Laborator Part4

Rezidentiat 2004
692
GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a IV a
Tema nr. 25
Intoxicatiile acute la copil
BIBLIOGRAFIE:
2. Ciofu Eugen, Ciofu Carmen Esentialul in pediatrie, editia a 2 a, Ed.Amaltea , 2002
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

L1125001. Care este cea mai adecvata conduita terapeutica daca au trecut mai putin de 2 ore de la
ingestia de paracetamol:
A. Spalatura gastrica, administrarea de carbune activat si de N-acetilcisteina
B. Provocarea varsaturii si golirea stomacului fara nici o alta interventie
C. Administrarea urgenta de naloxona, asigurarea permeabilitatii cailor aeriene si tinerea sub observatie timp
de 24 ore
D. Nu este necesar nici un tratament
E. ECG si administrarea de atropina i.v.
(pag. 547)
L1125002. Care este cea mai frecventa asociere cu ingestia de paracetamol?

A. Aritmiile cardiace
B. Convulsiile
C. Hipertensiunea intracraniana
D. Hepatotoxicitatea
E. Anomaliile de hemostaza
(pag. 546)
L1125003. In intoxicatia cu monoxid de carbon, urmatoarele date clinice sunt corecte, cu EXCEPTIA:
A. Tulburari neuropsihice diverse, mergand pana la coma
B. Tulburari cardiovasculare
C. Edem pulmonar acut
D. Cianoza severa
E. Hipertermie, tulburari vasomotorii, hiperpnee
(pag. 550)
L1125004. Urmatoarele afirmatii despre intoxicatiile acute ale copilului sunt corecte, cu EXCEPTIA:
A. O treime din intoxicatiile acute cu sfarsit letal apar la copii
B. Dintre acestea, 4/5 apar la copii intre 1 si 5 ani
C. Anamneza, mai dificila la copil, explica descoperirea tardiva a intoxicatiei fata de cea a adultului
D. Sub varsta de 5 ani, intoxicatiile apar mai frecvent la baieti
E. Cea mai frecventa cale de patrundere in organism a toxicului este ingestia
(pag. 530)
L1125005. Urmatoarele componente ale screening-ului toxicologic sunt reale, cu EXCEPTIA:

A. Orice medicament sau substanta gasite in ambientul copilului pot reprezenta cauza intoxicatiei
B. Este obligatorie trimiterea pentru examen toxicologic a probelor de: sange, urina si lichid de spalatura
gastrica
C. Screening-ul toxicologic negativ exclude supradozarea unor medicamente
D. Analiza toxicologica a sangelui este obligatoriu sa fie cantitativa
E. Examenul toxicologic al urinei consta in determinari calitative
(pag. 533)
692
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
693
L1125006. Urmatoarele manifestari clinice sunt sugestive pentru intoxicatia acuta cu cocaina, cu
EXCEPTIA:
A. Delir, cefalee, tahicardie, hipertensiune arteriala
B. Midriaza fixa
C. Halucinatii
D. Dureri precordiale si palpitatii
E. Edem pulmonar acut
(pag. 563, 564)
L1125007. Urmatoarele substante sunt antidoturi specifice reale pentru intoxicatiile mentionate, cu
EXCEPTIA:
A. Glucagon pentru betablocante (propranolol)
B. Atropina 1 i.v. pentru substante organo-fosforate
C. N-acetilcisteina pentru antiinflamatoare nesteroidiene
D. Albastru de metil 1% pentru metemoglobinizante
E. Fizostignina pentru intoxicatia cu atropina
(pag. 539)
L1125008. Contraindicatiile spalaturii gastrice sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. Ingestia de substante puternic caustice
B. Ingestia de stricnina
C. Ingestia de hidrocarburi volatile
D. Bolnav comatos
E. Ingestia de medicamente anticolinergice
(pag. 535)
L1125009. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia acuta cu derivati de petrol sunt adevarate, cu
exceptia:
A. Inhalarea masiva de benzina duce la pierderea brusca a starii de constienta
B. Ingestia de benzina este urmata de greturi si varsaturi
C. Examenul radiologic evidentiaza pneumonie cu focare confluente
D. Evoluia pneumoniei este de scurta durata, fara complicaii
E. in intoxicatia prin ingestie se administreaza de urgenta pe cale orala ulei de parafina 3 ml/kc
(pag. 552,553)
L1125010. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu barbiturice sunt adevarate, cu exceptia:

A. Doza letala de barbiturice este de 65-75 mg/kg pentru cele cu durata lunga de actiune si de 40-45 mg/kg
pentru cele cu durata scurta de actiune
B. Intoxicatia cu asociatii de barbiturice nu evolueaza sever
C. Tahicardia si hipotensiunea arteriala apar precoce
D. in intoxicaia grava apar leziuni cutanate (edem, flictene) dispuse pe trunchi si membre
E. Transaminazele serice si lacticdehidrogenaza au valori crescute in majoritatea cazurilor
(pag. 542)
L1125011. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu digitala si derivati sunt adevarate, cu

exceptia:
A. Depletia de potasiu este una din conditiile care predispun cel mai frecvent la aparitia fenomenelor de
supradozaj digitalic
B. Semnele precoce de supradozaj digitalic sunt greata, varsaturile si anorexia
C. Prematurii au risc crescut de intoxicatie digitalica din cauza clearance-ului renal scazut
D. in intoxicaiile cu digitalice administrate oral trebuie facuta de urgena spalatura gastrica
E. in intoxicatia digitalica nu exista antidot
(pag. 547, 548)
693
Rezidentiat 2004
694
L1125012. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu naftalina sunt adevarate, cu exceptia:

A. Exercita actiune toxica asupra hematiilor
B. Suscebilitatea indivizilor la actiunea hemolitica a naftalinei este determinata genetic
C. Intoxicatia grava evolueaza cu disurie, hematurie si coma
D. Spalatura gastrica este contraindicata
E. in anemia hemolitica se administreaza hidrocortizon hemisuccinat
(pag. 553)
L1125013. Identificati afirmatia inexacta din urmatoarea enumerare in legatura cu intoxicatia cu

digitalice:
A. Primele semne de intoxicatie apartin aparatului digestiv (greturi, varsaturi)
B. Semnele cardiovasculare de intoxicatie sunt reprezentate de bradicardie si tulburari de ritm si conducere
C. Intoxicatia este favorizata de depletia de potasiu
D. Antidotul specific este calciul
E. Bradicardia poate fi tratata cu atropina
(pag. 547, 548)
L1125014. Urmatoarele afirmatii in legatura cu ingestia de substante corozive sunt corecte, cu o

singura exceptie:
A. Leziunile ulceronecrotice orofaringiene se vindeca fara sechele
B. Leziunile esofagiene sunt urmate de stricturi esofagiene
C. Se contraindica spalatura gastrica ca prim gest terapeutic
D. Corticoterapia impiedica apariia stricturilor esofagiene, astfel ca esofagoscopia de control nu mai este
necesara dupa accident
E. Pot apare perforatii ale tubului digestiv
(pag. 554, 555)
L1125015. in functie de modul de actiune, substantele psihoactive se pot imparti in urmatoarele

subgrupe cu exceptia:
A. Stimulante ale sistemului nervos central
B. Inhibitori de colinesteraza
C. Opioide si opiacee
D. Halucinogene
E. Cannabis
(pag. 563)
L1125016. Intoxicatia acuta cu ciuperci necomestibile are prognostic rezervat daca sunt intrunite
urmatoarele date clinico-anamnestice, cu o singura exceptie:
A. Debutul simptomatologiei digestive se situeaza la 1-2 ore de la ingestie
B. Debutul simptomatologiei digestive se situeaza la 6-12 ore de la ingestie
C. Aparitia icterului
D. Sindrom hemoragic major
E. Insuficienta renala acuta
(pag. 561)
L1125017. Intoxicatia acuta cu cocaina are urmatoarele semne cardiovasculare, in afara de:
A. Dureri precordiale
B. Palpitatii
C. Hipertensiune arteriala
D. Extrasistole
E. Bradicardie
(pag. 564)
694
Rezidentiat 2004
695
L1125018. Intoxicatia acuta cu heroina (over dose) are urmatoarele semne clinice in afara de:
A. Euforie initiala
B. Mioza
C. Constipatie
D. Diaree
E. Coma
(pag. 566)
L1125019. Manifestarile clinice din intoxicatia cu antidepresoare triciclice sunt de tip anticolenergic si
includ urmatoarele, cu o singura exceptie:
A. Piele uscata, eritematoasa
B. Mioza
C. Hipertermie
D. Aritmii cardiace (tahicardie alternand cu bradicardie)
E. Coma, convulsii
(pag. 541)
L1125020. Manifestarile clinice din intoxicatia cu substante organofosforate includ in mod caracteristic
urmatoarele semne, cu o singura exceptie:
A. Midriaza
B. Sialoree
C. Bronhoree
D. Edem pulmonar acut (toxic)
E. Coma, convulsii
(pag. 555)
L1125021. Tratamentul de urgenta al intoxicatiei cu pesticide organofosforice presupune urmatoarele

gesturi terapeutice, cu o singura exceptie:
A. Decontaminarea digestiva a tegumentelor
B. Administrarea i.v. de Atropina
C. Administrarea i.v. de activatori ai colinesterazei (oxime)
D. Administrarea i.v. de preparate digitalice pentru tratamentul edemului pulmonar acut
E. Sedarea convulsiilor cu benzodiazepine
(pag. 556,557)
L1125022. Tratamentul intoxicatiei acute cu ciuperci (incubatie lunga) presupune urmatoarele gesturi
terapeutice, cu exceptia:
A. Administrarea de carbune activat
B. Inducerea unei diureze fortate
C. Perfuzie cu Penicilina G, 1.000.000 u/Kg/zi
D. Administrarea i.v. de activatoare de colinesteraza (oxime)
E. Hemodializa sau hemoperfuzie (cu carbune activat)
(pag. 561)
L1125023. Tratamentul intoxicatiilor acute reprezinta totdeauna o urgenta. Se au in vedere urmatoarele

masuri terapeutice, in afara de:
A. Prevenirea absorbtiei toxicului
B. Grabirea eliminarii toxicului
C. Spalatura gastrica (obligatorie in orice intoxicatie, indiferent de natura toxicului)
D. Neutralizarea toxicului prin antidotare specifice
E. Tratamentul nespecific de sustinere a functiilor vitale
(pag. 535)
695
Rezidentiat 2004
696
L1125024. Urmatoarele intoxicatii acute nu beneficiaza de spalatura gastrica, chiar daca pacientul a
ajuns la spital in primele 60 de minute de la ingestia toxicului.Notati eroarea:
A. Intoxicatia cu baze puternice
B. Intoxicatia cu acizi tari
C. Intoxicatia cu barbiturice
D. Intoxicaia cu hidrocarburi volatile
E. Intoxicatia cu cocaina
(pag. 535,536,543,564)
L1225025. Antidotul specific in intoxicatia cu paracetamol este:

A. Flumazenil
B. Difenhidramina
C. Vitamina C
D. Albastru de metilen 1%
E. N- acetil cisteina
(pag. 539)
L1225026. Caracteristica intoxicatiei cu cocaina este:

A. depresia respiratorie
B. mioza
C. midriaza fixa
D. hipotensiune arteriala
E. varsaturi, dureri abdominale
(pag. 563 - 564)
L1225027. Concentratia serica toxica al glicozizilor cardiaci la varsta de sugar este de peste:
A. 2ng/ml
B. 3ng/ml
C. 4 - 5ng/ml
D. 6 - 7ng/ml
E. peste 8ng/ml
(pag. 547)
L1225028. In intoxicatia cu ciuperci sindromul clinic cu cea mai lunga perioada de incubatie este:
A. phalloidian
B. gyromitrian
C. orellanian
D. atropinic
E. resinoidian
(pag. 561 562)
L1225029. In stadiul V (tardiv) al intoxicatiei acute cu fier medicamentos pot apare:

A. varsaturi sanguinolente
B. stenoza pilorica
C. stare de soc
D. coma
E. insuficienta hepatica acuta
(pag. 549)
L1225030. Intoxicatia cu acid acetilsalicilic apare dupa ingestia unei doze mai mari de:
A. 50mg/kg corp
B. 75mg/kg corp
696
Rezidentiat 2004
697
C. 100mg/kg corp
D. 150mg/kg corp
E. 200mg/kg corp
(pag. 545)
L1325031. Din subgrupa opioidelor fac parte, cu EXCEPTIA:

