Societatea reompenseaza Predictia clinica

inventatorii geniile ideile salvatoare

ANTICIPATORIIasta aduce bani calauzitorii nu toata lumea poate fi inventator !!astia nu

produc bunuri de regula petrec timpul asimilind inf pe care le conecteaza si cind si cind
dospeste oul ideea noua alminteri nu se poate productie de idei
De ce se simte umilit inferior ca nue vizionar intuitiv si nue mindru si fericit cu ce este pt
ca societatea recompenseaza ca prestigiu bani etc valorizeaza pe INTITIVI lideri
conducatorul daia se simt lezati ca nu sint ce nu sint nu tb atinsi acolo ci laudati pt
senzoriale etc isi ce mai aucred ca pot fi detaote N nu poate face sti ce face S vizionar
ghicitor in stele mama omida ANTICIPEAZAstie dianinte pe baza de legitati nu mama
omida are nevoie
Obedient
ASERVI mentalitate de sluga
In fata lumii mai smecher mindria, eu pot trai doar cu mine dupa reperel mele nu a lumii
genrozitate ? delicatete suflet astea sint bune in carti si-n discurs ca imagine nu ca
interiorizate
Dac asint incastrate ? vin pe fond nasterii intarite si exersate ? ce sa schimbi ???ca la
Martina el a indurat de faome asta s-a intiparit si n-are mila prin mine nu prin lume altii
socialul sa ma invidieze asta e esenta
Omul ca OBIECT IL foloseste cit are nevoie si-l arunca! asta e de fapt buba nu
pun pret pe uman empatie afectivitae contra intereselor burtii lor egoism de animalii iei
din fata osul ca lu martina nu imparte nic mariana baga ea in ea alaltu a fost prost
BADARAN GROSOLAN MIRLAN NECIOPLIT NEANDERTALIAN REPTILIAN
mai e unu
E adevarat ca si genu meu MI SE PERMITE ORICE II CALCIINPICIOARE ei indura ca asa isi
acopera stima de sinemindria
Fericiti cind produc lucruri fapte treba ce se vede- vs produc genereaza idei solutii
alternative posibilitati cind vad idei produse ale spiritului mintii aia e proba ca sint ceva
ceilalti lucruri palpabile asta le ridica stima de sine utililul imediat miine fie ce o fi e bine
asa sint multumit cu ce este cu oamenii car esint imi acopera nevoile simturile interesele
pasiunile energia asa mi-o ocnsum asa ma CONFIRM pe cin N se confirma producind
viziuni idei asta e aspiratia lui sa inoveze sa inventeze sa produca cu intelectul asta il face
fericit il bucura il face fericit foame de a inventa nou dea veda dincolo de vizibil ( cu ochii
mintii) de asta are nevoie sa decleze depisteze identifice nevazutul corelatiile legaturile
intelesul semnificatia
Foame de cunostinte noi intelesuri perspective sa fie pregatir ce poate fi ? nelinsitit in
nesiguranta il roade chinuie ( se simte impotent si inutil neinstare ) nevoia de

a simila nou de ale interconecta si produce nou dobindi altfel nefacut il atita ilse
proceseaza informatiile intuitive pe care le deduce genereaza intre explozii alea se leaga
conexeaza intre ele ca nu stim cum fctioneaza creierul aia il face fericit evrica cind incepe

explozia solutia noua alternaticva asa e nascut sa ife fericit asta foame are de unde sa-l
inteleaga prozaicul si cu picioarelepe pamint senzorialul care vegeteaza linsitint
bucatarind cu mintea laoaale ce frumos stralucesc in soare
A misunat dif activ neincetat robotel e extenuat si doarme el isi extenueaa toate simturile
fizice continuu
Si doaarme neintors nu are nevoei de METAFIZICI il nelinistesc nu el intelege il sperie nue
incapabil daramite sal faca fericit
stimuleaza il propulseaza si ideile au nevoie de timp sa incubeze sis a se coaca d-aia
energia inspiratia e in salturi explozii de nus e poate continuu ritmic ..pt ca
Criteriile ,aspiratiile perspectiva sint diferite
Criteriul meu dumnezeu ,ideile opera realizarile unui destept nu gura lumii nu mai sef
decit violet ...aspiratia mai bun decit mine nu Easa sint ei fericiti asa sint eu fericita eu
vreau sa le impun lor asta fac dar ei nu au nevoie nu pot nu vor n-au ce face cu asta n-au
cu cce nu prea e flatant cind ei ineleg dar ei producind mincarea esti la mina lor rabani
fizic imaginea conteaza mental de sluga asta nu l scoti pina moare ind ajunge in poz
superioara nu stie elegant delicat cu toporul nu a lor de ce vreau eu sa ii denaturez ca
sisi te bat cu experienta probbail ca eo timpenie daca tut e-ai format structurat
desavirsit la 22 in pozitia de neintelectual sa poti schimba mentalitatea asta de tehnician
mistru subordonat nu initiator inovator lider
Si complexul asta de sluga executant obedient e aia cu senzorialul urmeaza instructiunile
prescriptiile vs conducatornesubordonat ascultator nu decident N altfel! Alta cale nou
imbunatatit mulat J vezi ingienru dupa primarservil inferior obedient iti maninca toata
Personalitatea indiferent ta ca vor sa para cine scrie pe carton
Daca e firea lor e nascarea lor pctul lor tare ce i aduce la fericire cit de timpit apot fie u sa
imi imaginez opusul opusul adica insubordonarea neconformarea sa creez alternative e
nevoia mea eu nu pot altfel asa ma ridic pe mine in ochii mei ma respect ma folosesc
Te trag jos acolo la ei a-si ridice stima sa poata respira instinctual privitivismul din ei se
ridica ca uleiul
un animal injunghiat era sfisiata poate de mindrie de complexele de inferioritate
Alo bursa despre ce vorbesti ce delicatete sufleteasca ? la cine la brute nici nu inteleg
notiunea insa si eu sint cruda cu critica mea am strivit-o umilit o calcat o in picoare si ea e
categoria grea !! eu sint tintar J de ce n-am anticipat suceam cutitul in rana
De o Mitocanie Brutalitate duritate ( asa sint ei de fapt dar joaca rol de evoluati unde
trebuie inclusiv marian) se simt strivit umilitit

i-ai calacat vor sa te desfiinteze sa te

spulebere sentimentele caldura calauzirea ei n-au ce face cue le le trebuie material

cruzime grobianism? Ce n-ai vazut si dupa ce i-am zis lui marian si el a fost la fel a
inceput sa urle la mine sa nu i pese ca eu i-am zis ca-s la pamint ca toat aziua m-am
chinuit caEi nu au nevoie de afectiune pot trai linistiti singuri dupa interesele si cu ele isi
gasesc alti fraieri utili /asa e si Andrei cam asa e trendul societatii si ei se conformeaza /

