GENUL DRAMATIC COMEDIA O scrisoare pierduté, |. L. Caragiale Poribile teme de reflectie: sma giviziunea despre lume; laritafi de constructie a unui personaj; tre dows personaje. ‘> evidentierea a doud trasdturi care fac posibild incadrarea comediei stu-| diate intr-o orientare/perioadi literard, intr-un curent cultural/literar sau intr-o orientare temati | prezentarea a douii scene/: ol eae | __ziunea despre lume din co: i demagogiei,coruptiei si imoraitatit 1& ao osauatt moqyan eoweyreydusex9 ,B30U1 9p B7POUIO (G88) Puy oRBUuresp 100 ">S8T = (nasoUTIED “9 MT aALOA) ,to1se[9 10TLTeU eoodo" nad anEIuozesda: o-suy nes zexayg/pemmgno quamno tm-ayu ‘gresoAy] ypvorrad /areIuo}I0 0-130 ayuypras erpauroo warespeouy Pqysod yj azwo tmnTESEN HOP vaxoTiUOPIAD saseajoroy -mmoruioo oe ems azedar map 1mjoese9 op anagsp2 Zoxgo B‘otreu Edy preadiyonu] oreo sfeossod my rrjade ud Sep ‘roar atsnyoxo 3oFgEO pu OTL-onb-o4d-ynb es “(ousyonu 29 snap) ose) MEN TorUOHT BS IROTUIOD wivezaad uIzdYorPOUOD ‘eyopeurerp woods i pavaspeoUy 2s pmpuardauDosios O PUEHETBeeO Bree eo | “orewuozoud auewin zonunds es ‘unpioe pe entoe mussoereo suriens zezjoaxd Bea fudoyouaro yoRSy oreutTexoUeB ap Joivereo un soppzy[durpquy Traptoo @ ap THIOr purpae ,auzsvOU aay uy azunuU ap Jopmt sun oyondeo uy" petiyuy eounpiuour“eyemauoo syoord sums nu rnrfeds 1S GULL, wy ‘9[9 aniurp ajeroryuoo yzvanausooe if yzvaiaua8 arx9 ‘afeuosiod exit ox ep orureurp myriquiqyos wuLiog qn ymxysu09 ays sanOsTp ‘oNeUEIp 201 RrgoUTO e ayeye|Rossted o wo ‘feuosiad ymun eosySor ap nes warEsTUT ap aveATUITIOP “quads up LOL TPIT EL NTN anforgunn ponpzayd sunostios g ueyTerBemwo wipowioo y8goreUTEXP BIOIO BHO BL “gaqnoriqnd viey wy 98-1 ny aywory UT, stefeuosied ‘preuy vuoos uy yaqozas 26 'vasepe ‘9189 OHIODX® @ yrurpis raid moruzoo x oxezyqvar op aoeoyfurastonqp 25-npuysojoy‘atrEWIN M995 oprnes o[ejoos eioodse yreazyuos} ev oz¥0 uy STUUIEAP [TTUGS woods oo PIMC) “umefoe warez -nauoo 18 oreurexp mnjnssnostp waze|nor ety so uyagne ‘Tou gn pupae ‘oFwUrOAP FITTS tin #a[dureyonydex youn wuts qn ‘ud ~sojefeuosfodw azezs0178700 99 1 oorreueapsojroygoo vareoydure 29 8 a 99 TojateUosz0d LOT “tides gpidereaungsovons op wquozauday) rBoqsypaumsaraundxo op opEMpOU _(aofonuountuoxo voremdyjsp w soya» (nao! aBas audsap nee (e9[90oxezqiowos‘auungs0o ‘sovap) syesBouooe aidsap YeuLosuT B1250 az00~(oqoos orp mes eorepTp aque qmsoins LopTOUwuazaud RBoperp pury exoundxa -adar ye ap tndoos no ‘asts08 eresony[ s07e10d a auie2xo orto Prfonzap *po|Bojouro 18 voIso[-ountoy ‘mmpayoud earepent op oui 98 aqsoos ,zmojger‘xBoqor2y 21801 -o1qwanaea nsto wazmsonandnzod 1 oluyatauon au nsnued ser 00g ‘axwuyoq afurasuod ‘ourinaeut ap 2ay9s TausHRUaATed'ns “pavanant avira b yauanuoo aundo as ‘ous appiuiuon srenan 9190 UTE “produ qaymuezosdaxe ayeyfopyyS.op "eameexe porpeweuwarepIOGeTHUSTTON "qreseayy exerz9j30 /arwodqar/yuam Wy OFespuONTsugereaga faptul of functiile politice nu se obfin pe baza meritocratiei, ci apelnd la diversotestipuri. rezentarea adoui scene/citate/secvente relevante pentru tema giviziunes | despre lume din comedia studiati Inoelepatra actele pest ctunea se devo prin inlinpuirea seovenjlor, chiar daca intriga este anterioara intamplirilor propriu-zse (Zoe pierduse deja scrisoarea),Ac- ‘ul prezintd modul in care scrisoare compromititoare de deagoste trimiside Stefan T- pitesculuiZoe Trahanache ajunge in mainile adversarului politic, Nae Cajavencu. Acesta nels caloun gants)ameninyand eva publican ia crisoaren dacé muprimegtespriin politic din partea partidului condus de Trakanache, i deputat, Cel de-al doilea act surprinde incerearil ‘Tipdtescu ordond arestarea lui Cayavencu gi perche sé-iréspunda acestuia tot printe-u candidatul este prezentatd in actu otelegrama de la Bucuresti an fe un necunoscut: Agamemnon, Dandanache. in urme agitatil iscate, Catavencuigiplerde palaria in céptugeala céreia as- cunseeserisnara,pe creo glsegs otiean turentat spe creo napoia Zoe, -ésituri a comediei este prezentacon- iv exterior care, adesea, se rezolva in scena final, personajele implicate pentru derulare informeazi pe Stefan’ care adversarul lor politic, Nae Catavencu, afirmase of ii asigurd postul dedeputat. Abia 4 in scena a III-a, aparifia lui Zaharia Trahanache lmureste misterul asupra sc ‘in ogalA misurd,finalul este specific unel comedil, surprinzénd rezolvarea confi ‘exterior in momentul in care Zoe Trahanache igi recupereazd scrisoarea. Eroina il pe- depseste pe Catavencu, obligindu-l si organizeze petrecerea datd in cinstea celui ales \gamemnon Dandanache. in capitata unui un caracter de generalitate. Astfel, cronotopul vag precizat sustine caracterul actual al actiunii gi al tipurilor umane prezentate, Confiictul dramatic principal consté in confruntarea pentru puterea politic a Judes de munte Pripici siZapisescu, Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi ~ Brénzovenescu, care seteme de tridarea prefectului. Constructia personajelor respect modelu! reals tipologii, cea ce le evidentiaza trisdturile de caracter: in in articolul ,5Numele propriiin opera comici a lui Caragial ragialiene surprindo evolutie aparticularitatilor compozitic interior care si reliefeze stari contradictorii gi procese de co alacestor personaje nu este lar conturat. ‘In egalé masurd, o particularitate a comediilor lui Caragiale este aceea cd nu exist un singur protagonist, ci mai multi, dramaturgul infifigdnd ou bonomie defectele in- ‘truchipate de celelalte personaje. ‘Unul dintre personajele principale este Nae Cafavencu (al cirui statut social reiese chiar din tabla de personaie: ,avocat, director proprietar al ziarului «Raenetul Carpati- lor», prezident al Societéjii Enciclopedice Cooperative «Aurora Bconomicé Roméndy”) Statutul moral alpersonajului se definegte chiar prin tipologia pe care oreprezi » acestea incadrndu-se in ns, Garabet Tbratleanu, ‘fate im scrisoarea, vrea si obtind o funetie politicé in urma unui gant, ir, in final, igi schimbapeg zo oad orn ou sd arfouny o wuriqo ys waza ‘vareosti0s ‘iqy-serndop ap masod pandise 1 99 osouLIg® noueKEieS ouN ‘onrTodLo| sIaApe aTe unjoag od pzeowosu fvoroop nnued. anfoqioa nowaasieg uSupagsep no ayfosdn, -Hodng mrouopy myname po avsatudoud Jo72a4yp ‘yooonD":afeuosi0d ap BIqes UIP LEY jor eroos sms Muyo fe) noueAwteg sey ay89 TEMIOUTAd oTafouOSIOd aNUTD [AUN jodwoo ap “Eemjonss ap ayueUoye Ne wo ajefeuosiad yo weauo ,aTetsereo Maye yoru erado ur dod sou” MOORE ‘coreaesqrioqereg ‘sos 8000 Uy rojoeze0 ap afLayseN YztTiuoprAd 900 vo00 "ood ‘jes-npupspeouy eaysoon‘oyse[ stad oyepour moadso: ofefeuossod wrlon suo ‘Rmyoayaxd warepp op ou} 98 ammo ‘noseuenozup2g - tpLgreg fndnsf op zeiuozeuded ots9 repunoes [Moy MOD -nosesyde7, Soda avg mrouopy MAE fe BotAdord rmansuod yuspuodapur vorEdnAD 1S oreo ad woreosti08 asastmo eye uum uy ayoetrepUeC. ‘2380 Saye [ayeandap yo piunue ysosnong vj ap UresATR 0 rngoe uy eguazaud aysa RamppLEO ‘dog "nored "nosedog ‘nosauoy ap ynutisns af warsostos zerz uf eorIqndl wa po puyiuuoUre fequns un opeo youn ‘wysooy ‘novanejeg seN ‘OnF[od mpresrenpe apruTyur Uy sue oySeUBLTENT, 9o7 Tm] NosazEE area ur MpoUr UIZad TR ray waunejuaur‘aqematon syoard aums nu jasieds $ nd, “eypeuepued wouuouresy ‘ngs [noo] WL ‘undp asraaip omtioung go midey pzearafinsradical comportamentul, accepténd si organizeze festivitatile date in cinstea lui Dan- danache, Relatia dintre Catavencu gi Zoe Trahanache de: terul ambivalent al avocatului, Dacia inceput, edd are scrisoarea, afgeaza o superioard gio ‘umilegte pe Zoe prin gantaj, in final, pierzdnd biletul compromititor, cade in genunchi sili cere iertare, Caoparticularitate a operei dramatice a lui Caragiale, regisim prezenta mal multor ‘puri de comic, e828 simultan, reiese din intimplatile care proyoacd risul prin caracterul sedin{a, aparitile cetazeanului turmentat,repetares istoriel cuscrisoarea), Comicul de moravuri surprinde aspectele sociale pe eare dramaturgul le exhiba, cuscopul de ale indrepta (demagogia, adi ‘Comicul de caracter vizeazi contrastul dintre coca ce vor si pard personajele gi cosuntele, ‘personajelor,o alti sursi a comicului, surprinde numeroase paliere. i ‘manifesta atdt prin gregelile de exprimare care aratd incultura lefalse ale acestora dea etalao educatie inalta, otentialul comic al limbajului /modalitate indirect de caracterizare ap. regisim numeroase deformiri fonetice (.bampir”, etimologii populare (.renumerafie’), confuzii paronimice ‘a datorie"), nonsensuri (sd punem punctele pe, ,dupd lupte seculare care audurat treizeci de ani’, ,orele 12 trecute fx", dace osemnez”),truisme (0 ocietate care nu merge inainte, std pe loc”), hipocot “icusorule, puicusorule"). in egal, ‘isu, o alta eursi a cot de limbaj sunt si ticurile verbale (Trahanache: ,avefi Putintied rabdare’, Ghita: curat”), \teresele lor complementare, Polivalenta com{cului onom: aemonstreazd inventivitatea gi complexitatea caracterelor caragialiene. 6 petsonaje care intruchipeaza tipuri umane, ale céror trisituri de caracter devin repere sisurse ale comicului. Particularitatile de constructie a unui personaj intr-o comedie studiat3 Redacteazi un eseu de 600-900 de cuvinte in care i prezini particulartiile de construct unui persona) dintr-un text dramatic studiat, epertindnd i. {nelaborarea eseulu,vetavea in vedere urmétoarelerepere: ‘> prezentarea statutului social, psihologic, moral ete. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din comedia studiati; evidontiores unet tisituri a personajulli ales, prin doul episoade/ci inificative pentru particularitatile de construofie a perso- najuluiales (de exemplu, , conflict dramatic, modalititi de carac- terizare a personajelor, registre stilistico, relatii temporale gi spatiale, limbajul personajelor, notapil con @ epoca marilor clasici” (potrivit lui G. Cilineseu) ~I.L, Caragiale, Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Ion Creanga gi Titu Maioresou ‘Viziunea despre lume W ironizarea viet politice sia moravurilor, atrigind atenfia astfel supra adulterului, demagogiei, coruptiei si imoralitati. inoadrare in curent/migoare/orientare literark (de exemplu, parvenitismul, setea de inavutire, constiinte bolnave, licomia ete); 76 sussho-s2p ‘nymp sod apoetey 1200 poop 28 aunppar”)mraoajoud wasepEN 9p 9102 srawo nosouanoztat ptanea nde op ssonastes ere ZoptNa05 TUTTO ‘ovosideg 8 ordi edog Toiag 29 9eN my Runt uyAMATSHOO ‘nasedog ‘nosowoy ap anurisns‘sorisqure 1e00A8) anfodpdap nu ueyrerbese Bere "T Tap yImpiaG 2 nouaaBieg oon ca aROT TST anaes vanewuazond {pnyO Uy ‘oTpHIaA TeRAse ‘oUTAAp [RfeuosTad ze ‘ouEUN Of ‘nu opunoss avo zexnuepr quoztzo mun rauouodxe outa yoods o zeop nu aiSauyap nouaasieg ‘sotBoj0% ‘go madey exrosqo ayeod os ‘werpersereo rnqnfeu ‘swiwozaid oweum soqandn es qrmeioe ye fentoe pusenoereo ours yezyo0rd Sea ndo10U0%0 oud ap rowoexwo un soTErE|AUNGAL Leyt09 w op THIOs pupae ,249900U 2 ‘mun ponidvo us" peirur vaunsjueus‘oqemmauoo sjoozd sums “vaisooe aniuTp ejeoqytoo pzeonqusoor 1s prvorOUOR a ‘afeuosi6d aU, rondo: ep ofureurp rnmqustyos wuxzoy qns ymnzisw09 0350 TasInOsTp ‘oneUEIp 3x61 8 nrgorio v sqeyemnopred o up feuosied mum vostSor op Nes earenuT 9p oveANUTFOP ‘ousos upp 10] PUR B| ayTAROTE ‘onow aged Wy wrkTeduN pury ‘yorseyO BIMIONNS O sngorquum prmpeayd sxnostos 0 yucretsesto wrpaMto -goreurerp y1ado 200%) aefouosiod “prouy eu09s ty vehuazaid ayso rorpoutcd ® v: -nautoo 16 oppeurexp mnmnsmmosyp vazemoraTe ut wo ur wae Yor ngnp pupa ‘orouTEXp rR A) axBar axdsap qriouroyuy B10yo )mpuoyneropmoueiuezrd @ ‘yo uO ges “tnaURO (fetosIed un 8 yuo0s upp wouréor op nes varesnur op aeoreu) auods uy (gunyioe Fo v8 mmmcieds & muiosap vazequrtyos) aoe uy wortL RUN oYOeds EAMONN @ ‘uns opeUrexp mmnUo apuNABSeAL, -TRBoTeTp pury axaundxo ap pour njedroursd “guaos od aweau9” -aida1 y8 op doos no astios aresaiy| sojasado warenTe}o apuLsdno oMeUTEIP [RUB gard - aypoueyeAy, wLIEYEZ, "NOS qed yiusjuszasdes:asndo aL10; mop “oromndnaued dn yarado ewer, — oqeto0s poy qe" BOHEY BOIOIG Te su muro varequezoud nnuad y rolurnS ayues9ye oouod nunuad soroquyPasaFTUELLsinoil.Trdarel Prefectul yi oamenti lu trideaztpartidul pentru nifiistul Gajavencu, apes sleleng lca rarer! etree) independente, opuse partidulu. +hanache, pregedintele grupairii locale a partidului,g Pe de alti parte, psihologia protagonistului est jocul politic, pentru ed tot réticeste, gnu un dis iegte. Totus oriodt de ver aflintratinposesia w asigurarea succesului, Racilelesocietaji ~ exhibate frecvent de bonomul, ins& decrepital Zaharia Trahanache: intro sotietatefird morals fré print... {rete tie diptmap de ‘nue mora, acoloecoruptic personaje este generatd de pierdorea gi modalitate de amplificare a suspaneului practicata de dram: cvidengierea unci trisituri a personajulul ales, prin doud episoade/cita seovente comentate j stati cd personajele caragialiene, desi surprind o evolutie a partici ale fat de operele antecesorilor, nu ating ins& un grad al compl particularizeze, Infiigénd, de altfel,tipologii diverse. De exemplu, Zaharia Trahanache reprezint deopotriva, tipul politicianului demagog, ramolit, dar: Nae Catavencu-tipul demagogului lipooritului prin excelent ‘are, Tipitescu -tipul junelui prim, Ghité Pristanda —tipul p siBrénzovenescu,prinaluzia 1umeluilor, sugereaza inferioritate, vlgaritate gi licheism. fn absenta unui conflict interior care si reliefeze stiri contradictorii gi procese de congtiint, profiul psthologic al acestor personajemu este lar conturat. Adresdindu-se]ui Pristanda cu trufe i superioritate, Cafavencu insisti asuprare- lapel de complicitate cu Zoe, sotia unuia dintre cei mai importanti oameni politic ai 10 Judefului:,Cetdifene, nu uita conditia cu care am venit aici! Am venit in casa prefectului, nu vot insd sd dau cu ochit de el, nu mé pot aga dete de doamnna Trahanache, pe dénsa voi sé o vis” Bizar este ci, apelnd la trucul scrisorii Catavencu va ajunge, in final, I osituatie de compromis, Zoe Trahanache ceréndw-i si conduci festivitatea pentru alesul politic. ‘Mustrarea.patru componente de structuri ide limba) ale textului dramatic studiat, semnificative pentru particulariti jude} de munte, in zilele noastre’,conferind intémpliilor un cara side exemplaritate Confitul dramatic central vizeszd pierderea gi gisirea su text pentra ca acfunes s8 avanseze gi sk dezvilui scene tensio Modelitiile de caracterizare a personajului sunt diverse ‘magogului ambitios, al ciruidiscurs epateszé prin ineonseoventé gi lingugeali. Inprimul rind, in coca ceprivest caracterizareadirecti, incl dela inceputlistade personajeni-linfitigenzi pe Nae Calavencu drept.avocat, director propretar al siaruli {in aldoilee rind, caracterizarea indirect reiese din gestur, atitudine, comporta- ‘ment, limbaj elatia cu alte personaje, ambient ete. Limbajul eroului denota incultura gi demagogie. De exemplu, Catavencu crede céafi capitalist insearnni sé loouiestiin capital sieconvins cf, industria roménd e admirabild, esublimd, dar lipseste cu desdvargire”. Dus- trativi este scena discursului din actul al avencu vorbegte mult, joacd este sustimuti giprinfaptele ‘oumileste pe Zoe prin gantaj, in final, pier- ‘n genunchi gi igi core iertare, Totodata, ceroului, in ciuda dorintei de a araté di- Tectefea i transparenga actiundlor place joc curt, scurt’, obtinand, dec, cryet mosezoyey Tak, 8 yBuBaIO Woy orAeIS We9y ‘nosoumag eM ‘sTeHBeTED "TT ~ (ROSOUTTED'D MI HAINIOd) ,JO}SSIO.LOTHoUr woods" { ean09 I € whop ojo anuyp wlejergzianjoaa aru | joMnop UTA voxoTiuOpIAD — I ; POUIOO Up oss oofvtosiod “en emugooy oi feow pope poo meINANvONTNOENLE ‘euedes ajareoyguun azepan u injnaso varesoquia Uy _phop oxup wrjejar viuyzasd ys zea uy ayuyano 9p 006-009 ap Nase un yzeaTOEpeLT g2e1pnys a1pauio> 0-434 afeuossed gnop asjuip efiejay "BaTeonuu aywsporyduzoo 18 erwost no) jaure 3] are9 ad ayo9yep ‘NOUAA -surexp oqsaxdxo op yunioy wo ‘ope rRBOTETP wag "eaum rpupS 8 9p pour To "age39|208 0 uo yoods o.wop nu souyop nauaneing ‘so(So[odn [se8tRZIsuOD ZOU as-npupLdns “yo madyy extaeqo oyeod os ‘erqe;Borm mynfouostod eionnsuoo avSenszd 20 8200 Up | omburaxp yamaxen puto nes o9py 0 aor pour axdsop rdo Youn vozoU _ypoaracraasou mse poo ep womaus acta rnp nvaswo ‘azvmoes any pc (eaNOSE TiSoroq-as Hal) jaopinay" foquar ap mamorwso9 fratouodxs eunap ‘ejoqnyis -npupspAb 30120» qu w--npuonagds ‘ious at09rouase'ep eu WURDE, vorerortduioa fo "wBoBauiap 6 yluaaruoo ap euorUreseop nu wasrUN|gns 20 du, tSoUD end yous mos ue “jrapruas wuzpens Ho ‘oAr} wngns ou soy Yo nana (nyse) 9809 ny pueps i 0} pus ps Apou nosayRE, 1 «aud oto no yasasBoud oa vo squat uns yo aureoy ums yo wanna INORE-S a 2 fosourd 9 “jeamvaoe op rapmyunaums ard o¢noyse-s nar TonesE(uoyBA9 IF 01a sng poy no pampoep9s-npuisuas3$ 907 epadac a5-npupbians) natone ‘us a1dsop axe 0 azeo ad an “Puodns vourfeur 18 swexye] owoy dn op mBosewap your dure vaseziiaoeiwooimy (caxnojmnpnbzamojdo soyou no supra) Dnoqurpnsn op 20fsb0}008) Re ipooan plunbay no abuar8 18-18 mps}309 260.9 181 do “pungquas od pani 2] 18 210206 36 us4py ap foun un 2y0008 ‘pd0 n9 naoyod usp pisnd ‘vs10d0 DyPpred oundby pungua oj 2yne south augured phustoduts no 90013 20491) at “mvTop arfaquos nousae}ep omuojzsqy Mes mmsmmostp wewpura oomauooge afEsvp IE ‘dure uereseze0 mnozow yoRBOR Wp ‘yTeOR worrOVax omMEAZOp TIT TMOE’A EUDOS (ov oypeuepueg no erivjaroyoeusyedy, eretez no ‘river ‘ysord eBeoxauy up Tope ap ‘purutu orirede esnBuys ‘207 no ettejes npdurons UIvaS UY UNI Op tue 9989 TMpAeUos.od wrionnsuOD st20s ejureyroduuy 18 oFOd mmol eayedzanp pup lone axeo ur [npay naqued axeazeoype 9189 uaTTePEzT9 010 op {20 ‘pinged sono vs aooyd 33 pynapo wo un ‘pads ap ogo 9 endnsoiSout ap jafsso agus 29 naquad Boqoduy 20 ousia uy pons if 40 19faud ayuboAgSj4a¥oN6ud acu ‘uvtfeyBexwo Infnora BarEyFxO[dus09 ¥reareMNs oxvo ‘W{ROL ae EMIESEN astanlp “feuossod oye op pemteex"ooxput vasezyeioes09 “pansyUr YEH UT P .s"Rasou jo 90 spp 7098 un sepD tou ‘Poudtingy}su0D 2298 mapoqio mance. axfo.apsguoo ony won Pomp ‘0 asad YyouoUot aol O p01 pam gp apantoudis ays00% Dito aa 2409314 02}900 ro axnod Lepanoadua ote 1 970 Hou ByngeK OHO Wo UN “yon jul-pq™ saeTBeseD IOTLo19 FordN wo}EHFZOGIOA YO “Bosieuop 7[eo8 eoroyer uporUoN ‘mstUORR|OAM orionsysuCO waresLeOR Te PEO vo "patziodoag «joni mute jonaony opus mze4n 0 yD ‘seImdop ap paxypuD “MOBI Cy noua “ornhod psorumafasius ssp oo suns pen ‘uonuobo8 op asp msouo us sau 20 ma20 noaun ‘ouiadn Diya ap padny 0 pinp 2uiano a6 ju 99 nek ‘noaLa 99 9U4Q HAS gDBIA pognvaia 9p [onuoo yzwaxeu03 azeo ‘inmnfeUOsiOd ¥ FBUElZep eatBlOT ‘eMspLE ‘ompazap warezuoioeseooyny “mBis 3négo un no ‘esoord 8 arepourt aqeyNZaT‘Viziunea despre imme 1. ironizarea vietil politice giamoravurile ‘riigind atenia astfel asupra adulteruh demagogiei, coruptiei gi imoralitati ' adiorah : tru prezentarea omului natural, bio- prezentarea unor ,tablouri” sociale, ‘Tema operei: lupta pentru putere ‘Titlul - simbolic; dezvaluie elemente de intrigi Conflictul dramatic principal doua forte opuse: reprezent pisescu. ; Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farh entat de grupul Farfuridi ~ seteme de tridarea prefectulu, a logic gi cronologict; dezvolt& conflicte externe Structura operei:patru acte Genel dramatic cuprindetotalitaten operelor Lterarescrise cu seopulde.firepre- Zentate pe scengs principalul mod de expunere find dialogul, ‘Trisdturile genului dramatic sunt: structura specificd imparfirea in acte (schimbs i i fin area decorului, a spatiului sia ‘pul acfuni, inscene (maratedeintrarea et deicynndinne eee ersonai); prezentanotatiflor autorului (numite gi didascalits ‘Brinzoveneseu, care % modurile de expunere sunt dialogul (reprezentat de succes ituie sub forma unei replic singur persona), de la care nu se agteapta réspuns, der la care publ reactiona fie prin résete, fe prin aplauze etc); % conflict dramatic (interior/exterior); “4 fecte umane, folosindu-se diverse mijloace de realizare a comicului risul ( evidenjierea adoui trisituri care fac posibili incadrarea dramel stadia: te intr-o prientare/perioadi literard, intr-un curent cultural/literar sau intr-o orientare tematic’; — _ ‘> prezentarea adouii scene/citate/secvente relevante pentru tema ivizi-| nea despre lume din drama studiati; : ° |B Perioada interbelict - Camil Petrescu afost unul dintre cei maiimportanti autori dramati rrioade, multe ori de autor @ Spre deosebire de erou! lui Stendhal, personajul lui Camil Petrescu apare ca ilus- ‘rare a unei atitudini polemice la adresa lui Stendhal: % Andrei Pietrara se aseaming lui Julien Sorel prin faptl cd se indrégostegte de o femeie superioard social, dar o iubeste cu adevérat; ale de viati aseminitoare celor din "a personajul si cunoased opera (,Eu traiesc fie gi flérd sd-mi dau literatura’), (Bi Visiunca dempreiune| Pune n centru conflict intelectualului, dornic de absolut, cu societatea inchist in prejudects © Contictintre orgoi: # Andrei Pietrara~ intelectual superior, eapabil de sacrficiu suprem pentru a-idemonstra sinceritatea sentimentelor, 22 [Bi fecadrarein curent/migouro/oriontarelitorark | i - conflictul exterior este redus, accentul cade pe climinarea teatralitapii - reconsiderarea rolului didascaliilor. @ Tema operei: absolutismul in iubire; drama intelectualului inadaptat. [Bfbiemente ale textuiui dramatic @ Titlul-simbolic reprezinti o metonimie a celor trei personaje principale tofitrei sunt ,suflete tari", caractere puternice, prin inerederea pe care oauin convingerile lor, prin faptul c& fiecare, in felul siu, doreste atingerea idealului, dar niciunul nu reugeste si vada realitatea aga cumeste. © Conflictal - interior, al individului cu sine Gncercarea lui Andrei d siiubirea Ioanei); exterior ~ poate fi dedus din repli @ Actiunea - nu se distinge prin complexitate, este simpla, accentul cade pe conflic- tul interior al personajului: @ Structura operei:trei acte @_Incipit gi final: © mijloc de caracterizare a personajelor: . ect, prin mediul in care traiesc: vetuste, mediu intelectual, aris- @ Prologul:dialogul este imaginat de Andrei; proiectie aconceptiilor sale puse pe seama celorlalte personaje:in imaginatia se, pentru Ioana ar fi:unom de carte, 23oe “(espuy ounds ‘nanynsoqy outvos nop sags pany 8 ay asoypss ng) ssodo yoswoumo ys rafeuosiod 9 pry 299 Wp 20[80 axeoxpUNWOse pieTA 9p 98 g9 trade wad fox0g wayne my sojurajod yurpnape yaun v axes | o-ayuy nes sexoay]/emamno quomo un-sauy ‘yreI01T] ypEOFIod /arEyu9{I0 o: | oxerpnys rourexp varexpeout priqisod ovy oxeo tanaysyn gnop v vaxariue up profwur arinquauce o no ‘eoxfequoaty ropeotied Te (aor Htrexsodury reur yao arutp [aU seaeajoroy, qu nud voytioes os v op ‘ny voreyoHodns 18 ope ap earaynd are axe rang ‘weorsryor9s avo Wy porered aweyeoro sxtoqninstioo 1 ofeuosiod jan a[oo anuIpareoay epsy [erro ‘earreouransa aafaorua 1118 yavozonop 7 oxvo Basiqny up anos emauys yo nanuOd To "PUL Up arexdeo -9v o-1uy soujduron 26 w nzyHod ne ‘oxigas URp BPIONUS os PSUIOH oxs0 oxpLY 4 “ngs mpauauues pipteouyseareoyn00 0 poop aE NUTOIUY TAITR TUB MSH @ a 8 Tranyos 8 8 we “gins ap ngs anges ep ToLEOT oUNIZIA Ur IPL |rvod 9s nu aTeo THA “208 yaxpury no snoopy apse waxiqny ystIMTpUT 8 oreo UeIwaS INP [eo TeIPLY -g ‘pis ap zyfns [Enpurumu ‘goyreosep 1} eueo] ‘eoypsnt ase ap te:puy injesues ep Te eieL “est ad unq-seurgs ap winzys ow ap ospuy yr agsuayoNy mseB opues BuO] 4g 28u90s TTTMOY ‘aiSaxop 16,00 8999 ‘orpuanas® ap wosoynd axe oxo IIRONPTEY YUBUIOSE OS TOpULY ‘SUOSISOSEUT 4 sumsopapuen vapD3dnjon ap f spfouomges 24000) pure Toye \dvourBeur oo eePO ‘exéoinggid as eutoy exdisep vane 0 e109 “erumayuy oe w pupd "emo oputzd ourepuny 1 ovsarueun op yatsdy “guueBoze ‘orearfeos Uy o1s9 uo vse apan.o snsyur ad "ysuy eaumszUy Ow ap voseAnd are nu ‘oBesN04 9s v op viupUN ose sun so jureoayor gig yo varaBurat09 YouBOy a69z5 ~ areoumniexdstp 28 9p aayfns oho 704 ever ramnuremmTEOL, @ nosouAOT "gap HEA -oword pasrazopour erfoasip no piooe ty ‘eqpento nrbeds — orfaqzert ‘voyrvour so wuvoy naquod vaxrqnt ejumuar 780d arzo WHEE eye -Hepou wands xfeyqeor widnee naps rye nrapronUys eHEOYTIWOS puszorder pupzd of {2goyTpOU TN TEU ILIA wTNTONTL “aowjajarvaad soppy apapanoua9 nasued pnscrDuogoyo® Tore NIuad ‘ngUa6 Un ‘ozEpUpE unpirituald a personalitiii sale se ms -5i demonstreze superioritatea si tare a doud orgol ‘Matei Boiu, allui Andrei Pietraru gi al Ioanei. inal doilea rand, didascaliile capata un r atitudingi personajelor. Diferite de indicat absurde, nevoia unui personaj fra idasclia nara ou exacitate ce trebuie fad actor imaginaré care nu are nicio legiturd cu cea reala. Ideali ‘yeatelahnneyat de autor Deseroren ese totng, sent pentru anor, mum {ntelegind starea personajulu poste interpreta adeovst. sonai te tual ca tot cei care locuiese in acea casé din alte vremm 26 aristocrat a Toanei reiese din gesturile acesteia. Prezenta fantas {in prolog pare sa se continue gi pe parcursul piesei. Eleganta, sobrie ai trideazd originile, gi la fel ea gi Andrei, tréiegte intr-o realitate faurita din cirti gidin istorie. dar superioare ca tensiune dramaticd, descriu marturia, implinirea scurta gifinalul ia- birii color doi, Actiunea se petrece in Bucuregtiul interbelic, Camil Petrescu datand-o prin toam- na lui 1913, in vederea construirii ‘De-alungul vremii, finalul a sufe Andrei se sinucide,laadoua este numai rinit, ar intr-o alté varianta lo: ‘ilsalveze, ‘Titlul este o metonimie care face referire la persons ‘tinului patriei. De aceea, el nu il accept, sub nicio forma, pe Andrei, un serv umil care nu aaritat tarie de ot $iloana tinde spre iubire adevaratd, insi nu are curajul, ‘asemenea striimoagei frunte societatea. in realitate, eliberareade constrangerile sociale nu este reali, intrucat se dovedeste afi, in final, asemenea tatAlui ei brezontarea a doud scene/citate/seoventerelovante pentru tema gi viziunea | despre lume din drama studiata Una dintre scenele reprezentative pentru ilustrarea temei iubirii este scena3 din setul I in care Andrei fi marturisegte Tonnei sentimentele sale. inainte intro dis-ez ‘pen qrodoutotuosstestonns Riotytod ed apeo jmyuaooe “yldums‘aqerrxoyduioo urd aunSIp as nu — w 1u 9p ~ soyefeuosiad {samara 2 9p oAPLEY my wawozeOU) aUES no THIN} ys uno eb eaenforgpea pe abfaénas ne juniors 0p -sernap ape pate nang) eadooreomo ge fesse z ‘aeagaape no osboqnt apartowogapuyos yo rad utd TaI05 sngwoardy ‘royne ap {20 ayn apfieioi Tojafeuosied efeuosied ~~ grep wre Wp Tororo mong [[sere mfouosied re-oy0 exour ‘oxBojoutsd ‘Tefoos mnranaeys wareuazod s2eIpnas ewesp o-.yupp feuosiad nun e aljonaysuo ap Hewenaaed 82 ‘soposio e pidnyo-s3uy Teuy uy guLLO]suEN 052 aqe4a}109 99013 ay80d ‘ray, usyeaprySeavesorun senadquneo eareist00s -muporosiomneuooy ofeuosied on 2je0 axiutp azeooy yo ounds 210008 'TaASY _pivypnas warezp wy yivapoz {os oumy oxdsop vounzza 6 wut oxwo uy pout oxdsop Murdo foun vazourions eoyeouL -yzeoronop Tj e220 wasygny wip ox1Soy vans Yo NquUNd Yo "PIKE TP furoo a5 8 naquad nt ‘axqnt UIp EprONUs 98 Ys Byes a1s9 ToxpUY OUTS B azeayTT199 O.IYDaP a3S9 NU YaxPUY MITE [PUY [MS] areid9008 0-1 “ns yoaKoumnUes “wings ap panes us aynooquy 23590 -aum poye9sep TpuTBOT ‘wont os wep UsKTEE ‘anys 8 op roxpery nt agsteyour ease8 apa ‘nang apuyisep 28 a4n0 Son q40se4 ynun vjuajora no ‘wnon axsouongas o1sopr uy prDULLAd cayud 0” -yponar ut rode 18 ns um aj8a Joxpuy yo waxoButatoo “nv ‘oreoynfasdstp "yoruomt ays9 'a198 9tdcere izbucneste acu, fiarde privirea de voluptatea amariciv igi poate mérturisi iubirea: , Te jubese pentru cf nu esti mai cu- decit mine”. in acest i, scena 7, Ioana surprinde gestul inofensiv al lui Andrei de ao siruta e Elena. Fard.a-ida gansa de a se justifica, Toana il descalificé, numin- du-l suflet de slugd, Andrei cel din seara in care gi-a mi birea este inlocuit cu Andrei servul, care nu se poate ridiea, in viziunea. din statutul de slugé, Andi '2 98 se sinucida din iubire, nu pentruase complace intr-o acceptare pentru cé singura iegire din iubirea care il devoreaza gi il nimiceste este Feflectiin drama adios Astfel, se poate spune ci fiecare dintre cele trei personaje igi construieste o realita~ teparleltincareser bes mapines rit gual are are putere, dese gi superortates entelor sale, o victorie a convingerilor sale lui Camil Petrescu este, asemenea c roman, in antitezi cu dorina de absolut a personajului. Prinsi intr-un pata societatea camilpetresciana si, implicit, cea din Suflete tari, este incapabila si acc unioitatea gi idealismul, lubirea lui Andrei Pietrara fai de Joana Botu, care, in acceptia lui, poate trece barierele sociale, se transform, in final, intr-o lupt& a orgoliilor. 28 Particularitagi de constructie a unui personaj dintr-o drama studiata isjinerea unei opinii despre mo diate se reflect in cont Hiconcz] . Perioadanterbelick~ Cami Petrescu festuni inte cel malimportany ator damatilal econ peronde Julien Sorel prin faptul ci se indrigostegte de 6 femeie superioara social, dar acestao iubegte cu adevirat; © antilivresca — prin trdirea unor situatii reale de viata asemandtoare celor din ‘irti rd ca personajul si cunoascd opera (Eu trdiese fe gfirdsd-mi daw sea ‘maliteratura) [i] Glomente ale textului dramatic} Tema opereis drama intelectualulu dornic de absolut QO Tittul-simbolic 4 Reprezinti'o metonimie acelor tei personaje pri % Totitrei sunt suflete tar, caractere puternice, prin inerederea pe care o au in convingerile or, prin faptul cd fecare, in felul su, doregteatingerea idealuli, dar nieitiul ma reugegte si vada realitatea aga cum este ict ~ interior, al individului eu sine Gncercarea lui Andret dea-i marcarst rior ~ poate fi dedus din replicile Q Actiunea ~ nu se distinge prin complex; interior al personajului, Q_ Structura gi compozitia operei:trei acte. mpl, accentul cade pe confiictul 29te ‘aglunguuresp up 8 390 ‘apes ofourouu0r W13BI¥ azeAoUT ad YzvazTUL NOsANIe TUTE XX 10008 ‘9p mnmnandoouy eoqoop emaBz01T Uy xOReUL axngrUOD Ono ‘oFIOqUOAN LORTLOS roreajozoy “opt lo nated ‘onqnt niyued voyrzoes oqvod as azeo ‘iotsodns tnrenyosTeIU FIUIzado ‘preoste vomousy jb eucuy sidsup eisamnnstion O-{$ azeo ad waueUTT ANID wiUaL, “1p e] 9p axSousod nreorg yasptry mT eure ‘nIpYBIOIYD UBeRg In] MER UTS EDC) ‘poupys 0 v0 2ayns un win yo ppoa pe a4D ~90p un ny verse eioyod @3002 9p 7m ou 3uns Po PBDeraiUs pS BLY DIEZURIETEOCINY Groumasar wo-wna 18 izouuasar 93 08 anger, BIiqeanous 770090) “njog vuvo] vavoSiuwop ad osouns0-s vauisouousu ynay wo pO nUstod antl oa Ng) ‘urqnt rojuyy waxoydosde uy wareurye aySasy8 1 90 priquanouy FTeOG 0 wo pindoarad ‘arrgny nuauad ‘n8euyg-naeg my Bary no Moo wns “tiTono0 To roupuiaS nyg “aut Uy IzaL0 WY TEIN Bp WANA O) “ysing 0 9p ys0r 80e} eM ‘Tum Twos}OH|GEG UM ‘TaIEA Nunta [DauurdonaLas no 08} 8 aTao ad a7}404s% apapIan4a0 nuquad nso;DA0qD}CD “ayEYL NaIWad ‘nsua6 un oqspup6 un ‘ay10o ap wo un: 28 eu¥o] nzquad es wrfeuysouNy Uy feUOsIOd a obo vhuatysou ‘P ba20 pars ug 24m unoy [| pavoyseney pion pronepupAy op nash Mo sp ————__ og ‘pxysogo mandy oxy sorBorougsd i esowr 8 ayo ‘ops ay 22 DAD) {2p eras 9p 0 spp Un 9 yd 40M 98 99 40}9 049 ep zyous uo ‘Syuuoutos eluaases/oreafo /epeoside ynop urd ‘says mmnferossod » pmayoyss youn voser{uoprad, “HEo0s jo vo wasuro nunued Ta ‘80 Bs voOBUIAUOD "Youwo] zo}ayUT ays9 [BI90s exapanap yound Lg. “Mog mmoroq usvo Uy reomoTI Bo Tue g ap axgary. axpUy YodphrwordquapRAs:1B ~ojougsdy eiou ‘sry axopon ap ound uqp eoseprp sOUaqU os woo voo0e op ‘agar uy mapenjosge wazeanpo feo paseo oo oo ster rmmuewuureoT, @ noseumsoy gap yiea -ouord spurepourerioanip no prooe wy uypeyoneieds—oneqieiutqnéarnong | 9 needs dun, vonreou! ays0 Buoy op viny organ y viumtios aqwod oeo uid 996) ousd aupronuts eEoUWOS maes ode pups eu 3390 e378 Oe ‘ommow rerpuy ‘orleyuazerdox eurud yy pyoMTpoUL ym FeULILaRNS esTMPEULT |g “ysl [e303 caso nsenie}g raxpuy audsop sojefeuossod mideorod ‘oesqquax uy oovy fare od -B2h4078 ap.pis0190naqad pascro4090]09"freyy NzWOM'nsuab un ozspupD un Vg ze BueoT nud ‘vs eouious Wy ofeuOSted e97e[20]90 BUrHOS 2 nu ~tidauea ‘zpos 438090 va99 ax Duwi -yooounyer amnFErM rep ‘o148i90) -Stze TemooToqt nIpeuT ‘eysngan ‘osarEN azwo uy faIpaM UL YoompuT + Hojefeuosiad v axez1i2}0u2e9 ap ootfrur araysoune v ‘mmuovep voreyuazaud — affeosspIunde minimalizeaza pind spre eludare teatralitatea, pentrua orea, pentru prima data {niteratura romani, teatrul de ides. iragosteste de o femeie superic adevarati tl deosebeste de eroul stendhalian, Totodata, se obs i far sd-mi dau seama literatura” - spune Andrei Pietraru), ilustrarea a patru compononte de structurl gi de limbaj ale dramel atudiato,) semnifleative pentru partioularitiile de construcfea personafuluiales (de | plu, aetul, prezinta cadrul general, de Toana, inclusiv din partea prin tui d ‘marturis ubirea, Actele Its II, impreuné, aproape egale ca dimensiune cel dar superioare ca tensiune éramatici, descriu mérturia, implinirea scurta gi finalul iu. birifcelor doi. Acfiunea se petrece in Bucuregtiul interbelic, Camil Petrescu datind-o prin toam- nna lui 1913, in vederea construirii unei imagini de ansamblu a epocii De-alungul roase modifi: in primareprezentatie, intr-o alt varianta Ioana reugegte si tinuluf patriel. De aceea, el nu l accept nua ardtat trie de caracter: lar Joana, asemenea strimoagei sale, ea cle constran- gerile sociale nu este realé, intrucat se dovedeste afi, in inal, asemenea tatélui ei ial, este inferior Ioanei, ins are convingerea, conform Mihaelei Poncea,e& jubirea este ,sublima 32 provocare pentru cineva.ca el’, c& ceea ce conteazi este implinit nirea socialé, Inifial, se comporta servil, nu are téria suficienta ins, in realitate, i este superior. evidentierea unei trisituri a personajului ales, prin doui episonde/citate/| seovente comentato Inprolog, se realizeaza o caracterizare direct ampld a personejului, Andrei, ,eroul ‘Traieste, asemenea celorlalte personaje, intr-o reali slogul imaginat de Andre este proiecie viaiuni sale puse pe seama celorlaiteper- sonaje:in imaginal se, pentru Toanaa un om de carte un nditor, un gen, pentru Mateicolaboratorul pentru cercevrileistorice pe cate le face. Inealitate,conceptiaco- e confectionati din vise.Di- lorlalti despre el este total opusé: pent ste initial, un serv,nedemndea se duela ide modelul stendhelian. Pentru erolilui Camil Petrescu, f nt interes in momentul in care este: a ‘nu o mai vrea). Iubirea este vanitate. Aga s simte invingitor cind Ioana il priveste numai pe el din caleagcd, gi nu pe ceilalti fide nobili, Duelul nu reprezint& decdt un alt mod dea cuceri, 3338 mnoan Uy yzeTBNgEN eS} sep yy afounsos uy e090 a axgoxop-virrednfo @ "v9 adoouod Tf umo wbe psu -rqys o aru oriqny uy mmgnyosqe ware ango uy TongDOTaTUT UN syse— MENT TeNPLY C) ve ‘guezpaope onqnr tid yzoriuaroytp 08 zep “eIo0s yrUoqzodns oroutaj ‘spentowoBespuy os yo radey uid foros uoyTHE FR|RURUIEOEY os IEA TOIPUY g “TeupuEns mo esoxpe Bf ooRuaTod uTpNATE Youn oxeISNTwOOTEY soqne ap Ho ayn ewop woyrpouraise neu ~ riequozardas oyu your are TuroxA MBUMYD-op ZeETULYUEOS ad wresMaZaadarases BLM arms mM opvotsod yoqooe ye jorseuEIp Home fueyrodury you too axyunp [nun 3803 8 NoseNOg [Ure - YorfequoWT wpeoled ‘Furusp upp asoTw oyofeuonxed eaqep wpnuryooy fe 010 [exour‘ofFojorysd ‘Twpoos FaqanyNys VOTE MORON ‘etermmuceuurecs ‘nosaujaoT gap FIvA -ouiord pispuzopourerfoanp no piooe uyurperto ntteds —onjaqiaaurnnseanona nifeds duns, owwod axe urd oye -warrwoui 9180 eUvO] op vies wauTGnI =| -Hepour ereduys pynywax exdnse Yopt maeUNAd sHOpYonUIS BEOYUMIOS —@ “wuvoj ap awaqus tod rpx Tourn 9359 "B3[8 0, ‘omow jexpuy ‘opowuozaider oud y[uRoyIpoM as TUT IApNSE ATONE 4g Tow ory mmaniod yzeamauod.es—yaNP « Ss9TEN o7eO UT fmIpOU UTA oSNTPUE saopoleuoszed'v arezixayoezeo 0p 2 erajsousye v “nsooep vasmzuazaid ~arreoseprp vide Teiopgton od opeo mausooe ‘plduuts ‘evespxapdutoo wid. ‘yrEIo0s oqoridaz trp snpep y oyeod - sorapx9 ‘(va umvour ‘renuoo su2s Uy SeaEUL 8 op TexpUY fo eaxeoz80U) OUTS No MIMprATPUE TE soqusaind azaioereo ‘me a1ayns wey "Bano oupuy opedroutd afeuosiad fn Loj20 8 aruUEHAM sqoqus TRH, O ‘SASUTBIP FHTTAXes OTE STNOMIOTR aeidopoy mmnrenaooyoruy wurexp aredo wMIET, O) ((arpuy aunds “,nengo.2ry Dusves foun ys jnfeuosied vo Brgy “yay I$ 1oun warren Wd —yosaIANUY @ nop wu-ps pe ay osorpea ng) wx ‘upp sojeo areoxgupuiase pita ap ayeos {Core Faro Me oTPIBOU sojefeuosred fea ‘oopimtns oxysyi0s ‘s0poeuoszod v ozezyzeioeswo op TiyatTepoun ‘operiuds Woperodurea rrhupeax ‘guoos ‘308 ‘opeuresp soy GUO ‘auntie ‘@feuosiod ynop ajeo annurp rorlujax vzypeme nated on} FRUypNas UTI WIp asoTe opowuORIET Sa myp eusyooy Te ore rexom ‘oxBojoued Teroos FaaMANS wereITOZoId — woiedoy soTOSxo w ydny o-ny jeu UE FULIOFSUEN 2s: ‘yldoooe uy 'oxeo ‘ntog euso] 9p play nzenetg FespLy andoooe 9s yrquvour 280‘ unt MopoU 2p ezuriuasoytp as nzenotg ‘oriezoois}ze utp ayred ous nu yap -2ept o njuod ‘emqnt nay suod woyyioes ayvod 9s awa ‘iojrodns japon rpuutzauday‘aias un axpury uyopan area war ULid yeye nu ‘sanowrvO Utd FTIGOU ¥ ax oueyd WS ren ued oxy ends [Pyare ‘year o varndeur 1é wunoy exdsop apbomnnsuoo 0-1 amo ad vaurseur exp wit: -2g;P 8 op oxbourod neo} Fexpury My eure “NyPRYBLOOLD UAE My TzeTUTIS vO “sore ajMfouosred Bylonzysuos uy ;DopaTes aeqpnas fourezp wares nes 29pf 0 exvo us port oxdsop rutdo Youn vasoutiansi oncepiiilor sale use pe seama celorlalte personaje: crede cd Ioana il vede ca pe,.un om de carte”, ttn gdnditor”,.un geniu”, Matei, colaboratorul pentru cereetérileistorice” pe care Te face. O inrealitate, este perceput de ambiidrept un servitor, un suflet. de slugé, nedemn nici micar deaseduela. Q Cénd Culaiti spune lui Andrei cum este vizut in realitate de Ioans, bibliotecarul igi arat ,curajul celor timizi” - se hotdragte si sitdide umanitateside fundament, ‘0 infrunta, Andrei are puterea dea fiel, amardciunea se oe este declarata numai in momentul in care el se simte superior; are permanent de roluri: cand de superior, cfd de supus, atét penta Ioana, cét si pentru Andrei, O Actul lH, scena7 @ Joana surprinde gestul inofensiv sii descalified, numindu-l ,suftet de slug”. @ Gestul final al lui Andrei nu este decat o certificare a sincerititii sentimentului su, Evolutia jubiriilor poate i vazutd ca fiind construité prin tehnica mise en abyme G Bgeculiubiriicelor doi reiese din faptul cdfiecare trajegte intr-orealitate prefabricaté GQ. Asemanare cu Stefan Gheorghidiu, drama lui Andrei Pietrara porneste de la dife- renta intre planul iluziei si planulrealitajii. Rezolvare: ‘Unul dintre cei mai mportanti autor‘ ai perioadei interbelice, cu o contribute ma- Jord in proza, dramaturgia, poezia $i teoria literard a inceputului de secol XX, este Camil 36 Petrescu. Membru al Cenach condus de Eugen Lovineseu, Petrescu ji in dramaturgie, unde minimalizeazi pentru prima data in literatura romana, de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor, no- ‘Suaeaang) noe ine nlp ‘Suflete tari are in centru drama intelectualului insetat de absolut gi apare ca ilus- tran une atisuin poletoe la adres Stendhal: Andel Pletraruse aseamin§ ut iar ubirea nistorie, cu o carierd ce se anunta de mare succes, ste pentru Ioana, acceptand rolul de bibliotecar in contureaza ca un conflict intre orgolii, aga cum precizeazd Ov. S. Crohmiilniceanu, 0 sinfruntarea doud orgolii nemasurate”. Am putea preciza, intre trei orgolii nemasurate: ‘al lui Matei Boiu, al ui Andrei Pietraru gi al Toanei, prezentarea statutului social, psihologic, moral etc al fieciruia dintre perso- | najele alese din drama studiata Andrei Pietraru este un intelectual cu o situatie material modesti gide origine umili, in oiutarea absolutului in iubire, Desi ca student se remarcase prin activitates sa, renunfdila ocarieréw 37ee sguuzop siury oo toapary yaresede 7 euvor gues sera waren TEE onus rene grwar ys souiBeur disap ovornansuoa 0-18 are9 ad wouter anuyp UO “oy nop oxgou0d nres204¢ 1p saqnt reotaqujaxd ayeatqwax o-syu a1 noeda yo pain ‘azapisuooar Ty: ‘upp oxbyedoxenp fy tode ‘es ‘utign ua asqu woruryan WL js09 PUNY RO FINZBA Y 2 “afaoaaa FOR aad Sap OTTO | exon youresp wut nr o9py 0 eo wy opoU ord o"yururp axexdosoe o-nuy “ngs mgrautatatates EE -yanys ap ngs jrange3s urp ‘eurwoy wounyzra uy tunoy sos oor uy atuoAdoTa ns o[HTeOsEpIp) TUNE} a BS FULWOP or0 ape areoxtzov0fie aptiovas 18 gies wazodnsanur ednp ‘enop 8 uy no ned ‘euEOT Op aruop ovo nmdoqepwaeed mua oop rowed 8 yo ‘eugo] nuquod apie ‘snd jos 0 ayse BOTUIP I0L uowour Wj eum wexayoop yayeod vont 13 9979 apusasep 28 2400 Soin yuosas nun: oxou8rpuy uy puLIojsu 9s vauIoyzyUrE ‘2 ‘gupd femo opurad uourepuny 18 ayeqrEuM 9 ‘so gwpo "ysuy uyuNZU OW op Baxeynd azE Uy ‘pfonuys 9s 9y (jr spnau juns “eva pysDaaK9apoayuunp DRDf aMULUOC> 1000 panfopaduay nds ps aaserpqupg ‘vaca vf tmp aa BSTo NTETEA TAO} ROSwASLT TPT Be 185 Yexpwry In] 9700 1 eueoT puyo preuoruoU Y wa IHuNu BoOpT Ter ‘yosEaZOIySEO os BS seadaooe 18 x89 vaino pupus raorur ey gaya rureur waren ~ (#onau a pupa roungn™ ‘uo ng) taney no BoTeTp un- ‘sfaosved yop ojo anmpp weper ‘FzwENIOAS ILO UI M[NpoUT 8 ‘syeyUOMICD ouOS /HruNgs nop UTAd ‘eaxeriuepyAg 98 od asnd ores “opideoueovaroarosd -rospuy op ieurseun Zopep un-suTpanayoTe ais ABOTON :umns nu ofuozepp ojaxerpsape stipvejoos vamezqusapou ap wluspuoy axSormat ‘op oumuaz nun exqum wy pivta o pangax ‘ueqog mnyndjutid e eIngeu ByerBAgt gp Ht rbgeos pe furs umq um are ‘weysooe aye03 ND TeNpUEAS Mn] afoueLIOH ‘shgo uy ybancon uy yzetfryox os ‘Hiendse aptudoud op vig 