MASAJUL SPORTIV

MASAJUL ALERGATORULUI DE
VITEZA

STUDENT:JALBA IULIANA

CUVINTE CHEIE: masaj,sport,alergator de viteza

Masajul sportiv consta in aplicarea in mod creative si intuitiv a tehnicilor de masaj pentru
imbunatatirea performantelo sportive.Masajul sportiv cuprinde totalitatea manevrelor si
procedeelor de masaj ce contribuie la perfectionarea fizica a sportivului ,la inlaturarea oboselii si
la tratarea diferitelor leziuni dobandite in urma accidentelor sportive. Fie ca este folosit in scop
pregatitor ,fie recuperator sau de refacere ,masajul sportiv este de regula aplicat local.Maseurul
prefer sa se focalizeze pe zona care va fi sau este cel mai intens folosita in activitatea fizica in loc
de a actiona asupra intregului corp.
MASAJUL SPORTIV
Masajul sportiv nu constituie o specialitate in sine; nu este decat o varianta de aplicare a
masajului clasic, cu aceleasi manipulari, aceleasi procedee, aceleasi principii.
Scopurilemasajuluisportiv :
1. Revenirea cat mai rapida la starea normala, adica refacerea diferitelor organe dupa efort,
diminuarea timpului de repaus necesar disparitiei efectelor de oboseala. Masajul favortizeaza pe
de-o parte reluarea mai rapida a sedintelor de antrenament sau a competitiilor datorita unor
recuperari activate. Iar pe de alta parte determina cresterea cantitatii de munca in timpul
antrenamentului. Ameliorand calitatile sportivului la antrenament, masajul devine un mijloc
important in obtinerea conditiei fizice si apoi a formei sportive.
2. Prevenirea accidentelor la antrenamente si la competitie, imbunatatirea rezistentei
organismului sportivului la solicitari bruste si violente. La realizarea acestor scopuri contribuie
doua forme de masaj: masajul pregatitor efortului si masajul de refacere.
3. Participarea la tratarea si vindecarea traumatismelor sportive si a sechelelorlor, apoi
reeducarea (recuperarea), pentru a relua cat mai rapid si fara pericol activitatea sportiva.
Masajul concur deci la cresterea randamentului sportivului si participa, alaturi de dieta, de
ingrijiri, de odihna, de antrenament la igiena generala.
Fiecare sport solicita in mod selective anumite grupe musculare, anumite articulatii. Diferite
unele de altele, tehnicile sportive implica forme de actiune specific si nenumarate repetari ale
aceluiasi gest: a trage, a impinge, a lovi, a cadea, a sari, a ridica, etc. Astfel, conform specificului
activitatilor sportului, anumite regiuni ale corpului supuse unor intense solicitari, uneori la limita
tolerantei fiziologice, sunt mai mult expuse traumatismelor interne. Acestor zone solicitate
trebuie sa li se adreseze masajul.
Maseurul va trebui sa tina seama de particularitatile individuale ale sportivilor pe care-i maseaza.

Acest masaj este adresat sportivilor care fac sport de performanta sau de agrement.
Are mai multe roluri si difera de la sport la sport, difera dupa activitatea
competitionala si locul ce il ocupa in cadrul unei competiti sau antrenament.
In sportul individual de inalta performanta, sportiviii si aleg un maseur care ii are
in ingrijire intreaga viata, il insoteste la antrenament la competiti in stagiile de
pregatire si recuperare.
Tipuri de masaje sportive:

