Strada Xenofon-singura strad n trepte.

Se numeste Xenofon, filozof si soldat grec antic, si

este... o scara. O scara cu nume, printre copaci, vis-a-vis de Parcul Carol. Aceast strad a fost
construit n urm cu 220 de ani i are un design unic, deoarece este construit n trepte.
Are 100 de trepte i este un exemplu pentru arta modern a strzii. n fiecare an, treptele
sunt repictate, iar acestea includ diferite teme ale Bucuretiului, precum monumente
faimoase proiectate n forma unei cascade. Picturile apartin artistei plastice Eva Radu. Este o
straduta mica-mica, pe care o gasiti pe strada 11 Iunie in rotonda parcului Carol, unde
faceti imediat dreapta pe strada Constantin Istrati
Strada te duce in cel mai inalt punct natural din Bucuresti, dealul Filaret. Dupa parcurgerea
strazii pana sus, am intalnit o micuta piateta, rotonda Suter, cocheta si boema, cu un rond de
flori pe centru. Rotonda este incercuita de cateva cladiri cu arhitecturi aristocrate reconditionate
perfect. Alura fostului Palat Suter iese clar in evidenta iar astazi s-a transformat in
elegantul Carol Parc Hotel de 5*! Cladirea este o bijuterie veche de peste 100 de ani a
arhitectului elvetian Suter si a fost restaurata si modernizata.

Strazile in trepte si magnoliile din cotroceni

Pentru cei si cele dintre voi care se plang in fiecare zi de faptul ca Bucurestiul nu ofera
nimic interesant sau palpitant, ca totul in jur e gri si ca, atunci cand vine iarna, parca
lucrurile se inrautatesc, le sugeram sa viziteze cateva strazi in trepte. E adevarat ca e
posibil sa te ratacesti cu harta in mana, insa, daca esti in pas cu tehnologia si porti in
permanenta un GPS la tine, s-ar putea ca aceasta vanatoare de trepte sa ti se para
distractiva. Incepi din zona Cotroceni, cu straduta care face legatura intre Alexandru Vitzu
si Grigore Romniceanu (in apropiere de Liga Profesionista de Fotbal). Desi aceste trepte
au fost betonate prost de-a lungul timpului si nici gunoaiele nu au intarziat sa apara, nu
aveti cum sa nu observati potentialul fotografic al zonei.
Daca sunteti in parculetul Romniceanu, o sa vedeti ca in apropiere exista o alee ingusta
care da in strada cu acelasi nume si care in trecut era in trepte. Cu timpul, insa, ele s-au
nivelat, asa ca totul arata ca un fel de podea valurita acum. O idee buna ar fi sa nu vii cu
bicicleta, deoarece nu prea o sa ai loc de manevrare. Tot in Cotroceni gasim si straduta
Nanu Muscel, care, desi nu este in trepte sau in panta, are o curbura destul de stransa,
cam cat un semicerc, este ingusta si, de fapt, nu duce nicaieri, fiind mai mult o fundatura.
Daca vrei sa vezi cum e sa te plimbi pe acoperisurile oamenilor, mergi pe Colina Filaretului
si cauta straduta Xenofon. Aceasta isi desfasoara treptele de la acoperisul caselor si pana
la nivelul strazii, ceea ce inseamna ca o sa ai probabil cea mai ampla vedere a
constructiilor din zona. Alte asemenea destinatii: straduta care leaga Aleea Mitropoliei de
strada Ienachita Vacarescu, strada Verzisori, din zona Cuza-Voda, care se intinde prin
curtea unor fabrici si ateliere (atentie la caini!). Daca mai gasesti si altele, spune-ne si
noua!

Si daca v-am convins sa va plimbati prin Cotroceni, programati-va vizita prin aprilie, cand
infloresc magnoliile. Indragitul copac este un arbore foarte popular in cartier, si se spune
ca magnolia a fost plantata o data cu platanii in vremea domniei lui A.I.Cuza, adusi fiind de
ambasadorii sai. Desi ea traieste de 95 de milioane de ani pe planeta noastra, noi am
descoperit-o abia in 1700. Si pentru ca este atat de "batrana", de pe vremea cand nici
macar albinele nu existau, este specializata pe polenizarea cu ajutorul gandacilor. Iata o
planta careia merita sa ii faceti o fotografie.

