Pancreasul endocrin - noiuni de anatomie i

fiziologie
Insulele Langerhans
800.000 1.500.000
1 2 % din masa
pancreatic total
Celule: A, B, C, D
Secreia insulinei
Pulsatorie
Bifazic
Posibilele defecte cauzatoare de insulino-rezisten
La nivel de prereceptor
Insulin anormal
Degradarea crescut a insulinei
Prezena in sange a antagonitilor hormonali
La nivel de receptor
Scderea numrului de receptori
Receptori anormali
Alterarea unor funcii ale receptorului
(activitii

tirozinkinazei, autofosforilarea receptorului)

La nivel postreceptor
Alterri ale sistemului efectorilor (transportorii de glucoz)
Defecte ale enzimelor i.c. implicate in metab. Intermediare
Diagnosticul diabetului zaharat
La bolnav simptomatic
- cu simptome tipice de diabet zaharat
- cu semne atipice sau a unor complicatii (acute sau
cronice)
La bolnav asimptomatic
- intimplator
- bilant al starii de sanatate
- in cadrul unui screening
. populational
. pe grupuri de risc
Diagnosticul clinic al DZ
Poliurie
Polidipsie
Polifagie
Scdere ponderal
Astenie
CRITERIILE PENTRU DIAGNOSTICUL

DIABETULUI ZAHARAT
sim ptome clasice de diabet + glicemie plas mat ic
ntmplt oare 200mg/ dl (11,1 mm ol/ l)
- simptomele clasice de diabet includ poliuria, polidipsia, polifagia i
scderea inexplicabil in greutate;
- glicemia intampltoare se refer la recoltare fr relaie cu ultimul pranz.
Sau
glicemie plasmatic pe nemncate 1 26mg/ dl (7, 0
mmol/ l);
- starea pe nemancate (fasting sau a jeun) este definit la minim 8 ore de la
ultima ingestie caloric.
Sau
glicemie plas mat ic 200mg/ dl (11,1 mmol/l) la 2
ore de la ing est ia de glucoz n cadrul unui test de
toler an la glucoz (T TGO);
- testul se execut utilizand 75g de glucoz dizolvate in 300 ml ap.
In absena unei hiperglicemii cu semne acute de decompensare
metabolic, diagnosticul trebuie confirmat prin repetarea glicemiei
Criterii de interpretare a glicemiei bazale
70-110 mg/dl normal
110-125 mg/dl glicemie bazal modificat
126 mg/dl diabet zaharat probabil; confirmarea
se face dup a doua dozare la bolnavul asimptomatic
CLASIFICAREA DIABETULUI ZAHARAT
Tip 1 (distrucia celulelor beta care conduce de obicei la insulinodeficiena
absolut) autoimun
idiopatic
Tip 2 (datorat predominant insulinorezistenei cu relativ insulinodeficien
pan la defect predominant de secreie cu sau fr
insulinorezisten)
Alt e tipuri s pecifi ce
defecte genetice ale funciei celulei beta
defecte genetice ale aciunii insulinei
boli ale pancreasului exocrin
endocrinopatii
indus de administrarea de medicamente sau chimice
infecii
forme rare de diabet mediat imun
alte sindroame genetice care se pot asocia cu diabetul
Diabet ul gestaional
Patogeneza diabetului zaharat de tip 1
Autoimunitate
Progresia distructiei beta celulare
Insuficienta functiei beta celulare
Dependenta de insulina exogena

 Risc de ceto acidoza

Patogeneza diabetului zaharat de tip 2
Boala poligenica
Hiperinsulinemia
Malnutritie fetala formarii celulelor
beta
Copil cu greutate mica la nastere
thrifty gene
7% scaderea celuilelor beta/an
Etiopatogenia DZ 2
Factori genetici transmitere poligenic
Rezisten crescut la aciunea insulinei
Hiperinsulinism funcional
Deficien in secreia insulinic hiperglicemie persistent
Tulburri insulinosecretorii
- caracterului

pulsator al insulinei
- dispariia fazei precoce a rspunsului insulinic
- intarzierea secreiei de insulin
Scderea absolut a secreiei insulinice
DZ