si sexule un interes nu ? ma doare si inima la durut in cur si a inceput sa urle la mineam vrut sa il inlocuiesc pe el - cu lucruri superficial judecate ma invinuia ca ma
manipuladumnezeu aroganta si atotstiitoare de o prostie crasa fara bun simt cartonul i-a
dat si stiinta putinta la ea e f calr vizibil omu de rind care nus tie cit si ce nu stie astia nus intelectuali sint vinzatori in piata stiu 3 versuri si le recita de parca ar sti toata literatura
pai binenteles ca n tragem de birnet ca am copiat imreuna si am dirdit impreun a nu neam rut ochii impreuna acsa cautind ani in sir in schimb dar ce nevoie e prostii nus tiu ei
judeca dupa aparente dupa ifosele figurile si poza noastra de sigur pe sine si pretiozitate
vezi Violeta vs popa i-ar fi dat bani s-ar fi dus la ea ca de arata si avea morga de psiholog
il domina
N-am fost invatati sa avem bun simt sa tecem sa reflectam sa ne stoarcem cu judecatile
clinice tb apelat la george neaparat care e parcurusul sa fim detasati sa invatam sa ne
detasam sa oprim einundatia coplesirea ca oricum nu mai rationam Afectivii vorbesc
Sa sesizam momentul sa ne strangulam vorba sa avem o comanda eficienta la indemina
TACI Opreste-te ca nu mai sintem oricumtehniic de respiratie de detasare etc ceva tb
invatat si automaizat /si sa n-o mai luam in nume personal /un bolnav psihic saracu n-are
nimic cu noi chiar daca se leaga de noi are el boala lui
atunci capabili de judecati sintem zoin aia consta stima mea de sine ca vrea ea sa-si
demonstreze ca poate orice ..da poate mai bine decit mine sa fie mitocanca prosta
mirlanca nerecunoscatoare eu nu pot asa e asta voiamsa-i demonstrez ea n-avea minte
eu unde o aveam ??/n-am gestionat bine furia resentimentele ura si boala ei cind omu e
incoltit normal apare animalul dinel eu princ ce faceam atitam animalul n-am banuit 1
cred ca e inebunita cu bani nu mai stie pe unde sa o ia ca uita ca se rupe asa a zis ca
alea fac si ea nu si omoara cu banii pe toata lumea sot copii se afunda mai rau acu os
apt zicea altfel ca sa mai o lungim ca bnaii ca n-are cazuri acu le-o fi manipulat Razvan a
pierd contactul si o sa fie prea tirziuvin ceva legi modificari ? nus e stie ne ducem cu cpu
inainte !!
sufera de complexe d einferioritate tare se baga in seama eu fac cu altcineva i a zis lu
razvan mbi o pauza o respiratie plecat de acolo macar mental
Nu stiu cum tb sa ne invete ei sau sa ne atraga atentia se neformam automatismul
reflexul ca tunci cind incepe sa ne invadeze emotionalul sa ne oprim brusc brusc ca facem
prostii mari si noua mult si altora pe cind oprindu-ne ne salvam de la incec de la idiotenii
pe care le regretam etc e ieri nu puteam s ama opresc ? TRUFIA mindria ca si la ea de
ceagba o acuz
maica-sa si eu ca apoi sa-mi inchida telefonul lasindu-ma si mai rau decit la inceput
inainte de a vorbi ce e cu oamenii astia ?
Cecu mine de ajung in situatii de atsea : ma expun si ma las la mina lorSi ei isi vad de
interesele lor ma folosesc si cind nu le mai sint de ajutor ma runca De fapt eu cred in
ceva ce nu exista a iubi un om de dragul lui nu a intereselor pe care ti le acopera omu nue

un obiect cit iti e de folos il tii inmina sa nu se strice apoi ti-ai facut treaba si-l dai la gunoi
Sint sensoriali ei nu pot iubi in eter de dragul iubitului inefabile tb sa la acopere vreun
simt analiztor fie vizual etc tb sa fie util utilitar in ceva sa le foloseasca la ceva nu dupa
cai verzi alminteri sufra sint frustrati- foamea continua simturilor care vor sa absoarbasint pierduti confuzi nu inteleg cind e bie cume acum sint fericiti asa
..............
Nu sitem pregatite pt cunsotine pe care le asimilam fiecare dupa pteri avem pusee de
grandoare si putere ..etc plus atotputernicie pe un fond gol putere de bita asupra
psihicului pe care nu stim s-o folosim habr n-avemde efecte nu sintem curatate si ni se
declanseaza asemnarile cu viata personalaproiecti ela greu judecam subiectiv urind sau
simpatizam oricum nu detasat /
Frustrare a nu putem incepe sa profesam ranim in jur ,o facem ped esteptele crezind ca
putem gasi retete pt orice macar un picsa alini /durere de limita neputinta de nestiinta
de feedback de minciuna si,manipularea si banii far asfirsit pt a termina imposibilitatea
profesarii evolutiei prfesionale Inconstient faptului ca anatai tb sa asimilezi introiectezi
incorporezi sa se proceseze si se armonizeze internului sentiment de incapacitate
neputinta incompetenta
Proaste idioate facem rau aparenta superficialitate bani i stima de sine cind sus cind jos
Nasol ca nu stim cum cind si unde sa ne oprim sa facem o pauza sa respiramsi sa mai
cugetam lovim lovim pusee e
............
COLONHELP de facut in casa

(130 roni- in farmacii si plafare 500 gr.)

Compozitie

reteta:

Seminte de in 500 gr. /Tarite psyllium 300 gr./Chimen 70 gr./Argila- 20 gr./Patrunjel frunze
uscate

20

gr.

Oregano boabe 20 gr./Coriandru boabe 20 gr./

.......
duminica dimineata 11 ,eu singura din cauza excursiei la siab , masini
T m-a agresat cu felul lui de a fi ,din nou si iar simt nodul sau ce e in git
.
Palpitatii Tremur oarecum , mi frig un pic ,m-am speriat iar.
Bataile inimii , respiratia accelerata tinde parca sa se potoleasca
De

ce-mi

leaga
nu

de

face

asa

mine

-d'aia

ca

locuiesc

rau

imi

face-pt

intelege

cit

,de

ce

imposibil
linga
ca

dialog
el,ar

stiu

ca

incorigibil

tb

sa

fiu

mai

des

indubitabil

ii

imposibil

,de

plecata
sa

ce

se

,de

ce

inteleaga,de

ce ma ameninta-pt ca asa stie el ca are sanse de reusite si stie asa de prost

;daca ar fi avut alt ton ar fi pus altfel problema sau m-ar fi lasat pe mine s-o
reformulez

si

n-ar

fi

impus

din

start

ca

vrerea

lui

lege

in

final

sigur

as

fi

fost de acord sa-l ajut binenteles in conditiile mele adica s-o aduca pina vine
Dar .. ma saturasem sa-l educ ca oricum nu s-a lipit nimic ani si ani de cind

tot imi racesc gura ? !! (ce exemplu mai bun decit perioada din '92 mi-ar mai
trebui
cal

,am
,nici

vrut

sa-l

vraful

uit,nu

de

nu

trebuie

farfurii,nici

uitat

motivele

nici

zeroul

excursiei

barat

la

,nici

slatina

magar

,nici

nici

trauma

furtului dictionarelor + noii lui copii ca cei vechi erau slugi

He ,si ieri am citit ca ca cea mai generoasa afectiune e cea a parintelui : asta
in teorie
ce n-are el ? cit de bine spunea dl Grosu in cursul si tratatul lui de sociologie
..si nimeni n-am auzit sa explice astfel il iubesc pe omul asta ca mi-a luat din
dureri ..incepe sa mi se faca greata .Incidentul - trairea psihica a determinat una
organica senzatia voma .Cum sa fac sa nu mai mi se intimple asa ,cum oare ar
tb sa fac ?eu pe el nu-l pot schimba ,ce ar tb sa schimb la mine ? tonul ridicat
,faptul

ca

ma

sileste

,modul

idiot

in

care

pune

problema

fara

sa

tina

cont

ca

isi

va

eu nu am libertate de decizie in tot ....

