbim. a?um,
este m al mult in interes ul vostru. Dupre cum am glS Insti,
nimen! rlU examineaza acesLea, nimeD! nu Ie cerne 3!?a (licend In cugetnl seu, nimen! nu Ie gice 10, propria sa personn,
ci numa! pe comptul altora. Voi~I a mal adaoga i?i altelo?
E'i. bine, ascultatl': "Care nu se leapa,da .de tote ~vu,;
tille
sale, ilice
Christos , nu este vredme de mIne

y
(Luc. 14, 33), san. acolo unde gice: nCu anevoe va intra
bogatul intru imp ara~ia cerurilor" (Math. 19, 23) sail
Val voue bogatilor
ca ve 1uat! mangaerea . vO!;ltre"
,,
~
I
{Luc. 6, 24). Nimen! nu examineaza acestea, mmen , nu
Ie judeca, nimen} nu Je vorbei?ee cMra propria sa persona,
d eu to~iI ne gasim .grozavI examinatorl al altora. Da)
aceasta inseamna toel1laI de a se face eineva partal? 1a re
Jele altora. lnse pentf;u ca sa ve scap; de osinda ee re ai?

OMILTA X

107

teapta, pentru ea invinova~i~l pe preo~I de fapte de aeesteCl

ascultatI: a fi eineva de parere ea astfeliu de preo~l eald
lege~ luI Dumne(leu, este 0 mare povarnire spre peeat.
Haide de~l. sa examinam i?i aeeasta. Christos a (lis : "Nu
ve agomslt1 aur, nicl argint, nicl banI in braele
vostre, nie! traist:1 in eale, nier doua. haine, nie! inqalkaminte, niel toeag" (Math. 10; 9). Dar ee ? Spune.mt :
Ore Pel;ru taeea contra poronciI MantuitoriuluI? Cum de
el avea /?i eingatore, f?i haina ~i InelHtaminte? Cael: asculta
ce v?rbei?c~ it~gerul clltra ~ensul: "Ineingete i te inealta
eu m e<11~ammtele tale
(Fapt.] 2, 8), de i?i nu era
at!i.ta nevoe de indU~aminte, pentru cll. era posibil de it fi
.:;i descult In aC:l timp, eara nevoea cea Ulare e pe timp dEl
Iaruil, - i?1 tOtU~I avea. De ce ore Pavel seriind luI TimotheiU
iI giee: "Sil e~ce te a veni mal 'nainte de larna (( si
apol 1'1 poruncei?ce: "Felonul care I-am lasat in Troad~
la Carp, viind sit mi-l aducl" (II Timoth .. 4, 21. 13)?
lata ea aiel spune de felon, de ~i nar putea cine va spune
ca nu avea ~i. un altnl, pe care'! purta pe den suI deja. Daea
el nu purta lllmle pe trupul sen, era de prisos sa scrie ca
sa i se ad ucil aco8t felon, i?i daca nu era pO!:iibil ea sa fie
desbraeat, este cert ca avea i?i 'un altu]. Dala ce yom putea
l,ice, cand ni s a spune: "Ca a petreeut Pavel dOl anI
deplin eu a sa c heltuea Ja (Fapt. 28, 30)? Asa dar a
fos t neascultatorin luI Cbristo"" el vasul alegereI,' el care
qice: "Vie7. nu eu, ci viaza 1ntru mine Christos"
(Galat. 4, 20)? EI, gic, pentrn care insuI Christos a marturisit Qice nd: "Vasul a legerel 1ml este acesta" (Fapt.
9, 15)?
Ar fi trebuit ca sa departatl de la vol astfeliU de indoel6, ca sa nu vi se arate resultat ul final al chestiuneI
i11se iata ca a~i primit pedeapsa lene! v6stre, cAnd e vorb~
dli cercetarea SHnteI ScripturI, c[!ci tote aeestea de aicl Yin.
De aceia ~i sllntem atat de aprigi examinatorl al gresalelor
illtora, eara de ale nostre ni cI 0 yorba nu facem' de 'aeeia
gic, pentru ell, DU i?cim Sf. ScripturI, pentru ca n'u inva~arr:
leglle dumnegeei?c'l. Trtbuia sa nn fi luat 0 astfeliu de pe.
deapsa, inse ee se fac? Multe hatArurI fae parin~iI fiilor lor
~i pote mal muIte de cat trebuie,din causa prea mare! 10;
iubir} di. tra den~il; ~i chiar de ar videa pe copilul lor In
tristat, sau nemultamit, iI sunt inca mal Intrista~r de cat
cooilul aeela, ~i nu vor ioceta de i~ fi intristatI pana ee nu
(I

108

OMILIA X

vor indeparta .:;ausa care a provocat. aeea intristare. Darrl.

eu VOl m1l.car aeeasta inta.mple-se; fi~l tri~tr ea nu vi s-a
Hlcut niclun hatar, ca la timp sl1'l primi~l cu mul~amire.
Dec! ce aveam de ~is? Nu soan 'impotrivit apos.to!ii poroncilor MS,ntuitorulnl, sa nu fie una ca aceasta, CI dIll contra
iJ s-au conformat in totul aeelor poroncl. Acele pOl'oncl,
inse, despre care am men~ionatma! 'nainte, au fost temporale, ~i nu pentru tot-deauna. ~i aceasta nu 0 vorbesc
pe inehipuite, ci cu SCinta Scriptura in ma.nl1. Cum? lata
ce spune Luca de Christos, ca a gis apostolilor sel: "Cand
y-am tlimis pre YOl fara de punga, i tara de traista,
i fara de ineaJ~aminte, avut-a~l !ipsa de ceva?
i el au gis, de nimie. Aeum inst3, eel ee are traista,
sa 0 ia" (Luc. 22, i15. 36). Dec! ce trebuia are? spune-mY,
ca sa aiM 0 singura haina? Dara cS,nd ace a haina ar fi
trebuit ca sl1 se spele, apol atund apostolul era S3 stea in
casa gol? Rau daca cerea vr'o imprejurare, apol trebuia sa
iasa pe strade gol? Acum gande~ce-te ce ar fi putut faee
Pavel, care a cutrierat lumea, dad\. neavend haine ar fi fost,
impedecat ~i condamnat sa stea in cas a ! Dara daca ar 1i
dat peste densul vr'un ger mare, sall l-ar fi plouat, sau ar
fi degerat, cum ar fi fost eu putiuta de a se m~ca, sau a
se indrepta? Trebuia are ca eara~1 sa stea in casa gol?
Daca vr'un ger mare ar fi betejit corpul lUI, apol trebuia
ea el sa se deterioreze
sll. se nimiceasca, in cat sa nu
mal vorbiasca? Cum c1l. nu li se fauriS8 lor niscareva. trupuri de diamant, aded!. tari ca ~i diamantul, asculta ee
spune Pavel d'ltra Timotheiu: "De aeum nu mal bea
apa, ci putin vin prime~ee pentru stomachul teu.
~i p entru cele dese slahaciun'i ale tale" (I Timoth. 5,
23). ~i aiel in epistola catrll Filippenl, ~ata ce spune des pre
eela-l-alt eonlucratorin al seu: "De folos lucru am so. cotit a trimite la vOl pe Epafrodit, apostolul vostru
i slujitoriii al trebuin~ilor mele. Ca a fost bolnav
apr6pe de m6rte, ci Dumnegeu l a miluit pre el, ~i
nu numa1 pre el, ci ~i pre mine", astfeliu ell erau expU~l tuturor suferin~ilor. Dara ce? Trebuia 6re a se perde
cu desaver~ire? Nu, de sigur. De ee atuneI a ordonat aceasta?
Voind a arl'tta puterea sa, ea aded)' putea s1l. fac11 astfeliu
~i dupl't aeeasta, dar n'a f1l.eut. ~i din . ee causa n-a facut?
. Aee~tia au fost eu mult mal miraculo~l de eM lsraili~il,
: ale c1l.ror inc111~rtminte
~inid .:hainele nu se rupeau, de ~i
,
.

xi

OMILIA X

109

acestea se petreceau in acea pustie, pe un:1e it ealatoriau, ~i unde raQ.ele soreluI cad mai ferbin~I, putend de a
topi pll.illl ~i chiar petrele. A~a dar11 de ce a poroneit e1
aceasta? Pentru tine. Fiindca nu te vindeeal de bOla ta,
ci eral 'ntr'una ranit, de aceia 'ti-a pus inainte medicamentul. ~i aeeasta e eert de aeolo: cl=lcI spune'ml, te rog, nu
putea elore ea sa hr1l.niasea pe Pavel? EI, care i~1 da hranC!,
~je eare il dispre~uiel?eT, are nu ar fi dat el . eu atM mal
mult luI Pavel? EI, care dadea mana lsrailtenilor in pustie,
desfran4ilor ~i idolatrilor, are nu ar ti putut da eu atat
mal mult lUI Petru, C3re a fl\.cut totul pent.ru densul? EI,
care ingilduie de a exista l?i Mrba~i neeueernicI, are nu ar fi
putut eu atat mai mnlt inca sa harazasGl1 cele necesare lUI loan,
carele f?i-'l. prlrllsit f?i pe tatal sM pentru densul? Dara n-a
voit, ei H hran e~ce prin tine, ea tu sa te sfin~ec'i. ~i prive~ce ml1rimea filantropieI: 'f?ia ales pe diseipulii seI eu
ore care lipsurI, pentru ca tu sa respiri pu~jn, cacl' daca il
facea pe den~iI f<1ra vreo Jipsa, (a.vzvoss[c;) ar fi fost cu mul t
mal miraculo~j, rnult mal slavi~,[, dara i mantuirea teL
soar fi intrerupt. Dec! nu a preferat ca aceia sa devina
miraculof?l ca tu sa te mantuie~cl, ei a preferat ca d} sll.
fie eu lIpsurI; ~ i a ingli.duit ca iif Sa fie cu lipsu rl, ca tu sa
te potI mAntui. Nu este deopotriva de respectat dasealul
care primeii'ce aj utore eu cel ce nu prime~ce; eel ce nu
primeii'ce mal mult este respectat., inse discipulul nu se
folose~ce atunc!, ci mal mult este pitgubiL. Ai ve(lut intelepciunea lu) Dumnegeu l?i filantropia lUI? Dupre cum el
nn a e1'tutat la slava sa, ~i nici ca a avut in videre ale
sale, ci fii nd el in slava a preferat a fi necinstit pentru tine,
tot a:;;a ~i Cll dasceLliI, earil de i puteau sa fie venera~l,
totU~1 au preferat pentru tine de afi disrre~ui~l, ca tu
Ra te folose~cJ, ea tu sa te imbogate~cL Pentru ca tu sa te
imboga~e~cl in eele spirituale, de aceieL el este in lipsa de
cele corporale. Decl' dara el putea sa-I fac1l. f1\r1't vreo lipsl1,
inse a arl:i.tat ea pentru tine i-a Ja::;at ea sa fit;) sl\raeL
Aeestea deci sciindu-Ie, iubi~ilor, s11 nu alerglim eu graM
la acusatiun!, ci mal cu sqma la binefacer! eatrl1 denil'. Sa
nu eernem relele altom, ci sa ne gandim la ale nostre; nol
sr, ne gandim la succesele altora f?i sa judecarn gref?alele
nostre, cael in acest mod vom mul~ami pe Dumnegeu. Cel
ce se uita la gre~alele altora, in acela~l timp i la suecesele
lUI ce'i?! inchipuie ca Ie are, se vat1l.ma indoit; cacl privind
la unele el se incurajaza, earil la eele-l-alte cade in trand;)vie. Cand el va intelege ca eutare a pecatui-t, eu m;mrin~a

110

OMILIA XI

OMILIA XI

va ped'ltui ~i e1, ~i cand va pricepe cll. e1 insu~l a f!:lcut

ore care fapte bune, cu u!?urinllt i!?! va perde rnintea. Pe
ca.nd cel care da uitllrel succesele sale propriI ~i vede numal pecatflle ce Ie are, earll. cele streine nu Ie desc6sl'l, ci
se ultti numal la succesele apropeluf, mult ea~tiga. Cum?
Cand e1 va videa ell ' cutare a faeut fapte bune, se va ridica
~i e1 la acelaf?l grad de zel, earli cand va. ~ei eli et insu~I a
pec1).tuit, se va umili ~i va diveni cumprttat ~i moderato
Decr dacll. facem a~a, ~i astfeliu iconornisirneele ale nostre,
yom putea sa ne bucurl1m de bunata~ile f!:lgll.duite, prin
charul ~ifilantropia Domnulul nostru lis us Christos, ctruia
impreunli cu Tattil ~i cu Duchul Sfint, se cuvine slava, stll.p!l.nirea ~i cinstea, acum !?i pururea ~i in vecil vecilor. Amin.

OM I L I A XI
"De aceia frakil mel, bueurati-ve intru Domnul.
Acestea scriu v6ue, mie numY este eu lene, earii
v6ue de folos_ Pilziti-ve de cftinl, pilziti-ve de lueratori! cel reI, pii7.i~i-vtl de tiiiere. Oil. noi suntern taierea
imprejur, caril ~u duchul slujim lui Dumnegeu, i n8
laudiim intru Christos Iisus, i nu ne nMajduim ill
trup" (Cap. 3, 1- 3).
Grijile f?i supr;rarile eand cuceresc sufletul mai InuIt
de cat trebuie, apol atuncl il lipsesc de puterea sa proprie.
De aceia ~i Pavel de~teapta pe Filippeni'f acel?tia, caril erau
euprin~i 'de slAparare, i?i'i incuraja7.a. Sup~rarea lor venia de
acolo, ca nu ~ciau nimic despre Pavel; supl1rarea lor venia
i?i de acolo, cli credeau pe Pavel deja mort. cli nu cooosceau progresele predicei ~i nn mal ~ciaii nimie de Epafrodit.
Despre tote acestea informandu-! adaoge: "De aceia fr"til
mel; bucura~l-ve." Nu mal ave~'j motiv de supl1rare de
acum, (lice; ave~l pe Epafrodit, pe care'l doriat'), avetY pe
TimotheiU, voiu veni ~i eu, evanghelia se respande~ce. Cel
ve mal 1ipse~ce, dec'i? Bucllra~i-ve. Pe ~alaten'i H nume~c(::
fiI, earl1,'.pe acei?tia fra~L Ca.nd el voe~ce a corecta abaterile,

sat!

a'~')

111

arata dragostea lui prtrinteasea, apol atune! H nufiI, earti eand discutrt cu den~iI cil multl:l cinste, iI
I1umel?ce frati. "De aeeia fra~il mel, bueura~i-ve intru
Domnu!." Bine (lieA' intru Domnul, adecli nu dupl1 lume,
Cael lumea nu pote a imbucura in astfeliu de lucrurl. Suparrthle acestea, glce, care sunt pentru Christos, au in sine
bucuria. "Acestea scriu v6ue; mie nut mY este eu lene,
eara v6ue de folos_ Paziti-ve de eainl." Ai vMut cum
el nu chiar din capul locuh~j il sflituie~ce, ci dupa: ce mal
'nteiii iI laudti, dupti ceo,) admira, apol face f?i aceasta, ~i la
urma earaf?l ii laudl1. Dacl1 n-ar fi facut af?3, pot A cil cuventul lUI ar fi fost prea greoiu, de unde se vede eli el din tote
pl1r~ile are grijti de a avea rode bune in cuvent. Darl:l pe
cine nume~ce el aici cainl? ~i aic'i' eraii se vede de aceia,
13 cari'i face alusiune prin t6te epistolele sale, IudeI spurcatl'
I?i vrednici de dispretuit, speculan~'i ~i iubitorI de stflpanie,
cariI voeau >'rt intorca capul a multor cre~tin'i, predica,nd
crel?tinismul deopotrivl1 cu iudaismul, ~i corupend evanghelia Mantuitoriulu'l. Dec! fiind-cl1 astfeliu de omin'f erau
greu de Gunoscut, de aceia :;;i gice el "pazi~i-ve de caini",
I?i nicl de cum de fiiI ludeilor. Cate-odatli cu acest nume de
cainl se numiau ethniciI, adecli ginWe, eara altl1 data, precum este aicl, se numesc ludeil. De ce ore? Pentru cll
dupre cum ethnicil erau strein! de Dumne(leu ~i de Christos,
tot a~a ~i ac(::~tia (Iudeii) devenise aCllm, drept care li
~i dli pe fa~ll. Indr!izneala lor cea mare ~i irnpeitinenta, cum
I?i marea lor deosebire de fiiI adeveratL -Cum CR ethnici[ erau
nnmi~I ciUnl, asculta pe Chananianea ce spune: "Aa este
D6mne, C;'i, i c::ilnii man<1nca din faram1l.turlle ce cad
din masa domnilor set" Si pentru ca sli nu rem1l.nli nic!
aiel, did sunt ~i eainI car! m~nanca din masa Domnilor sel,
prive~ce cum ii inst reineazl1 cu desaver12ire prin (licerea urmatore: "Pilziti-ve de lu(;ratoril eel reI". A dmirabil a vorbit!
"Paziti-vtl de lucrdtoril cel reI", cariI lucreazll.'spre reu
sau fae lucrurI eu mult mal' rele de cat daca nu ar lucra
nimic, dicl res[,ornll. pe dos cale bune. "Pazi~i-ve de t<1iere."
Taierea imprejur era considerata de Iudei ea un act sfint,
de vreme ce i?i chlar legea 0 recunof?cea ca astfeliii, ~i chiar
Sambata era intefJorli taierei imprejur. Pentru ca sa se
faca Utiere imprejlF, se calca peste insemnMatea SambeteT,
f?i pentru ea Srtmbrtta sll. fie respect.ata, nicl odatli nu se
ama,na Mierea imprejur. ~i de ~i Utierea imprejur: era mal
me~ce

112

OMILIA XI

respectata de cat S:lmbata, totu~'i' In ore-care tim purl nu .se

respecta cu sfintenie, a~a cli In timp ce nu S9 respecta talerea Imprejur, cu at:lt mal mult nu se respecta Silm.bata.
De aceia si Pavel cinste~ce numele el, cacl nu (lice talerea
imprejur; ci "paziti-ve de taiere." ~i nu g~ce ci:l taierea
imprejur este un lucru reu, sail ca este de pnsos, c~ sa nu
sup ere pe barbatl, ci iconomisel?ce lucrul?u multa ymtelep'
dune, cael sco~end din expresiunea obiclnUlt~ tocma~ faptu!
in sine cuventul la facut mal placut, ba mca chlar mal
princip~l de cilt faptul in sine. "Paziti-ve de taier~",. (lic:.
In epistola catra Galatenl inse, nu spnne afja; CI fimd-ca
acoio b6la era grea I?i primejdi6sa, iata ca e_1 fara sfia~il.
{,up.vii "ii xErpc(Aii) I?i cu multa autoritate se atl~ge de r~na,
pe cilnd in casul de fa~l fiind-ett Filippeni! nu ~acuse mmlc
Din ceia ce faeuse Galatenii, privel?ce cum el 11 arata mui~alilirea sa pana i?i prin modul expresiunilor. "Paziti-ve de
taiere, ca nOl suntem taierea imprejur." C~m a~a ?
"Nol, caril cu duchul slujim lUI Dumne~elt, ~l nu ne
nadajduim in trup." Nu qice sa cercam amandouey aceste
taierr imprejur, I?i sa vedem care e mal bnn~:', b~ mcr ~ac~r
nu a numit'o pe cea dintel cu numele el "talere W1preJur ,
'lnse ce gice el? .Numa! ,leea taiere i~n~rejllr este talere
adeverata. Si pent.ru ce? Pentru cil mlmc alt nu fae, de
cat isl taie carnea de pe trllp. C:lnd ceia ce Se face nu estA
legiuit nimic alt nu esle, de cilt 0 serijilitur1:\, sail 0 taietura
ill car~e. S'iil ell. acesta este sensul vorbei, ,uil e1:\, faGe
alusiune la cel ce se incercail sa taie, sa desbine biseriea.
N 01 numim Uti ere faptul acelord, caril SrlVerl?esc asemenea
act tara vre-o arta, ci numal a~a cum s'ar irltampla, e3,r~
daca e vorba de a cauta adeverata taiere impreJur, apOl
aceasLa se gaS81?Ce numalla nOI cre~tinii. "N 01, carD cu
c1uchul slujim luI Dumne~eu," adee1:\, no! carii adoran:
pe Dumne<;leil duchovnicel?ce. Spune'ml, te rog; ce est: m~~
bun: sufletul, sail trupul ? Negre~it ca sufletul. Al?a aar1:\, fjl
taierea imprejur a sufletulul este cea mal buna! ba nu nu
mal cea mai buna, ci chiar singura Uliece impreJur. In tlmp
ce stap:lnia tipul, Cli drept cuvent ca era de preferat.
"Pentru aceia taia~i-ve imprejur, dice, invartoarea
inimel v6stre" (Deut. 10, 16). Tot astfeliil i?i in epistola
catra RomanI el distruge taierea imprejur, ~icend: "Oa nu
eel dinafara ariitat est\) Tudeu, nid cea dinafara ar~-

OMILIA XI

113

tata in trup. este taiere imprejur, ci eel intru ascllns

Tudeu, ~i taierea imprejur a inimel intru Duchul, eara
nu prin litera" (Rom. 2, 28. 29). La urma apol chiar 0
lipsel?ce I?i dedenurnirea el obielnuita, caCl nu mal este taiere
imprejllr, ~ice, ci taiere. Pentru ca ~i tipul intr'atilt se nume~ce tip, intru cat nu a sosit adeverul; dar a cand adeverul a. venit, el nu se mal nume~ce tip. De exemplu: avem
dinainte un tabloil in perspectiva, cineva a pictorat pe im
parat, Flail mal bine gis a facut conturul (schiagrafia) tabloulul ;
e1 bine, pan'," ce nu i se adaoge colorile cern te nOl nu (ltcem
iata imparatul", dar1:\, dapa ce i se adaoge colorile, tipui
este aeoperit, sau lllal bine (lis,este indosit de adover, este
astupat ~i nu mal apare; atuncl 1?i 4icem cu rlrept cuvent,
iata imparatu1. EI nu a dis <ca taierea imprejur este in
noh, ci "nol suntem taierea il11prejur", I?i cu drept cuvent, cael taierea imprejur cea duchovnieeasca. aceCl. virtu6sa, aceia arata pe adeveratul am. ~i nicI n-a, 1is ca Ja
denl?ii este Uliere" ci "paziti-ve de tiiiere", dand a in~e
lege ea den1?Il sunt stapani\il de reutate i?i perzare.
Dar1:\, t8ierea Imprejur, 0ice, nu se face in trup, ci In dueh,
In inima. ,,9i nu ne nil.c\ujduirn, <,lice, in trup, de i eu am
nadejc1e in trup" (Stih. 4). Ce numpsce el aiel "nadejde"
~i "in trll p"? Adeea lauda, eurJj aI, (iemniLatea in vorbire
(GEp.VQAOnp.a.). Bine a f<lcut eil a adaos aceasta frasa, cacl
de acusa taierea Illlprpjnr unui dintre gintI, fji nu atilta
taierea imprejur, pe cat pe eel ee intrebuin~ail ace1.sta, pote
ea s-ar fi parut ca lipsit de lloble~a iudaica atacand'o, adeca
in necunoscinta de eele respectabiie,~i e21 unul ce n-a luat
parte la acestea; - dara acum cand eel ce acusa este to\"mal ~el ce s-a jmparU'l~it din acele obiceiurl religi6se, apol
nu pote fi acusat ell. a fost in necunoscint1:\, de cele ale lUdaismuluI, ci, c1:\, a fost convins de jnsutiei~u~a lor, s'a del?teptat, ~i a ajuns chiar 13 cunol?cinta adeverulul. Prive~ce
acum' ~i ce Qice in epistola ci:ttra Galatenl, c:lnd s-a ve(lut
nevoit a sl'une despre densui luerurt marl, cum ~i atunel
inca ,nata umilinW. "Oit ap au~it, (lice, des pre crecerea
mea in iudaisl11 (( (G3lateni 1, 13), i?i aiel eara~I: n De se
pare culva altuia a se nadajc1ui in trup, eu mal mult"
(Stih. 4), i?i apol imediat adaoge: "Ebreu din Ebrel."
n De se pare cuiva", qice, arata,nd prin ac,easta neeesitatea IU care s-a vequt, c1:\, adeca pentw aceia vorbia. Daca
vOl ve nadajduitl, (lice, eil Inc1:\, 1na1 mult", cu care oC:1sie

114

OMILIA Xl

"MILIA XI

el face us de 0 dojanl'l. ul?6rti, etiel nu ~un;el?ee pe nim~nT,

dAndu\i prin aeeasta oeasmne de a se mtoree dm rlHtielre.
De se pare cniva a se nad<1jdui." Bine Qice "de se
~are", sau et\. pote den~i'i nu au astfeli~ de n.Mejd~, sau
crt aeea ntidejde nu era in realitate. "Tl1lat fimd 1mprejur a opta <}i." ~i mal 'nteiU pune aceia ce den~i~ 0 considerau ca fal1\., tlHerea imprejur,apoI adaoge n dm neamul lUI Israil", ar1\.Hind prin amAndoue aeestea e1\. el nu
este proselit l?i ni~I dintre proselitL ~ Prin 9icere~ n tl1iat
prejur a opta 11' dovede~ee cll. nu era proseht, earl'l. pnn
eeialnlt1\. "din neamul luI Israil" crt niel dintre proselit'i
nu era. Dicend apoI din neamul luI Israil, ca sli. nu creQl
et\. Dote era din eele dece semintii carp, se des binase l?i forma~ regatul Samariei: adaoge "din semin ~i~ lu~ Veniami~:>
aded! din semintia cea mal jneereatli.. nEbreu dmtre Ebrel ,
adeea nu proselit, ci din jneeput chiar dintre Ebreil cel mal
ineercatl. Se putea sa fie cineva din Isr~il~ l?i. ~1\.. nu fie Eb~eu
dintre Ebrel pentru cll, multI deja nu ~eJau mel ltmba ebraIcll" .
de ore ee e;au amestecat'! cu ethniciL Sau aeeasta voe~ce a
o arata el prin aceste cuvinte, SCIU marea lUl nobletll,
Dupa Jege Fariseu, Qicf', cu care oeasie lntrll. in exa~inarea celor atingat6re de propria sa vOinta, crtc'i eele de
mal sus erau illvoluntare. A fi taiat imprejur nu depindea.
de densul, cnm ~i a fi din ncamul lu~ Is:ail" ~i din serr:-int~a.
lu'! Veniamin ear&~l nu apartineau vom.tel
a~~ ea ~l pru~
acestea el covlr~a~ce altora, de l?l multi pote erau pe acela~I
grad cu densul. ~i uude ore este faptul prin ?are el eovin~a
altbra? Mal eu samtl. In aceia (je a nu fi proselIt, pe deopart.e,
eara pe dealta ctl. meea parte dio. e~a mll.l Incercatll dintr,?
semin~i'i ~i eresurl, care 0 avea dm I?Ceput. ~e la "s~remo~l,
eeia ce de sigur eli nu 0 aveau multL De alCl apOl lDtr~ m
exa minarea eelor ce depindeau de vomta sa, unde mal eu
sainR.-covir~a. " Dupre lege FariseO, dupre rivnli gonind
biseriea" (Stih. 6). Dara nu ajunge numal atat, de vreme
ee e posibil de a fi einf;VCl. ~j Fariseu, ~i sa nu fie eu ~ult1\.
rivna, drept care adaoge f?i aceasta, care este cela ce eOVlrf?a-=
"dupre dreptate". Darll, fiind-ea era posibil l?i alt?ra de
a se arunca 1n primejdil, pentru cll, umblau duprt ant61etate
pote, dupre cum faceau Archierei'i, eeia ce nu arata de loe
a fi cineva rivnitoriu lege], de aeeia l?i adaoge el: "dupre
d~eptatea eea din lege facendl1-me fl1ra. de prihana".

in:-

!UJ,

115

Ded daea el covirl?a nmltora eu nobleta, eu voin~a, ~i eu

modul de viatli, apo! de ee atune! a par1\.sit tote aeele calitati respeetabilfl, daell, nti pentru el'l. a gasit acele ale lu'!
Christos cu mult mai insemnate ~i mal marl? . Drept care
~i adaoge imediat: "Darl1 eele ee 'ml era mie ca~tig,
t6te acestea Je am socotit pentru Ohristos paguba"
(Stih. 7).
.
.
I) Pe ci1nd Pavel avea <i astfeliu de viata seriosa incll,
din copilarie, si 0 astfeliu de nobleta,; pe cAnd el depunea
alMa osteneaui ~i grijli.; pe cAnd el jnfrunta ati1tea primejdH,
ata.tea uneltirl Indreptate contra sa, ~i eele ee mal 'n3inte
erau pentru dE-nsul c3.l?tig. acum Ie soeotia tote ea paguba,
numal eu seopul de a ci1~tiga pe Christos, nOI nicI macar
averile nu Ie dispretuim, ca sa putem ell~tiga pe Christos,
ci preferam chiar de a eMea ~i din viata vii tore, numaI ea
sa nu ne despartim de def;l1l.rtll,ciunile vie~el ace~tia, de ~i
tote aeestea nu sunt de ei1t spre paguba nostril. Spune 'ml'
te rog; cllnd noI examinam In parte tote eele -ee compun
asa numita :were, ce alt aflllm, de eM ea sunt tote sprfl
paguba nostre, osteneaHl zadarnica, fll,ra vr'un folos? In
adever, ce folos putern avea din multele baine ce Ie posedam,
~i in ca pote de mare valore? Ce ca~t ig putem trage din
fa ptul ell. suntem imbraeati cu ele? Nimic alt, de cat ea
pagubim numaL Cum? ~i saracul care are pe trupul sM
o haina rupt1l. ~i de nilllic, sll, nu creQI ca pe timplll caldurelor Bufere mal mult de eM tine ar~ita soreluI, ba jnea
en mal mult1l. m;mrinta. de cat tine, ea.cI acele hai ne rupte
ee Ie are pe trup H lasa maI in libertate trupul, pe eand
hainele cele noua, ehiar de ar fi fine ca pa.nza paianjinulul,
totu~l nu vor lasa trupuluJ aeea libertate. Tu apoI, din
causa. mandrieI eelel proste al doue haine, !?i de multe orI
trel, a1 dupaaceia ehlanidll, (pal ton), eingatore ~i nadragl,
pe eand acela este imbraeat eu 0 singurahaina pe care 0
porta mal cu ul?urintu. Din aeeasta. causa apol videm pe
ceI boga~I ca pal?esc pe drum a lene, ~i-r apuca nMu~ ala
(asuda.), pe cAnd pe ceI saraCI nu-I videm p1\.timind de acestea. Ai;;a dara, cAnd acea haina rupta ~i de nie} 0 treaba
itl aduee un servieiu tot pe atilt de bun ca ~i aeeleR pentru care aI platit atil.ta aur, apoI ore nu este paguba ceia
ce e mult ~i de prisos? Nimie nu ti-a adus mal mult in
1) Paortea moralii. Abusul pretutindenl vatil.ma pana ~i cea mal
bun a inten t iune a. CUlva, f!i Iipse~ce de imparatie pe elll ce--I comi l e.
Abllsul e resultatul unei yoint! gre~ite. (Veron.)

