1. Psihologia vrstelor ca ramur a tiinei psihologice.

Psihologia virstelor este ramura a stiintelor psihologice ,izvorita din necesitatea de a intelege
,modul cum se constituie caracteristicele,functiile,procesele psihice de la cele mai fragede virste
Psihologia virstelor este stiinta care studiaza caracteristicile constituirii activitatii psihice umane,
P virstelor se ocupa de studiul gnezei,dezvoltarii,si evolutiei activitatii psihice si structurarii
personalitatii.
Ramurile psihologie virstelor
1.
Nou nscut, prunc, fraged, precolar mic, medie, mare
2.
Psih elev mic
3.
Psih preadolescentului
4.
Adolescentului
5.
Tinereii
6.
Adultului, maturului
7.
Gerontologiei
Pv se afla in strinsa legatura cu psihologia
generala,pedagogica,neurologica,pediatrica,fiziologica
Psihologia dezvoltarii a fost cunoascuta sub numele de psihologia genetica.
Obiectul de studiul: factorii, fortele motrice, conditiile dezvoltarii psihicului si personalitatii
copilului.

2. Teorii ale dezvoltrii copilului.

1)Teoria invatarii sociale-sunt luate in consideratie contactele pe care le are copilul cu alt
persoane pentru a determina influienta acestora dezvoltarii psihice
2)abordarea psihoanalitica a dezvoltarii copilului (froid)- sustine ca personalitatea este
consttituita din 3 structuri importante id,eu si supraeu
5 stadii
Stadiul oral
Stadiul anal
Stadiul falic
Perioada de latenta
Stadiul genital
3)contributia anei freud dezvoltarea copilului
5 mecanisme de aparare a eului
Negarea prin fantasma
Refuzul in cuvint si fapta
Limitarea eului
Identificarea cu agresorul
Altrusmul excesiv
4)teoria dezvoltarii psihosociale ale copilului
Erikson 8 stadii
Incredere/neincrederede la nastere pina la 1,5 ani.
Autonomie/indoiala intre 1 -2 -3 ani
Initiativa/vinovatie 3-6 ani
Sirguinta inferioritate 6/12ani
15/20 identificare ,confuzie de rol
Inimitate/izolare 20-40

40-65 ani,se formuleaza observatii amplasate dincolo de limitele propriului sine.

Peste 65 ani, sa accepte realitatea proprii morti.
5)teoria structuralista (biogenetica) a dezvoltarii coplului (piajet)
Stadii de dezvoltare propuse de piajet
Stadiul senzorio-motor (0-2) anigindirea copilului este dominata de prinicpiul aici si acum
Stadiul preoperational(2-7Ani)un copil ar putea invata ca 3*3 =9 dar 9=3*3 nu este capabil
Sta operatiilor concrete (7-11)copilul incepe sa vada obiectele,evinimentele din punct de vedere a
celorlati
Stadiul operatiilor formale- la la 11 ani,pina la maturitate elboreaza ipoteze,este capabil sa
rezolve o problema la nivem mintal
6)Teoria dezvoltarii morale a lui kohenberg
3 etape principale in dezvoltarea morala
1 etapa- este premorala,in care individulu crede in anumite idei
2 etapa- credinta este retinuta pentru a asigura individului simpatia celorlalti
3 etapa- moralitatii autonome
7)Teoria dezvoltarii elaborata de wallon
A propus o periodizare a dezvoltarii pssihice a copiluli:
1 etapa (0=6-7) luni este perioada formarii la copil a primelor mijloace emotionale de
comunicare cu omul matur
2 etapa (6-7 -12 luni- ) este peroada emotional motorie
3 etapa (1 -3 ani) se caract prin marirea indepedentei autonomiei copilului
Copilul imita omul matur
4 etapa (3-6 7 ani)apare criza de la 3 ani eu singur apare 2 perioade
5 etapa (7-14)ani colectivele de copii care deteermina formarea personalitatii.
8)Teoria atasamentului elaborata de bowlby
3 modele de atasament
Sigur,nesigur,anxios
9)teoria dezvoltarii copilului elaborata de vigotschi
Destinge in dezvoltare 2 planuri ale dezvoltarii: biologicul si isoricul

3. Legitile dezvoltrii i formrii personalitii.

Psihicul se dezvolt dup anumite legiti:
1.
Dezvoltarea psihic are caracter stadial. Psihicul se dezvolt pe etape, faze, si dezvoltarea
are caracter ireversibil.
2.
Dezvoltarea are caracter neuniform sau heterocronic. Aceasta nseamn c funciile
psihice au perioade senzitive de dezvoltare: vobirea- v.fraged-2-3 ani;
3.
Integrarea psihicului. n ontogenez funciile psihic suport dezvoltare continu,
4.
Continuitatea dezvoltrii psihice, funciile vechi nu dispar, ci intr n componena
funciilor noi aprute i susin continuitate (noi formaiuni ale vrstei)
5.
Plasticitatea i compensarea funciilor psihice
6.
Individualitatea dezvoltrii psihice a personalitii. Fiecare copil este individual n
dezvoltarea sa psihic..

4. Caracteristica vrstei adolescenei.

14-15 si 17-18 ani dupa vigotchi,
Aceasta virsta este perioda conturarii defenitive a personalitatii ,stabilizarii principalelor strucuri
psihice este inceputul fazelor adulte.

Dezvoltarea somato-fiziologice
Ritmul de crestere se tempereaza treptat
Apetitul este inconstatnt
Ritmul somnului este deseori perturbat datorita obieceiului de a invata noaptea
Adolescentul manifesta interes pentru amenajarea camerei proprii
Gustul vestimentar se rafineaza
Dezvoltarea psihologica
1)Pe plan senzorial
Se stabilizeaza cimpul vizual si cromatic,interesul pentru activitatea scolara este fluctuant
2)Pe plan intelectual
Gindirea epecific este stadiul operatiilor formael,apare un nou tip de gindire
,logic,cauzal,dialetic,
Memoria- de lunga durata si de sscurta durata, adolescenta se caracterizeaza prin memorie
logica
Limbajul debitul verbal continua sa creasca . atit cel oral (200 cuvinte ./minut) cit si cel scris
(14-20 cuvinte/minut)
Apare limbaj literar;
Se stabilizeaza caracteristicile scrisului si ale semnaturii
Apare placerea discutiilor in contradictoriu
Jargonul se estompeaza
Apare disponibilitate spre limbile straine
3)Pe plan reglatoriu
Motivatia
Intregul set este prezent,criticile fiind trebuintele sinelui (de cunoastere si estetice)
Trebuinta de autorealizare
Afectivitatea
Viata afectiva se nuanteaza
Emotivitatea devine mai echilibrata
Raporturile cu familia ,asperitatile se estompeaza si armonia se restabileste
Dupa 18 ani par cupluri maritale
Personalitatea
Exista 3 dominante care dau culoare
- Cristalizarea constiintei -identificarea eului personal,a eului spiritual,si a eului social.
- Identitatea vocationala - desemneaza abilitatea persoanei de asi cunoaste calitatiile si
defectele ca pe baza lor sa poata decida alegerea profesei
- Debitul indepedentei- cauze frecvente apar in jur 15-16 ani la sexul masculin fiind
provocate mai ales de un climat familiar instabil,saracie

5. Caracteristica vrstei tinereii.

25-35 ani este de stabilizare si maturizare si maturizare biopsihica deplina
Caracterizarea generala a tineretii:Tineretea este atat o etapa de dezvoltare, perfectionare si 1
\manifestare multidimensionala. Este o varsta de aur", este o varsta in care se manifesta
increderea in fortele proprii, in om, in viata;
este varsta creativitatii si implinirilor pe plan personal, profesional si social, varsta asumarii
responsabilitatilor sociale.

Desigur, toate aceste caracteristici valoroase si inca multe altele nu se realizeaza de la sine. ci
sunt rezultatul unor eforturi sustinute si responsabile de invatare, de activitate profesionala si
sociala.
Particularitatile psihice si actionale ale tineretii:Este perioada perfectionarii psihice, a stabilirii
ecnilibrului functional optim, mecanismele de realizare si reglare a actiunilor si
comportamentului dovedind performante superioare. Toate procesele psihice se dezvolta la un
inalt nivel de calitate si eficienta, astfel:
a) Procesele psihice cognitive: atentia este puternic voluntara si stabila;
memoria- este preponderent logica;
imaginatia - are evidente calitati realist-stiin-tifice. stabilindu-se un echilibru intre visare si
actiune,
imaginatia sa specializan-du-se (profesionalizandu-se),
gandirea este abstracta si logica, specializandu-se (profesionalizandu-se),
b) Procesele afective se caracterizeaza printr-o imbinare armonioasa dintre simtirile si trairile
sufletesti cu actele rationale, logice, fiind conditionate social. Este varsta la care se manifesta
sentimente superioare ca: dragostea de profesie, dragostea de patrie etc.
c) Motivatia si motivele sunt tot mai mult legate de mobiluri interioare superioare - dragostea de
adevar, spiritul de dreptate, dorinta de afirmare prin realizari si creatie etc; desigur, si tanarul
apreciaza si este stimulat de mobilurile exterioare - recompensele morale si materiale
(financiare).
f) Este varsta responsabilitatilor sociale. In aceasta perioada se realizeaza in mare masura
casatoria, alcatuirea familiei si cresterea, si educarea propriilor copii. Este varsta activitatii si
creatiei profesionale, si a indeplinirii unor functii manageriale in cadrul profesiei. Este varsta
propice indeplinirii unor responsabilitati sociale, politice, de stat etc..

6. Caracteristica vrstei adulte.

Schimbari in plan fiziologic:
Iesirea din functie a unor neuroni
Declinnul functiilor glandelor sexuale
Perderea tesutului osos
Tonusul muscular ,scade usor in primul stadiu
Modificari ale siluietei
Creste greutatea corporala
Dupa 50 incaruntirea si rarirea parului ,aparitia ridurilor,
Perpeptiile vizuale incep sa fie influientate de faptul ca scade acomodarea cristalinului
Sensibilitatea auditiva incepe sa scada
Dupa 40-45 scade sensibilitatea oolfactiva
Rapiditatea miscarilor scade
Intensitatea miscarilor scade dupa 50 ani
Etapele virstei adulte
35/45 ani caracterizata de activitate activa creatoare de stabilitate
Statusurile si rolurile incep sa fie mai incarcate de responsabilitate
45/55 ani v adulta propriu-zisa continua dezvoltareaa planurilor profesionale
Are loc diminuarea subidentitatilor de sot si parinte
55/65 ani corespunde perioadei adulte prelungite este o perioada critica pentru femei.
Momentrul retragerii din viata profesionala

Write identific 4 direcii de dezvoltare caracteristice:

stabilirea identitii eului;
independena relaiilor personale;
cresterea intereselor;
umanizarea valorilor.
Aspecte caracteristice ale gindirii si invatarii in perioada adulta
Kolberg si piajet arata ca dezvoltarea cognitiva se incheie inn adolescenta ,dar unii spun si in
perioada adulta
Concluziile au aratat ca operatiile postformale include 3 tipuri de rationamente :
- Gindire relativista
- Gindire duaista
- Gindire sistematica
Comparind invatarea la adult si adolescent ,U schiopa arata ca invatarea cistiga in perioda adulta
- Critica pragmatica a noului
- Evaluarea indepedenta a susreselor de informare
- Cerinte de aplicare si practica.

7. Psihoterapie.Scopul, obiectivele i metodele.

Scopul:Psihoterapia este o relaie interpersonal intenionat utilizat de un psihoterapeut cu
formare de specialitate cu scopul de a ajuta un client sau pacient privitor la problemele sale de
via
ObiectiveleAstzi, majoritatea specialitilor sunt de prere c obiectivele psihoterapiei vizeaz,
n opinia Irinei Holdevici (1996), n principal urmtoarele aspecte:
reducerea sau eliminarea simptomelor;
- modificarea opiniilor eronate ale subiecilor despre ei nii i despre lumea nconjurtoare;
scoaterea pacientului din criza existenial n care se afl;
reducereaa acelor condiii de mediu care produc sau menin comportamentele de tip
dezadaptativ;
rezolvarea sau restructurarea conflictelor intrapsihice ale pacientului;
ntrirea eului i a capacitilor integrative ale personalitii pacientului;
dezvoltarea la subieci a unui sistem clar al identitii personale;
modificarea structurii personalitii n vederea obinerii unei funcionri mai mature
Metodele :recadrare, interventii paradoxale, povesti metaforice, interventii de hipnoza clinica,
imagerie ghidata, restructurarea cognitiilor irationale, etc.

8. Actul psihoterapeutic. Aspecte metodologice i strategii de optimizare.

Strategii de optimizare: recunoasterea fenomenologiei, oferirea feedbackului, studierea
anamezei, gasirea acordului in tratament, studierea compliantei terapeutice, studierea atitudinii
transferentiale si contrtransferentiale,studierea adecvantei emotiilor si sentimentului,dialogul
terapeutic,studierea campului relational, incheierea actului terapeutic pe o nota pozitiva.
In actul psihoterapeutic sunt urmatoarele etape:
1.
Faza de contact (precontact , contactul, postcontactul);
*Contractarea clientului , planificarea planului psihoterapeutic, recomandabil 10 sedinti.
2. Stabilirea procesului diagnostic:
1.Anamneza;
2.Asociatiile libere;

3.Analiza rezistentelor (tragem atentie unde clientul opune rezistenta);