2 insulinonecesitant
Apetitul, foamea i saietatea constituie trei poli opui
ai necesitii fiziologice de supravieuire.
Foamea reprezint dorina i necesitatea imperioas de a ingera
alimente, in special energetice, far discriminare.
Saietatea constituie senzaia de plenitudine sau de satisfacie,
atat fizic cat i psihic, dat de ingestia alimentelor.
Apetitul este o dorin pentru un anume aliment bogat intr-o
varietate de nutrimente cum ar fi proteine, carbohidrai. Apetitul
are o conotaie personal care ine de un model cultural de
alimentaie
RECOMANDRI NUTRIIONALE
CANTITATIVE pentru populaia sntoas exist standarde,
repere pentru categorii de indivizi in funcie de varst, sex i activitate
fizic.
CALITATIVE
- in funcie de repartiia nutrimentelor in raia energetic
- in cont de anumite caracteristici pentru fiecare categorie de
nutriment energetic
- proporia P animale/vegetale
- proporia acizi grai saturai/mononesaturai/polinesaturai
- indexul glicemic al alimentelor (puterea hiperglicemiant
NECESARUL CALORIC I DE PRINCIPII
ALIMENTARE LA DIFERITE VARSTE
Femei care alpteaz +550 14 57 29
(primele 6 luni)
Femei gravide - +350 15 57 28

(ultimile 5 luni)
Femei adulte 55,0 2200 13 58 30
(activitate medie)
Brbai aduli 65,0 2900 13 58 30
(activitate medie)
Biei 16 19 ani 54,4 2310 13 58 30
Biei 13 15 ani 49,9 2490 13 58 32
Biei 10 12 ani 36,9 2600 13 55 32
7 9 ani 28,1 2190 13 55 32
4 6 ani 20,2 1830 14 54 31
1 3 ani 13,4 1300 15 55 30
1
an 7,3 820
Necesar de
lipide (%)
REGULI IN ALCTUIREA UNEI DIETE
DENSITATE ENERGETIC
- procentajul de kcal pentru 100 g de aliment
- determinant esenial al saietii
- este invers proporional cu volumul alimentelor
- cu cat un aliment este mai srac in lipide densitatea sa energetic este
mai mic
DENSITATE NUTRIIONAL
- coninutul in nutrimente nonenergetice (sau de proteine) pentru 100 kcal de
aliment
- pentru fiecare porie de 100 kcal este preferabil ca densitatea nutriional s
fie inalt
- un aliment avand o densitate nutriional optim pentru un nutriment dat va
conine o mare cantitate din acel nutriment i un slab aport de lipide.
ALIMENTAIA SNTOAS 5 CRITERII
Adecvat alimentele consumate s aduc nutrieni eseniali, fibre i
energie in cantiti suficiente pentru meninerea sntii i a greutii
corpului.
Echilibrat nu trebuie s prevaleze un nutriment sau aliment in
defavoarea altuia (respectarea proporiilor).
Controlat caloric se refer la aportul energetic care trebuie s
corespund nevoilor metabolice; astfel se asigur controlul greutii
corporale.
Moderat atenie la posibile excese alimentare precum sarea, grsimile,
zahrul sau alt component peste anumite limite.
moderaie, nu abstinen!
Variat evitarea consumului unui anumit aliment, chiar inalt nutritiv,
zi dup zi, pentru perioade lungi de timp.
RECOMANDRI NUTRIIONALE (AHA)
Paine, cereale, orez, paste finoase, mmlig, 6-11 porii/zi;
aceste alimente ofer glucide complexe, fibre alimentare, riboflavin, tiamin,

niacin, fier, proteine, magneziu i ali nutrieni;