A. heroina
B. morfina
C. opiu
D. metadona
E. cocaina
(pag. 563)
L1325032. Faza hepatorenala din sindromul faloidian nu include:

A. hepatomegalie
B. oligoanurie
C. edem cerebral
D. sindrom hemoragic
E. sindrom de deshidratare acuta prin varsaturi si diaree
(pag. 561)
L1325033. Semnele digestive in intoxicatia acuta cu hasis constau in, cu EXCEPTIA:

A. dureri abdominale
B. pirozis
C. uscaciune bucala sau hipersalivatie
D. varsaturi
E. diaree
(pag. 568)
L1325034. Sindromul de abstinenta la cocaina nu include:

A. hipertensiune arteriala
B. hiperprolactinemie
C. pneumotorax spontan
D. dureri precordiale
E. convulsii
(pag. 564)
L1325035. Sindromul muscarinic nu include:

A. mioza
B. sialoree abundenta
C. bronhodilatatie
D. hipotensiune arteriala
E. bradicardie
(pag. 555)
L1325036. Stadiul I al intoxicatiei cu fier se manifesta prin:

A. acidoza metabolica
B. constipatie
C. hiperglicemie
D. dureri abdominale
E. febra
(pag. 549)
697
Rezidentiat 2004
698
L1425037. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice sunt eficiente in intoxicatia cu benzodiazepine:
A. Fortarea diurezei cu furosemid
B. Diureza osmotica alcalina
C. Hemodializa
D. Hemofiltrarea
E. Administrarea intravenoasa de Flumazenil (Anexate)
(pag. 544)
L1425038. in intoxicatia acuta cu etilenglicol insuficienta renala apare:

A. in primele 12 ore dupa ingestie
B. La 12-18 ore dupa ingestie
C. La 1-3 zile dupa ingestie
D. La 3-7 zile dupa ingestie
E. Nu apare insuficienta renala
(pag. 552)
L1425039. in intoxicatia cu acid acetilsalicilic (aspirina) se pot intalni urmatoarele modificari biologice,
CU EXCEPtIA:
A. Alcaloza respiratorie initiala
B. Acidoza mixta
C. Hiponatremie
D. Hipopotasemie
E. Hiperpotasemie
(pag. 545-546)
L1425040. in intoxicatia cu Amanita phalloides perioada de latenta (intre momentul ingestiei si aparitia
simptomatologiei) dureaza:
A. 1-2 ore
B. 3-6 ore
C. 6-12 ore
D. 12-24 ore
E. Peste 24 de ore
(pag. 561)
L1525041. Antidotul in intoxicatia acuta cu alcool metilic este:

A. carbunele activat
B. atropina
C. difenhidramina
D. alcoolul etilic
E. diazepamul
(pag. 551)
L1525042. Care din urmatoarele masuri terapeutice este contraindicata in intoxicatia cu atropina?
A. administrarea de scobutil
B. administrarea de miostin
C. dializa extrarenala
D. impachetari hipotermizante
E. administrarea de beta-blocante
(pag. 548, 549)
L1525043. Care din urmatoarele masuri terapeutice este permisa in intoxicatia acuta cu substante
corozive?
698
Rezidentiat 2004
699
A. folosirea apei sau altor substante pentru diluarea toxicului in prezenta perforatiilor digestive, socului si
leziunilor severe ale cailor respiratorii superioare
B. administrarea de oxigen
C. provocarea varsaturilor
D. spalatura gastrica
E. administrarea de purgative
(pag. 555)
L1525044. Prevenirea absorbtiei toxicelor injectate se poate face prin urmatoarele metode, cu exceptia:
A. aplicarea unui garou proximal de locul injectarii
B. excizie chirurgicala de tesut
C. suctiune
D. aplicarea unei pungi de gheata la locul injectarii
E. stimularea diurezei
(pag. 537)
L1525045. Primul gest terapeutic in intoxicatiile prin inhalare la copil consta in:
A. respiratie artificiala prin masaj toracic sau "gura la gura"
B. transport de urgenta la spital
C. spalare abundenta cu apa si sapun
D. indepartarea victimei din mediul toxic
E. prinderea unei linii venoase pentru administrarea medicatiei
(pag. 537)
L1525046. Urmatoarele sunt exemple de antidoturi care pot fi folosite in tratamentul intoxicatiilor, cu
exceptia:
B. otetul diluat, sucul de citrice
C. alcoolul metilic
D. laptele
E. albusul de ou crud
(pag. 536)
L1625047. Care din urmatoarele substante este antidotul specific in intoxicatia cu Acetaminofen
(Paracetamol)?
A. Albastrul de metilen
B. Atropina sulfat
C. Benadryl
D. N-acetil-cisteina
E. Penicilamina
(pag. 484)
L1625048. Contraindicatiile splaturii gastrice sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:

A. Ingestia de substante caustice
B. Ingestia de hidrocarburi volatile
C. in cazul prezentei greturilor si varsaturilor
D. in prezenta comei, spalatura se face dupa intubarea bolnavului.
E. Ingestia de stricnina.
(pag. 480)
L1625049. in intoxicatia cu ciuperci cu perioada scurta de incubatie sunt prezente urmatoarele

sindroame, cu EXCEPTIA:
A. Sindromul atropinic
699
Rezidentiat 2004
700
B.
C.
D.
E.
Sindromul halucinator
Sindromul giromitrian
Sindromul resinoidian
Sindromul colinergic
(pag. 501,502)
L1625050. Manifestarile clinice al intoxicatiei cu barbiturice sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:

A. Hipotonie generalizata
B. Abolirea reflexelor cutanate
C. Areflexie osteotendinoasa
D. Agitatie psihomotorie
E. Nistagmus
(pag. 489)
L1625051. Sindromul muscarinic cuprinde urmatoarele manifestari clinice, cu EXCEPTIA:

A. Midriaza
B. Mioza
C. Sialoree abundenta
D. Hipersecretie bronsica
E. Bradicardie
(pag. 499)
L1625052. Spalatura gastrica se indica in intervalul de peste 4 ore de la ingestia toxicului, in

urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA:
A. Ingestia de droguri ce pot fi reexcretate in stomac
B. in momentul ingestiei, stomacul era plin
C. Ingestia de fenotiazine
D. Ingestia de anticolinergice
E. Daca s-au administrat cantitati mari de lapte sau pansamente gastrice.
(pag. 479)
L2525053. Primul gest terapeutic in intoxicatiile prin inhalare la copil consta in:
A. transport de urgenta la spital
B. spalare abundenta cu apa si sapun
C. respiratie artificiala prin masaj toracic sau "gura la gura"
D. prinderea unei linii venoase pentru administrarea medicatiei
E. indepartarea victimei din mediul toxic
(pag. 537)
L2525054. In intoxicatiile la copil cea mai frecventa cale de patrundere a toxicului in organism este:
A. cutanata
B. respiratorie
C. ingestie
D. oftalmica
E. iradiere
(pag. 530)
L2525055. Prevenirea absorbtiei toxicelor injectate se poate face prin urmatoarele metode, cu exceptia:
A. excizie chirurgicala de tesut
B. aplicarea unui garou proximal de locul injectarii
C. stimularea diurezei
D. suctiune
700
Rezidentiat 2004
701
E. punga de gheata la locul injectarii

(pag. 537)
L2525056. Urmatoarele sunt exemple de antidoturi nespecifice in intoxicatii, cu exceptia:

A. albusul de ou crud
B. alcoolul etilic
C. laptele
D. otetul diluat
E. carbunele activat
(pag. 536)
L2525057. Care din urmatoarele manevre nu este indicata in provocarea varsaturii?

A. stimularea repetata a fundului gatului
B. administrarea unui pahar de lapte
C. administrarea unui pahar de apa calda
D. administrarea siropului de ipeca
E. administrarea carbunelui activat
(pag. 534)
L2525058. Spalatura gastrica este eficienta in special daca se practica la:

A. maxim douazeci de minute de la ingestia toxicului
B. maxim doua ore de la ingestia toxicului
C. maxim patru ore de la ingestia toxicului
D. maxim patru zile de la ingestia toxicului
E. maxim douazeci si patru de ore de la ingestia toxicului
(pag. 534)
L2525059. Care din urmatoarele masuri terapeutice este ineficienta in tratamentul intoxicatiei cu
atropina?
A. administrarea de miostin
B. administrarea de scobutil
C. administrarea de beta-blocante
D. administrarea de plegomazin
E. impachetari hipotermizante
(pag. 548,549)
L2525060. Care din urmatoarele intoxicatii are indicatie terapeutica de spalatura gastrica?
A. ingestia de substante caustice
B. ingestia de stricnina
C. ingestia de hidrocarburi volatile
D. intoxicatia cu paracetamol
E. intoxicatia la un pacient comatos neintubat
(pag. 535,536)
L2525061. Antidotul in intoxicatia acuta cu alcool metilic este:

B. alcoolul metilic
C. diazepamul
D. difenhidramina
E. bicarbonatul de sodiu
(pag. 551)
701
Rezidentiat 2004
702
L2525062. Care din urmatoarele masuri este intotdeauna permisa in intoxicatia acuta cu substante
corozive?
A. administrarea de oxigen
B. folosirea apei sau altor substante pentru diluarea toxicului
D. administrarea de purgative
E. spalatura gastrica
(pag. 555)
L2525063. Antidotul specific in intoxicatia cu substante colinergice este:

A. fizostigmina
B. vitamina C
C. atropina
D. adrenalina
E. dopamina
(pag. 539)
L2525064. Antidotul specific in intoxicatia cu paracetamol este:

A. albastru de metilen
B. D-penicilamina
C. N-acetilcisteina
D. atropina
E. vitamina C
(pag. 539)
L2525065. Antidotul specific in intoxicatia cu etilenglicol este:

A. alcoolul metilic
B. alcoolul etilic
C. difenhidramina
D. atropina
E. adrenalina
(pag. 539)
L2525066. Antidotul specific in intoxicatia cu anticolinergice este:

A. atropina
B. adrenalina
C. dopamina
D. paration
E. fizostigmina
(pag. 539)
L2625067. Primul gest in intoxicatiile prin inhalare consta in:

A. Indepartarea toxicelor care contamineaza tegumentele;
B. Respiratie artificiala;
C. Masaj cardiac extern;
D. Administrare de oxigen;
E. Indepartarea victimei din mediul toxic.
(pag. 537)
L2625068. Antidotul specific in intoxicatia cu alcool metilic este:

A. Acidul acetic 98%;
B. Glucagon;
702
Rezidentiat 2004
703
C. Alcoolul etilic 100%

D. Etilenglicol;
E. Vitamina K.
(pag. 539)
L2625069. In intoxicatia acuta cu barbiturice, apar urmatoarele manifestari clinice, in afara de una:
A. betie barbiturica mers ebrios, disartrie, vertij, cefalee;
B. Hipotonie generalizata;
C. Tulburari de ventilatie;
D. Agitatie extrema;
E. Tulburari circulatorii.
(pag. 542)
L2625070. Manifestarile clinice care domina tabloul clinic in intoxicatia cu fenitiazine sunt:
A. Manifestarile respiratorii, cu apnee;
B. Manifestarile cardiovasculare, cu stare de colaps si tulburari de ritm cardiac;
C. Manifestarile neurologice, cu distonie musculara extrapiramidala de tip parkinsonian si stare hiperkinetica;
D. Manifestari renale, cu oligurie si albuminurie;
E. Manifestari digestive, cu diaree si varsaturi.
(pag. 544)
L2625071. Pesticidele organofosforate actioneaza in principal, prin:

A. Inhibarea enzimei de conversie;
B. Activarea colinesterazei;
C. Inhibarea colinesterazei;
D. Inhibarea ampc;
E. Activarea anhidrazei carbonice.
(pag. 555)
L2625072. Tratamentul specific in intoxicatia cu ciuperci cu incubatia scurta (care produc sindrom
colinergic) este:
A. Adrenalina 1% sc;
B. Acetilcisteina po;
C. Fizostigmina iv;
D. Atropina iv;
E. Neomicina po.
(pag. 561)
L2625073. Cea mai frecventa cauza de patrundere a toxicului in organism este:

A. Calea cutanata ;
B. Ingestia ;
C. Calea inhahatorie,
D. Calea oftalmica ;
E. Calea injectabila.
(pag. 530)
L2625074. Coloratia cianotica intensa a tegumentelor si mucoaselor (care nu se amelioreaza prin

oxigeno-terapie), insotita de dispnee, apare in intoxicatia cu:
A. Substante caustice;
B. Substante organofosforate;
C. Opiacee;
D. Substante meemoglobinizante,
703
Rezidentiat 2004
704
E. Anestezice.
(pag. 532-533)
L2625075. Hipoglicemia la un copil intoxicat poate orienta catre intoxicatia cu:

A. Sulfamide hipoglicemiante, alcool etilic, alcool metilic ;
B. Substante meemoglobinizante;
C. Antidepresive triciclice,
D. Substante caustice.
E. Ciuperci cu timp de incubatie scurt;
(pag. :533)
L2625076. Antidotul specific in intoxicatia cu fier este:

A. Flumazenil (Anexate) 0,2 mg/doza, initial;
B. Atropina sulfat 1%0 0,05 mg/kg/doza;
C. Desferoxamina d(esferal) 15 mg/kg/doza iv la 4 ore, in soc, coma sau 90 mg/kg/doza im la 8 ore, in
afara socului sau comei;
D. N-acetilcisteina 140 mg/kg/doza, urmata de 70 mg/kg/doza, la 4 ore.
E. Vitamina C 1-2 mg/doza iv.
(pag. 566)
L2625077. Examenul clinic initial al bolnavului trebuie sa fie concentrat asupra starii functionale a:
A. Aparatelor cardio-vascular si respirator si a SNC ;
B. Tegumenetlor, mucoaselor si SNC;
C. Aparatului reno-urinar si SNC;
D. Aparatului digestiv si SNC;
E. Apratului respirator.
(pag. 540)
L2625078. Oxigenoterapia reprezinta un imperativ in intoxicatiile insotite de:

A. Cianoza (spre exemplu, in intoxicatia cu substante meemoglobinizante) ;
B. Depresie respiratorie ;
C. Colaps ;
D. Delir;
E. Constipatie.
(pag. 540)
L2625079. Toxicitatea monoxidului de carbon se datoreaza combinarii cu:

A. Oxihemoglobina ;
B. Hemoglobina, formand carboxihemoglobina ;
C. Hemoglobina redusa ;
D. Hemoglobinatul de potasiu;
E. Hemoglobinatul de sodiu.
(pag. 550)
L2825080. Antidotul specific in intoxicatia cu pesticide este:

A. Fiyostigmina
B. Atropina
C. N acetil cisteina
D. Adrenalina
E. Oxigenul
(pag. 539)
704
Rezidentiat 2004
705
L2825081. Efectul principal al supradozarii benzodiazepinelor este:

A. Distonie musculara extrapiramidala
B. Convulsii
C. Sedare central nervoasa
D. Aritmii cardiace
E. Varsaturi
(pag. 544)
L2825082. Doza toxica in intoxicatia acuta cu paracetamol la copii sub 12 ani este de:
A. 150 micrograme/kg
B. 150 mg/kg
C. doza unica de 150 mg
D. Paracetamolul nu este toxic in niciuna din dozele citate
E. 7,5 grame/kg
(pag. 546)
L2825083. Cea mai grava manifestare respiratorie a intoxicatiei cu monoxid de carbon este:
A. Insuficienta respiratorie
B. Bradipneea
C. Fibroza pulmonara
D. Edemul pulmonar acut
E. Hipertensiunea pulmonara
(pag. 550)
L2825084. Intoxicatia cu Atropina se regaseste in urmatoarele, cu exceptia:

A. Evolueaza cu tahicardie, agitatie
B. Antidotul atropinei este Flumazenilul
C. Posologia initiala a antidotului este de 0,5 mg i.v. Lent
D. Evolueaza cu delir si agitatie, midriaza
E. Evolueaza cu manifestari de tip anticolinergic
(pag. 539)
L2825085. Pentru intoxicatia cu betablocante sunt caracteristice urmatoarele, cu exceptia:

A. Evolutie cu bradicardie, hipotensiune
B. Evolutie cu bronhospasm
C. Antidotul specific este Glicogenul
D. Antidotul se prezinta ca pulbere, 1 mg, in fiole de 2 ml
E. Doza initiala de antidot este de 5 10 mg i.v.
(pag. 539)
L2825086. Pentru Intoxicatia cu Colinergice si pesticide pledeaza urmatoarele date, cu exceptia:

A. Evolutie cu hipersalivatie, hipersecretie bronsica
B. Evolutie cu convulsii, coma, colaps
C. Antidotul este fizostigmina
D. Forma de prezentare a antidotului este de sol.1%0, fiole de 1 ml
E. Doza uzuala initiala a antidotului este de 0,05 mg / kgc
(pag. 539,555)
L2825087. Referitor la intoxicatia cu fier sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:

A. Evolueaza cu HiperTA
B. Sideremia > 350 g / dl
C. Evolueaza cu soc, coma
705
Rezidentiat 2004
706
D. Antidotul este desferioxamina

E. Posologia din coma este de 15 mg / kgc / ora, i.v.
(pag. 539)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

L1125088. Intoxicatia copilului difera de cea a adultului prin urmatoarele caracteristici:
A. Caracter predominant accidental la copil
B. Raspuns favorabil la tratament in proportie mai mare decat adultul
C. Toxicitatea aceleiasi substante este mai mare la copil fata de adult
D. Orice suspiciune de intoxicatie va fi considerata ca intoxicatie adevarata
E. Necesita interventia terapeutica foarte precoce, pentru a castiga timp
(pag. 531)
L1125089. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatiile acute ale copilului sunt reale, cu EXCEPTIA:
A. Copilul cu intoxicatie acuta se incadreaza in sindromul de copil neglijat (abuzat)
B. Etiologia si numarul intoxicatiilor difera semnificativ de la un an la altul
C. Intoxicatiile cu pesticide prezinta variatii sezoniere
D. Sub varsta de 5 ani, sunt rezultatul ingestiei accidentale
E. La adolescenti, pe primul plan ca frecventa, sunt tentativele de suicid
(pag. 530)
L1125090. Urmatoarele date clinice obtinute dupa examinarea la camera de garda a bolnavului sunt
corect interpretate pentru identificarea toxicului, cu EXCEPTIA:
A. Cianoza intensa si dispneea: substante metemoglobinizante
B. Convulsiile: intoxicatii cu excitante ale SNC (antidepresoare triciclice) si substante organofosforate
C. Dilatatia pupilara: opiacee, organofosforate
D. Pupilele punctiforme: efedrina, beladona
E. Hipersalivatia si hipersecretia bronsica; substante organofosforate
(pag. 532, 533)
L1125091. Urmatoarele informatii anamnestice despre o ipotetica intoxicatie acuta sunt corecte si utile
pentru diagnostic, cu EXCEPTIA:
A. Raspunsul corect la intrebarile medicului se obtine chiar de la primul interogatoriu
B. Un copil de 3 ani ingera aproximativ 5 ml la o inghititura
C. Dupa varsta de 10 ani ingera 15 ml/inghititura
D. Odata identificat toxicul, cantitatea ingerata si timpul scurs de la ingestie nu mai conteaza
E. In momentul initierii tratamentului, cantitatea ingerata se va raporta la greutatea bolnavului
(pag. 532)
L1125092. Urmatoarele informatii despre provocarea varsaturii pentru evacuarea continutului gastric
sunt corecte, cu EXCEPTIA:
A. Stimularea repetata a faringelui cu spatula
B. Ingestia de apa calda
C. Administrarea siropului de ipeca precedata de carbune activat
D. Administrarea de apomorfina s.c.
E. Provocarea varsaturii este benefica chiar si la bolnavii cu ingestie de substante caustice sau antiemetizante
(pag. 534)
L1125093. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la diagnosticul intoxicatiilor acute sunt false:
A. in momentul prezentarii bolnavului intoxicat la camera de garda, examenul clinic trebuie concentrat asupra
functiilor vitale
706
Rezidentiat 2004
707
B. Convulsiile sunt determinate de intoxicatii cu stimulente ale SNC

C. Dilatatia pupilara sugereaza intoxicatia cu substante metemoglobinizante
D. Coloraia cianotica intensa a tegumentelor insoita de dispnee apare in intoxicaia cu substane
organofosforate
E. Hiperventilatia este produsa de intoxicatia cu salicilati, nicotina sau oxid de carbon
(pag. 532, 533)
L1125094. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia acuta cu pesticide sunt adevarate:
A. Inhiba ireversibil colinesteraza
B. Sindromul muscarinic se caracterizeaza prin mioza, lacrimare, sialoree abundenta, rinoree, hipersecretie
bronsica
C. Pacientii exhala un miros asemanator usturoiului
D. Encefalopatia toxica reziduala este cea mai severa complicaie
E. Nu exista antidot
(pag. 555)
L1125095. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu anilina sunt adevarate:
A. Anilina se absoarbe prin piele, pe cale respiratorie si digestiva
B. Cianoza devine evidenta la o metemoglobinemie de peste 55 din cantitatea totala de hemoglobina
C. Cianoza este insotita de manifestari legate de hipoxie care nu se corecteaza prin administrarea de oxigen
D. Apare amenie hemolitica
E. in tratamentul intoxicatiei se recomanda administrarea intravenos de substante oxidoreducatoare (albastru
de metil 1%0)
(pag. 553)
L1125096. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu depresive triciclice sunt adevarate:
A. Intoxicatia este letala daca doza ingerata depaseste 30-35 mg/kg
B. Tabloul clinic este dominat de efectele colinergice
C. Manifestarile cardiace sunt comune, severe si semneaza prognosticul prognosticul bolnavului
D. Efectele asupra SNC sunt reprezentate de dezorientare, agitaie, halucinaii, miscari dezordonate
E. Spalatura gastrica aplicata precoce, urmata de administrarea de carbune activat, reprezinta masuri
terapeutice esentiale
(pag. 541)
L1125097. Care din urmatoarele toxice pot fi absorbite de carbunele activ:

A. Analgezicele
B. Anticonvulsivantele
C. Sedativele
D. Organofosforatele
E. Hidrocarburile volatile
(pag. 536)
L1125098. Subliniati care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu acid acetilsalicilic sunt
adevarate:
A. Ingestia dozei de 150 mg/kg de aspirina este urmata la copil de aparitia manifestarilor de intoxicatie acuta
salicilica
B. Tulburarile respiratorii (polipnee, hiperventilatie) realizeaza alcaloza respiratorie
C. Semnele neurologice lipsesc
D. Cele mai frecvente tulburari vegetative sunt hipertermia si transpiraiile profuze
E. La bolnavii cu stare de constienta pastrata se recomanda provocarea varsaturii imediat dupa ingestie si
spalatura gastrica cu carbune activat
(pag. 545, 546)
707
Rezidentiat 2004
708
L1125099. Carbamatii (Baygon) sunt insecticide larg folosite in agricultura care, ca si substantele
organofosforate inhiba activitatea acetilcolinesterazei serice.Identificati afirmatiile inexacte:
A. Inhibarea activitatii serice a acetilcolinesterazei de catre carbamati este reversibila (cateva ore)
B. Efectele clinice ale intoxicatiei cu carbamati sunt asemanatoare cu ale substantelor organosfosforate, dar
lipsesc convulsiile
C. Tratamentul specific este reprezentat de administrarea i..v. de atropina.
D. Dozele necesare de atropina pentru controlul simptomatologiei sunt mult mai mari decat in intoxicaia cu
substane organofosforate
E. Asocierea in tratament a unui activator al acetilcolinesterazei serice (oxime) este obligatorie
(pag. 557,558)
L1125100. Identificati afirmatiile incorecte referitoare la diverse toxice si antidoturile specifice:

A. Antidotul specific in intoxicatia cu Paracetamol este N-acetilcisteina
B. Antidotul specific in intoxicatia cu pesticide organofosforate este atropina
C. Antidotul specific in intoxicatia cu alcool metilic este acoolul etilic
D. Antidotul specific in intoxicaia cu benzodiazepine este fenobarbitalul
E. Antidotul specific in intoxicatia cu nitrati este vitamina B6
(pag. 539)
L1125101. Intoxicatia acuta cu cocaina poate fi recunoscuta dupa urmatoarele semne clinice, in afara
de:
A. Hiperexcitabilitate
B. Midriaza
D. Bradicardie
E. Hipotermie
(pag. 563)
L1125102. Masurile terapeutice in intoxicatia acuta cu cocaina includ urmatoarele, in afara de:
A. Utilizarea metodelor de crestere a eliminarii drogurilor (cresterea diurezei)
B. Benzodiazepine
C. Alcalinizare
D. Labetalol
E. Catecolamine
(pag. 564)
L1125103. Persoana care a primit o supradoza de cocaina are urmatoarea simptomatologie:

A. Delir
B. Bradicardie
D. Midriaza fixa
E. Hipertermie maligna
(pag. 563)
L1125104. Spalatura gastrica poate fi utilizata si dupa cateva ore de la ingestia unor droguri care sunt
reexcretate in stomac sau sunt lent absorbite.Indicati care din cele enumerate in continuare sunt
corecte:
A. Antidepresoare triciclice
B. Anticholinergice
C. Barbiturice
D. Benzodiazepine
E. Digitalice
(pag. 535)
708
Rezidentiat 2004
709
L1125105. Tratamentul intoxicatiei acute cu opioide (heroina), include urmatoarele masuri terapeutice:
A. Ventilatie asistata
B. Naloxon
C. Diuretice
D. Tonicardiac
E. Cateholamine
(pag. 566)
L1125106. Urmatoarele afirmatii in legatura cu valoarea spalaturii gastrice in intoxicatiile acute sunt
corecte, cu exceptia:
A. Nu trebuie folosita de rutina in orice intoxicatie
B. Nu mai este benefica dupa 60 de minute de la ingestia toxicului
C. Lichidul utilizat pentru spalatura gastrica este apa
D. Este recomandata dupa ingestia de substane puternic alcaline (caustice)
E. Este eficienta si dupa cateva ore de la ingestia substantelor antidepresoare triciclice
(pag. 535)
L1225107. Faza a 3-a (72 96 ore de la ingestie) din intoxicatia cu paracetamol se caracterizeaza prin:
A. semne de depresie respiratorie
B. greturi, varsaturi, paloare
C. hepatita toxica
D. insuficienta renala
E. insuficienta miocardica
(pag. 546)
L1225108. In intoxicatia cu pesticide organofosforate manifestarile clinice constau din:

A. mioza
B. uscaciunea mucoaselor si sete
C. bronhospasm
D. edem pulmonar acut toxic
E. tahicardie
(pag. 555)
L1225109. In intoxicatia grava cu barbiturice manifestarile clinice constau din:

A. tulburari respiratorii
B. semne de localizare
C. hipotermie
D. leziuni cutanate flictenulare pe trunchi si membre
E. hipertensiune arteriala
(pag. 542)
L1225110. In tratamentul intoxicatiei acute recente cu substante corozive sunt necesare:

A. spalatura gastrica
B. administrarea pe cale orala de acizi slabi sau baze slabe
C. permeabilizarea cailor respiratorii superioare
D. tratamentul socului
E. administrarea de purgative
(pag. 554 555)
L1225111. Intoxicatia cu Clorpromazina determina urmatoarele manifestari:

A. hipotensiune arteriala
B. hiperreflectivitate osteo tendinoasa
709
Rezidentiat 2004
710
C. hipertonie musculara
D. febra
E. dificultati la deglutitie
(pag. 544)
L1225112. Manifestarile clinice in intoxicatia cu teofilina constau din:

A. agitatie
B. diminuarea reflexelor osteo tendinoase
C. aritmie extrasistolica
D. bradicardie
E. convulsii tonico clonice generalizate
(pag. 547)
L1225113. Pupilele punctiforme apar in urmatoarele intoxicatii:

A. atropina
B. opiacee
C. efedrina
D. substante cu efecte muscarinice
E. beladona
(pag. 532)
L1225114. Sindromul de sevraj la opiacee se caracterizeaza in principal prin:

A. mialgii
B. dispozitie disforica
C. lacrimare excesiva sau rinoree
D. constipatie
E. mioza
(pag. 567)
L1225115. Tratamentul intoxicatiei salicilice consta in:

A. administrarea de purgative
B. diureza osmotica alcalina
C. administrarea de insulina
D. hemodializa
E. administrarea de carbune activat
(pag. 546)
L1325116. Indicatiile spalaturii gastrice sunt:

A. intoxicatia cu fenotiazine
B. ingestia de substante puternic caustice
C. in prezenta comei dupa intubarea bolnavului
D. ingestia de hidrocarburi volatile daca nu vehiculeaza insecticide organofosforate
E. intoxicatia cu paracetamol
(pag. 535-536)
L1325117. Intoxicatia copilului difera de cea a adultului prin:

A. caracterul accidental
B. depistare precoce
C. depistare tardiva
D. toxicitatea substanei este mai mare la copil
E. toxicitatea substantei este mai mica la copil
(pag. 531)
710
Rezidentiat 2004
711
L1325118. Intoxicatia cu barbiturice are urmatoarele efecte:

A. creste tonusul si peristaltismul mucoasei intestinale
B. aboleste timpul bucal si faringian al deglutitiei
C. hipotonie musculara generalizata
D. vasoconstrictie periferica
E. hipotensiune arteriala
(pag. 542)
L1325119. Manifestarile clinice in intoxicatia acuta cu atropina constau in:

A. mioza
B. sialoree abundenta
C. tahicardie
D. vasodilatatie cu roseaa tegumentelor
E. cresterea presiunii arteriale
(pag. 548)
L1325120. Midriaza sugereaza intoxicatia cu:

A. barbiturice
B. atropina
C. efedrina
D. belladona
E. opiacee
(pag. 532)
L1325121. Se recomanda provocarea varsaturii in:

A. ingestia de substante caustice si hidrocarburi volatile
B. intoxicatia cu aspirina
C. bolnavi obnubilati, in coma convulsii
D. intoxicatia cu paracetamol
E. intoxicatia cu substante antiemetizante
(pag. 534)
L1325122. Tulburarile cardio-vasculare in intoxicatia cu monoxid de carbon (CO) sunt:

A. tahicardie sinusala
B. bradicardie sinusala
C. hipotensiune arteriala
D. hipertensiune arteriala
E. colaps
(pag. 550)
L1325123. Tulburarile neuropsihice in intoxicatia acuta cu monoxid de carbon (CO) sunt:

A. delir
B. stare ebrioasa
C. agitatie maniacala
D. hipotonie generalizata
E. hipertonie generalizata
(pag. 550)
L1325124. Urmatoarele droguri fac parte din grupa fenotiazinelor:

A. Haloperidol
B. Emetiral
711
Rezidentiat 2004
712
C. Reserpil
D. Romergan
E. Carbamazepina
(pag. 544)
L1425125. Administrarea de carbune activat este indicata in urmatoarele intoxicatii:

A. Alcool metilic
B. Aspirina
C. Acizi caustici
D. Antidepresive triciclice
E. Amfetamine
(pag. 536)
L1425126. Atropina este administrata ca antidot in intoxicatiile cu:

A. Anilina
B. Anticolinergice
C. Carbamati
D. Fizostigmina
E. Organofosforate
(pag. 539)
L1425127. Care dintre urmatoarele manifestari cardiovasculare sunt intalnite in intoxicatia cu

antidepresive triciclice:
A. Prelungirea intervalului QRS
B. Bradicardie severa
C. Bloc atrio-ventricular de gradul II
D. Aritmie ventriculara
E. Hipertensiune arteriala
(pag. 541)
L1425128. Spalatura gastrica este o metoda eficienta de prevenire a absorbtiei substantei toxice, in
special daca se practica in intervalul primelor patru ore de la ingestia acesteia. in care dintre
urmatoarele situatii ea poate fi eficienta si mai tarziu:
A. in intoxicatia cu barbiturice
B. in intoxicatia cu paracetamol
C. in intoxicatia cu anticolinergice
D. in intoxicaia cu cocaina
E. in intoxicatia cu antidepresive triciclice
(pag. 534-535-564)
L1425129. Un copil in varsta de 2 ani cu greutatea de 12 kg a ingerat in urma cu o aproximativ o ora 6-8
tablete de paracetamol de 500 mg. Care dintre urmatoarele masuri sunt indicate in aceasta situatie:
A. Recoltarea de urgenta de sange pentru a determina nivelul seric de paracetamol
B. Provocarea varsaturii, spalatura gastrica
C. Se administreaza oral o doza de incarcare de N-acetilcisteina de 140 mg/kg
D. Se monitorizeaza clinic pacientul, deoarece doza ingerata nu este toxica
E. Hemofiltrare deoarece doza ingerata este toxica
(pag. 547)
L1425130. Utilizarea anticorpilor antidigoxina in intoxicatia digitalica se indica in urmatoarele situatii:

A. Doza de digoxina ingerata sa fie sub 0,3 mg/kg
B. Hipopotasemie severa
C. Instabilitate hemodinamica
712
Rezidentiat 2004
713
D. Prezena unei tulburari de ritm ameninatoare de viaa

E. Prezenta unei afectiuni cardiace subiacente
(pag. 548)
L1525131. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu aspirina la copil sunt adevarate?
A. pot apare greturi, varsaturi,uneori cu striuri sangvinolente
B. lipsesc tulburarile respiratorii
C. se insoteste de: vasodilatatie cutanata, transpiratii profuze
D. semnele neurologice apar in mod exceptional
E. se poate insoti de hipertermie
(pag. 545)
L1525132. Care din urmatoarele interventii terapeutice sunt valabile in cazul intoxicatiei pediatrice ce
pesticide organo-fosforate?
A. prima masura terapeutica este administrarea de atropina
B. prima masura terapeutica este spalatura gastrica
C. administrarea de substante activatoare ale colinesterazei
D. decontaminarea tegumentelor prin spalare cu apa si sapun
E. administrarea de fizostigmina sau prostigmina
(pag. 557)
L1525133. Care din urmatoarele sunt adevarate in legatura cu intoxicatia cu paracetamol la copil?
A. evolueaza in trei stadii
B. apar greturi, varsaturi
C. frecvent se insoteste de depresie respiratorie
D. tardiv apar dureri epigastrice, hepatomegalie
E. dupa 3-7 zile se poate instala coma hepatica cu evolutie letala
(pag. 546)
L1525134. Intoxicatia acuta cu opiacee se manifesta prin:

A. mioza
B. stop respirator
C. diaree
D. retentie acuta de urina
E. hipotensiune ortostatica
(pag. 566)
L1525135. Intoxicatia acuta cu opiacee se trateaza prin:

A. asigurarea ventilatiei (inclusiv intubatie, ventilatie asistata)
B. asigurarea unei cai venoase continue
C. antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee este naloxona
D. antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee este fortralul
E. simptomatologia pulmonara se trateaza cu diuretice si tonicardiace
(pag. 566)
L1525136. Manifestarile clinice ale intoxicatiei cu substante organo-fosforate sunt grupate in

urmatoarele sindroame principale:
A. sindromul muscarinic
B. sindromul atropinic
C. sindromul nicotinic
D. sindromul nervos central
E. sindromul de retentie azotata
713
Rezidentiat 2004
714
(pag. 555)
L1525137. Prevenirea absorbtiei toxicului in intoxicatiile prin ingestie la copil se face prin:
A. oxigenoterapie hiperbara
B. evacuarea continutului gastric
C. aplicarea unei pungi de gheata pe abdomen
D. administrare de antidoturi locale nespecifice
E. evacuarea continutului intestinal
(pag. 533-537)
L1525138. Tratamentul intoxicatiei cu paracetamol la copil include:

A. provocarea varsaturii
B. administrarea de diuretice
C. spalatura gastrica precoce dupa ingestie
D. antidotul este N-acetilcisteina (Mucomyst)
E. oxigenoterapie pentru tratamentul depresiei respiratorii
(pag. 547)
L1525139. Tratamentul intoxicatiei salicilice la copil consta in:

A. la bolnavii comatosi - provocarea varsaturii si spalatura gastrica cu carbune activat
B. provocarea diareei osmotice
C. diureza osmotica alcalinizanta
D. in formele foarte grave cea mai eficace metoda de epurare extrarenala este dializa
E. administrarea de glucoza in solutiile perfuzate
(pag. 546)
L1625140. Care din urmatoarele substante NU sunt antidoturi in intoxicatia cu substante

organofosforice?
A. Defenoxamin
B. Pralidoxine (Toxogonin)
C. Oxigen
D. Benadryl
E. Atropina sulfat
(pag. 484)
L1625141. Care din urmatoarele sunt antidoturi ale intoxicatiei cu organofosforate?