Uo

OMILIA Xl

ajutoriu, afara Dumai c.a ai platit pe ele 0 mul~ime de banI,

astfeliil cll. tu cel bogat a1 platit acela!?i serviciu cu 0 suta
de galben], sau !?i mal mult, pe cttnd stlraeul Cll pu~in argint. ,
Ai veQut paguba? Dar1l. mandria ta nu te lasa ca sa veQI.
VOe!?c1 pate sa vorbim ~i pentru aurul 'ce se cheltuie!?ee cu
cail !?i cu femeile? Sa examin1l.m ~i aceasta, C1l.cl pe lang1l.
altele bogtl~ia !?i proste!?ee, pe am . Cu aceial valore pre-,
tuiese ~i pe fem er ca ~i pe cal, !?i pen tru amttndoue au una ~i
aceia~I impodobire. Inca ~i femeile VOl' a se arata frumose
panli !?i in lueruri pe care Ie p6rttl, pana ~i In voalurile lor
ce Ii acoper fa~a. Spune 'mf, te rog; care e ca!?tigul ce ' I
tragI impodobindutf calul sail asinul cu aur? Dar femeea ta,
care are primprejurul gatulul !?i a manilor atata gramada
de aur !?i petre pre~i6se, eu ce ~este in ca~tig? Dara aurariile, Qicl, nu se strica.> Bine, dar mul~l spun ea aurariile
i petrele pre~iose l!?i perd mult din valore cand stapilna
se duee eu ele la baie, sail !?i aiur'ea; de eilt, fie ~i a:;;a,
sa nu se vatame cu nimic; inse care e ca~tigul? Spune
'JIll; eand ace Ie pre~;ose cad jos :;;i se perd, are nu este
pc!gubl:t? Cand ele atrag asupra stapanel invidia din parte a
ullora :;;i curse din partea al tora, are nu este aceasta paguba ?
Cand acele scule nu folosesc cu nimic pe ceea ce Ie are, ba
inca mai mult a~lta privirile invidio~i1ot" :;;i de~teapta pe
t1'l.lharf, apoI are IJU este aceasta spre paguba? Cand Mrbatul
at" putea de exemplu ca cu baniI ce a oat pe acele juvaerurI,
stl lntreprinda ceva care iaf aduce folos, :;;i cu tote
acestea nu pote din pricilla luxuluI ce sta,p ilne~ce pe femeia
sa, ci este gilit de multe orl ca sa FIe lipsascl'l, de cele tre
buitore, numal ~I numal ca densa sa se lmpodobiasca, eu
auraril, are faptul acesta nu este spre paguba? Banul
(Xp~tLC( , din verbul XP&.0f1~t-W(.l.c(L = a illtrebujo~(l. bine un lucrn,
a usa bine de el) de aceia are acest nume, adecll ca nol ga
II intrebuin~tl.m bine, ~a lucra m cu densul ceva bun ~i
folositoriU. Dara cand pofta de auraril a femeeI nu-l lasa,
6re nu este atuncl paguba geoerala? Cel ce nu cuteaz3 a
face us de banil sel propriI, ca :;;i cu m ar fi banI strein!, ore
LU are 81 pagubll. din tote par~ile? Dara apol calld clade~ee
ca se marl ~i strl'l.lucite, Cll co16ne de marmura, ell porticurI
frumose, c'u ' docur! de preumblat (in grtldintl), pe care 1a
infrumuse~aza in tot chi pul cu stat ui :;;i statuete ae~at?
MultI obiclnuiesc a numi ferici~l pe astfeliu de aminI, in se
noi nu examinlim acum aceasta. La ce folosesee apol plafollul
aurit? Ore nu aduee tot a,cela~I serviciu ca ~i unul ce est~
fflcnt simplu :;;i cu simetrie? Dara, (lid, plafonul aurit este

OM ILIA XI

f?rte placut ~i are multa atractiune.> Dar11 aceasta pe un

tlmp scurt numal, eara dupa aceasta deloc ca,cI eJ 'si-a
perdut din atractiunea sa. Daca, ehiar s6rel~ nu ne mal
ulme$ee cu frumuseta sa, tocmal pentru c1i ne am obicllJuit
eu acea~ta, eu atil,t mal mult lucrurile de arta, c1'1rora ajungem alI da tot atil.ta atentiune, cat-a dam unor lUCl'uri de
lut. De ee, spune 'mI, intr'o eas11 fie ehiar cea mar bunll.
~a se gl1sasca, multime de colone,' statuete frumose si au;
lmpra,:;;tJat pe pareFfar11 nieI un rost? Aceasta nimic alt
nu este de cat dova~a pro~tiel, ~i. a unel mandril nejustifi catii.
Peste tot locul dec], nOI trebUle a face us de eele absolnt
trebuitore, f;li nid de cum de cele prisoselnice.
AI ve\lut d~cI ?a taptul acesta este paguM? AI vequt
ca es~e prJ~oselrnc ~l f'!i:a reson? Dae11 nu indepline~ce vre.o
trebUln~a slmt1t.tI, !?: mCl .vre-o, mul~amire deosebitll, de ore-ce
cu trecerea tlmpulUl devl~e forte nepltlcut, apol nimic aJt
r:u este de cat pagubii. Tote acestea lnse, nu te la811 ca sa
Ie, ve(li ace a slavl1 de:;;art11 ce te sUipane:;;ee. E'1 bine, pe
t?te acestea" P~ v~1 de ~I Ie credea a fi ca1?tig, 131 lea pl1rii.
SIt; eara nOl mCI paguba mrtcar nu 0 parasim pentru Chris~os? Pauli cand ore yom fi alipi~j de pament? Pana cami
or~ .nu ne. v.o~ ridiea privirea spre cf'riu? Nu vide~I pe
eel 1mbatnn~tl ~um nu " mal au nicI-o simtire de cele tre.
cute? Nu vlde~1 pe cel ce se sfarse~ c fie iI Mtrinr sau
tine.rI? Nu_ vi~e~1 pe cel ee au remas l'n viata" dup1'1 c~ s-a (I
!JpSlt de den~ll? Pentru ce ne lipim de lucrurile lIestatornicp
pentru ce ne legiim de ce~e nesigure? Pima cand are n~
Yom pr!cepe micimea celor ce r eman dupa, nol? Ce nu Ilr
da~atnnll, dac~ ar fi eu putin~a ca &lJ. arunce Mtrineta?
ApOI cat1l. ratal'lre nn este, ca S1l. voiasel:!, eineva a se rein.
tarce in tinereta (~inainte, pentru care ar da totul cu cea
mai mare dragoste, numa] ca s1'1 intineriasca si nid-odata
Sa 1mbatriniascet, eartl tinereta duchovnieeasca' unita cu 0
mare l;oga.tie, nicl mtlcar pe de -departe sa nu 0 atingii, ci sll.
stapamaSCf:i ,acele ce nu folo&esc eu nirnic in present! A to
scapa de morte nu pot, a te izbavi de bOUl. nu au nicl
o putere, ~i ni?'t:Ou pot Impedeca biitrjne~a, sau or1 ce din
?ele necesa:e ~l cerute .de legea, naturel; ~i cu tote acestea
mea t,e la!?1 a .it sta,pa~lt ?e densele? ~1 care este cil:;;tigul ?
spune m!. Betll, liieomle m mandirl, dezmerdari absurde si
de tot. felu~; ~ces"tea tot~ nc chinuiesc pre nOl mar reu de
eat C~l m~,l ~Ir~m stapam. NumaY acestea noi Je ca:;;tig11m din
bogli~le, !?l mIllle alt, fimdc11 nu voim cllcl daca am voi
noi ~m putea c1ironomisi chiar ceriul cil' aceast11 bogl1tie. <A~;

118

OMIL1A Xl

dara b()ga~ia este bun lucru>, Qicl tu. Dara nu bogaliia in

sine 0 pote face aceasta, ci intenliiunea celul ce 0 stllpa
nesce. Cum ca inten1iiunea 0 face aceasta, ga.nde~cete ca e
posibil chiar ~i srtraculuJ de a clironomisi ceriul, Cli Cl,. dupi;
cum am ~is de multeorl, Dumnec;leu nu se ulta l?1 n.lC1 nu
cantaresce cele date, ci el se ulta la inten~~a celUi ce a
dat. Esie cu putin~a: de a fi cineva i?i i-alaC, ~i cu tote
acestea a ca~tiga totul cu pu~inul ce a dat, cacl Dumne9~u
cere de la noi ceia ce putem . NicI bogrtliia nu ne duce III
cerill, 9i nicI saracia in iad, ci numaI inten~iunea bllna sau
rea. Aceasta intenliiuoe decI sa 0 corectam, aceasta s~ 0
intocmim dupre cum trebuie, ~i totul ni va fi ul?0r. Dupre
cum lemnariul, fie ca ar avea uneltele'de fer, fie de aur, a1'
lucra lemnul deopotrivll, ba inca C'J cele de fer ar lucra mal
bine; tot-astfeliU l?i in casul de falia, un de virtutea se saver~a9ce mar degraba prin saracie. Cum ell, este a~a, asculta pe
Christos ce ~ice des pre bogatie: "Md.l lesne este a ~rece
camila prin urechL:I. aculul, de C~tt bogatul a mtI'a
Ci
Jntru impara~ia lUI Dumnegeu (Math. I V, 24), pe ca~d
des pre sllrll cie nimic din aces tea n-a Qis, ci cu totul dw
contra: "Vinde-tl averile tale ~i Ie da saracilor, ~i
vina dupa mine'~ (Ibid. ~1), af?3 etL prin darea averilor la
f-'a.raci 9i prin ducerea dupa. densul se ca~tiga celiul:
.
Asa dara, stL nu fugim de saracie, tad ea 111 aduce
Illlprutlt ia ceriurilor, ~i nici earli!?l sa nu alungam bog~tia
ea ceva bun, de vreme ce perde pe cei ce nu sunt eu b:lg(lre de sarna, ci totdeaun a sa avem ochiLlI a~intit dl.trrt
Dumne~eu, sa facem us cum. se . cade de cel e ce avem
oate de densul, sa facemus, ~IC , i?l de puterea corporal~,
l?i de averea nostre, ~i in fine de tote cele-Ialte. DealtfelJu
este chiar absurd, ca nol sa intrebuin~llm in tolos ul altora
acestea, l?i nu in folosul fl'lcatoriulul nostru. '~i3o fac,ut
ochinl? FA-I pe acesta folositoriu lUI Dumnegeu, ~i. nu dlaboluluL Cum vel putea face acea~ta? Privind fapturile IUl,
Hludclndu-l si slavindul, si in acelasl timp intoreendul de
la privirea 'femeilor. '1'i-a facut ma.nile? Intrebuin~f;za-le
p<mtru multamirea luI, l?i nu a diaboluluI, adeca nu in lapirI ~iln~elaciunJ, ci In binefaceri ~i milosteni!; in line
~ine-le intinse in rugllciunl incontinue, ~i ridica pe cel cl'lQ.u~L
'1'ia frtcut urech!? Aces~ea nu. Ie _intreb,uinta in ~l1Q!rea
versurilor celor intortochlate, mel m aUQlrea necuvlln~llor,
ci: "T6ta vorLata sa fie in legea celul Preainalt"
(~rr>l(:h. ~. 15 {?) ~i ealas!: "Intru m ultimea bat-rinilor

119

OM ILIA XI

:;t:11, . " tot graiul Dumnegeesc pofte~ce a'l augi, ~i

pildeJe intelegere'l sa nu treaca de 1a tine" (Ibid. 34.
85). H~i_a facut gur1l.? Ei bine, aceasta sl1 nn vorbiascl1 njmic dm cele ce nu se cuvine, ci sa cante psalmodiI, imnuri
i?i cantarI duchovnicei;lcI, sau cum (lice in alt loc: "ca sa
dea dar celor ce aud" (Efes.4, 2\,)), adecl1 sa fie spre
zidire, ~i nu spre darimare, spre lauda, earli nu) spre hula
apropeluI, nu urzind videniI, ci .cu totul din contra. 'Ti-a
facut pi.;iore, nu ca sa aiergr spre rele, ci spre lucturl
bune. '1'i-3o flicut stomach, nu ea sa'l spargI cu mancarile, ci
ca sa po~I trili ~i filosofa. '1'i-a dat pofta de prollliscuitate,
nu spre a te tl1vali in curvii l?i preacurvi'f, ci spre a face
(;opiI, ~i spre urmareaneamuluI ominesc. '1'i-a dat minte,
nu ca sa-l blestemi pre el, nu ca sa fii :barfitoriu, ci serios. A lasat ~i bani, ca sa-I intrebuintl1m in bine, a lasat
l?i putere ca eara~l sa 0 intrebuintllm spre bine. A fBcut
mel?te:;)ugurile ~i artele frumose, ea astfeliu viata sa ni se
para mal placutll, prin traiul in comun, ~i nu ca sa ne departBm in cele i~duchovnic:el?cI unii de al~ii, nu ca sa dam
atentiune me~te~ugurilor celor uriciose, ci celor trebuitore,
ca unH pe al~ii sa ne servim, ~i Did de cat ca unii pe altiI
sa ne sur pam. A dat apol easa cu acoperemilntul i platonul eI, ca sa ne api:tram de ploe l?i de intemperil" fili nimic
maI mUlt, para nu ca tu sa 0 impodcbei?cl ell aur, ~i saracul s1\. se prapadiascl1 de fome. :A dat si haine ca sa ni
acoperim t.rupul, eara nu ca sa rie punem' inevidenta, nu
pent.ru ca acele haine sl1 fie impuchi~ate eu aur multo ~i in
acel timpChristos sa Re pra padiasca gol l?i tlamand. A dat.
omului un acoperemant, nu ca sa1 aiM numal pentru densuI, ci sal dee i?i altora. A dat pamentul, nu cn scopul c30
tu sa te f'olosei?cl mal mult de cilt altiI, I?i sa aI de unde
cheltui bunurile lui DumneQeu cu curvele si actri~ele, Cll
mimicele i?i cu eele ce canta din chitara sail 'cu cel ce canta
'cu flautul, ci cu celflilmanc;ll ~i ' nevoiaI. A dat mama, nu
C(l. t.u sa-I potricale~ci fundul, ~i sll sco~I de acolo petre l?i
altele de aces tea, ci ca sl1 plute~cl pe ea I?i f'3. nu te obose~cl in ace a callitorie lungl1. De ce sunt petrile, intrebI tu?
Dara i?i eu te intreb, de ce sunt facute petrele, al?a precum sunt? De ce unele sunt forte SC!lmpe, eara altele sunt
mal fol%'itore? Unele se potrivesc Ia zidire, ~i altele nu
sunt bune la nimic, unele sunt mar tad ~i mal put ern ice
.de cat. cele-Ialte. Dara, QicI tu., acelea l:lunt pentru frumu
: se~a.. Aceasta InsA este ches~iune de apreciare. Pote C3

e,

120

121

OMILTA Xl

OMILIA XII

sunt albe? lose nu' pot fi mal albe de'cat marmura cea
aiM, ba nicl macar deopotri v1'l" Sunt tarI? Dara, nid aceasta
nu 0, pote ~iee cineva. Pote ea sunt forte trebuitore? Si
nid aceasta nu opote <;lice. A~a dara, din ce causa au fost
admirate de omin!? De nicairl n-a venit aceasta admira
tiune, de cat. numa! din consideratiunea ce leau dat'o om inil. Pentru ca daca nu sunt nic! mal bune ca multe altele
ba inca yom gasi altele mal insemnate, mal albe - nid
trebuitore, nid mal tarJ, apo[ de unde a resultat' 0 astfeliu
de admiratiune? Nu ore numa] din coosideratiunea din pa
~erea ce '~i,au format'o omini'i de densele? A~a da'ra de ce
ore DumneQ,eu a dat 0 asemenea val ore petrelor? Nu el a
ditt'O, C! tu .al c~eQ.ut ca sunt cine ~cie ce lueru mare. Dara
de ce ore ~l senptura Ie admira? Vorbesco si ea indeacord
c~ pare rea ce tu ti-al rorm at'o despre ele, dupre cum .face
~l .dasealul ?e: multe, orl, cael vorbind cu copilul, admira
aCla ce admlrl:l i?ljel, eu seopul v8dit de a'1 seote din aeele
id~1 ~i a'] pune pe drumul eel drept, Dp ce cautl frumuseta
hamelor? Dumne~eu :...a regulat ,.:a"'te imbraea cu haine f2i
eu inc1U~aminte, dar celelalte ce ratiune pot avea? "Dorite sunt, <;lice, dreptatile Domnulul mal mult de cat
aurul, ~i de cat peatra scumpa" (Ps. 8, 11). Acestpa
sunt, iubitilor, in adever folositore, eara eelelalte sunt ne
folositore, pentru ca dacl:l ar fi de vr'un folos, nu ar fi po
roncit ce a Ie dispretui, si Sfinta Scriptur~ vorbesce de ele
numal in deacord cu pltrerea nostril, fapt care probeaza
iDea mal mllit fil antropia lUI Dumne<;l8u. De ce ore a dat
porfira ~i altele de aeest feliu? Aceste Illcrurl sunt ale charulul' sM. Bog1l.tia aceasta a charulul sM, a voit a 6 arMa
I?i din alteie multe; de' pilda a dat graul, inse tu prepar!
di~tr'ensul nu numal pAne, ci i?i plll.cinte, ~i prajiturl de tot
fellUI, care au mult. deliciU la mAneare. Dealtfeliii pofta'~ ~i
slava de~ar ta. Iea Inventat toLe aces tea. '{'ia. placut ea
t6te, aces tea sa Ie ai inaintea ochilor. Dara cfaca vr'un Mr
bat strein, sau vr' un cultivator de pament fara experient:1
de pament, tear videa admirAndule acestea si tear intreba
de ce Ie admirl~? Ore aI avea ce respunde? :i?6te aI spllne
c1'l, sunt. pll\.cute la videre? Nu credo Asadara sa contenim
cu astfeliu de apreeieri, ~i numal de ade'verurj sa ne tinem
strin~j, cacl tote celel-alte nu sunt de cilt luerur'i trec11tore,
care dis par ca ~i valurile unul riU. De aceia ve rog 8l\. 1:ltll.m
intepeniV bine pe peatra credin~er, ca astfeliu sil. ne In
vrednicim de bunurile fi'lgMuite, prin dIarull?i filantropia Dom

nulur nostru lisus Christos, caruia impreunll. cu Tatal i?i

eu Duchul Sfint, se euvine slava, st~panirea ~i cinstea, aeum
~i pururea ~i in veci'f vecilor. Amin.

mat

OMILIA XII
"Ci cele ce'mi erau mie ca~tig, :1cestea Ie-am
socotit Flentru Christos paguba. Earil mal virtos Ie
i socotesc tote paguba a fi pentru covirirea cuno
cinte1 luI Christos Iisus Domnulul meu, pentru care
de tote m'am pagubit, i Ie socotesc gunoe a ti, ca
pre Christos sa dobandesc, i sa m~ aflu intru el,
neavend dreptatea mea cea din lege, ci ceia ce este
prin credin~a luI Iisus Christos Cl (Cap. 3, 7-9).
La luptele pe care ereticille porta contra drepteI eredinty,
nOl trebuie sa opunem 0 cugetare intinerita, ca astfeliu cugetele nostre sa potl\. a ti cu bagare de sarna exactl\.. De aceia.
facem ineeputul aeestel convorbirl tocmaJ de aid, adeca de
la tinea celer precedente. ~i care era acel sfar~it? Dupa ce
enumera tote acelea care formau obiectul de vanitate at
Judeilor, acele de la natura i?i cele din intentiune, adaoge:
"Ci, cele ce im! erau mie catig, acestea Ie-am socotit pentru Christos paguba ... pentru saverirea
cunocin~el lUI Iisus Christos Domnulul meu, pentru
care de tote m-am p agubit, i Ie socotesc gunoe a
ti, ca p3 Christos sa; dobandesc." Aiel ereticiI sar in sus
de necaz. Dealtfeliu ~i aceasta este izvorita din in~elepeiunea
duchulul, ea adecrt sl1 Ii Insufle lor speran~a de ' biruin~l\, ~i
astfeliU sa primiasca 1upta. Daca ar fi putut!Jice ii pe fa~tt,
ceia ce au ffl cut in alte oCi:lsiun'i, ar fi <;lis'o ~i in casul de
fa~a; ar fi I?ters cuvintele, ar fi lllsat la 0 parte scriptura,
neputend mal multa pri'li 1a ea. Dara ceia co se int1tmpla
cu pe~tiI, c1'l, ceia ce pote sM prindtt nu Ii stl\. in cale, ci
se ascunde, ca astfeliu iI se p6ta alerga in tote parWe, tot
a~a i?i in casul de fata. Legea este numita gunoiu, este
numitl:t pagubll. i pe l1tngll aceasta apostolul !Jice, ctt nu este

J22

OMILIA XII

123

OMILrA XIT

cu putin~tl. de a ca~tiga cineva pe Chrii'tos, daca nu s-a

pagubit mar anteill de lege. T6te acestea au ademenit pe
ereticl de a primi pasajul acesta, cu crr.din~a ca este in favorul lor; dara dupa ce I-au primit I-a 1m presurat din t6te
par~ile, dupre cum mreja Impresora pe pe1?te. A1?a dara ce
(lic ereticil? lata ca legea este paguM, iata Cll, este gunoiu;
decI cum se (lice ca ea este opera lUI Dumne(leu? Dai-a,
t6te acestea sunt (lise tocmaI in ajutoriul lege!, dupre
cum se invedereaza de acolo. Ded sa fim cu aten~iunea incordata la cele (lise. Apostolnl n-a (lis <<legea este paguba
ci socotesc legea i t6te ale legel 0 paguba. Cand el
vorbe1?ce de c3.1?tig, nu c;!ice socotesc ca c3.tig, cacl aceasta
era de la natura, pc cAnd paguba de care vorbe1?ce aiel, nu
ni vine, de cM in urma apreciereI n6stre. Dara ce? Nu este
legea paguba? Da, pentru Christos este paguba. Dara cum
ere a devenit ea c3.1?tig? N u se crede a fi ea1?tig, ~i ded
cum a devenit ca:;;tig? In~elege, eM de slUbMicitll era natura omineasca, pentru ca cu u1?urin~a sa se p6ta restabili
eara1?I chipul omulu'\. Daca nu era legea, nu soar fi acordat
charu!. Pentru ee? Pentru ca nu em cu putin~a de la 0 injosire atat de mare a omuluI, sa se ridice la acea intl.l~ime,
de aceia legea a fost pentru densul 0 scara de suire, sau
mal bine (lis, ca 0 punte de trecere. Cel ce se suie pe scara
inse, nu este legat de ea, in acela1?I timp nicI nu 0 dis pretuie1?ce, ci chiar II pastreaz~ ore-care recuno1?tin~ ~ . Aceasta
scarrt 11 duce 1a aceia de a nu mal avea nevae de densa.
~i cu t6te acestea, chiar pentru densul a servit acea scara,
voin sa Qic I-a ajutat li, se ridica, ca pe orma sa nn ma.l
aiM. nevoe de ea ; e drept de a marturisi aceasta gra~ie din
parte'I, cad dealtminterea nu soar fi putut sui. Astfeliu
este ~i cu legea : ne-a ridicat pre noI la inal~ime, ceia ce
probeaza ca legea a fost spre ca.~tig; Inse dupa aceasta nOI
o credem ::;pre paguM. Cum aceasta? Nu dora ca ell, este
paguba, ci pentru ca ch::irul la care neam inaltat, este ' cu
- mult mal mare de cM ea. Dupre cum se intAmpla cu un
sarac in t.imp de f6mete: pe cat timp el are argint, scapiJ
de f6me; dar:1 cand ar gasi aur, ~i n-ar putea ca sa Ie aib~
pe amAndoue deodata, el considera argintul c6'1 are ca pu guM pentru densul, ~i ded l1'lsand argintul ia aurul, -tol
a1?a 1?i aicI; Jegea nu este paguba, ci paguba este de a pa
rasi pe Christos 1?i a se alipi de ea. A1?a dar~, cand lege[
ne departeaza de Christos, atund este pagub1l, eara c!1n(
ne apro~ie de Christos este folos. De ac~ia ~i Qice. "Pag~1b i

pentru Christos", eart!. cand ea este pentru Christos, atunc!