Legume, zarzavaturi, cartofi, 3-5 porii/zi; aceste alimente conin fibre,
vitamina A, vitamina C, folai, potasiu i magneziu. Se recomand a fi folosite, de
cate
ori este posibil, proaspete i crude.
Fructe, 2-4 porii/zi; sunt o surs bogat de fibre, vitamina A, vitamina C i
potasiu. Se recomand a fi consumate, pe cat este posibil, crude i proaspete.
Carne, pete, fasole boabe, ou i fructe oleaginoase, 2-3
porii/zi; aceste alimente sunt bogate in proteine, fosfor, vitamina B6, vitamina
B12, zinc, magneziu, fier, niacin i tiamin. Se recomand consumul de carne
de pui,
curcan, carne slab de porc sau de vit i pete.
Lapte, iaurt, branz, 2-3 porii/zi; aceste produse au avantajul de a fi
bogate in calciu, riboflavin, proteine, vitamina B12, iar cand sunt fortificate i in
vitamina D i A.
Grsimi, uleiuri i dulciuri, moderat, zahrul i grsimea sunt bogate
caloric dar, in acelai timp, sunt srace in nutrimente, ceea ce justific limitarea
consumului lor.
RECOMANDRI NUTRIIONALE (OMS)
Lipide 30%
- lipide saturate 7-10%
- lipide mononesaturate 10-15%
- lipide polinesaturate 1
0%
- colesterol 3
00 mg/zi
Glucide 50-55%
Proteine 15-20%
NaCl 5 g/zi
ECHIVALENE ALIMENTARE CANTITATIVE
PENTRU O PORIE
Alimentele Echivalenele cantitative pentru o porie
Paine, cereale, orez, paste
finoase, mmlig
1 felie de paine, . can* cereale, orez sau paste
finoase (fierte), 1 biscuit
Legume, zarzavaturi, cartofi . can vegetale proaspete sau fierte, 1 can
legume frunze fierte, . can zarzavaturi fierte,
. can suc de roii, 1 cartof mijlociu
Fructe 1 fruct mediu (mr, banan, portocal), .
grapefruit, . can suc, . can ciree, 1 felie
medie de pepene, 1 ciorchine mijlociu de
strugure
Carne, pete, fasole boabe, ou
i fructe oleaginoase
100g carne gtit, 1 ou, . can leguminoase
uscate fierte

Lapte, iaurt, branz 1 can de lapte sau iaurt, . can branz de vac,
50g telemea
Grsimi, uleiuri i dulciuri 1 linguri* ulei, margarin, unt sau zahr
REGULI IN ALCTUIREA UNEI DIETE
Dieta prescris nu trebuie s fie nociv:
- s aduc nutrimentele plastice i energetice in cantiti adecvate;
- valoare nutriional bun.
Modificri prudente ale obiceiurilor alimentare:
- obiceiuri determinate prin interogatoriul alimentar;
- evitarea producerii frustraiilor inutile.
Rezultate controlate periodic.
PRESCRIPII DIETETICE POSIBILE
Prescripia pozitiv a tuturor alimentelor indispensabile i
echivalenele lor
- las subiectului posibilitatea de a le adapta la gusturile i obiceiurile sale
Prescrierea in intregime a unui regim personalizat
- pornete de la prescripiile medicale
- ine cont de datele i preferinele pacientului
- necesit o perioad lung de timp i programe computerizate
cu DZ!
TRATAMENTUL DIETETIC IN
DIABETUL ZAHARAT
Respectarea etapelor alctuirii unei diete
Atenie distribuirea caloriilor pe cele 3 principii energetice i
pe mese
Suplimentarea cu vitamine i minerale este necesar doar la
- pacienii ce urmeaz un regim hipocaloric perioade lungi
de timp
- in condiiile creterii necesarului energetic (sarcin,
lactaie, afeciuni intercurente)
Cntarul instrument indispensabil persoanei cu DZ!
ETAPELE ALCTUIRII UNEI DIETE
Precizarea caracteristicilor generale ale dietei
Calculul aportului caloric
Distribuia caloriilor pe cele trei principii energetice i a
macronutrienilor in grame.
Alegerea alimentelor
Distribuia principiilor energetice pe numrul de mese
Pregtirea corect a alimentelor (reguli de gastrotehnie)
INDIVIDUALIZAREA DIETEI!
DZ TIP 2 AFECIUNE PROGRESIV
In evoluie, majoritatea
persoanelor cu diabet vor
necesita insulin pentru
obinerea controlului
glicemic optim!