8: wong ebaoarus oe ‘log-Myog reve} MNa10q BOTY ‘yieioos vounysuaose wf iumuos 1g Tatrvo] Te Myoo sndo [eioy seszUNT] aySa NgS TMsTaARUN]nobili prin caracter, nu atét prin renume; in realitate, este tributard gindirii nobilimii, care vede in Andrei un serv. in conclusie, lames intelectualului lui Cami Petroseu este in antitezd cu doringa deabsoluta personajul at 40 lona, Marin Sorescu Tema gi viziunea despre lume ‘> prezentares.adoul seene/laiJansvon}s relevant penta ema VE ziunea despre lume din drama studiata; context] Q_ Drams Jona apare publi Hil Visiunea despreiume | pune in centru conflictul omului cu destinul ~ nu fn sensul tragediei antice, Ineontetul socetdtiimodere © adevarata ibertate poate ficbtinuta prin cunoastere de sine, ea form de iber- tate interioara. fnoadrare in curent/migoare/orientare literark G_neomodernism - perioada posthelick: @ reinterpretare a unor mituri consacrate; © din parabola biblicd aprofetului Jona, Marin Sorescu pistreazi doar ca- dul inghifirea unui pescar deun peste; a1ey oe ‘yivoymas pou o yp 1 wago sé anfayrsnsuooe uous o ‘eyfod pj ozou axe nu pmsqe unsopun axe wut ¢ pore od (exSod um op ahr nfouosi0d) qurxoquod reumner pzvansyd nosaz0§ TaUSTEG TMOeL O caresaqg ap penta area pau plirepour Pures “azwofemIo0 ap zEAape ap ‘araySeouno ap ‘ojoyto up sundapanm esd pzvozofns moos esd 0 eureIp BzvayEN a1w ‘240s ap imjaqunue vaqag wIBOTEN UIP 210d 2093 DUO "yawoayqpaxes nu rasyuoseoxd no wareoyriuapr ‘euoy ad pureayp Tf a1eo ‘Induys “fwuosied un asede nmBiqure ‘aus ap es Crane eerie yeesrtecene on erent njdurs ‘sowrourois0 wnosaios ure IO RFEqUT 19 vazgdstp soa n'a), -sindep ys goto ‘em ameotoyee oemnuj op eupBU oso MATAMMU eRe [Pancras 51005 "BOTuMIIOD wap verez}oede ‘uoureo piqe ap yem{uoous Wap - uropour muro eanioadsiea aqeogit nope no Yau foun uN ‘outs ap alarseouTo | arezIO ‘rermope sonpe gous opeataveouna— Hpuop fridard eyejanorare ene nexpaepe pzeruapias ouresp TnTeUY LIP MMMfeUOsTedTMIseH O “arp iow sudnse pavenrpour‘Inmatyo [uOTIOMxe UT RYEAS BuO. AY > anBus oto areooy amo uo ersap ridoons fy om89 [mito pevozrogus sepour ur je quapearyoo um ao BuO My Youn yo eIopIsUODsIwOd 98"BTE| SUS UT anp sno pwosad yop oo ‘mmmusop w arequyos -axoysou 9p Blut are Piuaystxo Tnpeqe Uy ozexBoauy Os ps ‘IEP 188 9p 808 wn — raureur awsoupe wareostios ‘20TUI0D 18 soTUONT ‘eAw: ajauypro otgadsar ys amgan ‘mioqnerdns vnagued “faprarputaxwo wy EIOTTNTEN axe mnfewossod mnszmostp‘eusop no BANK ‘Foscrolinbuop Magno wp otros puzarderrimg ap wm awoz0 (QsrunW0® [axeIIOa) supNSOIU 1 as9sry oyeaSed yo uuias “eae oasod yp sep ‘Inmaryo Buing soos ys poreaoNy (perf ozeaqes exams ‘yawozy[eores qrowgeouno [rqtoz20 uy warenuToxSe0t ° BYE OS EUOT—IT ‘iranoam axSeounoas yous yy ne ous TUOUTA FzEAt ° jou no.zop ‘ntod Bj oouoU Brgy reosod uM ‘I e989 rgyqeronejou eyreos arabu 18 ys pormeoK ‘myaabed wraye Uy Hye os euOT-1 @ [2 ~ arpuny op axSzgysou s18 un-agunp pamagoye ans wat ° porouns ‘tmoyqua ned tendo wrzooo 8 aon oO ‘gnsIqure- myruodap waruOSeP > LAL MOMSL O oupA.9p HOU BropEaU LIAd PyENSNIE 889 [UASAp no More Ford] BIOTWIBPET, yOu - TALL O o ear [apn roan] Spee eiSozop yoxodo msmored ad yenjoz yea TUT uros MANO ee a! 90 zvosod mustid aso agony "ymnosod [ruvosod :pans opunapandare ¢ lara suas un wp ¥ ap emmjsoou waruoxoous ‘tnmouosiod vowwapMU: = ‘mmasox ox80593 ‘mmnfeuosied mmsmosip v areinqU09 9p PULIO} WO TADOTTOSevidenfierea a douiltrisituri care fac posibild incadrarea dremel eadiate] intr-o oriontare/perioada literard, intr-un eurent cultural/literar sau intr-o | orientare tematicd ‘Fiind o pies moderna, Jona are in centru personajul: ‘matic, care participa lao actiune redusa la minimum ironizere tragedia, se afté in situapi erge de pe buze”, (Oalté trisiturd modernisti consti in decorul minimalist, esentializat, expresionistd, menit si sugereze, mai mult decat s& reprezinte realitatea. Astfel, in pri- ‘mul tablou, scena este impartitd in doud: apa, reprezentatd de nigte cercuri desenate ct, crete, iar in spatele Ini Iona este deschisd gura chitului, Langi Iona se aflé un acvariu, i i, spune Iona , Toate lucrurile sunt pesti; ‘ntr-o lume limitat jirului de} evada, Faptul cd el sti cu spatele a chit poate fi interpretat de pericolul care i agteapta, ori il ignor8. Dar, avind in vedere incercarea personajuli dea plicdli marea, peptii gi chiar pe sine, fl putem considera. incercare de ingelare. trarea a patru clemente de structuri, de compoziti studiate, semnificative pentru prezentarea temei gi a viziunii despre lune, conflict dramatio, act, send, relatii temporale gi | maajelor registre stilistice, limb: ‘Structural, piesa este alodtuitd din patru tablouri, organizat urile Ii TV, actiunea se petrece in {n interior. Constructia concentrica individul. Incorearea personajului de aiesi din cere nu este pos din ceronu se face in plan, ci in spatiu - in interior. 44 Conflictul, in sensul traditional, este absent, Se poate observa, totusi, un conflict interior, avand in vedere gi structura dialogici « monologului. in inceroarea lui de a sisi un sens vietii, dialogand cu sinele, personajul intré in conflict eu destinul, cu sin- cea din interior, Imaginea personajului cu barbi lunga, asemenea schimnicilor reprezinta singura iona vede marea ~ simbol al infinitului, al bert Prezentarea a doui scene/citate/seovenje relevante pentru tema gi viziun despre lume din drama studiaté ‘in acest sens absurdul, chiar cu preful vietii sale, intrucdt personajul mu opriile sale reguli,“ay tpap 98 Duoy ‘nBuss arz00f wo smooTUE Pury w3sao8 ‘oper wy wh ou] yo tum emg wy oumeznyoar Y ‘Ul sozeoqUy 28 areo yes[OAer TRaOIOId ‘qapauezoador & oyearopy 1S sep ‘Tiguear e yorpoyeur varepsoqe ‘gorjoqasod epeoried - msyuxepouroo, Zooee Tafequan‘operteds y opexoduion arezuoyoneo ap igtepou -tpnas fourep ofe fequr op # pmaonins ap azwouodwoonsede vorensay Toyeyomo0 ofuanDee/owey “10 /apuostde gnop uid ‘sere mmfeuosied v LinyysyT; youn vaxeriuopiAD Tpreypnas wUTRIp Upp ejaroyyUoO /Maoq UOC v[ exeodea wad ‘soye jmmfeuossod fe 0x0 [ex0M ‘opFojouTsd ‘Tejoos jaMANIeIS wareMOZaId rosedoy s3e1pnys gweup o-a3u)p injnfeuosied e ajjansysu0> op fieqeIn>Ieg oF ‘ous op routes mpd pause g wound ea (pupuany m7 vasoy") ‘vozoxfoouno soy ‘ous ap wept 250 ‘vazpdoyp 10a nu'23tSedop yo 3yoLI0 00 axwOtt -2txo ajaTutT op Eppes o3s0.Nu MNO BanELTOGNT .18)40 D piumysgne vo}un ‘qDApNAPD 239398400 20 Bupa 38 oxo 0] ap ‘400 osoUELUO I ‘Ba90" reu0] mI YorEMBS axe o oreo ad Bole whUT: én “worunuroo v ap vayeytouduo impiord v-18 TuaUIeo THe op yemfuoout rap ‘azeo ‘uLpoUE omturo eanoodszod utp pmnsundses oun 8 ‘oqwuryoRUy Urp snd vo eamoWO oxo od ‘msundspu oun & azeoyniuopr ap azeoz90U 0 ays0 Noserog mn] wumep‘oFmMIoUED Wy sezgaape no yea fauio younde wu “ous op vaxesbouno 18 varezyrorzoqer sa 8 TMaBIBASpe FrOOOr TourETP TATSU UT InMfeuosiad mise ‘Tmprarpur gieporon 2A nU azeo 9p EK uN Ezeruep ~19 20}19y upp rang op zgsou TNS treosed yop ao no BlduTFUy as uo WEE EIT eof puBOsIed wae aoTr0 ‘mBuys ayse [MprATpus Hata suos UM ep eap Yfor|dA 8 999 16-v op wzeasod uy as-npugyY snus o Wo arBoay azeo ‘SLJEpOU LI ioqwatyoo un a359 BUor yy eaUIN| Yo WrEpIsKOD vod a8 B7e[ sUOE UT PS ym9199 cpotngens 9p ypon 6-ps oyngaus aanoey asco Uy eraSEK [ApINSGE seexdoquT as ys‘azup opourpro ayoadsea ys organ ‘maransdns ¥ranuod [MprapU Ie Uy Jism Teioy eeveyoro0s pautzazdar Hing op upd qOZTIO ‘supsex suds WY yasoadszod amp o-sienp wiezzee "oop 'y aeod mosos0g MEY Ine ouMY azdsop vouNIETA ‘yieypnas wurexp wy pooper og umn] exdsop wormnyzya 18 wuioy oxeo uy pour exdsop Fado You vaxouTisns arezipeuosiadap uid yavazytees 98 ruméeouno mauozyio uy varexiuy yo wreonpap optm ap ‘exSeouno wonndl wa 99 ‘a6-np -upimeq ‘ous vf ojunuar jen wuoy ‘Hota suas yw nIUAd ‘ajisy azenSeue! NsaiBai EzvaraMNS [etjuasa aY8e NU 90 B90 103 ap RaIeIEq “1 Tonrurure wasaproyg manoen erSwounsas yur nu BU ‘TaIONTa PewedtOrUe 1s ‘euor ‘va0pr pupndacoy Taurisap EqUuTys are0d i ‘awed wp ea miso “garam o purparydopuy eoxoouy re ago}20 ‘go 114mg ySiggsou 8 un-nip {um ap un epeouiad {Ip ‘sa ramRsoo9p vez01205 "BOAT OTE Uy “Taqq;sodury purgaxeou ap09p x02 sod ru arwo wp goseno{mnb ‘Fidnyo pap Hou wioyrour md mensN 9489 uNSeP nO Opes Tord] eIOFUIEPEZ, aypod 10q gars: vyfod pdnp spas prvod nu ps pyduipouy a 1nu ing pboya puna pavp opus ‘Fuonyoxeoopr soy zgur wareqt id myreos aquityos t6yys aSsz0qmyassod wimg Uy ‘Bunfe 99 reosod rund eyso agoninty moved fuswosed a8 [ yrepotoy, THas0F OASOSEH xy nu yoromdiasd 9ym391008 o-snuy azo ‘TRuoNIpURR TWOIESTA ZvOCIYORUT [HOU By 1 ‘eafad e[ oozou axe nu ozeo seosed un oso BUT ‘prsqe UAsep um op oxred puyay “arezeqiyo ap renga axeoz00uy 09 ‘aude uns ps aynqaiy” S080] uid azeaqes op ‘axwoxUmWlo9 ap BIOAANY YOUN PEAPAL MT._ Dramaesteo specie a genului dramati ‘lustrarea viefi reale printr-un cor vidualizate sau tipice, cu intampl nefericit. na un personaj arhetipal, wtreagd este Jona, Ionaeste omul in condipia lu umand in faga viepi gi Opinia | Q Ionaoscileazi intre propria si sedezviluie {in amplul séu monolog int ile ganduri gi tribulapii un adevar care refuza: Construindu-si primele pi orizeazi dialogul, care devine un fe lie. De aceea, ni se propune imagin ap si pimant cao sinecdocd a des compacta a raportului dintre om gilume. ,Gestul final al lui ona intorcénd eupitul spre 48 burta proprie, dupi.ce a spintecat burfile pestilor care se inghitiserd unul pe altul, al Pa- ‘actiserului déndu-si foc ca ultima lumdnare menita 94 afuane biserica, nu sunt gesturi de lasitate sau de abandon, ci, din contré, de asumare a rispunderit ultime. ..] Omul gi lumea nue opun unul alteia, Apele nu ineacé viata umand. Nici focul n-o devord. ona tue prizonierul unui peste. Omul este insigi hernea. Lumea este insusi omul Dinty-un ‘raport exterior, bucuria, speranya, zidea sau ura devin un raport interior, care transforma dialogul fn monol in centrul scenei un unie personaj: omul-lume” vorba la el de disperare, cat de sper Labazaoperei astat mitul biblical prorocului Ions, trimis de Dumnezeu incetaten ‘Ninive pentru a propovidui cuvantul acestuia, Prot ‘cdtre un peste ‘inghitires nu este o pedeapsé, iar Iona nu are nicio gansi si fie eliberat ‘Tih face trimitere la mitul bible al lui Iona, prorocul revoltat calea sa dupa cele trei zile de pocdinté gi reoluziune in burta unui jescarul {ona din textul sorescian nu are un destin aseminitor, Teatrul modern valorifica gire- interpreteaz miturile. ‘lustrareaa patru componente de structura gi de limbaj ale dramei studiate, som- nificative pentru particularititile de constructie apersonajuluiales (deexemplu, ititide caracterizare apersonajelor,registre sti listice, relatiitemporale gi spatiale, imbajul personajelor,notatiil Piesa este aledtuita dintr-o succesiune de patru tablouriFiecare dintre acestea »prezintd un alt context in care se fla personajul. Rolulindicatilor scenice este de aoferi ‘un sprifin pentru infelegerea problematicii textului. surprinde pe protagonist pescuind .nepdsdtor” in gura deschisi ‘unui peste uriag;lexemul nepaséitor” sugeresza cd omul are iluzia controlului asupra destinulul, desirealitatea este iminent&. Apar dou metafore-cheie:simbolul acvariului cu fe (uzia omului e& detine controlul asupra propriului destin) $i eooului (singurdtatea absoluta). Finalulpiese{ surprinde momentul in care ‘tou groazé ca orizontul nue dect un gir nesfirgi ibolul pierderii degi sperase ciis-acliberat, consta- ‘burfi,canigte geamnuri suprapuse. {nconformitatecustructura de paraboli, indici temporal gi spatial nu sunt pre-so[e Tonfeuossed elonasuoo uF oyor os eqeypnas yourezp wore; nes 99py o avo uy Tapour audsop Fruydo roun woxouriens ‘waqeqpansqe ¥zeaz14 BuO] my ereBouge ‘soyoya o290 H-stU aaa ‘jaunsop no “supotiogus qos sHoraaeiusa0 pénp abupis as § pevejqnpep 98 “unbusss2109f wo un" w yewozaud PUY WUOT ‘ATEOSEP Ap urad ‘pu tara uy yzvox|Teox os mAsTUORNOXd v YOON WoTEETOWDETED ono sags 8 0 NpUD wanSesep aHaoN > qnfouoszod fe e}oos maraeAS TednoUze feuoszed un ap zorouteo wayexyoudeouT nj op "yaurza2 or Frvosod "uremBy yop Yop "espoUrY ‘oro your rape f Fuognfe no azepens ys porsoout 6 esooe op afmyBu 0489 BuO] ‘berm axed UB PSTyDSEP ‘umd uy axsomosed ao dum wy Umoyqer nated ofeo ad zeman pug MADaTARS “¥AISEO -on 'ystz-niidoad .earsoaod” yaurzosdax pieyesdns op [nloatN oreqexdLrexty op pnIaAT eestor anna pas fepreazezqqezouepBIBLIOGRAFIE ictionarul general al literaturii roméne, Ed, Univers Enciclopedie, Bucuresti, 2005; (Cami Petrescu interpretat de... Ed. Eminescu, Bucuresti, 1972; iu Rebreanu interpretat de..., Bd. Eminescu, Bucuresti, 1973; ‘Adam, Michel - Jean, Anatiea povestirii, Bd, Institutul Buropean, lagi 1999: Bades, Mariana, Personaje iterare, Ed. Regis&Professional Consulting, Bucuresti, 2002; Balu, Ton, Texte comentate - Marin Preda, Morometii, Bd. Albatros, Bucuresti, 1979; Boghiu, Emilia; Mutoiu Lécrémioara, Hermeneuticd gi naratologie aplicaté, Ed. Buro- cart, Iagi, 2003; Cioprage, Constantin, Fascinafia tiparelor originare, Bd, Eminescu, Bucuresti, 1981; Constantinescu, Nicolae, Texte comentate - Ion Creangd, Povestea lui Harap-Alb, Ed. ‘Albatros, Bucuresti, 1983; Dinu V, Gabriela: Zbarcea, Maria, Dictionar de terminologie literard, Ed. Paralela 45, Pitesti, 2000; Ducrot, Oswald; Schaeffer, Jean-Marie, Nou! dietionar enciclopedic al stiintelor limba- i, Ed. Babel, Bucuresti, 1996; iteratura roménd pentru bacalaureat $i admitere, vol I, ti, 2004; cura roménd postbelicé (Lista lui Manolescu),vol.2, Ed. Aula, Istoria criticd a literaturié romdne, Ed, Paralela 45, Pitesti, 2008; ‘Mureganu, Andrei, Poezii siarticole, EPL, Bucuresti, 1963; COnofrei, Margareta, Literatura roménd. Eseuri pentru clasele IX-XI, Ed. Booklet, Bu- ccuresti, 2013; ?Paicu, L., Paicu, M, Literatura roméné, pregatire individuald pentru proba sorist. Exa- menul de Bacalaureat. Bseul, Ed. Art, Bucuresti, 2012; 53OLLVNVEC' AND suudn> aLavuooriaig put nusuad sonpuenspus ~ pup: ‘yest ‘Taéamong ‘yoay wna {1661 B00deN-Inio ‘xouHOS pa yyfouosi2d Downy aqiseA “Yorsodog ‘1461 ‘pbamong ‘yoseoupuioy eavre0 "pA ‘oxaDIs “euaTEpBEWY "nosedog ‘usr ‘soneary Pat ‘nosauiag 1Hu0p “wELIE WN "edod ‘geet ‘ntamong ‘yorBoBepag tf yonoupia ‘pa "2-1x DVsMI0 uguod ponuoyy ‘Pueptuod vanyouagy 8 nquy IN T'29001N “B10 "RasoioUnEE ATION "YOSBOLPWOY Bae n aedaay ‘nuptrexaqy “nBo[ooTea “PAL muvenopos 1OMIAL IY D aus 24zpo DaqDo min loc de prefata Dece? De ce ind o carte despre eseul ca subiect la bacalaurest? 0 intrebare pe care am anticipat-o in momentul in care ne-am hotirat sé realizim acest volum de echipa, ca rispuns asumat, Pare dela sine injeles c4, intotdeauna gi in orice context, exist loo pentru o altfel sisimplu, pentru o alt inceroare de pinta editorial romineascé un tip de teorieliterard sau de esteticd a operei, Ne-am gandit e4, in contextul actual, ar putea fide folos un ghid -un instrument de orientare ainvigirii gide dirijare a redactirii, adresat elevilor. Tuturor.Nuavelorade10,nusceloracare si-aupierdut speranta cd vor obtine vreodatd o not de trecere la bac, pur gi simplu, elevlor care au a(-i) demonstra maturitatea lectorului experimentat, care pot formula opinii gle potsustine, avind ca fundament un text literar sau un text r Gelor care percep bacalaureatul ea peo etapa fireascd in de trecere $i mu ca pe 0 apocalipsd,celor care au, micar a: peun.. ritual >, virtutea cunoasterii 1& mun areurtidxe no umimu: 98 v pry ‘ozpeura[qard v ap “exposap © ap ‘arfeouns Cap wiuyop euneoproayy are ys omqans aojo un ‘Gmune ne #8) BINgBIORNT OT ‘aug 9 mu po naquag 30s9}0%4 ‘efeuostod az riper emaoean4ze ‘(or /emaonans orequaioerea) feuosiod Yoryuoa/BUNUT NEMUORNS aid 98 ys Jon's yosuary uduie o ays9 niwauneyEo8q Fo ploap e189 JojeO oduorde wry of ES TIpUES ure-ou ‘epuntio 1192 ap adeup ‘oqonaxa axjusun.g no pyo09) wis.so00g D mydayp ‘2010 19 ap madaap n.0049 9p pradasp‘Dax400 poy Ho MUD ap sdaup ‘asp ad 139 ep Prada4p ‘p19 mu v 9p mmadeup suns ‘yraomey yMaRIeNT| ap Josayord ‘weiodwio woo zooWTe IO\TIDS ‘ouMY [ore euny qwamozeoug op mmusurexs “yausespe oxo oy wrozyo ayo op yaejdozde fk yn oy ys so UTIOp om 99 oop yos}odo.80 up oping ara sous oa 0y po ¥aeEEDE eDUTIOp ou Nyy TeaNneTeoe4 9p ‘muourexo wmngonsis upasyosyaqoude muUsBeqUr aed ais ole oso ser eUoTew z op ‘onsymmanyurasdsopfo"(eotoN va) ommsoxoxdsop nurpUMOsSusAUYANS fondoud ‘fanuoaa purgexaaen 78 PATO PUTED "PHU OUTGE EE vn rediotse rfouosiad ‘quis jnquaoouy edoosap ow woae etE01008 re nzyiad'azv9 ad Boa0e zyo9p ts ays Ura ape oO eyo o> i orvo 0] HINoqUS op amped O-nUy urdots Yo ‘suronod pIyouoo won aveod “vdont ‘su jms awomneqeoeg 9p YaNHUOLEKD OTe PUPLIOEv ‘Lop sioargas apareurya aM rez 220041 Hi bp vqe sown v oresiexe op ns axesayruet op oof vo tanao9f wade ‘areseay] oauomreuyare sums nu area [rMjoqurys xoun w axesgtosep op ‘azoxSounIO fap tuum oaso yyamsooy TuroxoxK “Yres9y| YwUINE 9ys9 ME wITIDOTT WweINETE—EG ap truburexo of so[ao[e hoebe nes exgnos ymsyur yung Uy PpULdOp [INSUNAERE 10599 ore ap wugauiu ung gEMAUIEAAT oypNE YoU ys TENG Oo {our yo ung 90 wT gunafo Feur yw ung 99 wy “eueroduoxL0D ‘ap ‘are{pauy ty azearjour ap tqz0A oyeod es nt ‘adeyo vo Amoop nu ‘anypn sums nu vmmseoe § womvjeoeg nnyuad PIN yoo ‘opeByge 0 nu ‘sdaxp um oas0 TRvaNTEORE YeNEAOpeOL TOUT OLN “tastyeuorfusatoo wy sense exaBex USTTEUAOS TezeANowep yore og sTesooou ngs um ayso fR-09q YO VORPY A5-T-NpUTFTDOU ZoTAAT “InIMTEIOOS B "Pafpeyeus azeysajrueu ogo "hyarmqeurwrqpu0d w| wexooNN apze MU SORTS Bs sun 1 imavomeyeoeg ‘oreopd tic sorUNtztaad e 8 so[soRsOUPERP v axfadusoo BI 0 puproued ‘mmusurexe szzundyjsop prounsap ypeotiod "24 epeotiod ut smnpyeoes, [RIDA TgNS Bf wa[B MS BroTUEL O ap "ABaHOGE: 2 jo 18 wosajoud “ypato arwioqoos “erpour ‘iui “soriqnd sojse3eqz0P ye ypotgns soioue# un sfuosep B qwemuywouq op [TusLEKS “TUE TU “eyeroos prpurureauoo nes yudoad qpleoso ‘rqure nes tznyeopy aergdepu rou nes rejdoxde your areidoaée fap yuozuo un-anuy eyoorord op equrwur auuy tout ad axbeouno ou w ap vauntodoraitn ‘waae toa nyy ueHOdu auouTeRa fun eayuyeUy wazums puro YouRse [NUE wu IEE no -Foeporory “Tadwn afumnfe ow ne yo aUTUeS suowUy eur 8 apHUr To 30 Ut 99 UTP tone ora 18 epg ‘dar quajoyo urUONSeB ou Bs nods TEU 99 UL 20 UIP As HOA ger audsog wnsp seaguad apuyano eyuoU yodns um -jeuorfeuLroguy Hodns tm apoep 3H TOU FUIAP BS {Hop ure-ot ‘aw ‘eure Fiseaoe FESOspe 989 9] BIOTOOR ‘ouTyN UTAd ‘eztZedoOsep Cadrefuz sau a unel interdict, dezvoltandw- de lecturd gi de gindire receptare, deinterpretare side scriere Despre eseu Consaorareaeseuluica pecieliterer individualizare a unui anumit tip decompo- zitie,aparein literatura clasia franc volummul Eseuri. Acceptia montaigniand a eseului era aceea de instrument de autocu- oagtere, de operdreflexvi. ‘Nueaisti, in arta seul, plede bundpractici,raportate ale succesului universal valabile. Bist insé exem- turi mai mult sau mai putin omogene, complexe, redri de consemnare arezultatului manifestacil a impus disocierea a doui mari categorii de eseuri - eseul problematicii, incluzind, dac& vei aprecia, intr! 12, Cuprinsul (sau dezvoltarea i funcfie de planul de dezvoltare adoptat, se disting| 1.2.1. cartezian ~introducere, tezi, antiteza, sintezd, conc! ~ analiza principalelor motive/principalilor termeni,susti- ‘exemplificare, tick romineased mu impune o abord Bundoard, daca problematica vizeazi relati despre lume, este adecvat un eseu de tip cartezian blematica anuntati in introducere, Vei putea rezuma demersul arguments putea exprima explicit, prin conectori sau, implicit, prin elemente de stilistic propria opinie. Importanteste si formulezi o concluzie exprimand o opinie real, nus ajqns easaBoqy“L ‘adeye 9jo2003, -guum ozopoa uy ye ys amqass ‘nasa 9p dp vauowose yun e saoons no waresoqe|@ eT (érspowao uy sins usp oDuayos-so2us] 90 9909p founssad ap dit youn posopnigeuao ps aotBosnp 2400 ‘vamnd mf -) your areqeniuyo-nuEEdTeTGAKD ‘orepioge ap rarasim pryqumnyos nes Bis9;1p udoxd axoxdzonuT o pupundozd "yan -eudzaquy eanoodsied "pappo%01 ‘pape ("981008 2p si judo uy ~njduaxo 9p) _rpuostodterurdo no yrqnedwoowya;s9 reo nas peuosiod wpuido no win4gF9] OFT ACE ¥ auntizose o ‘pow pyuido us nd op gusFoUIS O-UT ES 10y0KIOO N= FATNESS ‘syonduy ‘nes wo.2et00 wad “yordxe eunysdxo vamnd {eA “atoonpozuy uy Prejumure eoreu07q ‘Baw BrznjoUod “yAIMSIOUAIOP THTEU rasa dn ep nose im zeAoope oso ‘ou axdsep ax yrvonya voreuio]qord yoep ‘ereopung “eopewoyqord "9 pioon oy pr visooe ou ow eAo9pe nose 9p oe wand a ORCA (enjmaxen) mymaoetqns jnoyfoeds op exiouy uy ‘afouboand tous ap ase — Zay8 -ua dp ap mmnaso yxy azepzoqe o aumdur; ur yoseaupuior yorsoeprp eanseid wg “ereoyytduexe md yin sisns uou sopTedjous4/eapout royaredjoursd wayeu ~ appeay duo EZT vwounrzia nes. enone nme ‘aymnyouoo ‘yours ‘paaynue *e an Supsqp as eidope a: ‘aeauni spoup wigsoupe ou #f yeanyonuys noe9 1m “rep deunidxo 1699 zwo uy "po uzzoaxd outano 9s" (ayBua dy ap) sermons [rose 16 : HI asa ~ unaso ap ruoayeo tour nop e waxa}oOsTp sndUITB wrELAN] KONTRIA WIND ‘ariearo ap rgwoqnt nsayrureur rapeyuytnzes e @xeuusesuOD ap [goseOU apAUuIIS yPDep 3[RUL YoU ayUAKep uoo ‘oueBouo urind your ms yu Tour MGons wf ayerIOdex Fore yd ap of ~tuaxe ysuy FaspKy “oTiqeTeA [essoatem inqnsacons aye aya}ar ‘Mas ere Wy “EISTCS NN “gaproyer prado op ‘araxéeou -nooyne op auoumnzysur ap waa0e wie mmaso e yuetusreitoU eyidaooy naga TUMOR vor[qnd ‘08ST ur ‘areo auBreiuol ap [oyoRA ¥] HsoweNy BoIseTO wmNIeIONT Uy rede ‘oHTZ -odutoo op dis arumu yun v erezrTenprarpuy esay foods wo Maso wareIOusIO nase asdsog -panouyBour osoyios op 18 areyoxdio3u ap ‘azeydo0ar 9p ‘voruo ompuyd op 1 emmaoo] ap Henrige1S-npupifoazep ‘Hforpzenuyroun w nes ZRyar2, Redactarea {inmomentl in care tree pelucrareintroduceres incepisi elaborer\eseulpropriu-zi, nu uita of aide respectat o serie de regu si, mai ales, muita cétrebule sé fi persuasivin rin afirmare sau negare,ideile anunfate in introducere, penta puncte, acordat pentru redactare, dac nu ai respectat conditia de dimensiune minima atextului elaborat. Evalueazi-te cu obiectivitate gi nu {fl induce ideca cé ai facut tot. Nu pierde timpul Aivaging, darnicimu renunfala timpul pe care ai alocat. Nuprimestiniciun premin acd termini primul. in schimb, pot avea surpriza nepl abordeai un subiect, c& ai omiso cerinf sau od ai tratat mult prea schematic subiectul gi ‘c&nuai primit punctajul pentruredactare. Intr-o astfel de situate, gindeste-te cl nota 8,60 e maximumul agteptifrilor tale, Aga se explici multe dezamagiri ale candidatilor in fata rezultatelor evaluarii. Pentru anu face exerciti de mumBrare, striduiegte-te si rruaelabora un eseu corect, evalustcu un punctaj marela exame- aureat, muita trebuie si respect requlile specifice compozitici, pe deo parte girigorile examenului, pe de alta. Fi clar concis, persuasiv gi coerent. ‘Nuuita ci un eseupoate avea diverse subiecte i poatefielaboratin diverse contex- te,cuscopuri diverse. Structura sade bazé riméne ins, indiferent de context, aceeag Schite de redactare a unui eseu elaborare a eseului Realizeazi un plan, 2 Elaboreazi introducerea in care vel enunta tera. . Serio pancteleprincipale. |. Dezvoltiinsubpuncte. }. Formuleazii o concluzie. 