nu e::;te paguM de la natura, ci c3.1?tig. Dara de ce are legea
nu las a pe cineva de a se apropia de Christos? cacI spre
acesta a fost datlt, imp1inirea legeI este Christos, dupre cum
1?i sfar~itul legei este Christos. Lasa, inse nurnaI dact!. noi
vuim. "Ca sfar~itullegel est.e Christos" (Rom. 10, 1).
Asa clara cel ce crede lege'i, lasti, sail mal bine gis, indeparteaza inse1?I legea? 0 Jasa, daca vom fi cu aten~iune, eara
de nu vom fi cu atentiune nu 0 lasa_ "Ci mai virtos Ie
i socotesc tote paguba a fi." Ce spun eli aceasta
aespre lege? qice; nu este are iumea .'lll lucru b~n, nu este
6re viata presenta un lucru bun? Ds, lnSe daca tote acestea
me departeaza de Christos, apo! Ie consider de paguM.
Pentru ce 6re? "Pentru covirirea lUI Christos Iisus
Domnulul meu", pentru ca daca s6rele lumineaza pe cerili,
de sigur c1't este paguba ca tu sa staI cu luminarea aprinst'l. Prin urmare paguba este dupi:\ comparatiunea dintri3
densele dupa covirsirea unia asupra celej-l-alte. Ai ve<;lut
,.
'".
"
ded, ca el face aicI 0 compara~iune? ))Pentru cov1rlrea
(lice, fili nu pentru ca este streinti, ct'ld covirire num~I
atuncr se (lice, cand cOllvir1?a~ce pe altul de acelai?l felm.
Astfeliu ca el arata ctl.patarea cuno1?cintej tocmaI de la acelea
de la care face compara~iune~" "Iotru care de t6te m-am
pagubit, i Ie socotesc gunoe a ti, ea pre Christos
sa dobandesc." Daca vorbesce de lege ca este gunoiu, apoI
cu crept cuvent, de ore ce Jegea se ocupr. de lucrud ]ume~cI.
Dicend e1: "Cele ce'ml era rnie C:itig, acestea Ie-am
socotit pentru Christos paguba", adauge imediat "Ci
mal vtrtos Ie si socotesc t6te paguba ((, aded!. t6te cele

trecute si cele presente. Dacli voe~cI ca in aceste t6te sa

fie - cupriilSa~i legea, fie, cacI nic!' ea nu este defaimata.
Gunoiu] se formeaztl. din grau, (to jap O')(.OOCl.AOV a_reo tOO OttO\)
btl) ba inca el este partea cea mal puternictl. a grauluI,
vorbe::;c despre paiul grauluL DeCl, dupre cum mal 'nainte
de acea::;ta gunoiul era trebuitoriu, 1?i nol sti,l;eram grAul la
un loc cu paiul, af?a c1't daca nu ar fi fost paiul sau gunoiul, graul nu so f<icea, tot a1?a ~i cu legea.
. VegI, cum el aceja~I lucru nu-l .nume~ce ~este tot pa~
gub!\, ci pentru Christos numaI? _" C1 mal v1rtos le l
socotesc tote pagubaa fill, pentru ce anume? "Pentru
r,8virsirea cuno:;;tintel lUI Chr;.istos, pentru '.care de
v

Ol!!IJ.IA XII

124

Ol!!ILIA

125

xu

tote m-am pagubit." AI veQ,ut cum el peste tot loeul ia

de razim pe Christos, ~i nu las!l. .pe nicair'i a se despoia
legea, sau a se atrtca, ci peste tot [ocul 0 ingrade/ilce? ,,~i
sa me aflu intru el, neavtmd dreptatea mea cea din
lege." Dac!l. inse, cel ee are dreptatea cea din lege, ~i a
a1m'gat catra aceasta dreptate, pentru ca ceia-I-alta nu-i aducea
nic'i un folos, dara inca. cel: ce nu au aeea dreptate, nu ore
cu mult ma'i virtos datoresc de a alerga catra Christos?
Bine a (lise1 "dreptatea mea C(, cll.c'i, (lice, nu 0 am ea~tigat
cu ostenele ~i sudorl, ei prin char. Dec! daca eel ce are fapte
bune este mantuit prin char, cu atat mal' virtos voh. ~i
fiindca era natural ca denl?il s1l. (lica, ca dreptatea prin ostenele este eu mult mal mare, el arata aic'i ca dreptatea
din lege este ca ni~te gunoe fa\a de aceasta din urmrt. Daea
eu a~l fi progresat, (lice, cu dreptatea eea din lege, nie!odatl't nu al?l fi aruncat'o sau a~I fi alergat catra ceia-lalta. ~i care este aceasta? Acea prin credin\a lUI Dumne(leu, adeea ca ~i aceasta este data de Dumne(leu, ~i prin
urmare darul seu este. Inse darurile luI Dumne~eu co vir~esc cu masura 3aracia faptelor resultate din sirguinta
nostre. Dar ore ce inseamna: "Intru credinka, ca sa'1
cunosc pre e1 C(? A~a dar!\, cuno~tinta este prin credinta,
l?i prin urmare .nu este Cll putin~a de a'l cunol?ce pre densul
rara. de credinta. ~i cum aceasta? Prin credinta nol trebuie
a cuna~ce puterea inviereI lu'i din mor~I, pentru c1't de altmintrelea eu ce rationament am putea sa ni representam
invierea Iu'i? Cu nid unul, ei DumaI prin credinta. Dara
daert invierea luI Christos se cuno~ee prin credinta, apol
cum nascerea IUl Dumne(leu Cuventul se va in~elege prin
ra~ionamente? eand mal: ales invierea luI este mult mal inferiora de cAt na~cerea. ~i de ce? PenLru eli exemple de
cea dintilI multe a-au inta.mplat, pe cand de eea din urm a
nie! unul. Inainte de Christos multi mor~I au inviat, de l?i
dupa inviere au adormit, pe ca.nd din feciora fllra de barbat
nimen'i nu s-a, nascut vreodata. Dac!t inse, ceia ce este eu
mult mal inferior de cat nal?eerea eea dupa trup, ~i trebuie
a fi apropiata mintel nostre numal prin eredin~a, dara inca
ceia ce este cu mult mal mare, ~i inca tara compara~iune
de mare, cum s'ar putea pricepe prin ra ~ionament? Aeestea
fac aeeia ee se numel?ce dreptatea prin credintl1. Aeeasta
trebuie a crede, c!). s-a putut face. Dara cum s-a putut, nu
$e pote representa. Din credinta : apoI vine l?i imparta~irea
patimilor llll. Cum aceasta? Dac~ nu am fi cregut, nu am

fi pMimit j daca nu am fi creQut crt patimind impreunrt eu

e1, vom ~i imparati impreuna cu el, nu am fi suferit ceia
ee am suferit. A~a daTa l?i nal?cerea lUI, ca l?i invierea, prin
eredinta nUm\ll se pot pricepe.
Al veQut ell. nu trebuie a avea credint~;simpla numa)',
ei insoWa de f<:tpte? Acela mal cusamrt erede ca a inviat
Christos, care se pn~da pe sine primejdiilor, care se impartal?al?ee de patimile lUI, C!\,CI acel ee este partaf,l celul inviat.,
este parta~ l?i celul viu. De aeeia Qicea : ,,~i sa me aflu
intru el, neavend dreptatea mea cea din lege, ci ceia
ce este prin credinta luI Christos, ceia ce este de la
Dumneg.eu dreptate jntru credinttl, ea s11-1 eunosc pre
el, i puterea invierel luI, i impartairea patimilor
lul, inchipuindu-me 1) mortil luI, ca dora eumva a~l
ajunge 1a invierea mortHor" (Stih. 10,11). nConformandu me mortil luI((, adeca flleendu'mt'l ' purtaf,l. Dupre cum
el a prttimit de la amini, tot astfeliu l?i eu. De aceia a gis
nconformandu-me((. Aiurea earrtl?l (lice: nImplinesc lipsmile neeazuriJor lUI Christos in trupul meu" (Colos. 1,
24), aded\. persecu~iuniJe l?i patimile acelea alcatuesc ehipul
mOl~ir. El nu a cautat ale sale, ci eele ale multora, al?a dl
l2i persecutiunile, f,li necazurile, l?i supararile nu numal eil.
nu t.rebuie sa ne alarmeze, ci chiar sa ne bucure, pentru
ea prin ele nOI ne conformam morW lUI, ca l?i cum ar fi
\lis devenim 0 copie fideJrt a chipulul seu, eeia ce l?i aiurea
scriind Qice: "In tot timpul omori rea Domnulul Usus
in trup purtand" (II Corinth. 4, 10). Dadl aeeasta vine in
urma une'i marl credintL Nor nu credem numal ca el a inviat, ci Inca ca ~i dupa inviere are 0 mare putere. De aeeia
l?i nOl calatorim pe aceial?I eale pe care a dtlatorit ~i el,
adeca devenim fratI eu e1 pentru aeeasta, ca ~i cum pare ca
ar fi (lis, eli prinaceasta devenim Christos! ea ~i el. VaIl
cat de mare este insemnatatea patimilor! Credem ea ne
eonformam' mor~illul prin patim)', sau dupre 'cum Qice aiurea :
"dnpre cum prin botez impreuna eu el ne-am ingropat intru morte, .. ~i impreuna odraslitl ne-am facut
eu asemenarea mor~il lUI, a~a ~i invierel lUI yom fi
') Verbul Gup.p.0P'f'0iip.u., inseamna a me potrivi intoemar, a me
eonforma. DecI oop'p.Optp06P.8VO<; ~ijl &c<wh'l' c<bmo s'ar traduce exact lli
cu inteles: conformiindll-me 11101'fii lui. Tract.

126

OMILIA XII
OMILIA XII

partal" (Eom. 6, 4. G), tot al?a i aicl prin 1icerea n con formandu-ne mortii lut" Acolo cu drept cuvfint a gis
"jntru asem~narea mortil lUI", cacl nu am murit cu.
trupul, ci cu p~catul.~i una ~i alta se nume~ce marte, ill'le
el a mnrit cu trupul, nOI lnSe cu pecatul; acolo a murit
omul cel r'lin trupul nostru, pe care la luat ~i I-a ridicat fl,
eara aiel a muritomul p~catuluL De ar.eia ~i <;lice: n intru
asem~narea mortH luI", pe cand In casul de fata nu mal
spune intru asem~narea mortH, ci cu inse~T mortea. Pavel
a murit in persecu~iunl nu cu pecatul, ci cu 'nsu$i trupul,
astfeliu cit a suferit a('eia~'i marte ca ~i Christos. "Ca doar
cumva aI ajunge la invierea mortilor." Dar1'l. ce SpUI?
f;li cu tate acestea nOI cu toti! yom ajunge acolo. n Ca nu
top vom adormi, gicf', eara to~I ne vom schimba"
(I Corinth 15, 51.), l nu numa! c1'l. ne Yom bu, ura de inviere, ci I?i de nestricaciune, inse unia spre cinste, eara
altil spre pedeapsa vPclnica. Dar1'l. daca cu toti! ne invrednicim de illviere, ~i nu numal de inviere, ci I?i de nestric1'l.ciune, de ce atuncI vorbe~ce apostoJul ca de 0 exceptiune '
ore-care ce s'ar face cu densul "ca dora fIl ajunge"?
De acei~ patimesc tote acestea, <;lke, nca d6ra. a~l ajunge
la invierea mor~ilor." Dari\. daca al murit, nu vel invia ?
Dara ce este aiel? Mie mi se pare ell. aid se face alusiune
111, ceva mare, i inca at1l.t de mare, c1'l. nicl nu indrll.znel?ee
a ~oe prounta clar, ci n dora cumva Ii. <Am cre<;lut in el,
<lice, ~i in invierea luI; dara inca ~i patimesr: pentru densul,
~i totul nu pot indrazni pentru inviere.> Dara de care inviere spune el aiCI? De invierea care dllce direct la Christos.
Am SpUB ttl, am cre<;lut in el ~i in puterea invierel lui, I?i
ca sunt partal? patimilor JUI, i ca in fine m~ conformez
mortiI lui; ~i cu tote acestea inca nu indrll.znesc ), dupre
cum <lice ~i aiurea : "Celul ' ee i se pare ca stil, sa ia
aminte ca sa nu caga" (I Corinth. 10, 12), ~i eara~I:
"M~ tem ca nu cumva altora propoveduind, insu'mI
sa m~ fae netrebnic" (Ibid- 9, 27).
"Nu ca aCUll1Jlm luat, sail aeum sunt des;1verit, ci gonesc, ca d6r'~ ' voiil i ajunge, intru care
sunt i prins de Christos Iisus" (Stih. 12). Ce este
n acum am luat"? Vorbesee aicl de oremiu. Decl daca
acel care a patimit at1l.tea, cel care a fost persecutat, cel

127

ce se mortifica pentru Christos pe fiecare ~i, ~~ ~ncll. ~u

'indraznea pentru invierea aceia, apol ce yom mal <;lIce no! ?
Ce este ca dora voW i ajuoge'" ? Ceia ce <;lisse maI
.
'nainte: ""ca d6ra. cumva al ajunge 1a mV18rea
morWor", adeca daca voili ajunge la i.nvierea lui; _adeca. , daca
aSI putea sil, patimesc atatea cat f}lel, daca a!?! pute~ 1;1'l.-1
imitez pre el, dacrt af}l putea sa me fac compll~ta~ lUI. De
exempJu: .lllult a patimit Christos, a f~st. scu.l pat, a fos,t
lovit, a fost turturat, ~i la urma a pM!mlt cem ceo a p~t.l
mit. Aceasta decl este calea care . duce Ja eJ: ~nn tot~
acestea trebuie a ne sili ca >'a aJungem la l?V!erea I~I?
suferind t6te incercarile. Sau ca Qice de ~a~1 lUvredmc~
invierel lUI cel mult dorite I?i care are sJgur~n~~; de a~l
Dutea sa sufer tote lUDtele f}i sa poL a avea mVlerea lUl,
aaeea sa lnviez intru sJavll., cacI pa.na acum nu sU.nt vrednie, dice; "gonesc ca d6ra voiU ~i ajunge", adec1'l. vJat~ me~
iml PRtA ca in agonie, si inca sunt deDarte de sfa.rslt, 1;)1
jnca sunt departe de premiil, 'inca alerg. inca gonesc>. ~l
nu a gis alerg, ei "gonesc." Cel ce gone~_ce, scie .~u, c~trl;
putere gone~ce; pe nimenI nu vede, pe tot! pe can~ llltalnesce in drum iI imbra.nce~ce la 0 parte cu cea. rna! mar~
iutaJa' si cugetuJ sM, si Drivirea, si puterea, .::,:n sufletul, ~1
corpul: totul in fine are a~intit spre premiU ~l. s~re lll~IC
alta. DecI daca Pavel, carele a patimit atMa~! mca gICe
ca dora voiil i ajunge", apol nOI cel dtgu~l. ce ,am
;utea ~pune? ApOl ariHilnd ca lucrul este din datone QlGe:
intru care sunt ~i prins de Christos Iisus". Eli eram
dintre cel perdu~i, <;lice, me inecam, eram pe punctul de ~
me nimici; Dumnegeu. ins~, care n~ urmll.r~~ce pe ca.nd nOl
fugim, m-a prins., Prin aceste cuvlllte dec!, el totul rep.resinta Cael vorba sunt i prins arata ~i graba ~eluI P:-lllS
si v;in~a JUl de a fi prins, in acela1 timp inca f}l rataClrea
in care caQusem ~i diRpretul cel mare ce'l aveam cll.tra el, de
vreme ce fugiam de e1.
_.,
~
l)A~a dara nol suntem mu~t respun1ator_
! lllallltea l~l
Dumnegeu, f}i totu~i nirnenI nu Jel~f?ce, m~em, nu. pla.D~e,
nimenl nu ofteaz1'l., c1'l.uta.nd cu tO~ll a ne remtorce III vsta! e~
cea .mai dinainte. Dupre cum fugiam d~ Dumne(leu .mal
'nainte de venirea Jui Christos, tot af}u f?l acum. A fUgl de
" Parteu mOl-alii. Cand nOl pecatuiI;n, atuncl fugim ,de Dumnedeil ;) ~i C3, trebuie a jeli 1,ii a plange, !Ii a ne re'nt6rce III stare a
dedinainte. Veron.
~'

]28

OM1LIA

xu

Dumne(leu lose, in loe sau spa~iu, este cu neputio~a, cae'i

Bl este pret:ltindenl ~i vecInic, despre care asculta ~i pe
Profetul ce spune: n. Unde voiti fugi de Ia fa~a ta;/
(Ps. 13a, 6)? Cum este cu putin~a de a ft.lgi de Dumne(leu?
Cum este cu putin~a a fi departe de Dumne(leu, a se departa de el ?,Ca iata cel ce se departeazit pre sine'l
de Ia tine, (lice, vor peri" (Ibid. 72, 26), ~i eara~J "Au
nt:.. ptlcatele v6stre fac osebire intre vol ~i mine"
{Isaia 59, 2)? Cum ded pote cineva sa se departeze de e1?
Nu In alt-feliu de sigur, de cat numal cu sufletul ~i eu vo
in~a, cacl a se dep)rta de el In loc (spatH'!) nu estv posibil,
pentru ca el este pretutindenl de fata. Pecatosul fuge de
la fa~a luI, eara acea3ta e ceia ce (lice Scriptura: "Fuge
necredinciosul n egonindul nimeDl, eara dreptul ca un
u
leu indraznece (Proverbe 28, 1). Fugim grozav de Dumne(leu, de ~i el 11e urmares;ce lntr'una. Apostolul il alunga,
ca S11 se g!i.sasca aprope de de9sul, earl:\. nol alungam, ca
tot mal departe sa fim de el. Ore ou este aceasta vrednic
de plans? Unde fug! nemernicule S;i nenorocitule? Unde
fug'i tu de la vi a~a ~i mantuirea ta? Daea fugl de Dumne<;leu, la cine iP vel gasi sca-pare? Ddea fugI de lumina, cum
vel mal videa? Daca fug'i de via~a, cum vel mal putea
trai? EI bine, nOI sa fugim de du!?m!J.llul mantuirel nostre,
~i nu de Dumne(leu. Cand pecatuim nOl fu gim de Dumne(leu,
dezertam de la fa~a luI ~i ne ducem io teara strainl:\., ea ~i
fiul eel perdut, care vin(lendu-!?l mo~tenirea pl:\.rio~asca s-a
dus in ~arrt stainrt, S;i aeolo ~la cheltuit tota averea parin
~asca, ~i rem~sesp peritoriu de fome. Avem ~i nOl Inse, 0
avere pl:\.rjn~asca . ~i care este ore? Ne-a izbll,vit de pecate,
nea daruit puterea spre savers;irea vjrtu~eI, nea diiruit
disposi~ie cMra fapta buna ~i rabdare, nea daruit In fine
prin botez Duchul sfint. Ded ctaca tote acestea Ie vom
eheltni, vorn remanea pentorl de fome. Dupre cum se in
tam pia ~i cu eel bolIiavl, ea pe eM timp 5unt mun'ci~I de
trigurl f;li de venin, nu pot nid sa se scole din pat, nid sa
luereze sau sa faca ceva, eara daca cineva iI scapa de bOla
~i Ii reda srtnatatea dorita, il totu~l nn lucraza ~i nu fac
nimic pe langa casele lor, fapt care se l1ume~ce trandavie,in toema'i a~a se int9.mpla ~i eu DoL ~i bOla nostre a fost
grea, ~i frigurile grozave; ~i no! zl:\.cem nn pe pat, ci pe
Inse~'i reutateJ, arun ca~f ca pe ni~te gunoiu, rrtl1i~l, emana.nd
din nOI putore, nespa.lat'i, chinui~l de b6la, ~i mal mutt sche
lete de cat ominL In . acest timp ne-au Incunjurat mul~i de-

OMILIAXII

129

m?nl ~i sthpanitoriul lumel ae8s;tia, ri<;lenrl de no! ~i dispre

~umdune. A venit unul nrtscut fill al luI Dumnedeu
, a lasat
1 eele stralucitore ale ven~reI luI, ~i imediat a impra~
. r~ze:
tlat mtun~recul A venit la nOl imprtratul, cel ce este pe
tronul panntesc, Irts9.nd de buna voe acel tron prtrintesc.
Cand (lic "lf1sand" sa nu't! fnchipuI vreo mutare din loc,
..- cacl ~l umpl: ~i cernl ~i prtmeotul ~i intregul univers, ci
mteIeg lconomla luI spIe mantuirea neamulul ominesc. A
venit la du~manul seu, care'l ura S;i'l dispretuia, care nu
putea suferi ni er sl:\.'1 va(la, ~i care in fine il defll.lma pe fie
<:are Q,i. A ve(lut pe eel ee !?edea in gunoiu, eu ranele pline
-de verml, cuprins de frigurJ, ~i In fine pi:' eel ee avea tot
feliul de bOla. Frigurile care il torturau nu erau alta, frnrt
numal porta cea rea, umflaturile ee ave a pe el nu erau de
cat w;mrinta; pe 19.ngrt acestea f6mea acea grozava ce'l'stl:\.pania nu era ' alta, de cat laeomia, eara rallele Impuroiate
de peste tot eorpuI luI nu erau alta, fitrrt numa! eUl'via'
'bete~irea ochilor era idololatria, asurzirea ureehilor !?i apo~
plexla nu erau alta, tara numal inehinarea petrelor si a lem
nelor, S;i iochinarea tuturor, eara putarea. acea grozava era
reutatea, bOIl:\. forte grea ~i eu totul disgustatore. A vedut
apoI cum nOI, mal feu ehiar de celt nebunlI, numiam Iem.
n~le ~l petrele Dumne(leu. Nea ve(lut in fine in a~a de mare
reutate, ~l t?tU~1 nu sa scar bit de noI, n u sa lngreuiat,
nu nea resplt1S, nu nea urit, cae! era stapanul nostru si
nu putf'a ?a el. sa'~I urasea c~.eatura sa. Dec! ee face? C~ ~i
un doct?.: lSCUSlt prepara IDeUlcamente de mult pre~, ~i el
cel antem gusta din ele, Cael MrM~ia eI mal ant8I1) a exereitut'o, ~i .apol nea predat'o n6ne. ~i mal 'nainte de orl-ce,
?a unantldot, nea dat n6ue baed rena~cereI, dupa care
111?edl~t a~ Vllrsat tot~ reutatea. Tote au fost aIungctte, ~j
fngunl e au co~teDlt, :;!l umflrttura a dat inapoI, ~i rflnele
eele puroete au fost arse, si tote cele resultate din llleomie
{li din manie, eurn ~i eelel-alte reIe au fost gonite prin du'chul; ochiI s-au deschis, urecl1ile sau destupat Iimba a
v?rbit eu 0 voce lncaotatore, sufletul sa intarit,' trupul a
capatat 0 astfellu de frumuse~e f?i stralueire, ca l?i aceia pe
care 0 avea fiul luI Dnmne(leu, nascmt din charul dllChulu'f
aceia slava pe care 0 are fiul imp1J.ratulul de eurllnd naseut
~i imbracat in porfirrt Imprtrateasea. Val! ~i ce noble~a nu
nea dat? Ne-am nrtscnt, am creseut si am ertpatat de la
el tote binefacerile; ~i acum earl:\.~l fugim de binefacatoriul
,nostru? EI a facut tote aeeste[!" el nj-a dat puterea. Cl:\.CI
{Iaca nu ni da puterea eeruta, .nol nu am fi putut suferi

OJ>{IL T.A J{III

130

OMILIA XIII

un

multe spuse in pasajele de

drie atat prin cele
sajUI de fa~1:l. Ce spune el ?
on-"c~'3:a.~!it ~ar cu sama jn ~~ socot,ese sa fi ajuns."
mal .. 'r Qice, ell inea nu . nie) nU indraznea pentru
"Fra~tlo a' pavel nu ajunses,e, ~~iit6re, apoI cu mult mal
Dar11 dae, 'cI pentru bun unle . via~a lor n-aiJ. saversit
inviere ~l nl
,
cel ce Jll
,
','
N .x
I ce el a savennt, " U ill",
,
,; r putea aJunge,
na
d' ce e
.
P U~Jll
, ,"
mal mica parte !U" .nu socotes,r. e~ am ajuns
mCI cea
sit fi ajuns (', adet.:a . curn at' (hee emeva despre
socotes~ 't tot11 virtutaa e~ ~~ la finea call1toriel sale,
a fi saver~~ care n-a ajuns mC ea ~ice, Darll daea spune in
un CllllitOI~~ fgeut towI, pare'm luptat" (II Timoth. 4, 7),
a
cInell ~u Lupta eea bunit m-. sit fi ajuns", adee11 cu to
tesc
alt Joe. "." nu me soco
atentiuna ambeJe pasaje,
pe eand aIel apOI cetind cin eva cfor eu vinte, ea si a acestora
tul CO,ntrar'b'n e care e causa, ~ce, 1 c11 este bine, de a se
v,a pnce~el de fata. De altfeJ Jll ~~c siGgure idel; ~i apol vordm pll,saJ,u va tot ImprejU rul un a1 'n~inte, pe ea.nd aeele
invertl ewe Ie,a spus cu ~ult m de rnortea luT mar~irica.
bele aeesteatb"iii cu pu~in waJDte la cil, tllld Ja cele dlllalllXt a Tlmo rJ
Kce ace
C'
c", ,r
l'ng
lueru am, ~l,
ne prin vorbele:,,, 1 nu,
,CI un s ur
' ce spu
, lId'
ea,' Acesta ,este cela "tandu,le, l ace, e
matea" m na cele dm urD1i1. Ul
Ier(1 Ja rasplatlrea ehe"

puterea b6leI; el ni,a dat ~i iertarea pecatelor. ~i cu toteaL:estea am perdut totul; ni'a dat putere, 0 am perdut, ni
a dat chJrurile sale, f?i nol Ie-am stins. Cum? Leam ehel
tuit in fapte n efoJositore, am tacut us de ele acolo unde
nu era trebuint11. Acestea ne'a perdut pre noI; f?i inca ceia
ce este mal grozav ca fHnd in teart\. streinll., l?i ma.ncand
ro~cove, nu <;iicem ml1car ca aeel fiii rlitllcit <me voiii Intorce Ia tatal meil l?i'l voiiJ. Qice: tata, grel?itam la :ceriu
~i inaintea tao de l?i avem uri tatl1 at,a.t de bun ~i care mult
dorel?ee intorcerea nostre. Daca ne intoreem, el nu ne va
mal acusa peutru eeJe dinainte, numa! srt ne intorcem, cll.el
aeeasta este cea mai buna justifieare. Nu numaI ca el nu
acus11, ei Inc11 dad\ ar scusa alt.ul, el il reduce Ja tacere,
ori ~i cM de experimentat ar fi acusatoriul. Af?a dara, sa
ne reintorcem, iubi~ilor, pan11 cand ore yom sta departe de
el? Sa simtim necinstea, Sa simtim injosirea In care ne
gasim. Reutatea transform11 pe am in animal, reutatea anuce
f'omete sutletulu'i. Sa ne reculegem ded, ~i s11 ne inaltilm
acolo unde trebuie, sa ne re'ntorcem ill starea de dinainte,
ca astfeliii sa ne Invrednicim de bunurile vii tore, prin Christos Iisus Domnul nostru, cllruia impreuna cu Tatal ~i cu
Dnchul st1nt, se cade slava, stap:1nirea l?i dnstea, acum l?i
purure ~i in veci! vecilor. Amin,