1.Masajul de incalzire, care se face la inceperea unui antrenament, competitive sau concurs. Are
rolul de a incalzi corpul si anumite lanturi muscular mai solicitate in respectivul sport, cu scopul
de a scurta incalzirea sau a evita anumite intinderi sau rupturi musculare.
2.Masajul efectuat in pauzele dintre doua reprise sau probe, care are ca scop relaxarea unor
musculaturi solicitate in exces, sau incalzirea unor muschi ce vor fi solicitati.
3.Masajul de revenire dupa efort care se face la sfirsitul unei competiti sau probe sportive, care
are rol de eliminare mai rapida a acidului lactic acumulat la nuvelul anumitor muschi, relaxarea
generala si recapatarea functiilor unor organe solicitate cum ar fi inima si plamanii.
4.In sporturile care necesita o forta mare (haltere, aruncari) masajul inaintea fiecarei incercari
trebuie sa tonifice muschii solicitati.
5.In sporturile de mare concentrare (scrima,box) relaxarea fizica si mental dupa fiecare repriza
este esentiala prin masaj relaxant.
In orice sport pot aparea miciincidente sau accidentari care pot compromite participarea
sportivului si unele dintre ele pot fi inlaturate prin masaje scurte dar eficiente. Dupa unele
accidentari, pentru recuperarea mai rapida un program judicios de masaje de recuperarere aduce
mai curind sportivul intr-o buna forma competitionala. Masajele de intretinere pentru sportive
sunt necesare in perioada de refacere si odihna, iar dupa o perioada foarte solicitanta citeva
masaje de relaxare ii poate reface starea psihica si fizica.

Efectele masajului in sport:

-ajuta la mentinerea performantei fizice
-reduce contracture musculara: un muschi relaxat are performante fizice mult
mai bune decat un
muschi rigid
-reduce durerea muscular si creste elasticitatea musculo-ligamentara

-imbunatateste circulatia sangvina si limfatica si favorizeaza recuperarea mai

rapida dupa efortul
fizic
-in lipsa unei incalziri corespunzatoare, reduce disfunctionalitatile musculoligamentare care pot sa
apara
-reduce stresul si tensiunea psihica de dinaintea si din timpul competitiei sportive
-crestecirculatia cerebrala, deci mareste atentia si performanta sportivilor
-masajul de dinaintea competitiei creste performanta
-masajul de dupa competitive imbunatateste si grabeste recuperarea
In concluzie masajul ajuta la cresterea randamentului sportivului si participa, alaturi
de dieta, de ingrijiri, de odihnasi de antrenament, la igiena generala.
Indicatiilemasajuluisportiv:
-in perioada pregatitoare (de obicei dupa antrenament);
-in perioada competitionala, inainte de probe sau dupa probele sportive;
-in perioada de refacere si recuperare medicala
-in cazul accidentelor si imbolnavirilor specifice, dupa cum urmeaza:
a) in cazul leziunii tesuturilor moi periferice;
b) in cazul leziunilor muscular si tendinoase;
c) in accidentele articulare;
d) in accidentele osoase;
e) in leziunile nervilor periferici;
f) in cazul unor tulburari functionale;
g) in cazul aparitiei supra antrenamentului;
h) in cazul epuizarii fizice.

Probele de viteza necesita un efort intens si foarte concentrat, pentru ca durata lor este foarte
scurta. Aceste probe fiind exercitii ciclice, se executa intr-un ritm viu. In timpul desfasurarii lor,
impulsurile nervoase se succed cu maximum de frecventa, determinand contractii musculare tot
atat de rapide. Efortul de viteza solicita in mare masura aparatele cardiovascular si respirator. De
asemenea, la sprinteri, cea mai solicitata parte a corpului este trenul inferior
Masajul piciorului

In timpul masajului se foloseste netezirea cu palma care se alterneaza cu frictiunea pe