4. Dialog terapeutic;
3. Cercetarea mecanismelor de aparare psihica a clientului.

9. Psihoterapie de grup. Efecte psihotice,terapeutice.

Principalul la ce se atrage atentie in psihoterapie ce este cu adevarat important in actul terapeutic
este efectul psihoterapeutic.Ele nu intotdeauna sunt pozitive sau nu intotdeauna se manifesta prin
emotii pozitive.adesea prezinta emotii negative,exprimarea fenomenologica negativa,
(emotionala) spune despre efectul pozitiv al psihoterapiei.
Terapia de grup este o forma de psihoterapie n care 78 persoane se intlnesc saptamnal, sub
ndrumarea unui lider de grup, de obicei un psiholog cu pregatire n terapia de grup, pentru a
discuta despre anumite probleme, comune tuturor participantilor .
Potrivit lui Irvin Yalom, autorul celei mai populare carti despre terapia de grup acesti factori sunt
n numar de unsprezece.
Inducerea sperantei. Oamenii aleg sa participe la o terapie de grup pentru ca spera ca viata
lor sa se mbunatateasca.
Universalitate . Multi dintre cei care intra n terapie sunt covinsi ca sunt unici din punct de
vedere al inadecvarii lor, ca numai ei au anumite probleme, gnduri si sentimente care i
tortureaza si le fac viata mizerabila.
Informarea inlude instruirea didactiva referitoare la anumite conditii, sfaturi si sugestii din
partea terapeutului sau a celorlalti membri ai grupului.
Altruismul . Atunci cnd descopera ca pot fi totusi de ajutor, se simt revigorati si stima lor de
sine creste. Oamenii se pot ajuta unii pe altii ascultndu-se, oferind confort si sfaturi,
ncurajndu-se reciproc,
Recapitularea corectiva a relatiilor din familia de origine . Cei mai importanti oameni n
viata oricarui om sunt membrii familiei n care s-a nascut.
mbunatatirea aptitudinilor de socializare . Un grup terapeutic este, nainte de toate, un grup
social, n care mai multi indivizi interactioneaza respectnd niste norme. Cea mai importanta
dintre aceste reguli este oferirea de feedback , adica oferirea unei pareri oneste despre afirmatiile
sau comportamentul celuilalt,
Comportamentul imitativ . Se spune adesea despre copii ca i imita pe adulti. Ceea ce se
spune mai rar este ca si adultii nvata prin imitatie. Observndu-i pe altii cum vorbesc, cum se
comporta, cum si rezolva anumite probleme, noi toti putem nvata de la ceilalti. nvatam de la
cei care au mai mult succes n viata personala sau n interactiunile cu ceilalti, nvatam de la cei
pe care i respectam, fie ei membri ai grupului sau psihoterapeutul care conduce grupul respectiv.
Nu subestimati niciodata puterea exemplului!
nvatarea interpersonala . E un factor deosebit de complex si de aceea dificil de explicat n
cteva cuvinte. S-a spus ca omul este un animal social.
Coeziunea grupului . Multi oameni se simt izolati de semenii lor, incapabili sa stabileasca
niste relatii cu adevarat semnificative, care sa treaca dincolo de o interactiune de suprafata
Catarsisul . a spune ceea ce avem pe suflet ne face sa ne simtim mai liberi dar si mai apropiati
de ceilalti. Si asta numai ntr-un grup se poate nvata.
Factorii existentiali . Se refera la acceptarea de catre membrii grupului a unor adevaruri nu
intotdeauna evidente, cum ar fi faptul ca durerea si moartea sunt inevitabile.
Psihoterapia ne ajuta:
sa ne cunoastem mai bine pe noi insine, sa avem o stare de echilibru si confort psihologic.

 sa dispunem de o serie de mecanisme de aparare eficiente care sa ne faca mai puternici,

rezistenti in momente dificile din viata.
sa ne exprimam mai bine si in folosul nostru dorintele si nevoile noastre; ne ajuta sa ne
gestionam mai bine emotiile, sentimentele traite.
sa avem relatii bune, armonioase cu ceilalti.
dispar sau diminueaza simptomele pe care o persoana le poate avea la inceputul terapiei:
anxietate, depresie, simptome somatice, etc.
nu in ultimul rand, o persoana care a facut o psihoterapie devine mult mai responsabila in
actiunile sale, stiind astfel ca printr-un anumit comportament il poate rani pe celalalt si isi poate
face rau singur. Acestea erau scrise de un psihoterapeut

10.

Psihoterapia existenial.

Psihoterapia existentiala a luat nastere la jumatatea secolului XX in Europa, din dorinta de a gasi
o modalitate mai realista de a intelege fiintele umane. Acest tip de terapie consta din intrebari
profunde despre natura fiintei umane
Cauza :confruntarea individului cu problemele existentei de baza ,aparuta in timpul reflexiei
asupra urmator factori ai vetii:

Moartea duce la conflictul existential central:omul constientizeaza faptul ca moartea este

inevitabila ,dar doreste sa traiasca

Libertatea: confruntarea dintre necesitatea unei structuri si lipsa acesteia(individul crede

ca lumea este construita dupa un anumit principiul,dar constata ca in realitate el isi creeaza
propria viata este responsabil de deciziile lui)

Izolarea existentiala- oricit de apropiati am fi de cineva,intre noi va exista o prapastie ce

nu poate fi depasita

Cautarea sensului vietii_de ce traim?cum sa traim? Trebuie sa murim?

psihoterapia existentiala are ca obiective sa-i faca pe oameni sa fie din nou sinceri cu ei insisi,
sa le largeasca perspectiva asupra sinelui si a lumii din jur, sa descopere calea de urmat in viitor
si in acelasi timp sa invete din trecut si sa creeze valori pentru prezent. Obiectivele individuale
vor fi stabilite pe parcursul terapiei, prin dialog cu terapeutul, dialog initiat de pacient. Terapia il
va ajuta pe pacient sa "invete sa traiasca cu adevarat"

11.

Psihoterapia cognitiv-comportamental.

Acest tip de terapie este o combinatie a 2 terapii:cognitiva si comportamentala .

Terapia comportamentului bazata pe analiza fenomenelor inconstiente . Baza teoretica a
psihoterapiiei comportamentale are origine in teoriile invarii chiar si nevroza se considera a fi
invatata
Terapia cognitiva- se centraza asupra gindurilor automate si a schemelor de ex:suna telef si
primul gind este ca sa intimplat ceva grav .
Terapia cognitiv-comportamental este un tip de psihoterapie care pune accent pe faptul c
modul n care gndim despre sine i lume ne influeneaz comportamentul i starea emoional.
Acest tip de terapie este considerata a fi de scurta durata, cu 5 - 20 de sedinte pentru un
tratament. O sedinta dureaza aproximativ 45 - 50 minute. In cazurile mai complexe insa pot fi
necesare si cateva sute de sedinte.
Principiile psih cognitiv comportamentala :
1. se utilizeaza in psih individula si de grup
2. se recurge la indicatori obiectivi
3. pune accent pe formularea conceptelor in termeni operationali

Terapia cog comportamentala se centreaza pe problemele prezente si nu respinge trecutul.

Tehnicile si strategiile terapiei cognitiv-comportamentale il ajuta pe terapeut sa il ghideze pe
pacient pentru a-si rezolva singur problemele. Cei doi colaboreaza in depasirea dificultatilor, insa
pacientii sunt invatati intr-un fel sa devina proprii lor terapeuti si sa aplice ei insisi principiile
acestei psihoterapii. Tocmai din acest motiv psihoterapeutii ofera teme pentru acasa. Deprinderile
invatate in timpul terapiei trebuie sa fie pastrate si chiar imbunatatite dupa incheierea
tratamentului.

12.

Psihoterapia raional-emotiv.

Psihoterapia rational-emotiva reprezinta o ramura a familiei psihoterapiilor cognitivcomportamentale si a fost intemeiata in anii 1950, de catre psihologul american Albert Ellis.
Psihoterapia rational-emotiva este un model terapeutic activ si directiv de scurta durata, ce
inglobeaza si elemente filosofice. Ellis a pornit de la ideea ca problemele oamenilor sunt o
consecinta a modului in care acestia gandesc; cu alte cuvinte, tulburarile psihice sunt rezultatul
convingerilor irationale.
Potrivit lui Ellis, majoritatea gandurilor irationale isi au originea in trei idei esentiale: "trebuie sa
fiu performant pentru a fi acceptat de persoanele considerate a fi importante", "trebuie sa te porti
bine cu mine, altfel ma voi simti oribil" si "conditiile trebuie sa fie pe placul meu, altfel nu voi
putea trai intr-o lume atat de ingrozitoare". Adoptarea acestor credinte irationale provoaca
suferinta inutila. Trebuie sa facem diferenta intre emotiile negative - tristete, regret, ingrijorare si cele patologice - depresie, autoculpabilizare sau anxietate.
Potrivit psihoterapiei rational-emotive, afectiunile psihice se produc dupa modelul A-B-C: in
primul rand, individului i se intampla un eveniment tulburator (A), insa acesta nu altereaza
psihicul, ci gandurile irationale asociate evenimentului (B). In cele din urma, aceste ganduri dau
nastere emotiilor si comportamentelor specifice tulburarilor psihice (C).
Psihoterapia rational-emotiva functioneaza dupa urmatoarele principii:
Evenimentele externe au puterea de a influenta o persoana,
Evenimentele din trecutul unei persoane, precum si conditiile din prezent, au o influenta
considerabila asupra acesteia insa nu produc dezechilibru psihic.
Modificarea credintelor irationale necesita persistenta si efort, insa este un proces realizabil.
Metode terapeutice utilizate in psihoterapia rational-emotiva pot fi:
analiza credintelor irationale adoptate in situatiile stresante
pacientul este incurajat sa priveasca situatiile dintr-o perspectiva pozitiva;
tehnici implozive, in plan real sau imaginar
pacientul este ajutat sa faca diferenta intre emotiile normale - frica, tristete - si cele patologice anxietate, depresie;
temele pentru acasa;
jocul de rol;
simtul umorului - pentru a intrerupe gandurile irationale;
biblioterapia - pacientul este incurajat sa se informeze asupra afectiunii de care sufera.

13.

Terapie pozitivist: repere teoretice, principii i etape

Denumirea de psihoterapie pozitiva deriva din cuvintul positum , adica ce este faptic si dat.
Istoria psihoterapiei pozitive incepe in anul 1968 cind Dr. Nossrat Peseschkian a fondat aceasta
metoda umanista moderna centrata pe conflict. Anul acesta a implinit 74

Psihoterapia Pozitiva este o modalitate de terapie care are la baza o abordare interdisciplinara si
holista pentru ca vizeaza toate dimensiunile fiiitei umane (bio-psiho-socio-culturala si
spirituala), si sferele entitatii individului (corp, minte, afecte, spirit).
ani .
PP se bazeaz pe o psihologie transcultural, fiind orientat pe resurse i centrat pe
conflicte
Psihoterapia pozitiva ca abordare transculturala are in vedere conflictele individului la nivel
(micro, macro, mega, meso ), de aceea pe langa valoarea psihoterapeutica a
metodei, psihoterapia pozitiva poate fi si insusita ca mod de viata , deoarece are impact
asupra individului, familiei, comunitatii in care traieste, (oras, tara, continent si glob),
promovand un mod de gandire pozitiv si pasnic.
5 etape ale psihoterapiei pozitive
1 . etapa observarii- scopul observarii este o analiza a situatiei clientului,ceea ce il
supara,enerveaza,imprejurarile neplacute,la acest nivel conflictul este descris din punct de
vedere al continutului.
2. etapa inventarieirei se face un inventar al capacitatilor actuale si se stabileste in ce sfere
comportamentale poseda insusiri pozitive si in ce domenii negative.procesul terapeutic axat in
prima etapa pe conflictele actuale va fi directionat acum spre conflictul fundamental
3.etapa incurajarii situationale impreuna cu clientul sunt descoperite perechile de capacitati
actuale,fiecare om poseda un serie de trasaturi pozitive care sunt trecute cu vederea de obicei
sau sunt considerate ca fiind de la sine intelese,se descopera rezervele de energie ,de unde isi ia
clientul puterea de a incuraja.
4. etapa verbalizarii- verbalizarea are o tripla functie in cadrul psihoterapiei (abordare
,constientizare,si tehnici de comunicare) iar conflictul cheiie in aceasta etapa.
5. etapa extinderii obiectivelor- principiul fundamental al extinderii obiectivelor este
experienta de invatare care rezulta din abilitatea de a se implica singur in activitati si de a gasi
placere in ele. Clientul dobindeste capacitatea de asi planifica obiective pe termen scurt
(planificarea viitorului apropiat asa numite micro-obiective ) si obiective pe termen lung
(macro-obiective)care au in vedere planificarea viitorului indepartat.
Principii
1. Principul auto-ajutorrii: Tulburrile i conflictele noastre nu sunt singurele date, noi
avem n interiorul nostru i capacitatea de a rezolva aceste conflicte. Unul dintre scopurile
terapiei este inocularea speranei i dezvoltarea responsabilitii fa de sine, astfel nct
"pacientul" s devin propriul lui terapeut.
2. Teoria micro-traumelor: Aceast abordare se concentreaz pe dinamica conflictului, ct i
pe coninutul conflictelor traduse n capaciti primare i capaciti secundare. Astfel a fost
creat un inventar al acestor capaciti pentru decelarea i conceptualizarea coninuturilor
conflictelor. Acesta poate fi aplicat att pentru a nelege dezechilibrele interioare, personale,
ct i pentru a nelege interaciunile familiale i sociale.
3. Aspectul transcultural: Aceast perspectiv este folosit pentru a analiza persoana ca
membru al grupului i ca individ. Fiecare persoan se situeaz intr-un anumit context sociocultural i toate interaciunile sale de-a lungul vieii contribuie la formarea sa ca persoan
unic.
4. Unicitatea personal: Terapia urmrete unicitatea fiecrei persoan i se adapteaz
acesteia.
Povetile, simbolurile i nelepciunea popular sunt aplicate n situaii terapeutice specifice,

pentru a facilita folosirea imaginaiei i a creativitii persoanei n procesul de insight personal.

5. Terapie familial pozitiv: este un construct de idei terapeutice care se refer la faptul c
individul este tratat ca fcnd parte dintr-o familie i dintr-un mediu social, iar individul este
ncurajat s foloseasc uneltele achiziionate n terapie pentru a-i modela mediul n care
triete.
6. Terminologia psihoterapiei pozitive a fost dezvoltat pentru a putea fi neleas de oricine,
indiferent de clas social sau nivel de educaie.
7. PP ofer un concept de baz pentru tratarea tuturor tipurilor de boli i conflicte.
8. Aspectul meta-teoretic: PP ofer un concept comprehensiv n cadrul cruia diverse metode
terapeutice pot fi folosite pentru a se ajuta una pe cealalt.