I
emn a . 10>' " ,
mal u ,
inte jntingendu'm~, a ~ Dumne~ea,. m,tru Chnstos
r eel de sus a lUI. , I de a S8 llltllloe la cele oe
ilxe

n:

Ii

'ce'l fAcea pe de~sU rm1L Cel CA crede ca deja

I~su~. Cela de a uita ceJe ,dH! unu '} rnal lipsel?ce pentru
dlll~mte, ,er~eSlJ,verl?ire l?i Olm~c lerga, Cilcl erede ca a ajuns
a a]uns Ja , inceteaza de a uJal -aa se g~sel?ce inca departe de
c

OMILlA XIII
"Fra~ilor, eli inea nu me soeotesc sa fi ajuns,
ci numaI una; cele din ' urma uitandule, i la eele
dinainte intin~endu-m(j, la semn alerg, la rasplatirea
chemarel lUi Dumnegell, intru Christos Iisus" (Cap,3,

13. B),

Nimic nu lipS8l?Ce virtu tile de valorea ce Ii se euvine,

ca amintirea bunurilor pe care n01 Ie-am saver~it. Doue
reJe se nasc de aid; pe deopart.e ne facem mal lene~'i, ear a
pe dealta. ne dueem la ul?urin~a. Pentru care PaveJ, de vreml'l
ee scia nat~r::l. nostra cea aplecat~ spre lenevie, dupa. ee a
J1ludat multpe Filippeni, ~rive~ce acum cum elli infra,neaz~

fapt~ bunl'l, :1nd cel ee crede c d a alerga, Aeeasta nOl

Ja tl~trt, pe c Inceta nicIoda~il dee arn fi mcut mil de husfar~I~, ~u "v~C a 0 medita, chlar 11 rn il de suferintl, dupa
trebUlB yeCl~ c11 dac11 Pavel duP
pOl eu atMa mal mult
nat!'ttl'. p~ntl'~il si inc11 judeca al?a~'~e fiind-ca nu am putut
atMea pnm e] aI
nu arn cl).~ut, ~a~ desnMl1jduit, ci inca
noL . Nu nurnsi nu numa1 c~ n? . ~ urul scop ce'l am, aste
aJerga .atMa, . lu t cu cura], i?1 S! g s11 faeem. ~i noT: sa
e
aJerg, mcrt m ez p Astfe!iii trebll~e11versit, ~i sa Ie Jasam in
c~ sa progres c~Ie bune c~ learn ul nU se ga,nde~ce la dis,
mtl1m f~pte~e pentru e11 ~J dr~met'l rerna.ne de faeut, Tot
urma nostr . reurs'o ci la cela ce tele ce~e bune ce leam
tan~a, ce ~ ~a nu ne' ga.ndirn Ja fap c~ La, ce ni va folosi
a~a ~J, nOI', s ceia ce ni 1ipsel?ce III
sav6rS1t, CI Ja

ea

132,

OMILIA XIII

ceLt ce am f<lcut, dact>. lipsa nu se va complecta? ~i nu a

spus ea nu mij gl1ndesc, ci, ca nid nu'ml mal amintesc
de e1e: Astfeliu nOl devenim iU~1 in alergare, c1l.nd suntem
iusufle~i~J de t6ta buna voin~a pentru ceia ce ni lipsef;1ce,
:;;i caDd pe cele din urm\ le dam u'ftarel. cIotin1endune,
<;lice, la cele dinaintea n6stre, mal 'oaiotEl de a ajunge, 8a
ne g1l.ndim de a lua dici cel ce se intinde, acesta este ca
rele se ganoe~ce de a lua in strl.p1l.nire; pici6rele lUI alearg1\.
inaintea eorpuluI, :;;i el se intinde (inelina) pe sine tot ioa
inte, inaiote Intinde ~i manile, ca astfeliu sa faca 0 . mal
mare distan~a din drum. Aceasta provine din marea lUI bunli
VOill~tl, din marea lUI ard6re de a ajunge la sf1l.rf;1it. Ast
feliu trebuie sa alerge ctllatoriul, eu 0 astfelili de inten~iun8,
eu 0 a~;a bun llvoiu~a, ca sa nu eada. Cala distan~a deel,
este intre eel ce alearga ~i eel ee zaee jos e1'1Q.nt in br1l.nCi,
pe atM distan~a este intre Pavel f;1i nol. In fie care <;Ii el
muria, in fi ecare ~i avea suecese ; nu ~ra. timp, ,nu era mi
nut" in care sa on progreseze, sa nu mamteze m drumnl
pe c;are'l f1lcea. El nu voia ca s1'1 e1tpete premiul, ci ca s1'1-1
rllpiase1'1, sal ia eu sila, cael aceasta este in adeveratui in~eles'3, lua. Cel ce confera premiul f;1ade sus; sus prin nrmare se gase~ce si premiul. Privef;1ce ce distan~a mare trebuie a alerga, privef;1ee ca.t de mare este ina\~imea. Intr'acolo trebuie prin urmare a intinde aripile duchuluI, c1'1cl
dealtfeliU nu e eu putinJia de a p,lreurge aeea inal~ime.
Acolo trebuie a d\.Hl.tori eu eorpul, de vreme ee este eu
putin~1'1. "Ca ' petrecerea nostrij, q.ice, este in ceriur'i" ,
acolo este premiul. Vegi pe cel ce alearga cum traiesc rlup1l.
legf\? Ve<;li cum nimie din ceia ce ar putecl sa li sustrag1'1,
sali sa Ii sia biasea fortele lor, nn se pote apropia de den~i'i ?
In fie-care q.i ii se exereita lupta.ndu-se pe arena sub privigherea dascalnlul, ~i ctupa lege. Imiteazt\. dec'i pe acef;1tia, ~i
arata chiar mai multa buna vointa de cM den~ii, eacl nic1
prerniul nu este deopotriva. Mul~l sunt cel ee te impedeCi\
ill aceasta e1'1IMorie, inse tu trMf;1ce dupa lege. Multe Runt
imprejur1'1rile, care slabese putertla, inse tu iutef;1ceti pici6rele, cacl este posibil. Nu e yorba aic'i de natur1'1, ci de yo
in~1'1. Sa Ie facem sprintene la mers, ca nu eumva sa p6tf!
a Ie impedElea ceva in rnersul lor. Invata, sau exereit1'1-~'
pici6rele ea sa pUf;1asea la sigur, eael multe alunecu~url sunl
in eale, ~i daca eumva ai caq.ut, apoi tot.ul a1 perdut. Dar~
ehiar de al ca(lut, tu se6la-te f;1i te ridic1'1, cael' f;1 i atunc'i !
posibil de a birui. Niel-odata sa nu te OCUPl en luerurl ne

014ILIA XUI

133

sigure ~i nestatorn.i~e, ~i nu vel eadea; tu alearga ~i te

ocupll. cu lucrurI slgure. Sus s1'1 Wcapul, sus ochiul. Aceasta
este. comandatll. de dascaH eelor ce alearga in stadiu, aceasta
sus~ID.e p~terea; e.ara de vel cauta spre p1'1ment, apo} teal
mole~lt, al ?t\.(lut JOs la p1'1ment. Tu uit1l.-te drept in sus
~l.O~e. este ~l pr~mJUI, cad aeeasta privire a premiuM i~'i v~
mt"nta vOltl~a 1OC1'1 maT multo Speranta luare! premiuluI
nu te ~a lasa ca sa slm~I vre-o obosall1, ~i distanta acea
mare tl se va parea scurt~. ~i ee este premiul? De sigur
e1l. nu vre-? .ramura de fime, InSe ce? Imparll.~ia ceriurilor
r~paus ve,~lmc, sla~a eu Chris!os, clironomia bunurilor, ffa:
tle~at~a, ~l alte mn de. ?unun, pe care nu e eu putinta a
Ie m~lyr~. Nu ~ste pos:bJl de ~ po:vesti frumuseta aealnI
premm, ~umal. eel ee 11 are deja ~C1e, ~i cel ce II va ca.~ti
ga, vII: ~Cl la tlmp. N.~ este. aur, nu este vre'un juvaer impodoblt eu petre pretlO~e, ~l totuf;1l eu mult mal de va16re
de eM aee.~tea. A orul 1D comparatie de acel premiU este
glod (noro~u) puturos, earil. petrele pretiose sunt. ell tina de
pe drum, l~y raport eu frumuse~ea aeeluI premiu. Ded dac1'1
eu 0 astf~IJU de precautiune cl11atoref;1cl eatra ceriu, vei putea
sa ptl~e~c~ acol~ cu multa demnitate :;;1 einste, eart\. ingerH
se vo~ Sfil de ~lDe, care ~eja portI premiul, ~i tu te vel
aprOPJa de tO~l cu eel mal mare cura,i'J
"Intru Christos Iisus", gice. Privesce aicl efit1'1 reo
cun~~cin~a ?!n pal~te-'i; in Christos, sali m~i bine 'qis, prin
Chnstos Il.,US eu_ fae aceasta, ~ice. Nu e cu putin~1'1 de
~ pareurge 0 a~a ae mare distan~a filr1'1 de impulsul seu
e~te nevoe de mult, ajutoriu :;;i de 0 legatur1\. comuna. El ~
dlspus ea tu s1'1 te .I~ptI aiel' jos, ear1'1 acoJo sus 81'1 fii ine?-~unat, ~l nu ?a alCI pe pament, un de se 'incununeaza tot
aIel un?e este ~l l~pt.a,~~i cununa se da. aeolo, in acel loe
s~~l1l~elt. ~u V!~e~l ~l. alCI, c1'1 pe cel distin~I dintre luptM0rI,
~au ?mtre J?.?hel.l de la Ipodrom, 'imparatul H incununeaz1'1 nu
JO~ In . st~~JU, Cl. sus? Tot asemenea ~i acolo' premiul tn il
vel pnml 10 eenuri.
'
.
"Dec'i ca~l suntem desiiveri~'i, aceasta sii gandim,
~l daca ceva intr'alt chip gl1ncHt1, i aceasta Dumu
ne~t;)~ va. descope:i VOUtl
(Stih. 15). Care? Aceia crt
trebme a Ulta cele dlDtrecut, a~a c1'1 datoria eelul desaversit
este de a nu se erede pe sine nicI-odata desaverqit. Da'ra
~um de gicl Pavele "ca~r desaverit suntem ((? S~pune-mr.
o::e. cugetamnol aceia ce cugetl tu? Dae1'1 nu a1 'primit
mf)l nu te-al des1'1ver~it (perfee~ioll,at), cum de indemni pe' C~'f

OMILIA XIII

135

OMILIA XUI

desrtversitl a gandi aeeasta, tu, care te gi1mlesc1 ca nu e~U

inca desaversit? Aceasta este adeverata desaver~ire, (lice e1.
,,9i daea c8va intr'alt chip gandi~l, i aeeasta Dllmnegeu va deseop8ri voue," ad ed\., dadl. i~l incbipuie cineva
ea a facut totul. Privece, cu ca.ta icoDomie Ii spune ace~sta.
Dumne1eu ve VH.i,Dv1l.~a pre vOl," ~ice, ~deca Dumneyqe~ ve
va convinge pre VOl Sl nu nllmal ve va lDvata,-dl.CI Pavel
, ,
d' N
v.a inv1l.tat pre vo'i,-ei ve va indemna Dumne ,eu. u.~
intrebuintat yorba <ve va indemna> ci "ve va deseopen
ea sa se 'par1l. ca lucrul sepetrece in nestiinta .lor, Nu 8UD,t
(lise acestea eu privire la do?me, ci,la .perfec.~lUnea vletel,
i?i pentru ca sa nu se ereada ca au aJuns 1a perfect:ur:e.
Dealtfeliu e cert ca eel ce crede ca are totul, nu are nlllllC.
"Inse la eeia ~e am ajuns, cu acelal indreptaritl sa
vie~uim, aeeial sa gandim({ (Stih. lEi). Dara ce insea mna
la eeia ee am ajllns?" Adeea, ceia ce am faeut pa.n a
~cum ceia ce stapa.Dim, cele cu privire la dragost e, can
cordi~ i?i pace, aceasta deja e In proprietatea nostre: oAI vegut
cl:l el numesce indreptarili (M VW V= regula, indreptanu) poron
cile date deja ? Dara acel indreptariU (sali canon, saO regula
de urmat) nu prime!?ce nid adaosurJ, ~i nid seader!, de vreme
ce eanonul este care prapade:;;ce 1 "La eeia ce am ajuns, sa VIe
~uim eu aeelal indreptariu, u.' adeca cuace!a~'f er~dint~,. cu
aceiasl regula. "Fi~11mpreuna urmatorl mle, fra~llor, l v e
uita{l la eel ee a~a umbla, preeum .noe aveF ~il"~,a
pre nol" (Stih. 17). Mal sus a (!is: " PaZl~l'Ve de .ca ml ,
~ u care ocasie ia Indepartat de la contactul cu acela., eara
l icl ad ace de fa~a pe acel pe carl trebuie a'f !mita. Daca
~ineva voesce a De imita pre nol, (lIce, dactl cmeva voe ~ce
't pasi pe aceia!?I cale, apol la nOl sa ia sama; de :;;i eu nu
, nnt 'acolo de fa\a, totut'f vol ~ci~i feliul calat?nel mel~, adeca
ourtarea ~i viata mea . Nu numa! cu cuvlDtel~ a lI1~a~at
:l, ci !?i eu faptele. D~preo curr: 1a da~t, sau ~l l~ t~ba.ra e
tbso1ut necesar ca tOtl cell-altl crt Imltez8 pe capltema JOcu,
ul sau pe general, ca astfeliu cu toW srt pa~asca in regnlrt,
I) Pasajul'Sf, Chrisostom ,,0 ''''-YWY O O~. 'ltp60&BO~Y OO~B a<jlu,l'p eocy
iX"~w, "'ltB' ~O Y,I1,YWY e[Yry;, &1tO~AOO,'" este citatie din ,Socrat, Intttat~l
!cesta cuventul canon este l'u at tn msemnare ,Ie le,qe, Mt sens rnet?-fonc ,

lensu! pasajulu' acestU'i~ ,pal'e a, ~ 0 ameninta!'e" c.ontl~a ac.e1or!! ,earn ~on:

ravin lege., care nu prt>nece mGt adaosul'i t nlCt seaden, caCt la Ul ma
ot ea, r/egea) este care pedepsece pe contravl~nt, TradJ,

tot asemenea ~l In casul de fata, Dealtmintrelea, este cu

putinta de a se strica ordinea, din causa mi~carei neregulate
. a jucatorilor, sau a osta~ilor, ~i atunc! totul e in desordine,
1) A~a dara~apostolii au fost tip adeverat, cl1cl il ni-au
pastrat intacta icona primitiva, adeca cre~tinismul in toca
puritatea luI. Intelegetl cat de curata viata au avut iI, daca
aceasta icona primitiva ni sta de fa~a ca exemplu si legi
viL Ceia Ce spuneau scripturile, aceia arata u tuturor' prin
f<1pte. Aceasta este inv:Wltura admirabil a, aceasta numa! ar
putea sa atraga pe discipul. Daca inse el (dascalul) se mtlx
gine:;;ce numal in a vorbi ~i a filosofa, eara cu faptale ar
face cu totul din contra, apo'i atunc! nu este inc1l. das ~ :i.l
adeverat. A filosofa in cuvinte e un lucru u~or ~i pentru
discipul, inse trebuie ca el sa indemue ~i ,c u faptele, 9i cu
conduita sa, CaCl aceasta mal ales face pe dascal respectabil,
~i pe discipul it pregate,?ce la supunere. Cum? Caud va videa
pe da>lcal ea fisofisaza cu cuvintele, va dice ca poroncesce
imposibilul, ~i cum ca este imposibil, 0 i)robea zti insnsr' el
mal intei u, Cael nu face ceia ce (!ice. Cand InSe va videa ca
vorbele sunt indeplinite prin fapte, atuncI nu va avea ce
dice. Afdrti. de aceasta chiar de ar fi viata dascaluluT cam
;le ingrijita, DOl atuncl luam sama la nor in,?ine, ~i ascultam
pe Prorocul, care (lice : ))~ i VOl' fi fiil tel lnveta~l IUl
Dumnegeu" (Isaia54, 13?) ~i "Nu va mal inva~a ni
menl pe fratele sM gicend: cun6ce p re Domnul, Cd
t()~l me vor cun6~ce de la eel mie pana la cel mare
al lor " CIerem. 31, 34}. Nu al dascal virtuos? Dara al pe
adeveratul dascal, pe singurul care trebuie a1 chema dascal;
invatfl. de la acela, cad a qis: "Tnva~atl-ve de la mine,
ea sunt bland eu inima " (Math. 11, 29). Nu da atuncI
atentiunea dascalulul, ci uitate la adeveratul dascl:i.l Christos
~i fil aseult1':ttoriD. leetiunilor luI. 1a de aeolo tip de pUl'tare:
caci. aI in e1 0 ic6na excelenta, ~ i dupa densa regu1eazate
pe sIDetL Se gasesc in scripturY mil de ieone de viata virtu6sa ;
ded ia .pe care vel voi, ~i dupe daseal intra in vorba i cu
dlSClpulll. De exemplu: unul a stralucit prin saracie, un altul
prill boga~ie, precum, E1ie a stralueit prin saracie, eara
Abraam prin bogatie; ia dec! ca exemupl una dinaceste
vietl, pe care 0 vel erede mal u:;;ora ~i mat indrtmanatica.

al'tea ,1/loral~. :A-vend noi tip precum \Ii model P'll apostoll
. .
1)
foil ~pre cel ce au stralpclt in fapta bune,totul ni va fi lesnicibs. (Veron) .

OMILIA XIII

136

Unul a strrtlucit prin d'ls!ltorie, un altul prin feciorie- Abraam

a strlllucit prin c3s!':ltorie, earrt Elie prin feciorie; ia pe care
voe~ci de exemplu, ~i p!':l~e~ce pe calea unuia. sail ~ altuia,
crtcI ambele cal duc la ceriil. Unul a str!':lluClt prln post,'
altul prin nepostire - l oan de ex. a strrtlucit prin post, e~r~
lob prin nepostire. Afar1L de acestea lob avea femee, feClon
si fete si case de care ingrija, ~i Ara bogat forte, pe ca.nd
fl.ind clneva chiar in tronulimpruMesc, e posibil de a exercita
virtutea de si palatul imp1:1rMese se gase~ee impovorat cu
mar mUlte araceri de cM orj-ce alt!':l casrt particularrt. David
a stralucit in tron, eara, porfira impar!':lteasc1'l. ~i diadema
intru nimic nu I-a molesit; lui Moise inse i se incredin~az1:1 protectiunea intregeI comunita~], ceia ce este cu mult mal greil,
Aici puterea este cu mult mar mare, d~ un~e urma crt ~.i greutatea era mal mare. AI vMut cum uma au progresat III fapte
bune fiind boga~l, earrt aWI'fiind srtraci ? AI veQ.ut pe nnia ear!':l~I
progresand in casMorie, ~i pe alW in feciorie?, ~cum priv.e~c~
si contrariul, adecrt privesce pe acel perdu~l m casatone ~l
fn feciorie, in boga\ie ~i in sar!':leie. In c~s!':lt?!ie ?e pild!':l ml.ll.~I
6min! s-au perdut, precum Sam~on ~l altn, ~I .nu ata.~ dm
causa c!':lsatoriel, cat din causa vointei lor. Pnvesce m feciorie, pe acele cinc! fete nebnne, l.n bogat!e pe ,ac~l boga~
care trecea cu viderea pre i,Lazar, m s!':lr1:1c18 mca ~l ast!':lgl
se perd mil de ominL In ti"onurile i~parMe~"cl ca .~i in de:
magogie ve pot arMa multI perd?tl. Voe~cl a VIdea, uapm
de cel ma.ntuit'i ~i in ra.ndul osta~llor? Iatrt pe" C~rnehu" sutasul (Fapt. Cap. 10). Voe~ci a videa mantUltl dm a?el ce
era.il sub protectiunea altora? Prive~ce pe eunuchul Imparatese'i Ethiopenilor. Astfeliil ded, dacrt no'i 'lntrebuint1:1m
averea In scopur'f bune de. OJ'l-ce feliu, nu ne va perde de
loc eartL la din contra. cu nimic nu ni folose~ce, crtc1 ~i boga~ie, ~i ImpartWe, ~i saracie, ~i c!':lsMorie, ~i fe?i~rie. ne
PI)t duce la perdare prill vointa nostre. Pe cel ce P:lvlghIaza
si este sobru n"imic nu-l pote vat!ima. Spuneml te rog:
eu ce a v!':ltrt~at robia? Cu nimic. Inchipni-tl bunt\. or1:1 pe
Iosif devenit rob si totusl salva.lld virtutea; 'lnchipuitl pe
Daniil ~i pe cel treI cocOl;1 devenit1 ~ob1, ~i c.u tote ~cestea
strl'.lucind Cli mult mal virtos ca al~ll. Pre!utmdenI vlrtutea
stralucesce si este nelnvinsrt, i nimic nu 0 p6te impedeca.
Si ce spun
de sar!':lcie f?i de selt\.vie? Nicl fom~a,n.id ranele
cele invechite ~i nid bOla cea mai grea ~~ 0 poL~ l.mpede?~.
Astfeliil era Lazt\.r, ast.feliil era lob, astfelm era ~l TlmotheIu,
eel Mntuit de dese bOle. Al veQut crt nimic nu pote impedeca
np. dneva de la virtute? Nic'ibog!':l~ia, nic! St\.racia, nicI puterea,

eli

137

OMILIA XIII

nic~
C~~I

dorul,de a st!':lpani, nicl bOla, .nid injoRirea, nid dispretul,

pe tot~u acestea l!':lRandu-le JOs pe pament, virtutea se
f1?IC1:1 la eenu. ~uma'i sufletlll srt fie curajos, ~i nimic nll
pote fi care srt lmpedece pe omul virtuoso Cand lucr!':ltoriul
:ste st\.nrttos ~i vOinic,. nimic din cele exteriore nu-l pote
lmpedeca. Cand mesena~ul este cu experientll.. si staruitoriil
~i cunosce m e~te~ugul seil in perfectiune, apol' chiar de a;
fi bolnav, el poseda me~teugul, chiar de ar fi s!':lrac, chiar
de. are uneltele me~te~ugului seu in manl sali nu le are,
chlar de lncreaza, sali nu lucreaza cu nimic nu este mal
pre jos, cacl f?tiin~a me~te~L1gulu'i ~ste eu den.3ul. Tot asa
~1 cu omul vir~~os l?i devotat luI DumneQ.eil; chiar de I-a)
face b~~t, el .ltl aratll me~te~ugul (virtutea), ehiar de l-al
aduce la s!':lrrtcla cea mal neagr1:1, de ar. fi bolnav sail s!':lnatos, chiar de ar fi in slavt\. sail in necinste el acelasi este
adeca staruitoriU in virtute. Ure nu prin t6te mOdurile lu~
crall apostoli'i? Ore nu "prin slava ~i necinste prin
grai:e de reu i l~uda" (II Corinth. 6, 8)? Aceas~a vra
sa Q.ICrt a fi luptrttonil, adeca a fi indll.mrtnatic spre tote.
Acea~ta e~te ~l natura vlrt~teL Daca vel Q.ice: ell nu pot
s~ fiu mal ma:e peste. altl1, ci sunt frtcut spre a vie~ui
smgul'> , ~I ba"tJocont vJr~utea, c~c'i ea pote st\. fie a tuturor,
~I pretutmdem sll. strrtluClasca, aJunge ca numa] sa fi e deja
~Il su~et. ~s~e" pote fomete? Este bel~ug? Ea in ambele
ImpreJuran I~l arat1:1 puterea eI, dupre cum dice si Pavel'
,,~ciU i a ave a de prisosit, i a fi lipsit" (Filipp. 4'
1~). ~ra ?evoe ca el sit lucreze? Ei bine, el nu sa ruinat;
CI. dOl am . a lucrat. Trebuia ca el sa sufere d8 fome? Ei
bme, el n-a ezitat a ~ face, ~i nicl nu sa topit din aceast!':l.
c~usll: uTrebu.Ja a mun? Ei bine, el nu se umilia, ci prin
tote ~~I mamfe~ta. prndenta lu'i ~i curajul cel mare ce'l avea.
Pe densul sit-! lmltam pnn urmare, ~i nu ni va parea reu.
In ade~er! ce ar ?ut~a ore srt 'intristeze pe un astfeliil de
om? NIIDIC. Pe cat tlmp nu va fi Dimenr ' In stare ca Sa'm!
r~plaRcrt acest bun dumneQeesc, eil voiU fi cel mal fericit
dmtre ~o~i ominil, nu n~ma'i acolo, ci ~i aicl. Fie apol ca
omul vlrtuo~ sa. alba. ~l femee, ~i eopiJ, ~i banI, ~i slava
n:ul~ll j e1 bm~, mtre tote acestea e1 tot virtuos va remanea,
~l dm contra la de la densul t6te cele arrttate mal sus, ~i
el tot acela~r va ~. "El nu se 'incovoiaza Die! sub pov6ra
scarb~lor, precu~ mCI nu se iDgamtrt ca.nd se g!':lse~ce inota.nd m .prospentate,. ci intocma'i ca ~i peatra, care, fie c!':l
est~ lovltrt de valunle mrtrel, fie crt marea este Jinistitrt
caCI ea tot neplls!':ltore stti, !?i nu sufere riic'i ca a fost' gll,il:
71538