5 criteri de recunoagtere a unui eseu Eseul nu intré fn categoria operelor cu structuré fixt, ci, mai degraba, a operelor custructurd determinaté, Altfel spus, eseul respecti o serie de eriterii de structurare/ 6 je, Nueste obligatoriucaun eseus’ aga-zisele ancore structurale sau. articular, adaptat temei/subiectulul, generiind, prin aspectul dominant, tipul unui eseu. 1. Subjectivitatea Gel care (se) comunicé, enuntitorul, in relatia cu receptorul mesajului, nu serapor- ‘teazd la un referent narativ, aun fapt sau o actiune personal/A,cilao idee, laoproblema, Jacipoteci, fat de care are o anumiti atitudine, chiar dacd faptul/ideea/problemaex- cede aria sade actiune sau de comprehensiune Altfelspus,autorul eseuluinu trebuies& ajungi laun quod erat demonstrandum, precum un om de stint, cil oformé explicit. aproblematizirii~el gi pune problema, relecteazd asupra ei, dezbate etc. 2. Efectul Scopti asumat al eseului nu este acela deademonstra cova, idea convinge lectoral de pertinenta unei idei, prin persuasiune. Eseul poate opera.cu adevaruri existentiale, cu concepte general-valabile fapt care {iplaseazd intrefilosofi, ca gtiingé a infelepeiunil iliteraturé, ca arta a cuvéntulu, 5. Provocarea Eseul releva intuit, percepfi,abilitafi ale enuntétorului, importanté fiind persu- asiunea de care acesta di dovadd in structurarea demersului crestor de text. Nurezultatul este esential, ci parcursul, cercetarea, abordarea. 4. Reflectarea Bseul este ca o oglinda sparta. Descompune idees/problema/tema in ipostaze/fa- {ete/variante/aspecte, corespunzitoare tot atftor abordii posibile, ‘Trama eseistica este o conjugare de unghiuri de vedere, o sum de abordiri pro gi contra, intre care eseistul se migcé liber. De abilitatea cu care se migcé intre variatele abordiri, uneor!ireductibile sau fundamental contradictorii, epinde valoarea stiistica aeseului ‘Avantajul eseistului este de alucracuo multitudine de perspective, recognoscibile in propria sa viziune asupra unui fapt/lucru. 5. Problematizarea Eseul abordeazé, prin problematizare, teme existentiale (majore). Cea ce nu in- seamnd cl actiuni cotidiene, banelul fapt divers, mu pot genera un eseu, Totul depinde deperceptiaeselstulus. De regula, eseul este o punere in operii a unor viziuni ale autorului despre teme ‘ajore ale existentei umane, precum dragostea/iubirea, viata gi moartea, sinele, celélelt (alteritatea), puterea, viaga cetati, binele gi rfl et. 76 ojoo uy aemmored pmymurtuoo ayn no erB[s100 “(E-ITE E sopradns [po uy ¥8 Z0}F9yUT [nIOTD UT axIpUEGoP sitioeduI09 2op—zE: ‘nqan ea Taste ‘puydiostp wiseage By ywamoywoug op ;nMUBUTEXs vazoUtisns ULL AwaTVAa 30 aLNaL3dWOD "I “oanuyus ot ~ or umurpeour ty px038900 v pre ‘yajuniod gs areo ayeypxa|duioo ap peiB un wane 40a ajayoarqng yuresBoid Tunoodd ‘ozopon wud of mmmugurpgany Tupe uy 0 08 varvajozas oytazed 2019: roods 18 opsinyoud ay801 -yorBOToUYs) wratTy “eax [Yo: sp nuyuad erejoo$ wurexBoud no 09 afesout YOUN e ALSTON) 0 PARAZTA PSTIOS BQOIE ‘erooqumuroo 18 equ" “PUUrON eInaesONT|-V ‘oqrtuoutop unp zoparanuriuoo e 1 renqeno op sojoiuote ywoamefeouq ap wuresBoud uy warezqoaid aetmuoqop ozo ay ‘s{uojaduioo ap vaseuortigyoe od ye1IUG0 UI eanay ad qwa00e ound qu torpmas rordrou 5fesaur v arsonpoud ap 18 axeyds0ar ap ait ‘souodns zepunzos inangunyigauy emp od ayauios eoypoods on ayafuayadi0> ‘ag 8 gupuios equ] us yero azeorunaioo ap aorisyfiuy ajaiuajaduroo uy soyeiueunopIod © arenqeaa.p quoqeSijqoaui0y gnop 10jaowiuazaid uryymDayoresvarepuodud waMeeIeG, 9p mmmuouexs emonns Wy yuRUOdMT mS UN are YUpULOE emTeIONT 18 UU IBNINdIDSIC TNIN.LVAS I (oYBoSupod rmnqyoud wysdooxo no) orppatreroeds yé oppmryord oye03 - preuorfuooa exorTE opayatfeoods 16 oppmtyosd oquo3 - yorsojouyes exo ITS TwaxTyoad-yopiaxooy SxayTh YNYWOd VanLvua..it is Van VNITdIDSIC NYULNAd NAWVX4 3d VWVedOud yeainejeoeq ap feuoljeu jnuawexg vanioa, za ns yanpereduion azepsoge op les Yo “gannonposdes erourout esz0x0t- -ezeorreuroasts i yim3o9[ op ay aaSouooIu, “z {mnoaus nc yop v-s po ‘nu vasy Trawoureuoriex ridope ys prey yuresBoud Up -oyoreoy simored e goot-pmisy ‘gurexiord gdnp fo Tenuetrydnp ngfardaunN *L yeounejeseq najued eoapg6oud puyatad yase6ns § vayeyoudeo 1i-panmng, ‘mepunpoz azexy up 18 9ye08 oautano up oxmnagore ‘Fed op praw mmnzorgzgUMU [ROT uyendo nur ‘manasa 8 axezoqeye op nga nszawsep uy s[ou09 ‘6 omtirerpy tHefearp uyesueye nuré eqexedas/aremonns ep ajazooue pioadsoy “y saBoT ‘nes apeusyso nu ‘sxe; us PnpupsBouy osaTy POU UT TOPO THOIeUOO EaEeATTNA “E dnoarers y nedto B svourep jnBaziuy pugonped ‘onrTete szouIEp -ryeluns md ‘puso ras td no wrmndo pupae ti vs yzenandronur Ty im wermeore0 nad gout indaouoost ap ‘ayeHANoaIqNS sind "angyLIos Byistwz9poUNIsod 9IPLOIY 0 9182 TAS ‘ep auaoord un sxruszad ‘OREO EXO ml /ereuorstroumpar ap ¥ razodo v siqe uy exound op ‘ezmnayysuodas op ysTUAOpOUTISOM | “saurop e|yazayerd as azea ‘qnaso ‘yoryio warrpuys prvasowosd arb0 618391008 O-NUT1L Utiizarea corecti gi adecvatd a limbii roméne in diferite situati de comunicare [[Competente specifice Confimuturi asociate 7d Utiizarea adecvati'a strategiilor slaregulilor de exprimare oral in monolog| —requli ale monologului (contactul vizual eu audito tiv, monolog argumentati,exprimarea oral rescfilo & opinillor privind teste 12 Utilizarea edecvatia tehnicilor deredactare gia formelor exprimétiiserise unortextediverse cai etc 114, Recoptarea adecvatia sensului/sensurilor unui mesa) transmis prin diferi- tetipuridetexte oralesau [texte literare Groai, poezie,dramaturgie)textenonliterar, |~memorialistice, epistolace, jurnalistice,juridic-administra- tive, gtiinifce, argumentative, mesaje din domeniul audio-| vizualului |—sens denotatv i sensuri conotative J—clomente care inlesnese sau perturba receptares: canalul, ccodul,contextul —fictiune, imaginate, invente;realitate, adevir —scopul comunicirit:informare,delectare,divertisment ete. — resctile receptorului:cititor, escultitor componentale gi funotille sevului de comunicare ortograficgide punctuatie, morfosintactic,lexico-semantic,| stilistico-textual |—tipurt textuale gi structura acestora: naratiy, descriptiv n- formatiy,argumentativ —rolsl verbelor in naratiune; rolul adjectivelor in deeeriere lolor de adresare, de initiore, de mentinero ide ccontaetului verbal in monolog gin dialog 2, Utilizarea adecvatiia strategillor de comprehensiune gideinterpretare,a ‘modalitifilor de analizi tematici, structural i stlistiod in receptarea textelor literare ginonliterare Competente specifice Confinuturi asociate [2a Tdentifcareatemel gi | —tomij motiv/motive identifica) in texto, viziune despre amoduluidereflectarea | lume acesteiaintextelestudiate |—genuriliterare:epic liric, dramatic sanintextelaprimavedere |—modul de eflectare a une ide sau aunei teme in mai multe lopereliterare, apartinind unor genuri seu epoci diferite 2.2, Tdentificarea gianaliza structuri, de compoziie gi 4e limbyjspecifice textului naratiy principalelor componente de particularity ale constructioi sublectuluiin taxtele erative — particulartit ale compozitei in textele narative:ineipit, final, episoade/secvente narative, tehnici narative |— inatantele comunicésié in text narativ —constructia personajelor; modalitit de caracterizare a personajului;tipuri de personaje —tipuri de perspectivd narativa — speci epice:basm cult, nuvel, roman —rogistrestiistce, imbajul personsjeor,imbajul ‘naratoralui = stlul direct, stiul indirect, still indirect liber uet ‘erodo urp 2x01 um urind foo 8 eazaqpnas fo ‘YoqUOUD zoTTIO3TLIOs [e oyexOUoUE THIpTAS ‘port nut Teemme[eo¥d oP THuotTExa ‘arvoRla Uy ase[oo$ yauresBosd ULIO}UCD “FON ‘GsrurunfImaimonio%pendot | erequnse soppiunsouno war rmugrvum STIAK- TAY pene arse fea ca — aropan wut wf oyx03 unos perp o7e3091{ 9102 x01 uy ayoayar arezent/oqesmsqno sojequam ore EaEsED -| ‘aeons ERRAND areooy/aqemamno ssqamo ones yoodo wlareyodar uid evens sojerr e pANUOD Up wasoUS ea moat | | epsunsematudaited ‘Bie opeluazodso sanmnqpsues madoud pede ‘oscosied peadiou yo gawejodem Tae yanwe:o | ‘too Neo BONO PEONTEND To] FLO HIN - Como ont nse ope eg aad mas aqetones otis ‘are sxara3ttuou ys area, soem ty anpequoumde rorayey 18 eaonsis exo} maneywoue ja soqueioeuoo Tafos tapeiMowunde yrymaxay viionsasuoo—| sormaons vareoyAUOPI T| ‘sae DoR FREED ‘eagpoedsofueieamoy exeopni09 op rrienays oszoarp uy yyujdo zoun e yexo {8 sy108 uy wareIUOUMATY "y sreumBiqure onsefns—| —onsod ymax equ =p Jpnend ony esmorequy noun oedanouiuano | wafenduon apnouse erucme opfmow toplouosiod mfequmy ‘sonar eniax—| _opwuresprroxe soyioods sopfeuosedvarezyniemoepHiprspout—| —_fequmpep Tarp onmumsp rena rogue aerignsereonzed | equouodtoosojeyedioutsd omuepmamimmuoagnsTedonnsuogeHperonmed—| eayene 1 vareountopl £2|acestora. Textele literare la prima vedere pot aparfine att autorilor canonici, cét gi altor autori studiag. Pentru proba scrisi, elevii trebuie si studieze in mod aprofundat cel putin ‘sau prozei narative, poezei sau dramaturgiei romanesti despre care ‘uneseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentatiy, in care si aplice conceptele do istorie gi teorie literard (perioade, curente literare/oulturale, elemente de analiza. tematic structuralé gstilistica) mentionate fn prezenta programa. ‘Tematica studilor de oaz gi a dezbsterilor din programele scolare, regisita in programa de examen, poate fi valorficatd in cadrul probelor orale gi serise, prin solicitarea argumentérii unor opinii sau judeciti de valoare pe marginea acestora. 1b, LIMBA §ICOMUNICARE Conginature dematiosvizeasi aplicarea, in diverse situafii de comunicare, anormelor ortografice,ortoepice, de punctustie, morfosintactice gi folosirea adecvata a unititilor lexico- semantice; + aplicareacunogtintelor de imbi, inclusivacelordobdnditein cilulgimnazial, {in exprimarea corectégi in receptarea textelor studiate saula prima vedere, ‘Niveluri de constituireamesajului Nivelul fonetic Promuntiicore ale neologismelor;hiat, diftong,triftong;accentul ccacofonia; hiper inea + pronungare/le ati. a enunturilor (ton, pauzz, intonatio) Nivelullexico-semantio variante lexicale; cimpurisemantice ain interpretarea mesajelor scrise gi orale ‘context; sens denotativ gi sens conotativ ~ forme lexionare ale partilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea ‘substantivelor, forme cazusle; forme fiexionare ale verbului; adjective fara 4 = norme ortografice gi de punctuafie in constituirea mesajului soris corectl a cuvintelor, scrierea cu majusculi, despé folosirea corectd a semnelor de ortogratie gi de punct + _rolul semnelorortografce gi de punctuefie in intele Nivelul stilistico-textual + registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adeovate situatiei de = everenté si coeziune in exprimarea oralé gi scrisi = tipuri de texte si structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ ~ _stilurifunctionale adeovate situatiei de comunicare = limbaj standard, limbaj literar, limba colocviel, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon = stildirect, stil indirect, stil indirect liber = rolul gurilor de stil gi al procedeelor artistice in constituirea sensului = rolul elementelor arhaice gi regionale in receptarea mesajelor esajelor scrise NOTA: Programa de examen este realizati in conformitate ou prevederile programelor gcolare in vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2014 se elaboreazi in baza prevederilor prezentel programe. ‘Conform Adreselor M.E.C. nr. 48.871/23 nolembrio 2005 gi nr. 31.641/3 mai 2006, Sncepiind cu anul gcolar 2006-2007, ,respectarea normelor previtzute in editia a Ii-a 8 Dicfionarului ortografe, ortoepic pi morfologie al limbii romane (DOOM?) este obligatorie [..] la examenele de bacalaureat, in cadrul citrora elevii vor face dovada ‘cunongteriiacestors, lind evaluat! caataro. 15“oe suouutonrpmouopenvuoge amorenesos one — ‘eee io a oy oo ypu worm ooas nya nes eso te eH agg aeasmo sje net osuoewes eso ansar9p “sansasmupe orp" Sr qramnfomrynds opment | ‘aresayquou axa (omamaeuresp“yzo0d "pane oreo ene) —| opeod oun foo ptequ Ur ere sand ‘wo nore eye fou TeurBas fat sped fou eoopofoqut een equ epee eeu -| TRbEay-DOnTRS SUetAaS-copeaT SHeIUTgHONT SD -wngoumd op # ogeowo apemyaaru ey aren qu] 2[auuxou —| apamoguas oe aumnraia feqco-sopand 81997790 ssroarp an soun ‘Wyuna luspuodsatoo anajrandyanieru wp aceqou | vaesogofau anor -rSim aupemod siouovep sqeuouiod oluopod jen varee[ar—| dpxtertsno apqqedoo murat | sspornmu Jojo -padeduerezate yoparpsamscope'ammpeparapeiusooe| | eNazeioeparep ofan, amaope james eereupans)almwoeparujopsouasn@al—| vReATape ear ZT a -susosiod anup reads yorum posed oat eso wareOr “noo ey opequenuou ib apoquanDsed quan JO| UID [. —| ‘zormauon op ra aes aeuedoury aS — asraqpareanmuioo sop rem zoun oimdepe ‘quzppuosied Bemajoyo' -pasoo RoruMUIED youn Boy r -sareoxopaa uy Boqerp ars /amsaxod ojououip mde apBoqouoursaumnsuooaprom | Sojouow wy yexossEUAKe “gay (ereuture ap ifpu0o wy ¥ moNpTe wiowaN YL wa SitGieoeupnevorwa raoeucs) oreuouroqeaa: | vyresoope rare 15} ‘simjoors Emnuiuop | sogjoods afueredo9| arrormauoo op rrhenays oaysaypp uy aurpwOR Fequey|¥ yrEaoepe 1S yioI0O BAEZ T ot timp mop meow aamare manuroo gum no owese9 (EIEK XT aH) neotfep zojednsjao uy ora Tou nrpupgop sfueroduto iarEOYgUEMePRAOP ER] 8 mqan wa a ‘FUNGIOSP RsRso0 wf wwame|EONG ap mMOUTND HazouTisNs MAE AWAIVAa 30 SiNaLadWOD 9p mynuowrexs emuonins wy auerTodury ames un axe PURUOY emaETeNT TS EqUITT IANITdIDSIC INLNLVLS ay8oBupad jyoxd - greuoyh apruvun qyoad - yoqa%c YNYNOU VUNLVUaLIT IS VAWIT VNITdIDSIG NULNAd NaWVxa 3d VAVuDOUd eeunejereq ap jeuosjeu jnuawexySelortat orale goers, cu ‘non Sie pee ‘expliceea oul acestore in |—normele imbiilterare la toate niveluriefonetic, ortoepic, construirea mesajului ‘ortografic ide punctuatie, morfosintactic, lexico-semantic, silisteo-tunl tur texualegstructura acestoa:naratiy deseriptiyinfor- 3, Punerea in contexta textelor studiate prin raportare la epocd sau la curente matiy,angumentativ iturale/literare = aseurmuattis diseural ubiiie ont | rola verbelar in narafiune; rol adjectvelorn desoriere z = folulformullor de advesara ce inificre de ensinereqide ‘Competente specifice Confimuturiasociate Inchidere a contactulul verbal in monologiindalog 3. Tdentificarea gt explicarea_|— wisituri ale curentelorculturale/literare refloctate in textle Telailordintreoperelelite- | itera suite sauintercelaprimavedere 2. Usilizareaadeovati a stratagtilor de comprehensitne side interpretae, a modalititlor de snalid tematiel, structural ltlisticd in receptareatextelorliterae ginonliterare 32, Consnsresuneivizint |~Rundarsente ale clsa ome (orgie eval dearsambiuanprafeno- | mine ‘Competenyespecifice ‘menuluiculturalrominese, |—perioada veche (formarea congtiinteiistorice) 2a, dentifiarea temel qi prinintegrarea irelations- |—curente culturale/literare in secolele XVIL-XVII: umanisml| ‘moduli dereflectares. Feacunogtintelorasimilate | gidluminismul it /—perioada moderni: ‘2 socolul al XK-lee ~ inceputal secolului el 30Cea (perioada ‘pajoptistl; Romdnis intre Occident gi Orient; criticism ju- nimi) |b. curente culturale/lterare in secolul al XDK-ea ~ inceputl s- colului al 30Cea (romantismul, realismul, simbolismul,pre- Jungirialeromantismului gi clasicismulus) «.perionda interbeli (orientiritematicein romani interbeli, ‘puri de romans palhologie gal experienteipoezia nterbelick, | dliversitatetematicl,stilisticd g de viziune; curente culturale/| literare in perioada interbelicé: modernism, traditionalism; orientiri avangardiste, identitate culturalé In context euro-| ean) |. perioada posthelick (tipuri de roman tn perioada postbelig,| specicetrnintdramasic ["rogtresliadce nin persone der noi autora trian prioaa poste tetral in periondapostblic cs Cele Samet cometindrrea Fentecltuale/iterse postmodernism) |earent culturle/iterareromanegi in context european 4. Argumentarea in scris gi oral a unor opinii in diverse situatii de comunicare 2a, Tdentiicareagianaliza clementelor de comporitie side imbaj in textal poetic. de opoditie ide simetre,clemente derocw nltmoty sino cena de posi ive, advarbe de mod/predicative ca mirel ale luative, cuvinte cu rol argumentativ, in argumentare -cursuluiargumentativ:structuri specifice, Jnniel argumentative, eseul argumentativ [25, Compararea nor vical |— viaiune desprolume, ome gimotive,conceptiidespre rt, ‘esprelume, deaprecondi- | senmirimultipleale tater iterare {Faumanisaudesprearti |—-limbajlliteraturs Limbajl cinematografic, limbajul picturi Feflectateintexcelitarare, | limbajul musics (pentruproba oral) nonlitersresisinalte arto 18 19we oe saree eo enqeso pay -axopas vam nes xeypmas oye eareoad ty 8 yio0s00 waceuxa Rsacatiee es GOED suPaed ena SeIEea CUE os GRE acoaaie ‘Uy TeREEUUNS [RIOVO Uy eUEPUBGOP 1O[20 ¥ AtsnfoUT ‘EqUIT| op zofajUNEC ws 7 2uscaige 2089 GOOD eupuuasjqUs] fo 2\BORfLow 8 oNdooys0 Syfoasonso ‘sontenres-oopea oqdgarim yiEsoope wamsO[O} 1 aonowrINso 2 eer expe uy emzpaod souuiow vaenioodsos" ‘2003-8003 2708 THE ND PRCA ‘9p sordaouo ‘soyerionio sojautzM aneoqunioo op Tena mde ‘s008 mm e/reeTe = H soz SHAMOION Ez/LLEEY IM ETN sO}esONPY eEORUED "yawo7a a0, “onmacioadyouorasd soqiepesasd suvoinnioolyarar ‘wzvq 17 yroasoqurs 26 pr0z wwarneyeoeq op ThusuNEXD ayUEd oferDaFGN “ATEOMA ty are COs sojouresoxd of ropoaaud no 2yeyruLrostoo wy yrezyTuad 2959 UoUTEXD Op VURBITONA VION. Jopefeseui vareydooa uy ayeuorBar 8 soreyre 2OTeA ‘Bioazoo wartsopey ‘aqens wy soar 3 ‘Pp 9az00 warBTIDS) sos MpnfesaurwasMARStON} ape pny aanootye ‘nqaqiaa ope axe oRUMOR ‘ojesuEWGNS TEMA) anqioa ap soquewes mdum ‘steamy atuEEuA- ‘SeuuEUIOS-OOpO TOPOATNE (orivuom yered uo) soprdinuaemelmenurease|/arehimuoad GT HONS RISTO ‘pourpransaxoarody e7uoj0900 = yuo] not sudosdigoap Tateooe Suoyin BuoyTp eT soreuusTojooo soaTooUT/axoaI0o UMUC - uqibvonso wy assure omoqea ap izoopal ys amaudiayL —| -nfsoun vasepiiognatuod ‘opomo5 MIeAIN Teinosqp axe; nowode: wy] ‘onzayfp aqwourRse oun Mesure oxmrsuoo op HMfeAIN, (eas9 mupmas nase “preiay oquoNo ‘eezte901) oH129 IXaI—| varUnfeas f varerEdWIOgTitu Maiorescu si ,Junimea” 2 Secolul al XIX-lea ~ perioada de tranzitie, in care se pun bazele literaturi romine moderne; Q_Figura cea mai important a vremii din punct de vedere cultural: Titu Maiorescu; GImportanta sa: introduce criteriul adevarului in critica iterard i, implicit, prin- cipiul valoric. Repere-Junimea ‘Migcarea junimista ia nastere spre finalul anului 1863 - inceputul lui 1864, la Tagi, ‘ind generati de citre Theodor Rosetti, P_P. Carp, Vasile Pogor, lacob Negruzzi gi ‘Titu Maioreseu, Q Societatease caracterizeazd prin spirit critic, spirit polemic, umor gi ironie find, caricare adefectelor. Q Militeaza pontru reintoaroerea la traditie. a a o {Lupe impotrivalatinigtilor $a imprumuturilor excesive {n1967 - apare revista ,Convorbirliterare" ~revsticesustine migeaesiterard, in paginile crea se regisescopereaparjndnd ui Creangé, M. mines, Ila, viel IL, Caragal ete ._Scopul:educarea maselo prin intermediul unor ,preletiunipoporale™~o mods: litte prin care ig promovau idee ‘deal esteti all Matorescu est cel casi; scrierile sale acoperd mai multe domenit storie literard storia dreptulu, socio- Q labazorignalitatagivloarea artistic utenticitatea; O preocupat de studiul limbii, impune not regu de scriere corectl se pronuntd im- wprumuturilor excesive; a a imbei roméine pentru incepatori, Despre scrierealimbei roméne; jcercetare criticd asupra poeziei roménede la 1867, Titu Maiorescu innoieste concept de poezi: & face distinctia intre arti gi + re poerie gi prozas, mat sauo pasiune giniciodatd ocuge- "ale poeziei: cos material gi cea idealé: .adiminutivelor, a exagerdrilor sia comparapiilor; congtientizeazi relativismul criticti, eee 22 ‘Teoria formelor fri fond. te prezentatd in articolul fn contra direfit de ari @ preia de la pasoptistiatitudinea impotriva imitatiei, pe care onuanteazi, © condamnd vehement imitatia gi preluarea formelor din Occident, fir funda- o ‘mentul istoriclegitima consideri cd utilizarea necorespunzitoare asurselor autohtone duce lairosirea acestora gila o intérziere a aparitiet fondului. LL, Caragiale; articol polemi Q se fundamenteazs pe idees Q_structura articolului respect’ structura discursului oratorie- discurs promovatde .Junimea"; Q_ puncteazd originalitatea operei lui Caragiale; Qpatriotismul nu trebuie confundat cu moralitatea in artis Q radicina raului este egoismul uman, iar opera de artd are rolul de a-1 scoate pe om din egoismul siu gi de a- face si se.uite pe sine; O_ opera trebuie si prezinte generalul pentruapitrunde in natura absolutia lucruri- ragte din altruism, de aceea artistul trebuie si se uite pe sine, a sturarea literaturii mediocre; @ promovarea literaturii originale, valoroase estetic, covets] Seaman eee eee re Se ee ee Rezolvate: ‘Secolul al XIX-lea este o perioada de tranzifie, in care se pun bazele literaturii ro- mine moderne. Directia fusese trasati de pagoptigti, dar este aprofind Figura con mai importantd a vremii in oeea ce priveste critica literard plicit principal valoric ale edrorrezultate se pot observa in inlaturazea falouilr gi exageriirilor in idei, ca gi in judectti” (N. Manolescu).. 