Grafitty. Desenele din intersectia stirbei cu berzei

Zidurile ramase goale dupa demolarile facute pentru bulevardul Buzesti-BerzeiUranus au, de cateva luni, o fata noua. Daca vreti sa admirati opera unor artisti ai
graffitiului autohton precum Allan Dalla, Irlo, Nego, Lux si Pisica Patrata, luati
autobuzul 368 si coborati in statia Cismigiu. Mergeti pe jos pentru a admira de
aproape desenele si nu uitati sa faceti fotografii. Poate va va face placere sa stiti ca
aceste desene nu sunt unele clandestine, facute pe furis, ci rezultatul unui concurs
la care a pus umarul si Primaria capitalei. Toate desenele au fost realizate in
decursul a cinci zile, iar zona se doreste a fi considerata unul dintre paradisurile
ramurii pop-art romanesti si al artei graffiti. Nu se percepe taxa la intrare, iar
singurul lucru pe care trebuie sa il aduceti cu voi este aparatul foto.
Pasajul Macca Vilacrosse se afl n sectorul 3 al Capitalei i face legtura ntre Calea
Victoriei i Strada Lipscani. Amplasat pe locul fostului han ''Iancu Cmpineanu'', pasajul
este clasat ca monument istoric cu codul B-II-a-A-19837. Acest pasaj spectaculos
acoperit de geamuri n nuane de galben a fost construit n 1891 n timpul celei mai
prospere perioade din Bucureti- la Belle poque (Epoca Frumoas). Pasajul reamintete
de stilul boem i a fost construit pentru a ncuraja comerul la nivel de strad. Cu alte
cuvinte, a fost primul mall din Bucureti. n prezent pasajul gzduiete o varietate de baruri
i restaurante printre care un bar-restaurant cu teme egiptene, o cafenea i un bistro, un
restaurant chinezesc, o bijuterie de lux, un amanet i un magazin numismatic.
E nevoie s ridicai puin privirea i s admirai acoperiul din sticl, care nvluie locul
ntr-o lumin cald i-i d un aer uor boem.
Staia de metrou Politehnica. Staia de metrou ofer un peisaj unic cu fosile preistorice
care dateaz de mai bine de 65 de milioane de ani. Greu de crezut, nu? Construcia staiei
a nceput n 1983, iar plcile care au fost folosite au fost extrase din Munii Apuseni, o
zon care a fost total acoperit de ap n perioada cretacic. Toate fosilele aparin unor
creaturi marine precum melci de mare, corali, scoici i sunt perfect vizibile n staia de
metrou.

Casa Melik. Construit n anul 1750, casa este una dintre cele mai vechi cldiri private din
Bucureti. Locuina dispunde de un design cu elemente tradiionale precum o pivni
nalt, verand acoperit cu geam etc. n ziua de astzi, casa gzduiete Muzeul Theodor
Pallady i poate fi vizitat de miercuri pn duminic.

Casa Melik sau Muzeul Theodor Pallady se afla pe Strada Spatarului, nr. 22 si este cea
mai veche locuinta din capitala. Daca doriti sa aflati mai multe detalii despre aceasta casa
si despre muzeul pe care il gazduieste, puteti sa trimiteti un mail
la national.art@art.museum.ro sau sa sunati la numarul de telefon 021 2114979. Puteti
ajunge aici cu autobuzul 311, troleibuzele 66, 69, 70, 85, 90, 92 si tramvaiul 21.

Bistroul de arte Acuarela.Pe Polona, la numarul 40, se gaseste Galeria

Imbold Bistroul este deschis in fiecare zi, intre orele 10-24. Puteti ajunge aici
cu autobuzul 135 sau pe jos, dupa ce ati coborat la statia de metrou Piata
Romana.

Seneca AntiCafe.Strada Ion Mincu. De la Piaa Regelui, mergi nainte civa pai,
spre Piaa Ion Mihalache, iar la numrul 1 te opreti.
Locul este cu totul diferit de o cafenea obinuit. Seneca Anticafe este singurul loc din Capital
unde plteti timpul. Pentru opt lei pe or, ai acces la zeci cri din domenii diverse, reviste,

enciclopedii, internet wi-fi, computere, tablete, ligh-desk, proiector, un ecran i un

amfiteatru care, la nevoie, se transform n scen. Ceaiul i gustrile sunt din partea
casei. Este n primul rnd librria care abund de cr i din toate domeniile, este biroul
prietenos care poate face din orice task o responsabilitate plcut. Este i o buctrie
ticsit de fructe, covrigei, biscuii i ceai din care po i s te serve ti de cte ori vrei. Mai
este o sal de brainstorming unde pot lua na tere ideile inspirate i, n cele din urm, este
i cafeneaua unde te poi ntlni cu cel mai bun prieten pentru a mpr i ultimele nout i.
Dac te ntrebi cum sunt preurile, ei bine, afl c aici se plte te doar timpul care
valoreaz 8 lei pe or. Iar dac te sim i att de bine n atmosfera cald de dinuntru, nct
5 ore nu sunt suficiente pentru a-i ncrca total energiile, restul timpului nu mai este
nevoie s l plteti. Aadar, indiferent de ct timp alegi s petreci acolo, 40 de lei este
suma maxim pe care o vei achita la sfrit.