14.
Psihanaliz: principalele postulate ale teoriei lui S. Freud.Metode
aplicate n psihanaliz.
Psihanaliza a fost prima form de psihoterapie cunoscut. Psihanaliza se distinge prin faptul c
ncurajeaz verbalizarea gndurilor pacienilor, incluznd asociaiile libere, fanteziile i visele
din care analistul interpreteaz natura conflictelor incontiente care produc simptomele
pacienilor.
Aceasta form de tratament se bazeaz pe teoriile lui Sigmund Freud asupra incontientului
dinamic i conflictului psihologic. Este o terapie de lung durat ce se adreseaza tuturor acelor
persoane care vor sa se cunoasc mai bine i s se dezvolte. Psihanaliza trateaz cu succes
tulburrile nevrotice i tulburrile caracteriale uoare. Pacientul este vzut de trei pina la cinci
ori pe sptmn de-a lungul unui numr de ani. Cura se desfasoar cu pacientul stnd ntins pe
canapea, iar terapeutul aflat n afara cimpului vizual al bolnavului. Pacientul ncearc s spun
liber i fr s se cenzureze tot ceea ce-i trece prin minte, s asocieze liber. El va face asocieri
i n legatur cu coninutul viselor i cu sentimentele de transfer evocate n cursul procesului.
Analistul folosete interpretarea pentru a ajuta pacientul sa-si lucreze i rezolve conflictele care
i afectau viaa, adesea n mod incontient. Scopul psihanalizei este reorganizarea structural a
personalitii, rezoluia conflictelor incontiente, contientizarea evenimentelor intrapsihice, i
dispariia simptomelor de ordin psihogen.
TEORIA SEDUCTIEI
Freud ajunge la aceasta teorie pe baza relatarilor pacientelor sale de la sfarsitul secolului
XIX,.In teoria seductiei, sexualitatea era impusa copilului din exterior de catre adult. El asistase
la prezentarile bolnavelor isterice ale lui Charcot .
TEORIA INTERPRETARII VISULUI
n aceast carte, Freud analizeaz propriilesale vise, prezentnd etapele elaborrii visului
i ncearc s explice structura aparatuluipsihic.Totaici Freud afirm c visul este calea
regal spre cunoaterea incontientului.Teoriafreudian susine c visul deghizeaz senzaiile,
dorinele neacceptate de subiect, n mod specialpentru evitarea fricii, angoasei.Dup el co
marurile se datoreaz insuficientei deghizri a acestordorine. Se bazeaz pe analiza
subcontientului.,
TEORIA ASUPRA INCONSTIENTULUI
In teorie, mentinuta pana in 1920, psihicul era impartit in trei instante: constient,
subconstient, inconstient, intre cele trei sisteme existand cenzuri care controleaza trecerea dintrunul in altul.
TEORIA AMINTIRILOR REFULATE SI RECUPERATE

Aceasta teorie sustine ca cei care indura traume greu de suportat ,stocheaza amintirile acelor
experiente ,adanc in subconstient.Aceste amintiri sunt ca niste mine de teren ,provocand traume
la varta adulta.Traumele sunt blocate in subconstient ,pana cand persoana poate prelua
controlul asupra vietii sale. .Aceasta teorie se bazeza pe metode de hipnotism
TEORIA ASUPRA SEXUALITATII INFANTILE
Sexualitatea infantila se dezvolta trecand printr-o succesiune de faze determinate genetic
( stadiile dezvoltarii psihosexuale : orala , sadic-anal, falic, perioada de latenta, pubertategenitalitate ). nconcepia lui Freud asupra sexualitii la copii, impulsul sexual al adulilor este
rezultatul final al unui proces n dezvoltare . Deci, pentru Freud, tot ce are legtur cu
activittile primelor faze ale copilrieii, n cutarea satisfacerii plcerii, pe calea stimulrii unui
organ sau altul constituie sexualitatea infantil.
TEORIA IMPULSURILOR
Freud crede ca dezvoltarea unama este un proces conflictual ce are la baza pulsiuni
biologice ce secer a fi satisfacute :ca eros( impulsul vieii) si thanatos (impulsul morii) si
instincte ce se cer a fi satisfacute vs controlate,restranse. Prin analiza acestora, Freud a
interpretat visele ca mecanisme deprotecie mpotriva impulsurilor ,care tind s se exteriorizeze
i care sunt n strns legtur cu amintiri refulate ale copilriei.Cunoaterea acestor
mecanisme incontiente permite psihanalistului s descopere semnificaia traumei care i st la
baz.
TEORIA DINAMICA A PERSONALITATII UMANE.
n noul model structural, personalitatea pare ca fiind divizat n trei sisteme majore care
interacioneaz unele cu altele: Id-ul (Sinele), Ego-ul (Eul) i Superego-ul (Supraeul).Acest
model a fost expus de Freud n 1923:.
Metode aplicate in psihoanaliza
Anamneza - const n rememorarea mprejurrilor care au prevalat n momentul apariiei
primelor simptome nevrotice.
Asociaiile libere - regula de aur a psihanalizei este vorbirea liber, fr intervenii critice
contiente. Aceast metod aplicat n aa-zisele asociaii libere l-a ajutat pe Freud s renune la
hipnoz i la aportul ei n investigarea contextului nevrotic.
Interpretarea actelor ratate i simptomatice- Pentru cei mai muli dintre noi actele ratate - ca
de pild erorile de lectur sau de scris, uitrile de tot felul, ticurile etc. - nu au nici o
semnificaie, pentru c snt puse pe seama oboselii, nervozitii, neateniei etc.
Interpretarea viselor - Freud descoper semnificaia viselor pe care le leag de satisfacerea
unor trebuine incontiente, refulate.
analiza (interpretarea) simbolurilor - n aceeai manier specific psihanalizei, simbolurile care apar n vise, n nevroze sau produse culturale - contribuie, prin interpretarea lor, la
lmurirea etiologiei nevrotice

15.

Psihoterapiile umaniste.Efecte psihoterapeutice.

Psihologia umanista este o abordare psihologica ce a aparut in anii 1950,

Principalii promotori ai psihologiei umaniste au fost Carl Rogers si Abraham Maslow, iar
teoriile acestora se concentreaza pe aspecteumane, cum ar fi sinele, actualizarea sinelui,
sanatatea, speranta, iubirea, creativitatea, existenta, devenirea, individualitatea si semnificatia,
adica o intelegere concreta a existentei umane.
Psihologia umanista a fost definita ca o "a treia putere in psihologie", primele doua fiind
psihanaliza si perspectiva comportamentala.

Psihologia umanista priveste dincolo de modelul psihologic medical si priveste persoana dintr-un
punct de vedere non-patologic. Acest lucru inseamna ca terapeutul minimalizeaza aspectele
patologice ale vietii pacientului, in favoarea aspectelor sanatoase, pozitive. Obiectivul terapiei
este ca pacientul sa aiba o constiinta de sine mai sanatoasa, adica sa obtina autorealizarea.
Psihologia umanista cuprinde mai multe abordari terapeutice; printre acestea se numara:
Teoria dezvoltarii apartinand lui Abraham Maslow - piramida lui Maslow, care stabileste
ierarhia necesitatilor si motivatiilor, plecand de la premisa ca fiecare persoana se naste cu
necesitati specifice, acestea fiind satisfacute de la baza piramidei spre varf.
Psihologia existentiala apartinand lui Rollo May- recunoaste alegerea umana si aspectele
tragice ale existentei umane. Pentru psiholog, individul sanatos isi confrunta destinul, se bucura de
libertate si are un mod de viata autentic, in vreme ce oamenii cu probleme psihice nu au curajul sa
infrunte destinul si, fugand de acesta, isi pierd mare parte din libertate.
Carl Rogers a dezvoltat psihoterapia centrata pe persoana, o modalitate terapeutica axata pe
capacitatea pacientului de a se autodirectiona si a-si intelege propria dezvoltare. Pacientul gaseste
singur solutii la problemele sale, ajutat fiind de un mediu confortabil, fara prejudecati, autentic si plin
de empatie, creat de terapeut.
Alte abordari terapeutice ale psihologiei umaniste includ Gestalt terapia, psihoterapia profunzimii,
sanatatea holistica, intalnirile de grup, terapie maritala si de familie, prihoterapia existentiala a lui
Medard Boss, psihoterapie existential-integrativa.

16.

Gestalt terapia. Perspectiva fenomenologic.

Psihoterapia Gestalt este un tip de terapie axat pe constientizarea si integrarea gandirii, a

sentimentelor si a comportamentului din prezent - aici si acum. Este o forma de psihoterapie
existentiala si experientiala ce pune accent pe alegerea si responsabilitatea personala. Potrivit
viziunii nedeterministe, fiinta umana este vazuta ca avand capacitatea de a-si da seama cum
influentele din trecut genereaza probleme in prezent.
Psihoterapia Gestalt a fost intemeiata la jumatatea secolului 20 , de Fritz Perls, Laura Perls si
Paul Goodman, ca alternativa la psihoterapia analitica, practicata in prima jumatate a secolului.
Cuvantul "Gestalt" provine din limba germana si are un inteles principal - ceea ce este aparent,
perceput, constient - si unul secundar - ceea ce provine din adanc, din mediul inconjurator, din
inconstient
Este un domeniul existential fenomenologic.Se abordeaza fenomenologia clientului.2 tipuri
fenomenologie :emotionala si cognitiva. Fondatorul -Fritz Perls .In gestalt terapie se invata
psihoterapeutii si clientii prin metoda fenomenologica de constientizare in care percep simturile
si actiunile .Aici clientii si psihoterapeutii se gasesc in dialog ,ei transmit unui altuia
perspectivele sale fenomenologice .Scopul explorrii fenomenologice din Gestalt este (contiina
extins, atenie extins, prezena de aici i acum) sau obinerea unei nelegeri imediate profunde.
Fenomenologul nu studiaz numai contientizarea personal ci i procesul contientizrii n
sine.Pacientul devine contient de contientizare.

17.

Psihodrama. Aspectemetodologice i aplicative eseniale.

Psihodrama este o metoda psihoterapeutica si de consiliere dezvoltata de Jacob Levi Moreno,

care exploreaza problemele pacientului prin actiune - dramatizare sau reprezentare scenica.
Psihodrama are ca obiectiv principal sporirea impulsivitatii emotiilor, intr-o maniera organizata,
insa creativa. Pacientul poate descoperi si explora propriile conflicte si disfunctii interne si
externe, prin intermediul teatrului. Cu ajutorul celorlalti membrii ai grupului, protagonistul va
invata multe despre aptitudinile sale interpersonale si va asimila tehnici necesare pentru a realiza
schimbari pozitive in comportamentul sau. Elementele de baza cu care opereaza psihodrama sunt

protagonistul - persoana sau persoanele alese sa reprezinte tematica grupului. Psihodrama clasica
presupune procesul care are loc in cadrul unui grup si este format din incalzire - etapa in care se
identifica tema grupului si se aleg protagonistii, actiune - problema este pusa in scena, iar
protagonistii exploreaza noi metode de a o rezolva, impartasire - membrii grupului exprima ce
legatura au cu procesul desfasurat de protagonisti, si etapa de incheiere.Exista insa mai multe
abordari derivate din terapia initiala a lui Moreno: metode psihodramatice, sociodrama,
sociometria, antrenament pentru rol, antrenament pentru spontaneitate, bibliodrama, psihodrama
psihanalitica. Metodele psihodramatice - tehnicile si principiile psihodramei - pot fi integrate si
in alte forme de psihoterapie.

18.

Psihoterapia familiei.

Psihoterapia familiei este o forma de psihoterapie care implica toti membrii familiei nucleare
(de baza) sau ai familiei extinse.
Psihoterapia de familie este recomandata in urmatoarele situatii:
1.Cand apar probleme intre generatii. Aici intra atat familiile in care parintii si bunicii locuiesc in
aceeasi casa, cat si cele compuse din copii si bunici care au grija de acestia.
2.Cand familia deviaza de la normele sociale.
3.Cand membrii apartin unor culturi, religii sau rase diferite.
4.Cand familia transforma pe unul dintre membrii ei in tap ispasitor si solicita terapie individuala
pentru acesta.
5.Cand problemele pacientului identificat par a fi legate inexplicabil de probleme cu alti membri
ai familiei.
Psihoterapia de familie este un tratament de scurta durata , centrat pe rezolvarea unor probleme
specifice. In cazul familiilor ce prezinta disfunctionalitati severe, restructurarea acestora se face
insa pe termen lung.
Toti membrii familiei si terapeutul sunt prezenti la toate sedintele. Rolul terapeutului este de
a analiza procesul interactiunii si comunicarii familiei ca un intreg. El trebuie sa fie obiectiv,
adica sa nu ia partea niciunui membru al familiei. Comentariile si remarcile pe care le fac
terapeutii au rolul de a ajuta membrii familiei sa devina constienti de patternurile si structurile
disfunctionale ale sistemului familial. De asemenea, ei modeleaza comportamente noi, pe care
membrii familiei urmeaza sa le preia si sa le utilizeze in interactiunile dintre ei in timpul
sedintelor de psihoterapie

19.
Terapie instituional.Socioterapie. Caracteristicile eseniale i
aplicaii practice.
Socioterapia- a aparut la mijlocul anilor 1970 ca forma de terapie practicata in centre de
socioterapie,scoli,centre de zi pentru persoanele in dificultate,clinici,spitale,
Socioterapia este reintoarcerea in colectivitate
Socioterapia este in esenta o terapie de grup, terapeutii privind grupul, mai degraba decat
individul, ca fiind unitatea fundamentala de dezvoltare. Psihoterapia sociala interpreteaza
cognitiile, sentimentele si comportamentele persoanei in cadrul sistemului de auto-reflexie
si interactiune cu ceilalti.
Orice om prin contactul sau cu semenii sanatosi va deveni si el sanatos ,va putea fi redat
societatii.
AICHORM au format mici colectivitati pentru delicventii minori, promovind ideea ca nu exista
un om needucabil in cadrul unui colectiv sanatos.

La momentul intrarii in contact cu delicventul acestuia i se dadea voie sa faca orice,sa spuna
orice fara ca educatorul sa se supere.ideea lui a fost ca intrind intrun colectiv moul candidat la
recuperare cu incetul va insusi modelul oferit de ceilalti.in cele mai multe cauze asa si sa
intimplat.
pe cei mai violenti ia izolat dinduile voie sa traieasca asa cum vor,
In prima faza ei au spart toate geamurile au ramas nespalati si au facut o mizerie la locul rezervat
lor.ajugind sa se maltrateze intre ei.
Autorul credea ca in materie de agresivitate se ajunge la un punct culminant ,de unde incepe o
alcamie,ce permitte delicventului sa fie mai receptiv pentru influientele educative
Psihoterapia sociala poate include abordari terapeutice diverse, cum ar fi programe pentru
dependenta de substante, terapie comportamental-dialectica, psihoterapie cognitivcomportamentala, tratament pentru persoanele cu deviatii sexuale,
Ea ii ajuta pe oameni sa fie ei insisi si altii decit ei insisi,
Socioterapia ii ajuta pe oameni sa iprovizioneze creativ scenele lor de zi cu zi facind fata noile
dificultati si provocari.
Pune accentul pe activitatea grupurilor de a crea performante jocuri si prin aceasta difera de
abordarile psihoanalizei ,psihodramei si dinamicii grupurillor.
socioterapia are trei dimensiuni speciale :
comunicarea
activitatile terapeutice
orientarea socioterapeutica
Terapia institutionala
Psihoterapia institutionala apare pentru prima data in Franta, la inceputul secolului al 19
terapia institutionala este ansamblul de masuri care fundamenteaza tratamentul pe situatia creata
prin prezenta bolnavului intr-o institutie de ingrijire si care utilizeaza ca principal mijloc
terapeutic insusi modul de organizare si functionare ale institutiei respective.
Psihoterapia institutionala actuala se bazeaza pe urmatoarele aspecte:
a. conceptia psihanalitica a tratarii bolnavilor psihici in cadrul sistemului institutional;
b.
studiul sociologic al structurilor terapeutice de ingrijire a bolnavilor psihici, cu o larga
antrenare si participare directa a familiei acestora, a institutiilor sociale de asistenta etc.
;c. analiza sociopolitica

20.