I-am

explicat

doar

ca

luind

decizie

peste

capul

lui

m,

la

rindul

lui

permite sa ia si el la fel .E o lege a relatiei pe care din pacate t n-o cunoaste

.Cum poate sa-mi ceara asta ?Si daca poate atunci eu nu tb sa ma simt vinovata
ca l-am refuzat,nu ?
nu-mi

erau

sufieicente

si

stresul

cu

si

cela

cela

si

discutiile

proprietate
cu

cite

cu

masina

amestecata
altceva

,casa

dracuiala

iepurasa..In

...Cum

pot

fiecare

face

sa -i

de
zi

alaltaieri

,in

apasarea

fiecare

opresc?pe

ei

nu

zi

vine

pot

sa-i

opresc pt ca nu pot pleca de aici eu doar ar tb sa fac ceva sa nu ma mai chinui

Dar ce ?!
........
sa nu uit !
sa nu-mi mai para rau de cei 4 mil cu povestea ecologica doar auzirea,cunoasterea
teoriei

lui

face

atit

alor

a majoritatii,ci

ieri

ci

intuiesc

de
ca

la

.Am

ca asa

legiunile

asa

inteles

si

in

sintem

romane
intuiam

Are

sfarsit
educati
fisuri

dinainte

de

ca

nu

vina

mea

in asa atmosfera'
n-am
a-l

zis

ca

asculta

n-are
pe

el

,nici

si se
dar

lui

trage
atita

,atita

,nici

nu de

timp

cit

cit

eu

timp

nu pot da o alta explicatie mai buna ramine explicatia lui mai ales ca ca asa
a concluzionat tb sa moara generatiile astea iar cei ce vor veni vor face altfel
.Aici ma cam indoiesc , ca o masa din cei ce vor veni vor face altfel dar vreau
sa-l cred . Daca n-ar fi asa ne-am desfiinta ..si-n sensul asta nu uita exemplul
povestit

de

el

tatal

,copilul

si

cainele

Caree

tata

nu s-ar

aseza

in

fata

ciinelui

aparindu-si copilul
..................
Inima perfecta
Se povesteste ca intr-o zi, un tanar s-a oprit in centrul unui mare oras si a inceput sa le spuna
trecatorilor ca are cea mai frumoasa inima din lume. Nu dupa mult timp, in jurul lui s-au strans
o multime de oameni care ii admirau inima: era intr- adevar perfecta! Toti au cazut de acord ca
era cea mai frumoasa inima pe care au vazut-o vreodata
Tanarul era foarte mandru de inima lui si nu contenea sa se laude singur cu ea. Deodata, de
multime s-a apropiat un batranel. Cu glas linistit, el a rostit ca pentru sine.

- Si totusi, perfectiunea inimii lui nu se compara cu frumusetea inimii mele!

Oamenii au inceput sa-si intoarca privirile spre inima batranelului. Pana si tanarul a fost curios
sa vada inima ce indraznea sa se compare cu inima lui. Era o inima puternica, ale carei batai
ritmate se auzeau pana departe. Dar era plina de cicatrice, si erau locuri unde bucati din ea
fusesera inlocuite cu altele care nu se potriveau chiar intru totul, liniile de unire dintre bucatile
straine si inima batranului fiind sinuoase, chiar colturoase pe alocuri. Ba, mai mult, din loc in
loc lipseau bucati intregi, lasand sa se vada rani larg deschise, inca sangerande.
-Cum poate spune ca are o inima mai frumoasa? isi sopteau uimiti oamenii.
- Cred ca glumesti, spuse tanarul dupa ce a examinat atent inima batranelului. Priveste la
inima mea, este perfecta! Pe cand a ta este toata o rana, numai lacrimi si durere.
- Da, a spus bland batranul. Inima ta arata perfect, dar nu mi-as schimba niciodata inima cu a
ta. Vezi tu, fiecare cicatrice de pe inima mea reprezinta o persoana careia i-am daruit
dragostea mea: rup o bucata din inima mea si i-o dau omului de langa mine, care adesea imi
da in schimb, o bucata din inima lui, ce se potriveste in locul ramas gol in inima mea. Dar
pentru ca bucatile nu sunt masurate la milimetru, raman margini colturoase, pe care eu le
pretuiesc nespus de mult, deoarece imi amintesc de dragostea pe care am impartasit-o cu cel
de langa mine. Uneori am daruit bucati din inima mea unor oameni care nu mi-au dat nimic in
schimb, nici macar o bucatica din inima lor Acestea sunt ranile deschise din inima mea,
pentru ca a-i iubi pe cei din jurul tau implica intotdeauna un oarecare risc. Si desi aceste rani
sangereaza inca si ma dor, ele imi amintesc de dragostea pe care o am pana si pentru acesti
oameni. Cine stie, s-ar putea ca intr-o zi sa se ntoarca la mine si sa-mi umple locurile goale cu
bucati din inimile lor Intelegi, acum, dragul meu, care este adevarata frumusete a inimii? a
incheiat cu glas domol si zambet cald batranelul.
Tanarul a ramas tacut deoparte, cu obrazul scaldat in lacrimi. S-a apropiat apoi timid de
batran, a rupt o bucata din inima lui perfecta si i-a ntins-o cu maini tremurande. Batranul i-a
primit bucata si a pus-o in inima lui. A rupt, apoi, o bucata din inima brazdata de cicatrice si i-a
intins-o tanarului. Se potrivea, dar nu perfect, pentru ca marginile erau cam colturoase.
Tanarul si-a privit inima, care nu mai era perfecta, dar care acum era mai frumoasa ca
niciodata, fiindca in inima candva perfecta pulsa de-acum dragoste din inima batranului. Cei
doi s-au imbratisat, si-au zambit si au pornit impreuna la drum.
Cat de trist trebuie sa fie sa mergi pe calea vietii cu o inima intreaga in piept O inima
perfecta, dar lipsita de frumusete Inima ta cum este? O poti imparti cu altii?
--------------------------------------------------------"Treat Others As You Would Like To Be Treated." - Jesus
"Be the change you want to see in the world." - Mahatma Gandhi
Exista doua feluri de a imprastia lumina:
sa fii lumanarea sau sa fii oglinda care o reflecta - Edith Wharton

nivelul treimii proximale a v = constituie asa numita platforma orgasmica

n-am

inteles

nimic

ieri

alteratele

is

alterate

modificatele

is

normala e veghea.
Alteratele cica intra in sfera patologicului obtuzie torpoare,obnubilare si stupor
Tipuri de constiinta modificata ( cursul I.R.Tomsa )
1. Somnul
2 Visul
3 Hipnoza
4 Somnambulismul

modificate

si

Love is the answer. What you will choose ?

Inima perfecta
Se povesteste ca intr-o zi, un tanar s-a oprit in centrul unui mare oras si a inceput sa le spuna
trecatorilor ca are cea mai frumoasa inima din lume. Nu dupa mult timp, in jurul lui s-au strans
o multime de oameni care ii admirau inima: era intr- adevar perfecta! Toti au cazut de acord ca
era cea mai frumoasa inima pe care au vazut-o vreodata
Tanarul era foarte mandru de inima lui si nu contenea sa se laude singur cu ea. Deodata, de
multime s-a apropiat un batranel. Cu glas linistit, el a rostit ca pentru sine.
- Si totusi, perfectiunea inimii lui nu se compara cu frumusetea inimii mele!
Oamenii au inceput sa-si intoarca privirile spre inima batranelului. Pana si tanarul a fost curios
sa vada inima ce indraznea sa se compare cu inima lui. Era o inima puternica, ale carei batai
ritmate se auzeau pana departe. Dar era plina de cicatrice, si erau locuri unde bucati din ea
fusesera inlocuite cu altele care nu se potriveau chiar intru totul, liniile de unire dintre bucatile
straine si inima batranului fiind sinuoase, chiar colturoase pe alocuri. Ba, mai mult, din loc in
loc lipseau bucati intregi, lasand sa se vada rani larg deschise, inca sangerande.
-Cum poate spune ca are o inima mai frumoasa? isi sopteau uimiti oamenii.
- Cred ca glumesti, spuse tanarul dupa ce a examinat atent inima batranelului. Priveste la
inima mea, este perfecta! Pe cand a ta este toata o rana, numai lacrimi si durere.
- Da, a spus bland batranul. Inima ta arata perfect, dar nu mi-as schimba niciodata inima cu a
ta. Vezi tu, fiecare cicatrice de pe inima mea reprezinta o persoana careia i-am daruit
dragostea mea: rup o bucata din inima mea si i-o dau omului de langa mine, care adesea imi
da in schimb, o bucata din inima lui, ce se potriveste in locul ramas gol in inima mea. Dar
pentru ca bucatile nu sunt masurate la milimetru, raman margini colturoase, pe care eu le
pretuiesc nespus de mult, deoarece imi amintesc de dragostea pe care am impartasit-o cu cel
de langa mine. Uneori am daruit bucati din inima mea unor oameni care nu mi-au dat nimic in
schimb, nici macar o bucatica din inima lor Acestea sunt ranile deschise din inima mea,
pentru ca a-i iubi pe cei din jurul tau implica intotdeauna un oarecare risc. Si desi aceste rani
sangereaza inca si ma dor, ele imi amintesc de dragostea pe care o am pana si pentru acesti
oameni. Cine stie, s-ar putea ca intr-o zi sa se ntoarca la mine si sa-mi umple locurile goale cu
bucati din inimile lor Intelegi, acum, dragul meu, care este adevarata frumusete a inimii? a
incheiat cu glas domol si zambet cald batranelul.
Tanarul a ramas tacut deoparte, cu obrazul scaldat in lacrimi. S-a apropiat apoi timid de
batran, a rupt o bucata din inima lui perfecta si i-a ntins-o cu maini tremurande. Batranul i-a
primit bucata si a pus-o in inima lui. A rupt, apoi, o bucata din inima brazdata de cicatrice si i-a
intins-o tanarului. Se potrivea, dar nu perfect, pentru ca marginile erau cam colturoase.
Tanarul si-a privit inima, care nu mai era perfecta, dar care acum era mai frumoasa ca
niciodata, fiindca in inima candva perfecta pulsa de-acum dragoste din inima batranului. Cei
doi s-au imbratisat, si-au zambit si au pornit impreuna la drum.
Cat de trist trebuie sa fie sa mergi pe calea vietii cu o inima intreaga in piept O inima
perfecta, dar lipsita de frumusete Inima ta cum este? O poti imparti cu altii?