23_yumfenop up ntocpiiospamaqno énnoioos ses yeoUPaIp odes =e 9[oORIe UE “pron saromus areooUap wspy aPurdsan STEEN! NED THMUTEAN TYE -tsop pe adopy anes arodowannyde001 1 9H0[eaoayIOvareOnpOH Uy gHLE84D UOT resoTeere9 "TPIS uooy nosaUmING HIE MT BATART aFeOIOLEA ‘EURO FEMA wareaoutoid uy ooorpaur aes ware MARTA Hy eUIMUMFISUCO NI ALO TIE “seo oso augers araEs0 BOxE 4209 NOSOTE|N TALL ML TOIOY Ozu Uy -wsunre up aubuonzy ore 'onemuony = yanjosqe emasu ujapunangae snuad eNes sueord gs oman edo 2quouruas Sumysed wroueBe 9p a9 Toure yadoos WORN Taf “euosiod nypouziauy urd oesour ozo oun» pxorGo vomennozord MS TTAsOOe TN “aso wazeoye uy suoo gL eaReBIOU YO ays MOSasOTEA BBL ATED eENTEUOD soyeoads/io3m19 1-8 9p qnfozaze pure ap exodo 2 ‘varvojes ywiseisuoo v-of nu N supose juao wou eruTI00 ap EpEAop pugp afateuossad yTex0U ‘yu uy eayeytTezour no yepunguoo agar nu RtsHOTTEd yo wzETUN|ANS “amapy sunyoyf noun ws ajgous a5 ps ounsap aqmnys wo ad ymoures existe op ejarseoe wavenoedeo ap Too ranutiuoo yo wuIOFep ToqUTS Wado ‘yreozo ansoareo tmp ryerroreur ap out nu wovenes0U yo wigre wTunad ‘gure op ozado ares ope adooeu8 sojouonaeis eorenprere] op avfoui0d sure uy PrTeIOU eeopT pifoxzop Noga -orayy Beep inj oompe azroe LojoTedioudeMIsinar UY axaD0N OBEN .gO;UOD I= DERE Lup venenqoas ooo au" to waxetonueane 8, cin ap aero ound apafonais ut oj esos ‘manendo 101 no oj asautca a 40 apsapusidap no 2o})41297D400 4] aaucutas no pyonzzp 2:8 pIs0ap ppioos passooN ofon wap Lda orp puss ad und aps pout ppoUAE AO BIS a “lung snp oasnson* arerbere9 mn arado wareneuTBLi0 pZeayoUNd TUTTI TNOANO “erenppuod 18 sopefeymeaezap v8 zojefenrene vareyuozard ‘o[apr warayeqz0p 22 JB EZBoLIL 90 1o[s}o8dse BoTEsOUMIUD pIOXO UN !NOseLOFEW Op YUBAENS 911g vo Tanse ‘apan any ¥ axaupaus 8 onyqnd oiido us ryon no pevenpasosyp a aoussoy ‘dus 28200 uy") Banana 9p anuaarnd oyu en aaopuyu popu psDotoya}as madaup 0-2p 2109 4p ‘fof no IONE ‘nu po youn nu puof poof mung" napuoy oqsiede vax0;239 “(e981 Pupns pangs ss eau inion Pera _yeoos-yemao ofa oy8ag0 “ION -soxa waxtsoo3 puyuurepuo: 190 18 prepieyeUt w20 :torza0d 9 ‘joiwedjeq msoedax" ray wo pearuBeN gooey ‘i080 apse ‘Eze, ‘poet mr andeoxy ggsT mus rrenyaids oxayserrs reo arednss ots wou”GENUL LIRIC Luceaférul, Mihai Eminescu ton ‘Afost caniolodati Din rude marl impiratesti, © prea frumoasi fat Sieraunala pairings ostea luceatérulul Luceafirul agtespta, Priveain gare cum pe mari) roll luceaféruiui = c&lauzitorulcorabillor Risare Coribii negre duce. ilvede azi, il vede mani Astfel dorinta-i gata; Eliar, privind desdptiméni, L motivl rece timpului ficade draga fata. tractia Cumeapecoate-girizima iu) isu Mishnd ale ele ‘motvul dorul Dedonil Sisufletn-ise imple 26 Sicat de vius-aprindeel inorigicare sara, Spreumbra negrului castel Céndeaosi-iapari. ‘momentu intainiri = noaptea, simbol al misterulul ‘motivul umbrei Init = odaia ~ cadru interior Aluneci-n odaie, a > ano we 32 rece, dstanta: struc ere Stn tn patao-ninde crept siseculce, ‘motivul somnului [-atinge mainile pe piept, I-nchide geana dulce; — > mot oginzit $idin ogling iuminiy Pe trupu-ise revarsi, Pe ochii mar, bitand inchigi Pefataeiintoarsi. ——> reflectares ei in oglind Eailpriveacu un surds, (Clici ourmiadéne in vie Desuflet sa se prinda. eat pltunde nv tl, mot vu Jarea vobindcuelin gm Coboriinjos,lucesfir bland, | invocatia cu val Alunecind pe-orazi, chemarea Patrunde-n casa gi in gand ‘Siviata-milumineaza! 2762 pzopoweyau enop ef dpe auaure 190 ‘azaqd pun joo uy inyrosa9 aanow — ore adaou-rus0.r8] 2njos russ 9p eleoonaid ga1enp <— —"STSINPUTSSUTT ES onde o-unurag ‘uwtop zopanqea [e-ap z0p 1§ ‘aujuas -eyezerng, yo uucinsvap rugyuaony ea REO aS snindu 2510090) <—F rer 98 eT "YK u-unu umd SOUR AES = ‘aymose-s oon oq weu eugders wangp @ ap easoundoss uue900 u-vouiny ewOHS wvoBzgur ap awqed u-0109 8 -gowostu ty jus 28] ‘sns ap jagjeeonyquns ng sejeeun ang praia) esnEw8ND ysejo wr Bouin TS ‘sndsou naut fruopo 140 eovew = eousyo <— "SATUIPTOSRUTE-UTS ‘uquas nut fe-noqeioqoo uy ‘ua ys exeugO ULE sor = cu 99 =a -vorou 9 vour-yumurig, "voreuroyo zauLin ~ moxB no Husa vour e938 UIC ~ san etese}900 ‘prope w-oronurgos 09 eeroiteouna -so3j00 nayouw <—— [FER REOHS sou OME] ~yieeo op wo FATER ann Yobns equ soy TROR OIRO pou sreyou-os MS TETER UA, Inuow wedooe aise asea na ezued. yonsarey wauyBreur og Berd advo aoan ye 10871 J26ul ap ezejsod) ~ propowerow ewys <- [SSIS TRU MapURUT spynosan yongous conjunctia adversatve schimba regis, mmareand opoziia Ca doua patimi fr Sipline de-ntuneric, ~Dinsferamea veniicu greu Trrmperiesemuma | aso mame = etn 0, vin’, odorul meu nespus, | dow chor da che tc Jartusi-mifiimireas, propunerea de a deveni stépana cerulul _ 3 dova metamorfoz’—ipostaza demonica Dard pecaleace-aideschis refuzul felei—incompaibiltates N-oimergeniciodata! Apieptuluimen coarde, j i ochif mari gi grei mi dor, P i opoziia ma arde"ima-ngheata” 30 ~Darcumai vrea simi cobor? Aunu-ntelegitu are, Cameben nn namuta | neorpemniins Situ ogti muritoare? dite ei ~ mutorinemustor =Nucautvorbe peales, Nici gtiu cum ag incepe ~ Degi vorbesti pe inteles, Eunutepot pricepe; Dar daci vrei cu crezimant te-ndrigese pettine, ‘opune 8 la nemurire = sacrifcul ‘acceptul de a deveni muritor = omul superior accepia sacrificial Cuvecinicia sunt legat, Civoi simé dezlege. Sisetot duce...-atot dus. De dragu-unei e Pierindmaimultezile. > trecerestmpulu ‘adova parte = planulterestru; iubirea dintre Catalin si Catalina ~ compatibiliatea Invremeaasta Citilin, > identtate Vielean copil de casi, Ceimplecupele cuvin | origin umils ‘Mesenilorlamesé, 31ee BRUNE OATS eayenqnedusoous SSIS PeUTOT eur asTET ‘eBunge jur-ys vazoincl ‘sndsawioure un-9 938000"7 sejeaan) ued | qnsuyp ads puroreTeo 1919) ois08eup eouisunveus gerirmea eae pe urguatrigieansurg aurBryurou yuozuO eq neoasrur ur syagegs ‘rgyeeony un sag eexemaneswoopoun op on enenreauco { ‘eup od urearsouns oy, ny sosoon < USB EY] anow aS ys sou vasa nape poctweaueapearedsoe | SBE saunas eluanoujeren sep cena a en o}800¢— nes spans yu itys ng ‘eter gieor aomp 1 sorigsou utatd ouys “whey no purexsns Uy wan nnooleveawewed | ‘Sf EoP=TC as aut wie; pug ‘uaa ap ince eannjenzep oe worigns ap ieuyoxoq “STRETTON TOTS eareySeouna jena jane TOR earesionqu ‘njeag no yzuudno gure ‘fupas Taiesq apurauy o-H PURO, ‘qnivjoromsed ey Bupso u-apupu-nuoywuga wing, 2 yur ay nur yeuMU FD, ure qoq Ut G0 WIC wagner qué nupoeq— | Tazo8yegq NO Tes 1D) “nunoutop sop mauad snennnossessinn soem catine {"arupragento a -suretap by on ae fio = “popes sequent enema 1wigrs eajsned = ves 1 PUNE ep ys 1S oung rem rzpzes, ‘auordoude 9p 29,000 ‘suneapio3 Linpuyd og eys ournurys wasn by gion a9 — an ap 20a h-op a-np ey om nog now “UHENEO Fa ‘no0j o-zre yxpupur ‘nogy 98 pswoumsy 90 26q, eveduy ep eve) <— -FOTED et puratia soupupd yzeatiary ag wor fy ue! ap injnulo goyads aurprne << eynosounseu auiBve < “yo psoaerpdu-y ei sedino sod yuwod 30 TUT osu ¢_ sano sgDe-aceea zilele imi sunt Pustiicannigte stepe, Darnoptile-s de-un farmec sfént Ce-1nu mai pot pricepe. Infotegerea incompatliityilecceptarea = Tuegti copilé, astae.. Hai g-om fugi in lume, Bane Ys eda ae vests ‘Wei pierde dorul de pixint Sivisul deluceferi, #2 Wola parte = planul cosmic => célatoria cosmica a Lceaférul Pomiluceaffinl, Cregteau fnceraluiaxipe, ‘Sicdide mide anisreceau Intotatiteacline. | sterporatateotrecerea np Unsealed | es Pirea un fidaer ne-ntrerupt Ritcitor prin l= sborut conunuy rapid Sidin a chaosului vai, Jurimprejur de sine, ‘Vedes, os-nziuaceade-ntai, ———> iva crealiei Cum zvoraulumine; 34 'purtat de dor, | dorut fat de fats Pan’ piere totul, totul; (Cfici unde-ajunge nu-ihotar, Nici ochisprea cunoaste, Sivremea-ncearcé in zadar Din goluria se nagte. Joss Ioculi Facer lumi, un spatiynedefinit — Nuenimic gitotusie Eunadineasemene Uitirii celei oarbe, De areul negrei vecinicii, --------- vegnicianemurirea = 0 apasare sufleteasc& Parinte, mi dezleagi ‘Sildudat pe veci si fi Pe-alumii scara-ntreag’; 0, core-mi, Doamne, orice pref, Dar di-mio alt& goazte, ici tuizvor esti de vies ae statu! Demiurguut rea cu marturisirea feel tama are" statutul de muritornemuritor — Hyperion, ce din genuni = Nceafarul ‘Risai c-o-ntreaga lume, 3548 “Popes qrnenrenpieneny Toor Mum woousny np ‘oon op argaBours <— fer npuptaap suns qng ume ayende nips evone aimieds { aS SOAP AEM my 99] Uy injpwo e exouey ‘gn! 9p eaysanod (8 mrugjeeon; ejejonas~suus09 i masala) Ueld = eyed exjed © ‘1618008 inusop oySe0und ja 9) eaxepen ezeaie6rs nnweg snin6inwiag fe atisuenus raryos ‘Sao u-voreur yd Suny u-mauyurpE sieqensw ards nto, ‘Breyeo pau Bauawo nop Hy 98 igre ps piday u-oywod vary, dareurw-apamnsuy yg ‘reno e-dnp eg ‘uzardos 20 000 op ei) op ely nlendsp < “8 ojane seyB NEP ys T21A sueou stro eptin | carpe US ‘aaded |-woqreow yuan wat uysyre 1090 od PUIEL eum einen { ‘arwos Sezer opuyzde-s Jao w-o8uns.0-s ap orvosun jounwsou ounap o1eow 2100 omen 90 Fev exSerECL, on Pama | sapere: “sumourwierseoune nays tmuos own ona, soy yor ‘dump yore wane nu TON Uf etrzodo op ees ‘auwos ap tuo 1d 1g ou0u no 9y=%8 ne Toop Fy ‘umpea yurm up esyy ‘suputiourun ye Empea puyD, nw @ nauad aoe) 0 ‘eiSeu os e169 00 <= [IMIwaprarresaq, * woo <—§ TORR BewSIP FeO FOUR, JoqvoILnUs mrunyers esaipe n ‘thooos 21 ys wo un yoza ng,‘Durereameade-o curmé, ici esti iubirea mea de-ntéi Sivisul meu din urma. Side asupramea rimai | Dar numaicade can treeut Inméri din tot inaltul: ~ Ce-tipasi tie, chip delat, —~ Dac-oifi eu sau altul? ‘Trina inceroul vostru strmt’] _deprejulconstatars Noroculvapetrece, Giewinlumea mea mi simt Nemuritors\ze00." SS dota 38 ~puterea de a se sscrifica ~ izolare, singuritate Redactes2i un eseu de 600-900 de cuvinte in care si prezinti tema gi viziunea des- re lume reflectate intr-un text poetic studiat, apartinand lui Mihai Eminescu. Inelaborurea eseului, vei avea in vedere urmatoarele rapere: [3° ustrares«patru elomente de ‘compoziia de limbaj ale textului poe- ticatudiat, semnificative pentru tema gi viziunea despre lume (imaginar| Posti, tit, innit, relafl de oposite gi de simetrie, motiv poste, at motiv, fig Hema] senate: rele marilor clasici, Q. -M,Eminescu -ultimul mare romantic, inoadrare in curent/migcare/orientare literaré © Ievoare: © Luceofirulde Mihai Eminescu valorifickidei din basmul Fata din grddinadeaur © valorifcd surse mitologice gi izvoare flosofice (despre antinomile dintre omul de geniu siomul de rind), 39Ww mno-yoan areamno wnyS MUTop Bdnp dum yu Assad MAKEN opsiuoNgT rRoety “UPUESDOTY OTIYA ‘FeenuBoN oYoEISOO "NOsoTUPHAL-oper|oH WoL REAdosed 1106 ojoredo uy eoyRuopT dos son TeMoL equeUIOT "PUyUION EMO Uy qenprarpuy eure rfoxzap ‘oreuoridaoxa ne op0x9 9p voyeur ap ouorsed ayrigistas uad prezqsayoe Styne areosTur 0 ays [nUs} sousyr sm ia “nosourTe, dds wfnrarenv op prenac ‘nuidoad mnjnrieds exeye ur ezyTeax aywod as nu Bod nu azvo ‘guoum vosyuys.gur ap ojooUTp “ots “unsozay-onuiso “nquos op yoo uprop muro anu versumrqneduioouy tumpynop opoanueHyzodoapetiviax “ry ogg uy seaSM ‘areT—IS: nydno un pup voor anngo texpduy ap 393 opieooanr wad pzeriuapyad ‘poruoutop B7¥3S0% ‘yorsBue peewsods o-nuy muse vazednanny pfutoasuoo day ov ‘sgywoony op nfowsoBprpusaszesRdurTOp PEO HI TAU @ ‘nyonas vj erpzodsrpasd yzvorauaooe vawmpMUTS SVOrRIOZ, § “agreaont 6 yezgduuy ap mB aNIT yTIqsoduuy wasTgNY ANZaIG — noyqeA TUE C) “grndodymyseyap anjosqe manoyadns upd yeztTeas~eredunaprarayTmManiod @ ‘yeequewnaysaioensqe ups @ mremaogenes ‘ererodureze yoru panoodsied o arnrpazap treusO Ter AE, soqpmur uy uoyeen [- op niuqurpns smo vp oveod netozTo naquedgexnouruonodhy rajammpazap KpRAIMUIAC{ apuN ‘ISO AURIS-UAHE g ‘qureum vanignr pupiezaid Tuasaroy mmRUEyE yIeISeStIOO-onopwEad % ‘gevazaproquy‘oquisoo wSrunsoroa teed ynop apso'aedeuRU RU | “nsaiay jo no orusoD muryd eryzodo yonuewos yrouoriyzoduioo ornous tig nned—jeuorHoduIOD “opueual mnnfeuosiad ¥ y[qnp eMawu pupiesns ‘uo}edATT I 9s000%8 jaye 6 rwoxEzNETRO Fe Te osouBUIOE UN EaRET Prop estou 4g ‘oun uy nmaiua8 mymooyy gonueWor eWay ad wHOsoTEoUTENS @ Smear e eqUIO |MAROUTY_NUTN @ ‘psauao mse un] amu9j219093— TORK, O) ‘opreod puTMaxe3 oe oquOMITT “eanoorqnsounrzn “wripuoo wSedop 204 yo rer ensoon yo dey rep ojuerUpuRRE wererTeFOYsOMNs EiUApIAA As g “ngs rarams op wrpayuoo warEmuroUy ajumuaT YS omqax NU ARUCHaP nwo aro nud "unypsourwAzo puny wo INRA NSO RaxTUOUIO ‘SUM aLdsOPUOIMETA CQ “sueaod ap if axjujdusayuoo ap wiaysoure wens - epuiso ‘ansnaray‘qnsiseo ‘vareur fargywaon] ~ mruudod pNdoOU Tap eoAMEWIOXa|VAROW Q Wonsozn remyeu ore oswomqeyofeyoodse upad 16 2up ‘joysoBeap vemrpeaa Nod “prourd auds rugs ‘niua8 ap mmnuo wiuazard wid wer WapIAN 8350 REIGN wu, ‘soneed jopr/eopayare uProu nop wvoreuoTOIa ‘rajosony 8 yospd 9p ey) yorUIs0D ‘coupe i ure mydna) yrsare 4 raredn nes azeysodi asraasp uy guuzadaswarqny -poyosory erfooyarnnuad zxqyaid ataap arco -uusoq up enyoxd anveret aoMto[s op ewUazaIdox aise ILUTDOM e yoRdS PUBS “vormadeotno i vourqny voumny no wodea uy HHUA FORUA|GOXS TORO; ‘jonusoo no mmasarey vexoundexdns @ ‘noua [rooisoure guia ¢ and mmusnueworouriedy OD)atingind punctul culminant in opera lui Mihai Emineseu, considerat ultimul mare ro- ‘mantic european, evidentioreaa doud trisituri care fac posibiliiincadrarea textului poetic studi- at intr-operioad, intr-un curent cultural/literar sau intr-o orientare tematics | Poemul Luceaftirul de Mihai Bminescu, publica i ‘anului 1883 in ,Convorbiri literare’, valorficd idei din cules de Richard Kunisch, dar si surse mitologice si izvoare’ ile dintre omul de genin gi omul de rnd. Creatia posticd eminesciand apartine romantismulul prin temi, amestecul genu- rilor, suprapunerea terestrului cu cosmicul si prin dezvoltarea problematicii genjului {inraport culumes, iubirea si cunoagterea. Schema epicd a poemului este reprezentat& de elementul narativ preluat din basm, care devine pretext pentru reflectia filosoficd, Caracterul dramatic este conferitde predominanta dialogului. Substant din faptul c& poerul proiecteazd p jena, apoi in toamna ‘ngréidina de aur, ice, despre antinomi- acelor doud ipostaze ale cunoas! se realizeaza prin interferenta ce partea adoua reflect doar planul te rezentarea.a dou imagini artistice/idel poetice din textul studiat, relevante pentru temagi viziunea despre lume ‘Tema jubiri este evidentiata prin prezenta omului de geniu, zborul spre primordial pentru implinirea dragostei, dar gi prin aspe: ‘Motivele romantice de la inceputul poemul linda ~ sustin atmosfera de contemplatie junea despre lume este conturatd prin ochii Demiurgului: meschin, omenirea este descris& prin nimicnicta gl efemeritatea ei, pentru care omul de geniu nu trebuie si renunge la nemuriea co fe statutul su, Prin urmare, oamenii numai doar dureast-n wint/Degerceidealuri”¢i,doar au stele cu noroe/ $i prigoniri de soarte”,Caci tofi se nase spre a muri/si mor spre.a.se nagte. In acest fel, se evidentiaz& superficiali- tatea pmAntenilor, dar gi imposibilitatea depasirii condifieilor. 