12

138

OMIf.IA XlV

OMILIA XIII

rita de valurile mare!, I?i nie! ea a patimit alt eeva, - tot

al?i;t I?i sufletul ~eapan sta drept, I?~ pe timp de furtuna, ea
I?i pe timp bun. ~i preeum eopiiJ earil se gasese pe combie
se sparie de valurile mare'i, pe cfl.nd capitanul corabieI I?e<;lend drept ride I?i face haz de spaima aceia a lor, tot al?a
9isufletul tilosnf; eael pe cand uuia sunt infricosaV, earl:';.
al~il rid I?i fac haz in prefacerea ce 0 iau diversile lucmr!
in lume, el sta drept ~i nemil?cat, sprijinit pe evlavie, ca
pe carma unei cor1i.bil. CacI, spune'mr: ce p6te 6re tulbunt
un suflet cucernie? M6rtea? Dara aceasta este ineepntul
unel vie~I cu mult ma'i bune. P6te saracia? Dara aeeasta
conlucreaza inca cu densul la fapta buna. P6te b6la? Dara
niel cll 0 considera ca existand, ~i nu DUma! bOla, ci I?i chiar
repausu!, sau ~i scl1rba, C1'.cI pe t6te prelntimpinl1ndule le
inlatureaza. P6te cli necinstea? Dara in el este crucificata
lumea intreaga. P6te ca perderea copiilor? Dad\. el nu se
sparie, cand mai ales este ini~iatin dogma invierel ceI obstetI. A~a dara ce af putea f:;8. clatine un astfeliu de suflet ?
Nimic din t6te aces tea. P6te ca boga~ia il ingamfa? De
loc; cad el I?cie ca averile sunt nimic inaintea sa. P6t.e ca
iI ingamfd slava'r Dara el a in v1i.~at I?i >;lcie, ca: nTOLa
slava omulul ca fiorea erbel" (fsaia 40,6). P6te ca desfatarea? Dar1i el a aw1it deja pe Pavel, care ~ice: "Ceia ce
petreee intru desfatare, de vie este morta" (I Timoth.
5, 6). A~a dara <.:and un astfeliu de suflet niel ca se ingamfa, I?i nicr cll se imputineaza, apol ce ar putea sa fie
egal cu 0 al?a sanatate? Dara nu tot a~a estp i cu celelalte suflete, care se invertesc ~i se sehlmh1i. mal repede
de" cat ,mare~ I?i_ de cat ~oparJa ac~ia, care j~j schimba dese
on colorea plelel. De acem este ndlcola purtarea lor, ciwI
aeum 11 ve~l rlQend, acum pJangend, aeum il ve<;ll ingrijindu
::;e, ~i imediat distrat, peste m&sura f?i fara nic'i 0 pasare.
De aceia I?i <;lice Pavel: nNu ve .asemenatf chipulnj veaculul acestuia" (Romani 12, 2), CaCl nOl petrecr.m in ceriul'l, unde nu este schimbare, Ni-a fagaduit premiI nestrichci6se, eara nu stricaciose f?i schimMtore. Uecl 0 astfellu
de petreee~e sa aratam noI, caci de aic'i yom ca~tiga bununle fagadmte. Pentru ce ne aruncam inl?i-ne in primejdiJ,
f?i 'in furtun'i, in tulburarl I?i in nelini~t6? Sa fim linistit'i. Inse
linil?tea no) nu 0 avem niel de labogatie, nic'i de 1a saracie
ni.cl de la slava, nic! de la necinste, nic'i de Ill, bOla niel d~
la sanatate, ci numa! de la sufle,tul nostru. Cand' el este
vbinic si bine initiat si oregatit ill stiinta virtutei. t6te H

139

VOl' fi ul?6re. De aic'i chiar el va videa deja repausul d6 acolo,

t;\i limanul eel favorabil, I?i ducenduse acolo se va invrednici
de, mil de bunata~L Carora fie ca sa, ne invrednicim nor eu
toW, prin charul ~i filantropia Domnulul nostru Iisus Christos, caruia impreuna cu TaUU I?i cn Duchul Sfint, se cade
slava, stapanirea ~i cinste", aeum I?i pururea i in veci!
vecilor. Amiri.
'

OMILIA XIV
"Pentru'ca multi umbla, de care de mulkorl
am gis vone, eara aeum ~i plangEmd gic, ca sunt
vrajmasl crucil luI Christos. Al carora ::3farsitul Ii
este pergarea, al carora Dumnegeu estp pa~tecele,
~i slava intru ru~inea lor, cari cele pamentetI cugeta.Ca petreeerea n6stre in ceriurl este, de unde
~i pre Mantuitorul a~teptam, pre Domnul nostru Iisus
Christo:!' Care va sehimba chipul trupului smerenieI
nostre, ca sa se faca, in chipul trupulul slavel sale,
dupre lucrarea puterel ce are el, de a supune lui'~i
tote" (Cap. 3, 18-21).
Nimie nn este ata.t de nepotrivit I?i strain crel?tinulul,
aceia de a ca,uta peste tot locul numa! linil?te I?i odihna.
Nimic nu este ata.t de strain de fagaduinta data noue I?i
de coneentrarea nostre (ca soldat'i al lUI Christos), ell, aceia
de a ne lipide viata presenta. Stapanul tell a fost rastignit, I?i tu inca te desmerQI? Stapanul teu a fost pironit pe
cruce, I?i tu inca nmbJi dupa Iini~te I?i odihna? Dara cum
pot fi acestea demne de un soldat. brav? De aceia I?i Pavel
<;lice: n Pentru ca mul~i umbla, de care de multe-orl
am gis v6ue, eara acum ~i plangend gie, ca sunt
vrajma~1 crucil lUI Christos. Ci Fiindca erau unia carB
se pretaceau. a fi crel?tin'i, eara in realitate cautau numa!
repaosul ~i ~raiau in desmerdarl, ceia ce este contra cruci],
de aeeia aoostolul spunea ouvintele de mal SU8. Crucea

Cit

01lliLIA XIV

140

141

OMILIA XIV

ingra~ll

Domnulul este obiectul de capitenie a unu! suflet ce se chinuefilce, ce sufere ~i care nu caut1:L peste tot locul numai
linifiltea fili comoditatea, pe cand aceia se porta cu totul din
contra . Prin urmare chiar de ar spune den~ii c1l. sunt al
lUI Christos, in realitate sunt . dusmanl al cruciI lul ChriRtos
c!)'cI dac1l. iubiau cu adeverat crucea, soar fi silit ca 8!). aib~
viata celu! r!).stignit. Nu a fost. tras in tapa stapanul teu
pentru tine I)? Tu imiteaza in alt mod pe stllpanul dac1l.
nu potl a-I imit~ intocmaI; r!).stigne~ce te pe sine insu't!,
dac1l. nu te r!).stlgnesce altu!. R!).stigne~ce-te pe sine-tT, nu
inse s1l. te uci<;ll singur, sll nu fie una ea aceasta, cltci e
lucru cu totul neevsevios, inse a~a dupre cum gicea Pavel:
"Prin care (cruce) mie lumea s-a rastignit, i eu 111m~'l" (Galat. 6, 14). Daca. iubesci pe st1i.p!lnul teil, primefilce
mortea luI. AM cat de mare este puterea cruci'i, cate fapte
mari a Raver~it ea, cate s1l.verl;!efilce fili acum, ~i cat1l. siguranta aduce vietel. Prin cruce se saverfilesc t6te j botezul
prln cruce se s!).ver~a~ce, cltc1 enecesar a primi pecetea
charulul; chirotonia prin cruce se sltversasce. Chiar in
stradt'l de sun tern, chiar in casa, sail orl ~i unde, crucea
este un bun mare, 0 armlt mantuit6re, pav1tza neinvills1t,
resboinic al diabolului. Pe acesta deel dUl;!manindu'l porti
crucea, nu numar fiind pecetluit de forma, ci patimind chiar
cele ale crncii luI Christos. Chiar ~i Christos obic'illuia de a
numi patimilA cruce, precum de ex. cand gice: "De nU'I
va Iua cineva crucea sa i sa-ml urmez8 mie" (Math.
16, 24), adec1l., dac1l. nu este cineva pregatit pentru m6rte.
Aceia lnse fiind fricofill, iubitori de viata fili iubjtorI ai
trupulul, sunt dUl;!mani aI crucii, ~i in definitiv od-cine este
prietin al dezmerd!).rilor ~i al nesigurantel' de aicI, este in
acela~i timp du~man al cruciI lui Christos, in care Pavel S8
laud!)" cu care se identific1l., ~i cu care se incearc1l. de a se
contopi in totul, precum de ex. cand Qice: "Eu m-;:1m ras
tignit lume'l, i lumea mie".
'
"Eara acum i plangend qic." De ce inse? Pentru
c!). reul s-a intins, pentru ca aceia erau vrednicl de lacramr.
Cu adeverat ca erail vrednicI de lacr1l.mi, ct'lc'i in timp ce i~j
>

I) Nota. Originalul este precum urmeaza: Oih aY.01<OAOfcta,'h~

Verbul ay<xal<oAolt['ofW,t nu are alta semnifieatie, afar;

de a me intepa, a fi tras in tapa, aiel insli se p6te lua In sens de ras
tignire. Ideia este prin urmare: Nu a fost c!'ucificat pentfu tine stapa
nul teu? Trail.
aoo b aOltOt"1!<;;

imbrll.calUintea de dinafar1l. (1tSpl~OAa.WV), adeclt trupUl, despre viata vii tore iI nu fac nicI 0 vorb1l. ~i nid crt
se gandesc Ia respundere. latll. c:l te dezmer~I, iata clt te
imbet'i abU\(H, ~i malne,~i <;lece ani, safi doueqed, sali trei-.
4ecl, sail cinci-<;led ~i 0 suUi-ceia ce este peste putint1l.;
dara de voe~cl, sa starn aicL Care e sfar~itul? Care e ca~ti
gul? Nki unul. ~i 0 astfeliil de viata ore nu e vrednica de
plans? Dumnegeu ne-a pus.in locnl aCf'sta de lupttl, cll. nol
luptl1ndu-ne s~, ne incunun!).m, earl!. nol plec!).m de aicI nefacend fili nelucrand nimic bun. Plange prin urmare Pavel
tocmai acelea pe care du~rnanil crucii Ie au ca de laud!)" fili
de care se bucura. Aceasta inseamn1l. a fi cinevll. cu compatimire, aceasta este de a ingriji de tot! 6minil. "AI caror
Dumneqeu, q.ice, este pantecele" Tocma'i de aceasta
Dumnegeul lor este pantecele, aceasta este ceia ce <;lice:
"Sa mancam i sa bem" (I Corinth. 15, 32). AI ve~ut
cata n~utate are in sine dezmerdarea? Dumnegeul unora
este banul, Dumnegeul Hltora este pllntecele. ~i 6re nu sunt
::;i ace~tia idololatri, ba inca fili mal reI de cat aceia? ,,~l
sltt va intrll ru~inea lor. CI UnH <;lic ca aicl apostolul face
alusiune la t il ierea imprejur, inse eli DU 0 gic aceasta, ci sensui este: acele fapte pe care trebuiau sa Ie ascunda,
denil 1e au ca faJa, i se mandresc cu ele.
Uricios lucru este a face cineva fapte murdare, inse
a se ru~ina de cele facute, reul este pe jumatate j pe cand
dac1l. se Jauda cineva cu ele, apol atnnci este culmea neSJn1tire!. Ore aceste cuvinte sunt spuse DumaI pentru aceia,
earlt cel dintre n01 au sc!).pat de osandl1, fili nimenj nu este
vinovat de acest pecat? Wmenl nu are pantecele ca pe
Dllmne~eu, nimeni nu are slav a intru ru~inea sa? Dore?c,
~i inca mult, ca printre nOI sa nu fie nid unul de acel;!tm,
si !licI s1:L se gasasc1l. cineva vinovat de cele vorbite; inse
mi-! tearn1i ca nu cumva apostolul sa fi spus cuvintele
acestea mal mult pentru noi, de cat pentru cel de pe atunci,
c1l.cl, cand cineva i~I consu'ma t6ta viata in beti! l;!i petre~
cerl, fili cu saracH prea putin Gheltue~ce, eara partea cea
mal mMe 0 cheltuel;!ce eu pantecele, ore nu s oar putea Q.ice
~i pentru densul aceste cuvinte?
Nicl un cuvent nu p6te fi mai biciuitoriu, l;!i mal ru~inos in acela~i timp ca vorbele aceste ale apostolulul. "Al
caror Dumneqeu, <;lice, este pantecele i slava ifltru
ru~inea , lor." ~i cine sunt ace~tia? "Aceia, ~ice., earn:

142

OMILIA XIV

14-3

OMILIAX lV

cugeta cele pamentecI u. Cllldim case, inse unde? Pe pament. Cumparammo~ii, und!:! inse? Pe pament eara$1. CaplHam vre-o stllpanire, vreo autoritatE', unde jnse? Pe pament. Ne bucuram de sla\711, earal?l pe pament; ne imbogatim tot pe prtment. Ei binE', acel?tia sunt carii au pantecele
ca Dumnegeu. Cel ce nu cugeta nimic duchovnicesc, ci totul i~l agonisesc pentru aici, ~i numa) In aces tea cuget~,
cu drept cuvent ell all pantecele ca Dumne<;leu I?i giG:
"Sa mancarn i sa bern, cacI (cal maine yom rnuri."
Pentru trup te jngrije~cl I?i te sCarbel?cl cand este bolna v,
cu t6te ca (Oste trecMoriii, I?i Cli t6te cll acp.asta nu ar putea
sa te vatame atM de mult, - eara sufletul 11 tragi la prtment, I?i nu fad pentru aceasta nid 0 vorba? Ri(H incll, I?i
te dezmerQl? ~i de ce iertare vel putea sa te bucurl, cand
tu te gasel?cl atat de nesimtitoriu? Trebuie tocmal ca ~i
trupul sa'l fad duchovnicesc, caCl pot'1 aceasta, daca tu voescI.
Ai primit de la Dumne<;leu pantece pentru ca tu stl. te 11ranel?cl, eara nu ca el sa te trilga la pl1ment; ca sa1 stapane~c), I?i nic) de cum sa-I 31 de strtpan al tM; ca sa te slujasca la hrana celor-lalte organe ale trupulu'l, ~i nid de tat
ca tu slU sluje~cl lu'l, sau stl. tred peste hotarele naturel
sale. Nu ata.tea rele pricinui e ~ce mare a, cand i~I iesll din 110tarele eI, pe cate p6te pri rinui sufietulUI nostru, ~i chiar
trupuluI, un pantece ne'nfranat. Aceia se revarsa peste tot
pamentul, eara aceasta peste tot COlpU!. Pune lose hotar
pAnteceluI, precum Dumne<;leu a pus nl1sipul hotar mareI.
Chiar de s ar infuria el, chiar de sar tulbura, tu infraneaza-l eli puterea ce 0 al 'in tine. Privesce cat de mult te-a
cinstit Dumne<;leu, numaI ca tu sal imitezl pe el; tu Inse
nu voe~cI, ci prive~ci cum pantecele se revarsa ~i corupe
IntreClga ta natufil, I?i nll indrl'lznel?cI ca srt-l stapanel?cI ~i
sa-l cuminte~cI. "AI carom Durnnegeu, <;lice, este pantecele." Am ve(lut cum Pavel a servit lUi Dumne(leu, am
ve(l.ut cum I?i gurman(lil servesc pantecelul. Apo} pe uoia
ca aee~tia 6re nu iI a~teapU\. mil de nenorocirJ:? Ore nu 0a
~i cum ar porooci pantectle, il se tern de a fi neascultl'ltorI?
Ore nu il servesc chiar cu cele imposibile? Ore nu sunt
ace~tia mal pre jos de cAt sclavil? "Eara petrecerea n6strt'l in eeriurI este." Asa dara. sll nu cliutam aid recreatiunea ~i odihna, ci sl1 cautllm de a fi acolo strlllucitI, unde
yom !?i petrece. "De unde, <;lice, i pre Mantuitoriul ateptarn, pe Dornnul Iisus Christos, care va sehimba

trupul smeremel nostre, ea sa se faea in ehipul trupulul slave} sale." Putin cate putin ne-a ridicat unue
trebuia. Din ceriurl, dice, este Mantuitoriul nostru ' , a~a cll
ni se arata sfintenia vietel n6stre dl? la persona Mantuitoriulul cum si de la locul venirel lUI ~i a petrecereI n6stre.
, Care' va sehirnba trupul srnereniel nostre" <;lice.
lVlulte" pa.timel?ce acum trupul no~tru; se le~g~, ~ste biciuit
si sufere mil de necazurI, inS8!?l trupul 1m Chnsto,; a suferit atatea durerI. La aceasta I?i face e1 a1usiune, cand (lice:
Va sehimba trupul smereniel nostre, ca sa se faca.
in chipul trupuluJ slavel sale." Ded, este acela!?l lucru
cu a se imbraca 'intru nestricaciune. "Va schimba trupul ((([1s'tCl.(lXlJlL!Y.'tl(le~), ade~a ~i chipul va Ii altul, sau ell. abu~i~
a numit al?a prefacerea corpului. A (lis trupul srneremel
nostre, pentru ca este smerit in present, pentr~ cl1 es~e sU'p us
stridiciuneI si durereI, crt se pare a fi de dlspre~Ult, I?l ca
cu numic n~ este mal presus de a1td corpurI. "Ca sil se
faea <;lice in chipul trupulul slave} sale." Vai! Trupul
nost;n se'va facA intocmal, adeca egal eu trupul celul ce
sade deadreapta Tatrtlul, a1 celu! inchinat de ingerT, a1 celu!
Ioaintea c1).ruia sunt de fata puterile eele netrupA~cI, Va fi.
egal cn trupul aceluia, care !?ade mal ~resus de t6t~ st~pa
nirile ~i puterile! A~a dara, d.acrt lumea 1l1treaga s'~r lntr~~ta
I?i ar plange pe eel ce cad dw aceast1l. speranta, ore n~ lar
piange cu drept.ate, pentru Cll, avend tagddum~a de a ill d.eveni trupurile egale Cil trnpul IUl Christos, Ullla ca aC8!?tla
se due impreunll, cu diaboliI? "Nu'ml pasl1 de gheena; orl ~i
cate 31 spune; daca eu sunt ca(lut dm aceastrt slava, eu
consider gheena COl 0 nimic in raport cn cl1derea a.ceasta.
Ce spuI, Pavele? Va deveni egal c~ trup,:l acelma ? D~,
n'ispunde. APOl, ca nu cumVa sa te 1l1dOe~Cl I?l s~ nu creQI,
pune de fa~rt !?i un rationament puternic: "Dupr~, l?crare~:
dice a puterel ce are el .de a ::>upune 1m l t6te.
;.Ar~ putere, (lice, de a sup~ne lui'~l t6te, .prin urmare !?~
stricllciunea si m6rtea . Decl dac1l. are aCAasta putere, apol
<> p6te face aceasta, adeca ca trupul nostru sa vdevina egal
cu al sen. Care putere e~te mal mare? spune-ml: a supune
demonf, Inger}, archanghelf, Che:uvi.ml ~i Ser~fiml, sall l-I.
face trupul nestricacios ~i nemuntonu? Negcel?lt .c1). .~ce~sta
de pe urma e cu mult mal mare. de cat vcea dmtel. EI a
aratat inca si mal marl fapte ale puterel sale, ca tu sa
t'r"n, ",i ~.(;p!=lr.()nL Asa c1). chiar de videtI pe unia ca aceh

"

144

145

OMILTA XIV

OMILIA XIV

bueurAndu-se, ehiar de-I videtl in slava, vol stat! dreptl,

el1cI eu nimie nu ~unteti vlWlmatI de deo~il, de nimie nu
avetl a ve teme, _. pentru ea sunt de ajuns asemenea sperante de a de~tepta ehiar ~i pe eel mar trandav ~i somnoros.:>
..
"In cat, fratH mel ce'l iubitl ~i dori~l, bucuria
~i cumma mea, a~a statl intru Domnul, iubitilorli
(Cap. 4, 1). "Aa," adeca drept, necu1eat'l. Acum pri
ve~ce, cum dup!i.. sfatuirl Ii aduce !;li laude. "Bucuria, gice.
~i cununa mea. Ii Nu numaI bUGuria, ci ~i slava, ~i nu
numal slava simpla, ci ~i cununa, eu care slav!i.. nimie nu
este egal, eand den~iI sunt cununa luI Pavel. "Aa statl
Intru Domnul, iubitilor," adecll. intru nMejdea luI Dumnegeu. "Pre Evodia rog, i pre Sintichi rog, ca aceial
sa gandiasca intru Domnul. Inca te rog i pre tine
sotule iubite, ajuta-li lor" (Stih. 2, 3). Unia gic ca el nume~ce f?i rog!i., aiel' pe femeed. sa, inse nu este al?a, ci nume~ee pre 0 femee ore-care, ~i pre b!i..rbatul unia dintre ele_
"Ajuta~1i lor, <;lice, care impreuna CLl mine s-au nevoit intru evangh~lie, i cu Climent, i CLl cel-l-a1t1
impreunil lucratorj a'l me'l, ale carornume sunt ~crise
in cartea vieteL Ii Al ve(lut de cate virtutl ale lor marturise~ce el aid? Ceia ce Christos a spus apostolilor seI:
"Nu ve bucurat'l Cac] duchurile se pleaca voue, ci ve
bucuratl mal virtos ca numele v6s tre s'au scris in
ceriurl Ii (Luc. 10, 20), aceia~! marturise~ce ~i apostolul de
aceste femer "ale ciiror nume sunt scrise in ~artea
vietel." Mie mi se pare c1\ aceste femel erau c!i..pitenil in
biserica Filippenilor, ear!i.. apostolul Ie pune sub proteetia
unul barbat miraculos, pe care n numeiiice sot, ~i sub protec~ia caruia obic'inuia pote apostolul de a pune pe alW, ca
conlucr!i..toriu, ca Impreuna osta~, ca tovari~ ~i frate, - ceia
ee 'face ~i In epistola clitr!i.. Romani, cAnd (lice: "Ve incredintez v6ue pre Fivi sora v6stre, care este diaconeasa (slujit6re) a biserice'l din Chenhree" (Rom. 16, 1).
"Sotule" (lice. AicI sau c!i.. e vorba de vr'un frate al lor,
sau Mrbatul vr'unia din ele, ca ~i cum pare ca ar (lice:
acum e~tI frate iubit, acum sot adeverat i?i iubit, cacl al
devenit membru . , "Care impreun[ cu mine s-au nevoir.

intru evanghelie." Proteetiunealo!" dec!, venia nu din causa

prieteniel, ci din causa succeselor lor. "Impreuna cu mine
sau nevoit". Darrt ce spul Pavele? S-au nevoit impreuna
cu tine femel? Da, Q.ice el, nu cu pu~ina. parLe au eontribuit ~i ele, ciici de ~i au fost multI conlucratorI cu mine,
totu~I in multe au eonlncrat ~i ele. ~ Bisericile se compunea u
pe atuncI nu in mic, a~a gicend, ~i pentrn ca ceI incercatl,
fie Mrbatr, fie femel, sa se pota bucura de atata cinste din
partea celor-l-al~l, trebuia ca sa fi facut multe bunatl1~L
Multe bunat!i.~i proveniau de aiel: IoteiU ca to~I cel-l-altI
erau imbolrji~l catr!i., acela~r zel, ill doilea c!i., cA~tigau mult
prin cinstea cupatata, ~i al'treilea crt acestea il tacea ~i pe
denf?il chiar mal cu bunl1 voin~!i., ~i mal infl1l.cara~L De aceia
pretutiudenI vegl pe Pavel ingrijindu-se de aceasta, ~i in
acela~I timp puneodu-se tot-deauna in randul lor. Acesta
o face ~i in epistola c1l.tra Corinthenl, unde spune: "C;t
este incepatunl Achae'l" (I Corinth. 16, 15). Unia cred
ca cuvent-ul "Sotule" ar fi nume propriu, inse ce? Fie
aceasta, fie altceva, nu trebuie a scarm!i..na, cuvintele
(hptO(j)'OIEtCl3-o:~), ci, ca apostolul poronce~ee de a se bucura
aceste femel de multa protec~ie_
1) Tote ni sunt in ceriurl, ()ice, f?i Mantuitoriu, f?i
petrecere, ~i in fine orl-ce ar (lice cineva. "De nnde, (lice,
~i pre Mantuitoriul a~te ptam-" Dara ~i aceasta este tot
din filantropia luI. EI va veni eara$l la nOI, ~i nu ca ne va
trage pe nol acol0, dupa care luandu-ne cu densul va pleca.
Dara ~i faptul acesta este dovada de 0 mare cinste. Dac!i.,
el a venit pe cand nOI eram du~mani, apo'i cu atat mal
mult va veni fiind prietenl a'i sel. ~i nu permite aceasta
nid ingerilor, nic! servilor, ci el insu~l va veni, chemandu-ne
la mo~tenirea imp!i..ratieI sale. ~i atunc! eel ce-1 cinstesc pre
den sui vor fi cjnsti~I de el, ~i se vor ridicain norI. ,,9i nOl
~iee, ne yom rilpi in norl, i a~a pururea eu Domnul
yom ft. Ii A~a dar!i.. cine se va afla sluga" credinciosli f?i
in~eleapta? Cine se vor invrednici de at.Mea bine-facer!? Ca.t
-de nenoroci~! vor fi eel caQu~l din aeea cinste? ~i dac!i..
atune! vom plange intr'una, are ('e vom folosi? De a1 spune
de mil de gheenl, totuf?I nai putea spune nimic egal cu
durerea aceia, pe care 0 vasuferi atuncI Bofietul, intregul
') PaItea mom/ii. Despre tilantropia lui Dumneljeii, 1?i cum ell
'Ciiderea din imparatia ceriurilor este insuportabila, ceia ce daca nu 0
. yom ea~tiga, not suntem de vina, ~i ca trebuie a ne mahni sail aiel,
sali acolo. (Veron.)