--------------------------------------------------------"Treat Others As You Would Like To Be Treated." - Jesus

"Be the change you want to see in the world." - Mahatma Gandhi
Love is the answer. What you will choose ?

Se bazeaza pe faptele in sine pe intelesuri dincolo de fapte legatura dintre ele ce se

ascunde intreg linii esentiale modelul paternul algoritmulsensul evenimentelor directia in
care curgfinalitatile probabile percepe in termenii modelelor tendinta de a naticipa
Atentia canalizata spre specificul mediului ce exista aici si acum concret abstract
particular /general specific /??

Pune accent peconexiunile intre informatii

Observa, cauta, se bucura natura evidenta a lucrurilor
Se bucura de clipa prezenta (placerea fizica ca au simturile treze in orice clipa) Sint
atrasi de clipa ce va veni,ratind adesea bucuriile prezentului
Previzibil, pas cu pas metodic, batatorit din proprie experienta prefera sa stiec ei asteapta
rigizi cantonati
Se incred in experienta proprie personala se incred in deudctiile si inspiratiile lor
Realitatea e previzibila pentru ei
Ii place sa utilizeze si desavirseasca tehnici deprinse moduri le incercate sa le aplice
Sarcini rutiniere le place cu detalii concrete( fapte)
Le plac lucruile noi doar daca au apliatie utilitara ,practica
Vad si accepta lucruile asa cum sint ele
Ce este ? tind s aleag soluii standard care au dat rezultate n trecut.
Se focalizeaza asupra realitatilor starea de fapt

Realisti cu picioarele pe pamint utilitari

pragmatici
Material, palpabil tangibil accesibil simturi5
Asta e

prezentificarea? Ancorarea in realitatea in defasurare? Acum aici in momentul

acesta
Traieste ancorat in realitatea cotidiana in desfasurare , radar absoarbe acurat informatia
toata din jur vizual, auditiv etc prin cele 5 simturi ce pot vedea simti auzi
Simt observatie f ascutit ,simt comun-practic
capacitile de Prezentificare ale senzorialitatii aici si acum?! Timpullor referential este
prezentul?? ( laSP)
Concentreaza bine aici si acum maximal( o singura sarcina)
Alerta continua simturilor (senzoriale)
Copacul -padurea
Detalii parti componente, amanunte, exemple dovezi, probe inscrisuri
tangibil
Culegerea datelor ii tine tit de ocupati incit nu mai reuseste sa aiba perspectiva larga
Perspectiva apropiata si imediata oferita de 5
Memorie buna a detaliilor N pricep bine la interpretarea faptelor decelarea subtilitati
Insusiri existente
Ia lucrurile asa cum sint
Conservatori, traditionalist pastrarea staus-quo
Conformist se conformeaza reguli, indicatii
Concret specific literal figurat
aplicat
Practici, prozaici, utilitar, functional, intrebuintari
Repetitiv, rutinier, metode standard verificate

Sigur, precaut, dovedit,probat, verificat, cai batatorite, urmeaza modul incetatenit,tipicul

Experienta proprie
Tangibil, lucruri,fapte
Se ncred n ceea ce este sigur i concret.
Le plac ideile noi doar dac acestea au aplicaii practice.
Apreciaz realismul i judecata sntoas.
Le place s utilizeze i s desvreasc tehnicile deprinse.
Au tendina de a fi specifici i literali; ofer descrieri detaliate.
Prezint informaiile ntr-o manier pas-cu-pas.
Sunt orientai spre prezent.
Se bazeaza pe intelesuri, relatii si posibilitatile bazate pe fapte decit pe faptelein
sine
Observa natura ascunsa dincolo de aparent ,vizibil
E fericit cind inoveaza imagineza genereaza noul, produce noi idei
Imprevizibil flexibil inspiratie deductie spontan aleatoriu adaptabil
Se pregateste e nelinistit pt ce va veni consecinte, semnificatii implicatii ,anticipeze
evenimentle incitat sa descopere singur experimental improvizeaza noul
Cauta sa faca lucrurile in alt mod,se plictisesc usor dupa ce stapineasc o tehnica
Le place noulpur si simplu nu i intereseaza aplicatia de dragul noutatii
Sarcini creative ii atrag ii obossc si epuizeaza rutinierul-posturi strategice
Lucrurile cum pot fi noi sa genereze sa creeze imbunatatiri utilitati
Asociatii (relatii)
Inventiv original creativ
Pas cu pas Vs Lucreaza in explozii de energie?
concentreaz pe semnificaia faptelor, a relaiilor ntre evenimente i asupra posibilelor
viitoare evenimente care pot fi imaginate plecnd de la aceste fapte.
Tind catre a dezvolta mai degrabsoluii noi, originale, dect s foloseasc ceva ce au
experimentat anterior.
Realitatea e imprevizibila si incearca sa antici peze pentrua fi pregatiti pentru ce
urmeaza ???
A schimba, imbunatati, perfectiona, modifica
Lucrurile asa cum pot fi inbunatatire innoire Intrevad imbunatatiri
Ce ar putea fi previziuni viziuni asociatii
Interrelatii asociatii
au puin contact cu realitatea practic. Sunt vizionari, viseaz cu ochii deschii au puin
contact cu realitatea practic.
Sunt vizionari, viseaz cu ochii deschii
Distras repede ??
Se focalizeaza asupra posibilitatilor

Imaterial ideatic accesibil al 6 ea simtgindul inefabil? Absorbiti de desfasurarile in

derulare
Vad Idei,Ochii mintii Idealisti cu capul in nori
Traieste in minte,absorbit de conexiuni,desfasura,a vedea ce inseamna si uneori nu vede
nimic in jur cu cele 5 simturi alerta continua pentru a intrevedea a fi pregatit pt viitor ce
va urma tendintele urmatoare ce se intrevede profileaza

Viitor /Prezent

Tiparul generalEsenta lucrurilor,Linii directoare, cai principale

Schema

generala,tabloul,intregul

sensul

lorr,relatiile,legaturile

realitatii

explicite

senzorialului avedea ce este in spatele,intrevedea intentii, anticipa desfasurarea sensul

fluxul lucrurilor
Intreg,ansamblu, tabloul perspectiva larga
Derularea scenariilor intratit ii captiveaza... incit nu mai vad nimic in jur
Creativ , inovativInsusiri noi, absorb posibile
Noul schimbarea
nonconformist
abstract
posibilitati, probabilitati,alternative
Teoretic Ideatic
Se ncred n inspiraie i n deducie.
Creatie,inovatieLe plac ideile i conceptele noi, pur i simplu de dragul noutii.
Intangibil,idei,conexiuni,anticipari /Temerari, initiatori deschizatori de drumuri?
speculatii, alternative scenarii desfasurari
Apreciaz imaginaia i inovaia.
Le place s nvee noi tehnici; se plictisesc uor dup ce stpnesc o tehnic.
Au tendina de a fi generali i figurativi; folosesc metaforele i analogiile./Prezint
informaiile n salturi, ntr-o manier haotic.Sunt orientai spre viitor./