Casa Mita biciclista Strada Amzei, nr. 9, foarte aproape de Calea Victoriei.
La una dintre interseciile Pieei Amzei, trufa i sigur pe sine i pe ale sale ornamente elegante n
stil baroc, st casa Coanei Mia Biciclista. Aceast femeie (n prezent o adevrat legend urban) a
fost una dintre cele mai celebre prostituate de lux bucuretene a epocii interbelice. Porecla i se trage de
la faptul c, tot ea, a fost i prima femeie care a traversat Calea Victoriei pe biciclet, mbrcat n
pantaloni. i pentru c o doza de curiozitate frivol exist n fiecare dintre noi, poate vei vrea s afli mai
multe despre Maria Mihilescu pe numele ei adevrat. Era o femeie frumoas, ndrgostit de via a
luxoas, care a nceput s lucreze nc de la vrsta de 15 ani i care a fost amanta unor oameni
puternici precum Regele Leopold al Belgiei sau regele Ferdinand (care i-a i daruit aceast cas). A
fost curtat de brbai ca Regele Manuel al Portugaliei, Nicolae Grigorescu, Octavian Goga i nu
numai. Dac doza ta de curiozitate a depit limita permis, i sugerm s faci degrab o vizit casei
din Piaa Amzei.
P.S. Momentan construcia este n renovare, dar oamenii amabili care lucreaz de zor pentru a o pune
pe picioare vor fi mai mult dect bucuroi s i ofere detalii suplimentare despre via a coanei Mi a.

Ateneul Romn
Probabil c niciun locuitor al capitalei nu ar trebui s afirme vreodat c s-a plictisit de Bucure ti dac
nu a asistat cel puin la un concert simfonic gzduit de Ateneul Romn. Aceast cldire i-a fcut loc
Bucuretiului pe lista celor mai frumoase orae europene i a demonstrat cum un slogan publicitar bine
ticluit poate muta muni (sau ridica atenee). Dai un leu pentru Ateneu a strns 500 000 de bilete n
valoare de 1 leu acum 128 de ani. Dac te-ai gndit vreodat s te pui la punct cu istoria Romniei, te
provoc s analizezi fresca circular, de 70 de metri lungime, din sala unde au loc concertele. Pe ea
sunt pictate cele mai importante scene din istoria spaiului carpato-danubiano-pontic de la luptele dacoromane ncoace.

Cimitirul bellu
Acest cimitir situat la intersectia Soselelor Giurgiului, Oltenitei, Viilor si Caii Serban Voda
primeste aprobare de constructie pe locul gradinii baronului Barbu Bellu, iar lucrarile
demareaza in 1852 sub indrumarea arhitectului Alexandru Orescu. Pictorul Lecca este cel
care finiseaza capela si obiectele de cult din ea. Din 1860, cimitirul Bellu trece sub
administratia primariei si a consiliului capitalei. Este probabil cel mai cunoscut edificiu de
acest gen din Bucuresti, poate si datorita faptului ca aici, pe Aleea Artistilor, sunt ingropati
unii dintre cei mai importanti oameni de cultura din Romania: George Bacovia, Nichita
Stanescu, Ion Barbu, I. L. Caragiale, Toma Caragiu, Tudor Musatescu, Hortensia PapadatBengescu, George Pruteanu, Marin Preda, Florian Pittis si altii.
Ceea ce face din acest cimitir un loc mai mult decat interesant este si povestea tesuta in
jurul unor morminte si monumente. Exista o frumoasa statuie cu ochi de smarald realizata
de Rafaelo Romanelli, care o reprezinta pe Katalina Boschott, o femeie care ramane
invaluita in mister. Doar o enigmatica inscriptie ce poate fi citita pe mormntul ei: 'Cet
animal de mdecin m'a tue! Herkulesbad-Mehadia 11-12 Aot 1906'. (Acel nenorocit de
doctor m-a ucis!) ii spune povestea. Moartea ei nu a fost in 100 de ani explicata, iar
rezolvarea misterului duce intotdeauna spre sotia geloasa a amantului Katalinei.
Mormantul sotilor Poroineanu, care s-au iubit atat de mult, este, de asemenea, marcat de
o statuie semnata de talentul lui Romanelli, care le spune povestea emotionanta: cei doi
au descoperit ca erau frati si s-au sinucis. Arta funerara a lui Karl Storck este si ea un
punct de interes, excelend cu capela gotica Alexandru Costescu.
Ca sa ajungeti la Cimitirul Bellu, aveti mai multe variante: statia de metrou Eroii Revolutiei,
autobuzele 116, 232, 323 si tramvaiele 11, 12, 17, 19. Iar siteul cimitirului (www.bellu.ro)
este cat se poate de bine pus la punct, oferind o harta detaliata si interactiva a
mormintelor.