Curs 1

Drept international privat

RJDIP = RJ (subiecti, obiect, continut) + element de extraneitate
Exemplu: Contractul de asigurare
1. Subiectii asigurator / asigurat
2. Obiectul asumarea riscului
3. Continutul plata daunelor / plata politei de asigurare
Sanctiunea pentru lipsa oricarui element (s, o, c) este nulitatea absoluta;
Sanctiunea pentru lipsa conditiilor de forma este nulitatea relativa;
Elementul de extraneitate (atasament)
-

este specific RJDIP

este o componenta a RJDIP care se afla in strainatate sau sub incidenta unei
legi straine (imprejurare de fapt datorita careia un RJ DIP are legatura cu mai multe
sisteme de drept)
nu constituie un element de structura distinct a RJ, alaturi de subiecti, obiect si continut
si oricare dintre aceste elemente pot constituit elemente de extraneitate

Principalele elemente de extraineitate care pot sa apara in legatura cu cele 3 elemente de

structura ale RJ sunt:
1. Elemente de extraneitate in legatura cu subiectii RJ:
a. Pentru persoane fizice
i. Cetatenia
ii. Domiciliul
iii. Resedinta
iv. Religia in anumite persoane de drept
b. Pentru persoane juridice
i. Sediul
ii. Nationalitatea
iii. Fondul de comert, etc.
2. Elemente de extraneitate in legatura cu obiectul RJ:
a. Bunul mobil sau imobil se transforma in element de extraneitate atunci
cand bunul este situat in strainatate sau desi se aflta in tara, este supus
unei legi straine (exemplu: bunurile unei ambasade straine in Romania)
3. Elemente de extraneitate in legatura cu continutul RJ:
a. Drepturile si obligatiile partilor se materializeaza in elemente de
extraneitate atunci cand sunt plasate sub incidenta unei legi straine;
i. Actele juridice
1. Locul incheierii actului
2. Locul executarii actului
3. Locul prestatiei caracteristice (exemplu: locul instrainarii
bunului mobil la vanzare)
ii. Faptele juridice
1. Locul savarsirii delictului sau producerii prejudiciului
2. Locul producerii evenimentului
4. Elemente de extraneitate in legatura cu procedura:
a. Instanta competenta
b. Hotararea judecatoreasca pronuntata in strainatate

Art. 2557 Cod Civil - norme pentru determinarea legii aplicabile unui raport de drept
internaional privat
Confictul de legi
-

Existenta elementului de extraneitate intr-un RJ face ca in legatura cu acest raport sa

se nasca un conflict de legi;
Conflictul de legi este situatia care apare in cazul in care intr-un RJ exista
un element de extraneitate si care consta in aceea ca acel RJ devine
susceptibil de a i se aplica 2 sau mai multe sisteme de drept apartinand
unor state diferite;
Are o caracteristica metaforica, respeciv o intrebare care se naste in minte
judecatorului sau arbitrului pentru solutionarea litigiului: Care dintre sistemele de
drept in prezenta se aplica RJ respectiv?
Exemplu: S-a incheiat un contract de V-C intre o firma RO si o firma GE;
Contractul s-a incheiat la Bucuresti, iar marfa se livreaza in Germania; Intre parti
a izbucnit un litigiu generat de executarea necorespunzatoare a contractului de
catre una dintre parti; Problema care se pune este care anume dintre
sistemele de drept (roman sau german) se va aplica in cauza !? R: legea
locului unde s-a incheiat contractului sau se poate specifica legea care
sa se aplice intr-o clauza a contractului;

La confictului de legi avem 2 elemente esentiale:

1. Izvorul de legi astfel, simpla existenta a elementului de extraneitate face ca
in legatura cu acel raport sa se nasca un conflict de legi, iar el devine implicit un
RJDIP;
2. Conflictul de legi nu implica in niciun fel un conflict de suveranitate intre
statul roman si cel strain cu care elementul de extraneitate are
legatural;
a. Acest lucru, deoarece judecatorul roman asculta numai de legea tarii sale,
iar conflictul de legi este solutionat de catre norma conflictuala, care
pentru judecator este cea romana (interna sau cuprinsa intr-o conventie
internationale la care Romania este parte)
Exemplu de norme conflictuale: Art. 2572, 2580 (nu exista
sanctiune, spun judecatorului ce decizie sa ia)
Norma conflictuala
-

Specifica DIP, are o structura proprie si solutioneaza conflictele de legi;