.....................
Sa faceti ceea ce sinteti Functiile tipului Ierarhia functiilor

ne completam Personalit devenim mai eficienti

si capabili

Daca in decursul vietii dv ati avut parte de o buna dezv a tipului ar tb Abilitati ( desi necesita mai multa
supraveghere tb folosite pe termen scurt) dupa 50 de ani ar tb sa va puteti utiliza toate 4 fctiile apelind la
cea mai potrivita pt fiec situatie
3si a 4a ofera ( controleaza un domeniu mai larg de
A nega adevarata natura
Pr,a nu va bucura de rolul care va e :D predestinat solicitat ??pg 92 din cauza mentalitatii epocii grupului
presiunii ( ptsa fiti ceea ce nu sinteti ajungeti sa va negati si piedeti contactul cu adevaratele abilitati sa
aveti parere eronat despre propria competenta) sociale formata din senzoriali extraverti judicativi eventual
si rationaliasta e idealul societ ? azi viteza aparenta bifat n vf nasului?? Sa dai bine
in dezv 3a si 4a completam personalitatea /devenim exacta a adevaratei lor firi eficienti mai capabili ( noua
faza de dezv a tipului din 4)-reconsidera valorile si modifica prioritatile /88
Fiec individ progreseaza totusi cu viteza lui specifica
Fiti dv insiva /aratati firea dv naturala prindeti curaj pt o viata productiva si plina de impliniri intelegerea
Erica mereu roasa de indoiala de sine indiferenta independenta contrasa neexpansiv
Daca e falsificarea tipului confuzi si ambivalenti cu indoala de sine ineficienti incompetenti frustrati
nefericiti
identificarea tipului experienta eliberatoare- vulnerabil fata de asteptarile din jur/rezistenta lorpresiunea
sociala deformeaza
Confuzia poate afecta nu doar profesia ci toate aspectele vietii de adult
Incurajarea din copilarie duce in timp la consolidarea in timp a toate cele 3/d!!!!!!!!!pg 91
A se simti in largul lor sau /a nu se simti parinti copii diferiti
Maj adulti se vor comporta exact ca in copilarie/ daca au/n-au fost incuraj sa-si dezvolte D-ok exceleaza
daca da confuzi nesiguri nefericiti nevalorizati
calit vietii rea-le vine greu sa-si arate Personalitate si-o inabusa ( urmeaza un script social acceptat al
epocii modelul de succes) nu se vad atuurile ,eforturile neobservate minimizate,deridere)
in fata rezistentei si lipsei de intelegere prescriptiilorimpunerilor constringerilor cu picioarele pe pamint
/cu cap in nori pragmatic idealist utopic fantezist impersonal rece rzultaat reusita/empatic de ajutor cald
indatoritor a placea afi acceptat fraier
-daca nu are loc incurajarea pt pctele tari
Perceptii si predilectii - pina la 2 ar tb sa devenim experti in utilizarea D si A la o buna dezv a tip ( ne
bizuim pe ele ,ne incredem in ele, ele lucreaza bine pt noi)
-Pctul in care va gasiti in dezv Tipului dv graficul (Cum? Examinind preocuparile si atitudinile curente
preferabil in afra slujbei pt ca e mai probabil sa faci si sa fii (esti) ceea ce doresti ) sa intelegi ce fctie
dezvolti in acst moment
S/N si T?F denumite functii innascute (in acceptia MBTI )
Toate cele 4 fctii sint utilizate de un individ cu precizarea fiecare intr-o anumita masura (frecventa,usurinta,
cu rezultate,de la sine..etc)

Ceea ce le diferentiaza e faptul ca automat una ( prima) intra in fctiune mai frecvent,asigura usurinta succes
satisfactie , alta mai ptuin des ca prima ..a treia mai rar si a patra destul de rar ( rezultind oboseala epuizare
stres, stingacie,putin succes exceleazaetc)si pe unee le folosim mai unele unele sint mai puternice
Aceasta ordonare descrescatoare fctie de taria ,frecventa,succesul etc asigurat e numare scopuri si prioritati
(valori ) diferite de ale opusului sau de ex ginditorul dorinta de reusi afectivul de a armonie acceptat placa
senzorialul de a pastra lucrurile asa cum sint de a schimba realul-posibilul de trai prezentul de a fi pregatit pt ce vine)
,actiune/speculatie productie de alternative ( aface / aimagina gindi actional/ideatic-scenarist (a actiona /
practici /teoretici
real/imaginar , unsg lucru odatasitematic pas cu pas-spectru mai larg si mai difuz ( retin mai degraba intregul decit componentele)
ansamblu tipar esential informati nu asa precis si masurat detaliu /ansamblu obedinet/supusconformist,nou schimbare altfelmai buna
alta calenoi posibilitati de a imbunatati simt imediat ce imbunatatiri si incep sas-i imagineze cum ar tb a fi utilintuitivulita ierarhia
functiilor e innascuta simurim cu ea Prezent/viitor implicatii ale faptesi sabloane generale/fapte insine/partcularspecific
///memoriaexperientainstructiuni le urmeaza intocmi
Ca sa masori exact cimpul atentiei tb focalizat mai ingust vezi detaliul cind cimpul se largeste vezi panoramic taboul,contururile

-ce asigura a treia fctie? Profunzime satisfactie randament

-posib de a APELA la toate preferintele (cind ai nevoie de ele consolidarea fctii)daca benefiezi de o buna
dezv a Tip( fctiile si valorile fundamentale ale Personalit proprii-corespondente fiecarei c fctiie
Dominanta e atit de puternica incit influenteaza si deciziile ulterioare /182 ??????
Oamenii utiliz intr-o anumita masura toate cele 4 fctii ale tipului insa pt fiecare om( tip) una este mai
dezvoltata porneste automat raspunde prima la solicitarea mediului orienteaza ( ne indruma) ..D e atuul
nostru e innascut si exersat asigura eficienta ,usurinta succesul si puterea forta individuului este ceea ce
nuim in mod curent pctul forte nucleul personalit poate fi o fctie de acumul sau de decizie
comandant,pilotul navei-cea mai importanta caracteristica a tipului respectiv
Imediat dupa ca forta ca putere cu rol esential( siea ) e auxiliara care echilibreaza
La extrovert dominanta e evidenta indivib sa dul e pus in valoare la introvert dominanta e ascunsa individul
tb stie sa se promoveze / sa-si arate cel mai mare atuu cea mai mare calitate pe care o detine
- Fctionarea normala D intre 6-12, Aintre 12 si 24 si prin exersare si incurajare apare si constelatia
abilitatilor adiacente/corespunz Dominantei auxiliarei individul capata increderemface usor ,in
sine/ are succes Acestea doua nu se schimba dea lgul vietii /Sint esenta tipului tb cunoscute si opusul lor sint vulnerabiit
noastre
Ordinea lor se numeste ierrhie
Pt fiec individ (tip de personalit) exista o sg fctie dominanta si o sg auxcare nu se schimba ne nastem si
murim cu ea
-functia dominanta se refera intodeauna la un alt proeces decit auxialiara ( din cele doua)
-daca dominanta e folosita in exterior auxiliara e folosita in interior si invers -De-a lgul vietii se dezv abilit
legate de dominanta si a se diferentiaza ..
RECADRAREA
Recadrarea ESTE unul dintre cele mai puternice si rapide unelte de schimbare dezvoltate Pana ACUM in
NLP. De cele mai multe Emisiuni Ori Functioneaza instantanee, schimbarea cadrului principiile si
rearanjarea
hartii
mentale,
avand
impact
major
asupra
ONU
comportamentelor.
Inainte sa definim Cuvantul "recadrare" e nevoie sa intelegem ce inseamna "Cadru" Sau
"incadrare". Conceptul de "Cadru" sine refera la ONU Punct de vedere DIN Prisma caruia vedem Lumea,
nascut DIN experientele personale Sau DIN cele DIN jurul Nostru.Experienta in sine Nu sunt NICI sens
ONU. Ea exista pur si simplu. Noi ii oferim ONU sens, n functie de convingeri, Valori si in functie de
lucrurile de ngrijire ne plac Sau Nu ne plac. Cu Alte Cuvinte reprezinta insemnatatea PE grij o oferim
evenimentului n sine. CAND o persoana sunt o Experienta de ngrijire Nu-i loc, ce ii asezare Nu e de
FAPT EI raspunsul fata de Experienta respectiva.Nu e nimic Cu gresit in legatura cu anumite cadre de
ngrijire PE le folosim n diferite situatii, cu exceptia cazului CAND respectivul Cadru ne provoaca
suferinta si neplaceri.
Modul Nostru de o Change raspunsul e sa intelegem ca raspunsul la sine Nu e bazat PE CEEA CE SE
intampla in Experienta senzoriala, el e bazat PE Interpretarea PE grij barajul o.
"Un Semnal sunt doar sens version cadrul Sau contextul in ingrijire Il percepem". Anthony Robbins
Avem tendinta sa incadram lucrurile PE Baza modului n ngrijirea le-am perceput n trecut. De multe
Emisiuni Ori, schimband standardele obisnuite de percepie, crema de mai multe Emisiuni optiuni for Via a
Noastr. Daca privim ACEA situatie DIN ALT Punct de vedere, ne putem Change Modul n ngrijire
reactionam in viata. Ne putem Change reprezentarea Sau perceptia in legatura cu orice si instantanee, ne