146

OMILIA XIV

univers zguduindu-se, trtl.mbitile rll,s~na.nd, ingeriI trecend

inaintea tuturor celor dint,eT cet.e, apol inaintea celor de
a doua, celor de a treia, ~i in fine inaintea miilor de cete,
imprll,~tiate pe pament, apol trecend Chenwimir,-~i mUlte,
ba chiar nenumerate sunt aceste cete-apoI SerafimiI, eara
el venind intru slava acea negrllita; in fine trecend tote
acele cete, spre a adGce pre ce'j vrednic'i inaintea celuI ce
~ade pe tronul slave!; VOl' trece apoi ~i, eel de pre la.nga
Pa vel, ~i totI cari'j au fost cinstitI ~i iubi~i de densul, tot]
aee:;;tia, ~ic, incununat't, laudati, einstitI de imparatul ceriurilor impreuna cu tota ostea eereasca. Daca atund unia se
cim;tesc, eara al~ii se necinstese, apoi ce pote fi mal grozav?
Pote Gheena? Este insuportabiJa gheena ~i inca forte insuportabiJa, inse eu mult mal insnportabil1l. este dlderea din
imparatia ceriurilor. Atl priceput importanta faptuluI? Daca.
un imprlrat ore-care, sau fiu de impllrat pornind la rashoill,
ar fi avut multe bhuintI in lupte Iili admirat de to~'j ar intra in
fruntea intrege'i armate, Impreuna cu trofeile, cu acele regimente
nenumerate de osta~I purtatorl do aspide aurite, en garda lul
imperiala intreaga, ~i intreaga cetate ar fi incununata ~i in haine
de serbatore, ~i tctY stllpa.nitorii lumeY cu densul, apol ar veni
in urma luI prisonier'i legatl, de toUt virsta ~i din tote natiunile biruite, apol ar urma gil vernatoril provinciilor, satrapiY, ~i in fine totI st1'lpanitoril, ~i In tota slava ~i stralucirea aceia gasindu-se ar primi pe to~I cat'i ar intulni pe
cale ~i iar saruta, li-ar intinde ma.na, ar con versa cu to~il
f?i li-ar in spira curaj, ca unor prieten'i, l?i ar lloronci ca Ullla.
de pe calea aceia pe unde trece, se fie ridicatl ~i du~l in
lmparlltia sa, eara alti'f parllsit'f,-apol ore ace~tia, de ~i pote
nu sunt pedepsitl, de cat1'l compatimire inse nu sunt vrednic'i?
Deer, daca printre n01 ominii ~i eSLe atat de am'lr lucru de
a cadea cineva din slava, cu cat mal mult inca la Dumlle(leu,
ca.nd puteriie cele de sus vor fi de fa~ll, inaintea imparatulUl, cflnd demoniI vor fi legatI ~i vor c1\uta in jos, cand chiar
diabolul va fi adus legat, eu tot1'l puterea protivnic1'l, cand
in fine eJ'va veni pe nor'( incl1njurat de' puterile ceriurilor..
CreditI-ll~e, c1'l sufietul meu fiind cuprins de durere la aceasta
povestire, nicl nu pot. a termina cuventul! Sl pricepem
decl, de cata slava yom fi JipsitI, fiind cu putinta de a nu
ne li psi de ea. Ceia ce e groza v, este ca de ~i 1101 sun tern
stapanl de a nu p1l.timi acestea, totu~i Ie patimim prin propria
nostre vointa. Cand pe unia'i prime~ce ~i-l dnce la plirintele
seu cel ceresc, eara pe al~iI H parase~ce, ~i ingeril iI trag
en deasila in jos, plangend it ~i cantand .eu privirea la forul

147

OMILIA XIV

gheeniI, fiind pilduitl inaintea intrege'ilnml,-apoi cata durere

credetI ca vor a yea ?
Ded, sa ne grabim iubitilor, pa.na ce mal: avem ti:np, ~i sa
avern mare grija pentru mantnirea nostre. Cate nu vom. avea
d: spus ~i nOi, ca ~i bogatul din evanghelie! Daca ne-ar ierta
Cllleva acnm, ore am Iasa noI ceva din ave rile nostre ? Dar1'l
nimeni nn lasa. ~i ceia ce spunem, este cert nu numai din
aceasta, ci ~i din aIt.ele multe. ~i ea sa sciI, apoi ca~'i au aJuns
in alila spaima, cti c,liceRu: daca neam re'nt6rce Ia cele
dinteI, nu am mal cadea in pecate ' ? Multe de acestea vom
(lice atuncI, inse yom aUc,li aceia ce a au(lit 'bogatul din
evangheIie, ca prapastie mare este, ca am primit cele
bune aiel. Sa suspinam deci cu amar , ve rog, si mai ales
nu nu~ai sa suspinam, ci s1'l ~i facem fapte bune. Sa jelim
acum ~l sa umblam dupa mflntuire, ca s1'l nn jelim atuncI
in zMar, ~i sa nu plangem din causa reutateL Acesta este
plansul virtuteI, ear a acela este pla.nsul uner pocaintl zMarnice. Sa ne intristam acum, ca nn cumva sa ne in"tristam
atunci. Nu este egala intristarea de aicl cu cea de acolo.
Aicl te intristezI pentru un timp 8Curt, f?i inca de multe
orl nicI nu simtl intristalea, f?ciind ca intristarea Wi este
spre binele teu, pf' ca.nd acolo intnstarea este forte durerosa, l~psita de orI-ce speran~a, fara vr'un mijIoc de scapare, Sl pentru tot-deauna. Fie ca nOl tot! sa ne invredni?im de .repaos. f?il ne rug1'lm inse, ~i s~ c~utarn de a ne
lDvredmCI oe acel repcloR. Sii ne incercam, ve rog, cael da.::a
ne intereSllm de aceasta ~i ne rugam, yom ca~tiga. Daca
ne rugam iudelung, Dumnedeu ni acordr.l. Dara daca nici
nu-I rugam, nicI nu Incram' ceva in acest scop. apoI Cl]lll
vom reu~i? Dormind? De loe. Cel ce ulearga ~i se conformeaza mortil Ma.ntuitorinluI, aceia dupa (ricerea lUi Pavel,
vor putea a se bucura de bun urI, ~i niel cte cat cel ce dOl m.
"Oa d6ri\
cumva a~I
el si
daca el dice
........
. . ajunge", dice
)'
~
~
a~a, apol nOI ce vom Q,lce? Dormind, noI nu putem saversi
nicl macar lucrurI lume$ci, dar1'l de cum duchovnicest't.. Dormind, nO,1 nn putem capata nimiG nicI chiar de la prietinI,
d~ cum lDCi1 de la Dumne~eu. Dormind, niel pll,rintil nu ne
clD~tesc, darii. de. cum Dumne(teu. Sa ne obosim pu~in, ca
apm sa ne odlhlllm pentru tot-deauna. Trebuie a ne tntrista
aicl, CaCl de nu ne Int.rist1'lm aicl', ne yom intrista acolo.
De aceia sa preferam de ane intrista aicl si acolo sa ne
odihtlim, ~i sa ne bucuram de bunatatile ~eie nepovestite,

148

OMILIA

xv
OMILIA

prin Christos Iisus, r:aruia impreuna cu Tatal ~i cu Duchul

Stint, se cuvine slava, stapll,nirea f?i cinstea, acum ~i pururea ~i in vecil vecilor. Amin.

OM! LIA XV
"Bucurati-ve pururea. intru Domnul, ~i earal
bncuraFve. Blandetile v6stre sa se faca cunoscute tuturor 6minilor, Domnul apr6pe este. Nimic
sa nu ve griji~l, ei intru t6te prin rugaciune cu multamita cererile vostre sa se arate lUI Dumne~eii, i
paeea lUI Dumne~8ii, eeia ce coviqa~ce t6ta mintea,
va pazi inimile v6stre ~i eugetele v6stre intru Christos Iisus" (Cap. 4, 4-7).
~ie

"Fericitl eel ee plang" i}i "Val, celor ce rid",

(lice Christos. Daril. Pavel ce (lice? Bucurati-ve pururea
intru Domnul u. Val, celor ce rId, Qice Christos, Cil risnl
lume! ace~tia, provoeat de lucrurile fili faptele presente',
Dar::. ~i pe cel ce pJaog i-a faricit, nu pentru perderile sau
pagubele ce Ie au in afacerile lor, c i intelege pA acel ce
sunt umiJitl, pe acel ce 'i}l plang relele lor, ~i 'in fine pe
acel ce l~! calculeaza pecatele lor propril, eara nu pe cele
streine. Decl, bucuria aceasta de care vorbe~ce Pavel, nu
este contra plangere! de care spune Mantuitoriul, ci toemal
din asemenea pJangere se ll3.f?ce 0 astfeliil de bucurie. Cel
ce lfili plange pecatele sale, i}i Ie marturisefilce, se bUCUrfl.
Dt'altfeliu este posibil de a pJange cineva pentru propruJe
sale pecate si in acelasI timp a se bucura in Christos. Dec!
fiind-ell. se '~1l.hniau d~ cele ce patimiali "Ca ni s-a daruit n6ue nu numal a credeintru el, ci ~i a piitimi
pentru el", de aceia (lice: "IntI'll Domnul bucurati-ve."
Aceasta nimic alt nu este, de cat ca trebuie a arata 0 astfelili de viat1l. curaM, in cat s1l. se bucure in inima lor. Sail
c1l. este acestinteles: "Cand celA catra Dumnegeu nu ve
sunt impedecate, bucurati-ve., sau c11 particula av este pusa

xv

149

in loc de (Jov, adeca, in loc sa se (lica (JOV il-sij) = impreuna

CU, prin conlucrarea, cu ajutoriul lUI Dumne(leu, s-a
(lis: 6V il-Sij), 6V 'X.opt<p = intru Dumne(leu, intru Domnu!. ,,~i
u
eara~1 ~ic bucurati-ve Aceasta este treaba celul ce incurajaza, ca ~i cum pare ca ar fi (lis: <cal ce se gase~ce
intru Dumne(leu, tot-deauna se bucurll.; chiar de ar fi amarit, chiar de ar suferi or'i-ce, unul ca acesta PUruffla se bucura. Asculta ~i pe Luca, care (lice: ,,~i se duceaii bucuranduse de la fata soborulul, Cae! pentru numele
lui Iisus s-au invrednicit a se neeinsti U (Fapt. 5, 41).
Daca bataea ~i lanturile, care tuturor se par a fi cele mal
greJe de sllportat, ~i nasc bllcuria, apol atunci ce alt ar
plltea ca sa ni aduca n6ue intristare? "Earal ~ic, bueucurative." Bine a facut ca a repetat cuventul. Fiindca
firea lucrurilor aducea intristarea, apol prin aceasta repetare,
el da a inteleg8 ca In totdeauna trebuie a se bucura.
Bla.ndetile v6stre sa se faca tiute tuturor 6minilor."
"
~
I
.
Ma'i sus a C!is: "AI car ora Dumne~eii este panteee e, ~l
slava intiu ru~inea lor", ~i ca aceia cugeta ?ele pamentest'i' deel acum Ji poroncesce de a nu avea mmlC comun
cu' a~eia , -pentru ca se cll~inea de a dispretni pe cel r8'i,-,
inse 'in aceJa~I timp sa se p6rte cu blandetfl, nu numal
dt.ra fratI, ci ~i catra du~man'i ~i contrad. "Domnnl
aprope este, nimic sa. nu ve grijitl". Dec'l, de ce ve
tulburat(? gice; p6te pentru eM videti trailld In dezmerdar'i? Sau p6te pentru ca iI ve contrariaza? El
bine, deja judecata lor stll. de fata, si nu a~a de tll,rQiu
vor da sama de faptele lor. VOl suntetl in suparar'i, ~i
densi'i in dezmerdarl? Dara ifil'i vor lua sfar~itul tote
acestea. Dara p6te ca ve ameninta ~i intrigheaz1l. contra
v6stre? De nimic sa nu ve grijitI, cad judecata 101
deja st1l. de fata, cac'i cele contrare vor fi atunel ale lor.
Nimic nu ve grijitL Daca ve veti purta cu bland eta fata
de cel ce ve aduc v6ue nemultamirl, fie de pildt\, saracia,
ba chiar m6rtea, sail ~i orr-ce alte groz1l.veniI de a.ce8t feliu,
sa fcitl c1l. purtarea lor cea pr6sta fata de vol nu va mergE
pll,n~ In sfar~it, cacl resplata lor sta de fata deja.. "Oi
intru t6te prin rugaciune eu multamita cererile vostrE
sa se arate lUI Dumne~eu." Cand apostolul (lice: "Dom
hul anr6ne este". ilrilt.1'I. nrim'il ~onRo19J.innfl_ eil Ri ilt.nne'

150

OMILI A

xv

cfi.nd (lice Mfi.ntuitoriul: "f?i iatil eu eu vol sunt in tote

1ile1e pan a la sfflTitul veaculul" (Math. 28, 10); acum
illse iatl'l. ~i 0 alt11 consola~iune, r,are este medieamentul cel
mal bun contra intrist1'lreI ~i contra tuturor imprejurl)r~lor
insuportabile din via~a omulul. ~i care este acel medIcament? A se ruga cineva, i?i in tot timpul i?i in t6Ut imprejurarea a mul~tI,mi luI Dumne(leii. Ast-feliii dec! el nu
voe~ce ca rugaeiunile n6stre sa fie numa! cered, ci \?i multamirl pentru t6te cate avem i?i primim. Pentru ca cum
va cere cineva cele viit6re, daca nu i?cie a mult11mi pentru
cde ctlpatate mal dinainte ?"Ci intru tote prin rugaciune
i mul~Ulnita", (lice. Astfeliii dec), nOI trebuie a mul~11mi
~en tru t6te, ehiar ~i pentru eele ee se par c11 sun t jienitore,
pt'ntru ca aceasta este a mu1ta,mi cu adeverat. A mul~ami
pentru luerurl plaeute ce aI primit, este firesr. lueru din
parte-~i; inse a'I mul~i:'\ll1i i?i pentrll sCfi.rbele i?i durerile ce
Ie intimpini in calea vie~ej, aeeasta este fapta unu) suflet
recunoscatoriii ~i f6rte devotat lui Dumne(l 8u, Astfeliii de
rugaciunI cun6~ee Dumne(leu, pe cfi.nd pe cele-lalte nu Ie
scie. Ded astfeliu de rugaeiunl trebuie a-'1 ad resa nOI, ca
sa fie cunosr:ute i?i primite de eJ. EI totlll i conom ise~ce
pentru binele no:stru, chiar dac11 nu ?ei m no1. ~i to cmal
aeeasta e dovada eea mal mare, c~ sunt spre folosul nostru,
cll no! nu ~cim.
"f?i pace:-\. lu1 Durnne~eu, earea covirace t ota
TIlintea, va pazi inimile v6stre i cllgetele vostre intru Christos IiSUS. ;1 Ce insea mna aceasta? Pacea lUI
D umn e~eii, (lice, pe care a .dat'o ominilor, covlri?a~ce t6t11
mintea. > ~i cine soar fi ai?teptat, ~ine a~ fi sperat a fi at fi.te~
bunntrt~l? Paeea lUl c0vlrl?ai?ce tot11 mlOtea omlDeasCa, i?l
nu numa] judecat.a. A da pre fiul seu pentru dUi?man'f,
pentru cel ce'l uraii pre el, pentru cel ce-l dispretuiaii, pentru toti acel?tia a preda preunicul seu fiu, spre a face pace
eu omenirea, eu adeverat cll, este mal presus de mintea omineasc1i" DecI, aceasta pace, adeea impacarea, adec11 dragostea
lll] Dunme(leii "va pazi inimile v6stre i cugetele vostre" .
Aeeasta este datoria c1asealulul, nu numal a sfatui, ci a se
i?i ruga, ~i a aju~a p:in .ru ~a~illne: a~a c.a nieI de ispite s~
nu fi e in totul blrmtl, i?l mel de llli?elltClUne sa fie ab11tutl
din ealea eea dreapta. Ca i?i eum pare-ca ar qice: <cel ce v-a
mfi.ntuit pre vOl astfeliii este, c11 nicl min t ea nu p6te a-I
prieepe; acesta decI sa ve plizasca f?i sa ve apere, ca s11 nu
patimitI nimlc . Saii aceast~' spune, sau ca pacea aceia de

OMILIA

xv

151

care qice Christos: "Pace las voul'l, paeea mea dau

voul'l" (Ipan 14, 27), aeeasta sa ve pazFlsca pre vol. Cu
adeverat ci\. paeea aeeasta coviri?ai?ce t6ta mintea omineasea.
lnse cum? Ca.nd el ni (lice de a fi in pace cu dUi?manil', Cil
cel ce ne nedrept11tese, catril cel ce ne resboiese i?i se porta
cu ura catrrt nOl, apol cum nu este aceasta mal presus de
min tea omineasc:l? Dara. mal ales nOl s11 videm ideia de
mal 'nainte. Daca pacfa coviri?a~ ce t6ta mintea, apol: cu atfi.t
mal mult insui?1 Dumne(leii carele d11 pdcea, este care coviri?ai?ce t6ta. mintea, ~i nil numal mintea n6stre, ci i?i a iogerilor i?i a puterilor eelor de sus. Darll, ee este "intru
Christos Iisus? " Adeca intru e1 s11 ne p11zasea, in el sa
remfi.nelll, i?i srt nu eadem din credinta..
"De aceial) fra~ir mel, cate sunt adevarate, cate
sunt einstite, cate su nt drepte." Dara 6re-ce insemn a
cuventu l "de aceia"? Este gis in loc de totul ni ga
spus. Cuventul aeesta este ai?a (Iieend expresiunea om ulul
ce sa grabei?ce, 9i c'tre nu are nimie co mun cu presentul,
ci se uita numal in viitoriii. "D up i1 aeeia frakil mel, eate
s llnt a devl'lrate, cate sunt cinstite, cate s unt drepte,
cate sunt curate, eate sunt iubite, cate sunt de buna
la ud a, orl ce fapta buna, i orl-ce lauda:aceasta sa
gandikJ, care v-at1 i invl1tat, i ap luat, i a~l au~it,
i atl ve1ut Intru min e." Dar11 ce inseamna 6re "cate
s unt iubite"? Adee11 cate sunt iubite credineioflilor, in acelafll timp 1n:;e i?i lUI Dumnegeii. "Cate sunt, giee, adevl'lrate" ceia ce nu e nimie alt, de cM virtutea, care singura
este adeverata, pe cand mineiuna este reutatea. Tot millciuna este i?i c1eliciul ca ~i s lava, ce se incuibeaza cMe-odata
in inima omulul virtuos, f?i eu un cuvent minciuna este
totul rliri lumea aeesta. nCate sunt curate " , (lice, in a n
tithesa cu cel cel ce cugeta cele lumetl". "Cilte sunt
de bun1l, la uda" in antithes1l, cu ceT <al earor Dumne1ell
este panteeele((. "Gate sunt drepte, cate sunt einstite((,
') Nota. Ex presiunea din original uo AO~1tOV &a.A'!'O[, mal exact
ar corespunde eu: dupa aceia, la ul'ma, sau in de{initiv, (raW mei, eael
expresiLmea de aceia, este representata prin euvintele Ii,a ~oli~o, B,o,
hot, ~i nle! de cum prin ~b AO'1tOV, care arata ceia ee trebuia a urma
in

v ijt.i'\r il~

T-rnfl

OMILIA

152

OMILTA

xv

aces tea sll. Ie ave~'i In cugetui vost.ru ~ice. "Orl-ce fapta

buncl i orlce lauda" (lice. Prin aceste cuvinte voesce ca
deni?il sll. fie cu prevedere fatll. de ominI. "Aeeasta sa: gandit'1" (lice. AI ve(lut cum el voel?ce a desradllcina orl-ce cugetare
vicleanll. din inima nostre? Faptele cele re1e i?i vielene S6 nasc din
cugetarI viclene. "Care v'atl i invi1tat i atlluat." Aceasta
este adeverata inv1\~Mura, cll in tote 5faturile sa. se dee pe densui de tip ~i exemp1u, precum f?i aiurea <;lice: "Preeum m~
avet1 pe mine tip." "Care v-at! inv~tat i ail luat",
adecll. ccare at] au(lit, care a~i ve(lut ell. eu fae, care In fine
1e-a~l putut cllpMa de 1a mine, fie din ;:;uvinte, fie din fapte,
fie din convie~uirea eu mine. Al veq.ut cum el poroncei?ce
aeestea in am11nun~ime? Fiind-ea nu era eu putintll de a
spune cu amanun~ime pentru tote faptele intrate sail ie~ite
din cugetana omuluI, pentru cuvintele pronun~ate, feliul lor,
i?i convorbirile dintre deni?iI, - cl:\.cr de tote aeestea cre~ti
nul trebuie Stl. aiM jngrijire, i sl'l. tie Cll aten~iune, - el a
spus in scurt l?i ca resumat "care atl au~it i atl v~~ut
intrl.1 mine", adeell. la mille, <prin cuvintele sau faptele
Inele, care ve pot servi de pildll. In adevllr, c!'l. nimie uu
este aiat de dUi?man naturel nostre, ea reutatea "Aeestea
sa Ie facetI" adeert nu numal cu cuvintele, nu numar sa.
Ie vorbi~i, ci sll Ie ~i facet'i. ,,~i Dumne1eul pi1eel va fi
eu VOl", adedl. ve~'f fi in linii?t.e ~i in sigurantll. mare;
nimie dureros nu VB va atinge, nimic din cele neplll.cute. Cand
nOl sun tern in pace eu den sul- ~i suntem in pace prin virtute, - Cll atM rnai mult el va fi In pace cu noi. Pentru
d't eel ce ne-a iubit atiita, in eM chiar frna voia nostre el
s-a apropiat de nol, dara inc11 cllnd noI yom alerga cMra.
densul, nu ni va areta l?i mal mare prietenie?
.
1) Cum reutatea este du~m8:nul nostru, earll. virtutea
este prietenul cel mal bun al omulu], se invedereaza. din
multe pllr~l'. Cfl voitl? Sl1 spunem despre curvie? Apoi
iatll. cll aceastll reutate face de ris, sll.r!'l.cei?ce, pune In dispre~ul lumel pe eel ce 0 are, i se descarcll asupra lui ca
asupra unul dlii?man; ba Inca de multe or! incurcll. pe nenoroeit in bole i?i primejdiL Sunt mul~l de ace~tia can se
bat pentru curve, se rrtnesc i?i se prtipadesc. Ded daca cur
I) Partfa momlii. Reutatea este 'dll~manul nostru, eara virtutea este prietenul eel mal bun, fli ca !limenl nu ne vatama pre nOI,
Pll cat timp nu ni rl\pe~ce bogatia cello de su'>. (Veron .)

xv

153

via pricinuei?ce atatp.a rele, apol preacurvia cu atat mai mu~t:

Darli ore i?i milostenia se portli tot ai?a ta~l). de nol? ~lCl
de cum, ci ca 0 mumll. duiosll. ce Ii?I Impodobei?ce .c?pll~l,
asa si ea pune In bund oTInduealli pe cel ~e 0 practlcl:i, In
siavri meritatll, n face de a se Indeletnici cu cele necesare,
nu ne pllrllsei?ee ~i nic] ne depllr~eazll. d,e cele cer~te de trebuin~ll, ba in ell. i?i sufletul H face mal m~elept l?l preve~li'
toriu. Ded nimic nu este mal neln~elep~esc lucru, ea curvJa.
VoescI pote sli ve(lI Ill.eomia? ~i aceasta e dispusrt. clltrll.
nOI, 'ca l?i un du~man. Cum? Ei bine, i?i acea,sta, ne face
uritl catrrt. t.o~l, to~l sunt gata a ne blest~rna, i?l. eel ned:eptti~i~l ca ~i cel cart nu sunt nedrepUI.~lt'l, U~la ca cel ce
au patimit, alW ca eel ce se tern de nOI; tO~1 ne ~nves,~
ca dusmanI comunl ca feare g1l1batece, ca demom; mn
de ac~sa~iuni de p'este tot loeul, urll, invidie i?i altele
de acestea care nu sunt de cat resultatul dUi?mllnie'L Pe
cand dreptatea e eu totul din contra; pe tot'l dispune
bine fa~a de nOI, pe tot'f H face prieten'f, pe to~i deap~o~e,
pe to~r cu dragoste elltrl'l. nol, din partea tuturor pnmlln
numal mul~ilmirI si binecuventilrl'. Tote ale nostre sunt In
siguran~l1 mare, nil este nicl-o primejdie, nido Mnueala,
dormim (murim) In tote seninlHatea sufletului, farrt vre-o
team11, f11r11 vre-o grija, ftlr11 vre-o nelinii?te. Al ve(lut cll '
aeeasia este curnult mal bunll? Darll ce? A invidia, sau
It se bucura de reul altnia este ceva bun? Tote acestea daca
Ie yom exam ina yom gl1l:'i ca virtutea, ca ~i 0 mumll. duiostl,
ne pazei?ee In siguran~a, pe ciind reutatea 'este lucru n~si
gur i?i primejdios. Ascultll po Profetul, care spun~: "Intanre
este Domnul eel or ee se tern de dtmsul, l a~ezaman'
tu] luI va arata lor" (Ps. 24-, 14). Cel care nu eunoi?ee
nimic reu In sine nu se teme de nimie, pe ciind eel care
vietuiei?ee in reuthI, in nimen! nu se increde, ,~remur~ ch~~r
si df' frica casnicilor Sel si totul vede (jll OChlU bll.nmtorm.
Darll. ce spun eu t:ll. tre~ur11 de casnicI, ciind el port1\. ehiar
in sine tribunalul aeela neprtrtinitoriu al con~ciintel? Nu
numa! criticile de dinafara il nelinii?tese Intr'una, ci l?i acele
dinll.untrul seil n tulburll. sinu-l lasll de loe sa se linii?teascll..
Dara ce? Trebuie ca cineva sll. trll.iasca da.nd atentiune laudelor? Dara el nu a <;lis: uitllte la laude) ci fl:i fapte demne
de lauda, nu Inse cu seopul de a fi 1rtudat. "CMe sunt
adevtlrate" , (lice, de unde urmeazrt crt. laude1! cll.utate
sunt minciuna . "Cate sunt de bun a , lauda", adElcll. faptele
"
diuafarnice, pe cllnd prin expresiune~ "cate sunt curate , se
13

154

OMILtA

xv

inteleg cele ale sufletulul. Nu datI motiv, <!ice, niel nu aduce~i

lspitrt.altora. Fiindc1:l. a gis "cate sunt de -b una lauda tI, apo!
ca sa nu cre(il ca (lice aCeasta cu privire la ceva ominE)sc, adaoge:
"orlce fapta buna, orl-ce laucHj,", acestea sa gan?itl, acestea
s1:l. facet1. El voef?ce ca nol veclnic s1:l. fim in practlcarea acestor virt,utl:, aCAstea sil Ie cugetam intr'una, f?l de densele sa
lie ingrijim. Dadt nOI yom dmta a fi paclniel intre nOI f?i
in nol' in~i-ne, f?i Dumneqeu va fi cu no!; dara dac1:l. ne yom
ridica cu resboiu uniI in, contra altora, atunel Dumne(leul
pacel nu va fi cu noL Nimic nu este atat de vraima~ sufletulu1 nostru, ca reutatea, In timp ce virtutea f?i pacea tin su
fletul in sigurantli. Astfeliu ded, nOl trebuie a sUipani aplecarile nostre si atunel yom atrage spre nOI pe Dumne(leu.
Dumoedeul 'nostru nu este Dumnedeul resboiulul liji al
lupteIOl:. Dec! alunga de la tine resboiul ~i \upta, atat catr1:l.
aprope\e teu, cat f?i catra tine insu~i. Fil pacinic crttra
to~l. Intelege ce feliu a1 fost tu, f?i Dumnegeu tea man
tuit. "Fericitl facatoril de pace, gice, ea aeeia fiI lUI
Dumnegeu S8 vor chema", (Math. 5, 9). Ace~tia imi
teaza intr'una pe fiu] lUI Dumnegeu; deel imiteaza-I ~i tu
pre densu!. Fil l'aclnic. Cu cat mal mult t.e va resboi fratele
teu, cu a tat mal mare va fi ~i respl ata ce ti se va da, de
vel fi pacinic. Asculta pe Prorocul care qice:" Cu eel ce
urau pacea, eram faeatoriu de pace" (Ps. I1H, 6). Aceasta
eu adeverat ca este virtute, aceasta este mal ina1trt de cat
judeeata omineasea, aceasta n8 apropie ele Dumnegeu. Nimic
nu multarnesee atata pe Dumne(leu, ca aceia de a fi eineva
f1:l.ra reutate 'in inima sa. Aceasta itt iarta pecatele, aceasta
it} desleagti tote gre~ale1e. Daca inse nOl ne resboim ~i
Ill:! lovim unil pre altH, departe suntem de Dumnegeu.
Din luptele nostre se nasc du~m1:l.niile, ~i din du~maniI ajun
gem la a fi resbunatorl'. Seote ded reul din radaeina, ~i
atunel nu va mal fi nicI rodul. Astfeliu ne yom deprinde
de a dispn'vui eElle trecetore. In cele duchovnice~tl nu este
niel 0 luptll., ci tot eeia ee vegI ca se petreee,_ fie lupte, fie
invidil, fie altceva de aces tea, tote provin din cele treeatore. OrI-ce lupta If?l are inceputul, fie in lflco~ie, fie in
invidie, fie in slava de~ar tll.. Daca nol yom fi paelOlc"f, ne yom
invi.l~a a dispretui cele de pe parnent. "ri-a r~pit ei neva
averile tale? Cu nimic nu e~tI lovit, daca nu tl sa putut.
rapi averea cea de sus. Tea impedecat cineva in slava ta?
Darti nu in ace::;. de la Dumne(leu, ci in acea de nimic de
aicL Aceasta mi este slava, ci numaI numelede slava n

OMILIA XVI

155

are, pe cand in realitate este adeverata necinste. ''ri-a rapit

cineva cinstea? Dara nu cinstea ta, ci pe a Jul a rapit'o .
Dupre cum cel ee nedrep.t1:ttef?ce pe alt.ul, in realitate nl.].
nedreptate~ce, ci singur se nedreptate~ce , tot af?a ~i cel ce
. snrp1:l. pe apropele, mal 'nteiu singur pe el se surpa. n Cel
ce ~apa gropa altuia, singur cade in ea (, (Ec1esiast.
10, S). Deel sa nu umb1itm a surra pe altil, Cil. nu cumva
sa n'l vatamam pe nol in~ine. Cand nol impedecam ~i vatamam cinstea altom, sa intelgem bine ca neam vatamat
pre nol inf?ine, ca mal mult pre 1101 iUf?ine ne surpll.m.
Ded sa nu ne vatam am pre nOl inf?ine. Dupre cum ne
dreptatim pe apropele, pe nol in~ine nedreptrttim, tot a~a
~i cand facem binele, noue in~ine ne folosim. Cand te-a va
tamat dUf?manul teu, el tocmaI ca prin aceasta 1iia facut
bine, daca tu ef?tl treaz, ~i nu numaI ea nu cautl: a ~i res
buna contra eelor de0potriv);' eu tine, dara inca Ii fae! ~i bine.
Dara rana este ad<1n ca. gid tu. Inse Intelege, cll nu fad
bine dmgmanulu1 teu, cael pe dens ul 11 pedepse~e'j, ci i~l fad
bine ~ie in s u~j , cacl iute vel capata inclinar6 spre a face
binf'. Dara ce? Trebuie ore a face binele eu scop? De sigur c1:l. nu trebuie a-I face cn scop, Inse cand inima nu pote
::rtlporta pote nedreptatea venita de 1a apropeJe, tu sfatuie~ce-o, ~i grabnic 0 vel convinge ca sa lase dn~m a ni a , dupa,
care vel bineface dUf?manulul. teu ca unul prieten, f?i de bunatatile vii tore te vel invred nici. Carora fie a ne invreLlniei
eu toW, prin charul ~i filantropia Domnulul nostru Iis us
Christos, caruia impreun 1:l. cu 'fatal ~i cu Duchu1 Sfint, se
carle slava, stapilnirea ~i einstea, acurn ~i pururea ~i in
veci1 vecilor. Amin.