partea anterioara a labei piciorului. Se frictioneaza, in primul rand, talpa piciorului, prin
procedeul in pieptene. Apoi se trece la frictiunea rectilinie, in spirala, circulara, a falangelor
degetelor, coborand pe traiectul tendoanelor lungi, de la degetele piciorului spre glezna. Masajul
se termina prin miscari pasive si activ-pasive. Pe partea dorsala a labei piciorului, in regiunea
articulatiei gleznei, se gasesc tendoane lungi, ascunse in teci tendinoase care trec pe sub
ligamentul anterior al labei piciorului. Capsula articulara se prinde pe tibie si peroneu,
aproximativ la nivelul maleolei interne. Masajul capsulei se poate face astfel: a) pe suprafata
anterioara, unde are o latime de trei degete si este destul de superficiala, fiind situata sub
extensorii labei piciorului si ai degetelor; pe ambele parti laterale, sub maleole; c) pe partea
posterioara, unde este acoperita de tendonul lui Ahile. Degetul care maseaza nu poate sa ajunga
direct la capsula decat dupa ce a patruns adanc in ambele parti ale tendonului lui Ahile.
Cand se face masajul labei piciorului si regiunii articulatiei gleznei, piciorul celui masat este
intins pe bancheta sau se sprijina pe coapsa maseurului. Netezirea se incepe pe partea dorsala a
labei piciorului. Mana drepta a maseurului, pornind de la baza degetelor, ocoleste proeminentele
osoase intalnite in cale si se urca spre genunchi, pe traiectul grupului de muschi alcatuit din
tibialul anterior si extensorii degetelor. Dupa netezirea cu ajutorul pulpei policelui, se maseaza
fiecare deget si spatiile dintre degete. Pentru a executa frictiunea, piciorul trebuie asezat pe
bancheta, cu laba usor extinsa. Frictiunea se executa cu pulpele tuturor degetelor, prin miscari
circulare, folosind alternativ cele patru degete sau policele. Se frictioneaza in primul rand
regiunea de sub maleola externa; de aici, prin miscari circulare, se trece pe partea anterioara a
capsulei si se coboara sub maleola interna. Dupa aceasta, fixand alterntiv policele sau cele patru
degete, maseurul deplaseaza pulpele degetelor in jos, dincolo de limitele maleolelor si executa
miscari de frictiune in regiunea tendonului lui Ahile.Frictiunea se termina prin netezirea regiunii
masate. Dintre miscarile pasive se aplica flexiunea, extensia, pronatia, supinatia si circumductia.
Manevrele principale de masaj folosite in masajul alergatorilor de viteza pentru laba
piciorului si glezna sunt toate frictiunile. Se aplica in special frictiunea tendonului lui Ahile,
netezirea partii dorsale si plantare labei piciorului si a fiecarei teci a tendoanelor in parte.
Frictiunile circulare, concentrice, pe tot perimetrul articulatiei, se incep de pe partea dorsala a
piciorului - de la maleole si calcai si se termina langa genunchi.

Masajul gambei
In masajul gambei se aplica urmatoarele procedee: netezirea, stoarcerea, framantatul,
miscarile pasive si activ-pasive.
- masajul muschiului tibial anterior si a extensorilor
La masarea acestor muschi, policele maseurului se aseaza in partea antero-externa a
gambei si se misca de jos in sus, de-a lungul marginii externe a tibiei; celelalte degete il insotesc
pe linia situata intre marginea anterioara a maleolei externe si marginea anterioara a capului
peroneului. Degetele se intalnesc in regiunea genunchiului. Deoarece aceasta parte este acoperita
cu o fascie groasa, se recomanda in special framantatul simplu si cu ingreuiere.
- masajul muschilor peronieri
Policele maseurului se misca de jos in sus, de la marginea anterioara a maleolei externe,
spre marginea anterioara a capului peroneului. Celelalte degete se ridic pe limita dintre muschii
peronieri si gemeni. Aceasta linie se determina prin urmatoarele puncte de reper: in partea de sus
se palpeaza usor terminatia tendinoasa a muschiului biceps, situata pe capul peronierului, iar jos ca punct de reper - avem marginea posterioara a maleolei externe. Grupa de muschi peronieri se
maseaza de obicei prin stoarceri si framantari. Daca se maseaza grupa de muschi de pe partea
posterioara a gambei, se recomanda sa o impartim in doua: jumatatea externa si a muschilor
gemeni si cea interna a acestor muschi, impreuna cu tibialul posterior si cu flexorii degetelor.
Cand se maseaza prima parte, policele se aseaza pe linia dintre muschii peronieri si gemeni, iar
celelalte patru degete sunt situate pe linia mediana a regiunii gemenilor. Masajul se incepe in
linie drepta de la tendonul lui Ahile si continua pe linia profunda dintre cele doua capete ale
muschiului gemen. Degetele se intalnesc in spatiul popliteu. Cand se maseaza cealalta parte,
degetul mare se deplaseaza de-a lungul fetei interne a tibiei, iar celelalte degete se misca mai
intai pe linia dreapta ce continua tendonul lui Ahile, apoi pe linia profunda aratata mai sus si care
este situata intre capetele gemenului.
Masajul genunchiului
In timpul masajului regiunii genunchiului, cel masat are piciorul intins pe bancheta.