putem Change starile, comportamentele si actiunile. La Interkultureller Austausch www.grenzenlos.or.at

Lucru SE refera recadrarea. Recadrare ESTE Arta si Stiinta de un aranja Cuvinte si Actiuni, n scopul de a
modifi Perspectiva Corina Sau o altei persons Intr-o anumita situatie, cu intentia de o iniiativ o schimbare
n comportament.

"Viata Nu e CEVA static. Singurii Oameni de ngrijire Nu SE razgandesc statusul de ceva vreme CEI cu
mintea Dusa, CEI DIN ospicii, CEI de ngrijire Nu pot si ICE n cimitir. " Everett Dirkren
Cum putem folosi Recadrarea?
Mintea Noastra e de multe Emisiuni Ori bombardata cu ganduri negative, cu imagini si lucruri de
ngrijire ni s-ar putea intampla si SUTE de ngrijire motiv ne trag inapoi DIN CEEA CE vrem sa
facem. PART interesanta e ca 80-90% dintre lucrurile for de ngrijire ne facem griji Nu SE VOR intampla
niciodata.
La FEL spunea si Mark Twain " SUNT ACUM UN OM Batran si am cunoscut EXTREM de multe
Emisiuni Probleme, Insa majoritatea dintre elemente nu mi s-au intamplat vreodata ".
Nu avem puterea sa schimbam evenimentele, CEEA CE Insa putem sa le e fata punem Intr-ONU
Cadru convenabil noua.Suntem Liberi sa ne schimbam orice Gand vrem Intr-unul mai Pozitiv. Daca am
fata ASTA cu fiecare gand, statusul de ceva vreme Sanse mari ca viata sa treaca PE Langa noi, n Schimb
putem sa ne ocupam de ngrijirea cele NE producie cu Adevarat ONU disconfort.
Daca iti VEI Lua Timpul Necesar, n TIMP CE citesti Interkultureller Austausch
www.grenzenlos.or.at Articol n continuare, iti da seama de VEI cadrele PE ngrijire le folosesti in mod
obisnuit si in Acelasi Timp, VEI obtine Altele noi. Imagineaza-ti Ultima date CAND aveai o Intalnire, IAR
respectiva persoana o intarziat. Cadru ce ai folosit? Ai CONSIDERA CA AR FI o lips de respect?Sau
poate te-ai gandit ca i sa intamplat CEVA? Cadru ce folosesti CAND AI de-o fata cu o despartire? Intri n
depresie? Sau mai degraba o consideri o lectie de viata? Grij e viziunea ta Despre tax de impozite si? Ai
Mereu cap ONU n GAT CAND SA Mergi platesti impozitul si facturile? La moment, ne DAT cineva mi-a
spus: "! Iti doresc sa platesti impozit pisica mai mult"!? "! Da, deoarece cu cat platesti mai mult impozit, cu
Atat ai si tu mai multe bani" "poftim"
Opreste-te si aminteste ONU TIMP-ti Alte situatii DIN trecut, gandeste-te ce ai alta varianta mai
avut wireless la momentul respec si intreaba-te cum te-ar fi putut influenta? Ce se holbeze ai avut wireless
si cum te-ai comportat fi? I-ati Timpul de ingrijire ai nevoie, Pune-ti experientele Intr-o alta Lumina si fii
atent la schimbari!
Recadrarea presupune schimbarea felului n ngrijirea percepi ONU Eveniment, including
schimbarea sensului. CAND SE modifi perceptia, reactiile si comportamentul SE VOR modifi si
elemente. Recadrarea principiul Limbaj iti permite sa VEZI cuvintele Intr-ONU mod diferit si ASTA
transformare semnificatiile.
Exista 3 tipuri principale de recadrare:
1.

Recadrarea contextului

Intelesul oricarui comportament sau eveniment exista numai in raport cu contextul in care are loc.
Fiecare comportament este util sau adecvat intr-un anume context. Cand auzi pe cineva folosind
sintagme de genul: Sunt prea sau Acea persoana e prea, persoana respectiva se plange
pentru ca a plasat acel comportament intr-un context care o dezavantajeaza. Poti recadra
afirmatia punand intrebarea: In ce context acest comportament ar avea valoare?

Exemple
Sunt de-a dreptul obsedat de toate detaliile minore.
Recadrare: Esti un perfectionist, nu-i asa?
Sunt mult prea incapatanat.
Recadrare: Sunt convins ca asta iti e de folos cand iti aperi punctele de vedere.
Sotul meu lucreaza toata ziua, nu mai avem timp de nimic.
Recadrare: Cu siguranta ii vei fi recunoscatoare cand vei primi masina pe care ti-o doresti.
Mereu aman lucrurile si nu le duc la bun sfarsit.
Recadrare: Asta e un avantaj pentru tine, mai ales atunci cand te-ai lasat de fumat si totusi vrei
sa iti aprinzi o tigara.
2.

Recadrarea continutului

Aceasta se foloseste cand cuiva nu-i place felul in care reactioneaza la o situatie, atunci cand
persoana isi vede reactia ca pe o gresala sau ca pe un dezavantaj. Pentru a recadra puneti
urmatoarele intrebari: In ce cadru ar fi lucrul acesta pozitiv sau ar deveni o resura?,
Care e intentia pozitiva in acest comportament?.

Exemple
Ma enervez cand seful sta in spatele meu, cand lucrez.
Recadrare: Este posibil ca el sa vrea sa ma ajute si nu stie alta modalitate prin care sa isi ofere
sprijinul.
Am fost nevoit sa cumpar o masina mai mica.
Recadrare: Perfect! Vei economisi un sac de bani cu consumul de benzina.
Sotia mea vorbeste intr-una! Niciodata nu se opreste.
Recadrare: Cu siguranta are multe cunostinte si lucuri inteligente de spus.
Nu suport soneria dimineata.
Recadrare: Intotdeauna ea te ajuta sa ajungi la timp la servici.
3.

