UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS, GALATI

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRATREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA FINANTE SI BANCI

PROFESOR COORDONATOR:
STUDENTI:
LECT. DR. IACOB. D.
STANCULEA DANIELA-MADALINA
TATOMIR ANGELA

CE ESTE BURSA?
Bursele sunt piee specializate unde se pot vinde i cumpra public, valute i
hrtii de valoare, mrfuri, aur i alte metale preioase, servicii care funcioneaz
dup anumite proceduri sub supravegherea i controlul statului.
Deci n esen bursa reprezint locul de ntlnire a negustorilor i oamenilor de
afaceri. n sensul unui spaiu de concentrare a cererii i ofertei.
Formarea i afirmarea bursei exprim nsi definirea relaiilor de schimb, a
pieei ca structur de baz a economiei de pia moderne. Odat cu consacrarea
bursei, relaiile de schimb ajung la deplin extindere i maturizare, primind rolul
central n reglarea mecanismului de pia.
Astfel Legea romn asupra burselor" din 1929 - Legea Madgearu" - se
arat c bursele sunt instituii publice create n scopul de a reuni pe comerciani,
industriai, productori, armatori i asigurtori n vederea negocierii valorilor
publice i private, monedelor, devizelor, mrfurilor, productelor, nchirierii vaselor
i acoperirii riscurilor de tot felul" .
n domeniul dreptului se apreciaz c bursele sunt instituii unde se negociaz
(se vnd i se cumpr) valori mobiliare sau mrfuri, dup o procedur anumit i
numai de ctre anumii intermediari, sub supravegherea autoritilor.
Despre burs, istoricul francez Fernand Broudel spunea c este ultimul etaj al
unei piee,
dar al unei piee care nu se mai nchide.
n raport de felul activelor care fac obiectul operaiunilor bursiere, putem
distinge ntre bursele de valori (unde se tranzacioneaz titluri financiare) i bursele
de mrfuri (n care se tranzacioneaz titluri reprezentative asupra mrfii).
Pe scurt, bursa reprezinta:
- piata in genere, locul unde se efectueaza schimburi comerciale, ansamblul
tranzactiilor cu marfuri si valori;
- tranzactii cu anumite categorii de bunuri, servicii sau/ si valori, nivelul preturilor;
- o institutie a economiei de piata , ca forma organizata de schimb pentru
marfuri si valori;

BURSA DE MARFURI
2

A aprut cu mai multe secole n urm, fiind urmarea evoluiei n timp a

comerului internaional. De atunci a avut loc att o cretere, ct i o diversificare a
produselor bursiere (categorii de contracte) i a nomenclatorului de mrfuri care
formeaz obiectul schimburilor pe piaa bursier (acest nomenclator numrnd n
prezent,
dup
unele
aprecieri
peste
60
grupe
de
mrfuri).
Este mai important de subliniat ns c, odat cu creterea volumului de contracte, a
sporit mult rolul burselor de mrfuri n economia contemporan, ndeosebi n rile
dezvoltate cu economie de pia, ri ce dispun de numeroase burse de mrfuri
dintre care unele cu o mare vocaie internaional.

I. Caracteristicile pieelor bursiere

Natura specific a bursei este dat de o serie de caracteristici ce vor fi
prezentate mai pe larg n cele ce urmeaz:

1) Piata de marfuri si valori

Bursele sunt locuri de concentrare a cererii i ofertei pentru mrfuri,
precum i pentru diferitele tipuri de hrtii de valoare. Dac la nceputul lor, pieele
bursiere erau organizate pentru tranzacionarea n egal msur a mrfurilor i
valorilor, ulterior s-a produs o separare ntre cele dou categorii de burse.
Bursele de marfuri sunt centre ale vieii comerciale, piee unde se
tranzacioneaz bunuri care au anumite caracteristici:
- sunt generice: se individualizeaz prin msurare, numrare sau cntrire;
- sunt fungibile: pot fi nlocuite unele prin altele;
- au caracter standardizabil: marfa poate fi mprit pe loturi omogene;
- sunt depozitabile: permit executarea obligaiilor contractuale la o anumit
perioad de la ncheierea tranzaciei;
- au un grad redus de prelucrare: meninerea caracterului de produs de mas,
nedifereniat, omogen.