Initial se plica netezirea concentrica sau alternativa. Netezirea se extinde pe partea anterioara si
posterioara a coapsei.
Pentru frictiunea portiunii anterioare si a partilor laterale a articulatiei genunchiului, se
folosesc frictiunile cu pulpa policelui si cu eminenta tenara. Frictiunea incepe circular, intai pe
partile laterale ale jumatatii superioare, apoi se coboara pe marginile rotulei pana la spatiul
articular; miscandu-se prin acest spatiu, degetele ajung pana la spatiul popliteu si se intorc la
rotula, apoi se indreapta inainte spre tuberozitatea anterioara a tibiei.
Daca genunchiul este indoit, atunci varful degetului patrunde mai usor in spatiul dintre
femur si tibie.
In cazuri de ingrosare si depuneri, frictiunea se executa cu ingreuierea mainii. Dupa
netezirea regiunilor masate, cel masat este culcat cu fata in jos, pentru a frictiona partea
posterioara a capsulei articulare. Piciorul se gaseste pe sul sau pe antebratul maseurului. Partile
laterale ale capsulei sunt frictionate la inceput cu pulpele si eminentele tenare, apoi se executa
frictiuni circulare, ca si pe partea anterioara a capsulei genunchiului. Cu cat genunchiul se
flexeaza mai mult, cu atat se patrunde mai usor in adancimea articulatiei, sub tendonul muschilor
flexori. In articulatia genunchiului, dintre miscarile pasive se folosesc flexiunea si extensia.
In masajul altletilor, genunchiul se maseaza prin neteziri circulare, ce se termina fiecare,
in regiunea muschilor coapsei. Se plica in special, frictiunea si miscarile pasive si activ - pasive.
Netezirea se executa cu o mana sau alternativ cu amandoua mainile. Dupa netezire urmeaza
frictiunea, la inceput in cleste, rectilinie, in spirala, apoi se face frictiunea circulara cu o mana
sau cu amandoua, simpla sau cu ingreuiere, cu sprijin pe police sau pe cele patru degete.
Frictiunea se incepe de sus, coborand pe marginile rotulei pana la spatiul articular, apoi se
indreapta pana la spaliul popliteu, se ridica iar pana la rotula si dupa aceea coboara pana la
proeminenta tibiala anterioara.

Frictiunea se alterneaza cu netezirea si se termina prin

miscari pasive si activ - pasive.

Masajul coapsei
Grupa anterioara a mushciului cvadriceps.Maseurul aseaza mana dreapta pe gamba celui
masat, mai jos de genunchi. Policele se deplaseaza in sus, pe linia de la marginea externa a