42 Problematica geniului este dezbitutd de Eminesou din perspectiva filosafied elu ‘Arthur Schopenhauer. Potrivt teorie flosofului german, cunoasteree lumii este acce- sibilé numai omului de geniu, singurul capabil si depigeascd sfera stramta a subiectivi- titi gisise obiectivizeze, aplicdndu-se exclusiv domeniului cunoasterii Spre deosebire eel, omul de rand mu-gi poste depagi doctrina schopenhaueriani, inzestrin nale, cétgicu o puternicé capacitate afe care devine punctul generator al alego- riei din poem: fata de imparat nu este pentru Hyperion doar obiectul cunoagterii, ci gi fntruchiparea iubirii, Alustraroa apatru elemente de compozifie gi delimbaj ale textului poetic stu- iat, semnificative pentru tema gi viziunea despré lume (imaginar poetic, ti- ‘tu, incipit, relatii de opozitie gide jotiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi, elemente de prozodio. ‘Tithul poemului Luceafirul este format dintr-un substantiv propriu articulat ho- at, ce denota un astru cereso.f entul paratextual face trimitere Ia ‘central al textului gi sustine alegoria pe tema romantici a locului geniului in lume, vizut cao fling solitard gi nefericiti, opusé omului comun. De asemenea,tithul ‘unegte doua mituri: unul romanesc, al stelei cdlduzitoare, gi altul grecese, al lui Hype- ron, sugerénd natura dublé a personajului romanti Compozitional, poemul eminescian Luceaft onsacratd planului terestru, rezentind iubirea umana, dintre Citdlina gi Catalin, iar cea de-atreia planului cosmic, ‘unde Demiurgul ii dezvaluie lui Hyperion motivele pentru care nu poate da curs rugi- Incipitul poemului romantic dezviluie o perspectiva mities, atemporald, prin in- diul unei formule specifice basmelor: A fost odaté ca-n pouesti,/A fost ca nicioda- #6”. Cadrul abstract este umanizat. Portretul fotei de imparat,realizat prin superlativul absolut de factura populara ,o prea frumoasé fata” evi terestra. egte de Luceafir, a cérui prezenti o invocd printr-o formula luoeafiir bland, /Alunecénd pe-o razé,/Patrunde-n casé gi azal”. Invocatia fetei are drept consecing’, pentru inceput, oipostaza angelic, find sinteza contravilor dintre mare gi cer. «Péireaun tina voievod/ Cu par de aur moale/Un vdnat giulgise-nchete nod/Peumerele ‘goale” Fete se oferd stipanirea mérii, dar ea refuzd. A dou invocetie este urmatd de metamorfozarea in ipostaza demonic, sintezi a contrariilor dintre soare gi noapte: _»Penegre vtele-ide pir/Coroana-i arde pare,/Venea plutind in adever/ Sodldat in foc 43y wy ‘Joypnas opood [maxes uy RDOBeT 296 oumy exdsop voumyrya # wuroy azwo tr pout oadsap fTuydo oun vezoUisnS “orqurey uns 8 predyon sou [RULE No ‘oqeTIs g-1 ap BnsgUI no ‘auaNIBO Bp 86 UIP A mnuraod ‘srpozorg “pugs ap nuro #§ zo;rodne Tauo aur uneago #8 xgjeaon axyuyp ezagpuy Ye azzutp Baye PUTTUELgNs ‘mapaasood op amit _ aygayurau rou mapuusop op pUZio.ep pdvos ar oFOTUIOVS Te ‘nipremsurs aryour yzeoose os ypuss00 08 AOU 35407 punuof ‘wnmspoo Thanour ‘urTETES 18 BUTETE, ‘mmqnron atiour pzojoose os j rsnsozen ye ny usne yo 200439 pa n204oN ups agson not20 uy ezyqear oyeod 9s nu 1 ojortumy yoseatydap ofoourp ‘orsdoud wxoys ty oxrgurgs [repeat Bury and qng” opoads opjueuox npeo sf puprap muo anutp vavriiqueduroour rum gnop oqe0 021 ahpzodo op eiyox epee yzninoptse 9g .Pou wozboouna muS/20] 1H opp yeuurepuoo ayse muoqradns ser ‘eparsoduny anqny o euy Uy -9B ap mam v8 uyQnT Buus ured rumye SuNyzta oBZeaInA -vaonr Tango texpduy op yaray opfrieooatr wad vs _aboycap pups usa /s009d wap axtou son pue oer" =RIOOTIO #0 yuo" seurEs ‘aTeUOTidooKe Opes: 18.toxmur op vivta vy pups ap mauzo. ‘suun] exdsop wounyzya 1S nquaB ap mnmnuo forlrpuoD v YoRUBLIOT UO BO I9p|SUOD, enpupzao ‘prep wseaou op § yznyor va rep ‘rayne: dps er9Jo os | Yara |,2400s apEugen Lovinescu hl secolului al 0¢-lea, se manifest dows migcliriliterar-artistice: moder- nismul gi tradifionalismmul; 1 teoreticianul modernismului este Eugen Lovinesen; * Q ‘esr dreticltura rari ermediul revistei gial cenaclului Sburditorul, ala, progresisté, orientaté spre viitor; mA independent de ereatie; 1uluigial diferenfierii cu cel tematic, formal, stlisti. Q_ moderismul - continua directia junimisti a autonomiei esteticului Micranincoinmstl] Q literaturi presupune sincronizarea cu un spirit al veacului, pro- simulare: mmitarea formelor materiale gi spirituale ale civlizatilor mai dez~ volate de cétre societatile mai putin dezvoltate; _ stimulare: asimilarea formelor in manierd original, Q _Sincronismul inseamnd [.] actiumea uniformizatoarea tim ciale siculturaleadiferitelor popoare legate intre dansele pri ‘material sau morali.” O modernizarea presupune eteva muta inprozk: Inlocuirea tematieif rurale cu una etadin, unde viajaeste mat complexd, © centrarea operei pe problematica intelectualului; 46 # inpoezie: © intelectualizarea emopiel; © innoirea limbajul © neologizarea Q Lovinescu reevalueazi teoria maioresciand sibild gin sens invers ~ dela formélafond srmelor fiiri fond: evolutia este po- area formelor occidentale care si {Hacopera deartdare prin natura el un caracter moral sau un specific national sori ‘sul are la bazi un determinant psihologic, care poate fi deopotriva rural sau urban, Q_ Acceptarea schimbului de valori intre culturi nu presupune negarea traditiei, O principiul diferentierii: OD literatura trebuie si se. gi de tezismul specific poporanismul), [ Conciuzii] mentor al directiei modernist; {ippromoveazd pe marii autor ai perioadelinterbelice: Liviu Rebreanu, Cail Pe- ura epocii preced ice (de exemplu: s orientéri au generat numeroase polemici in epocd, insi, deopotriva, au o importants major asupra literaturii roméne. Modernist este o migcare lior -yunjosazorwur vao pain ‘pay exon} Ip goroUe aTEARA wROP e NOSOTOUEWT'N, yan] wmmasaoe osnpe ysTTeuoTiEUNEE ep 20fe2NIe ‘ajoadse gop op uj maqnonaaso wriwerea 1 rumyno warey[oAz0CT ‘erpourayso emo oe uy ayouBsodwoyuoo uy ou 703 ‘wows ,sanspdeyp smut ap sivamqiouss sen» asngsafiuoue ‘un punaap ps apua 981s and ynusuuouag™ 30110} aTeOTEA ETOP MUSSIBNY PUUAAGP ajpredo‘2y8oqoapt ais 20 w3e0 foun aupUNEY "A 938930 vea0 azedsqp ‘mmndum waza0a") zo ROpO rOTHOTEA aye piuatOuEIOd ozeop 10 “akoUBULIOd TOTeA"NOsOUTAOT Fz “Ptnt Samson soporte unos op op op ES “paxoaympaiouy no ‘wiapoud sy 8 rousyzopoyio ‘nsbods 38 du yequazaidas y oyeod poyian as mu pangyna| ‘ayoadse o4f5[9[90 op ¥ -zaio autaap varemnunts (ath nosouqAory area ad sa00% uounias Uy 2pupsaue soooud duns o no prepunjuco “psu ‘ange nu msvooy InMpuoy FErETMUINS voxepen uy Edero PUNT o oyS9 wazETHUNTS "SUPUIOL 1 ~Hezypapo 18 qaMmo wareyonzap uy 3ueyodur yuowFOUr UM PUT wo PuOF BzBj 1O}SULIO} Feynumiduay prepystooer smuepoUw fRopya9 nosazorEyy MAA, "Nes POUL a az1qasoap axdg ‘axoadopn so] o38spapsep 0] pupd puof axds axvokyuo v| 20m "feusi03 {8 9 20TIULIO} ey ‘Munumadur,‘sxzynuusys op aomnusss ap ‘asa001d gop utd Tapsy ‘erfearuTY[ ap puro ‘yrmiuapyooo veo wy euyurox pemaezeny wozoruTTe‘Topese ‘oundnsezd wrezTuoZOWS “ypjqjsod ose nu warezjuosouys maven Te yuTds mysoTe woxeyseoUND BIBT -qemspno 20] Haopredns wy ap ouLx6y gyms aren, unqezont rzgarrenueptooo 18 nxpzTedome wazuoayy ty auoWInILE [nyedy TOUR N Tn aaLNOd — wBayg 18 o1Buads 2} ssosry) gow [R}o3 no io nu BOOP] "YoHIORST ypworTod warumUTY O-nUEp LmaqNO o4pTUs YOU ad yasaytueus os oxeo - wnnveos — mmoeaa Te atntds um, ottzopow! oqouti03 TgzTuLIOgTEM eULO; qn BzBOTHUAIOZEX O aingasa 19 ‘wpsopnt-ps sunto op 2 nu ‘ouiaiqoud oyun ou us purzoat 10989 prUoUoUa™ sorbed nu ‘ngs feBaxnuy wy Teraxaquco Indaozed amngan ost moe "29900 9¢ 40] Daas muir no panapbay oR nD nu ax09 29.40) 4RUFULD 2p ‘aps ap «A$ un tou us PadoeySep Do naquad 9 sspownes uns po nuquad pio ap apeiado wpatupD YUL MN syOnITa| aU HIME US ovjaud as ps wap pu soueise spussptd* jaxodo warenqead tt areo9id op rraound reumt “uasastionne ut osedosojeientr = asapzatdo op etodomruondeoasuunze ou od noc, aS Tunauos eyinjosa no mused puri ys wsNas EME opaase Tnyaysnd e areumspu op 8 xerey] FANS e exeidooazep rexdexpuytm vo pindeouoo se eunuoduequod aupuios nanaouayy D4c%sT “(6261-8261) aunioduuezuco “ROA ~ 24149 ap auyoa 602 UT YSU PUY MwIAdO ‘aTUMIoARE ayeOy OLTayIN BzOTExIE ‘nuod azedo eiuase esp aaSeuiod vs vont9 ‘arerluaroyp ad wonaiso wstanejex od wes -uaurepury sTuoqso1dur dn ap yoryao o preaaouiord nosoUAOT ‘a nosaxOTw TOM, FTE :wepusosop ‘gmnaezoit op evoTwUL ty exenot op ozenngo wiuoNeULIOd mT YsopomTES qe nes ‘nosanTuNCT oop "z=8=H, ‘nujeng syurppey, ‘Noseuag-sepedeg eisuayioyy “nueyA Zopny, ‘nqzeG Uo] "nIwOIqOE, ‘YAY ‘nosaneg [Tureg sarjaqzo1u Yo ueoreut ospyios yedyoqzred ne ‘onoPlumb, G. Bacovia Q_ ultima etapi a simbolismului roménesc este reprezentata de George Bacovia. Hie doproizne] le versuri (,Plumb’, ,Scéntei galbene”, ,Cu voi") ilustreaza propria Se eee eee aad Plumb inbices <—_______, ‘Dormea tntors amérul meu de plumb > Peflori de plumt, si-am inceput s- stria~ ‘Stam singur langé mort... si era fri. 2 dispar verelsperaneg=——— Repere: olie, tristefea, solitudinea poetului care se simte in- spiritual intr-o lume care-1 apasi, in care se simte inchis definitiv, fic simboliste: somnul gi singurdtatea, Elemente aletextului poetic O Tithal - plumb’, ce se constituie intr-un simbol, cuvant care are drept corespon- {ns trebuie si fie autentic gi spontan, oasociere fi gine sensibila. oa stes ea ‘yoyo zoyouutano nor ap [rauau9l ido 305 "pans99ge "BOK jour BIySaINS BA; ‘royoyu uy woveyywod pupowyard ‘ereodrur ‘emmys ‘o1wojno e[ os-npugonpos ‘nSsjoyns JORIS PIE UNISE 9389 BpELIyEU BSL] ‘oumyaxdsep vaunjzya Wwuley niyo oreasyox ‘serpnas [mxo3 upp sopiood fopr/eosTATe pUBEU NOP w yore ozo aye0d os nu oreo uy1$ aasergn oreo wy eoumny ap 18 auwou ap ‘outs op oye ofurrs8uoo roun ye zaruoztid 18 zearfos ov] jo un pretiuapraa puEIACIEG Daas eNIaa AO OREM Tey EMARTERO mT Hey HPOOATO RTE -Tpnas opood mara varsspeouy yqsodonj oo mayoyR nop voroUOpLAD sown ¥ va prynsogssa opza0g sres03y| WAIN: ‘uypeaznazoan pysuopaoeyy napuexsyy pi “equepodurt oqowrour nayed aise “quae moqus waredTy {Moavo",.qumdap suns" ezoyejou uid yeriuaptad ‘soWysEde ‘sIyoUL— Terteds Ape “aruzadsyp no 908598 010008 “uy urpo» ‘TITgNT auoUMuOS ap yrezTOquHS yaNDeIqns ‘ErEOLIoIUTe=eHTESZ 4 smoavo 18 raruno ap wiwzrjoquns "wanoaIgo "reoL81x9 waIe ‘ofp panue|d gnop so[90 pundsas09 exeo ‘earanod efueaoas nop :[eHO} “nowt (rzouen* aysasod jaanoatpe 18,3020 -on azeo “exeBns w 9p fnjou no ‘TH[OquITS auTAep Frz90d Jorse0e Te AfeYO [AIUAULOT ‘rensys 'y euvosz0d vy oi9a THemanoerqns epozyur und - ApOoqns MUSTlume este exprimats {ul temelor gi motivelor port cu lumea exterioa- de plumb", ceea.ce evidentiaz apisarea sufleteascé, sentimentul indbugit, impresia de univers inchis, ca gi cavoul in care se izoleazi eu postic. ‘ment care sugereazd migcares, insi relevi auditiv efectele reci ale mortii:, $i scdrpéiau ‘coroanele de plumb” zi transformarea sentimentului de iubire in profunda suferinta. Tot aripile de plumb” accentueaza acest sentiment, de apasare sufleteasc, sug { simetrioe, inclusiv in rima interioaré, eufoniacu- realizate prin cezurd si puncte de suspensie. vel prozodio, iambul alterneaz cu amfibrahul, rima este imbr&tigata, iar mi- suraversurilor, de10 silabe. Construcia riguroasi a catrenelor, in care primul giultimul id prin cuvantul -plumb”. care sugereazi continuitatea fenor transferdnd totul in planul eternitatii Cadrul spatial descris este unul aplisitor evidentiat prin metafora,,sicrie de plumb”, oximoronul. fori deplumbsiepitetul antepus funerar vepmant” Mediu capita atfel ‘greutatea apasitoare a plumb ‘eul poetic se retrage in spatiul inchis al cavoului, simbol al izolari delumea exterioara. Repetarea simbolului plumb’ sugereazd.existenta ‘mohoraté,lipsita de transcendenta side posibilitatea inalfari. Vantul este singurulele- 54 ‘sustinerea unei opinii despre modul in care tema gi viziunea despre lume se reflects in textul poetic studiat Din punctul meu de vedere, poezia Plumb, creatiabacoviani, evidentiazd.un eu liric solitargiprizonier al unei congtiinte inspaimantate desine, deneantsidelumea in care stirilor sale de spirit. in cazul poeziei Plu valoarea de singurd realitate existential transferdi total in muzici gi culoare, ipost metaford deschis& ce implic& trdirea pootului. rin tema $i motivele abordate de Bacovia, poezia Plum stiri depresi sufletesti, reducandu-se la culoare, stare, migeare, prefaicdnd realitatea in mister. 85us “aerpnas ofis0d proven Wy woe yaN Oe uamjentiop rouge boner wy npotssadsop Tu Forearm -so}o o-nuy es zes94F/TemGyNo IWOIO UN-N PpEOpIod o-zUy wIPNAS oueod maxon varespeouy yrqisod oegazwo MIySEN yRopeLeraTiuapIAD — ‘yous soppung prepa gong | wmouppow-pstooune ose ‘pepuse pew anonyoeupduuy PIRI paoys 6307 ap vac np <— FOOTIE m6 + <— OTP USOT UBS apa us puyp mi <— SAPP usp purwny vy ppgoy: sane ‘ion <— sunosqo RIMM DEPOSIT { Samminsoenemenpo onsdapad yaou- TERRE 1g evidentierea a doui trisituri care fac posibild incadrarea textului pootic| studiat intr-o perioada, intr-un curent cultural/literar sau intr-o orien- prezentares a doud imagini artistice/idei poetice din textul studiat, re- levante pentru tema gi viziunea despre lume; ‘susfinerea unel opinii deopre modul in care tema giviziunea desprelume se reflect in textul pootic studiat. Wcontexe] 1 modernismul:introducerea unoridei gi conceptii nol asupra expresiel artistice; G imliteratura roménd -teroreticiamul modernismului este E, Lovinescu; 62 6399 ‘ampumnoos 2yosory woydun no orinres up osndl ums sonst apuiseus Soper MIequT @ ONSTHSTMPAN OD pevacabnsyo ‘puuesuymuomaod maUpAND rout equ, @ -ruowanas osopne 9p ar00t wa no aqeorxa| pmyonus/ruoussen upsdaezqeas PAAR aTtrewos RATIBS {(awonumpy apg), HexE our apo aguas aos oo" ywaTaGHs0 50 Yunqeu eff mnjmoruisoo wrays uyp re MuMdwy [ops] ‘BoeNSGe wooUTUEIAL —@ ‘sonarpie opauns 9 “aanefou i earreucrye auriog no “soqusuodte 9 1 ‘eouiny no wrUgop sayfejot o-snuy onsod mp wazeseyd ~ areorpus pout ‘ne uosiod yojaumuosd w'ayz00 id num wy aqion asebap‘varmodar “jeu uqp yaronyouco vxjonzsuoo 1 vox0d aluandes ynop -TeNOH ‘ongny upd yreoyi90oys9 soyesaystusvaxefoyoud ap wou TP 100 18 zop ‘msoasyaX MyATour Inf uy preaztrEALO a8 OF »o masysrare Tourey 8 axtouppe op 16 2x0] Hau, “sousagrony TuoySeouno woopr yzeriuapias ameo ‘sHOWPIaAAL PLORIL TNL Speed maxes ope eamoMroTS “owponor 8 armezyon ~Soyd:axogexour op tnd pop upd yanamnore 96 eBeE MIwOUMIZIA uy oraNseoUND —) satu e| oumtre 18 ayza0d v sit voxu]duieyuoo wysd wroaseos weseiuoiod ~ opeszanrun ajour ep vie eaUPRIAY “Horum prea ipo vosneoms — Tewodemez, 2 9 “wort voumisu: ‘mmqntested warezrrenginds 16 wareztioviowa ‘gmmanjosqe auour “masouisoa noaTi@ wis rouoyfojoxioyuy sods uy atsjoap 10308} 80 2038019 [HMO BOIUCLODEXO smigyuoysoudsa x6 yoyza0d widnse vounyzp eatnperejeseruapyao ennuod yarquourequreBuTeOTUYN EasOIO}a8 ‘arivaro-a0d ‘Bouin 20d yipjo2o gonaod woruyes B[ ap aeseyop aso MMIETBALO AATAAL, "yisjusopom yonood ware OeIeZ O (qexfeouno wuros 16 ‘umasd eyivaz0 1 wat no winasooe mazodey) raynqaod qoyor ausop 8 (as op 1 eivaxo ep rhgntepour‘oure:)ayzaod axdsap trmuoqwai0 2 . “top preiont im oxdsop wefuauoo oqudosd) oun mneexo Rea HTAOIME "aysquzopou soneod soja ey su 3p vjo4oo osoayas nu ny nays BadoyUT wa Tago TALL o prsoyzodns ro eutiog re ‘roqroysTUnW axojanos ap ayerTiqisod ovo arede wHieas] “se myRioepszuT eBojode no ‘sotuafion oySoound sues UL aBLOW MMJOSOTYBOUTIIGQ Tomuysyutwoswaro = ware audsop erideouco ‘MMreysturwarejuajod = (mmoywas2) mnIMGOod eounIsTUE wonsodey vaxoySeoun = TuTUMY" BORON ‘ruysru oseqnt oxeo nual ap soquoureo yofoods <— youepton] eaxayseoun ‘20 ump eoune nozouUME MI TRY= 29,1] ‘eiSeouna oye ards ‘ap non reop aySoumu namysqur ezourumy gs purpza ‘oabobydp | mynuoeyqo wsdnse yszenau as Teuorter ‘ovo ‘e719 0 mmIpaIGo OLIARLY esos fo "ast wasting] doos yep ae nus Bo — FO ‘pooisrpoind ‘vaiaaSvouno + potion vasagSvouna:a[euIBt10 eayosory 24820U00 prop 9180 yoKt “twp oundsueay 16 eqouriexp emszognum prop PrBseI0 wHElE UBIONT JOSOTY SIA O pean varnod ty areoyearesuoone YoRWepeoenwe afmuyep uLLd ase NIsTUepoUreaUpRIT% omganizarea ideilor poetice se face injurul unei comparatii ample aclementulul abstract, de ordin spiritual, wn aspect alumi materiale, termen coneret; aut sirevelezcun mister sential pentru insugi confinutul faptului, dar gi metafora plasticizantd, care 4 conereteje, find insi considerata mai putin valoroasé. _ Prozodie - 20 de versuri libere (cu metrica variabila),aleéror rtm interior red ffunalideilor gi frenezia sentimentelor. Formamoderni este oeliberare de rigorile clasice, ocale directa de transmitere aideti a sentimentulti poetic. O Creafiaeste un mijlocitor intre eu ( OD Actul poetic transi G_ Misteruleste substanta originara g individuala) situme. Rezolvare: Modernismul este o migeare culturalé, artistic& evidentierea a doui trisituri care fac posibill incadrarea textulud poetic studi- atintr-operioadé, intr-un curent cultural/literar sau intr-o orientare tematica revs asupra oblectulut cunoagteri gi nu-l depigeste, vrind astfel, il reduce, Cunoasterea lucferied mu are drept sc 3isterul sporirea lui, Prima numeste doar lucrurile, spre ale cunoaste. A doua problemati 22, producénd in interiorul obiectului ocriza, care-I descompune in ceea.ce se ara ‘in ceca ce se ascunde, Marele Anonim institule cencura transcendenta care li ‘cunoagterea umand. Opyiunea filosoflui merge in sensul ewnoagteriilucferice, cu apo- logia intelectului extatic. ‘Traind tn ,orizontal misterulut’, omul doregte sé limureascd tainele unlversulU, ceea.ce se realizeazi prin revelatie, Greatia apare, astfel, co posibilitate de revelare a rmisterului, a edrui forma superioard este mitul, Poetul va integra structura mitului in procesul de creatie. Se cunoaste prefer a pentru valorificarea substratului :itfc autohton, Poezia poseda ceva din forta euvantului creator, prin emanarea ener~ Sillor cosmice, riginare, poetul fiind capabil de revelatie, in contact cu ilimitatul i cu absolutul 66 inevolusialiriciilui Lucian Blaga, suecesiunea ipostazelor eului reflectd raportul dintre sine gllume, distingindu-se eu! stihial, eu! problematic, alienarea tdgdduitoare, eulreconeiliant. Pentru Tudor Arghezi, poezia inseamna ,cuvinte potrivite” de un artizan al cuvan- tulul, care contopeste,,slova de foc" (inspirafia) gi .slovafturité” (megtegugul). Spre de- osebire de el, Lucian Blaga plaseazi eu! creator in centrul univers ale cdrui mistere le protejeazd prin transfigurare artistic etia find ocale de cunoagtere (lucferied). ii de Lucian Blaga face parte din seria ar- Eunustrivesc corola de minuni alumi este o arti poetic, deoarece autorul igi ex- primd orezullitic (proprille convingeri despre arta literard gi despre aspectele esentiale ale acesteia) gi viziunes asupra lumii, Prin mijloace artstice, suntredate ideile creato- rrului despre poezie (teme, modalititi de creatie gi de expresie) si despre rolul poetului Graportul acestuia cu! sul creatorului este deplasat de pe i. Totodat, se foloseste tehnica in- -viziunea asupra poeziei si expresio- ‘tehnioa poeticd pe relafia poet-lume gi poet- gambamentului pentru a evidentia relagia ‘nism, care se concentreaza in jurul unor aspecte relevate in textul poetic: exacerbarea ‘cului creator ca factor decisiv in raportul interrelational stabilit ou cosmosul, sentimen- tul absolutului, interiorizarea gi spiritualizarea peisajului, tensiunea liricé. ‘prezentarea a doul imagini artistice/idei poctice din textul studiat, relevante pentru tema gi viziunes despre lume ‘Tema poeriei este canoasterea evidenfiat4 prin metaforalumini.in ceeace prives- ‘teatitudines fatd de tainele universului, poetul opteazi nu pentru cunoagtere alor pe ‘ale ragionalé, cipentrupotentarea acestora prin contemplarea nemijlocitd aformelor concrete sub care so infiigeazi. ilustrarea a patru elemente de compozitie gi de limbaj ale textului poetic stu- diat, semnificative pentru tema gi viziunea despre lume (imaginar poetic, ti- tly, semantice/tropi, elemente de prozodie et ‘Titlul este alcituit dintr-o metafor& revelatorie, care evidentiaza ideea cunoagterii luciferice. Folosirea pronumelui personal la persoana I, ,eu”, fn p al cunoasterii luciferice/poetice gi exprim& refuzul clar al cunoasterii paradisiace. er69 ‘xfvaro ~yeod 36 oun] ~ 300d wrfuror wf (oq Insian ypdure ‘xjeredwioo‘atoijonor exoyeieur aoyzoads avetalse -wioxe u 18 oe frkeoro ojauses pzvarofns 0:29 2000 deypnas opood [rakes wy OSyOr 28 oumy oxdsap vounyzya yé sure} axeo uy pour aidsap rrurdo roun waxouisns “ongod a0 1s aparmzaqnooasa das epzauay 16. xoTapr romy pos 2opsO3Ky ys OBO Te (EEG “ee1ea sormou No) axoqy EMsI9A 9p Og Up Forzaed vastnyRoTe YOIeUIOZ as ‘oTpozog “yswoxoTea urind 9 pISLOD BSUS pI suas Faea{uaiod ‘owjanox axoyoW sp arvoTwa no ofeope Emonays/ouize wad eyes fMgsTU Ye ROWS [Ady) “(ruearimpyee§),janboouns ap apgssuas auof oo" ezreB.0 aysoFeGwU YS MIMO ~fuusoo wraps up yeqmuundun mop] ploesSGe e|So[OUTLIeN ap yeztIe}DeIeDays0 OAATCUL -95-o9}29] jnjonyu voooe ep pze190ns o5uy hu ofood Tatyana "Fel wT “rem rezed aurisns orz00d: ‘uy puerpaw atirzod uy zop patreszonpe eek ‘yume azySeoumo op afeovoyfrus yoy uues ‘eoutnsysu eeisumozT ywawrajdauoo op Yoruoniutswrouny yevaoqvus v2 89 ‘10 10m op wean no wLizodosd ze rmmnszoarim ajawtotsayo Weld elsoe od yzebe YoU nsroa upp uid varesoumua goqumous azvoqeato ofapy yevonqUs00e (8 OUT TNUSINOSTP syetagsano presuoo "{yz0d eoee uy wiuazaud 8 wrlountuog ‘meisTa puzas que HS e220 ‘oun ejona0d juno ¥ axeriodar ap ‘azsybuouno op yuLIOJO NzIWod yoReod voLM HES our 18 aanreuLaye auzz0; no ‘soruuoate apeqon aTTEIOS 20 duata uy (orwoUB Mapex o-squrona0d ramno vacoszyd gorpU 0 Ruayoxe9 autisns areo na [ouoSied ‘rppumuozd y‘e}z90d uy 0 ose$ ap ‘vereradax parasqo as onOTNTSO}IOU OAT ET ‘mouau woo mnydrourrd wordy aswo ‘uns “ri mayio 8 muayeru rpinasmoos op ayeruautoy9 uy YrezTUESIO os 311 TEIMOSIC. “Gaseqntna rp?) agar 9p x6 (sou ny00 qns “pays 26 307°) oxfe[dureyuoo op 198 un ase yanacd voxeiSeound ‘(Jops) exeatfeztea op [nyfodex ‘tid reuidxo 6p ‘atojouo0 foro puanoas wjens wo amnnsuo9az00d ffvey ‘Hoy suns ‘exdoou ‘puny re1q ot00d ymurBUpheUN ojo OUOTS (98 oome0d apr varezronselg weypout ~xo arfonsystoa 0 vo pazauorionny gem ‘un nnqued yousod vaunsido purge “p ‘uueosiedy Mazen 2” euosiad mnjoumuosd vazeny iaxbeouno 0) soyosory, fey mmmaood vamprany ued ny ofaxaastu uy coumuos ofoury 0 re0p ¥ ezefoyoud 9p vou vangnt wud preoydxe Tan sprusuuious $6 aang pol F420 16/o809M3 na 000 ["]/pton nu s/iguiny 9 fae 2p Djaxoo asaayaze nu mgr yamoyear fe YeI0IN [A79x9 WUNLLGKD v MuIUod tINsI04 gop grou 1 8 aeurad of geuinzasy oynd re oreaso Beara ‘2nd Yop ar930(%u 2p vroYD 9 ,na* uous yo UsTUIOUd BI ap eASoKLIOd 8s YOEK Te “Woo eonaod ajtuaacas gnop uy yewoztuTeBI0 youoo wyionsis 3d [nsanostp ‘Teuoy}yroduioy 2uFBE op TS azexoouno ap yuLs0; 0 jeuTe nn wed wongny f wasorfeound Tamapour jaunty pzwoztsi0 a8 Tmsoysyur 8 Youre, 8 axrouype ap 1 arvfdurezuoo op FuELaeIQ, ugRUBOoR MUA varenyos Up aynansuoD 9s [MATATOUT “pyesianyumn srurny usysrur Bani ‘teanjosqe pavazedns as axvo wisd anoxeo Taapiowm os-npUTT;uepIAe “hun punuguap oyo4oo"orioreqaxax exopejotu wad preajad2asa funtioaprod eauigeury,Guang pong betel cu fad ‘Mult indardtnic menestrel, Uncéntec lara tot mai incearci, Zi-mide lapona Engel ‘Si Crypto, regele-ciupearcd! = Numtas fruntag! Ospaiul tau limba mi-a fript-o, Dar, clintecul, tot zice-l-as, (Gu Bnigelsiriga Crypto. Ziel, menestrel! Lavecinic tron, de oud parca! Dar printre ei barfeau buretii —> dupe De-ovrijitoare méndtarc’, —> cups Dela fintdnatinerepi, ‘Sind ghioci gi toporagi ‘eoond mid ak, Gupiei pre mume Bnigel. 