2) Piata simbolica
Unul dintre principalele obiective ale organizrii schimburilor n
cadrul bursei l reprezint asigurarea operativitii tranzaciilor comerciale i
financiare, realizarea acestora pe o baz standardizat. Necesitatea extinderii i
3

intensificrii schimburilor a generat o tendin de dematerializare a mrfurilor, de la

bunuri determinate fizic trecndu-se la mostre i eantioane reprezentative. Pe
msura consacrrii de uzane comerciale s-a trecut de la eantion la tipuri i
denumiri uzuale, adic la caliti abstracte de marf, pe baza crora se ncheie
tranzacii comerciale. Astfel bursa simplific la maxim activitatea de tranzacionare
i reduce negocierea la elementele sale eseniale: sensul operaiunii (vnzare sau
cumprare),
marfa,
cantitatea,
preul
i
termenul
de
livrare.
Bursa nu mai este o pia originar, pe care se vnd i se cumpr mrfuri
fizice, ci o pia derivat pe care se vnd i se cumpr titluri pe marf. Dovada
existenei mrfurilor se face cu un document acceptat de comerciani: recipisa
(actul) de depozit pentru mrfurile aflate n antrepozite i conosamentul pentru
mrfurile ncrcate pe vas. Transferul proprietii asupra mrfii, deci executarea
obligaiilor contractuale de livrare, se realizeaz prin transmiterea documentului
respectiv. Bursa nu i asum rolul de realizare a tranzaciei n forma sa fizic,
micarea mrfurilor avnd loc n afara acestei piee.

3) Piata libera
- model perfect de piata
- nu pot fi tranzacionate la burs dect mrfuri sau valori pentru care exist
concuren liber, pentru care oferta provine de la un numr suficient de mare de
ofertani, cererea este solvabil i relativ constant, astfel nct s nu apar
posibilitatea unor concentrri n scopul manipulrii preului.

4) Piata organizata
- bursa este o pia organizat n sistem de autoreglementare, n sensul c
tranzaciile se realizeaz conform unor principii, norme i reguli cunoscute i
respectate de ctre toi participanii. Aceasta nu nseamn administrarea pieei, ci
reglementarea ei n scopul obinerii unui sistem ce garanteaz caracterul liber i
deschis al tranzaciilor comerciale i financiare. Se urmareste credibilitatea,
garantia de seriozitate.

5) Piata reprezentativa
functie centrala
- bursa este o pia reprezentativ n care se stabilete preul mrfurilor pentru care
ea constituie o pia organizat - cotaia bursei - element ce servete drept reper
pentru toate tranzaciile comerciale sau operaiunile financiare care se desfoar n
ara respectiv, iar n cazul marilor burse, n ntreaga lume
4

II. Informatii generale

Organizarea pietelor bursiere se realizeaza atat prin cadrul legal stabilit in
fiecare tara pentru activitatea bursiera, cat si pentru regulamentele bursiere
expresie concentrata si consacrata a normelor si a uzantelor in afaceri. Totodata,
tranzactiile bursiere se efectuiaza intotdeauna prin firme specializate (de tip
broker/dealer ) si prin intermediul unui personal specializat (agenti de bursa) , care
asigura stabilirea contactului intre cererea si oferta ce se manifesta pe piata.
Sintagma bursa de marfuri acopera relatii diferite in diverse etape istorice
si in diferite tari. O prima acceptiune este aceea de piata de marfa fizica, respectiv
un mecanism tranzactional prin care se incheie contracte a caror executare se face
numai prin predarea/primirea efectiva a marfii obiect al contractului, respectiv
plata sumei de bani reprezentand pretul.
O alta categorie de burse sunt pietele la termen, numit si ,,bursele de hartii
, deoarece in acest caz tranzactia are esentialmente un caracter financiar, fiind
bazata pe documente si nu pe livrarea efectiva de marfa, executarea in natura
reprezentand
numai
exceptia
in
acest
tip
de
tranzactie.
Bursele de marfuri s-au format si functioneaza fie in zonele cu pondere in
consumul produselor respective, avand rol de distribuitor, fie in zonele
producatoare ale respectivelor marfuri.
De exemplu :
-pentru cereale : Chicago grau, porumb ovaz etc. ;
-pentru zahar : Londra, Paris, New York ;
-pentru bumbac : Sao Paolo, New York, Orleans ;
-pentru cafea : New York, Sao Paolo si Santos (Brazilia) ;
-pentru cacao : New York, Londra, Liverpol ;
-pentu piei brute : Chicago, iar pentru piei de bovine Buenos Aires ;
-pentru produse petrolifere : Rotterdam.