OMILIA XVI

,,9i

m-am bueurat intru Domnul forte, Gael iata

a~l inflorit a purta grija de mine, precum
~i purta~j, dara n-a~l avut timp eu prilej. Nu dora
ea pentru lipsa gic, cil. eu m-am deprins intru care
sunt indestulat a ft. f?c~u ~i a m~ smeri, ~cHi. ~i ~
avea de prisosit. lntru . tot i intru tote m-am inv~
orecand

OMILIA XVI

156

157

OMILIA XVI

~at, ~i a m~ satura, ~i a flamangi, ~i a avea de priso sit, ~i a fi lipsit. T6te Ie pot, intru Christos eel
ee m~ intare~ee. Ins~ bine a~l faeut, de v-a~l f:leut'
impreuna parta~l neeazulul meu" (Cap. 4, 10-14).

De multeorl am (lis, 'cl1 eleimosina nu sa introdus

pentru ceI ce 0 primesc, ci pentru cel ce 0 fact nu pentru eeI ee iau, ci pentru eel ce dau, cael aee~tia principalmente sunt aeel ce ca.~tiga mal multo Aeeasta 0 aratl1
~i aiel Pavel. Cum? FilippeniI ace~tia '1 trimisese ore
eare ajutore b11ne~tl mal de demult prin Epafrodit. Aeum
urma.nd a Ii trimite pe Epafradit cu epistola, prive~ee cum
il lauda, ~i aratl1 ca ceia ce il au facut trimitendu-I ajutore,
nu atat pentru trebuinta celor ee au luat este faeuta, cat
mal ales pentru trebuinta celor ee au dat. Aceasta 0 face
apostolul, ca nu cumva il sa se ma.ndriascl1 ~i sl1 eada In
u~urinta, ca unia ce au facut binele, ci inca ~i mar osirduitorl sl1 devinl1 in faeerea binelul, cael: den~i'i mal eu sama
se folosese, - ear a pe dealtl1 parte ~i cel ee primesc sa
nu alerge fara ru~ine dupa mila, ea nu cumva sa aiM vreo
vina. "Mal ferieit este a da, de cat a lua", Q.ice,
(Fapt. 20, 35). Dara ce voe~ce sl1 spunl1 prin euvintele:
"M-am bueurat intru Domnul f6rte"? Adecl1 (nu m-am
bucurat eu bucurie lumeasca lntru Domnul, nu pentru cl1
pote am avut vr'un repaos, ci mam bucnrat pentru cl1 VOl
at] progresat, cacl repaosul meu acesta estel). De aceia ~i
dice el nm-am bueurat f6rte," fiind-ca bucuria aceia
~u era corporala, ~i niel: ca se bucura pentru lini~tea ~i
odibna sa, ci pentru progresul lor. ~i prive~ce cu cata lini~te il mustra pentru cele din trecut, f?i cum apoi' lute a
acoperit aceasta, jnvl1tandune ca nOl trebuie a face binele
necontenit. "Ca iata 6re-e,and" (lice; ceia ce arata un,
timp indepartat. "Atl inflorit", dupre cum ~i copacil in
floresc. Aceasta probeaza ca fiind la inceput infloritl, ii se
vesteji-se jntr'un timp ore-care, ~i apoI eara~l au inflorit,
a~a ca in .cateva cuvillte este ~i dojana, in acela~I timp ~i
lauda. "At! inflorit", cael nu este putin lucru de a inflori
ceia ce deja se vestejise, adeca aprope se uscase. Cu alte
cuvinte aiel arata, ca den~iI patimi-se tocmal din causa Ie
nevi reI lor. Se mal probeaz~ inca, cl1 den~iI ~i mal 'naintb.
de aceasta aveau obiceiu de a se intrece in aiutorarea aDOS-

tolulul. De Rceia f?i adaoge: "a purta grija de mine, precum ~i purtatl". ~i pentru ca sa nu cre~~ c.l1 ~i p~
viitoriu den~il vor deveni lenef?I, f?i se vor vesteJI, CI nU~~l
pentru ace a data, privef?ce cum adaoge: "a purta gnJa
de mine", ca ~i cum pare cl1 arfi ~is :-:vorbesc. de acel
timp trecut, cand eratl vesteji~l f?i apoi a~l iJ?-ver(llt, eR;.ra
de alte timpurl nu vorbesc>. Aicl ar putea cllleva sl1 Illtreb~: cum, pe deoparte el (lice "Mal ferieit. este vde ~
da de eM a lua" earl1 pe de alta parle: "Smgun VOl
~ti~l ell, trebilor mel~ ~i eelor ee ~u~t eu v mine au
slujit manile aeestea (Fapt. 20, 34)? ~l earaf?l clitrl1 Co
rinthenI: "Earll, eu niel una de aeestea nam faeut ....
ell, mal bine 1m1 este a muri, de cat lauda mea sa
.0' faea eineva ziidarniea"
(I' Corinth. 9, 15). Cum se
face, decl', ca de astl1-data se uita cu nepasare eum laud~
luI se zadarnice~ce? ~i cum fie zadarmce~cej? Lu~n?, pnmina ajutore, Decr dacl1 lauda lUI era de a nu prIml de ,la
nimenI nimic cum de prlmesce de aceasta data? Ce In
seamna aceasta? Cu drept cuvent el nu pri~ia de ~a ~o
rinthenf, pentru ca printre acel?tia erau m,ul~I apostoll ~In:
ciunos] ""!pe cariI Pavel ii combatea :cu tota ,puterea f?1 It
,
fl
. v"
spunea: "ea intru eeia ee se lauda, sa s~ a e ea ~l nOl .
(II Corinth. 11, 12). ~i nu"'";a <;lis <intra eeIa ee sunt" Cl
intru eeia ee se lauda", de unde se intelege cl1')cel apostoll
~inciuno~lluau, primiau asemenea ajutore, Inse pe sub ascuns.
De aceia a rlis intru eeia ee se lauda". De aceia ~i (licea el

"
."
.
Corinthenilor: "Ca lauda mea nu se va opn (II Conn~~.
11, 10). ~i prive~ce ~11 nu <;lice .siv~plu "n~ se. va. opn ,
ci adaoge "in latunle Aehalel . De aC81a, (llC, ~l spunea
Corinthenilor. "Alte bisericl am jefuit luand de eheltueala, spre a sluji v6u~" (Ibid. stih. 8), eeia ce probea~a
ell, de pre aiurea primia ajutore. P.ara da,:aPavel p~~mIa,
si cu drept cuvent, cael indeletmclrea 1m era astfehu, ca
trebuia s-a primiasca asemenea ajutor~,J ~un: it~se d~u indrl1zniau ca sa primiasca acel apostoh mInClllO~l, carll nu
lucrase nimic? 'Dara pote ca ar fi respuns if: ne rugam
lUI Dumne(leu -'-apol aceasta nu lnsea'T \ lucrare, cael odatl1
cu rugaciunea e posibil de a f?i lucra. ate cl1 ar fi res puns :
postim - inse nic! aceasta nu lnse llll1 lucrare. Lu~rare
adeveratl1 este aceia a lUI Pavel, de 0 re-ce pretutmden

158

OMILtA XVI

videm pe aeest terieit predicand ~i luerand faril, repaos.

"Dar~ natl avut timp ell prilej," (lice, eeIa ee inseamnil,
nu dm causa Iiepil,r:;areT, sail a lenevireI vostre ei silitl de
impI'ejurarf; pote eli n-atl avut, pote eli nid vOl' nu atl'fost
in .be:~ug . Ae~asta e eeia ee spune "n-a tf avut timp eu
pnleJ, .~xpres\Une. 1Ul'.ta. din ohie'inuinta corn una, pentru
eil, astfehu se expnma eel mal mul~I, cand se gasese pote
strimtoraty, ~i eele necesare nu Ii eurg din beJ!'<ug. Nu d6ri!.
"
e i!. pen t ru l'Ipsa rI'"
'tIC , ea l?i cum pare ea ar'!i fi (lis:
vam
?p~s m(tl sus "iati!. 6re elind at) inflorit," ~i v-am do
Jemt, nl.! ~u seop de a eauta eele ale mele, nu pentru aceasta
v-a:n eeru~, ca adee1:\. am Jost in strimtorare. ~i de unde
se mvedereallli a~a ceva? Ore nu 0 spul aceasta ca de fala
fericite Pavele? Corinthenilor Ii scria: "Nu scrim v6u~
altele fari!. numa! cele ce ~etitJ, sau i citI" (II Corinth.
1, 13), de unde e cert, ca ~l fata de Filippeni nu ar fi vorbit
e~ lii?a, ca sil fie prins in cuvinte. Nu a gril,it el aceste cuvmte ca sil, se faliasca, cae! vorhia eatril, oroinl carD' sciau
imprejurarile, l?i ded rUi?inea de a fi prins in euvinte 'ar fi
fost inca mal' mare, "Cil. eu m~am deprins intru care
sunt, indestulat a fl, " de unde se vede ell vorbele lu'i sunt
p~ntru inva~a~~ra,'p.entru exercitiil ~i studiil in aeeasta pri
vmta. Deal~!ehu m.el ea este lucru ui?or de a fi cineva stapan
pe 0 astfellU de vlr~~te,. ba chi!!r forte greil ~i insotit de
multe ?ste?ele. ,,~ClU ~J a mG smeri, cill i a avea
de pns~~lt .. lntru .tot ~i }ntru tc)te m-am invatat,"
ade.ea ~CIU l?! a tr~1 c.u pu~m, a suferi ~i fomeo. ~i lipsa.
,,~l a a ve.a de P~I~OSlt, i a fi lipsit," (lice. Dartt a
ave a de pr.lsoslt. (lICI tu, nu pote fi un exemplu pentru in
vatatura ~l virtute. Ba ehiar pentru 0 virtute inalt~, iubltule. Cum aeeasta? /Dupre cum strimtorarea pricinuiesee
mult~ r~le ~i neajunsuri, ~ot al?a l?i prisosinta. MultI du'pa
ce au aJ~ns va avea. de P!'ISOS sab. ~i chiar din bell?ug, de
multe_ on au devemt mal lenel?J, nu au ~ci ut a se folosi de
aeea 1mbe)~uvgare.). ba ~nea eel mli~ IIl:ultl ve~endu-se eu avere
mult~, nu au mal VOlt a face mune. Nu asa inse flleea
~avel, cllcI. eeia ce primia, el cheltuia eu lli~iJ, ~i ~u al~il
~mp~r~~ cma c~ avea: Aceasta va sa (liea a sci cineva sa
mtrebumteze bllle cela ce are. Nu risipia si nicI cll se bucura
ll~~ t~re can? avea de prisos-, ci .acela1 er~ ~i In saracie, ~i in
pns9smtll, mcl deacolo fllmtmdu-st;3 strimtorat, l?i nie'i de

OMILIA XVI

159

aiel ingamfandu-se proste~ee l?i inole~indu-se. n~i a mG

sil tura , (lice, '~i a flamalH}i, i a ave a de prisosit, i
a fi Jipsit." . Mult] nu seiu a se sMura, ca de piJda IsrailiW
In pustie, caril dupa ce mancau mana, di:i.deau eu picioruli) ;
eu inse 3('eJasI ~unt in tot-deauna... Aid arata, ca nid
acum nu se veseJia a~a tare, l?i ea !lici mal 'nainte nu se
Intristase, sau l?i daea se intristase, nu a fost aceasta 'intristal'e provoeata de trebuintele lUI propriT, ci de trebuintile
altura. El personal, acela~l era In orlce ImpreJura!'fl. "lntru tot
si intru t6te m am in va~at," adeeil, am filcut experientrJ.
de tote intr'un timp atat de Indelungat, af?a cll. astaqr tote
C1eestea Ie pot suporta. ~i ea nu cnmva acesta sa se ia
(:3. 0 faJa din parteI, prive~ce cum compleeteazil iute ideia
ce 0 avea: "T6te Ie pot intru Chrif:;tos, eel ce me
intaresce. " Nu este meritul meil, (lice, ei al eelu! ee'mI
lia aceasUt putere. Dara fiindca cel ce fac bine, cand vM
ea cel ce I>rime~ce nu este bine dispus, ba inca chiar dispretue~ce darul primit, - devin cu timpul mai neglijent1 in
facerea binelul, apol pentru ea sa nu se Intample aeeasta,
~i nir.l sa (liea cine,va ca de 6re:ce Pavel di~'pretuiesce darul,
II pste l?i luI permls de a fi mal nepasatonu, pnve~ee cum
coreeteaza aeeasta imediat. Prin cele spuse el li-a c1Minat
ai?a (liceod cugetul lor, eara prin cele urmlitore face ea buna
lor dispositiune sa reinvieze: "lose bine at! fa cut, de
v'a~! facut impreuIla parta! necazulul meli." AI ve(lut
cum in ~irul vorbeI se despartise de denf?i1, ~i cum eara~'i s-a
unit? Aceasta va sa (lica adeverata prietinie duchovniceasea.
.Sa nu crede~J, qiee, ea daca eu n-am ca(lut In vre-o strimtorare
mare, apol nam avut nevoe de ajutoriil: amtrebuinta de ajutoriul vostru. > Dara cum ore s-ail facut parta~i necazuluI seu ?
Prin aceasta, adeea. prin ajutoriul dat, - ceia ee spu nea ~i atund
cfind era legat: "V-a~l faeut partal al charllluJ," pentru ca char este de a patimi pentru Christos, dupre cum
insu~I spune: "Cll v6uG vi s'a daruit .de Dumneg.eu,
nu numal de a crede intru el, ci de a i suferi pentru e1." Dara fiind-ca aceste vorbe pronuntate separat, ar
ti. putut saI aduca in lenevire, de aceia corecteaza, aproba
::;i lauda earl1~I, de ~i eu multa cumpatare. Nu a ~is "d~i,nd,"
ci "faeendu-ve pilrta~l," aratand prin aceasta ca il au
I) A 8'e vedea Exodul, capito 16. \)i urmatOrele. Trad.

161

OM ILIA XVI

OltlILIA XVI

c~tigat, de vreme ce s-au tacut plirta~l luptelor luI. El

n-a dis: usurAndu-ml necazurile mele., ci "v'a~l fatut
impreunc1 p~rta~l necazulul meu", ceia ce em mal m~
re~. Ai ve~ut u~1lI1inta lUI Pavel? AI ve(lut nobletea luI?
Cand el a aratat, c1'l. de nimic nu a avut nevoe din partea
lor pentru deusul persoml, prive~ce cum li vorbel;!ce cuvinte
umilite ~i fll.ra sfiaHL A~a dar, nimic nu trece cu vid~rea,
nicl de a nu fac.e, nicl dfJ a nu vorbi din cele ce trebUJa sa
Ii vorbiascll. <Sa nu luatr ca 0 ru~ine cuvintele prin care
s'al' p~rea ca ve acuz "iata orecand a~l inflorit", ~i c~
eu sunt In stramtorare, CaCl eu vi Ie spun acestea nu Ga
cum m-asI ruga, lnse ce? din intentiunea ce am de a ve
incuraja;' ~i la aeeasta vol i:iutlte~i caUSct . AI ve(lut cum H
cultivli, voiU. sa ~ic cum ii lauda? .Cum suntetI vOl cal:lsa?
Pentru cli VOl inaintea tuturor a~I alergat cu fapta, ~l illatI dat curajul de a ve aduee aminte de aceasta. ~i privesce seriositatea luI; pe cll.nd if nu-) trimit nimi e, nicl el
nu:] acusll, ca si:l. nu se para ca i~I cautlt de interesele luI;
dar duplt ce den~iI lau trimis, atuncl ~i el II mustrit pentru
trecut, :ira iI au rabdat, cacl el nu'!;,I c[tuta interesele sale
per;-;onale.
,,~i citl ~i vol F ilippenilor, cil, la inceputul evangheliel cand 2m ie~it din Macedonia, nicl-o biseric~
n-a f;lcut imp itrta~ire cu mine in ctlvent de dare ~l
de luare, fara numal VOl singurl" (Stih. 15). Val! Cll.tlt
lauda Ii aduce, ~i cu drept cuvent; cilei d ~Ctl. Coriothenil ~i
Romanii au~ind aces~e cuvinte . ~le }{11. Pavel se jn~eamna
in a.-I imita. pe aee~tIa, darlt FllippenIl eu cat mal. mult
merit au, daea fara sll. aibrt de exemplu vre-o alta blsenca,
iI faG inceputul fa~a de apostol, ~i inca "Ia ineeputul evanghelief", adeelt, ea au pUltat ata.ta interes pentru sfint,
cil. de ~i nu aveau nic) un exemplu, iI eel a~te~, din p~op~i~
lor initiativll, . incep aceasta stringere de aJutore. ~l mel
macar nu se pote 1ice, ca pe Cll.~d era ~1 deja pr~ntre de?~iI
au facut ace a colecta, sau ca pote 0 mcuse dill motlvul
trimitereI vr'unor fra~l Ill. den~il. "Caud am e~it din Macedonia, (lice, nicl-o biserica n-a filcut impartltire cu
mine in cuvent de dare ~i de luare, afa.ra de vOl
singurL" Dara ce inseamna ore "de dare" ? ~i ce inseamna
impartaire"? De ce n-a (lis cnicl'o biseriea
"nu a ftlcut
. in cunu'mla
dat. ci "n-a facut imparta.ire cu mme

ventul de dare i de luare"? In adever eli faptul acesta

se nurne~ce imparta.ire, dupre cum ~i (lice: "Daca am
semanat nOl voue cele duchovnice~ti, au mare lucfu
este de vom secera riol ale v6stre cele trupe~cl?"
(l Corinth. 9, 11) ~i ear~~l: "ca i prisosinta v6stre sa
indepliniasca. lips a acelora" (II Corinth. b, 14). Cum au
facut impltrta~irea? In cuventul de dare ai, celor ..trl:lpel?ci,
si luarea celor duchovniceseL Dupre cmm vm(llttofll ~I cumprtr1ltorii au intre den~iI i~parta~ire, adecrt sunt in comu~i
care de interese, facend ~chimb intre den~i'i, tot a:;;a ~I lt1
casul de fava. Aceasta deci este impll.rtl:if}irea despre care
vorbe~ce apostoluL ~i nu este nimic mdI profitabil, ca aceast<:L
vln1are, ~i ca aceasta cumparare. Pentru ca asemenea tran_,.;actie se eontracteazlt aicI pe pll.ment, inse se executa Il1
{;e~iu. Cumpilrl1tori'i sunt pe p~ment, in:3e convin cu vingil.tori! de a depune valorea pi:l.menteascll. a lucrulul in ceriu!'j,
Nu te deseuraja, iubitule, cltd cele c"re~tI nu sunt de Vln1are ~i nic! eli se castio-it eu ban'!. Nu banH in sine cumparrt' ci intentiunea cel;i ce depune banI, filosofia IUl, faptul
-de a'se pune mal pre sus de cele pll.me(1 te~tl', filantropia,
eleimosina. Pentru cl\. daca argintul ar fi care cum para, apoI
acea vMuvlt din evanghelie care a depus in g:'lzofilaehion
acel dOl filerl, de sigur ea nu ar fi cumparat vr'un lucru
mare. lose fiindca nu argintul, ci intentiunea el au avut
acea putere, cu care oeasie deosa a dat la iveali:l. tota inten=
tiunea cea bnni:l. a sufletulul seu, apo! ~i ea a luat totul. De~l
sa nu (licem, ea Imparatia eeriurilor se pote cumpara cu ban~;
nu eu banI, ci eu 0 buna jnten~iune rroba~a2 sau arMata PrJ?
balll. <Asa dara este nevoe de bam? dlCl tu. Nu de ba.m,
iubitule 'ci de intent iune. Daca al pe aee~sta, vel putea ca sa
cum per! ceriul chiar si eu dol banI, earlt daell. nu 0 aI, apoi nicl
miilp. de talantI de aur nu vor putea face, ceia ee pot face
ceY dOl banL Dr, ce? Pentru cli atuncr cand tu a'i banI mult!,
si depuI putinI, aI facut de sigur eleimosina, inse nu p~
atata, pe cat a facut acea' vaduvlt) c~d ea s'a lipsit pe s~ne,
~i nu numa'! ca s'a lipsit, ci a dat totul ce avea eu sme.
N-a fagaduit D (leu imp rl.rll~i a cerurilor in schimbul unul pahar de apa rece ei intentiuneI cu care a fost. dat acel pahar eu aplt; nu'in schimbul mor~iI suferita, ei in .schimbul
.inten~iunel celu! ee s'a sacrificat; pentl'll ca a mun cIlleva,
nu este un Iucru mare. Ce este daeli. s'a sacrificat eineva?
Mortea a eliberat pe un om; lnse un Sjngur om nu ste
u.eopotriva la pret cu imDa-rittia eeriurilor. _. Ca. si in Thp,"

160

OMILIA XVI

OMILIA XVI

162

salonic odata ~i de doueorl cele spre trebuin~a. mi

atl trimis" (Stih. 16). Earlif,li ii laud1\. mult, pentr~ d'i. de
s( se g1\.sea in metropola MacedonieI, totuf,li i se tril:lltE;la c~le
pentru hranli din mieu! ora:;; Filippi. Acum til pnve~ce .m~elepciunea apostolulnI; pelltru ea sli nu ~e e::ccepte~e :pe sm~
de la acea trebuin~a, dupli cum am (lIS f,l1 mal mamte, ~1
astfeliu sl1-i fa.ea a deveni lenel?l l?i nepast'ltorl, d~pa ce d.
artl.tat prin ats,tea cuvinte cli nu are nev,oe, ~n sm~~r l~
cm a fa cut, adectl. a 9is "eele spre trebUln~a mI-atl ) tnmis" ' .si nu a dis
"spre trebuin~a mea", cisimplu
..
. , "spre
trebuin~<1" (ci:;; 't'~v xpstCtv), ingrijinduse de s~nos,ltatea f;ll
gingtl.f,lia chestiuneL ~i nu numa'i atata, dara, ~1 cel,a ce u!'
meztl. 'Inca e demn dtJ admirat. Dup1'L ce a (lIS cuvlO~~le de
mal SUS ca si cum parecl1 s'ar fi sim~it forte umlht, earasi ale~rgt\, ~a s1\. compleeteze ideia ce 0 avea. "Nu ea d6ra
eaut darea" (stih. 17) (lice. Ceia ce a <;lis mal sus: "Nu
d6ra ea. pentru lipsa <lie", este eu mult ma'i insemnat
de cS,l aceasta din urmli, pentru c1'L alta este de a ficmeVet lipsit f,li sl1 nu ceara, I?i alta este de a fi in li~St. l?1 to'
tu~i nid sa se creada m1icar lipS.it. ,!Nu.vea dora caut
darea, (lice, ci caut rodul eel pnsosltonu spre folosul
vostru CI si nu a1 melt. Ai vednt cli rodul aeela e in folo'
sui lor? 'N u pen tru mine (lic 'acestea, ci pen~ru V,OI ~i pe~'
tru ms,ntuirea vostre, cacl eu nimic nu es,l?tlg pnmm: o~
la V~l ajut6re, darul este al celor ce dau. Celor ,ce dau, It
se reserva recum pensli acolo, pe cS,nd cel ce pnmesc, tot
aid ~i cheltuiesc cele date>. EarrJ.I?I Ii vorbesce eu ,laude
si simoatie si cu dorinta de prosperarea lor. DecI, fimdc~
spus n~ cant . , apol ca nu cumva Sli'l facli ?e a d.eveOl
lene~J ~i neinteresa~I, adaoge: ,,~i a~ luat tot~, ~l am
de prisosit" (Stib. 18), adeca at1 pi MIt ,ynn ace~stli da~~
i e cele trecute c)1 viderea), cela ee l~ frJ.cea. l,ncli ~na~
~xiCtl in implinirea datoriilor. Pe~tru cli 1U defiOltlv, ?r~ ,f,ll
cs,t de tiloson ar fi ee'i ce fac bmele, al?teaptll tOtU~I 01 e.'