rotulei spre varful marelui trochanter, iar celelalte degete se deplaseaza concomitent de la
marginea interna a rotulei pe traiectul vaselor mari si femurale si al muschiului croitor.
Grupa musculara interna. Policele mainii drepte executa masajul de la spina iliaca
antero-superioara spre marginea interna a rotulei. Celelealte degete aluneca in acelasi timp pe
linia trasa de la condilul intern al tibiei spre marginea inferioara a simfizei pubiene. Dupa ce
ajung aici, aceste degete se indreapta spre plica inghinala si, ridicandu-se de-a lungul ei, ajung
pana la spina iliaca antero-superioara, unde se intalnesc cu policele.
Grupa musculara externa. Policele se misca de la marginea posterioara a capului
peroneului spre marginea posterioara a marelui trochanter, iar celelalte degete se deplaseaza de la
marginea anterioara a capului peroneului - de-a lungul marginii externe a rotulei - spre marginea
anterioara a marelui trochanter. Pentru masajul acestei grupe de muschi se recomanda procedeele
de framantat, in special cele cu ingreuiere.
Grupa de muschi postero-externa. La inceput, policele se misca in centrul spatiului
popliteu, apoi se misca pe linia mediana a coapsei, in plica adanca dintre grupele externe si
interne ale muschilor flexori ai gambei, prin care trece nervul sciatic. In acest timp, celelalte
patru degete se indreapta de la capul peroneului spre marginea posterioara a mareului trochanter.
Degetele se intalnesc langa pliul fesier.
Grupa de muschi postero-interna. Policele, deplasandu-se in sus, se indrepta pe linia
mediana a coapsei, spre pliul fesier. Celelalte degete se misca pe limita posterioara a muschilor
adductori, spre linia care merge de la condilul tibial intern spre marginea inferioara a simfizei
pubiene.
Masajul muschilor coapsei. La acesti muschi se aplica aproape toate procedeele
recomandate in sistemul masajului sportiv. Pe muschiul cvadriceps, se executa netezirea,
framantatul si tapotamentul. Pe muschii adductori se face netezirea, stoarcerea, framantatul si
batatoritul cu pumnii. Pe muschiul tensor al fasciei late ca si pe muschii anteriori ai gambei, se
recomanda framantatul, netezirea, stoarcerea si tocatul. La muschii posteriori ai coapsei se p
ot aplica toate procedeele de masaj.

Vibratiile nervului sciatic si ramurilor lui se fac la o distanta de 4 cm de la marginea

posterioara a marelui trochanter, la mijlocul pliurilor fesiere, la partea posterioara a coapsei, la
spatiul politeu, la partea posterioara a gambei si inapoia maleolei externe si interne. Vibratiile se
efectueaza cu buricul degetelor. Daca se maseaza nervul sciatic, se face in acelasi timp si
intinderea nervului, prin aceea ca piciorul accidentat al celui masat se indoaie pasiv in articulatia
soldului si genunchiului, apoi genunchiul este extins. Vibratiile nervului crural se fac chiar sub
partea mijlocie a ligamentului lui Poupart.
Masajul fesierilor
Directia masajului este de la marele trochanter spre osul sacru si spre osul iliac. Aceste
miscari sunt conditionate de directia fibrelor fesiere; unele din ele au o directie oblica, de la
marele trochanter spre osul sacru, iar altele merg in sus-vertical, de la marele trochanter spre
creasta iliaca. Pe muschii fesieri se pot aplica stoarceri energice, framantari, tocatul, batatoritul
cu pumnii etc.

Masajul de antrenament are o importanta deosebita si se aplica la sfarsitul programului

zilnic, pe spate si pe membre, iar la nevoie pe torace si abdomen. In procesul de antrenament,
masajul favorizeaza adaptarea progresiva a organismului la efort, permite repetarea mai
frecventa a probelor de mare intensitate si il apara pe sportiv de efectele daunatoare ale oboselii.
Masajul de antrenament consta din procedee care se aplica cu o intensitate medie: in
anumite cazuri pot fi admise manevre mai viguroase, dar niciodata nu vor fi admise manevrele
dure. Vor fi cuprinse intotdeauna in acest masaj manevrele care intereseaza muschii, si anume
netezirile in pieptene, frictiunile profunde si framantatul, cernutul si rulatul.
Muschii obositi vor fi tratati cu blandete si rabdare, folosind mai ales manevre usoare si
linistitoare, de netezire si frictiune vibrata. Eficacitatea masajului de refacere este cu atat mai
evidenta cu cat se maseaza mai viguros grupe mai mari de muschi, situati chiar la distanta de cei
obositi.
Masajul in perioadele de tranzitie si de repaus, are ca scop sa previna aparitia
modificarilor ce se produc prin sedentarism. Sportivul devenit treptat sedentar creste in greutate