III. Clasificarea si modul de organizare a

burselor de marfuri
Piata bursiera sau bursa, in sens larg, este formata din mai multe piete
bursiere (burse). Varietatea burselor care compun piata bursiera este consecinta
criteriilor luate in considerare la delimitarea acestora. Cele mai utilizate criterii
sunt: varietatea tranzactiilor; forma de organizare; accesul participantilor.
In functie de gama si varietatea tranzactiilor incheiate, bursele de marfuri
pot fi clasificate in doua mari grupe :
5

- bursele generale, care tranzactioneaza cele mai variate marfuri, precum si titluri
de proprietate. Astfel de burse sunt, de exemplu cele din Amsterdam, Lima, Rio de
Janeiro, ele purtand denumirea simpla de bursa.
- bursele specializate, care, spre deosebire de cele generale, se ocupa cu o gama
determinata de marfuri, uneori chiar o singura marfa. Astfel de burse au mentionat
in denumirea lor si specificul activitatii pe care o desfasoara : ,,London Metal
Exchange (Bursa de Metale din Londra), ,, New York Cotton Exchange (Bursa
de Bumbac din New York).
Ca urmare a ponderii ridicate a tranzactiilor incheiate la unele burse de
marfuri in cadrul comertului international cu unele produse, aceste se numesc burse
caracteristice. Ele dau nota dominata atat in ceea ce priveste cantitatile de marfuri
oferite, cat si in stabilirea preturilor. Activitatea acestor burse se desfasoara in
zonele producatoare sau in zonele de mare consum, unde indeplinesc si rolul de
redistribuitor al acestor marfuri.
Din punct de vedere al formei de organizare se disting urmatoarele tipuri
de burse:
- burse private, infiintate si organizate de particulari, de multeori sub forma de
societati pe actiuni, de asociatii comerciale sau de camere de comert constituite pe
baza unor statute de functionare adoptate de catre fondatori.
- bursele infiintate si administrate de stat.
In functie de criteriul de admitere a participantilor exista :
- burse la care participarea este nelimitata, cu conditia de a se respecta dispozitiile
interne specifice. De la aceasta regula, legea prevede exceptii in sensul interzicerii
participarii la bursa a persoanelor care au comis delictul de inselaciune. Accesul
este gratuit sau contra unei taxe de frecventare.
- burse la care accesul este limitat numai membrilor acestora sau acelora care au
obtinut autorizatii speciale din parte conducerii burselor.

IV. CONTRACTELE BURSIERE

nc de la apariia lor, bursele de mrfuri s-au bucurat de un interes deosebit
din partea marelui public, reprezentnd pentru unii o speran de mbogire rapid
iar pentru alii soluia n cutarea unei certitudini asupra viitorului apropiat sau
ndeprtat. Procesul de dematerializare a mrfii a constituit primul mare pas spre
tranzaciile futures. Facilitarea stabilirii calitii a contribuit la o dezvoltare a
lichiditii. Fluctuaiile ample i neanticipate ale preurilor pe pieelor spot,
mpreun cu puterea limitat a participanilor la aceste piee, au fost factori
favorabili n apariia tranzaciilor forward i futures.
6

Tipuri de contracte bursiere:

1. Contractul spot
- sunt contracte de vnzare - cumprare a cror executare are loc, teoretic, imediat
dup ncheierea lor. Practic, ele sunt executate n termene cuprinse ntre 24 de ore
i 10 zile bancare i presupun livrarea obligatorie a mrfii.
- marfa ce st la baza contractului spot este: la vedere (adic exist), disponibil (nu
e grevat de vreo obligaie; de exemplu, gajul), prezent (se afl ntr-un depozit
agreat de burs).
- preul de execuie al contractului este cel stabilit n momentul ncheierii
tranzaciei.

