Muntii Bucegi se intind de-a lungul portiunii superioare a Vaii Prahovei, in estul Carpatilor

Meridionali si privesc maiestuos spre orasele presarate ca niste perle pe aceasta vale: Predeal, Azuga,
Busteni, Poiana Tapului, Sinaia. In cadrul Muntilor Bucegi, pe teritoriul Judetului Brasov se gasesc
cateva obiective puse sub ocrotire, care au statut de rezervatie naturala: abruptul Bucsoiului, Valea
Malaiesti si Valea Gaura, unde s-au retras cele mai multe capre negre. In regim de ocrotire intra si zona
superioara a padurilor de molid, unde caprele se retrag in timpul iernii. In aceste areale mai sunt
protejate si alte animale: rasul, cocosul de munte si multe specii floristice rare.
Asezare:

-in estul Carpatilor Meridionali

Delimitare:

-in nord-Depr. Brasov

-in sud-Subcarpatii de Curbura
-in est-Valea Prahovei
-in vest-Valea Dambovitei

Analiza geografica

Complexul montan Bucegi cuprinde masivele:

Bucegi,
Leaota,
Piatra Craiului si
culoarele depresionare Bran Rucar Dragoslavele si Prahova.
In aceste limite masivul este constituit din:
Masivul Bucegi alcatuieste una dintre cele mai remarcabile individualitati geografice
si turistice din lantul Carpatilor romanesti si cea mai reprezentativa dintre ele, prin multiplele
posibilitati ce le ofera pe plan tehnic-alpin vastele lui zone de stanca. Trasatura esentiala a
peisajului sau geografic rezida in tranzitia brusca de la formele impunatoare ale abrupturilor
stancoase care alcatuiesc, in general, versantii sai exteriori la intinderile, pe alocuri
monotone, ale marilor poduri din crestetul culmii principale, iar de aici, spre vest, la
cuprinsurile linistite din bazinul superior al Ialomitei, cu plaiuri prelungi ce se revarsa spre
sud, invesmantate in imense pajisti alpine, cu ape care-si croiesc drum prin ganguri inguste sau
traverseaza la mici rastimpuri padinile largi si luminoase ce se succed de-a lungul acestei vai;
in sfarsit, cu vechi si intinse molidisuri din umbra carora se inalta pereti salbatici si sculpturale
coloane de calcar. Acestea sunt, intr-o scurta privire de ansamblu, elementele care determina

specificul Bucegilor, asa dupa cum Retezatul, de pilda, se singularizeaza prin vastitatea
topografiei lui glaciare.
Retea hidrografica
R
Conformaia masivului n form de potcoav determin n mod evident dispunerea i
direcia de curgere a rurilor. Principala ax de colectare a apelor din interiorul masivului
este Rul Ialomia, care are un bazin simetric. Ea este alimentat din zpezi i ploi, izvornd la
mare nlime de sub Vrful Omu. Curgnd n lungul axului sinclinalului, ea este alimentat i
din subteran, pentru c apele infiltrate pe flancuri se scurg spre albia Ialomiei conform
nclinrii stratelor. Numeroi afluenti cu obria pe/sub podul Bucegilor converg spre
bazinetele amintite, contribuind la mrimea debitului rului colector. In general, afluen ii sunt
seci n cursul mediu i superior dar n timpul averselor de ploaie au un regim torenial.
Cai de comunicatii
Exist servicii de telecabin din Buteni pn la Babele, i din Sinaia pn la Cota 1400 i apoi
de la Cota 1400 pn la Cota 2000. n Parcul Natural Bucegi exist dou drumuri de acces
auto care parcurg aproape ntreaga suprafa, nlesnind accesul turitilor: unul din partea de
sud, ce ncepe din localitatea Moroeni i urc pn la barajul Bolboci i mai departe pn la
hotelul Petera, unde se intersecteaz cu drumul ce urc pe Platoul Bucegilor; altul din partea
de est, ce pleac din Sinaia, urc pe la Cuibul Dorului i mai departe n aua Dichiului i de
aici fie n zona de platou, fie pe Valea Ialomiei. n rest, accesul se face pe poteci i drumuri
forestiere.
Asezari umane
Accesul n localitile de unde se poate pleca n Masivul Bucegi este lesnicios, mai ales n
staiunile de pe Valea Prahovei, att pe DN1, ct i pe calea ferat magistral ce leag Bucureti de
Braov. De asemenea, se poate ajunge i prin partea de sud, pe DN71 (Trgovite-Sinaia) pn n
localitatea Moroeni, sau cu trenul pe calea ferat Bucureti-Trgovite-Pietroia.
Localitati: Predeal, Azuga, Poiana apului, Buteni, Sinaia, Moroeni, Pietroia, Bran, Rucr, Zrneti.

Analiza militara a zonei

Culoare de mobilitate si directii de ofensiva:
Culoarul depresionar Rucar-Bran, reprezinta o directie de inaintare optima

O alta directie de mobilitate si de patrundere in masiv este reprezentata de Vaile Urlatoarei si

Pelesului

Strapungerea cuestelor si patrunderea in interiorul masivului constituie trasatura

caracteristica pentru bordura estica a masivului. Exemplul cel mai caracteristic il
constituie Valea Jepilor, care a captat reteaua hidrografica din spatele cuestelor
Aliniamente de aparare