Terapie prin joc: definiia,caracteristicile i aplicabilitatea.

Terapia prin joc este o metoda psihoterapeutica ce utilizeaza mijlocul natural de exprimare al
copiilor - jocul, pentru a asista pacientul in gestionarea stresului emotional sau a traumei psihice.
Pacientii terapiei prin joc sunt in general copii cu varste intre 3 si 11 ani, cu probleme
comportamentale si emotionale persistente (timp de mai multe luni) si care intervin in
dezvoltarea lor normala - crize de isterie, comportament violent, incontinenta in lipsa afectiunilor
medicale, tulburari de somn si cosmaruri, anxietate. Tratamentul se adreseaza si copiilor care au
suferit abuz sexual sau fizic, neglijare parentala, pierderea familiei.
Principalul obiectiv al terapiei este rezolvarea problemelor emotionale sau de
comportament,Apoi se urmareste imbunatatirea exprimarii verbale, a aptitudinii de autoobservatie, a controlului impulsurilor, dezvoltarea unor modalitati adaptive de gestionare a
anxietatii si frustrarii, imbunatatirea capacitatii de a avea incredere in ceilalti si de a relationa cu
acestia.

ocul reprezinta pentru copii mijlocul prin care acestia isi pot exprima sentimente, explora relatii,
descrie experiente sau marturisi dorinte; astfel copiii se cunosc si se accepta pe sine, dar si pe cei
din jur. In cadrul terapiei prin joc, terapeutul utilizeaza mecanismele interne de vindecare
ale copilului, accesand in cadrul jocului experientele trecute, prezente, constiente sau
inconstiente.
In cadrul terapiei prin joc, adultii pot alege diverse modalitati terapeutice: miscare - jocul
cu corpul, joc in nisip, jocul cu visurile, joc cu natura, jocul social, imagerie, povestiri, etc. Jocul
ofera atat copiilor, cat si adultilor, experienta de viata, libertate si creativitate.

21.

Psihologie clinic. Obiectul i sarcinile.

Psihologia clinic, ramur i specializare a psihologiei, este tiina care studiaz mecanismele
psihologice implicate n starea de sntate i boal.
Obiectul il l constituie omul cu dificulti n adaptare i autorealizare, legate de starea sa
fizic, social sau spiritual.
Obiectul activitii profesionale a psihologului clinician l constituie procesele i strile
psihice particularitile individuale i interpersonale, fenomenele social-psihologice, care se
manifest n diverse domenii ale activitii umane.
Sarcinele - diagnosticul, tratamentul i profilaxia bolilor.

22. Sntatea psihic. Caracteristici eseniale i criterii ale sntii psihice.

Omul sntos psihic este activ i are plcerea acestei activiti, o caut, este voluntar, vrea s se
afirme, s se mplineasc. El are un set de valori ierarhizate i voluntare pe care le promoveaz.
(G. Cornuiu).
Sntatea presupune o perspectiv dinamic prin care se precizeaz modalitile normalsntoase de structurare i funcionare a individului la diverse vrste,
Caracteristici principale ale sntii mintale:
1.capacitatea de a produce i de a tolera tensiuni suficient de mari
apacitatea de a organiza un plan de via care s permitsatisfacerea periodic i
armonioas a nevoilor
2.Capacitatea de a organiza un plan de viata care sa permita satisfacerea periodic i
armonioas a majoritii nevoilor i progresul ctre scopurile cele mai ndeprtate
3.capacitatea de adaptare a propriilor aspiratii la grup
4.capacitatea de a adapta conduita la diferite moduri de relatii cu ceilalti indivizi
5.capacitatea de identificare atit cu forte conservatoare cit si cu cele creatoare ale societatii.
Criteriii ale sanatatii psihice
Criteriile sntii mintale
dup A. Maslow (1970) sunt:
1. Se accepta pe sine si pe alii aa cum sunt. Cu alte cuvinte, ei au o prere buna despreei nii
i au relaii bune cu ceilali din jurul lor.
2.Sunt in relaii strnse cu alte persoane, sunt buni, rbdtori, nelegtori fata de alii.
3.Ei vad lumea aa cum este si pe oameni aa cum sunt ei de fapt. Rezolva orice
problema pentru ca iau decizii realiste si nu fanteziste.
4.Apreciaz viaa si se bucura de ea. Rspund cu optimism oricui si in orice
mprejurare.

5.Gndesc si acioneaz independent si autonom bazndu -se pe standardele personale de atitudini si

valori. Astfel de persoane pot face fata cu senintate s bucurie circumstanelor carear putea
conduce pe alii la suicid.
6. Sunt creativi, abordnd problemele in mod variat pentru a le rezolva sau pentru andeplini o
sarcina.
7. Ei apreciaz si respecta drepturile altora, doresc sa asculte si sa nvee de la altii
Este definit prin criterii pozitive, la nivel individual i de grup.
a) criteriile individuale reprezinta
capacitatea de a creste si invata
capacitatea de autoactualizarea
capacitatea de a cunoaste si actiona autonom
b) criterii de grup
predomina relatiile de cooperare si competitie
rezolvarea conflictelor prin ijloace pasnice
asigurarea securitatii emotionale
acordare justa de recompense si pedepse
in functie de ponderea acordata uneia sau alteia dintre aceste calitati sa formulat urmatoarele
criterii generale pentru sanatatea mintala:
a) criteriu mediei statistice- exprima mai degraba repere de normalitate
b) criteriul adaptarii- in ultimii anii a inlobat invatarea ,rezistenta,renuntarea
c) criteriul dezvoltarii dinamice- sanatatea mintala reprezinta un proces rezultat al
valorificarii potentialului genetic intro perspectiva tridimensionala,bologica,psihologica
sociala,
d) crieteriiul axiologic- conform caruia este creatorul si beneficiarul propriei sanatati.

23. Definirea normei, anormalitii i patologiei n psihologia clinic.

Norma o adaptare dinamica la conditiile in continua schimbare ale mediului
Anormalitate- abatere de la normal,aceasta abatere poate fi considerata mai ales ca o abatere de la
norma,statistica si presupune o orecare dezadaptare suferinta a individului in plan psihic si social
Patologie- o parte a medicinei care se ocupa de studierea cauzelor ,mecanismelor patologice de
decurgere a bolii ,mai precis cu simtomele bolii si consecintele lor asupra organismului.

24. Devian, stare de limit i anormalitate n psihologia clinic.

Caracteristici definitorii.
Devianta desemneaza nonconformitatea ,incalcarea normelor si regulilor sociale .
Devianta - Este un mod de a fi sau de a se comporta care se abate de la standardele sociale si/sau
culturale recunoscute oficial in cadrul unui grup social.
Anormalitatea este o indepartare de norma al carei sens pozitiv sau negativ ramine indiferent
in ceea ce priveste defenirea in sine a zonei de definitie.sensul este important in perspectiva
calitativa.

Astfel antropologic in zona pozitiva se afla persoanele exceptionale ,geniile,care joaca un rol
creator in istoria omenirii,in instituirea progresului.
Delay si pichot considera ca anormalul reprezinta o abatere calitativa si functionala de la
valoarea si semnificatia generala a modelului uman
Anormalitate- abatere de la normal,aceasta abatere poate fi considerata mai ales ca o abatere de la
norma,statistica si presupune o orecare dezadaptare suferinta a individului in plan psihic si social
Stare de limita - Stare intermediara, intre nevroza si psihoza. In engleza, borderline. Expresia
de stare limita grupeaza un anume numar de tulburari ale personalitatii care se manifesta
prin relatii de dependenta intensa, o mare vulnerabilitate depresiva si o viata afectiva mai
curand saraca, fara a impiedica totusiadaptarea sociala. tratamentul poate
asocia medicamentele si psihoterapia.

25. Caracteristici psihologice i sociale ale personalitii optimale.

Richard wcoan in lucrarea sa isi expune punctul ssau de vedere conceptul de personalitate
optimala capabila sa se descurce mai bine in viata fata de celelate tipuri de personalitate ,pastrind
relatii interpersonale bune ajungind la o stare de bine interior.
Perosnalitatea optimala stie sasi utilizeze in mod productiv capacitatile inelectuale
,motivationale,volitive disponibile,manifestind totodata deschidere catre experinete noi,catre
relatii sociale.
Printre caractersticile personalitatii optimale se enumera
Tendinta spre flexibilitate
Experienta eului
Flexibilitatea relatiilor interpersonale a relatiilor dintre generatii
Trebuinta spre unificare
In conceptia autorului pers optimala nu presupune numai realizarea maximala a potentiallitatilor
ci si utilizarea flexibila a modurilor variate de experienta si de actiune.

26. Psihoigiena i psihoprofilaxia n medicin i n psihologia clinic.

1. Trebuie cunoscute cauzele si conditiile favorizante ale bolii
2. pentru bola psihica ,profilaxia poate insemna impedicarea evolutiei defavorabile
3.

in domeniul bolilor infectioase e mai simplu ,caci se cunoaste etiopatogenia

psihoprofilaxia primara- are rol limitat caci nu se cunosc cauzele

= asigura consolidarea sanatatii psihice= psihoigiena
= reuneste masurile preventive cele biologice in stadiile precoce iar cele psihologice si
sociale ai tirziu
1. masurile biolgice incurajarea nasterilor la tinere,sfat genetic

2. psihologice- dezvoltarea normala a persoanlitatii,adaptarea adecvata a personalitatii la

copii,nu carente afective
3. sociale- eviatrea suprasolicitarilor,a incertiutedenii.,insecuritatii,nu
conflicte,stresuri,psihotraume
psihoprofilaxia secundara- scaderea manifestarilor si duratei de evolutie a bolii
= remisiuni lungi,de calitate
=recuperare precoce
= opurunitatea tratamentului
= existenta laboratoarelor de sanatate mintala+accesibilitate la tratament
=Interventii in criza
Psihoprofilaxia tertiara- pentru cei ce au prezentat un proces psihotic
1. prevenirea dezadaptarii,deficientei psihice
2. importanta psihoterapie ,soocioterapiei
3. resocializare- priveste mai mult individdul nu boala
readaptare-recuperare- reincadrare

27. Metode i strategii de psihoigien mintal.

Cele mai utilizate metode de psihoterapie sunt : tehnicile de relaxare,psihoteraipiile de scurta
durata,terapia de grup si familiala,strategii de schimbare comportamentala si de crestere a
asertivitatii ,hipnoza si biofedbackul.
Strategii si tehnici psihoterapeutice vizeaza urmatoarele aspecte
-

Strategii de coping in bolile cronice

Consiliere psihologice pre si postchirurgicala
Tehnici psiho educative de crestere a compliantei terapeutice pentru anumite categorii
dde boli (diabet zaharat ,cancer)
Consilierea psihologica a parintelor care au copii cu probelme de sanatate
Psihoterapia persoanelor cu tulburari ale comportamentului alimentar
Reducerea distresului psihic in special in cazul pacientilor cu boli cardiovasculare

28. Metode i strategii de psihoprofilaxie mintal.

Metode
Psihoterapeutice
Terapia ocupationala
Strategiii;
masuri de psihoprofilaxie primara

secundara
tertiara

29. Strategii de meninere a echilibrului psihoemoional al personalitii.

Promovarea

sntii

strii

de

bine

presupune

funcionarea optim a persoanei, att din punct de vedere somatic,

fiziologic, ct i din punct de vedere mental, emoional, social i
spiritual.

30. Noiunea de patologie, disfuncie i tulburare psihic.

Patologie- Ramur a medicinei care studiaz natura i simptomele bolilor
Disfunctie- Tulburare a funciei unui organ, aparat sau sistem.
Tulburare psihic- (boli mintale) Tulburarile mintale sunt conceptualizate ca fiind dereglari
functionale ale creierului, care pot fi cauzate de procese de dezvoltare modelate de interactiunea
complexa a geneticii cu experienta individuala.

31. Psihodiagnosticul. Bazele metodologice ale psihodiagnosticului.

Psihodiagnosticul este dup Dupre: analiza simptoamelor pur psihice ale unei boli mentale n
vederea stabilirii diagnosticului. Dup Rorschach este "o metod de explorare a personalitii
bazat pe interpretarea petelor de cerneal (termenul de psihodiagnoza se acord numai testelor
projective).
Scopul psihodiagnosticului este de a asigura prin intermediul anumitor metode, acumularea
informaiei despre particularitile psihicului uman.
Metodele
1.
ANAMNEZA- Anamneza reprezint de fapt istoria persoanei, ea se refer la tot ceea ce
prilejuiete reacii pozitive sau negative n prezent, avand o legatura psihologic cu evenimentele
consumate ale biografiei subiectului.
2.Convorbirea este o discuie angajat ntre cercettor i subiectul investigat care presupune:
relaii directe, de tipul fa n fa, ntre cercettor i subiect; schimbarea locului i rolurilor
partenerilor; sinceritatea deplin a subiectului; evitarea rspunsurilor incomplete.
3.Metoda biografic implic o analiz a datelor privind trecutul unei persoane i a modului ei
actual de existen. Acest stadiu al trecutului e foarte important, fiindc n primii ani ai vieii, n
deosebi n familie,se pun bazele caracterului, ale personalitii.
4.Observaia ca metod de cercetare const n urmrirea intenionat i nregistrarea exact,
sistematic a diferitelor manifestri comportamentale ale individului ca i a contextului
situaional al comportamentului. Este una din cele mai vechi metode de cercetare nu numai ale
psihologiei, ci i ale altor tiine.
5.experimentul cea mai importanta metoda e cercetare ,
Rovocarea unui fenomen psihic,in conditii bine determinate cu scopul de a gasi sau verifica o
ipoteza .