Solutioneaza conflictele de legi in sensul ca stabileste care dintre sistemele de drept
in prezenta se aplica cu privire la raportul juridic respectiv;
Elemente:
1. Continutul este ipoteza normei conflictuale, adica acea
categorie de raporturi juridice (materia) la care norma
respectiva se refera (domeniul);
2. Legatura normei este dispozitia normei conflictuale care
indica sistemul de drept aplicabil pentru continutul normei;
- Legatura normei conflictuale se materializeaza prin
punctul (elementul) de legatura, care constituie
criteriul concret prin care se stabileste legatura dintre
RJ si un anumit sistem de drept care constituie legea
aplicabila (lex causae)

 Exemplu: Art. 2585, conditile de font cerute pentru incheierea

promisiunii de casatorie sunt determinate de legea nationala a
fiecaruia dintre soti, la data incheierii promisiunii;
- Continutul: conditiile de fond
- Legatura : legea nationala

Curs 2
Punctele

de

legatura

(fixe

si

mobile)

1. Cetatenia (lex patriae) punctul de legatura pentru urmatoarele categorii de RJ;

a. Starea civila
b. Capacitatea persoanei fizice
c. Relatiile de familie ale persoanei fizice
d. Mostenirea mobiliara
e. Jursdictia competenta
f.
2. Domiciliul/Resedinta (lex domicilii) punctul de legatura pentru:
a. Starea civila
b. Capacitate
c. Relatiile de familie ale persoanei fizice
d. Conditiile de fond ale actelor juridice
e. Conditiile de font ale contractului de vanzare
f. Jursdictia competenta
3. Sediul social (lex societatis) punctul de legatura pentru:
a. Statutul organic al persoanei juridice
b. Conditiile de fond ale actelor juridice
c. Contracte de intermedieere, de munca sau alte contracte speciale
d. Jurisprudenta competenta
4. Fondul de comert - punctul de legatura pentru:
a. Condtiile de fond ale actelor juridice
caracteristice este un comerciant
b. Jursdictia competenta
5. Locul
a.
b.
c.

atunci

cand

debitorul

prestatiei

situarii bunului (lex rei sitae) - punctul de legatura pentru:

Regimul juridic al bunurilor imobile si mobile
Mostenirile imobiliare
Jursdictia competenta

6. Pavilionul navei/aeronavei - punctul de legatura pentru:

a. Mijlocul de transport respectiv
7. Vointa partilor (lex voluntatis)
8. Locul inchierii contractului (lex laci contractus) - punctul de legatura pentru:
a. Conditiile de fond ale contractelor
b. Jursdictie competenta
9. Locul executarii contractului (lex laxi executionis) - punctul de legatura pentru:
a. Modul de executare a contractelor
10.

Locul intocmirii actului (lex locus regit actum)

a. Conditiile de forma ale actelor juridice

11.
Autoritatea care examineaza validitatea actelor juridice (lex autor regit
actum) - punctul de legatura pentru:
a. Conditiile de forma ale actelor juridice
12.
Locul unde are loc faptul juridic (ilicit) (lex laci delicti commissi) - punctul de
legatura pentru:
a. Regimul juridic al delictului
13.

Locul producerii prejudiciului (lex laci laesionis) - punctul de legatura pentru:

a. Cazul in care prejudiciul se produce in alt stat decat cel al savarsirii delictului

14.

Instanta sesizata (lex fori) - punctul de legatura pentru:

a. Aspectele de procedura
b. Administrarea probelor

Calificarea art. 2558

Este de 2 feluri:
1. Calificarea este operatiunea logico-juridica de determinare a sensului exact si
complet al notiunilor juridice care exprima continutul si legatura normei conflictuale
pentru a vedea daca un raport juridic se include sau nu in aceste notiuni.
2. Calificarea este interpretarea unui raport juridic pentru a vedea in continutul si
legatura carei norma conflictuale intra.