prin ingrasare si constata in acelasi timp o scadere a supletii corpului, prin reducerea mobilitatii
articulare si prin redori musculare. Semnele de oboseala apar din ce in ce mai devreme si scade
capacitatea de adaptare la efort a marilor functii organice. Pentru aceasta forma de masaj,
conditiile tehnico-metodice si igienice raman aceleasi ca cele din perioada de antrenament.
Cel mai important este insa masajul pregatitor care are drept scop sa previna unele
tulburari de adaptare. Din cauza trecerii bruste de la starea de repaus la efortul maximal, se
produc la inceputul probelor, unele tulburari complexe, cunoscute de sportivi sub numele de
crize de adaptare, sau de "punct mort". In aceste cazuri, apare o greutate in respiratie, palpitatii,
senzatie de epuizare si dorinta puternica de a renunta la continuarea probei. Aceste tulburari pot
fi prevenite prin exercitii pregatitoare, sau de incalzire si adaptare, sau printr-un masaj foarte
atent, care sa invioreze intregul organism si sa stimuleze activitatea marilor aparate si sisteme
organice, pentru a intra in competitie la un nivel superior de functionare. In lipsa unui specialist,
automasajul poate fi la fel de util.
Pentru sprinteri, care au nevoie de o anumita pregatire pentru miscari si reactii rapide, se
recomanda: netezirea energica, alternata cu frictiunea energica a cutiei toracice si a membrelor
inferioare, framantatul dublu in inel al muschilor coapsei si a gambei, executat rapid, frictiunea
genunchilor si a gleznei, frictiunea sub omoplat, tocatul in regiunea fesiera, batatoritul cu palma
pe cutia toracica. Durata masajului este de 8-10 minute si se face chiar inainte de concurs.
Probele de viteza se repeta in concursuri, necesitand introducerea in pauze a unui masaj
de reconditionare sau de linistire pe de o parte, de readaptare si reincalzire pe de alta parte. Intre
probe, masajul are ca scop recuperarea functionala si de refacere a capacitatii de efort si de
incalzire pentru proba ce urmeaza. Framantatul moale, elastic, care sa nu provoace nici o durere,
va fi alternat cu netezire usoare. Dupa framantat si netezire se trece la frictiune, la inceput
usoara, apoi ceva mai energica. O atentie deosebita se acorda masajului pieptului, intrucat
elimarea de dioxid de carbon este intensificata daca respiratia este mai profunda.
Dupa probele de viteza repetate pot sa apara unele fenomene de oboseala acuta, care se
manifesta fie la nivelul muschilor, prin contractii dureroase, fie la nivelul sistemului nervos
central, prin neliniste, agitatie si scaderea capacitatii de concentrare. In aceste cazuri se
recomanda un masaj de relaxare, asociat cu alte mijloace de combatere a tulburarilor nervoase.

Masajul aplicat dupa probele sportive are ca scop sa contribuie la refacerea energiei pierdute si
sa reduca la minim simptomele oboselii si alte tulburari functionale, care au aparut din cauza
efortului. In masajul de restabilire de dupa efort nu se folosesc tocatul si batatoritul. Se vor folosi
mai ales manevre blande de netezire vibrata, de frictiune usoara si mai rar de framantat, cernut si
rulat. Tapotamentul si scuturarile nu se vor aplica decat dupa disparitia tuturor semnelor de
oboseala locala.
In cazul accidentarii sau a imbolnavirii in activitatea sportiva se instituie de catre medic
regimul de antrenament. Intre factorii tratamentului functional masajul ocupa un loc de seama
atat in cazul leziunilor si tulburarilor acute, evolutive, cat si in cazul celor de evolutie lenta,
stimuland procesele de vindecare, scurtand perioada de inactivitate a sportivului.

BIBLIOGRAFIE:
SBENGHE TUDOR-Recuperareamedicala la domiciliu,Editura Medicala,Bucuresti,1996
CORDUN MARIANA-Kinesologiemedicala,Editura Axa,Bucuresti,1999
ELENA ZAMORA-Masaj medical,Editura Risoprint,Cluj-Napoca,2007
OLIMPIA MOLDOVEANU-Masajulaplicat in educatiefizicasi sport,FundatiaRomania de
maine
www.specialistmasaj.ro
www.kinetic-sm.ro