70 motive Innoul an, s4-gi ducd renii, Prin aerud, tot mai la sud, Ea poposi pe mupchiul crud La Crypto, mivele poienii Cénd lingé san, un rig spén, ——> (Cu eunueul tui bétran, j Veni s-o-mbie, cu dulceaga: —> elert = Rigé span, dela san, Mulfumesc Dumitale, Eumadue sii culeg Fragii fragezi, mai la vale, ioe Brio, acd pect cule, ncepi, rogute, cwmine, -Te-ag culege, rigt bland... Zorile incep si joace ‘Siestiumed si plapdnd: Teamd mi-e,tefrangicurénd, Lasi, asteaptd de te coace. = Si méicoc, Enigel, ‘Mult ag vrea, dar veri, de soare, Visuri sute, de mécel, ‘Mi despart. E rogu, mare, Pete are fel de fel Lasé-l, uité-l Enigel, Insomn fraged sirdicoare. = Rigé Crypto, riga Crypto, Bude umbrd ruled ter, nm‘uoy yn yoreaz9 © eder9 enop w uyp ured Coser) punses 29p yrumnyoa u ‘oumnyazdsop vountZIA “rlipen earned -lny |S ereoyearasuoonue ‘gorWapesenue oT}ruyep Uli ese MAsTWIspow eaMIpTANY nosoutAoT ‘aise MnUSTUZapOUTRUE|oTOLOIE PUBLION eIRTEIAAT YY “sonst fosoudeo exdnse ow ti daouoo yp oun wazaonpozu “urpaas ood praxes uy OOo Os ‘a sjpouaid op squauia[s don ao RUTTUOE FRY ARO euros nnuod arirensy 7 yop vwareuozaud yonoureaare -woyto o-zyuy ns rex9y]/femny]No Jue UN-zyUT ‘ypVoTad o-zIUT WIPMAS 2ne0d munaxn warespeouTy aysod onjoxvo LIMNSEN MOpUB—roTNOPIAD — auedoy 2a ‘sors azo tp conned H/oorast4re Tu svarpepdus op a4 1-95 ‘povaciu-viesopspuny ‘poor ps unip 2 ‘ran auny wosv0n 25 ‘manoyog-mun7 nD spoeorpio you inf P17 RD ley eoreny99 — “oydhug 96.4 mungou 29 ase ‘paoijono puns a soyog pura pansy sous penadef 9407 foe <— PURE EOD PEAT uprupfe mu maghns 70 ‘aunppd 9p BBMEE pasvadns aunpuy ps azv0s anu na4s 1-29, eh u98219 2p rinpuns usp ossasnyy uaqapaun néou 38 usuan “paves 98 You yaquin nazsnd aq poms oq rpann 00jsep 8 17 pony 98 uno gang cusuey ‘posvodnys-soBau osdRsg iv ina6pus onepuinooe4d bpd ~ xd cx eantpdsap ‘ous un vo ‘ons uy aepag ‘ys puunoD 2784008 407 “jabtus ‘padoaup puodorT reatigns 38 1qu0a sown ~pytun 0.103 pagum s8 3upe so ‘Dyfunzap a8 ‘vausv9 a uuos ss ayfaus vain wunu BAUR OT BIPMIAT DEL BOOS OT ‘Pupaups many w-2008 29 pups o-su pepro}Oa eu << daa u- puppy s-nseyns 29 tennessee -pevojaoiz0 sia ‘npaq #2190 Bou no duunos 19705 nas) “BEDS STH APOIO, ‘seadgn sins ‘pinoy ap dun} 27 “ydajafu-ajounos my usyou-pyy ‘panopfsep ‘pspep oiquun uit ‘sdagp mapa 9-sui qo sin ‘pinopy suns putoy w-po0p 29 aye yqneducour evidenfiorea adoul trlsituri care fac posibilé in studiat intr-o perioada, intr-un curent cultural/lit prezentarea a doud imagini artistice/ levante pentru tema gi vizi © valorificarea miturilor autohtone, a credintelor strivechi, revalorizarea flonului existenfet rurale. Q_Prezentul trebuie si respecte valorile trecutulul gi si evoce momentele acestuiain viziunes rural. 2 Deviza traditionalismului: vegnicia s-a ndscut la sat. [incadrare in curent/migeare/oriontare itorari | 1 Greayalitararé Aoi os pe uremuri de Ton Plat face parte din vlumul Pe Argos C2 Poezia este o meditatie nostalgicd pe tema trecerit ‘cuciclicitatea viefi iar prin tematica rurala, cea aiubini gia timpului se realizeaz constractia simetrici, de factura clasicé. © tema fubirii, a timpului, amediului rural; © doui planuri temporale: trecutul, recuperat prin amintie, $i prezentul, trait deel liric prin repetarea unel experiente; @ motive specifice unui spatiu arhaic, patriarhal: casa pirinteasc, poarta, hor- nul, elopotul; © pnzade piianjen iustreaz motivul trecerii timpului gi al uitari; © casa, codrul, lanurile de secaré, cémpia; jominat de sunetul clopotului din turnul vechi. care fuge mereu”. musfinereaunelopinif despre modulfn carte sereflectd in textul poetiostudiat, perioada interbelicd, a cérei apiruté in anul 1921, 1a Cluj, $ valorificarea specificului national; © ortodoxisimul; 82 [Btemente ale textului poetic D Poezia este alostuité din 19 distihurt gi un ve a final, care are rolul de lait- motiv, sugerind indepartarea de modelul cl 8338 es viseoe pas uy noo" — ,uoy"sqexodu ‘rods wy sonruyap onKEUIES AUSUISTO AED 18 uudaan a dum op yerqzoape vou: ‘arieds ap yorpuy upd woos y e420 1 (ane ojpozoid ap aquauIayS "don /eoRTUUTOS ny ‘spouse ‘oxre0d asrour ‘jasouns op v6 atitzodo ap wuros ‘rétOuT ‘aN ~syoo0d seurgeun) sum] axdsap vaunyzta 1b vusoy nzwod oaneoyTEWs eIp ‘Sam[ audsep vounjzya wala nnywed ‘saraaqar ‘qutpmas [exer upp sopsod ropr/oonstie urBewr pnop e varemazord -yoon motu eopiuze ud treuorfpen zezey Theo wy azoau 298 1 Sobuy ag mngon up ante oon ef WoT ap aman ad 308 fy paeey ois en NS Oo RUT T/EMAO NaS TTA, FROM OTE -Tonas nod muaxos warespeotr ypafsod ej arto maprEN yop earoGuap|aa oresna yay qnaory Touro yavoztroeno: 1 todas. aaiwtpaz9 =uoY -yorne opamarary sds varmoytojea suns nnuasTTecorypen Foojoapr ape ToNsHMTEIKO eEAIOULE oqeuoriou nanaero3nT® ‘segyurapout op ofurpuss oaporio x ewunsay no varoBurdsor wed VO|-CX [BININIOONS oe 8 ‘usoop gnop ofourd wy aueuosd oxmsoyreus mMusTONUUNYS 816 mnmuUsTTEIOdod ‘way ane uy aySesysau os potyuios forkspen ZopoTeA BareALostOD O TMIZOTO ISTEP ~eadep inqnjootied asnds tHieufenaids ope ofeuoripexy ‘soruyre LOTOTeA v areUMUO ‘vo yindsorod ‘yijpen yzroaotiosd musTeuoriIpeN ‘sarruMUOp 1S yeeazesns wan YAN “Too BT 'Tz6r faue wy RINE eaxPpURD" foIstaod jmanf us eveZTTEIsIO as o1Bo|Oap! 1 “yo ‘poroqiozur epeovied wy yeysoprreu prexaqy axeosruso 9359 faRAsTTeMOLSEPULL, 2Ajoz0Y ‘osaxay| MauaWofo B[ eareyiodex uta eunyeuoUNTP RITE O FIRABO HEIGL ‘geusuo ‘yuojueur o-22uy yeIns ynqnszeaTun ¥ B90 1 jnno—aN woRBUID[gosd pAASTIBUL — ssreyreLne: 9-130 9 TOTEM “prorermqeiedar wyd puioro rior widnse yorjoousyour-uqussounizia opzeonsyd -aquns yr-er ap soquneioa emspuny$ o1qurey ung “qiooyporedusy wun no unqmsrp mynuumpeuorifpessyojoeds eso wrpozosd 4 “yuoznnd Wanoon ony prussyeyered wd ‘ofa “pwonuad 9p 3400" 3 apes Your opaeroes axqurp jun emyysuoo 18 ayaod prvorrodes 9s avo e] MMe ‘9[8 pureyd yop xoje0 wlususoyTe omreazap oTEqIOA JOTFNAUIT Te [FAQns [NOOf @ “Weoduow amopeans~lmuozaid 9 ‘quoone Indum ordorde a0 ~ njduys moajsod @ Noveanp Te 16 ayooao Te dumm vo-yoayredury @ . + ° ° op aebzpaps onozo rent maroon eoneod jarfeds Q 9 yaroyeou eados 950 [marGIOUL_Q) wradaxyzvaioBns 4 saodau 8 ze ap wayson od zoyoqunq » 0} 9p qnSenod aundo i ogpiad adwoude so mIRMDOd NOUS jd “gzwoxy 18 LYNSYp Prop ojourTAd 9 jeroua8 wormmnuyuoo ‘oureumn yojuaysyx9 Wow Trrparrealizeaaiio apropiere péndla dentificareaprezentului eutrecutul, ‘unuf timp continu care misoard distanta dintre dows tre simi Pe parcursul discursului poetic, se distin doui tipurl de lirism: cel obiectivgicel subiectiv. Lirismul obiectiv evocd iubires de odinioariabunicilor, cu elemente denara- ‘ivitate gi meditate cu caracter general-uman. Cel subiectiv este utiliza in eomunica- Airilor gia sentimentelor euluilirio, lapersoana [singular giin meditatia eind perspectiva, Poezia este alcituitl din 19 distthuri gi un vers liber la final, care are rolul de lait- ‘moti, sugerénd indepartarea de modelul clasic. ‘Simetria poomului este aproape perfect si opune povestii de ieri a bunicilor po- vestea de azianepotulu. Cele doud timpuri se reuneso prin toposul neschimbat a po- topos care reprezintho expresie areluarit (G. Cilinescu). Numaicadrul 5 i, find sustrasi clipe trecitoare ‘ncremenirea in timp este sugeratd gi de hornul care nu mai trage ,alene din ciubue", precum gi de amintirile mai vechi ce péstreazi memoria unor timpuri ndepirtate gi 2buciumate, Trecutul capiti o aurdlegendard, devine un timp mitic, al luptei haiduollor pentru dreptate:,Jar hornul nu mai trage alene din cfubue/De edna luptard-n codru cit, leschide cu o seoventi narativa, menita.a stabili un iva tandt, al bunicilor.Idila celor doi std sub sermnul i Calyopi se creioneazi prin céteva triséturi sugestive, deoarece aparyine realitati etemne a lumil:,Ce straniu lueru: vremea”. Se contureaz’, astfel, o meditafie pe tema trecerii timpului, prin care se face legitura dintre cele douk planuri:trecutul si prezentul. 88 Sunetul clopotului, laitmotiv al poeziei, insoteste protector cuplul de indragos- tip, Scum gedeau.. depare, un lopota sunat/De nuntdsaude moarte, fn ural echt imagineazd c& iubirea lor e vegnic& ,Dar ei in clipa asta simpeau od-o.d réménd..”,indrigostitii sunt gi ei afectati de trecerea timpului: De multe mort bunicul, bunica e bétrand” Prin urmare, eternitat A de clipa unicé a iubiri, desprinsi de coordonatele temporale, nu este deca oiluzie, Paralela intre trecut gi prezent se realizeazs printr-o comparatie:, unica... viiacuma tu/Pe urmele berlinei trésure ta stdtu”, Pe opozi _pe-atunci”- azi"se construieste relatia de simetrie, marcénd re ‘umane, continuitatea generatillor. Se trece de la un registra liricobiectiv, aunt subiectiv, prin implicarea eului rie .$i m-ai gdsi, zambindu-mi, ca prea naiv eram/ Ciind fi-am goptit poeme de bunul Francis Jammes”.Tubita, creionati in aceleagilinit diafane, subfire ca bunica gi cu ,ochi de ametist, il intdlneste partenerul asteptand-o renfele fin de moda vremii-iubita coboara din,trisuré, ir ndrgostitul recité poome simboliste de Francis Jammes gi de Horia Furtuni, in comparatie cu Lamartine gil. Heliade Radulescu, vent poetio& reprezintdun epilogal ambelor povestide dragoste,consti- laitmotiv al poezie:» Scum edeam depart un clapotasunat/De unt ¢” Sunetul clopotului din turnul vechi revine eaun avertisment al treceritimpului, punctind momentele dereferintd ale existentei umane, sanumenuntagimoartea Turn clopotl devin smboluslerepetiri destin. Din punct de vedere sti baledinspre trecut spre ferme de momentul vor ceri gial duratei Gerau’, ,simteau’ cu valoare atemporald, prin care se eternizeazdclipa in amintire (si Subpire cate‘ nisiput"), Joel subtil ltimpurilor verbale deavaluieal- Je ale jocului spatial gi temporal sunt ,aici” ~ insemnand ,« pistritorul acesteia. Seremaroi folosirea metaforelor giepitetelor: ,casaamintirii,,ochi de perucea’, chide ametise”, dar si acomparatiei, ample, prin paralelismul intre trecut gi prezent. 8768 ‘eplestdsut = eorwoay terieazo = wanigny gonaod pire 0 aise @ ‘auiaua o-pounss “ruusaa o-pous ‘quae apsposiuino ienawuecre een -sogiou <— SRI POHDORTO Mak <— guaqn-20943 2100 21808 ‘suromypans uy agop un-od augyou u-poounyo sg 1 ‘a8 rou ayn Dupe sup | ‘esqanq m8 piduepa ‘puveoupads oy oupue snp wo-ae ranean | Pap EBS un nogfas ‘soe Sango nau int upp 1S caeces on “Pifep 0 vovon scab ous se 88 “Yonseuop o1200d Weonumg" ezeo up mqnorunq.w ysvo wpeYTEEAIe pur Rermiotd wore eI WoT MI Te oNBOd aszaamUM op Fisj ooxsyeisou rays foun vareurtadxo usd 18 mop “yl sp erfpzodwioo uid mmnuasrreuorispen ouizede aera “asain mtausoyo [ voreniodes wud unesusuN amo Medeo reqny euros rogsuy Yelueoout mutes qns fn] wazena}sormzzad 29 ‘opspeyso%t Pour ut ezenaza pug ryBtuo asus O-aUy FeRTAMszoATUNe woo 1 MA Td UOT 9p pamuaua 93800 joy etze0d “exepoIoL, “prow eried pm uy 905) 00 waleistzy ap van Fou eyo ‘greysered eoremnatiadar uid yuo oqa exdnse yorfooueyou-uE, “ss ountzTA 0 prvaraepd veM Woy op tunuaan ad ye joy BrEsENT B20d0 Yo ZapIBLOL erpmas Opbod aes Uy OSTaT 2s oumy axdsop vounyaya 6 eure azwo uy pou oxdsap rruydo foun vavouriene “2qoT8 F1-€T ap sop msraa emsyur orqurer ‘nH "wivotoazadury eur no EMIASTP TMRUISTTEMOFITpEN woBIORds e159 IpOZOIT> evidentiereaa doultsituri care facposibiliincadrarestextulul posto stud at intr-operioadd Tustrareaapatr clement de com ife i de imbaj ale textului poetic stu- dat, emnificative pentru tema ivi _ Neomodernismul este un curent ideologic,literar definit de spiritul creator post- belic, caracterizat prin: respingerea formelor grave; limbajului; @ puterniometaforism siimagism. Q Poetii neomodernisti au debutat in jurul anului 1960 gi au intentionat si redea po- ‘zie atributelefirescului gilibertatea alegeriiformelor de exprimare. etizatin imaginea leoaices, sub semnul certitudinslor. de vibratie continua, Poesia Leoaied eéndr, fubire face parte din volumul O visiune a sentimentelor (1964), in care poetul surp1 ibirea ca sentiment, ca stare extatica, fiind, in cali misurl, oconfesiune O Poeziaapartine neomodernismult prin inedit abordriitemei find caracteriza- {a de ambiyuitatea limbajulul poote, de insolital maginlor artistice, de noutatea metaforelor side innoirile prozodice. Elemente ale textuluiliric O. Temapoezici:iubirea: poetul dezvaluie intensitatea acestui sentiment, care repre- ‘intd o fort creatoare ce reordoneaz universul, tinzénd spre perfectiune gi care ‘schimba raportul eului poetic cu lumea exterioard gi cu sine. 90 Q_ Motivul central al textului, care prin repetare devine laitmotiy, este cel alleoaicei, simbol pentru iubirea ca pasiune, dar gi a ofascinatie coplegitoare. te o metaford care sugereazi iv. Prin titly, aledtuit dintr-o apozi Structural, orl poetic print strofe: nagterea sentimentului d ‘eului cu jubirea gt congtientizarea transformirilor produse asupra proprieifiinge caurmare a intilniriicu ,leoaica ti G _Incipital evidentiazd imaginea ,leoaioei-iubire’, caracterizati de agresivitate gide forfi, epitetul ,téndra” sugerdnd gilipsa experienteitrdirii acestui sentiment pang Iamomentul intalnirii cu iubirea. Hovinia | Q. Iubires este un sentiment asociat unor trairi complexe. O Dragostea aduce posibilitatea de Q. Asociata unui demers cognitiv, il tereade ametamorfoza sinele 1 intre sine silume se stabileste olegiturd, prin iubire, Pustiirea sufleteasci nu este sinonima inst cu o condifie tragicd, ci cu acceptarea sentimentului ca atare, cu ‘hilirea intensi a acestuia. fn ultima instenta, jubirea inseamn, in primul rand, ccunoagtere. ‘sinelui prin cunoagterea lumii, ‘este un sentiment primordial, care are pu- Rezolvare: ‘Neomodernismul este un curent ideologic, literar definit de spiritul creator post- belic, caracterizat prin respingerea formelor grave gi prin redarea temelor grave intr-o ‘manieri ludicé, dejoc, ce ascunde insé tragicul, Literatura neomodernisti este definiti prinrevenirea a irisraul poeziei moderniste din perioada interbolicé, inteleotualisrnul, cultivarea marilor teme existentiale, irismul abstract, ambiguitatea limbajului gi un puternic metaforism gi imagism. Poet{i neomoderni au debutat in jurul anului 1960 gi ‘au intentionat si redea poeciei atributele firescului gi libertatea alegerii formelor de exprimare, Acest demers a fost posibil in contextul in care, lainceputul anilor"60, suto- ritifile manifest o oarecare toleranti in privinja formelor de expresie, fird.aabandona insi ideea abordarii unor teme corespunzitoare ideologie! comuniste. ot£6 az1qnr ap esnpoxd varewioyst021 1p Widoozod ynop opoo no EzB9oz09 ope} onaOd mpnpcar ayeTIYS 1S eandaout yo ready awooBins 99 “rum exc yunsoupads my pup snp UDA" TEGISIOAAR} ezopoUrEjOU Myo vaU|BeUNT wrer\uapAD 29 9189 OT [UP FOUL dus a9801 no yandooed ne raatsrcoefqidaoer a onatsow oot wansoResp no el ~urgaudnaqsuaay © yoraopejuvouSou emeazap yoRIood wiLes99s Wars 26 rout vo afury oudoud wicnse: spate wanrgR RO nme etary 99j0 wo paremropamEn nap MoU eaoytNeaponE yu rons euvossod B[ oqzoa 6 aqouTuOUO:d aatr2—fpe/aUuTNOE DL “sperma op osnyrvtens a epi anor Care ajpozord ep ettiowroyo (don JeommeaIEs Engg ‘apomTe] ‘oneod pow ‘ornous ap 18 opiyzodo ap ujos YydIour ‘np 0d reuySeurt) our] axdsap vounyzya # watoa nauod aapeoyruUIs ep -mas oneod mmaxea ope fequry op # ay}pzoduroo op equawiayo naved v warensny ‘tfeteaar oxds opeo 0 ‘grurau09 orferqna op arms o ‘your, ws wounrzia ty ‘aroun upd uyzesdos wangny TOTUTpTA!IG0 Tuas qns eangnr reuoyd aforgn jo ‘aqes sum] jANUED UI FENAIS YooTwodT waUSCU Ty sezpazouoo‘aziqnt op myratounnuas ednse eypeUT wun ays9 ou axdsOp VOUMIZTA “es exdnse 8 ruin exdnse _spsoBezpuy mmeqreg wridoosod anrayep yuOysueN guEUM wluays{xO UY wIUDIOYA To LAL, -nyznuyyosnaq stitedy “outs no 1 greorreyxe vaurn{ no ope0d mma myOder BqUITYOS oreo 18 aumrjoopiod axds puyztny ‘tnszaanum yreauops0es 20 areoyEes0 B10} 0 pIUTZeIdO are “uoumues maseo8 Worey|stOTUT MTBAZap [nIBOd Fe WALI] o389 {200d EUIOY, ‘Sunny aidsap wounyaya Wwuioy waned oxtreagyas ‘eFpnas [axe Up soR90d repr/aonsriTe Tou yop vwarEUEZIId “eorpozosd apizjouny ap 16 zojax0yoyour eBoy ‘pury “poRenxe arere wo “uouUtas vo wasqgnt opuTTdins [420d axv0 Uy ‘(Fa6T) Aojaquauiyquas v aunzzza Q munjoa urp oyred 2983 DaxIgM ‘PApUPA POIDOeT BIz90d “yoRUUIS, an uO}IO O-RNy Mes TerayT/TeMaNO AMO wN-HA Ypooped OAT Farpnys oneod maxes areZpeonT yprqisod oxy ares LIEN Nop B BararuapTADLanivel prozodic, se evidentiaza trdsitura neomodernismului prin folosirea ver- suluiliber gia tebnioil ingambamentului, Creafia lirica este alcatuita din trei strofe, a versuri inegale, cu rimé, ritm gi masura variabile. ‘sustinerea unei opinii despre modul in care tema gi viziunea despre lume se reflectii in textul postic studiat ‘ment asociat unor trdiri complexe. Dragostea ad cunoasterea lumii, Asociata unui demers cogn care are putereadeametamorfoza sinele. ints ‘ubire, Pustiireasufleteascd nu este sinonimai sentimentulut ca atare,cu trirea intensé aacestui nd, in primul rénd, cunoastere. Prin urmare, poezia neomodernisti Leoatcd tandird, iubirea ilustreaza inedit mo- ‘mentul in care omul tréieste sentimental iubirii implinite, sentiment care poate stala temelia actului creator gicare il poate proiecta pe acesta in eternitate. Cuprins Srepere utile .... ‘5 sugesti privind pregitirea pentru bacalaureat. Examenul national de bacslaureat, Programade examen pentru disciplina Limba gi literatura romAnd............c0cessssscsscsssevsteneseee 8 ‘Tit Maioresou gi Jumimes™ ......00cccccssessssssseeeeseeeeseeeeensstsees 22 GENULLIRIC Luceafirul, Mibai Eminescu .... ee erence 26 Eugen Lovinescu. 48 Plumb, G.Bacovia . 