Conflictul de calificari
Conflictul de calificari este situatia care apare atunci cand notiunile din continutul si/sau
legatura unei norme conflictuale au intelesuri diferite in sistemele de drept susceptibile de a i se
aplica unui raport juridic (definitie)
Exemplul 1
Conflictul de calificare privind continutul normei conflictuale;
Speta Testamentul olandezului solutionata de instantele franceze in sec. al XIX lea
Un cetatean olandez a facut in Franta un testament olograf (puncte de legatura pana aici
1, 8, 11). Codul Civil olandez interzicea atunci cetatenilor sa faca acest tip de testament si se
aplica si testamentelor olografe efectuate in strainatate.
In fata instantei franceze investite cu solutionarea cauzei, problema care s-a pus a fost de
a califica notiunea de testament olograf. Cele 2 sisteme de drept (olandez si francez) interpretau
diferit aceasta notiune, dupa cum urmeaza:
a. Dupa dreptul francez, notiunea era calificata ca o problema de forma si in
consecinta in continutul normei conflictuale exprimata prin locus regit actum
(Locul guverneaza actul) trimitea la dreptul francez si rezulta ca testamentul era
valabil;
b. Dupa dreptul olandez, insa, testamentul olograf era calificat ca o problema de
capacitate a cetateanului olandez
si in consecinta, conform normei
conflictuale lex patriae in continutul careia intra, testamentul era sub imperiul
legii olandeze si rezulta invaliditatea testamentului;
Exemplu subiect III examen: Dati exemplu de speta in care sa aveti ca punct de legatura lex
personalis !

Ex. 1: X, cetatean francez a achizitionat un bun impobil impreuna cu Y, cetatean roman,

pe teritoriul Germaniei pentru a desfasura o activitate de vanzare de apartamente;
Ex. 2 din practica arbitrala a DIP
S-a incheiat un contract de V-C intre o firma RO si o societate in comandita simpla cu
sediul in Germania (3,4,8). Conform dreptului german, societatile in comandita simpla NU au
personalitate juridica (asta nu inseamna ca nu are capacitate). Societatea germana a actionat
firma romana in fata instantei arbitrale de comert international pentru pretentii legate de acest
contract (14,7);
Firma romana a ridicat exceptia lipsei calitatii procesuale active a societatii germina,e
invocand faptul ca in conformitate cu dreptul roman, o entitate fara personalitate juridica nu
poate actiona in justitie.
Conform dreptului german societatile in comandita simpla, desi lispsite de personalitate
juridica, beneficiaza totusi de capacitate procesuala;

Exceptiile chestiuni prealabile care trebuiesc lamurite inainte de judecarea fondului

Conditia referitoare la capacitate sa indeplineaza conditia de a sta in fata instantei
Conditia referitoare la calitate (activa/pasiva) sa aiba un interes

R: Problema care s-a pus in fata instantei arbitrale a fost aceea a calificarii institutiei capacitatii
procesuale.
Daca aceasta institutie este calificata ca a problema de procedura, ea ar fi supusa
normai conflictuale lex fori care in speta era dreptul roman, conform caruia respectiva
societate nu ar fi avut capacitate procesuala, fiind lipsita de personalitate juridica;
Daca, insa, capacitatea procesuala este calficiata ca o problema de capacitate, ea
intra in continutul normei conflictuale lex societatis care se refera la statutul organic, inclusiv
a S.C. si care in speta trimite la dreptul german, deoarece sediul social era in Germania. Conform
dreptului german, societatea avea capacitate procesuala desi nu are personalitate juridica.
Instanta arbitrala a facut calificarea conform dreptului roman care interpreteaza
capacitatea procesuala ca ao problema de capacitate si deci, a introdus-o in continutul normei
conflictuale lex societatis care trimite la dreptul german conform caruia societatea avea
capacitate procesuala pe cale de consecinta, exceptia lipsei calitatii procesuale a societatii
germane invocate de partea romana a fost respinsa.
Ex. 3: Celebrarea religioasa a casatoriei este calificabila ca un aspect ce tine de conditiile
de fond ale casatoriei (de capacitatea viitorilor soti), situatie in care se aplica legea personala
(lex personalis) a acestora sau poate sa apara ca o problema de forma a incheierii casatoriei
supusa legii statului pe teritoriul caruia se inchieie. Calificarea, in acest caz, prezinta o deosebita
importanta pentru aprecierea valabilitatii casatoriei. In situatia in care e s-a incheiat intre un
cetatean strain si unul roman (sau intre doi cetateni romani) intr-o tara in care efectele juridice
ale casatoriei religioase sunt admise (de exemplu Grecia), in conditiile in care legea romana nu
recunoaste efectele juridice, decat casatoriile laice.
R: Art. 2586 continut: condtiile de forma, legatura: legea nationala
Legea dupa care se face calificarea

Dupa legea forului (instanta sesizata lex fori)