2. Contractul forward
- este un acord privat de a cumpra sau a vinde, de a livra i respectiv de a plti la o
anumit dat viitoare o marf, valut sau un activ financiar la un pre stabilit n
momentul ncheierii tranzaciei
- marfa nu se putea transmite pn la data de livrare prestabilit. Acum vnztorul
i cumprtorul au posibilitatea de a bloca un pre cu mult timp naintea executrii
contractului i s elimine astfel incertitudinea cauzat de fluctuaiile de pre din
aceast perioad.
- pentru a rezolva problema garantrii executrii tranzaciei, s-a dezvoltat o nou
metod. Fiecare participant la o tranzacie depoziteaz o sum de bani la o a treia
parte, neutr. Acest lucru d sigurana c fiecare parte va respecta contractul. Dac
una din pri nu-i ndeplinete obligaiile cealalt parte urmeaz s primeasc banii
ca despgubire pentru orice pierdere financiar.
- cel mai reprezentativ exemplu de contract forward folosit zilnic de ctre fiecare
este abonamentul la un ziar, pentru care se percepe preul convenit anterior pe toat
durata valabilitii abonamentului (contractului).

3. Contractul futures
- este un angajament standardizat de a cumpra sau vinde un activ, marf, titlu
financiar sau instrument monetar la un pre stabilit n momentul ncheierii
tranzaciei, cu lichidarea la o dat viitoare
- persoanele fizice sau juridice pot executa tranzacii futures chiar dac nu au
intenia de a face sau de a primi livrarea. Numai aproximativ 2% din totalul
contractelor futures au ca rezultat o livrare fizic.

- deoarece contractele futures sunt standardizate, ele pot fi transmise de mai multe
ori. Este necesar o metod pentru a intersecta ultimul vnztor cu ultimul
cumprtor.
- elementele contractului futures sunt: simbolul contractului, unitatea de
tranzacionare, cotaia, variaia minim de pre (tick-ul), limitele de variaie zilnic
a preului, lunile de livrare, ultima zi de tranzacionare, ultima zi de livrare i
programul de tranzacionare.

4. Opiunile
- contracte ntre un vnztor i un cumprtor care dau dreptul dar nu i obligaia
de a cumpra sau a vinde la o anumit dat viitoare un activ, marf, titlu financiar
sau instrument monetar, drept obinut n schimbul plii unei prime.

V. CONCLUZIE
Bursele sunt piete specifice, mecanisme de concentrare a cererii si ofertei,
pentru anumite categorii de marfuri ori pentru valori, in scopul realizarii de
tranzactii, intr-un cadru organizat si un mod operativ, in conditii de libera
concurenta.
BURSA
este
PIATA,
prin
excelenta.
Bursa de marfuri institutie fundamentala a economiei de piata,
unde se tranzactioneaza marfuri fungibile inrudite calitativ, substituibile si perfect
conservabile, dupa o procedura speciala care se desfasoara, potrivit unui program
prestabilit, intr-un loc cunoscut, in prezenta vanzatorilor si a cumparatorilor sau a
reprezentantilor acestora, sub supravegherea unei autoritati.

WEBOGRAFIE
-http://www.uamsibiu.ro/studenti/docs/cursuri/3/AI-burse-marfuri.pdf
- http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/burse/bursa-definire-si-caracteristicieconomie-10478.html
- http://www.referate.k5.ro/referate/referat/Bursa_definire_si_caracteristici/693/
- http://www.brm.ro/index.php?page=licitatii/avantaje
- http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/burse/burse-internationale-de-marfuri250301.html
- http://referate.unica.ro/referat-ASE_Bursa_de_marfuri-5264.html
- http://biblioteca.regielive.ro/referate/burse/bursa-de-marfuri-o-piata-speciala130563.html
8