50 ‘Testament, Tudor Ar 56 Bunusstrivesecorola de 63 Riga Crypto gi tapona Bnigel, Ion Barbu ...... vee TO ‘Aioi sosi pe vremuri, Jon Pilla a Leoaicd tanaré, iubires, NicPagoptismul - ,,Dacia literari” Repere: [context prima jumatate a secolului al XIX-lea; a OD ideologis cultural-Literard se afd in st D reprezentanti: Vasile Alecsandri, Mil a a C.A Rosetti, Dimitrie Bolintineanu, Andrei Muresanu etc, reforme importante au favorizat aparitia unel culturi romanesti, delimitare: istoric~ debuteaza cu Pacea de la Adrianopol; literar~ debutul lui Vasile Cérlova, In 1830, gi debutul lui Mihai Eminescu, in 1866, Q aparein 1840, ntdrif literar Dil Presontarea «dou aspeta ale curentullngsriok ~ articolul-manifest, publicat in primul numiix; Kogilniceanu prezinta rincipalele obiective revolutionare ale revistei: spiratie ou specific na se urmireste unirea cultural criteriul de selectie este originalitatea; sedistinge un romantism eclectic, de tip Biedermeien inclinatia spre moralitate; valorile domestice; % intimismul idilismul, pasiunea temperati, confortul spiritual: ooo o {in farile romane, se scriu opere cu tn puternic caracter patriotic, mesianic, de elo- giere atrecutului; 1 caracterul puternic nationalist al pagoptistilor ‘unitégii culturii nationale, pentru cultivarea limbi id& in lupta pentru realizarea 1§ ap HeweInayyeg 18 aay" saga“ aempdun outaap Ea satgasout ap rasquososd no NBax op shop ‘oreo feuoszed run jnursap pawduapina juiozne qiy-deseH wid ‘oxenjou00 W] “yastreazazeuryzdxo 9p gnTepou uy remmonns ‘Somnqes3o9TgnS no "aetoasfumprqimptecoprstooy ane0d ay-ansopr I oeysoaag To RUETE UY ‘ofafuuosiad futequi| eorised rauowenoduioo ued norsesuny easeztueum 3 sp osvongn oototoszad Pevasapd [aioMne edd [et "yo dy yoreuiai ag yystqeou panzadsi0d O16 soqwztes0U! doos un wiazns 0d 20 or ajaruowoj s90p rouorioy ssoarun up pzvouo2uyose9 ‘sum oxdsop myruoine voueZtA Yevonien| ses0m| ssmostp eprsy seMFuyFOsMR vaswons ty oveAowS Aun [TIS -ugj3fjsojnoerul az uy -yo miseg um ais qd} my Dasoaag wot eMTAO UL api ao Taisw4 ty wadagar | {98 our] oxdsop wotnyza Somes aro us pour azdsap udo youn vozourtens _dvaqor ‘dvoqes ‘dvayen ‘to osouzod erepo 1S" aoyuryys tapos yur pzwasa9Ns 10} -vjadau ({ranzyaoudou were ,nu" [nqzeape apun) , ured ape ide ajeuoriounfuoo zoquntinoo| varaonpos ‘wep o Bunfe uno 1§" saunsox uy aqano ‘uungoroyout :,2a1a3 as 203 op vo qy-dezeyy zep" e010 -vod no epeato wrong eu ej roune oquroand fore ypuredsop 0-5 yp fot 3p nae 99 'do0 a 9p ward paral” Porierered ware Up euozu ipquon pun 344j 9 Gado Yona BI Bonpie op Hanan Ee _ gion vyeynnoonp 2203403 ede tp ga0p vaweTesO “overeat 1 soit arvozna aro p99 aojefeuoased yossroi pupiefnsappanvyode) opie E stir “uence op meas aon ste {29 up aspasooa un eo" afar up oioup no" pzwaygdso epSuny-tpT-uesed ‘oueum. “ns ajstisdsns op ajayound :oquamiaya zojezeongucm b: (ra utp an s,mnmnururog apesuys puyq" poseaergoU as ys vata BpHiog Of indoos uy waseuLsosop (ETYOO ME oyuosT arEzZa}0eIE0) nu aus ad reumu" ‘ouarmodau ayurana op ‘pratmua {,vo8eq op 3g9809p jwise ‘fa 298 ~seuoetd sauna, ayri-ys ore efe aon au a ‘aqea|su@Ape 29[ej ap JopLim odes vawaro ‘(ens |-10 ovea¥ vs eoua ‘oun um en§ nu as¥ “prypo) ,tnds |-H ys oummu ad 1-2" wruruouts punase avo ‘itqasoap quoede (woULIay ‘ujeumd ad yiadas o apirzodoad 0 “133 9p ayboynqqad2 os [nfeuosied) .gand op ojayounu -2B neacan {2p “pIMpTEO op eepUTUy 9s PTEIAD wa" -ozeOTEULAN JeIpoUl Bod Op esIzEAY oo aso atfizodoud eunjd az89 uy yorBoy ap jnoof osmns afazeoygusan are TAZOUIN, mE puedinxe ‘quaasouyvop adoxp oe weagapagurrnqeo‘sorequy sopzgore0U jus as-npuTeLOUT “wasqwas 9p aur 20 asourop uo 9p pare ’,wo op areugp" gueum elury ey warerrurtn amgpsuoo fy yxisds op mou toUTD Jo[90 ape yaNi0d 9p so[aiTyas [ze9 ‘pmsqndusy zoune yoLoBoTe esardxa pruyzaidas ion UBBAD UNS uriofnsworus-soqnqe} ayojodn oF piape ‘sonsetuy afexost% ‘ei9o “ye epunguTU my foluty vaoxBeur exleuEUta varereoeI0O TO ‘MyfiGieo wazoKL snd ange nu yogi gorse eimgoreout ap Jajsten un dz9pon Ut are yorUTUIN URIS ‘109 -pazeg-yurea-naeas myerqes 1 perEzzIqo PUTsO|O}-eSvaZUOUO[OS op aTLMIEP | Eze ade yorurumer ugg soazeoep "mmnoRseIUE]¥ astZods Ov uTSIse postde Bopp TEU] “ngs Tee op Prep mmmsim vopard 1S wr WS qry-cEIEHL ‘ad oydormagys 118 yoseosouuros o9jo Uy Teuin apazo MU “ppeAop BD “arBoUTeLA 7H9 wonnsiod yon isazord e a01tyes Srna ap 299 opanasJe crajului,nu are mosteni- jun nepot); cel mic al crafului pleaca spre du gi este supus unor prob: ilibrului (Harap-Alb devine imparat se insoard cu fata o Reperele temporale gi spatiale tard un craiu, care avea trei fecior!” O Confiictul-; specifobuomulasapeadinte bine cre se nalizezt cuvctaria binelui, o fpiune se araté ci fiul de imparat trebuie si ajungala celalalt capat lumii pentru asolugiona un pr ‘constituie intriga; ajutoarelor gi depagirea cu bine a {tii lui Harap-Alb gi lupta cu Harap-Alb igi recupereazd identitaten. Incipitul: -Amu cicé era odata", inutvesclia ani intregi, si acum mai tine inci;cine se duce acolo bea elanol cinearebanibea imindnck,iarécinemuseuit gira citate/aeovente Q. Din perspectiva formirii protagonis gungsroman. Astfel,oprobiia curajul 57] lui Rog.Fiulde crais-amaturizat, arendscut, parisind identitatea ansformandu-se intr-un erou ce a parcurs caleainitieil. in opera logurile insufletesc scenele in care igureazd mai multi actori,ca, ‘in scena in care, nchigiin casade arama incins§,ceicincitovaragiincep inacestontext, Geri, tipul omului cérootas. igi arata nemultumnirea fats lor si: ,-Numaidin pricina voastrd am ricit casa; cici pentru mineera ‘cum era” Geri, eatribuieporeclade Buzilsesitueazinopo- zitie cu ceilalti (larap-Alb, portet forall protagonist Ger inept ougeroetn ral aconet nun find sine unim, pe Harap- Alb si-sujim gi tot prieten sin" elas indrgosteste deat dal dovadadeoalitate fat de Spon Seoveniacvierar8 frumuseyen suflctenso aero care nu-imdrturisegt fetaidenttateasareall Hopinia Q. fn opinia mea, Harap-Alb este un personaj Teprezentativ pentru basmul cult, sim- bolizind pul eroulul cae ig asumd otro laiustraren uel nivel le cru fapte rman in limita umanului, Rezolva rezentarea statutului social, psihologic, moral ete. al personajului ales, prin | raportare la conflictul/conflictele din basraul cult studiat i Basmul Povestea lui Harap-Alb este o oglindire a vieti in moduri fabuloase, este mi- ‘ologie,eticd,flosofie, observatie moral in care ,eroiinu sunt numai oameni,ci gianume ‘inte himerice, animale’, care au ,psihologia gi sociologia lor misterioas&” (G. Calinescu). Griticul George Munteanu considera textul,un veritabil bildungsroman fantastical epocii ‘noastre’ deoarece Harap-Alb, personajul principal al operei, trebuie sf strabata un drum al inijierii s& acumuleze experientd, sis formeze pentru viata in luptacuforfele malefices si obfind oinfelepciune ca si captezefilosofia despre viata, adevar, dreptate, Personajul este reliefat prin diverse modalitati detaliate: caract (Picutd de scriitor sau de alte personaje) sau indireotd, prin propriile act 132hndod) mmnuaseq oyjoads ors9 muyurEpouzag ‘anew PUNO NOB NE soy HAIRAEABIU ery S qqy-deseq: yexedusy opr, vl ap enberpdur 8 eaneruyanoouyg pururid uy Uy ans THINIEO sfaqzoA eau] aybEound [n10}095 ayjoury o axe (ney mmnugds vata roy ‘anUyep t eearpuggoc mndeotr wap ayerumd ap warms §-npuysy ecg op 109 ger 18 anus" pugo eued njpds ower nny avaUNns TS viet Pero) zupuTpANT ap qqy-dereHT ad BeE—N ooovap mumsp {-npttyp 18.00 uy|-npuyogpr ‘upds ad anSosdapod jr ueapspzpu tnqeg ‘nasg wuostn ednp vo as-npurfurts e1s090 ‘oaSazo.n [18 ora pv no axgedon: 9yeo no" preofuoous[e‘90] B{ Indwo ound yt gepAU ap ea 1Seqimy autgo un eo" apedar as azvo updg od SeaTta wt ogre uo ‘soxpduy op yas Epoyrauepr e woo 1S yonumny ap zene aise Mode pupa folunsBUE IRétoyu" usp Sour ap rejuries"rroRope aaiuanoas yyutwaidad [ [ootioeds eu un cet ap ajsoqws orn" won wy areo “nega eyes oyfgo ws pubnaz'saoons no 990! 108 ay yueagapagu azeo od “oqord zoumn yindns sums epSe0e hej Bread [Ps OSOU PUN OCD _fsepo8 aiju"adoap Soy-mawspadury ap zoansp Heeqsoroereg sjjduino yew enao pteasbe oop ,axboutgo-ouyo"rmupdg no o-snp w yo a BIUPUIEY | SoU TLIO No FRBOTELC To naniod ,oqtpIeq" puyaRSyo ‘ayesonso aquouroU tt rnyntex> ny ad pune [evareoap ‘weri0duurzareo} jo2 un we unseoy tier Ho wLsEo “ET-MEsea 'FIuoO ‘¥Ihas ‘ELeUBUNEL AT “PILOD "ge axgeoundad 9 anwnUupy afimMIUT OND ‘area. ‘eotz089qeofeuoszad ‘tnSuow nwo o0 ad aauTenU puyo ounce IY -deseTy nyesbesdy nu aiTeonur musids wdere o ‘eouwiase ap ayeusted oreo nauod ,weynsng" jonoU | $4198 980d T-20 Basse O.z0p UL op eur wrap wr a8an0r00 qry-dexeyy yoapdtay Sow ny 343 ad vonpe nL ‘onp rbernyooe elude ut" pexoUTLE TAZadse ‘pTeyosoTY exRe|A" pusUTiqo ‘asvoriard ‘axse1d no inqiso yonpe ps emgens nose o|i}padxe Bop ¥-9p B99 UT "(ADSoUIACT] aTSYA) Ban Tayoadse sum Bit ie" jajise puesysyo ‘nes feiea B| ap smn op Huge IS ‘Prurund rowuys tarognfe no safour|deputo eo ad sep ‘iojndod jnusseq wap sown Te ‘Wmnoaidapemyaerdns wand axe nu a togo ‘esoduu, axed a0 areoreoUt ASIA BLIP -ziB up zojigrgs" wasaonpe aaso aumisius Bust “ueyord v[RuORS Bap 20az) ¥is808 aze9 ‘ud uefa op ranperaadey op “ams aseo‘agoxd so3ymur wu SNdns 2389 619 pT (qioaupp azezuoasere9) .souawo eur ye gupueass nog rou pnen axestgyuTo axe" eysaoe Ho SoTe TwUr'gTy-ereyy ‘9p ity prio paso jaw ad ymuydg no ojuopnu op ozaldorde ap asoyoput a8 waryEzEA wt lop Feut [Njox FowOr uBAS “aps9, nMAeIPAWIT BorMo wt ybunfy “osoINEEM wjunovosou niquod viuyo ‘warexoftaBuy pzeayeysUY 2s myrzo%o9y [MANSY] Suey Burg ‘droutsd yop soja0 vaxwun ‘ayjoquits ze mare no myrufou vazesnayye ‘nosoUTAOT aTISeA TAMO|RLO foqurdo WAIO;UOD ‘suouin zope w § zojaioayop vareziuouLre prvaredns niFaU-qqe TseAILIOD trad ‘ame ‘wosourxo un aanstoo yojdutoo ofounyy “(Frnurpds v yBnfs) RIUaEde Cun ‘ny) pleas ayewnuapy o puyas ‘snins mmasuoseord v aywytfeuoszad equ (gonsewouo urd axeztroqoese9) ewmnuyss0y ‘gqy-dereH uzwarog [-18 piuyparo aint ‘190 {-arwo “[nps no wariSexpaoyu” ulsd ‘yaSard afes 1opttidosd mnqox oBunte avo ut yea foo4ed ap poseaiay as ps BOX ad "e1apist09 y ood fnpog “san op Inuoap" yoseazapas es axdomnags|-an -s9p 389 Tory win Bs [Bie ap waa] ‘aqqrureg ap arred eana 1$-npurpanop "yor i eudnse axdatsndem as uoro3y 28p ‘otsads |-ps puyoxoUy ‘ofeo wy esor 1 sun wy eOBIquUI! [ee ‘pod Bw UT RATEIOLE ‘wiuanoos ouriap o giooztpur axezjzeagereo op ariouny 10], ,gorUUS00 9orUo" o pupztyead ‘soxstax suas un axe yaqnqeo frzogz go azazyd ap a1sa NaseutAOT oTIseA “1orD9y nuyUad SoBepad ung un-s3u} 1opraym eusi03suET Ba os 160 1Up (BIDOIIPUT Bze71I0}98F0D) BAP | asizadas as 20 Zougggys tnqeo aiSenof puyo founge a {mo yaey o upupzuruy ‘Teapspepu [nqeo aBope “(rosoumoy ans jinaita ezazrfemioeos ops arnqau3 moro wo jnadey pavazedns ZoTENZONY fe OER ese (WHOOP axezjsoa9eEreD) guErIE ap 18 eINaSOUNGR: panABSEA erSvORE ap fnso[l vareuire adaxp ‘poruruma wIuS ap YRIBJs asasty WEE aD9TEOMP "NU 380} 8 oxea no ayouey 8 ajauuse IU) 100 [-8 op auteur ns frou Bf 1oap 08 wopUyB 20 B900 urs uy axapasou ap “(gioonp exezyroxoeses) ,aysuyo wist208 WEP OY. ‘H-yssns op si08380j 9-1 of yo naquad™,7y 1843 a8uour mand ne-u apumn yonp oF mupuigd eiey od yay soy your e-ur no exe (aie soysfeuosiod mnfoquit ‘ope feds apessdiaos rifejou SORTS SH ax aoyateuossod voxezyrexaere9 9p igayTepoU oTytIOD“suntige My ausex 9 soqe rnnfouossod v oxionzisuoo ap apgayemoped nnuad aarweoyrerutos yeh -mas 3mo jmuiseq aye fequry ap 8 yInon.ys ap oyuouoduioo nated e varensny - ‘sqwyuomios aiusAoes /ovey9/opeosydo ynop upd ‘sare mynfouoszod w ranaysy Youn vazoliuaplas ‘95 TOUNU Base TEADE ISHN areozeouy seaoy Them eoyt19A 9] ¥e BO 20] TENE AsOSUT, yovan ystHingzrne-u mn ea} 90 dnp ‘moesoU soraouy-gs xbeEOY 8 qTy-deseH, “eayfenpraspure ap [nose asea RoreIp ‘eroyosop ‘sunsierew-oxounde op opfiyaepour utd uindaud ungs08 uoUrMAOcL09‘> prezentarea statutului social, paihol oral oe a edvaia dtr | personal lese din bam ult tu ; evidensorespriadoudstuat/ scene comentaie amodululincareero- js basmal cal cele doua personaje @ Persona care parcur Tema operei:lupta dintre: este un oximoron, sugerénd dubla per a protagonistuluicel are oiden- titate reali (fu de crai) gi una pare ‘a Spanului). ipar narativalodtuit din patra curtea imparitez © tulburareaec! splratul Verde, fratele craiului,nu are mogtent- i nepot); || mic a craiului pleacd spre ‘unchiul sdu gi este supus uno 16 yrului (Harap-Alb devine imparat gi se insoard cu fata ‘aseminitor, in linii mari, cu al oricdrui bast. le sunt vagi, nedefinite: Amu cicd era odat intr-o oo ntre bine girdu, care se finalizeaza cu victo- via binelui ‘Structura operei: © Fiindo creatie epic8, actiunea se desfaigoard potrivit subiectului: © inexpozitiune se aratd cd ful de imparat trebuie si ajungélacelalalt capt allumii pentru asolutiona un prejudiciu; ‘lor impératului Verde con: a momentelorcanonice ale prezentarea statutului social, pihologic, moral ete.alfieciruia dintre | personajelealese ~_| Q Eroul - Harap-Alb; personaj rotund, tridimensional (iese din tipar); D Réuficétorul/trimifétorul - Spanul. ‘evidentiorea, prin doud situapil/scenecomentate,amoduluiincare | evolueaaiirelatia dintre cele dou personaje | O. Obraznic si prost-ereseut, cum vede c& i s-au prins minciunile de bun” gi ca este tre Imparatul’ i adevaratul sau caracter. Movinis_ | O. fnopiniames, modulin care tema textului narativ se reflecti in evolutia relayi- eidintre cele dous personaje se bazeazi pe intrepitrunderea realului cu fabulosul Ww6r “pjurequny ap wiarnxa 9739309) 38 f189p ‘mnnqia0 ndeo oonpe ‘njNURS BaIwINUapT Sainiovo opouege tas ou ovo sveneuna “yiuapnado papi suoo pune mid ‘vareqanuysnd.v-stareo uy proquew fSeaaoe ur‘ gant ep) wiuos “pjaurg #8 nes yo ur oxSun ‘iomouoN Bop urp qeULzO} 9 auuNU MIE |e sgluafijauut ap 18 aunysensiad ap as-npursoyos ‘winxp op SpIeA01 29 eB aqy-dereyrod yBurauoo[-ys ¥aneo [a MNOsazy EoIBOT BL Op oxBqe 9s NULAIED WoW TETOcWOO yuds [2 wauodxo un ays0 oq mnjaung ajaNguTE pueuN asus justo" ayso ‘oTseyteY feuOsod un ayse fue p19, rameredwyy wazaind aawu ayepuPs'soey Ur aInzED weys01 ys ywursopsid ‘Buex 18 UIA ap PUOIYOINE EzarUIS O yo ut axeraidzerut 0 9985 nosoUlAoT rangi ,qry" 20 dump uy‘qoz 9p eaopt 9p) afewossad gop ofao axiutp rorjujar wzrreue nuAtad aaryeoyTUWAS VeIpNIs ano mmmusseg aye fequrr ap 18 pmgansas ap aqwouoduioo nxywd v waIBAIST! "eyereonys mererape pumnpazap eNom § xoxoUmod su.ap FouTPOUTAS MeaLTPM no yup UranuTyS nore od exboTeoRd py MUPaS Oreo UY RaUOLIONL UI "uIP B| Yoswaiost, [Eps qry-dezey od wurauoo -ysanfofnar puupds "én opwoppRA Wud ndaou ey “ug ps tuayated 303 tS wuyhys -ee qry-dexey 9dr ates pugs un-nuy-rousos peuy nikon seo uy “3300 28 ws G90 {ay e998 uf "nurexd 9p ¥9 0% aqunsoqep yBuvaic wor wy wsad0 UY ~roysues HS qqy-cemey op eaweINUap: pUISE (Bur PzwaanBy 2189 uy a[aua0s asafoynsut jajeo Smored v a9 noxo un-sUtas-npUpA snospuae yecLIMeULe-s 2x0 Op [MI SO, er ‘utad ajoyoug as prueuroxsaunpy Teawepuodse109 10q00 ® aad" asa asap eqoud v aids ‘aseoynOeIIU 1191 ine Bdeys Bye O av. varo0an ezerjuapiaa ojjoquats quauiof= sey “IR|npodv wodDe 9189 uON e| Apia, InTMIeL -pdury putin Ba ares foo nztuad: juo9 jnqnfeino¥ yqoid o ansy "weUIOAS -Bunpyrq un 2s9 q1y-dosoyy 1 seroad NapULIO] eanoadsied UIC lun gnaga ne Hoyeiuawo Mun are ‘warypop ‘sfeuosiod ynop 9139 axnuyp vifeqor }evonyono oreo uy pour ‘ezeauomoo auaos /tenays ynop Wiad eaxetsuepInD “Soy rgeagduyy umoard “myys v yiz0y pipe O 18 or|dust ao ‘Tnuedg no vareuTyUOD ‘uiuoo arto ‘sioursip rized enop ezeyiuopiaasuowrepouap Vf aumnti20dxe Bop ‘mITADOIG -ns urfonnsuog istuodeque 1S mmrex ruzous anurp optiefox op weraUa 2389 roTIO Rulasiyyy8hfgns RUPE 20 ednp 1b ayuTeUT"YO1O Bp ny 90am B70 ULId oIBOLEOUT es waL ~eméqjsap usputidno woumntioy “yo aie 8 Soy mmaEreduay ere puIDYS FISwEDE B| BINEpE 2s oxo yop suns fey ‘tuzo.wHop a yorutumg wuEsg ‘furOINfe 9 TED OTHE ‘sup ‘TuroyoRpr 9380 arpa ‘ozo asa gry-dee} warworpULI ais qiy- evidenjierea a doua trasituri eare fac posibild incadrarea nuvelei studi-| orientare/perioada literarii intr-un curent cultural/literar sau | eee ee eee =| nnfe relevante pentru tema gi vizi- _unea despre lume din nuvela studiatf;___ 4 Tce sett slementeiorraar de compoaifeqidalinkaaioniwe| lei studiate, semnificative pentru preventarea temei gia viziunii desprelume| Cea era per rcagamporleq opel modalt deco __Facterizare a pet jelor, registre stilistice, limbajul personajelor etc), precum: si a, cinstea, cumpitarea. (Q Viziunea seriitorului ere drept fundament convingeres c& banul are un efect de2~ ‘umanizant asupra finte umane (aspect evocat gi in alte nuvele, precum Comoara) ‘in Moara cu noroc, confruntarea dintre dou caractere pu Lied. Se constatd, in nuvela, un transfer al categoriei tragioului, aLrd 1S vip ‘sowzeind ara:oese0 gop axnurp varegunsyuod ‘soxou no aévoyy wy oupurpa gE suasg, (amnowop umosidajaqn aye ut zeo0n9 yoadeD) at Joreaiasqo um ‘aliquiourour afeuosiod ap 1oyeaza un uRUiON N[NIes nssaaqum j$ TaNSad0d re xe[Rdod aU -gnjnureq e paeaun sunge audod rozont 2431 TBs _pupad-98 neata area no ws uy peouzoKs adospm 2 wo paseaouto ure ys aan 6 p PONT a oR To EMPL a poyrTos0p os "wg fn ei eao[oy IMO Inq opezou HaypesBop v YEH; DURAN apauAZOP p09 oy msjzaren eyseoe yo esac m9 "FenoU YeouuoW asp yout uy [ouino op wareys uy a8eNn oF pve yo! yptsed - P89 wUry od dean oad oe “Jew 98) fr wenn n'28j 20 mp “ampurr soy sur vSy"-wo HeBuat oBEEpe Feeouotiuow ane =p eo ND avaniuyas esos ays -29 vmos ap ads Fs aivod ufo emHees a.ueUp ete mnqnumsap ¥ Fue eUILOF Br THBPRUIRS ‘axeaNd ap ez -oydxo oupurgr pngesmupe 18 yrqum uy aupuout 9s ZopeRdeye YTEIOW woTEIUOHIO ‘Toorpy pred vs [-npuyogy ‘eanurg uCILTpULM ad BzeaULTEZAP TE epeadymgpeures pugo Yidou i of foun aaumser mug qns yoran es S ndny-vang eres od oan ruwuiinp odqmaut{8-gs dumm ojaoe wt ‘oibainoy Furs o"ysdapedau imadepuyewwod ‘eur ezeazd qnsayout oruzound ap pe rep iq tm yeoxow-S 8 yeyatw gory mn wares -ebysop uryputdno -psamsuy wo mum w Eonoquip wae ap sett soja [eee “rev fe MBE op muusrusoour euowp Rap frigox ze igoOpnf ETE rorizodop eu9OS (concn eryppaumyzyquezaudrmmo uoposmMO‘ApoOIAO JoVETwUYARNETOUBAROOMSIOZ “yesoduroa 6 oyeznwo rermduguy ‘vonmea upd pzvoarean as “gorT umgosyo oeT mT vIS BITE ze 2d o-pupsyy ‘rey e] op yows[d jrroumtosqo oreo ur ettsos ~ 1uBU . ‘ytdoo ap vie 18 atios op ehoy mmseumnyoxyo tezqueumnzap/stxpuorTe ynsoooud - funpiow waremnEwjsop 9 ‘Souou no navopy e| [MEPRUNES OrT In| BasTUOA no PIBpo RzeasuE OAD as~ WLAAUY ‘omeivds 1ojazodaxe werTeiop eaiotios0p — um saymoayqns sojoaewous varmoadsos ud ‘,euredap eur yoo ~Bpouzap yap 18 smo prupuOD 184 29 Hata Te rum Te sesaAH yn “Hou vorenjo1 ue penozeaz os peounys oun Biuaisio wxatsos Tou 18 ; sehrgo om ‘vinyp exdsop eyoqao yurseua ‘nex no wasmusigo snowe reordake ‘tonsuayap v axea;ues0 anu ¢ Snares eee ‘FOYT mn eyizede op yesa4e8 — “orien rS2yjs 104 apofeuossed a1e9 ‘ut sods om pyurzasdas - 2o.0w no nxvoyy ~ pumntoayo vartianap e803 sa ~enatoo sod zeiaudsoauy y pyrnd ‘sores; $6 oruosy ‘sonoquis iEioUoD azy MALL, Q | Aeron mmaxor ope equouror fF rom arewopo/ommotnuy/wemo wperespeony fil jumuar ze youp wo y reur re-u po ‘apaxo 9 "Tabby eafozods y8-ao emspu od '"é urasujou WO ap aoxqumT eoseasydap ide; fouosiod un 9189 vin Orde RUGS Uy ‘of ywuUreTp [nue WIPLica. Se constata, in nuvela, un transfer stegoriei tragicului, din genul dramatic, in sgenul epic: Ghija este un persona) tragic, el incearci si-sidepigeasci limitelede om ne- {nsemnat gi, pe masurdce-sisporegtecagtigl, el crede , ‘Moara cu noroc,aleatuita din gaptesprezece capitole, are o compozitie de tip clasic, unitari, eu actiune gradatd, punt culminant in capitolul al gisprezecelea, eu deznodimant dramatic, succesiunea momentelor subjectului evidentiind psihologit rin procedeul analizei psthologice, est ilustratconflictul interior al pro- li, care traiegte o drama generat de contradictia dintre dorinta de inavutire siaceea de a-s pistra integritatea. ‘Subiectul ar putea rezumatactfel: cizmarul Ghifé arendeazd cdr Ja Moara cu noroe, pentru ea, strangind bani bunt, si-si poata desehi orag un atelier mare. Lick i conditioneazd réménereala han de co duinecurate. Girciumarul nu accept infial, niet nu refuza smenilor gi ai justitie. Ghitd devine asociatul lui Lied, dar numai pentrua-lda pe ménajandarmilor Hotérarea iefermala inceput, pare a slabi, molesita de patima banului ugor céstigat side o spalmiinsinuantd, Voindsi- vindece de orice dupliitate nedecis, Li E evidentiorea a doud trisituri care fac posibilé ineadrarea nuvelei studiate! intr-o orientare/perioadi literard, intr-un curent eultural/literar sau intr-o orientare tematica i Nuvela Moara cu noroc este de facturd realist, fapt pus in evidenta de tehnica {nlnguirifcauzale i temporale. Caracterul realistesteevidentiat gi de surprinderea transilvanean, consecintele nefaste ale setei de inavutire, de unde gi caracterul moralizator al nuvelei. Prin aceast nuveli, loan Slavic a introdus formula realismului obiectiy, intr-un moment in care eel mai freevent model era proza roman- {cli sau accea tezista, de tipul romanului Ciocoti vechi gi noi, de Nicolae Filimon. trarea a patru elemente de structura, de compozi + actiune, conflict, relafii temporale gi spatiale, modalitati decaracterizare apersonsjelor, registrestilistice, limbajul personajelor etc) | Actiunea se desfaigoard intr-un spatiu giun timp bine precizate: in finuturile din zona Aradulti, linga Siria gi Ineu, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. in expozigiume, se iustreazd detaliat reperele spatiale: Moara cu noroe se afléin -valea dintre dealuri, la o rascruce, pe unde treceau turme de porci spre gi dinspre targ: ,Oridin care parte ar veni, drumeful se buoura cand o2dreste din culmea dealului plesuy, 24 ici, venind dinspre locurile rele, eail vesteste cd a scpat norocos, iar mergind spre le. Ja Moar poate si gaseasca ori sd astepte alfi drumeti, ca si nu plece singur mai departe’, om cu stare, care poate si pliteascd grisuni actiunii urméreste procesul alien’ implicarea in afacerile necinstite ale Ana gi copiisel.. Punetul culminant il constituie momentul in care Ghitd accepté (pentru cd aga mi-a fost randuit”) si plece de la han, lsind- ‘moartea Anei, alui Ghitd gia lu Lied, in mo ; esfigurarea i Ghita. Acesta infelege cd trebuie s& accepte {ci,astfl cf devine ,maide tot ursuz” fatade rare. AparitialuiLicd la moard declangeaza acest conflict, ale cfrui surse sunt mi avaritia dezumanizanta a personajului, inde cigare de tentatii (conflict de motivatii). ‘Un prim conflict este acela dintre Ghia si opinia lumii, Samdaul, dnd ordine prin supusii sti, se comporti ca un stapén. Serlitorul ciocneste cele doua forte care gi-1 td pe Ghitd: este evidenta atractia acestuia pentru Lica, dar mai puternicd este opinia lumii, pe care Ghité o simte ca pe o constrngere. > etulbure, necontrolatd. El ceartéslugile, e mohorét gi violent, {iplac jocurile crude gi primejdioase, are gesturi de o brutalitate neinfeleasi fat ‘sinegareaei, prin constrangere autoritara. prezentarea a douii sceno/citate/seovente relevante pentru tema gi viziunea despre lume din nuvela studiat& Scena depovitiei sa judecitil are rostul de a demonta mecanism: figurarea hui: Lica jfuit gi i-a creat un alibi, dar atat de puter ‘ai poate infiptui nepedepsit, o crim&. Reugeste,in acelagitimp, direct, pe Sala gi pe Buzd-Rupta, gisé-l treacd sub binuialé pe Gh in ristimpul une zie gi nopt, edd Samédaul prada, ui aservogte pe Ghiti il dezarmeaza pe urméritorul Pi morali a faptelor se mentine in umbri gi admirabilé rimane explozia de putere: Si- midiul ia forma umand a destinului, el este unealta prin care soartaigi implineste ichideas 25