32. Psihodiagnosticul ca domeniu practic i tiinific. Sarcinile

psihodiagnosticului.
Psihodiagnostic ca domeniu practic
n examinarea psihodiagnostic pot fi evideniate trei etape :
1.
Acumularea datelor conform sarcinii de cercetare.
2.
Prelucrarea i interpretarea datelor se realizeaz pe dou ci : cantitativ i calitativ
3.
Luarea deciziilor. La aceast etap pot fi evideniate trei niveluri de formulare a
diagnostocului :
a)
Empiric diagnosticul se limiteaz la constatarea unor particulariti sau simptome n
baza crora se fac concluzii (practice),
b)
Etiologic diagnosticul ia n calcul nu numai existena unor particulariti i simptome,
dar i cauzele apariiei lor,
c)
Tipologic diagnosticul determin locul i importana datelor obinute n structura
personalitii.
Prodiagnosticul ca domeniul stiintific
psihodiagnosticul i-a format trei abordri fundamentale:
1.
Abordarea obiectiv diagnosticul se realizeaz pe baza succesului (rezultativitii) i a
modalitii (particularitilor) realizrii activitii. Aceast abordare a dus la elaborarea a dou
tipuri de teste: teste de inteligen i teste de personalitate
2.
Abordarea subiectiv diagnosticul se realizeaz pe baza informaiilor despre sine
comunicate de subiect, a autodescrierii particularitilor sale i a comportamentului su n
diverse situaii. Aceast abordare este reprezentat de numeroase chestionare.
3.
Abordarea proiectiv diagnosticul se realizeaz pe baza analizei interaciunii cu
stimuli externi neutri, care n virturea ambiguitiilor, devin obiect al proieciei.
sarcini
1.
Datele sunt utilizate de un specialist pentru formularea unei diagnoze nepsihologice
sau pentru formularea unei decizii administrative. Situaia data este specific n medicin
cnd psihologul vine cu unele concluzii despre particularitile specific ale memoriei, gndirii,
personalitii bolnavului, iar medicul formuleaz diagnoza medical. Psihologul nu poart
rspundere pentru diagnoz, nici pentru tratamentul prescris bolnavului.
2.
Datele sunt folosite de psihodiagnostician pentru formularea diagnosticului
psihologic, iar intervena n situaia clientului este realizat de un specialist de alt profil. De
exemplu, realizarea psihodiagnosticului pentru depistarea cauzelor insuccesului colar:
diagnosticul are un character psihologic, iar intervenia este realizat de ctre pedagog, educator,
printe. Dac n baza diagnozei este luat o decizie administrativ, responsabilitatea pentru
aceast decizie i revine psihologului.
3.
Datele sunt folosite de psihodiagnostician pentru formularea diagnosticului
psihologic, care va servi ca baz pentru elaborarea strategiilor de intrvenie psihologic. Sitaia
respectiv este specific centrelor de consiliere psihologic.
Datele sunt folosite de ctre respondent n scopul autocunoaterii i autodezvoltrii, corectrii
comportamentului .

33. Calitile psihometrice ale testelor.

Toate testele psihologice bune au in comun 3 caracteristici:
1.Toate testele psihologice bune surprind un eantion reprezentativ de comportamente
susceptibile de a msura o nsuire sau de a prezice un rezultat

2.Toate testele psihologice bune includ eantioane de comportament care sunt obtinute n condiii
standardizate.
3.Toate testele psihologice bune au reguli de punctare.
Standardizarea
testul psihologic consta dintro serie de probe, un test este o situatie standardizata,care permite o
masurare obiectiva a unui esantion din manifestarile psihice.
fidelitatea
fidelitatea uunui test ne indica diferentele individuale obtinute cu ajutorul lui sint determinate de
diferentele reale dintre subiecti.fidelitatea depinde de calitatile de constituire ale unui test dar si
de natura trasaturilor masurate
validitatea
este calitatea testelor da e masura exact ceea ce trebuie sa masoare.
Standardele recunosc patru tipuri diferite de validitate
- Validitate de continut
- -validitate de constructie
- - validitate predictiva
- Validitate concurenta.

34. Testele de msurare a coeficientului de inteligen.

ASTEFEL DE TESTE MASOARA intelegentA in conteztul compararii virstei mentale cu virsta
cronologica utilizind conceptul intelectual IQ
1)scala motrica standfort binet
2) scala brunete leyne
3)Scala bayley
4) Pac
5) scala screening Denver
6) scala de intelegenta pentru copii Wechsler ,WISC
7)scala de intelegenta pentru prescolari si scoala primara wechsler WPPSI
8) scala de intelegenta pentru adulti wechsler WAIS
9) scala motrica a intelegentei binet- simon

35. Caracteristicile generale ale testelor de personalitate.

Chestiionarele de personalitate sunt un model clasic subiectiv de diagnostic psihologic.apare tot
mai acut problema validitatii si fidelitatii acestora.ele sunt cele mai populare instrumente de
evaluare si masurare a personalitatii.
Marele avantaj al chestionarelor este acela ca permit obtinerea unei mari cantitati de informatii
de la mai multi subiecti in acelasi timp.
Lucrarile din ultimi ani au demonstrat ca multe din chestinarele de personalitate sunt foarte
sensibile fata de incercarile subiectilor de a falsifica raspunsurile.
Chestionarele de personalitate ar trebui administrate numai de psihologii pregatiti in acest sens
care pot analiaya rezultatele si sa comunice motivatiile si caracteristiciile candidatiilor.
Chestinarele de personalitate la exterior sunt un numar diferit de itemi (intrebari)la care
subiectul trebuie sa raspunda in corespundere cu instructiunea propusa.numarul de itemi pote fi
diferit si variaz de la un chestionar la altul.sunt chestionare care au 15 itemi,iar altele ca ex
mmpi in varianta initiala clasica contine 550 de itemi.
Clasif a chestionare de personalitate
Dupa criteriul la ce este orientat diagnosticul psihologic se deosebesc

Chest trasaturilor de personalitate cattel

Chest tipologice eysenck
Chest de motivatie edwards
Chest de interese lui edward k strong
Chestionare de valori d.super
Ch de montaje psihologice lui thurstone
In conformitate cu principiul luat ca baza pentru construire
Chest factoriale (drept principiul este luata conceptia factoriala cattell
Chest empirice (sunt elaborate in baza unui criteriul cheie MMPI
Toate chestionarele de personalitate pot fi impartite
care masoara o singura trasatura de personalitate
care masoara mai multe trasaturi de personalitate

36. Psihodiagnoza complex a personalitii.

Odata cu acest curs patrundem in unul dintre cele mai pasionante domenii ale
psihodiagnosticului, acela care incearca sa descifreze personalitatea ca ansamblu integrat, ca
structura.
Este in traditia limbilor anglo-saxone ca atunci cand vorbim de psihodiagnosticul personalitatii
sa avem in vedere sondarea trasaturilor organizatoare ale acesteia, adica cele care tin de
caracater, temperament sI motivatie.
Psihodiagnosticul personalitatii implica, mai mult decat in alte domenii, sustinerea sa de catre
teoria psihologica.
Rezulta ca datorita complexitatii sale psihodiagnosticul personalitatii trebuie sa fie puternic
sustinut de personologie - un sistem integrat de concepte care explica modul de functionare,
dezvoltare, adaptare si integrare al persoanei in contextul cultural-social. Cunoasterea lor si
operarea cu ele sunt aspecte indispensabile ale competentei psihodiagnosticianului. In afara lor
simpla administrare de teste ramane terenul de predilectie al diletantismului. De aceea,
parafrazand dictonul inscris pe frontispiciul Lyceului peripatetic, accesului liber la testele de
personalitate ar trebui sa-i opunem averismentul '' Nu are ce cauta aici cel ce ce nu stapaneste
cum se cuvine teoriile personalitatii !'' . Evident ca dat fiind specificul cursului noi ne vom opri
doar asupra conceptelor de baza ale unor teorii ale personalitatii care stau la baza interpreterii
testelor de personalitate.
Abordarea psihodiagnostica a personalitatii se confrunta cu o serie de insuficiente ce
izvorasc din teoriile ei. Exista urmatoarele limite ale teoriilor personalitatii care se rasfrang
asupra psihodiagnosticului:
-exista o dificultate aproape funciara datorita faptului ca normalitatea este mai greu de investigat
decit persona cu tulburari de personalitate;
-diagnosticarea personalitatii trebuie sa cuprinda mai mule aspecte deodata: dinamice,
motivationale, instrumentale, valorice;
-inca nu sunt elucidate mecanismele de baza (vointa, emotivitatea) dupa cum nu sunt elucidate
nici trasaturile substratului de antrenare al trasaturilor de personalitate (Ursula Schiopu, 1978)

-se surprinde cu greu unicitatea personalitatii. Dupa Allport caracteristicile de baza ale
personalitatii sunt: unicitatea, integralitatea, elanul spre viitor (= capacitatea de a formula scopuri
si de a le urmari cu asiduitate) sI intrepatrunderea trasaturilor sale.
In psihodiagnosticul personalitatii se pleaca de la aspectele tipice dar oarecum exterioare ale
personalitatii, se procedeeaza apoi la generalizarea lor intr-un concept, dupa care ne intoarcem
din nou la aspectele tipice care se imbogatesc prin deducerea pe baza conceptului a altor note
specifice. Prin aceasta psihodiagnosticul personalitatii devine diferential sI accede la unicitate.
- Intotdeauna in planul psihic profund exista conduite neantrenate in comportamentele curente
dar care nu sunt mai putin importante sI psignostice pentru ceeea ce persoana este in
realitate. Astfel, potrivit tipologiei lui Jung, persoana este nu numai ceea ce determina orientarea
sa fundamentala care poate fi introvertita sau introvertita ci si ceea ce determina orientarea
inconstienta, care de obicei este reversul celei afirmate constient. Nu doar Anima in stare
manifesta, in cazul femeilor, dar sI Animus-ul latent are valoare explicativa pentru
comportamentul real.

37. Psihodiagnosticul relaiilor interpersonale.

Comunicarea este o caracteristic esenial a fiinei umane, un sistem de nelegere ntre oameni,
un proces de transferare de informaii.
Relaiile interpersonale se manifest ca interaciuni ntre indivizi n urma crora se realizeaz
un schimb att material, informaional dar i sentimental.
Este foarte cunoscut analiza relaiilor interpersonale din perspectiva asemnrii sau
a complementaritii - "atracia extremelor". Mult mai putin se cunoate partea de profunzime,
esena asemanarii
De asemenea, omul consider c pentru a interaciona cu un alt individ sau cu un grup i a-i
dezvolta o relaie de prietenie sau iubire, trebuie neaprat s existe o asemnare de
comportament igndire ntre acetia, ns realitatea demonstrat de multe cercetri arat c cele
mai bune relaii deprietenie, iubire etc, se bazeaz mai mult pe complementaritate dect pe
asemnare. Prietenii se aseamnmai mult din perspectiva atitudinilor, valorilor, a modului de
exprimare i mai puin din perspectiva trasaturilor de personalitate.
Exist o corelaie ntre cele dou moduri de interpretare a relaiilor interpersonale: similaritatea
i comlementaritatea i nevoile interioare. Similariatea
securitate icomplementaritea unor nevoi de mplinire.

rspunde

unor

nevoi

de

Relaiile interpersonale reprezint un mediu necesar, activ, semnificativ al vieii personale.

Acesta, pe de o parte cristalizeaz, modeleaz stilul de via al fiecruia, iar pe
de alt parte,condiioneaz calitatea mediului uman. n acest fel, ele pot afecta pozitiv sau
negativ calitatea viei

38. Evaluarea aptitudinilor. Teste de orientare colar i

profesional.
Scopul evaluarii aptitudinilor ar fi in principal :

sa va identificati mai bine punctele forte si punctele slabe

sa determinati abilitatile care sunt importante in munca dvs

sa va evaluati respectul de sine si increderea

examinarea si luarea in considerare a alternativelor in cariera

sa va formulati obiective in cariera.

Pentru reuita n carier este foarte important contientizarea aptitudinilor. Trebuie s tim
ce aptitudini avem i n ce domenii avem cele mai mari anse de succes. Aptitudinile fac parte
dintre punctele noastre tari. Ele pot fi cunoscute n primul rnd prin autoobservare i prin
compararea performanelor noastre cu cele obinute de ceilali. Putem considera c avem
aptitudini pentru un domeniu dac reuim s ne nsuim cu uurin cunotinele i s ne formm
mai repede deprinderile specifice, dac obinem rezultate mai bune dect ceilali, dac putem s
ne implicm n activitatea respectiv un timp mai ndelungat, fr s obosim. Pentru
contientizarea aptitudinilor este important s acordai atenie opiniilor celor care v cunosc, i n
special opiniile profesorilor votri. Cadrele didactice cunosc muli elevi/ studeni, i pe aceast
baz ele pot realiza comparaii, pot identifica elevii / studenii capabili de performane
superioare.
reguli generale legate de testele sau cele de aptitudini :

fiecare persoana este unica, prin urmare nici un test nu te poate citi exact. Rezultatul
testului te va incadra pe tine intr-o categorie de persoane, dar cu siguranta tu vei avea si
alte calitati sau diferente care nu vor fi evidentiate de test

nu incerca sa predetermini rezultatul testului, ci fii pregatit sa fii examinat si raspunde

sincer la intrebari

cind faci un test, ar trebui sa iei rezultatele ca indicii, banuieli, sugestii, in loc sa
consideri ca rezultatul testului este exact ce trebuie sa faci in viata

fa intotdeauna mai multe teste, si nu numai unul, pentru a evita sa fii dus in eroare

cind faci un test, vrei ca aceste sa iti largeasca orizonturile, si nu sa le restringa

teste de orientare scolara

DAS este o baterie de aptitudeni intelectuale elaborata de collin ,elliot, vista 2 ani 6 luni -17
anii si 11 luni.
In legatura cu capacitatea de munca teste de atentie,teste de dexteritate,teste de reprezentari
spatiale,teste de aptitudeni tehnice speciale.
Chestionare de interese profesionale, chestionare de valori vocaionale;
Teste de personalitate;

Teste de aptitudini cognitive (QI, memorie, atenie, capacitate de nvare, etc.);

Fia de orientare a carierei;

Chestionar de interese;

Chestionar de aptitudini;

Blazonul personal Cariera mea;

Chestionarul Imaginea de sine/Stima de sine;

Cariera mea i valorile mele;

39. Noiunea i sarcinile victimologiei.

Conceptul de victimologie deriva de la latinescu victima si grecescul logos (stiinta )adica stiinta
care studiaza victima.
Conform dictionarului de psihologie (ursula schiopu) victimologia este considerata o ramura
a patologiei judiciare si a criminologiei care se ocupa de studiul caracteristiciilor ale victimelor
inainte,in timpul actului ,dar si dupa actul criminal,dca supravetuieste.
Sarcinele
1) Studiul caracteristiciilor moral psihologice si sociale ale victimelor infractiunilor.
2) cercetarea raportului dintre infractor si victima
3) analiza si aprecierea rolului comportamentlui victemelor in mecanismul criminologic al
infractiunilor
4)prognosticarea situatiilor victimogene tipice comunitare anumitor categorii de infractiuni
5)studierea comportamentului postcriminal al victimei
6) elaborarea si realizarea masurilor de prevenire victimologica
7) determinarea si realizarea cailor ,modalitatile de compensare a prejudiciului moral si psihic
cauzat prin infractiune si in primul rind reabilitarea fizica si psihica a persoanei vatamate.