Recadrarea semnificatiei

Prin aceasta modalitate se cauta interpretari posibile ale unui anumit comportament nedorit sau
deranjant. Gandeste-te la o persoana pe care nu o prea ai la suflet, la unele comportamente ale
ei care te deranjeaza. Pentru a recadra intrebarile specifice sunt: Ce crezi ca o determina pe
aceasta persoana sa (re)actioneze astfel?, Care este nevoia din spatele comportamentului
acestui om?. Raspunsurile nu le poti afla decat tu singur.

ALTE EXEMPLE
Abiliatea ta de a recadra situatii si evenimente se va dezvolta pe masura ce iti maresti atentia
asupra acestui aspect. Recadrarea nu se refera doar la a schimba gandurile si perceptiile
evenimentelor. Recadrarea e bazata pe creativitate, pe dezvoltarea de noi optiuni si solutii,
ea sparge bariere si demonteaza credinte inutile.
Sunt recunoscator statului pentru impozitele si taxele pe care le platesc, pentru ca
inseamnaca sunt angajat.
Ma simt bine cand am rufe de spalat si calcat, pentru ca inseamna ca am haine de
imbracat.
Ma bucur ca sotul meu ajunge tarziu acasa, pentru ca inseamna ca doarme cu mine si
nu cu altcineva.
Iti recomand sa citesti si acest articol in care vei afla cum recadrarea poate lua forme
surprinzatoare: Descopera calitatea defectului tau!

NLP a inceput prin studiul excelentei umane, adica studiul unor persoane care excelau in
anumite domenii si care aveau succes. Ce cadre crezi ca folosesc oamenii care au succes? Ce-i
fac sa mearga mai departe cand nu reusesc ce isi propun? Unul din principiile NLP afirma
ca Nu exista esec, exista numai feedback. La fel credea si Thomas Edison, care a esuat
de 1000 de ori pana sa inventeze becul, afirmand intr-un interviu ca Nu am esuat, am gasit
1000 de moduri care nu functioneaza. Asta inseamna arta recadrarii.
Un alt exemplu remarcabil vine din partea unui general al armatei americane din al doilea
Razboi Mondial, Gen. Oliver P. Smith, in timpul unei lupte cu o divizie chineza. Armata lui era mai
putin numeroasa decat cea a inamicilor si in timp ce erau incoltiti acesta le-a ordonat: Nu ne
retragem, doar inaintam in alta directie! Ce idee geniala! Un mod subtil de a-si pastra calmul.
In curtea unei manastiri doi calugari povesteau. Unul il intreaba pe celalalt la un moment dat:
Ce parere ai, e pacat sa fumez in timp ce ma rog? Nu stiu ce sa zic, de ce nu intrebi preotul? .
Zis si facut. Calugarul merge la preot si il intreaba: Sfintia ta, pot sa fumez in timp ce ma rog?
Dar preotul spune: Nu, fiule nu se poate. E o lipsa de respect adusa lui Dumnezeu. Dupa
cateva zile cei doi calugari se intalnesc din nou pe cararile manastirii. Stand pe banca unul isi
aprinde o tigara. Celalalt mirat ii spune Preotul mi-a spus ca nu e voie sa fumez pentru ca e o
lipsa de respect! Calugarul trase un fum din tigara si spuse: Acum am fost la preot si l-am
intrebat daca am voie sa ma rog in timp ce fumez.
Arta recadrarii e perfect evidentiata in filmul La vita e bella (Life is good), o
reprezentare de exceptie, in care este prezentata o familie de evrei captiva intr-un lagar de
concentrare in timpul celui de-al 2-lea razboi mondial. Tatal, Guido (Roberto Benigni) un personaj
incantator, pune intreaga scena din interiorul lagarului intr-o alta lumina, sub forma unui joc de
lupte intre echipe, astfel incat fiul sau, Giosue (Giorgio Cantarini), de numai cativa anisori, sa nu
fie afectat de cruzimea si efectele situatiei.
Recadrarea este un proces natural care are loc la fiecare experienta de care avem parte.
Indiferent ca suntem constienti sau nu, privim experientele si evenimentele prin unul din cadrele
specifice hartii noastre mentale.Fii atent la cadrele pe care le folosesti, experimenteaza fiecare

parte cu noi optiuni si alege variantele care ti se potrivesc cel mai bine. In acelasi timp lasa-ti
curiozitatea sa patrunda dincolo de limite si lasa-te surprins de alegerile tale Modelele si
teoriile explicative ale personalitatii permit elaborarea unor directii
de actiune n selectia resursei umane destinate mediului militar, acest fapt
reprezentnd fundamentul stiintific al demersurilor initiate.
ah, si, doamnelor, nu ati aflat inca?! Caloriile sunt acele mici fiinte care se furiseaza
in garderoba dumneavoastra si va modifica hainele, facandu-le mai mici, in timp ce
dumneavoastra dormiti linistite

Horatiu Uifalean, NLP Practitioner

Curs III
Instrumentele evalurii

Sunt multe tipuri de instrumente pe care clinicienii le folosesc. Orice instrument trebuie s ofere
informaii valide i de ndejde.
Cum strnge un clinician attea informaii?
Majoritatea lor sunt strnse ntr-un interviu iniial, cnd clinicianul si cunoate clientul. Interviul poate fi
nestructurat, cu doar cteva ntrebari deschise. Sau interviul poate fi structurat avnd un set de ntrebari care
sunt adresate fiecrui client. Terapeutul va asculta rspunsurile clientului i modul n care acesta rspunde, dac
clientul ezit cnd vorbete despre cstorie, dac evit s vorbeasc despre butur, dac pare trist cnd vorbete
despre carier, pentru a obine indicatori nonverbali despre ceea ce-l deranjeaz pe client.
Clinicianul poate chestiona membrii familiei clientului pentru informaii referitoare la probleme
psihologice ale familiei din trecut sau chiar ale pacientului sau despre simptomele actuale ale pacientului.
Informaiile din partea familiei sunt importante dac clientul este un copil sau un adult care nu-i poate exprima
simptomele.
Clinicienii au mai multe seturi de teste care-i ajut n strngerea informaiilor de la clieni. Vom defini 2
criterii importante n evaluarea calitii oricrui test, validitate i fiabilitate.
Validitatea
Dac administrezi un test care s determine problemele unui client, trebuie s fii sigur c este valid i
msoar exact ceea ce trebuie s msoare.
Validitatea de coninut evalueaz aspectele importante ale unui fenomen pe care afirm c le msoar. De
exemplu, dac n msurarea anxietii testele ar include doar ntrebari legate de simptomele fizice de anxietate
(nervozitate, nelinite, distres stomacal, bti rapide ale inimii) i nici un simptom cognitiv de anxietate (reineri
fa de viitor, anticiparea unor evenimente negative), am putea s punem la ndoiala buna msurare a anxietii.
Validitatea concomitent reprezint modul n care un test ofer aceleai rezultate ca i un alt instrument de