Argumente:
i. Normele conflictuale apartin structurii de norme nationale fac parte din
sist. de DIP al instantei; calificarile sunt tot ale sist. de drept national;

legiutorul in formularea normelor de DIP are in vedere sau precizeaza

sensul notinilor si a termenilor juridici din sistemul sau de drept

Exemplu: Art. 2570 legiuitorul roman califica notiunea de resedinta obisnuita

Conflictul de calificari privind legatura normei conflictuale

Exemplul 1: Sediul social poate fi calificat ca fiind sediul real sau sediul statutar al
persoanei juridice - art. 2571 (3), (4)
Exemplul 2: Domiciliul persoanei fizice in dreptul roman este la adresa din localitatea unde
isi are locuinta statornica privind evidenta populatiei si cartea de identitate. In dreptul englez
domiciliul este locul unde persoana are intentia de stabilire permanenta si de aceea se apropie
de cetatenie ca stabilitate.

Conflictul in spatiu al normelor conflictuale si Retrimiterea

Exista un conflict in spatiu al normelor conflictuale atunci cand sistemele de drept in

prezenta contin norme conflictuale care au puncte de legatura diferite;
Conflictul se numeste in spatiu deoarece normele conflictuale din sistemele de drept in
prezenta coexista;
Conflictul in spatiu al normelor conflictuale este de 2 feluri:
1. Pozitiv atunci cand fiecare norma conflictuala trimite la propriul sau
sistem de drept
a. Conflictul pozitiv de norme conflictuale nu conduce la
Retrimitere;
- Acest conflict se solutioneaza prin aplicarea normei
confloctuale a forului, de catre instanta competenta
b. Exemplu: Se pune problema starii civile a unui cetatean
roman cu domiciliul in Anglia. Daca problema apare in fata
instantei engleze, se va aplica norma sa conflictuala (lex
domicilii), care va trimite la sistemul de drept englez. Daca,
insa, problema va apare in fata instantei romane, se va aplica
norma conflictuala romana (lex patriae)
2. Negativ Atunci cand niciuna dintre normele conflictuale in prezenta
NU declara aplicabil propriul sau sistem de drept, ci:
a. fie trimite fiecare la sistemul de drept al celuilalt stat,
b. fie trimiterea se face la dreptul unui stat tert.
- Aceasta este prima conditie a retrimiterii;
- Pentru a exista retrimitere trebuie sa existe si a doua
conditie care tine de sensul trimiterii: trimiterea de
catre norma conflictuala a forului la un drept strain se
poate face in 2 sensuri:
1. Numai la normele materiale ale sistemului de drept
strain (in acest caz se vor aplica aceste norme fara
sa existe retrimtere)

2. La intregul sistem de drept strain, deci inclusiv la

normele sale conflictuale (in acest caz poate exista
retrimitere)

Pentru a exista retrimitere trebuie indeplinite cumulativ 2 conditii:

1. Sa existe un conflict negativ intre normele conflictuale de drept in prezenta cu
privire la un anumit raport juridic;
2. Norma conflictuala a forului (lex fori) sa admita retrimiterea, adica sa triita la
intregul sistem de drept strain.

Retrimiterea
Retrimiterea este situatia juridica aparuta in cazul in care norma conflictuala a forului
trimite la un sistem de drept strain in intregul sau (deci inclusiv la normele sale conflictuale), iar
acesta din urma prin norma sa conflictuala in materie, NU primeste trimiterea ci:
1. Fie trimite inapoi la dreptul statului forului
2. Fie trimite mai departe la dreptul unui stat tert;

Retrimiterea este operatiunea logico-juridica care are loc exclusiv in minte judecatorului
(arbitrului), ea NU trebuie confundata cu declinarea de competenta sau transmiterea dosarului la
o alta instanta.
Speta FORGO solutionata de instantele franceze;
Cetatean bavarez, Forgo, traieste cea mai mare parte a vietii sale in Franta, unde nu
indeplneste domiciliul legal pentru ca nu indeplineste conditiile prevazute de legea francez, are

insa domiciliu de fapt. Conform legii franceze, Forgo era cetatean francez cu domiciliul in
Bavaria. La moarte, lasa o succesiune mobiliara importanta, iar rudele colaterale dupa mama
(Forgo copil din afara casatoriei) introduc o petitie de ereditate in fata instantei franceze.
Potrivit normei conflictuale franceze lex patriae succesiunea mobiliara era carmuita de
legea nationala a defunctului (bavareza), care acorda drept de succesiune rudelor colaterale
dupa mama. Instantele franceze au constatat ca norma conflictuala bavareza, privind
succesiunea mobiliara, trimite inapoi la legea franceza, deci
Norma conflictuala bavareza NU accepta trimiterea, ci retrimite la dreptul francez care
accepta retrimiterea. Instanta franceza a aplicat legea franceza conform careia rudele colaterale
dupa mama NU aveau dreptul la mostenire, succesiunea fiind vacanta, a fost culeasa de statul
francez;

Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine

Legea straina se incalca in urmatoarele situatii:
1. Daca incalca ordinea publica de DIP roman;
2. Daca a devenit competenta prin frauda;
3. Daca se incalca principiile fundamentale de drept ale statului
roman aplicabile in RJ cu elemente de extraneitate;
In consecinta se aplica legea romana;
A. ORDINEA PUBLICA DE DIP ROMAN este formata din ansamblul principiilor
fundamentale de drept ale statului roman aplicabile in RJ cu elemente de extraneitate;
- Sub aspect procedural ordinea publica de DIP se materializeaza prin exceptia
_____________________________________________________________________________ .
i. Aceasta exceptie reprezinta mijlocul procedural aplicabil de catre instanta
forului pentru a inlatura efectele legii straine normal competente sa se aplice
unui raport juridic de DIP atuni cand aceste contravin principiilor
fundamentale de drept ale statului forului urmatoarele elemnte definitorii:
1. Continutul notiunii de ordine publica de DIP il constituie principiile
fundamentale de drept ale statului forului aplicabile in RJ de DIP;
- De regula continutul se determina de catre instante de judecata,
asadar aceasta va stabili cand o norma dub sistemul de drept
roman consacra un principiu juridic fundamental statului nostru
astfel incat incalcarea lui de catre legea straina competenta in
speta poate sa justifice inlaturarea acestei legi de la aplicare.
- In anumite cazuri, legiuitorul roman stabileste explicit prin
normele juridice a caror incalcare constituie un temei de
invocare a ordinii publice de DIP si deci de inlaturare a
aplicarii legii straine contrare;
2. Exceptia de ordine publica se exprima pe plan procedural, aceasta
institutie fiind o exceptie de fond care poate fi invocata de orice parte
interesata sau de instanta de judecata
3. Exceptia de ordine publica, in cazul in care este admisa, impiedica
pe teritoriul tarii producerea efectelor unei legi straine;
- Legea straina nu poate fi afectata de aceasta exceptie;
4. Legea straina ale carei efecte sunt impiedicate sa se produca
pe teritoriul tarii, ar fost normal competenta se aplica RJ respectiv,
deoarece norma conflictuala a trimis la ea;
Ordinea publica de DIP constituie o exceptie de la aplicarea legii
straine normal competente

Efectele aplicarii ordinii publice de DIP:

1. Efectul negativ inlatura de la aplicarea legii straine art. 2565(1) CPC
2. Efectul pozitiv in cazul inlaturarii aplicarii legii straine, se aplica legea romana art.
2564(1) CPC teza a II-a;
Exemplu: efectul unei casatorii religioase incheiate in strainatate intr-un stat in care
aceasta procedura produce efecte juridice (Grecia), intre 2 cetateni ai statului respectiv, vor fi
recunoscute in Romania, desi o casatorie incheiata doar religios in Romania nu produce efecte
juridice;

B. FRAUDAREA LEGII APLICABILE IN DIP

Definitie: Exista frauda la lege in DIP atunci cand partile unui RJ folosid in scop fraudulos (ilicit)
un mijloc de DIP au facut aplicabil acelui RJ un alt sistem de drept decat cel normal competent sa
fie aplicat
Modalitati de fraudare a legii:
a. Intr-un RJ de drept intern se introduce in mod fraudulos un element de
extraneitate care declanseaza in mod artificial un conflic de legi, iar prin
aplicarea normei conflictuale normal competente pentru ipoteza creata se
trimite la un sistem de drept la altul decat dreptul intern care ar fi fost in mod
firesc aplicabil acelui RJ;
- Exemplu: La o SC legata in mod normal prin elementele sale definitorii
(nationalitatea sau sediul asociatilor, provenienta, capitalul social) de
dreptul roman, partile prevad sediul in strainatate in scopul de a eluda
legile fiscale romane rezulta ca se creaza artificial un conflic de legi
(elementul de extraneitate fiind esdiul social in strainatate), iar prin
aplicarea normei conflictuale normal competente lex societatis se
face aplicabil acelei societati, dreptul strain, in locul dreptului roman.