" Nota. Originalul grec este: <Bn wt V 8oao.CJ.hvlY,.-a wt, 1tU,~

~.,.v
.lCJ.v 0' t7t'p.wu.~>, Traducerea Romana dm edltlUnba
~~' ~~~zed /~roPo~i~iel de' la urma "cele 51're tre~uinta mea ati trio
mis" nu este exacta, de 6reee dativul pronumelm per~onltl, p.ot! S?
refera la verbul a~i trimis, ~i niei de cum de s~bstantlvul.trebutn~a..
Ded traducerea justa este: "ea ll,i ,.in Thesalomc, odata t. de dona
orl, eele spre trebuin~~ m'la~t tnmls . Trad,
,

'

163

care mul~amire de lace'! ce primes.:: binefacerea, apol adaoge:

,,~i am luat t6te, i am de prisosit", aded], <nu numaI cll at!
indeplinit lipsurile din treeut, dar. incli a~'i l?i intrecut. ApoI
ca sa nu se parli eli J)rin aceste vorbe ii acusa, privel?ce
cum pecetlllef,lCe, a~a (licend, cele vorbite. Decl dupa ce a
c;lis: "Nu ea d6ra eaut darea", l?i c1'L "iata orecand",
~i a arlitat cll. faptul aeesta este 0 datorie, clici aceasta l?i
inseamn1'L cuvenlul "am luat", apo! earlil?! arattl, ca au
facut inc1'L peste datoria lor. "Am luat, c;lice, t6te i am
de pri50sit, ump!utum-am"; l?i privi~'i ea nu c;lice simp1u
~i nid c1'L a voit numaI sli mariascll. lucrurile iperbolic, CliCl
adauge .imediat: "Lua-rid de la Epafrodit eele trimise de
la VOl, miros eu buna mireazma, jertfa primita, bine
plaeuta. lUI Dumne<leu" (Stih. 18). Val! Unde a ridicat el
darul lor! Nu eu, c;lice, am luat, ci Dumne1eu. prin mine.
]n cat, daca eu nu am p6te trebuin~ de ajutorele vostre,
VOile ce "va pash? Nicl Dumne(leu nl! are nevoe ~i cu t6te
acestea prime~ce ofranrlele ce i se aduc, astfeliu ca Sfinta
Scriptur1'L nu ezita de a spune cli:\,~i a mirosit Domnul
Dumnegell, giee, miros eu buna mireazma Ii (Facer.
8, 20), ceia ee inseamnll ca el era inca,ntat de acea ofranda.
Voi SCI~I forte bine, cat de mult este incantat suflet.ul nos
tru ca,nd mirosim eeva odoratic, cat de mul~mi~l' l?i cM de
vesel'! remanem .:EI bine, iatli c1'L Sf. Scriptura nu ezita de
a spune ~i de DumneQeu cuvinte omine~cI atat de injosite,
ca sa arate, cli danuile pe care noI 6mini'l i Ie proaducem,
sunt primite de el. Nu fumul din o\ocauste, nid earnllrile
arse filceau ca jertfa sli fie primitll., ei inten~iunea eea buna
a celul ce proaducea. pentru cll. daca nu ar fi a~;a, apoI ~r
fi primit f,li jertfa lu'i Cain. Am c;lis ca Dumne(leu se mlll~ame~ce cS,nd iI proaducem ofran de, ~i cum ca se mul~ll.mel?ce,
nOI nu am fi f,lciut nicI-odatll" daca Sf. Scriptura nu ni'ar
fi arlitat. Ded, dacli eel ce nu are'nicI 0 nevoe, I?i c;lice cli se
mul~limef,lce, apo! e cert cll. 0 face aceasta ca nol sa nu devenim
lene~'i si nepaslitor'i. Apo! ca nu cumva den~ii sa neglijeze cu
cele-I'alte virtll~l', increQendu,se numa! in mirosul sacrificiului lor, prive~ce cum eara~I H indreapta Sf. Scriptura: "Nu
eumva voW manca earnea taurilor, c;lice, sau voiD bea
sangele berbecilor" (Ps. 49, 13)? Tot af,la face ~i Pavel,
cS,nd c;lice: "Nu ea d6ra caut darea". "Eara Dumne

164

OMILIA XVI
OM(LIA XVI

165

geu1

meu $~ impliniasea _tota t~ebuinJa :,ostrij. dupre

boga~ia sa, intru sl~va, III Chn~tos IlSU,," . (S~lh. 19)~
.
Prive!ilce acum, !ill cum el se roga ~ul~~mllld m~oemal
ca si sliraciI ell,nd primese de la nol elelmoslDa. DeCl, daeli
Pavel se r6g~ in a~a mod pentrn eel ce i-au dat, apo) eu
atat mal mult noi stl nu ne rU!ilin9.m de a face aceasta, cll,nd
primirn binefacerl. Sli nu primim gandindu-ne ~~ aV8~ nevoe,
nici sa ne bucurlim pentru ca ni s-a dat, vom sli (hc srt nu .
atribuimacea bucurie n6ue, ci sli ne bueuram pentru cel
ce au dat. Astfeliu nol yom uvea platll, dacli ne bucuram
p8Dtru cel ce dau; astfelii't nicl ne yom intr!~ta sau n.e vom
nemul~ill1li cll,nd 1111 vor a ni da, ba .inc~ 11 co~p~t:mlm;
astfeliu ~i nol yom deveni mal bine-vOlton catrli omlm,_d(i,?~
ne yom inva~a a crede. CIt acestea Ie faeem pentru den~ll,
earrt nu pentru noL "Eara:: Dumnegeul meu, ~ice, "sa
impliniasea t6t~ trebuin~a v6strtl", sau t6tli mul~amirea,
sail t6ta bucuria v6stre. Daea inse e yorba de "toUt mul~amirea", apol nu numal eleimosina de ~e pament.' ci ~i
toUt fapta bunli, dara dacrt e vorb~ de ,,~ot~ trebum~a' ,
ceia ce !ili cred IDa! cu samli ctl ~lce, apol aceasta este~ In
adever cl\. dupl:i. ce mal inainte a fost ~is: "dar~ n-a~l avut timp eu prilej", adaoge aicl, ceia ce dealtf eliu q,icea
si Corintenilor: "Cel ce da semiin~~ stlman~toriulul, sa
Vtl dea i panea spre maneare, i sa inmul"~as~a;s~~
manta v6strtl, ~i Sa creasca r6dele drepta~el vo~tre
(II Corinth. 9, 10)-adaoge, ~ic, mul~<imirea_ s~ f;'l ruga(;}une~.
eatrli DumneQ-eu pentru deof?il, ea stl fie III Imb:!~ug~re !ill
sa aiM de unde semana. ~i privef?ce crt nu se rogti. slmplu
ea sa fie in bel!ilug, ei incli prin intindere "dupre boga~ia sa" 4i ce, adeca ~i aeeasta eu m1l.surli ~i in raport eu
boga~ia sa. Daca ii ar fi fost dupre. cu~ era .el, adeca tot
asa de filosofi ca el si tot a!ila cruclfiea~l ca f?l el, nu ar fi
f~st a!ila fa~li de de~!?lI; inse de 6re-ee erau eeI "m~'l rn~I~I.
barbi:l~I meseria!ill!?i muncitorI cu ma.o~le,. slira~l !ill averllj
femeI, crescend copiI, cu case ~i greutll.~j, ~I eu tote acestea
au dat din llu~inul ce aveau apostolulu! Iili eelor de pe l~ng~
el, de aceia ~i apostolul se raga eu pogorlima.nt pentru deoll,
mal ales ell. pate uoia aveai't !ili ort~-care poftli de eele presente. A~a darli nu e nimic absurd, dad),. se roga pent!'?
indestularea ~i imbel~ugarea unora ca ace!?tJa. Aeum t~ PrJ ve!ilce !ili ee a spus el, cacI n-a spus ell. Dumnegeu Sa'l faca

boga~l ~i

inotand in aver'l, ci "silo impliniase~ t6ta trev6strlj", adec1'l s~ nu fi~l in lipsll, sa ave~i eele
trebuinciose. Dealtminterea ~i Christos 'prin rugaciunea ce
nea dat'o a fixat hotarele cerin~ilor n6stre Qilnice, invli~a.n
du-ne de a ~ice: "Panea n6strtl eea spre fiin~~, da-ne-o
n6utl asta~1" (Math. 6, 11). "Dupre boga~ia sa", adeca
dupre marele sM dar, ceia ce iI este u!il0r fili po sibil de a
indeplini iute. "Dupre bogatia sa intru slava, intru
Christos Iisus", adeca astfeliu s1't ve prisosasca voue tote,
in cat saave~I intru slava sa; sau ell. pate <;lice de nimic
sa nu fi~'ilipsi~l>. )?i mare dar era peste i1 tO~I, ~i nimenl nu era lipsit intre il" (Fapt. 4, 33. 34:), ~ice Luca,
ceia ce pate ca vra s:1 <;lica ~i Pavel aiel, sau ell. in~elege
.de a face totul intru slava sa, ca fili cum pare-cli ar Qice:
<ca sli taee~i us de avere intru slava sa. "Eara luI Dumnegeu ~i Tatal nostru, slava in vecil veeilor. Amin"
(Stih. 20). Aceast.a slavli inse, nu numai Fiulul se cade, ci
~i Tatalul, ctlcI cand se sHl.ve~ce Fiul. atulld se sllivesce !?i
Tat1'll. Fiindca a ~is mal sus ca aceasta trebuie a se' face
intru slava lUI Christos, apol, pentru ea sa nu creada cineva eli numa! intru slava sa sa se fac~, adaoge: "Eara llll
Dumnegeu ~i TaUil nostru sla va in veeil vecilo]"',
adecli acea slav1t flicutli Fiulul'. "Spune~l inehinaciune Ja
tot sfintul intru Christos Iisus" (Stih. 21). Nid aceast.a
nu e pu~in lucru, cliel e dovadli de 0 mare fav6re de a saluta pe acel de acolo prin scrisore. "Inehina-se v6utl fra~il,
earil sunt impreuna eu mine" (Stih. 22). f2i totu!ill tu
singur spunea'i ell. nu al pre nimenI de un cuget eu tine,
care eu tot dinadinsul 8~ se ingrijasea de if (Cap. 2,
20), - apol aeum cum de Qiel "fra~iI eel jmpreun~ eli
mine;'? Aiel sau ea el nume!ilce fra~l pre eel ee erau cu
densul, sail cli atuncI ca.nd <;lice cli nu am eu mine pre
nimenl de un euget, nu vorbe!ilce de cel din ora~. pentru etl ee necisitate ave ail aceia de a'~f lua asuprll.-le afacer'l
apostolice? sail c~, pate nu ezita de a'l numi :;;i pre ace!iltia.
fratl. "Inchina.-se VOUtl tO~l sfin~i1, mal ales eel din easa
Chesariulul. Charu! DomnuluI nostru Iisus Christos
sa fie .en vOl totI" (Stih. 23). Prin aceste cuvinte I-a
de~teptat ~i i-a inaripat a!ila (lieend, af:ata.ndu-li e1'l. predica
buin~a

166

OMILTA XVI

OMILIA XVI

lUI s-a atins chiar :;;i de palatul imp1iratesc. Dec! dac1i cei
din pahltul impilrl'ltese au dispretuit totul pentru imp1iriltia
eeriurilor, a]1oi eu atat mal mult il trebuiaa face aeeasta.
~i aceasta era 0 dovadll. de 'dragost ea lui Pavel, in cat. el
sa. povestiasell. multe de den~il eelor din palatul impll.ra.tesc,
:;;i sll. Ii vorbiascll. lucrurl marl, ell. astfeliu sll. li a~ate dragostea lor, ~i sa. trimitll. Filippenilor, pe caril nid nu-I ve
Quse, salutll.ri ~i iuchinaeiuni prin Pavel. De cat, dragostea
ace a m~re se explicll. aicl prin faptul, cll. credineio~iI erail
in mare scarba, a:;;a ea. comunitatea de suferintr fa.cea, ca
~i cel din departare s~ se alipiasca unil de~" altil ca membre aueverate ale aceluiai?l corp. ~i bogatul se gasia deopotriv1l cu saracul, i?i saracul deopotriva. cu bogatu), i?i nu era
nie! 0 anteetate, in cAt sa se urasca unul pe altul. Dupre
cum ni~t e prizonierl ore-care din diferitp orai?e, daca. ar fi
ridic2_tI i?i adui?I lntr'un singur oral?, s-a,r arnesteca intre
deni?il i?i s-ar alipi, unul de ;altul din causa nenorocirel lor
comune, tot a~ a i?i l'ltuncI, eand comunitatea suferintilor i?i
a nenorocirilor apropiase pe _unia de: altiI, 0 dragoste mare
Be stabiliseintre de n~il.
I) Nenorocirea i?i neeazul sunt legaturI nedeslegate, intarirea dragostel, obit~ct al umililltel ~i 31 evlaviei'. Asculta
pe David cand Qice: "Bine este mi e , D6mne, <:<1 m-al
smerit, ca sa me inv<1t Indrept<1rile t a le" (Ps . 118,71,
sau i?i pe alt Profetcare gice: "Bine este b<1rbatulul,
cand va ridica jug in tineretele sale" (Plang. 3, 27),
sau i?i pe altul: "Feri cit este omul, pe care il vel certa
?6mne" (Ps. 1)8, 12), sau i?i pe altul care ~ice : "Pre carele
lUbe~ce Domnul il cearta" (Prov. 3, 11) sail i?i pe altul:
"Cand te apropil s<1 slujecl Domnulul Dumnegeu,
g,ltece-tl sufletul tM spre ispit<1" (Sirah. 2, 1). Dar apo'[
:;;i Chri~tos Q._ic~a uc~n~:,ilor seI: 'nIn lume necazLlrl ~ vet~
avea, lOSe murazm~l (loan i~)38) ~i eara~l: "VOl vetl
pl a oge i ve vep intrist.a,
lumea se va bucura"
(lb. 20), ~i earaf?l "Stramt<1 i ingustit este calea" (Math.
7,14). AI veQut cum el pretutindenl lauda. necazul 1?i scarba?
Cum peste tot l'Jcul el 0 ia ca tiind necesara. noui:l? Dllca
in luptele exteriore nimeni nu ar putea caplita cununa fara

al'fa

') l'artea momlii. Necazul este

dragoste i simpatie,
acolo. ( Veron).:

~i

0 l"gatur:\ nedeslegata. Despre

ea repao8ul de aiel causaza pedeapsa eea de

167

necaz, adecrt daca nu va suferi oboselile i?i lipsurile de mancare, daca. nu va lasa la 0 parte legea dietel, 1?i in flne
dacll. nu se va ingr1idi pf. sine cu pri vigberea ~i mi) de alte
mrtsurI de aparare, apol cu atat mal mult in luptele duchovnicei?ti. Pe cine voei?ci sll.-tI dau de exemplu? Pe imparat?
Darll. nicl el nu traiei?ce 0 viata f::trll. de griji, ei inca geme
chiar din caU~la multor neeazurl ~i griji. Nu te uita Ill. diadema ce 0 are pe cap, ci la uraganul de griji ee este asupra capulu'[ seu, i?i prin care tocmaI se imp1etef?ce eununa.
Nu te uitanic'[ la porfira de pe el, ci uita.te la sufletul
sM, care este cu mult mal negru de cat porflra. Cununa
nu Ynfa~urll. capul pe atata, pe cat grija leaga i?i infa~ur l:\.
sufletul. Nu te uHa nid la multimea ostai?ilor caril il inconjo ra., ci la multinea supa.rarilor i?i scarbelor ee'l consuma.
N u vel ga.si nid 0 castl particulara plina de griji, ea pal aturile impa rate~ti. OmorurI nea~teptate pe fie-care Qi, sangele se v ede:;;i inainte de masa,~i inainte de os pat. In
timp de nopte apo! nic! nu se pote spune sau inchipui :nacar de c:lteorl nu tresare sufletul imparatulul, 1?i de eate
or'[ nU-i?l imagin eaza IUGrurI pote . neexistente. i aceste se
petrec in timp de pace; dara daca vine un Tes boiu, apoT ce
ar putea fi rna! de jelit de cat viat::l. luI? Dar'apl)l cele ce
se 'intampl1i din causa caf'oicilor? Vorbe::lc de guvernan~ij de
pre langa imparat. Nu'ti pese apo'i dara. ~i locul pe care
calea imparatul in palatele sale este fei?telit de sangele rudelor sale! ~i daea. voitl, vom povesti cateva din . aces tea,
~i pote ell. Ie vetl fl i?ciind 9i vOl; eii mal eu sam~ ve voiu
spune de acele vechi, cacl cele petrecute in timpurile nostre,
Ie pastram in minte. Cutare J) (imparat) se gice, ca MnuindU'i?l sotia de preacurvie, ' ar fi legat'o cu pielea gola in
mun~l, i?i ar fi predat'o fearelor. salbatece, fHnd deja mum a
a mal multor fiI de imparat. Cam ce feliu de viata . ve in
chipuiti crt a putut avea el? Nu ar fi ajuns pi ca sl.\. dea 0
asfeliu de pedeapsa grozava femeil sale, daca. nu era topit
de patima.. Tot a:cest impa.rat a masacrat pe fiul sM, sail
mal bine gIS, nu imparatul ei fratele eelul ucis. Dinere fijj
sel, unul s'a sinucis fiind prins de tiran, altul a avut de tovari:;; in imparatie pe nepotul seu, dupa ce singur ii incre
dintase maj'oteiii comanda trupelor (jin ~pus, i?i'i?I-a vegut
i?i pe femeia sa omorIt.ll, prin doetoril, luate in scop de l'I.
I) Nota. In istorisil'ea aeeasta, se face alusiune la eele petreeute
in palatul Marelui Oonstantin, en Fausta ~i Crisp, ca fii eele urmate
dupa aceasta. Trad. ,'.

168

OMILIA XVI

OMILiA XV I

con cepe fHnd stearpa (xed 't~v (tlvalxa stosv &7tO 7tSOOWV OtlXtp{}a.pcloav). Cum ea nu nrtscea, 0 femee ore care nenorocItrt
~i ticalosa - l1Emorocitll, ~i ticlHosa (lic, pentru ca darul Iu] .
Dumne(leu credea ell, il pote procura ea prin propria sa intelepciune, - dand imparateseI medicamente a omorit'o,
f?i g-a omorit Ia urmll, f?i ea~ Tot de acest imparat se vorbe~ce, ca ~'f-a ucis f?i pe fratele s@. Un altul earaf?l dupa.
aceasta a fost omorit prin bauturi otravite, t;li paharul
cel de pe urma i-a fost umplut nu eu Yin, ei cu mOlte,
eara fiul sM I-a sces ochH, de teama imprejurarilor viitore, f1l.rl\. ca eu ceva sll, fi fest nedreptll,tit. Aitul a avut
un sfarf?it atlH de tragic, incat nu este bine de a spune
Die} causa mortH. DiDtre eel de dupa aee~t.ia, unul a aI's
de viU, ca un nenorecit ~i tierllos, impreunll, eu eail f?i
cu t6te eele-I-lalte, Iasandu'~i nevasta (to ,ovawv) v!'lduvll,.
Dar incll, despre supararile ce acesta Ie-a avut in viata sa,
nid ca se p6te spune. Imparatul care stapanet;lce acum, nu
6re din momentul ce 'f?l-a pus diadema pe cap se gasef?ce
vecinic in DecazurI, in primejdir, in suparari, nemultamiri,
nenoroeirl ~i intrigi? lnse, nu tot af?a este imparatia ceriurilor, ci . dupa luarea el' in sUlpanire, predomnef?ce pacea,
viata, bucuria l?i veselia sufleteasca. Darl'l, dupa cum (iiceam,
nu e posibil de a gasiaicI pe pam~nt viata lipsitll de necazurI ~i suparar1. Dec! dadt in cele pam~nte~c! pana ~i
cel cre(lut mal fericit - cel din palatul imparatesc - geme
sub povara abitor nenorocir'i, apo! ce creQI ca se petrecein
lumea ceia-I-alta, in casele particularilor? Si inca cate at e
rele, pe care nict nu trebuie a Ie mal: spune catI dupa aceia
de multeor'[ nu au plasmuit f?i mithurl din asemenea peripeW! Aprope crt tote tragediile de pe scena theatrulu!, sunt
~esute cu de cele petrecuteprin palatele imp1l.ratef?tL Tot
a~a f?i cu mithurile f?i cu pove~tile din popor, un de cele rna!
multe sunt eara:;;) plasmuite din cele petreeute pe la eurtile
imparatef?tl. Multe din ele sunt ehiar inctlntatore, ea de pilda
mithul cu cina thyestic~ ~ialtele de acest feliu.

I) Nota. Expesitmea il-080t.tOV a.l7tvov inseamna cinii, sali ospat

din carnurile sacrificate. Printr'o interpret&re g-rel?ita, sau pote intentionata a cinet cel din taina, pe care cre(1tinil din seculil primitivI erau
silitl de a 0 sav(jr!?i prin catacombe, dU1;lmanil cre~tinismulul impratiase uriciosa calomnie, ca cretinil se iotrunesc pe sub ascuns
sub pretext de rugaciunl, i ca iI jertfesc un prunc mic, ale carul
Carnurl Ie manfmca, eara sangeJe il beau I De acest mith uricios
vorbe~te aicl Sf. Chrisost6m cu 0 vaditll. ironie, lasand a Re intelegt', ca acea~ta calomnie armlcata asupra cre(1tinilor g-a fost faurit
chiar in paJat\l1 impiiratesc. Tmii.

T6te aeestea inse, nOI Ie ~cim din scrierile celor profanl, dara de voiti vom vorbi ~i de cele din Sf. ScripturL
Saul a fost cel ante! imp1l.rat, dar~ VOl ~citI cum el sa
perdut trec~nd prin mil ~i mil de rele. Dupa acela, David,
Solomon, Abia, Ezechia i Iosia, ear1't~i sau perdut in urma
diferitelor peI'ipetiI. Nu este eu putintll. de a trE:ce prin
aceasta viata frua supa,rari, fara durer! f?i fara nemul~amirL
No! inse suntem tril?tl ~i nemu1tamitf nu pentru astfeliu de
lucrurI, pentru care sunt nemultl'lmiti imparatii, ci pentru
lucrur! de acelea pentru care avem ~i un ca~tig mare.
. "ea Intristarea care este dupa Dumnegeu, (lice, pocain~a spre mantuire fani. de cainta lucreaza", (II Corinth. 7, 10). Pentru acestea decl trebuie a ne intrista, pentru
acestea a simti duren', pentru acesteaa ne scarbi. Astfeliu se intrista Pavel pentru cel ce pecatuiau, astfeliu plangea: "eel din
multli. scarha, ~ice, i necaz al inimel am scris v6u~
Cll multe lacriml " (Ibid. 2,4). Fiind-ca. el nu avea a plange
pe casnieii sel, de 6re-ce nu-! avea, apol facea aceasta pentru ee'i strein!, ba inca considera pe ace~tia mal mult inca
de cM pe aI sel, dupa expresiunea celor ce jelese pe al~iL
AWl se scandalizau, ear a el se aprindea, al~i1 se imboln3,viau, dara, si el se imbolnavia. 0 astfeliu de intristare este
bun!). ~i mal pre sus de orI-ce bucurie lumeasca. Pe un
astfeliu de om trist, eu i! ered cel antei dintre tot'i ominiJ,
ba chiar insuf?i Donmul ferice~ce pe cei ce plang astfeliu,
pe eel ce compatinesc. Nu 11 admir pe d~nsul atata din
causa primejdiilor prin care treeea, - ba inc!). il admir mal
putin pentru primejdiile ce (lilnic Ie infrunta ~i pentru care
pe fie-ce (Ii muria,-pe cat il admir de malt pentru aceasta.
Aceasta provine de la un suflet iubitoriU de . Dumne(leu ~i
iubitoriii de apr6pele, din dragostea pe care Christos 0 cere
de la noI, din simpatia trlltasca :;;i parintasca, ~ichiar este
mal superiorll de cttt acelea. Astfeliu deci trebuie a ne
gasi' fata de apr6pele, astfeliu trebuie a plange f?i a ne intrista. Ni~te astfeliu de lAcrim! sunt plinede un deJiciu nespus, 0 astfelifi de jelire este obiect de nespusa bucurie.
Chiar daca nu pllLem folosi cu nimie pe cel int.ristatl, totuf?l
ne yom folosi pe nor in!?i-ne. Cel ee se intristeaza atat de
mult f?i in a~n. mod pentru cei Rtreinl', apoI cu atat mai
mult se va intrista pentru ale sale proprii. Cel ee lacraOIeaza pentru gre~alele altoIa, de sigur ca nu va trece eu
viderea pe ale sale fara. s1l. nu lacrameze, ba nid nu va
gre~1 unul ea acesta atat de iute. Dara eeia ce este mal
14

1'ru

OMILIA XVI

dureros, ca dupa ce ni se cere de a jeli astfeliu pe cel ce

grel?esc, nol nu aratt\.m vre-o dtinta nic! chiar pe~tru propriile nostre gre~ale, ci pecatuim fara sa sim~lm vre-o
remu?care, fili ne Ingrijim mal mult de ale altora, de cat de
ale nostre pecate propriL De aceia nor ne bucuram cu 0
bucurie prosteasca, cu bucuria lumel care iute se stinge,
f?i care zamisle~ce mil de suparari. Dec'i sa ne intristam cu
acea intri~tare care este muma bucuriel, ;;i sa nu ne bucuram cu bucuria care nasce intristarea. Sa varsam lacrim!
care jmpra~tie multa dulcea~a, fili sa nu ridem risul acela
care nafilce scrj~nirea dintiJor. Sa ne l!ltristam Cll aeea Intristare, din care resare repaosul fili odihna vec'inica, ~i sa nu
cautam dezmerdarile, din carese nase multe durerl fii S;IpararL Sa suferim pu~iri pe pament,ps;Jtru u\ sa ne dezmerdam in ceriurL Sa ne intristam in aceasta via~a vremelnica, pentru ca sa. ne bucuram de repaosul cel vecInic.
Sa nu petrecem in zadar acest timp scurt, ca nu cumva
sa suspinam in acea via~a fara de sfarfilit. Nu videti vol
cati se 'intristeaza aicI din causa lucrurilor pamentes;tl?
In~elege acum, ca S;i tu es;t1 unul din acefiltia, f?i dec'i porta
intristarea ~i durerea in sufletul teu, hranindll-te cu speranta celor viitore. Nu estI tu mal bun de cat Pavel,
nici'de cat Petru, cari'i nicI-odata nu s au bucurat de Jinis;te, ~i caril all trait in fome, in sete ~i in goUitate. DecI
d~ca voe~cI ca sa te bucurl' de bunatatiJe de care se bucura
iI, de Cll paS;es;cl pe cai opuse? Daca tu voe~cI de a inain ta
spre acea cetdte, de care il s-au invrednicit, apol pafiles;ce
pe drnmul care duc") acolo. Drumul repausulul S;i al linil?tel
nu duce acolo, ci drumul scarbilor S;i al necazurilor. Drumnl acela este larg fili incapatoriu, eara acesta stramt.
. DecI, iubiWor, pe acest drum sa calatorim, ca sa ne
invrednicim de viata vec'inica, in Christos Iiflus Domnul
postru, caruia imprenna cu Tatal, ~i cu D?chul Sflnt: ~e
cuvine slava, stapanirea ~i cinstea, acnm fill pururea fill ltl
veciI vecilor. Amin.

TABLA MATERIEL
Via~a fili activitatea Sf. Chrisostom. . - . . . I - XXXIX
OMILIA I (Despre milostenie)
1- 7
OMILIA II (Idem) . . . . . . . - . . . "
7- 17
OMILIA III (Contra bogatiilor)
. . ..
17- 28_
OMILIA IV (Pentru pomenirea reposa~ilor la
sfintele slujbe)
28- 38
OMILIA V (Pentru eleimosina)
38- 50
OMILIA VI (Despre umilin~a)
50- 78
OMILIA VII (Contra iubirei de argint)
57-71
OMILIA VIII (Fara virtute omul e mal reu de
cat animaleJe)
. . . - - - . .
71- 80
OMILIA IX (Contra carUrel in saver~irea faptelor bune) . . . . . . . - - . . . - . . 85- 95
OMILIA X (Pentru procurarea celor necesare
preotilor, fili contra celor ce-l barfesc)
95-110
OMILIA XI (Abusnl in orI-ce este vatfimatoriu.
Abusul este resultatul uneI voin~l gre~ite). 110-121
OMILIA XII (Despre pocain~a)
. - . . - . . 121-130
OMILIA XIII (Apostolil fili tO~l drep~ii sunt tipurl'
demne de imitat) . . . . . . . . . .
130-139
maLI A XIV (Despre filantropia lUI Dumne~eu). 139-148
OMILIA XV (Reutatea este dUfilmanul nostru,
eara virtutea prietenul cel mal bun) . . . 148-155
OMILIA XVI (Repaosul de aicl' causeaza pedeapsa
de acolo)
- . - - - - . - . . 155--170

--~~-'--

ERATA
FINE.
Micele gresell tipografice, ca de pilda la pagina XIII, randul
3., pag. XX., randul 11, etc. cetitorul este rugat a Ie indrepta singur.