msurare al acelorai comportamente, triri sau gnduri. Rezultatele obinute la chestionarele pe anxietate ar
trebui s aib legtur cu informaiile obinute de la membrii familiei sau prieteni despre nivelul tipic de
anxietate. Aceste informaii pot s nu fie n ntregime valide sau exacte, deci acesta nu este un standard fa de
care se poate verifica chestionarul. Cu toate acestea, noiunea de validitate concomitent implic un instrument
nou care ofer rezultate similare cu alte instrumente stabilite.
Un test care are o validitate predictiv este bun n prezicere despre modul n care o persoan va gndi, aciona
sau gndi n viitor. Msurarea anxietii are o validitate predictiv dac prezice n mod corect modul n care
oamenii vor aciona cnd se vor confrunta cu factori stresori n viitor.
Fidelitatea
Fidelitatea este un indicator care arat consistena unui test. Ca i validitatea sunt mai multe tipuri de
fidelitatea. Retestarea este modul n care se arat consistena rezultatelor de-a lungul timpului. Dac un test
msoar caracteristici de durat ale unei persoane, atunci rezultatele obinute ar trebui s fie similare cu cele
obinute n alte perioade diferite de timp.
Cnd oameni dau acelai test a doua oar pot s-i aminteasc rspunsurile i s ncerce s le repete din
nou. De aceea, cercettorii vor face 2 sau mai multe forme ale unui test. Cnd rspunsurile la aceste forme
diferite de test sunt similare, aceste teste sunt considerate ca avnd o form alternativ. n acelai fel, cercettorul
poate mparti un test n dou sau mai multe pri pentru a determina dac rspunsurile din prima parte sunt
similare cu cele dintr-o alt parte a testului. Cnd rspunsurile sunt similare n diferite pri ale testului avem de-a
face cu teste fidelitatea intern.
Pe fondul determinrii calitii unui test, s trecem n revist mai multe tipuri de teste folosite n procesul
de evaluare.
Testele biologice pot oferi informaii cruciale despre pacieni i sunt unelte de cercetare folositoare. n
practica clinic, scanrile craniale i testele de snge sunt folosite s determine dac un pacient are o ran pe
creier sau o tumoare sau o boal care poate fi detectat n snge (diabetul), care pot contribui la simptomele sale
psihologice. Cercettorii folosesc aceste scanri i teste de snge pentru a cuta diferenele biochimice, diferene
n activitatea creierului sau structura dintre oameni sufer de o tulburare i cei care nu sufer de nici o tulburare.
Aceste studii ne vor spune suficiente lucruri biologia tulburrilor psihologice pentru care se vor face teste valide
i fiabile n viitor.
ntr-adevr, att tehnologia ct i ntelegerea biologiei tulburrilor avanseaz att de rapid astfel nct vor
deveni tehnici biologice pentru evaluarea i diagnosticarea tulburrilor n viitorul apropiat. S vedem care sunt
tehnologiile existente i ce ne pot spune acum. Ne vom opri atenia asupra scanrii creierului pentru c aceast
tehnologie ofer cteva dintre cele mai noi descoperiri n cercetarea biologic a tulburrilor psihologice.
Tomografia compterizat (CT) este o form mai evoluat a razelor X. n CT, raze X nguste trec prin
capul persoanei ntr-o singur direcie din mai multe unghiuri. Cantitatea de radiaii absorbite de fiecare raz este
msurat, iar din aceste msurtori un program de calculator poate construi o imagine care arat ca i o felie,
bucat din creier. Prin luarea mai multor buci din creier, calculatorul poate reconstitui o imagine
tridimensional, artnd structurile majore ale creierului. O CT poate arta rni craniene, tumori i anomalii
structurale. Cele dou limite ale tehnologiei CT sunt c pacienii sunt expui razelor X, care pot fi duntoare i
c ofer doar o imagine a structurii creierului, dect o imagine a activitii acestuia.
Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) ofer o imagine a activitii creierului. PET presupune
injectarea pacientului cu un izotop radioactiv care nu este duntor- fluorodexyglucoza (FDG). Aceasta este o
substan care circul prin sngele din creier. Scanarea PET poate fi folosit pentru a arta diferene la nivelurile
activitii ale unor zone ale creierului dintre oameni care sufer de o tulburare psihologic i alii care nu.
Rezonana magnetic (MRI) este cea mai nou tehnic de vizualizare a creierului i are mai multe

avantaje ca i PET sau CT. Nu cere expunerea pacientului la o form de radiaie sau injectare cu radio izotopi.
Este sigur pentru a fi folosit n mod repetat la un pacient. Ofer imagini mai fine i mai detaliate ale creierului
dect celelalte tehnologii i se poate vedea creierul din orice unghi. Ofer imagini despre activitatea i
funcionarea creierului.
Alte 2 teste sunt uneori folosite pentru a nregistra activitatea creierului- electrocefalograma (EEG) i
poteialul legat de evenimente (ERP). EEG este un grafic a activitii electrice a creierului, nregistrat de
electrozi plasai pe suprafaa scalpului. Hans Berger, un psihiatru german, a fcut un test EEG n 1924. A
identificat diferite modele a activitii EEG pe care le-a numit alpha, beta, theta i delta i care difer n
frecven i amplitudine. Aceste diferite modele sunt corelate cu comportamentul uman. Cnd te trezeti n mod
normal, activitatea EEG alterneaz ntre activitatea alpha i beta. Activitatea theta are loc cnd eti somnoros iar
activitatea delta apare n timpul somnului cu vise. EEG a fost folositoare n studiul oamenilor cu tulburri de
somn care adesea i-au manifestat anomaliile n activitatea EEG i celor cu epilepsie , o tulburare care se
manifest prin reacii electrice ale corpului n creier.
ERP este o component a activitii EEG care este smuls n activitatea mental. Cnd o persoan are un
gnd sau simte ceva n mediu, are loc o activitate electric asociat cu o activitate mental. Expunnd o persoan
la un ecran n timpul nregistrarii activitii creierului cu EEG, un cercettor poate examina natura activitii
electrice asociat cu stimulul. ERP este folosit pentru a diagnostica dificultile de atenie ale copiilor care pot
suferi de aceast tulburare.
Astfel, CT, PET, MRI, EEG i ERP sunt folosite s investigheze diferenele structurale i funcionale ntre
activitatea creierului unei persoane care sufer de o tulburare i alta care nu sufer de o tulburare. Aceste
tehnologii pot fi uneori folosite pentru a identifica anomalii ca i o tumoare sau atrofie sever a creierului unui
pacient. Dar nu putem folosi aceste tehnologii nca pentru a diagnostica tulburri psihologice specifice, deoarece
nu ntelegem aspectele biologice ale acestor tulburri.
Testele neuropsihologice
Dac exist anumite probleme neurologice care-l afecteaz pe pacient, clinicianul poate folosi teste
creion-hrtie pentru a putea detecta deficite cognitive sau motorii, ca i o problem de atenie sau tendina de a
ignora obiecte din cmpul vizual.
Alte teste au fost formulate mult mai larg pentru a putea identifica i tipul de probleme pe care un client l
are cu creierul. Dou dintre cele mai populare sunt Halstead-Reitan (Reitan&Davidson, 1974) i Luria-Nebraska
(Luria, 1973). Aceste seturi conin mai multe teste care ofer informaii specifice despre funcionarea mai multor
zone, precum concentrarea, dexteritatea, viteza de ntelegere. Mai mult, testele neuropsihologice sunt folosite n
legtur strns cu tehnicile de imagistic ale creierului- CT, PET sau MRI pentru a specifica deficite i posibile
anomalii ale creierului.
Testele de inteligen
n practica clinic, testele de inteligen sunt folosite pentru o mai bun imagine a punctelor tari i slabe
ale creierului, n special retardul mintal i nu numai. Testele de inteligen sunt folosite de-asemenea n coli
pentru copiii cu dificulti intelectuale sau pentru a-i plasa n clase speciale. Sunt folosite pentru angajare sau n
cadrul armatei pentru a evalua capacitatea adulilor pentru anumite slujbe sau tipuri de servicii. Cteva exemple
de teste sunt- Scala Weschler a Inteligenei Adulilor, testul de inteligen Stanford-Binet i Scala Weschler de
Inteligen a Copiilor- ediia a treia. Aceste teste au fost fcute pentru a msura abiliti intelectuale de baz ca i
abilitatea de gndire abstract, fluena verbal sau memoria spaial. Termenul IQ este folosit pentru a descrie o
metod de comparare a rezultatului unui individ cu media rezultatelor obinute de persoane aparinnd aceluii
grup de vrst.
Testele de inteligen sunt controversate pentru c nu exist un consens n ceea ce privete termenul de
inteligen. Cele mai folosite teste de inteligen evalueaz abiliti verbale i analitice dar nu evalueaz talente

sau aptitudini ca de exemplu abilitile muzicale sau artistice. Unii psihologi susin c succesul n via este
determinat de aptitudinile sociale i alte talente care nu sunt msurate de testele de inteligen.
Pn acum ne-am focusat atenia pe teste care evalueaz anomaliile creierului i funcionarea cognitiv i
intelectual. Informaiile care trebuie adunate pentru evaluare in de funcionarea emoional, social i
comportamental.