40. Clasificarea victimelor dup Hans von Hentig sau Malchina-Ph.

Clasificarea victimelor dup, Malchina-Ph
1). Agresori infracionali cu scop de acaparare sau rzbunare(cum ar fi furult, tlhria, jaful,
intenia la omor, escrocheria i antajul), atac terrorist sau luare de ostatici.
2). Agresori care manifest diverse forme de violen(domestic, colar, mobbing) i viol.
3). Comportamente addictive (consum de alcool i drog, dependen de calculator i jocuri de
azart, implicarea n cultele distructive.
Clasificarea victimelor dup Hans von Hentig
1. Victimele nevarstnice - cele mai expuse violentelor psihice si fizice;
2. Femeile - expuse mai ales la crime de ordin sexual;
3. Varstnicii - expusi din motive asemanatoare copiilor: fizic si psihic;
4. Consumatorii de alcool si de stupefiante;
5. Imigrantii - pentru ca nu cunosc bine limba, legile si obiceiurile locului;
6. Minoritatile etnice - mai ales in tarile in care nu sunt protejate legislativ;
7. Indivizii normali, dar cu o inteligenta scazuta;
8. Indivizii (temporar) deprimati;
9. Indivizii achizitivi - cumpara lucruri ieftine, care se dovedesc contra facute sau furate;
10. Indivizii desfranati si destrabalati - persoane cu viata dezorganizata;
11. Indivizii singuratici si cu "inima zdrobita";

12. Chinuitorii (tata alcoolic care isi chinuie copilul, fiind apoi ucis de acesta);
13. Indivizii "blocati" si cei "nesupusi" - incurcati in tot felul de datorii, cazand usor prada
"binevoitorilor" care le ofera solutii.

41. Caracterizarea victimelor care au fost agresate cu scop de acaparare.

Modalitile de intervenie psihologic.
Victim poate fi considerat omul cruia i-a fost cauzat un prejudiciu fizic (vieii, sntii i
libertii fizice), moral (umilirea cinstei i demnitii) sau material n urma aciunilor altor
persoane, comportamentului su, evenimentelor ori ntmplrilor nenorocite.
Vulnerabilitatea victimal indic gradul de predispoziie a persoanei de a deveni victim. n baza
ideii c victima poart o anumit rspundere n desfurarea activitii infracionale a aprut
conceptul de ,,potenial de receptivitate victimal, propus de B. Mendelshon (1956), care
nseamn gradul de vulnerabilitate victimal a unui individ, acesta fiind condiionat de o
multitudine de factori, precum: vrsta, sexul, aspect bioconstituional, pregtire socio-cultural,
IQ, caracteristici psiho-comportamentale.
De exemplu, neglijena, superficialitatea, exagerarea Eului, etc., pot corela cu valori crescute ale
nivelului vulnerabilitii victimale. Gradul de vulnerabilitate victimal poate fi precizat prin
intermediul a dou categorii de factori:
a) factori personali; retardaii mintal sau cei normali dar cu o valoare mai sczut a IQ, indivizi
cu achiziii modeste pe linia educaional sau cei cu o redus experien social i interacional
pot fi uor victimizai de infractori, care folosesc minciuna i frauda; indivizii care sunt
handicapai fizic, persoanele n vrst sau fragile, minorii, femeile; este posibil ca ei s fie destul
de frecvent inta atacului infractorilor violeni;
b) factori situaionali; unii indivizi sunt n mare msur susceptibili de a fi victimizai dect alii
n anumite perioade de timp sau cnd se afl n anumite situaii. De exemplu, turitii constituie un
grup vulnerabil, infractorii atacndu-i fr team, tiind c datorit unor consideraii legate n
timp, bani etc., puini dintre acetia sunt dispui s participe la rezolvarea cazurilor de ctre
sistemul judiciar.

42. Caracterizarea victimizrii femeii. Modalitile de intervenie psihologic.

Femeia victim dezvolt trsturi de personalitate ce sunt urmarea mecanismelor defensive puse
n funciune pentru a face fa situaiilor
Ea i va pierde ncrederea n sine i sentimentul ca deine un control asupra situaiei.
Va simi ca nnebunete i va deveni tot mai neglijent n privete.
Stresul ridicat i anxietatea permanenta pe care le triete i vor crea sau agrava boli cronice,
Adeseori ea va ncepe sa consume alcool, medicamente psihotrope, substane
Poate avea tentative de suicid, orientndu-i agresivitatea asupra ei nsi sau poate dezvolta
comportamente de deplasare a furiei asupra copiilor, devenind mam violent.
IN STUDIUL lui valker De obicei o femeie btut:
1.
avea un respect de sine sczut i, legat de acesta, o subestimare a capacitii ei de a face
ceva;
2.
credea toate miturile despre relaiile violente;
3.
credea n rolul tradiional al femeii n cas, l considera pe brbatul capul familiei, credea
cu convingere n unitatea familiei i n stereotipul rolului sexual feminin prescris, prin care era
persuadat c era incapabil de a avea grij de ea nsi i trebuia s depind de un brbat;
4.
credea c l poate mpiedica pe agresor s se nfurie i accepta responsabilitatea pentru
aciunile acestuia;

5.
suferea de vinovie, dar nega teroarea i furia resimite;
6.
prezenta lumii o nfiare pasiv, dar avea tria de a-i manipula pe cei din jur att ct s
mpiedice violenele viitoare i s fie ucis;
7.
avea reacii severe de stres cu suferine psihofiziologice;
8.
folosea sexul ca pe un mod de stabilire a intimitii;
Modalitati de interventie:
sugestii de plnificare pe termen lung a securitatii personale
1.
familiarizai-v cu legislaia referitoare la violena n familie;
2.
asigurai-v suportul i asistena unui avocat specializat n aceast problem;
3.
asigurai-v sprijinul prietenilor, construii o reea de adepi din persoanele care v cunosc
situaia i v susin n aciunile de dezamorsare a violenei;
4. explicatii copiilor cui si cum sa ceara ajutor in caz de necesitate
Interventie bazata pe sustinere
5.
ncurajarea accesului la serviciile sociale: cunoaterea resurselor din propria comunitate;
existena unei linii telefonice sau a unui adpost.
6.
Respectarea confidenialitii: discuie n particular; garania ncrederii.
7
recunoasteti nedreptatea
8.
respectati-i autonomia
9.
ajutatio sa faca planuri pe viitor in siguranta
10. victima are nevoie de compasiune si sprijin neconditionat.

43. Caracterizarea copiilor victimizai i crescui n mediul violent, incestul i

violena psihologic. Metodele de intervenie.
Copii educati intr-un mediu violent
Copii care cresc in familii violente prezinta probleme fizice,boli inexplicabile,sunt victime ale
unor accidente dommestice,au o crestere mai lenta.ei traiesc o frica de abandon,,anxietate
marita,si diferite probleme mintale si emotionale.
Dezvolta neinncredere in sine,depresie, au tendinta de a observa viata colegiilor mai fericiti.ei
au probleme diferite de comportament de tipul agresiviatii ,au probleme cu somnul,se bat cu
alti copii,au tendinta uneori de a se automotila,au comportamente defensive de tipul minciunii,
si al fugitul de acasa.ca adolescent consuma droguri,alcool,droguri,relatii sexuale precoce, si
sarcini la virste mici si au o rata a tentativelor de suicid.
Incestul
Barbatii constituie 90%din persoanele care comit agresiuni sexuale asupra copiilor.trei patrimi
din cazurile de incest o constituie relatiile ficelor cu tatii acestora.rareori cind mamele isi
molesteaza copii.fetele devin de 3 ori mai frecvet victime ale incestului decit baietii.
Asemenea fenomene au loc in familii lipsit de dragoste ,incredere,atasament autentic. Orice
atingere poarte conotatie sexuala. Tatal din asemenea familii ar putea fi violent fizic sa abuzeze
de alcool. Din cele mai dese ori acestia sunt barbati neincrezuti in sine ,slabi, carora le vine
greu sa se simte egali u femeile adulte
Violenta sexuala
Traumatizarea copilului poate avea si caracter psihologic. Parintii lor ar putea demonstra
autoritatea fata de copii, prin absenta emotiilor calde,critici,insulte,indiferenta,
De exemplu sai ameninte cu pedeapsa fizica iar apoi sa rida de frica copilului ,lacrimile lui,si sa
sustina ca au glumit.de regula vilenta psihologica este asociata celor fizice si sexuale urmarile
violentei

Grad inalte de anxietate ,depresie,nivelul scazut privind respectul de sine,frica de a merge

la culcare,vise urite cosmaruri,dificultati la scoala si devieri comportamentale ,tendinte
homosexuale la baieti.
Metode de interventie
Pentru inaltrurea consecintelor incestului se recomanda psihoterapie carea are caracter
suportiv,analitic si cu o perioada de lunga durata de timp, in cadrul terapiei se lucreaza cu
debarasarea sentimentului de vionovatie.frica,anxietate,incredere in sine, respectul de sine.

44. Caracterizarea persoanelor adulte care au fost agresate. Modalitile de

intervenie.
Victimizarea persoanelor in varsta de peste 61 de ani are la origine, adeseori, actiuni de jaf ori
de vatamare, diverse stari conflictuale sau, mai rar, motive de ordin sexual. Termenul de
maltratare a persoanelor n vrst (elder abuse) a aprut n anii 80, problema respectiv atrgnd
atenia specialitilor i societii maltratarea persoanelor n vrst se refer la o multitudine de
acte victimizante intenionate cum ar fi: agresiunea fizic, agresiunea psihic, exploatarea
financiar prin minciun i furt ilegal; neglijarea lor prin: ignorarea prezenei lor, privarea de
hran i de medicamente, etc. n cadrul familiei, cei care victimizeaz persoanele n vrst sunt
cei cu care locuiesc: copii, nepoii.
Cercetatorii din domeniu admit doua categorii de victimizare:
- crime de strada, comise de persoane total straine;
- maltratarea batranilor de catre persoane cunoscute.
In cadrul familiei, cei care victimizeaza persoanele in varsta sunt cei cu care acestea
locuiesc: fiul, fiica, nepotii etc., iar in institutiile de asistenta sociala, persoanele obligate prin
lege de a-i ingriji.
Modalitati de interventie psihoterapie de familie,supraveghere de catre asistentul
social,incadrarea intrun ayil,art terapia,tarapia prin muzica,ocupationala.

45. Suicidul: noiunea i determinantele.

Notiune este o aciune voluntar ndreptat contient spre scopul suprimrii propriei viei
(G.Kaiser). Elementele caracteristice ale suicidului prin care acesta poate fi difereniat de alte
situaii, cum ar fi accidentele sunt : aciune voit, stare contientizat, orientarea aciunii
distructive spre propria persoan.
Determinantele:
-cauzele de ordin biologic: transmitere prin ereditare,boli psihice, boli somatice,endocrine.
-Cauze de ordin social: anomia sociala,traditiile,dezorganizarea sociala.
Factorii familiali relatiile conflicutale in familie,familii dezorganizate, abuzuri in familie,(abuz
emotional, fizic,neglijare,abuz sexual,divortul,moartea unei persoane apropiate,
Performantele scolare: notele au devenit unul dintre principalele motive pentru care copii si
adolescentii recurg la suicid ..sunt un ratat si un prost si miam dezamagit parintii si profesorii asa
ca nu mai are nici un sens sa traiesc
Stresorii sociali lipsa abilitatiilor de comunicare,de exprimare emotionala,
Factorii individuali
- emotionali- sentimentul de singuratate,depresie,lipsa de speranta,dister emotional,
-Cognitiv- lipsa abilitatilor de rezolvare a problemelor, comportamentali consum de substante
-De sanatate- boli terminale,psihopatologie grava.

46. Metode de diagnostic a inteniilor suicidale.

Semnale verbale ale inteniei de suicid:

directe: "eu vreau s m sinucid", "eu nu mai pot tri astfel";

indirecte: "eu nu voi mai fi problema nimnui", "nimic nu mai are importan"
Semnale n comportament:
Demonstreaza n comportament schimbri radicale: mnnc prea mult sau prea puin, doarme
prea mult sau prea puin, devine neglijent, absenteaz de la lecii sau serviciu, evit comunicarea
cu cei din jur, manifest iritare, are o dispoziie depresiv, se nchide fa de prieteni i familie,
este prea activ sau prea pasiv, indiferent la ceea ce se petrece n jur, senzaii consecutive ba de
euforie, ba de disperare.
a.
tentativ anterioar de suicid: muli aduli cred c dac copilul a trecut printr-o
tentativ de suicid nu va mai ncerca nc o dat, datorit experienei dureroase a recuperrii.
Cine a avut o tentativ de suicid prezint un risc crescut de a o repeta
b.
ameninarea cu sinuciderea: mesajele de genul "nu vreau dect s nu mai fiu pe lumea
asta", sau mai exacte "ar fi mult mai bine pentru toi s mor" trebuie luate n serios i analizate
motivele acestor afirmaii
c.
depresia: o mare dificultate n cazul acestei situaii este c adulii fiu recunosc
simptoamele unei depresii la copii datorit faptului c depresia este considerat o problem a
adulilor. Indicatorii unei stri depresive la copii sunt: tulburri ale comportamentului alimentar cel mai frecvent apare lipsa poftei de mncare; tulburri de somn - dificulti de adormire,
insomnii, somn excesiv fr regularitate; scderea capacitii de concentrare
d.
vorbesc despre moarte sau sunt preocupai de moarte: orice interes neobinuit legat
de moarte prin discuii, desene, poezie, muzic, postere trebuie s constituie un motiv de
ngrijorare i un pretext de a discuta cu copilul sau adolescentul despre aceste subiecte i
motivele pentru care este preocupat de aceste teme.
e.
izolarea de prieteni i familie. izolarea este un semn al unei stri de nefericire sau de
durere a copilului. Muli copii i adolesceni care se gndesc la suicid nu comunic cu prietenii
sau familia pentru a nu-i supra sau ntrista. Este recomandat ca n cadrul orelor de consiliere,
profesorul s nvee elevii s solicite ajutor atunci cnd simt c nu pot vorbi cu persoanele
apropiate.
f.
tulburri comportamentale: starea de nemulumire a copiilor i adolescenilor se
manifest de cele mai multe ori prin anumite comportamente cum ar fi: schimbrile brute de
comportament, fuga de acas, chinuirea animalelor, agresivitate fizic i verbal (lovire a
repetat a frailor sau prietenilor de joac, acte de distrugere a unor bunuri la coal sau din alte
locuri publice).
g.
abuzul de substane: abuzul de substane este un factor de risc pentru suicid. Studiile
arat c un numr mare de copii i adolesceni au consumat alcool sau droguri nainte de actul de
suicid. n consecin este foarte important ca n prevenia consumului de substane s se
accentueze i acest aspect. Pentru prini consumul de substane trebuie s fie un semnal de al
arm c ceva nu este n regul cu copilul lor.
h.
renunarea la obiectele de valoare i realizarea planului final: n aceast situaie
prinii trebuie s acioneze imediat i s solicite ajutorul specialitilor.

47. Obiectul i scopul psihologiei penitenciare.

Obiectul conflictele din penitenciar,subcultura,zvonurile si revoltele de masa .
scopul
-Cercetaarea personalitatii detinutului
-Determinarea factorilor psihologici si sociali

-Stabilirea unor programe individuale de resocializare a detinutilor.

