Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAUZE
Un cheag risca sa se formeze atunci cand o persoana sta prea multa vreme alungita sau
imobilizata: de exemplu, ca urmare a unei interventii chirurgicale, mai ales cand aceasta se face
pe micul bazin sau pe membre, sau dupa o nastere. El poate aparea, de asemenea, ca urmare a
imobilizarii unui membru prin gips sau din cauza unei compresiuni mai mult sau mai putin
indelungate a unei vene, de exemplu la femeie la sfarsitul sarcinii sau dupa un zbor prelungit cu
avionul fara a parasi scaunul. Tulburari congenitale sau dobandite ale hemostazei (ansamblul
fenomenelor fiziologice care conduc la oprirea unei sangerari), ale coagularii sau ale fibrinolizei
(dezagregarea fibrinei care antreneaza dizolvarea cheaguri lor sangvine) sunt uneori cauze ale
unei flebite.oza: tromboflebita si flebotromboza.
SIMPTOME I DIAGNOSTIC
In caz de tromboflebita profunda a unui membru inferior, subiectul sufera dureri spontane
sau provocate prin palparea pulpei si simte o senzatie locala de caldura. Gamba se umfla.
Aceste semne unilaterale se asociaza eventual cu febra si cu o crestere a ritmului cardiac.
Mai rar, cheagul poate privi venele subcutanate. Daca acestea devin tari si sunt inflamate pe una
din portiunile lor, este vorba de o flebita superficiala. In ambele cazuri, diagnosticul este
confirmat printr-un eco-Doppler venos sau printr-o flebografie.
EVOLUIE
Cheagul se poate intinde din aproape in aproape, impiedicand circulatia sangvina. Odata
constituit, cheagul poate, de asemenea, sa se fragmenteze sau sa migreze brusc catre vena cava
sau catre cavitatile cardiace drepte si sa se opreasca intr-o ramura a arterei pulmonare, ceea ce
provoaca o embolie pulmonara. In sfarsit, se constata uneori aparitia unor edeme, a unor
tulburari trofice (relative la nutritia tesuturilor), a varicelor, chiar al unui ulcer al gambei,
ansamblu de simptome desemnat sub denumirea de boala postflebitica.
TRATAMENT
Tromboflebitele profunde constituie urgente medicale, al caror tratament trebuie de
preferinta sa se faca in mediu spitalicesc. Sunt prescrise anticoagulante. Odata tromboflebita
vindecata, membrul afectat este comprimat cu un bandaj elastic numit contentie, astfel ca sa evite
aparitia varicelor. O tromboflebita superficiala isi revine dupa un tratament antiinflamator si nu
imbraca acelasi caracter de urgenta.
PREVENIRE
Prevenirea tromboflebitelor este esentiala si consta in masuri simple:
contractii musculare voluntare si repetate sub gips, imobilizarea la pat pe o durata limitata (de
exemplu,
dupa
o interventie
chirurgicala sau
dupa
o nastere)
si
utilizarea
unui tratament anticoagulant preventiv in toate circumstantele de risc.
CAZ CLINIC
Pacient C.M. in varsta de 11 ani, din mediul rural se prezinta la Spitalul Sf. Maria Iasi
pentru o reevaluare clinico-biologica.
Antecedente heredocolaterale nesemnificative. Antecedente personale fiziologice:
nascut la termen, natural, cu G=3200g, vaccinat conform varstei, nu a facut profilaxia
rahitismului.
Antecedente personale patologice
Enbrel-3mgx2/sapt
Salazopirina-500mg/zi
Istoricul bolii
Copil in varsta de 11 ani si 2 luni se afla in evidenta spitalului Sf. Maria Iasi din 1999, cand s a
prezentat pentru :
febra
GA=7400/mmc,
GR=4400000/mmc
Hb= 12g%
Ht= 34,6%
VEM=723
HEM=27,3pg%
Ly=40%
Mon=5,9%
Neu= 53,1%
Eos=0,7%
Bas=0,3%
TGP =16 UI
TGO=27 UI
Creatinina=0,62mg%
CaI= 4,2mEq/L
P= 5,6mg%
Colesterol=1,40mg%
GLICEMIE = 0,94g%
VSH= 11mm/h
CRP absent
FR absent
albumine-absente
artrita sistemica
oligoartrita
reumatism psoriazic
alte artrite
Diagnostic diferential
Forme sistemice
1)Afectiuni aparute inainte de 5 ani:
boala Kawasaki
boala Caffey
leucemie, neuroblastom
sarcoidoza articulara
2)Afectiuni aparute dupa 5 ani
boala Bechet
purpura reumatoida
periarterita nodoasa
boala Crohn
Forme poliarticulare
1)Boli autoimune :
Sindrom Raynaud
Sclerodermie
purpura reumatoida
boala Bechet
sindromul Wegener
3)Manifestari articulare in raport cu agentul infectios
RAA
boala Lyme
ricketioze
infectii microbiene
infectii virale
4)Afectiuni hematologice
leucemii
hemoglobinopatii
deficit imunitar
5)Diverse
condromalacia
Forme oligoarticulare
infectii
traumatisme
boala hematologica
spondilita anchilozanta
sarcoidoza
sinovita vilonodulara
Monoarterita
artrita septica
artrita micobacteriene
artrita traumatica
distrofii sinoviale
condropatii femuropatelare
Oligoarterite
artrite infectioase
artrite postinfectioase
reumatism de sold
Persistenta in timp a modificarilor articulare diferentiaza artrita juvenila idiopatica de alte forme
de artrita.
Diagnostic final: artrita cronica juvenila - forma poliarticulara cu factor reumatoid negativ
Tratament
1)masuri igieno dietetice
2)Terapie farmacologica
In 1999:
Metotrexat
In aprilie 2005:
Enbrel
Salazopirina
Diclofenac
In 2006-acelasi tratament
In 2007:
Diclofenac 2 Tb/zi
Malucol 2Tb/zi
Enbrel 3 mgx2/saptamana
Complicatii
Evolutie si prognostic