48. Privarea de libertate. Consecinelepsihologice ale privrii de libertate.

Privarea de libertate aplicarea sentinei care are menirea de a-l supune pe condamnat s-i
ispeasc vina
Privarea de libertate imbraca mai multe forme de aceea pentru a determina continutul privarii
de libertate consecutive unei pedepse cu inchisoarea sunt necesare unele demersuri de natura
stiintifica.
Consecinele psihologice ale privrii de libertate din punct de vedere calitativ.
Din punct de vedere calitativ- privarea de libertate da nastere unei game complexe de framintari
psihice si psihosociale,incepind cu criza de detentie manifestatata de la inchiderea in
,,carapacea tacerii,, pina la comportamentele agresive si autoagresive (sinucideri,autoflagelari)
Consecinele psihologice ale privrii de libertate din punct de vedere cantitativ.
Din punct de vedere cantitativ fara indoiala privarile de liberatate se intind pe perioade mai
mari sau mai mici,durata condamnarilor constiutind principalul factor stresor mai ales ca
studiile efectuate demonstreaza ca peste 92 % dintre detinuti chiar si dupa efectuarea unei mari
parti de pedeapsa se considdera nedrepti(prin aceea ca pedeapsa a fost prea aspra)
Infractorul care a ajuns pentru 1 data in penitenciar este traumatizant din punct de vedere
psihologic. Se simte frustrant si nu mai poate dispune de petrecerea timpului sau liber.
Particularitati vetii de penitenciar
Diminuarea gamei fizice,psihice si psihosociale
Relatiile interpersonale
Activitatea controlata
Regimul strict
Lipsa informatiilor
Desfasurarea monotona a programului zilnic.

49. Mediul penitenciar: aspectele psihosociale.

Prima intare in penitenciar pune mai multe probleme in fata destinului ssi cu cit le va rezolva
mai repede cu atit senntimentul de strain se va diminua .
Din punct de vedere al detinutului,efectele supraglomerarii sunt situate pe multiple planuri;
Vulnerabilitatea persoanei iese in prim plan:dizarmoniile,trebuinta exagerata de
stima,invatarile patologice .ignoranta,structura imaginii de sine
Factorul care se impune cu brutalitate,este constituit de supraglomerarea inchisorii,ce afectaza
conditiile de viata a detinutilor
Sentimente negative(minie,depresie)
Se perde controlul situatiilor
Se pierde liberatatea de miscare i n spatiu
Creste stimularea interpersonala(prin contactul ochilor,vocii,mirosului,
La toate acestea se adauga o prabusire psihosociala:agresivitatea creste,judecatile de valoare
devin severe.
La multi detinuti se instaleaza o intoleranta emotionala fata de ambianta peniteciara:pocesul
incepe cu aspecte privind conditii fizice ale detentei,spatiu restrins,mirosuri neplacute,somn
dificil,zgomot permanet,agresiuni verbale,opinii divegente,umilinte de tot felul,practici anormale
la vederea in sfera sexualitatii.
In detentie isi perde statutul devenind un nimeni.
Venirea in penitenciar tulbura echilibru printro tripla reducere

A spatiului de viata
A timpului personal
A comportamentului social:izolare si abandon
Frustrarea este resimtitaa deoarece detinutul este fortat sa se refuze de la placerele pe carea lea
putut oferi in vita libera(de ex consumarea de allcooljocuri de noroc).

50. Fenomenul de subcultur criminal.

Din punct de vedere psihologic, subcultura asocial este o reea de relaii nemijlocite a
deinuilor. Ea este caracterizat de standarde informale de conduit, relaii intra i intergrupale.
nescris. Totodat participarea la subcultur, i las o amprent negativ asupra personalitii
deinutului, deoarece el este impus s adopte un set de reguli sau norme de conduita. Crearea
acestor grupe se bazeaza pe anumite principii de compatibilitate psihologica,interese,virsta,
teritoriu. Aderarea la acestor grupuri se datoreaza unei presiuni psihologice sau este dictata de
tendinta de a domina asupra celorlalti.
Elementele ce tine de subcultura contine tradittii,obiceiuri,forma de exprimare
Limbbaj verbal- jargoane,poezii,muzica
Limbaj nonverbal- tatuaje,gesturi,mimica,legi,statut
Tatuajul se intilneste la condamnati ce respecta subcultura criminala,el serveste pentru ei ca un
frac cu medalii,care descriu un sir de merite din viata lor criminala,creindule un statut
infractional (cerecetatorul italin Lombrozo)
Populatia penitenciara constituie o categorie social-aparte numit comunitatea detinutilor.
Orice comunitate este alcatuita din grupe sociale si anume din
Grupe formale:dupa virsta,sex, tipul infractiunii(liderii formali)
Grupe nonformale: devizati dupa statut infractional, lideri nonformali,blatnie,hotul
legii,smatreasii,clasa medie.limbajul vebal contine aproximativ 3000-5000 de cuvinte.

51. Caracterizarea personalitii deinutului. Clasificarea deinuilor.

Persoana infractorului este caracterizata de o anumita motivatie,aptitudeni,pregatire si orientare
comportamentala-criminala ,dirijindu-se modele comportamentale cu caracter antisocial.
Personalitatea detinutului prezinta un univers uman de contradictii si frustrare.multi dintre ei
prezentinduse ca persoane neadaptate social,incapabile sa se integreze in comunitatea
umana.trecutul lor este marcat de o moralitate defectuoasa prezentul de perderea altternativelor a
libertatii deciziilor, de fapt fiecare detinut o asteapta calculind zi de zi asteptind momentul
eliberarii.
Motivatia detinutilor reprezinta o gama de trebuinte ,aspiratii,motive,orientari si idealuri.
Afectivitatea- este oglinda starilor de frustrare a framintarilor interne prin care trece detinutul.
Caracterul personalitatii; conformismul sau nonconformismul,reactivitatea si nepasarrea
,toleranta,,indiferenta ,stabilitatea sau inchistrarea.
Clasificarea infractorilor privati de libertate,conform clasificarii a celui de 6 congres al
natiunilor unite.
1.Infractorii inverterai- Agresivitate persistent i indiferen absolute; Infraciune deosebit
de grav; Infractiuni care au fost comise in urma unui comportament ce se afla la evidenta
psihiatrica.
2. Infractorii primejdioi se disting prin anumite stri afective i psihologice: Gravitate a
infraciunii, recidivism; O anumit stare psihic, care le ofer impulsivitate, lipsa sentimentului
de culpabilitate, de ruine.

3.Delicvenii dificili, se confrunt cu dificulti n adaptarea la privaiune de detenie,cu

probleme administrative decit cele de Securitate.
4.Deinuii pe termen lung, se confrunt cu penibilitate situaiei lor, prezentnd pericol pentru
propria lor integritate.
5.Inadaptai sociali, sunt persoane care nu se pot conforma exigenei pedepsei. n cadrul acestei
categorii se includ delicvenii afectai de o deficien mintal(psihopatii,alcoholism
cronic,narcamanie).

52. Caracterizarea personalitii deinutului recidivist.

Au tendinte marcate de a merge cu banda
Dau semne de neadaptare
Sunt egocentreci
Imaturitate intelectuala
Psihologul italian Giacomo Canepa =trasaturi psihologice ale personalitatii
Impulsivitate marita 68%
Indiferenta afectiva 27
Egocentrism 41
Agresivitate 72
Tendinte de opozitie la 46
Scepticism la 50
Tendinte de a percepe realitatea in mod neobisnuit si deformat
Prezenta unor manifestari de indecizie si incertitudene interioara
Profunda dificultate de autoprezentare
Lipsa de capacitate de a se vedea pe sine in mod realist.

53. Caracterizarea minorilor delicveni.

Clasificarea propusa de herbet C 4 tipuuri de comportamente delicvente
Adolescenti infantili; comportament pasiv,introvertit sunt necomunicativi,imaturi ,nu se implica
in relatiile din cadrul penitenciarului,
Adolescenti nevrotici- anxiosi,deprimati,dau dovada de comunicativitate,povestind despre sine
si infractiunea pe care au comiso ,considera ca nu vor ma i repeta comportamente delicvente cu
toate ca practica demonstreaza contrar
Minorii cu deficiente si tendinte agresive in comportament- impulsivitate, reactivitate,
nesupunere, incearca sa domine
Delicventi socializati intrun mediu criminal- orientari antisociale ferme, comportament
echilibrat.nu prezinta dificultati de adaptare la noile conditii.

54. Factorii din detenie care afecteaz senzaiile.

Tele-receptive
Senz.auditive(factorii din detentie)
-din cauza ca sunt izolati mereu in cellule.
-traumele agresive
-insuficienta de informative si lipsa ei
-la unii acest proses se inhiba la altii se dezvota
auzul cu 30% datorita efortului pentru a asculta
ce se intimpla in celula vecina)
Senz.vizuale(f.din detentie)
-din cauza luminii slabe in celula

Tango-receptive
Cutanate(pielea)(f.din detentie)
-temperaturi joase si inalte
Gustative
-fumatul excesiv care duce la inhibarea si
atrofierea gustative
Interoceptive
-greva foamei

-culorile peretilor sunt inchise la culoare

Senz olfactive(f.din detentie)
-incaperi inchise,rau aerisite.
-conditiile fizice(de trai 4m2)restrinse
-mirosuri neplacute

Somatoestezice(tendoane,muschii)
-traume din cauza constringerii fizice
Senz.statici sau de echilibru
-alcoolul si drogurile
Senzatii kinestezice (miscarea locomotorii)
-stresul
-psihoze,nevroze
-putina miscare

55. Percepiile. Perceperea timpului de ctre condamnai.

Perceptiile este proprietatea psihicului de a reflecta senzorial impresie obiectelor si a
formelor realitatii in conditiile actiunii diecte a astimulilor asupra analizatorilor.
Formele complexe ale perceptiilor
-perceptia spatiala perceperea formei permite identificarea obiectelor
-Perceptia miscarii- schimbare de pozitie in spatiu, a deplasarii obiectelor
-perceptia timpului- a succesiunii i a duratei evenimentelor
Omul foloseste 3 sisteme de referinta:
Sistemul fizico cosmic ,care ofer cunoaterea reperelor naturale( zi, noapte, anotimpuri;
Sistem biologic depinde de succesiunea funciilor organismelor s aprecieze ora mesei, timpul
somnului, trezirii etc.;
Sistemul sociocultural- care ofer repere cronologice divizarea timpului n secunde, minute,
ore, luni, ani.

56. Influena activitii criminale asupra procesului de gndire la deinui.

La toate persoanele procesul gindirii reiese din scopul necesitatilor si motivul activitatiloreste
sigur ca activitatea infractionala influienteaza negativ la dezvoltarea procesului de gindire.
Autorii teoriilor care descris modul de gindire cum ar fi Godart si Zelansh mentioneaza ca
infractorii gindesc altfel decit oamenii care manifesta un comportament adecvat.
Persoanele care sunt private de libertate, dup modul de orientare a gndirii se mpart n 2
categorii:
-Cei care gndesc i sunt orientai pozitiv;
-Cei care gndesc i sunt orientai negativ (care cuprinde numrul cel mai mare de condamnai)
Dupa modul si specificul gindirii destingem urmatoarele categorii de detinuti:
Hoti( ceam mai primitiva forma de obtinere a bunurilor straine)
Amatori de jocuri de azart( dezvolarea gindirea operativa
Falsificatori de bani( dezvolta gindire operativa
Talhari ,jefuitori (rigid in gindire,inchhis in sine,lipsa de impatie
Ucigasi( rigid de gindire)
Teroristi
Traficanti de fiinte umane
Consumatori de droguri
Violatori

Infractori economici (cu un inalt nivel d intelegenta)

Hacherii (cu un inalt nivel de inteligenta)
Aceste categorii de infractori fiind privati de libertate incep sasi orienteze mosdul de gindire la
alte activitati antisociale,incalcind regimul de detentie cum ar fi
-Prepararea drogurilor si alcoolului(din zahar,mazare,orez)
-Aruncarea si primirea obiectelor inerzise de peste zid(telef mobile,droguri)
-Jocuri de azart (jocul in carti,unde sunt implicati de multe ori condamnati ce vin din familii
instarite.

57. Patologii ale imaginaiei la deinui.

Tulburrile imaginaiei sunt n strns legtur cu dezvoltarea gndirii i respectiv cu tulburrile
de gndire.
Aglutinare const n descompunerea unor obiecte, fiinte sau fenomene n pri component,
dnd natere unor imagini cu aspect neobinuit, siren, centaur, .
Multiplicare sau omnisiune const n mrirea numrului de elemente ex. Balaur cu trei capete
Visarea- este puternic influientata de dorinte,sentimente ,foarte des detinuti viseaza la libertate la
razbunare catre victima
Imaginile hipnogogice apar in timpul adormirii
Imaginile hipnopompice la inceputul trezirii din somn, sunt de scurta durata
reprezinta,pete,figuri umane,figuri geometrice
Visele- sunt influientate de excitanti externi,impresiile trecute,senzatii eterne
Halucinatii- sunt imagini destul de vii aparute la subetii bolnavi sau aflati sub influienta unor
substante chimice,alcool,droguri.

58. Limbajul i comunicarea criminogen.

Limbajul este o activitate de comunicare interumana ,un sistem de semne,simboluri si semnale
prin care se realizeaza transmiterea mesajelor de la om la om.
Formele de baza a limbajului
-verbala
- non-verbala
Comunicarea criminogena- este o parte componenta a subculturii criminale care este compuusa
din jargoane si utilizata in vorbire in forma de poiezie ,muzica,scrisori, sau compuneri scrise,
suhova pirojcova
Comunicarea criminogena apare la condamnati in momentul privarii de libertate si includerea
lui in mediu penitenciar.comunicarea criminogena este legata de activitatile talharesti si apare ca
o deformare a limbajului,creat de persoanele din detentie
Functiile comunicarii criminogene dupa suhov serveste ca limbaj camuflat pentru:
- A incclude minciuni,birfe
- A stabili legaturi ilegale
- De colaborare cu alti talhari
- De relaxare pentru a se elibera de emotii negative
- De pregatire a unor planuri de evadare ,acte infractionale
Mijloacele verbale i non-verbale a comunicrii:
-Verbale (argoul, muzica i poezia anson)
-Non-verbale tatuajul, este mijlocul non-verbal al comunicrii, care se aplic pe unele pri ale
corpului.

59. Procesul educaional n penitenciare. Msurile cultural-educative, care se

aplic n instituiile penitenciare.
Procesul educational se efectueaza in 2 etape precum
Educaia formal este educaia organizat, de la nvmntul primar la nvmntul superior
care include programe specializate de pregtire profesional, pe baza unor programe oficiale care
se finalizeaz cu certificate i diplome.
Educaia nonformal reprezint orice program planificat de educaie personal sau social,
conceput pentru a mbunti anumite competene, n afara curriculum-ului formal, prin activiti
educative
Activiatile educative trebuie sa fie organizate in cooperare cu institutiile educative din exterior.
Detinutii trebuie sa participe la cursuri de instruire scolara sa profesionala,iar profesorii ar putea
fi si din afara penitenciarului.problema principala ramine a fi motivarea detinutiilor pentru
educatie si insusirea valorilor prosociale.
Masuri cultural-educative
-n penitenciare pot fi organizate cercuri artistice de amatori,
-organizarea concertelor cu plat din contul acestora,
- se organizeaz proiectarea filmelor n cinematograf, jocuri de mas, n conformitate cu normele
stabilite., ,
- folosirea propriilor figuri de ah, dame, domino, table, mingi, palete (rachete) i mingi de tenis
sau badminton(in locuri special amenajate de catre institutie).
- pentru persoanele detinute in celulele izolatorului disciplinar,priectarea filmeloe este interzisa
- accesul detinutilor in literatura din biblioteca institutie este nelimitat

60. Activitatea psihologului n penitenciar.

Activitatea de cunoastere si evaluare psihologica a detinutilor
-examineaza psihologic detinutii ;
-interpreteaza datele si rezultatele obtinute, efectuand diagnoza si prognoza psihologica pentru
detinuti;
- colaboreaza cu ceilalti lucratori ai serviciului la intocmirea caracterizarilor pentru detinutii care
urmeaza sa fie discutati in comisia de liberare conditionata.
Activitatea de asistenta si interventie specializata pentru detinuti
- asigura consiliere psihologica individuala
- in limitele competentei, asigura psihoterapie de grup, in cadrul unor programe specializate
( reducerea agresivitatii, detinuti cu abateri repetate)
-asigura interventia in situatii de criza.
Participa la clasificarea si selectionarea detinutilor pentru:
-selectionare si participare la activitatile practice;
-decide daca este apt psihologic pentru a primi anumite responsabilitati;
- repartizarea la dormitoare.

61. Fundamentele teoretice ale consilierii.

Consiliere psihologica forma de interventie psihologica de care se adreseaza persoanele
sanatoase ,aflate intro situatie de impas,cu privire la rezolvarea unor situatii de
criza,profesionale,sociale,familiare.
Beneficiarii consilierii: sunt numiti clienti
Consilierea prevede abordarea unor probleme dezvoltarea eului-personal,autocunoasterea.
Scopul cons psihologice:

- Optimizarea clientului
- Stimularea autocunoasterea si dezvoltarii personale
- Prevenirea anumittor probleme sau stari emotionale ,cognnitive sau comportamentale.
In ce consta conilierea:
- Relatiile de colaborare intre consilier si consiliat
- Este focalizata pe problema
- Se orienteaza catre comportament problematic al clientului
- Integreaza si aplica principii si strategii
- Orientari teoretice in functie de client.
Consilierea cerceteaza situatiile prezente si trecutul persoanei
Consilierea e suportiva si creaza conditii ca clientul ca sasi exprime emotii si conflicte interne
Princiipiile consilierii
-Responsabilitatea pentru dezvoltarea clientului
-Relatia consiliera este permisiva consilierul ii da libertate clientului ,il face pe client sa
gindeasca liber
-Consilierul trebuie sa se gindeasca la problemele clientului impreuna cu acesta
-aplicarea consecventa a tuturor princiipiilor si rezultatelor in conformitate cu valorile
democratice.

62. Tehnici specifice de consiliere psihologic aplicate n criminologie.

C. Rogers propune urmatoarele tehnici de consiliere/ terapie (cf. IolandaMitrofan,
2000) :Reflectia, meditatia, afirmatii cu accent pe sentimentele prezente;
Reformularea continutului relatat de client; Acceptarea neconditionata (atitudine
empatica autentica): acceptarea pozitivaverbala i nonverbal
Tehnici de ascultare. Ascultarea activa
Pe parcursul relatarilor clientului, consilierul trebuie sa fie preocupat in permanenta de
intrebari precum.Ce spune de fapt clientul ?
Tehnici de reflectare.
Repetitia ecou.Consilierul reia o secventa din relatarea clientului, accentuand cuvintele
i expresiile cheie(incurajarea clientului) Exemplu Clientul:...Eram att de
nefericit... .Consilieru .Erati att denefericit.!
Tehnici de reformulare- a spune cu alti termeni intr-o maniera mai concisa sau mai
explicita ceea ce clientul tocmai a exprimat. O reformulare.

63. Procesul de consiliere. Modelul procesului de consiliere Relaionare

nelegere Schimbare (RIS). Consilierea infractorilor.
Atunci cind ne gindim la consiliere,cuvintul proces are cel putin 2 intelesuri. Unul este acela al
miscarii faptul ca ceva se intimpla.
Un alt inteles al cuvintului proces este acela de progres dea lungul timpului ,in special un
progres care implica o serie de stadii.
Modelelor proceselor de consiliere sunt reprezentari pas cu pas ,simplificate,in diferite stadii
progresive de consiliere.

Acestea sunt cadre structurate de consiliere.ele ofera moduri de ai ajuta pe cei care se
familiarizeaza cu abilitatiile de consiliere si pe cei care acorda deja consiliere sa gindeasca si sa
lucreze mai sistematic
Modelul proceselor de consiliere relationare ,intelegere- schimbaare este este aplicabil situatiilor
problema,dar poate fi adaptat consilierea cu privire la sarcina.
Modelul de consiliere este prezentat in 3 stadii poate implica un grad de ordonare ce nu se
priveste cu practica actuala a consilierii:
1)stadiul 1 sarcina principala
relationare- de a incepe stabilirea unei relatii de colaborare
2)stadiu 2 sarcina principala
- intelegere- de a clarifica si a extinde intelegerea situatei problema atit din partea
consilierului,cit si a clientului
3) stadiu 3sarcina principala
- schimbare
De a asista clientul in schimbare,astfel incit situatia- problema sa fie abordata mai eficient decit
in trecut.

64. Modelul behaviorist n consilierea psihologic.

Baza teoretic i metodologic a modalitilor de psihoterapie/consiliere behaviorist i are
originea n teoriile nvrii de factur behaviorist, conform crora, personalitatea uman se
construiete i se fundamenteaz n raport cu stimulii externi, cu situaiile i raporturile sociale.
Omul behaviorismului este concret, real, viu, solicitat i determinat de mediul natural i social n
care triete. Nu ntmpltor, Watson, printele behaviorismului, afirma c suntem ceea ce
facem i facem ceea ce mediul ne cere s facem
Conceptele de baz ale modelului behaviorist sunt cele de ntrire social i control al
comportamentului.
ntrirea social se refer la utilizarea adecvat a stimulilor din mediu, astfel nct anumite
comportamente s fie recompensate
Consilierea/terapia devine, n acest fel, un proces logic de control al comportamentului, un
proces de nvare a unor comportamente dezirabile, n raport cu mediul social.
n perspectiva behaviorist, persoana dezadaptat este diferit de cea normal, pentru c ea a
euat n dobndirea unor abiliti adaptative i a dobndit comportamente greite.
n consecin, principiul de baz al practicii behavioriste este principiul decondiionrii sau
tehnica practicii negative: modelele comportamentale nvate au tendina de a slbi i disprea
n timp dac nu sunt ntrite corespunzator.
Astfel, scopul consilierii const n decondiionarea individului de comportamentele nedorite i
nlocuirea lor cu comportamente dezirabile.
Procedeele decondiionrii au luat amploare dup anii 50. Practicienii aduc argumente n
favoarea metodelor i tehnicilor utilizate de ei un experiment devenit celebru al lui Watson i
Rayner (1920). Cei doi au condiionat un copil de 11 luni s dezvolte un comportament de fric
n prezena unui obolan alb prin asocierea prezentrii acestui animal cu un sunet puternic.
Treptat, teama copilului s-a generalizat, aprnd i n prezena altor animale, chiar la obiecte
fabricate din blan sau plu. Concluzia experimentului : dac stimulul pentru team ar fi asociat
cu unul plcut, starea de team ar putea fi diminuat.

65. Analiza tranzacional n consiliere.

Acest instrument de terapie/consiliere are la baza sistemul teoretic elaborat de catre psihologul
canadian (naturalizat mai apoi american) Eric Berne (Analiza tranzactionala si psihoterapie)
Berne sustine ca aspectele cognitive, emotionale si comportamentale interactioneaza in structura
de personalitate. Pentru ilustrarea aceastei idei, Berne descrie structurarea personalitatii ca fiind
constituita din trei Stari ale Eu-lui:
- Eul de Parinte ;- Eul de Adult; - Eul de Copil
Eul de Parinte cuprinde cerintele, valorile, normele, opiniile, judecatile pe care o persoana le-a
interiorizat. Poate fi definit sintetic prin cuvantul trebuie.
O persoana cu un eu de parinte dominant incearca sa se impuna in permanenta in fata
celorlati ,sa domine,sa condamne,sau judece sau sa ii devalorizeze pe ceilalti,: asa trebuie sa
faci,asa trebuie sa te comparti,asa este bine,asa nu este bine.
Alteori ,eul de parinte se manifesta prin comportamentele de protectie,de
incurajare( parinte binevoitor,grijuliu) nu este grav ,se intimpla oricui,bravo:ai gasit o solutie
excelenta.
Eul de Adult caracterizeaza comportamentul realist, logic si rational; este cel care pune
intrebari, si interogare asupra lumii, compara, evalueaza, analizeaza, invata.
Poate fi definit sintetic prin cuvintele; cine,cind,cum ,ce ?
Eul de Copil insumeaza emotiile, satisfactiile, placerile si neplacerile, regretele,anxietatile si
temerile, mania si furia.
Doresc ,imi place sunt cuvinte care definesc copilul liber.
Copilul adoptat defineste persoana care isi regleaza trebuintele ,dorintele in functie de
expectantele celorlalti.
Cele 3 Stari ale Eu-lui se dezvolta in fiecare persoana (continand: ganduri,rationamente, emotii si
sentimente, norme si comportamente). Nici una dintre acestea nu este mai importanta decat
celelalte. ASTEFEL DE TESTE MASOARA intelegentA in conteztul compararii virstei mentale
cu virsta cronologica utilizind conceptul intelectual IQ

66. Codul deontologic al psihologului n consilierea delincvenilor.

Codul deontologic este o sinteza de principii si standarde etice de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de libera practica, care instituie regulile de conduita ale psihologului cu drept
de libera practica, denumit n continuare psiholog. Codul ofera o baza consensuala pentru
mentinerea unei atitudini colective mpotriva comportamentelor ce ncalca principiile eticii
profesionale. Pe lnga valoarea sa normativa, codul deontologic are rolul de a orienta si regla
acele activitati ale psihologilor n care acestia se angajeaza ca psihologi, nu si pe cele din viata
privata a acestora. Comportamentul din viata privata a psihologului poate fi luat n discutie
numai daca este de o asemenea natura nct aduce prejudicii profesiei de psiholog sau ridica
serioase ndoieli privind capacitatea acestuia de a-si asuma si ndeplini responsabilitatile sale
profesionale ca psiholog.
Principiilor si standardelor cuprinse n Codul Deontologic:
I. PRINCIPIUL RESPECTARII DREPTURILOR SI DEMNITATII ORICAREI
PERSOANE.
Psihologii vor avea permanent n atentie faptul ca orice persoana are dreptul sa-i fie apreciata
valoarea nnascuta de fiinta umana si aceasta valoare nu este sporita sau diminuata de cultura,
nationalitate, etnie, culoare sau rasa, religie, sex sau orientare sexuala, statut marital, abilitati

fizice sau intelectuale, vrsta, statut socio-economic sau orice alta caracteristica personala,
conditie sau statut.
II. PRICIPIUL RESPONSABILITATII PROFESIONALE SI SOCIALE
Psihologii manifesta o maxima responsabilitate pentru starea de bine a oricarui individ, a
familiei, grupului ori comunitatii fata de care si exercita rolul de psihologi. Aceasta preocupare
include att pe cei direct ct si pe cei indirect implicati n activitatile lor, prioritate avnd cei
direct implicati.
III. PRINCIPIUL INTEGRITATII PROFESIONALE
Psihologii vor cauta sa manifeste cel mai nalt grad de integritate morala si profesionala n toate
relatiile lor. Este de datoria psihologului sa prezinte onest pregatirea si calificarile sale oriunde se
afla n relatii profesionale si de asemenea sa nu permita sau sa tolereze practicile incorecte si
discriminatorii.
Toate cele 3 principii i cele 7 + 4 standarde (7 generale + 4 specifice) trebuie s fie
luate n considerare pentru luarea unei decizii etice. Totui exist circumstane n
care principiile etice vin n conflict i nu se poate acorda aceeai greutate fiecrui
principiu. Complexitatea dilemelor etice nu permite o ierarhizare ferm a principiilor.
Totui cele 3 principii au fost ordonate n concordan cu greutatea acordat. Acest
proces trebuie s fie unul relativ rapid, conducnd spre o soluie simpl a unei
situaii cu implicaii etice. Acest lucru e simplu n cazul n care exist standarde
clare pentru acele situaii i nu apare nici un conflict ntre principii sau standarde. Pe
de alt parte unele aspecte etice (n special cele n care apare un conflict ntre
principii) nu se pot rezolva uor i necesit timp pentru deliberare.
n continuare sunt prezentai caiva pai, paii de baz n luarea unei decizii etice.
1. Identificarea aspectelor i practicilor relevante etic
2. Elaborarea alternativelor posibile
3. Analiza probabilitii riscurilor i beneficiilor de scurt durat, de lung durat i
a celor n derulare (prezente) pentru fiecare altenativ de aciune asupra
individului / grupului implicat i de asemenea probabilitatea de a afecta clientul,
familia sau colegii clientului, instituia n care este angajat clientul, studenii,
participanii la cercetare, disciplina, societatea.
4. Alegerea celei mai bune direcii de aciune dup aplicarea contient a
principiilor i standardelor acestui Cod.
5. Evaluarea rezultatelor aciunii alese.
6. Asumarea responsabilitii pentru consecinele aciunii, incluznd corectarea
consecinelor negative, dac se poate, ori reangajarea n procesul de luare a
deciziei dac situaia etic nu a fost soluionat. Psihologii aflai ntr-un proces de
deliberare, consumator de timp, sunt ncurajai i li se recomand s se consulte cu
colegii lor sau cu persoane avizate dintr-un corp de avizare a problemelor etice (ex.
Comisia de deontologie i disciplin a Colegiului) ce pot aduce obiectivitate i
clarificare n procesul de luare a deciziei. Dei decizia direciei de aciune aparine
psihologului cutarea i apelarea la astfel de consultri reflect maturitate
profesional i o abordare etic a procesului de luare a deciziei