A. Adrenalina
B. Atropina
C. Fizostigmina
D. Difenilhidantoina
E. Toxogoninul
(pag. 500)
L1625142. Care din urmatoarele sunt manifestari ale sindromului colinergic din intoxicatia cu ciuperci
cu perioada scurta de incubatie?
A. Hipersudoratie
B. Halucinatii
C. Hipersecretie bronsica
D. Mioza
E. Diaree
(pag. 501)
L1625143. Contraindicatiile provocarii varsaturilor in intoxicatiile acute la copil sunt:
714
Rezidentiat 2004
715
A.
B.
C.
D.
E.
Bolnav vigil
Bolnav comatos
Intoxicatie prin ingestie de substante antiemetizante
Ingestie de substante caustice si hidrocarburi volatile
Ingestie de ciuperci
(pag. 478,479)
L1625144. Intoxicatia cu ciuperci cu perioada lunga de incubatie cuprinde:

A. Sindromul giromitrian
B. Sindromul muscarinic
C. Sindromul orelanian
D. Sindromul atropinic
E. Sindromul faloidian
(pag. 492)
L1625145. Simptomatologia in intoxicatia cu substante organofosforice cuprinde:

A. Sindromul resinoidian
B. Sindromul muscarinic
C. Sindromul nicotinic
E. Sindromul neurologic.
(pag. 499)
L1625146. Urmatoarele reprezinta masuri terapeu-tice ale intoxicatiei cu fenotiazine, cu EXCEPTIA:

A. Spalatura gastrica
B. Benadryl
C. Diureza fortata
D. Hemodializa
E. Albastru de metilen.
(pag. 487)
L1625147. Urmatoarele substante NU sunt antidoturi specifice:

A. Dimercaptol (BAL)
B. Laptele
C. Vitamina K
D. Penicilamina
E. Carbunele activat
(pag. 480,485)
L1625148. Urmatoarele sunt manifestari clinice ale intoxicatiei cu organofosforate, cu EXCEPTIA:

A. Mioza
B. Midriaza
C. Hipersecretie bronsica
D. Fasciculatii si crampe musculare
E. Tahicardie
(pag. 499)
L2525149. Prevenirea absorbtiei toxicului in intoxicatiile prin ingestie la copil se face prin:
A. evacuarea continutului intestinal
B. administrare de antidoturi locale nespecifice
C. administrarea de oxigen pe masca
D. indepartarea copilului din mediul unde a avut loc intoxicatia
715
Rezidentiat 2004
716
E. evacuarea continutului gastric

(pag. 533-537)
L2525150. Intoxicatiile cu antidepresive triciclice se manifesta clinic prin:

A. ileus
B. retentie acuta de urina
C. transpiratii profuze
D. mioza fixa
E. hipotensiune arteriala
(pag. 541)
L2525151. Care din urmatoarele metode sunt ineficiente in intoxicatia cu antidepresive triciclice?
B. diureza fortata
C. administrarea de carbune activat
D. hemodializa
E. administrarea de fizostigmina
(pag. 541)
L2525152. Care din urmatoarele sunt adevarate in legatura cu intoxicatia cu paracetamol la copil?
A. dupa 3-7 zile se poate instala coma hepatica cu evolutie letala
B. evolueaza in trei stadii
C. tardiv apar dureri epigastrice, hepatomegalie
D. apar greturi, varsaturi
E. constant se insoteste de depresie respiratorie
(pag. 546)
L2525153. Masurile utile in terapia intoxicatiilor cu barbiturice sunt:

A. administrarea de stricnina
B. administrarea de cafeina
D. ventilatie asistata si administrarea de oxigen
E. administrare de solutie salina izotona
(pag. 543)
L2525154. Tratamentul intoxicatiei cu paracetamol la copil include:

A. oxigenoterapie ca prim gest, pentru tratamentul depresiei respiratorii
B. spalatura gastrica la cel putin 24 de ore dupa ingestie
C. provocarea varsaturii
D. administrarea de diuretice
E. antidotul este N-acetilcisteina (Mucomyst)
(pag. 547)
L2525155. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu aspirina la copil sunt adevarate?
A. se poate insoti de hipertermie
B. semnele neurologice apar in mod exceptional
C. se insoteste de: vasodilatatie cutanata, transpiratii profuze
D. lipsesc tulburarile respiratorii
E. pot apare greturi, varsaturi, uneori cu striuri sangvinolente
(pag. 545)
L2525156. Examenele paraclinice in intoxicatia salicilica pot evidentia:
716
Rezidentiat 2004
717
A.
B.
C.
D.
E.
deshidratare hipertona
acidoza respiratorie in faza initiala
de obicei se asociaza hiperglicemie moderata
in intoxicatiile grave se poate instala rapid acidoza mixta
hipopotasiemie - care apare prin cresterea eliminarii renale de potasiu
(pag. 545,546)
L2525157. Care din urmatoarele interventii fac parte din tratamentul intoxicatiei salicilice?
A. provocarea varsaturii imediat dupa ingestie
B. administrarea de heparina in bolus in primele ore de la ingestie
C. diureza osmotica alcalinizanta
D. administrare intravenoasa de bicarbonat de sodiu
E. hemodializa in formele grave
(pag. 546)
L2525158. Masurile terapeutice in intoxicatia cu cafeina constau in:

A. administrarea de antidot specific
B. spalatura gastrica
C. diureza fortata
D. administrare de diazepam
E. administrare de miofilin
(pag. 547)
L2525159. Intoxicatia cu atropina si derivati se manifesta clinic prin:

A. transpiratii profuze precoce
B. mioza fixa
C. bradicardie cu hipotensiune
D. retentie de urina
E. incetinirea tranzitului intestinal
(pag. 548)
L2525160. Intoxicatia cu atropina se poate trata prin:

B. diureza osmotica neutra
C. administrarea de scobutil
D. administrarea de fizostigmina
E. administrarea de beta-adrenomimetice
(pag. 549)
L2525161. Care sunt fazele clinice de evolutie in intoxicatia acuta cu alcool etilic?
A. faza de excitatie
B. faza de vasodilatatie
C. faza medico-legala
D. coma alcoolica
E. faza de latenta
(pag. 551)
L2525162. Terapia in intoxicatia acuta cu alcool etilic implica urmatoarele masuri:

A. spalatura gastrica de urgenta la bolnavii comatosi
B. perfuzii de glucoza
C. perfuzii de fructoza
D. administrarea de tiamina
717
Rezidentiat 2004
718
E. administrarea de insulina in bolus

(pag. 551)
L2525163. Manifestarile clinice ale intoxicatiei cu substante organo-fosforate sunt grupate in

urmatoarele sindroame principale:
A. sindromul atropinic
B. sindromul muscarinic
C. sindromul nicotinic
D. sindromul adrenergic
E. sindromul nervos central
(pag. 555)
L2525164. Care din urmatoarele masuri sunt contraindicate in intoxicatia cu substante corozive?
A. provocarea varsaturilor
B. asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii
C. administrarea de oxigen
D. spalatura gastrica
E. administrarea de apa sau lapte
(pag. 554,555)
L2525165. Care din urmatoarele interventii terapeutice sunt valabile in cazul intoxicatiei pediatrice ce
pesticide organo-fosforate?
A. prima masura terapeutica este spalatura gastrica
B. prima masura terapeutica este administrarea de atropina
C. prima masura terapeutica este administrarea de activatori ai colinesterazei
D. a doua masura terapeutica este administrarea de activatori ai colinesterazei
E. decontaminarea tegumentelor prin spalare cu apa si sapun
(pag. 556)
L2525166. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta elemente de diagnostic diferential intre intoxicatia
cu insecticide carbamate si cea cu insecticide organofosforate?
A. carbamatii inhiba ireversibil colinesterazele
B. carbamatii inhiba reversibil colinesterazele
C. efectele SNC ale intoxicatiei cu carbamati sunt mult mai intense decat in cazul organo-fosforatelor
D. valorile colinesterazei serice
E. sindroamele clinice in intoxicatia cu carbamati sunt mai benigne si au o durata mai scurta
(pag. 557)
L2525167. Semnele clinice in intoxicatia acuta cu opiacee pot fi:

A. torpoare mergand pana la coma
B. diaree
C. retentie acuta de urina
D. vasoconstrictie periferica severa
E. dizartrie, deteriorarea atentiei
(pag. 566)
L2525168. Intoxicatia acuta cu opiacee se trateaza cu:

A. asigurarea unei cai venoase continui
B. asigurarea ventilatiei (inclusiv intubatie, ventilatie asistata)
C. antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee este fortralul
D. antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee este naloxona
E. tratamentul de detoxifiere se face cu metadona
718
Rezidentiat 2004
719
(pag. 566,567)
L2525169. Abuzul de amfetamine se manifesta caracteristic prin:

A. senzatie de omnipotenta
B. hiperexcitabilitate
C. bradicardie persistenta
D. relaxarea musculaturii netede viscerale
E. comportament paranoid, hiperinsolent
(pag. 565)
L2525170. Care din urmatoarele sindroame caracteristice intoxicatiilor cu ciuperci necomestibile sunt
considerate a avea incubatie lunga?
A. sindromul phalloidian
B. sindromul gyromitrian
C. sindromul colinergic
D. sindromul orellanian
E. sindromul resinoidian
(pag. 561)
L2525171. Care din urmatoarele sindroame caracteristice intoxicatiilor cu ciuperci necomestibile sunt
considerate a avea incubatie scurta?
A. sindromul colinergic
B. sindromul adrenergic
C. sindromul phalloidian
D. sindromul orellanian
E. sindromul atropinic
(pag. 561,562)
L2525172. Sindromul de abstinenta la cocaina consta in:

A. hiperprolactimemie
B. retentie acuta de urina
C. dureri precordiale
D. pneumomediastin sau pneumotorax spontan
E. convulsii
(pag. 564)
L2525173. Terapia in intoxicatia acuta cu substante corozive include:

A. administrarea de purgative
B. administrarea de urgenta de apa sau lapte
C. administrarea pentru tamponare a acizilor sau bazelor slabe
D. bujiraje
E. provocarea varsaturilor
(pag. 555)
L2525174. In tratamentul intoxicatiei cu derivati de petrol se vor evita:

A. oxigenoterapia
B. epinefrina
C. administrarea de solutie de glucoza
D. spalatura gastrica dupa intubatie traheala
E. analepticele nervoase centrale
(pag. 553)
L2625175. Alegeti afirmatiile adevarate:
719
Rezidentiat 2004
720
A.
B.
C.
D.
E.
Intoxicatiile neletale sunt de 100-150 de ori mai frecvente decat cele letale;
Mai mult de 90% din intoxicatiile copilului apar la domiciliu;
Ingestia este cea mai frecventa cale de patrundere a toxicului;
80-85% din intoxicatiile copilului apar sub varsta de 5 ani;
Sub varsta de 5 ani, intoxicatiile apar mai frecvent la fete.
(pag. 530)
L2625176. Provocarea varsaturii pentru evacuarea continutului gastric poate fi facuta prin urmatoarele
metode:
A. Stimularea repatata a fundului gatului;
B. Administrarea siropului de ipeca;
C. Administrarea de emetiral, po;
D. Administrarea subcutanata de apomorfina;
E. Administrarea de carbune activat.
(pag. 534)
L2625177. Spalatura gastrica are urmatoarele indicatii:

A. In primele 4 ore de la ingestia substantei toxice;
B. De rutina, in orice intoxicatie;
C. Daca stomacul a fost gol, inainte de ingestia toxicului;
D. Daca au fost ingerate droguri care sunt reexcretate in stomac sau lent absorbite;
E. Daca au fost ingerate medicamente anticolinergice, care inhiba motilitatea si intarzie golirea stomacului.
(pag. 534-535)
L2625178. Contraindicatiile spalaturii gastrice sunt:

A. Ingestia de substante caustice;
B. Ingestia de stricnina;
C. Ingestia de hidrocarburi volatile;
D. La copilul comatos, daca nu este intubat;
E. Intoxicatia cu paracetamol.
(pag. 353-354)
L2625179. Carbunele activat:

A. Actioneaza prin aborbtia toxicului pe suprafata sa,
B. Cantitatea de carbune activat trebuie sa fie de cel mult 2 ori mai mare decat cantitatea de substanta toxica
ingerata;
C. Cantitatea de carbune activat trebuie sa fie de 10 ori mai mare decat cantitatea de substanta toxica
ingerata;
D. Administrarea lui in interval de 1 ora de la ingestia toxicului reduce absorbtia acestuia cu peste 95%;
E. Este foarte eficient impotriva metalelor, alcoolului etilic, izopropilic si metilic, alcalilor si acizilor caustici
(pag. 536)
L2625180. Antidotul specific in intoxicatia cu substante meemoglobinizante este:

A. Albastru de metilen 1%;
B. Desferoxamina;
C. Atropina sulfat 1%0;
D. Vitamina C10%;
E. Fizostigmina.
(pag. 539)
L2625181. In intoxicatia cu atropina, apar urmatoarele semne clinice:

A. Sete intensa;
B. Uscaciunea mucoasei bucale;
720
Rezidentiat 2004
721
C. Fotofobie;
D. Mioza;
E. Midriaza;
(pag. 548)
L2625182. In intoxicatia acuta cu baze corozive, arsurile esofagiene se soldeaza cu:

A. Varice esofagiene;
B. Hemoragii esofagiene;
C. Perforatii esofagiene;
D. Arsuri esofagiene;
E. Stricturi esofagiene
(pag. 554)
L2625183. In intoxicatia acuta cu opiacee, apar urmatoarele manifestari clinice:

A. Mioza;
B. Edem pulmonar acut de cauza netraumatica;
C. Hipotensiune ortostatica;
D. Constipatie;
E. Poliurie.
(pag. 566)
L2625184. Barbituricele, derivate ale acidului barbituric, au efect:

A. Hipnotic ;
B. Sedativ ;
C. Anticonvulsivant ;
D. Stimulant al SNC;
E. Deprimant al centrilor respiratori.
(pag. 542)
L2625185. In intoxicatia cu aspirina (acidul acetilsalicilic), cele mai precoce semne si simptome sunt:
A. Semnele digestive, datorate actiunii ititative a salicilatului asupra mucoasei gastrice ;
B. Tulburarile respiratorii (polipnee, hiperventilatie, care realizeaza tabloul unei alcaloze respiratorii);
C. Semnele neurologice ;
D. Tulburarile vegetative ;
E. Poliuria.
(pag. 545)
L2625186. Metabolitul toxic al paracetamolului produce:

A. Necroza tubulara renala acuta;
B. Necroza celulara hepatica;
C. Fibroza hepatica;
D. Acidoza tubulara renala;
E. Enterocolita ulceronecrotica.
(pag. 546)
L2825187. Contraindicatiile spalaturii gastrice sunt:

A. Ingestia de substante caustice
B. Administrarea de anticolinergice
C. Stomac plin in momentul ingestiei
D. Copil comatos neintubat
E. Ingestia de stricnina
(pag. 535)
721
Rezidentiat 2004
722
L2825188. Carbunele activat este ineficient impotriva:

A. Barbituricelor
B. Metalelor
C. Acizilor caustici
D. Alcoolului etilic
E. Paracetamolului
(pag. 536)
L2825189. Cele mai precoce semne de spradozaj digitalic la copii tratati cronic cu glicozizi cardiaci
sunt;
A. Greturile
B. Semne EKG
C. Anorexia
D. Varsaturile
E. Tulburari de vedere
(pag. 547)
L2825190. In tratamentul intoxicatiei digitalice se folosesc:

A. Diureza fortata
B. Administrarea de calciu si glucoza
C. Bicarbonat i.v
D. Administraea de potasiu
E. Antiaritmice
(pag. 548)
L2825191. In intoxicatia cu atropina apar urmatoarele semne cu exceptia:

A. Mioza
B. Fotofobie
C. Bradicardie
D. Vasodilatatie
E. Glob vezical
(pag. 548)
L2825192. Intoxicatiile cu ciuperci necomestibile cu incubatie lunga include:

A. Sindromul Phalloidian
B. Sindromul colinergic
C. Sindromul gyromitrian
E. Sindromul orellanian
(pag. 561)
L2825193. Referitor la intoxicatia cu alcool metilic sunt adevarate urmatoarele:

A. Determina tulburari de vedere
B. Determina acidoza metabolica
C. Terapia cu antidot se impune la o alcoolemie metilica > 200 mg%
D. Antidotul este alcoolul etilic 100%
E. Posologia initiala de alcool etilic este de 1 ml / kgc i.v.
(pag. 539)
L2825194. Pentru Intoxicatia cu benzodiazepine sunt definitorii urmatoarele:

A. Evolueaza cu somnolenta, coma
B. Antidotul specific este Fizostigmina
722
Rezidentiat 2004
723
C. Antidotul actioneaza asupra receptorilor specifici la nivelul SNC

D. Antidotul se prezinta ca fiole cu 0,5 mg / 5 ml
E. Doza initiala de antidot este de 0,2 mg 3 ml i.v.
(pag. 539)
L2825195. Intoxicatia cu fenotiazine este definita de urmatoarele:

A. Evolueaza cu crize oculogire, torticolis, opistotonus
B. Cazurile grave asociaza HipoTA, hipotermie, bronhoplegie
C. Antidotul este Difenhidramina (Benadryl)
D. Antidotul este Trihexylphenidyl (Romparkin)
E. Pentru Benadryl posologia este de 2-6 mg / zi
(pag. 539,544)
L2825196. In intoxicatia cu paracetamol sunt caracteristice urmatoarele cu exceptia:

A. Hepatocitoliza debuteaza in primele ore dupa ingestie
B. Remisiunea simptomatologiei initiale dureaza 1-2 ore
C. Antidotul este eficient numai in primele 16 ore dupa ingestie
D. Antidotul este N-acetilcisteina sol 20%
E. Doza de incarcare este de 140 mg / kgc
(pag. 539,547)
723
Rezidentiat 2004
724
Tema nr. 26
Sindromul mieloproliferativ definitie si clasificare
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

L1226001. Bolile mieloproliferative cronice cuprind:
A. Leucemia cu celule paroase
B. Leucemia mielo-monocitara cronica
C. Mielofibroza idiopatica
D. Leucemia limfatica cronica
E. Eritroleucemia acuta
(pag. 744)
L1226002. Mielofibroza idiopatica se caracterizeaza prin:

A. Hematopoieza intramedulara
B. Metaplazie mieloida
C. Absenta splenomegaliei
D. Scaderea imunitatii mediate umoral
E. Prezenta pe frotiul periferic a hematiilor in semn de tras la tinta
(pag. 747)
L1226003. Printre cauzele mielofibrozei se numara:

A. Anemia feripriva
B. Ciroza hepatica
C. Leucemia cu celule paroase
D. Trombocitopenia imuna
E. Macroglobulinemia Waldenstrom
(pag. 747)
L1226004. Trombocitemia esentiala este:

A. O boala mieloproliferativa cronica
B. O boala limfoproliferativa cronica
C. O boala congenitala
D. O anomalie functionala dobandita a trombocitului
E. O coagulopatie
(pag. 748)
L1226005. Trombocitemia esentiala si mielofibroza idiopatica:

A. Sunt boli cu evolutie acuta
B. Se caracterizeaza prin nivel scazut de eritropoietina serica
C. Provin din expansiunea clonala a unor celule hematopoietice progenitoare multipotente
D. Sunt caracterizate printr-o imunodeficienta mediata umoral
E. Sunt caracterizate de prezenta antigenului CD30
(pag. 744, 747, 748)
L1226006. Trombocitemia esentiala:

A. Este o boala clonala a celulei hematopoietice primitive multipotente
724
Rezidentiat 2004
725
B.
C.
D.
E.
Este o boala clonala a limfocitului T

Se caracterizeaza prin lipsa precursorilor trombocitari
Este o afectiune congenitala a seriei trombocitare
Este un tip de leucemie acuta
(pag. 748)
L1426007. Care dintre bolile mieloproliferative cronice se insotesc constant de translocarea de

material genetic intre bratele lungi ale cromozomilor 9 si 22:
A. Policitemia vera
B. Trombocitemie esentiala
C. Trombocitemie hemoragica
D. Mielofibroza idiopatica
E. Leucemie mieloida cronica
(pag. 744/vol.I.)
L1426008. Translocatia de material genetic intre bratele lungi ale cromozomilor 9 si 22 are drept
rezultat:
A. Proteina de fuziune unica bcr - abl
B. Formarea proteinei bcl2
C. Formarea genei himerice RARS
D. Apariia trisomiei 8
E. Aparitia trisomiei 5
(pag. 744/vol.I.)
L1526009. La examenul sangelui periferic in leucoza granulocitara cronica, de obicei nu intalnim:

A. Prezenta unui numar crescut de leucocite, cu grade variate de imaturitate a elementelor granulocitare
B. Trombocitoza
C. Fosfataza alcalina din celulele leucemice (LMC) caracteristic crescuta
D. Nivelul seric al vitaminei B12 si al proteinelor care leaga vitamina B12 crescut
E. Bazofilie
(pag. 758)
L1526010. Sindromul mieloproliferativ implica:

A. Expansiunea clonala a unei celule hematopietice progenitoare multipotente si supraproductia unuia sau
mai multor elemente sanguine
B. Expansiunea clonala a unei celule hematopoietice progenitoare unipotente si supraproductia unuia sau
mai multor elemente sanguine
C. Afectiuni care sunt similare din punct de vedere genotipic
D. Lipsa de evoluie spre leucemie acuta
E. O evolutie intotdeauna favorabila fara terapie
(pag. 744)
L1526011. Care din urmatorii factori pot influenta nefavorabil supravietuirea pacientilor cu leucemie
mieloida cronica si accelereaza evolutia lor spre criza blastica:
A. Regimul hiperproteic
B. Consumul de alcool
C. Fumatul
D. Sedentarismul
E. Regimul hipoproteic
(pag. 758)
L1526012. Definitia policitemiei vera presupune afirmarea urmatoarelor aspecte:

A. Tulburare clonala care implica o celula hematopoietica precursoare unipotenta
725
Rezidentiat 2004
726
B.
C.
D.
E.
Hiperproductie de globule rosii, granulocite si trombocite fenotipic normale

Factor declansator identificabil
Producie de globule rosii, granulocite si trombocite fenotipic anormale
Tulburare clonala care implica trei celule hematopoietice precursoare unipotente
(pag. 744)
L1526013. Diagnosticul de leucemie mieloida cronica se stabileste identificand prin metode

citogenetice sau moleculare expansiunea clonala a unei celule susa hematopoietice care poseda o
translocare reciproca intre:
A. Cromozomii 9 si 23
B. Cromozomii 8 si 22
C. Cromozomii 8 si 16
D. Cromozomii 6 si 21
E. Cromozomii 9 si 22
(pag. 757)
L1526014. in cazul unui bolnav care la examenul sangelui periferic prezinta "eritrocitoza", suspiciunea
de policitemia vera va fi aproape sigura daca la examenul fizic obiectiv vom descoperi:
A. O boala pulmonara cronica
B. O splenomegalie importanta
C. Un sunt cardiac stanga-dreapta
D. O stenoza de artera renala
E. Anamnestic terapie anterioara cu androgeni
(pag. 745)
L1626015. Definitia Policitemiei vera, boala mieloproliferativa cronica (componenta a sindromului

mieloproliferativ) cuprinde urmatoarele, cu exceptia:
A. Tulburare clonala
B. Implica o celula hematopoietica precursoare multipotenta
C. Hiperproductie de globule rosii
D. Hiperproductie de granulocite
E. Hipoproductie de trombocite
(pag. 744)
L2226016. Fiziopatologia bolilor mieloproliferative cronice implica:

A. expansiunea clonala a unei celule hematopoietice progenitoare multipotente
B. expansiunea clonala a unei celule hematopoietice unipotente
C. expansiunea policlonala a celulelor hematopoietice
D. expansiunea policlonala a seriei eritrocitare
E. expansiunea policlonala a seriilor mieloide
(pag. 744)
L2226017. Bolile mieloproliferative cronice reprezinta din punct de vedere fiziopatologic:

A. productia deficitara a unui elemente sanguin
B. supraproductia unuia sau mai multor elemente sanguine
C. productia deficitara a tuturor elementelor mieloide
D. productia deficitara a limfocitelor
E. productia deficitara a tuturor elementelor sanguine
(pag. 744)
L2226018. Bolile mieloproliferative cronice se pot transforma in :

A. leucemii cronice
B. leucemie acuta
726
Rezidentiat 2004
727
C. poliglobulii secundare
D. leucemie limfocitara cronica
E. trombocitoze reactive
(pag. 744)
L2226019. Leucemia mieloida cronica difera din punct de vedere genotipic de celelalte boli
mieloproliferative cronice deoarece :
A. se asociaza cu translocare de material genetic intre bratele lungi ale cromozomilor 9 si 22
B. se asociaza cu translocare de material genetic intre cromozomii 19 si 21
C. nu se asociaza cu modificari genetice
D. se asociaza cu inversiunea cromozomului 16
E. are de obicei cariotip normal
(pag. 744)
L2226020. Translocarea de material genetic intre comozomii 9 si 22 in leucemia mieloida cronica are
drept rezultat :
A. cresterea numarului de cromozomi
B. sinteza unei proteine de fuziune, unice , bcr-abl
C. sinteza unei proteine de fuziune PML-RAR alfa
D. pierderea cromozomului 9
E. pierderea cromozomului 22
(pag. 744)
L2226021. Policitemia vera este o afectiune care face parte din:

A. leucemiile acute mieloide
B. limfoproliferarile cronice
C. bolile policlonale ale liniilor mieloide
D. bolile mieloproliferative cronice
E. leucemiile acute limfoblastice
(pag. 744)
L2226022. Expansiunea clonala a unei celule hematopoietice multipotente si supraproductia unuia

sau mai multor elemente sanguine caracterizeaza din punct de vedere fiziopatologic:
A. anemiile megaloblastice
B. trombocitozele reactive
C. anemia aplastica
D. bolile mieloproliferative cronice
E. anemia prin deficit de fier
(pag. 744)
L2226023. Mielofibroza mieloida cu hematopoieza extramedulara, fibroza medulara si splenomegalia

sunt caracteristicile :
A. leucemiei limfoide cronice ?
B. anemiilor prin deficit de fier ?
C. mielofibrozei idiopatice ?
D. bolilor limfoproliferative cu celule B ?
E. anemiilor megaloblastice ?
(pag. 747)
L2226024. Mielofibroza idiopatica, spre deosebire de celelalte boli mieloproliferative cronice si de

mielofibroza maligna , afecteaza :
A. exclusiv persoanele de sex masculin
B. copiii
727
Rezidentiat 2004
728
C. femeile in decada a treia de viata

D. in primul rind persoanele in cel de-al saselea deceniu de viata sau mai virstnice
E. doar tinerii
(pag. 747)
L2226025. Hiperproductia de globule rosii, granulocite si trombocite fenotipic normale, in absenta

oricarui stimul fiziologic identificabil, caracterizeaza :
A. anemiile megaloblastice
B. infectiile acute
C. mielomul multiplu
D. leucemia acuta limfoblastica
E. policitemia vera
(pag. 744)
L2226026. Care este cea mai comuna dintre bolile mieloproliferative cronice ?
A. leucemia mieloida cronica
B. trombocitemia esentiala
C. policitemia vera
D. mielofibroza idiopatica
E. leucemia cu celule paroase
(pag. 744)
L2226027. Morbiditatea prin hemoragii si tromboze este o trasatura a

A. aplaziei eritroide pure
B. anemiilor hemolitice congenitale
C. leucemiei limfatice cronice cu celule B
D. trombocitemiei esentiale
E. poliglobuliilor secundare
(pag. 748)
L2326028. Sindromul mieloproliferativ cronic cuprinde urmatoarele afectiuni:

A. Leucemia Mieloida Acuta, Leucemia Limfoida Cronica
B. Trombocitemia esentiala, Leucemia Mieloida Cronica, Mielofibroza idiopatica,Policitemia vera
C. Leucemia Limfatica Cronica, Limfoamele Maligne Nonhodgkiniene,Leucemia cu celule paroase
D. Leucemiile acute si leucemiile cronice, indiferent de tipul celular (mieloid sau limfoid) care prolifereaza
E. Limfoamele maligne si Leucemia Mieloida Cronica
(pag. 744)
L2326029. Criteriile obligatorii de diagnostic in Policitemia Vera sunt cele de mai jos, cu exceptia:
A. masei eritrocitare crescute;
B. saturatiei arteriale in oxigen normale;
C. splenomegaliei;
D. nivelului eritropoietinei plasmatice sub 4 mU/ml;
E. functiei renale alterate;
(pag. 746)
L2326030. Prezenta eritrocitelor "in lacrima", a eritrocitelor nucleate, mielocitelor si promielocitelor in

sangele periuferic indica:
A. hematopoieza extramedulara;
B. tumoral renala;
C. tumora hepatica sau cerebeloasa;
D. prezenta unui mielom multiplu asociat;
728
Rezidentiat 2004
729
E. prezenta unui neoplasm de rinofaringe

(pag. 747)
L2326031. Pentru diagnosticul de Mielofibroza idiopatica, este esentiala urmatoarea procedura:

A. determinarea masei eritrocitare
B. determinarea eritropoietinei plasmatice;
C. punctia sternala;
D. biopsia medulo-osoasa;
E. determinarea cariotipului
(pag. 747)
L2326032. In Mielofibroza idiopatica, urmatoarele asocieri patologice sunt caracteristice:

A. splenomegalie + metaplazie mieloida+ fibroza medulara + tulburare clonala a unei celule primitive
hematopoietice multipotente;
B. mastocitoza sistemica + mielofibroza;
C. metastaze carcinomatoase + metaplazie mieloida;
D. osteodistrofie renala + mielofibroza;
E. sindrom de hiposplenism + hepatomegalie + tulburare policlonala a celulelor precursoare hematopoietice
(pag. 747)
L2626033. Definiia Policitemiei vera, boal mieloproliferativ cronic (component a sindromului

mieloproliferativ) cuprinde urmtoarele, cu excepia:
A. Tulburare clonal
B. Implic o celul hematopoietic precursoare multipotent
C. Hiperproducie de globule roii
D. Hiperproducie de granulocite
E. Hipoproducie de trombocite
(pag. 744)
L2626034. Creterea masei eritrocitare din Policitemia vera (boal mieloproliferativ cronic,
component a sindromului mieloproliferativ) poate sa determine urmtoarele, cu excepia:
A. Ameeal
B. Durerile de cap
C. Tulburrile de vedere
D. Hipertensiune sistolic
E. Apariia echimozelor la contuzii uoare
(pag. 744)
L2626035. Definiia Policitemiei vera, boal mieloproliferativ cronic (component a sindromului

mieloproliferativ) cuprinde urmtoarele, cu excepia:
A. Tulburare clonal
D. Hipoproducie de granulocite
E. Hiperproducie de trombocite
(pag. 744)
L2626036. Definiia trombocitemiei eseniale, boal mieloproliferativ cronic (component a

sindromului mieloproliferativ) cuprinde urmtoarele, cu excepia:
A. Tulburare clonal
B. Implic celule hematopoietice primitive multipotente
C. Supraproducie de trombocite
D. Etiologie necunoscut
729
Rezidentiat 2004
730
E. Splenomegalie masiv
(pag. 748, 749)
L2626037. Definiia Mielofibrozei idiopatice (metaplazie mieloid agnogenic sau mielofibroz cu

metaplazie mieloid), boal mieloproliferativ cronic, (component a sindromului mieloproliferativ)
cuprinde urmtoarele, cu excepia:
A. Tulburare clonal
B. Implic o celul primitiv hematopoietic
C. Caracterizat prin fibroz medular
D. Metaplazie mieloid cu hematopoiez extramedular
E. Splin normal
(pag. 747)
L2626038. n denumirea hematopoiezei extramedulare din Mielofibroza idiopatic (boal

mieloproliferativ cronic, component a sindromului mieloproliferativ) la examenul unui frotiu din
snge periferic sunt cuprinse urmtoarele, cu excepia:
A. Globule roii in forme de pictur
B. Globule roii nucleate
C. Mielocite
D. Promielocite i mieloblati
E. Stomatocite
(pag. 747)

L1126039. Definitia "bolilor mieloproliferative cronice" cuprinde:
A. natura clonala
B. originea intr-o celula hematopoietica progenitoare multipotenta
C. supraproductia uneia sau mai multor celule sanguine
D. lipsa de transformare spontana in leucemie acuta
E. posibilitatea de transformare in leucemie acuta ca urmare a unor tratamente mutagene
(pag. 744)
L1126040. In categoria "bolilor mieloproliferative cronice" au fost incadrate urmatoarele entitati:

A. policitemia vera
B. trombocitemia esentiala
C. mielofibroza idiopatica
D. leucemia mieloida cronica
E. leucemia mielo-monocitara cronica
(pag. 744)
L1226041. Bolile mieloproliferative cronice se caracterizeaza prin:

A. Expansiune clonala a unei celule hematopoietice progenitoare multipotente
B. Supraproductia unuia sau mai multor elemente sanguine
C. Limfocitoza absoluta peste 30.000/mmc
D. Alterarea imunitatii mediate umoral
E. Transformare posibila in leucemie acuta
(pag. 744)
L1226042. Clonalitatea trombocitemiei esentiale este dovedita de:

A. Preponderenta la sexul feminin
B. Polimorfismul ADN-ului legat de cromozomul X
730
Rezidentiat 2004
731
C. Hiperproductia de trombocite
D. Absenta mielodisplaziei
E. Identificarea anomaliilor citogenetice neintamplatoare
(pag. 748)
L1226043. Criteriile pentru diagnosticul clinic al trombocitemiei esentiale cuprind:

A. Numar de plachete sub 100.000/mmc
B. Cresterea masei eritrocitare
C. Absenta mielofibrozei
D. Prezenta cromozomului Philadelphia
E. Splenomegalie
(pag. 748)
L1226044. Nivelul ridicat de eritropoietina pledeaza pentru:

A. Hipoxie
B. Policitemia vera
C. Productie autonoma de eritropoietina
D. Leucemie mieloida cronica
E. Hemoglobinopatie
(pag. 746)
L1226045. Policitemia vera este o boala mieloproliferativa cronica caracterizata prin:

A. Hiperproductia de globule rosii
B. Prezenta cromozomului Philadelphia
C. Hiperproductia de granulocite
D. Hiperproductie de trombocite
E. Fosfataza alcalina leucocitara scazuta
(pag. 744)
L1226046. Printre caracteristicile trombocitemiei esentiale nu se numara:

A. Cresterea masei eritrocitare
B. Hiperplazie megacariocitara
C. Prezenta translocatiei t(9;22)
D. Splenomegalia
E. Fibroza medulara
(pag. 748)
L1226047. Sindromul mieloproliferativ cronic cuprinde:

A. Boala May-Hegglin
B. Mielofibroza idiopatica
C. Sindromul Richter
D. Trombocitemia esentiala
E. Poliglobulia de stress
(pag. 744)
L1226048. Trombocitoza secundara se intalneste in:

A. Anemia feripriva
B. Anemia aplastica
C. Hipersplenism
D. Policitemia vera
E. Purpura trombotica trombocitopenica
(pag. 748)
731
Rezidentiat 2004
732
L1326049. Caracteristicile acutizarii mieloblastice in leucemia granulocitara cronica (leucemia mieloida

cronica) sunt:
A. -procentul de blasti + promielocite in maduva osoasa si sangele periferic >30%
B. -aparitia anomaliei Pelger-Huet
C. -limfocitoza cu celule de aspect matur
D. -reducerea rapida a volumului splenomegaliei
E. -aparitia mieloblastilor cu corpi Auer
(pag. 758/ 759)
L1326050. Criza blastica in leucemia granulocitara cronica(leucemia mieloida cronica) se defineste

prin:
A. -cresterea blastilor peste 30% in maduva osoasa si sangele periferic;
B. -aparitia limfoblastilor in maduva hematopoietica si sangele periferic;
C. -aparitia monoblastilor atipici in maduva hematopoietica si sangele periferic;
D. -cresterea vitaminei B12 in ser
E. -cresterea hemoglobinei peste 18 g%
(pag. 759)
L1326051. Diagnosticul de leucemie mieloida cronica (leucemie granulocitara cronica) implica

urmatoarele aspecte, cu exceptia:
A. -fosfatazei alcaline leucocitare scazute, pana la zero;
B. -cresterii fosfatazei alcaline leucocitare
C. -prezentei translocatiei reciproce intre cromozomul 9 si 22
D. -prezentei genei ABL pe cromozomul 9
E. -absentei bazofilelor in sangele periferic
(pag. 758)
L1326052. Diagnosticul de osteomielofibroza (metaplazie mieloida cu mielofibroza) este sugerat de

urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
A. -fosfatazei alcaline leucocitare scazute pana la zero
B. -cresterii masei eritrocitare ;
C. -cresterii reticulinei medulare
D. -hematiilor in lacrima
E. -splenomegaliei
(pag. 747)
L1326053. Diagnosticul de Policitemie Rubra Vera se bazeaza pe urmatoarele critrerii, cu exceptia:

A. -cresterii masei eritrocitare
B. -saturatiei scazute in oxigen
C. -eritropoietinei plasmatice crescute peste 4 mU/mL
D. -splenomegaliei
E. -leucocitozei cu trombocitoza asociata
(pag. 746)
L1326054. Diagnosticul trombocitemiei esentiale implica urmatoarele aspecte, cu exceptia:

A. -valorilor plachetare peste 500.000/mmc
B. -absentei cauzei hiperplachetozei
C. -prezentei depozitelor de fier in maduva hematopoietica
D. -prezentei unui procent de Mieloblasti peste 30 % in maduva hematopoietica;
E. -prezentei limfocitozei in sangele periferic peste 15.000/mmc
(pag. 748)
732
Rezidentiat 2004
733
L1326055. In leucemia granulocitara cronica (leucemia mieloida cronica), maduva osoasa prezinta in
faza cronica:
A. -scaderea celularitatii medulare
B. -bazofilie, eozinofilie, monocitoza
C. -procentajul de blasti crescut peste 30%
D. -maduva opsoasa hiperplazica, in special pe seria mieloida si megakariocitara
E. -alterarrea raportului granulocito-eritrocitar
(pag. 758)
L1326056. In leucemia mieloida cronica (leucemia granulocitara cronica), faza accelerata este definita
prin:
A. -cresterea procentului de blasti in sange si maduva hematopoietica peste 15%, dar sub 30%
B. -cresterea bazofilelor in maduva hematopoietica si sangele periferic peste 20%;
C. -cresterea trombocitelor peste 500.000/mmc
D. -cresterea henmoglobinei peste 18 g% si a hematocritului peste 60%
E. -hipereozinofilia (peste 550/mmc in valoare absoluta)
(pag. 758)
L1326057. In momentul diagnosticului, leucemia granulocitara cronica (leucemia mieloida cronica)

aflata in faza cronica prezinta urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
A. -procentului de blasti + promielocite >30%
B. -hiperbazofiliei > 20%
C. -cresterea acidului uric
D. -valorii scazute a fosfatazei alcaline leucocitare
E. -cresterii vitaminei B12 in ser
(pag. 758)
L1326058. In trombocitemia esentiala se constata:

A. -sideroblasti in inel;
B. -splenomegalie masiva;
C. -sindromul 5qD. -hiperplazie megakariocitara la biopsia medulo-osoasa
E. -absenta unei cauze pentru trombocitoza
(pag. 749)
L1326059. O caracteristica fundamentala a clonei maligne in leucemia mieloida cronica (leucemia

granulocitara cronica) este:
A. -absenta anomaliilor cromozomiale
B. -prezenta translocatiei reciproce intre cromozomul 9 si 22
C. -instabilitatea cromozomiala
D. -autoreversibilitatea spontana a modificarilor cromozomiale
E. -stabilitatea citogenetica
(pag. 759)
L1326060. Progresia Luecemiei granulocitare cronice (leucemiei mieloide cronice) se asociaza cu:
A. -alterarea starii generale
B. -febra neexplicata
C. -dureri osoase si articulare
D. -disparitia splenomegaliei
E. -scaderea vitaminei B12 in ser
(pag. 758)
L1326061. Sindromul mieloproliferativ cronic cuprinde urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
733
Rezidentiat 2004
734
A.
B.
C.
D.
E.
-policitemiei rubra vera

-leucemiei granulocitare cronice
-osteomieliofibrozei
-sindromului DiGulglielmo
-leucemiei limfatice cronice
(pag. 744)
L1326062. Urmatoarele date de laborator caracterizeaza leucemia cronica mieloida (leucemia

granulocitara cronica, leucemia mieloida cronica):
A. -cresterea vitaminei B12 in ser;
B. -scaderea vitaminei B12 in ser
C. -cresterea nivelului histaminemiei
D. -fagocitoza normala
E. fibroza medulara in aprox. 1/2 din cazuri
(pag. 758)
L1426063. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate cu privire la policitemia vera:
A. Policitemia vera este o tulburare clonala
C. Hiperproductie de globule rosii, granulocite si trombocite fenotipic normale
D. Lipseste un stimul fiziologic identificabil
E. Contine cromozomul Philadelphia la peste 90% din cazuri
(pag. 744/vol.I.)
L1426064. Care din urmatoarele afirmatii definesc policitemia vera:

A. Este cea mai comuna dintre tulburarile mieloproliferative cronice
B. Frecventa de pana la 29 cazuri la 100.000 de persoane
C. Se observa la orice grupa de varsta printre adulti
D. Se asociaza cu translocaia (9:22)
E. Evolutie rapid progresiva spre leucemie acuta
(pag. 744/vol.I.)
L1426065. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru mielofibroza idiopatica:
A. Boala mielodisplazica severa
B. Etiologie necunoscuta
C. Boala clonala a unei celule primitive hematopoietice
D. Osteomieloscleroza medulara cu mielodisplazie
E. Osteomieloscleroza cu mastocitoza sistemica
(pag. 747/vol.I.)
L1426066. Din grupa bolilor mieloproliferative cronice fac parte:

A. Policitemia vera
C. Trombocitemia esentiala
D. Leucemia mieloida cronica
E. Eritroleucemia
(pag. 744/vol.I.)
L1426067. Mielofibroza idiopatica este caracterizata prin:

A. Fibroza medulara
B. Metaplazie mieloida cu hematopoieza extramedulara
C. Splenomegalie
734
Rezidentiat 2004
735
D. Mielofibroza cu pastrarea elementelor mieloide

E. Osteodistrofie renala
(pag. 747/vol.I.)
L1426068. Mielofibroza idiopatica este cunoscuta sub denumirea de:

A. Boala mieloproliferativa cu mieloscleroza
B. Metaplazie mieloida agnogenica
C. Mielofibroza cu metaplazie mieloida
D. Osteomieloscleroza
E. Proliferare osteomielofibrotica
(pag. 747/vol.I.)
L1426069. Mielofibroza poate sa apara in urmatoarele afectiuni:

A. Mielofibroza idiopatica
B. Mastocitoza sistemica
C. Metastaze carcinomatoase in maduva osoasa
D. Anemie imun hemolitica
E. Limfoame
(pag. 747/vol.I.)
L1426070. Trombocitemia esentiala este definita prin:

A. Este o tulburare clonala de etiologie necunoscuta
B. Implica celulele hematopoietice primitive multipotente
C. Se manifesta prin supraproductie de plachete in absenta unei cauze definite
D. Numar de plachete cuprins intre 150.000-300.000/mmc
E. O hiperfunctie trombocitara cu hipercoagulare
(pag. 748/vol.I)
L1426071. Trombocitemia esentiala mai este denumita:

A. Trombocitoza esentiala
B. Trombocitoza idiopatica
C. Trombocitoza primara
D. Trombocitemie hemoragica
E. Trombocitemie cu trombodistrofie primara
(pag. 747/vol.I.)
L1426072. Trombocitoza nonclonala poate apare in:

A. Trombocitemie esentiala
B. Hiposplenism
C. Trombocitoza primara
D. Hemoliza
E. Hemoragie
(pag. 748/vol.I.)
L1526073. La bolnavii cu policitemia vera cele mai frecvente manifestari clinice observate sunt:
A. Splenomegalia masiva
B. Hipotensiunea arteriala
C. Tulburarile de vedere
D. Pruritul aparut dupa baie
E. Ameteala si tinitusul
(pag. 744)
735
Rezidentiat 2004
736
L1526074. Mentionati care dintre urmatorii factori reprezinta elemente importante de prognostic in
mielofibroza idiopatica, semnificand accelerarea evolutiei:
A. Anemia
B. Trombocitoza
C. Anomaliile citogenetice complexe
D. Febra inexplicabila, transpiraiile nocturne
E. Pierderea in greutate
(pag. 748)
L1526075. Mielofibroza idiopatica se caracterizeaza prin:

A. Incidenta redusa
B. Aparitia frecventa la persoanele tinere
C. Splenomegalie importanta ca manifestare clinica majora
D. Frecvena crescuta a punciei sternale albe
E. Valori scazute, normale sau crescute ale fosfatazei alcaline leucocitare
(pag. 747)
L1526076. Printre criteriile de diagnostic ale trombocitemiei esentiale se regasesc urmatoarele:

A. Numar de plachete egal sau mai mare de 500.000/microL
B. Lipsa unei cauze cunoscute de trombocitoza reactiva
C. Masa eritrocitara mult crescuta
D. Absena fierului in maduva osoasa
E. Prezenta splenomegaliei
(pag. 748)
L1526077. Printre criteriile propuse pentru diagnosticul policitemiei vera se numara:

A. Masa eritrocitara crescuta
B. Saturatia in oxigen scazuta in sangele arterial
C. Splenomegalia
D. Leucocitoza si trombocitoza in absena splenomegaliei
E. Nivelul eritropoietinei plasmatice mai mare de 4mU/mL
(pag. 746)
L1526078. Accelerarea evolutiei bolii este definita ca un moment evolutiv al leucemiei mieloide cronice
prin:
A. Evolutia progresiva a anemiei, care nu poate fi explicata prin sangerari sau chimioterapie
B. Prezenta bazofilelor in sangele periferic peste 20%
C. Prezenta celulelor blastice in maduva sau in sangele periferic in numar mai mic de 5%
D. Prezena plachetelor peste 200.000/microL
E. Prezenta celulelor blastice si promielocitelor in maduva sau in singele periferic in numar mai mic de 3%
(pag. 758)
L1526079. Entitatile care fac parte din categoria bolilor mieloproliferative sunt:
A. Policitemia vera
C. Leucemia limfatica cronica
D. Trombocitemia eseniala
E. Leucemia granulocitara cronica
(pag. 744)
L1526080. Examenul sangelui periferic in mielofibroza idiopatica poate evidentia urmatoarele aspecte
caracteristice bolii:
A. Globule rosii in forma de "picatura"
736
Rezidentiat 2004
737
B.
C.
D.
E.
Globule rosii nucleate

Mielocite
Promielocite
Hematii aglutinate dispuse "in fisicuri"
(pag. 747)
L1526081. in mielofibroza idiopatica biopsia medulara poate evidentia:

A. Hipercelularitate
B. Hiperplazia tuturor celor trei linii celulare (eritrocitara, leucocitara, megacariocitara) si mai ales cresterea
megacariocitelor
C. Cresterea importanta a reticulinei medulare
D. Hipocelularitate
E. Hiperplazia izolata a liniilor celulare leucocitare si megacariocitare
(pag. 747)
L1626082. Definitia Policitemiei vera, boala mileoproliferativa cronica (componenta a sindromului

mieloproliferativ) cuprinde:
A. Tulburare clonala
C. Hiperproductie de globule rosii
D. Hiperproductie de granulocite
E. Hipoproductie de trombocite
(pag. 744)
L1626083. Fac parte din categoria bolilor mieloproliferative cronice (sindromul mieloproliferativ)
urmatoarele boli:
A. Policitemia vera
B. Leucemia mieloida cronica
C. Trombocitemia esentiala
D. Mielofibroza idiopatica
E. Reticuloza maligna
(pag. 744,747,748,757)
L2226084. Din categoria bolilor mieloproliferative cronice fac parte :

A. policitemia vera
B. mielofibroza idiopatica
C. leucemia limfatica cronica
D. leucemia mieloida cronica
E. trombocitemia esentiala
(pag. 744)
L2226085. Bolile mieloproliferative cronice se pot transforma in leucemie acuta :

A. doar daca nu sunt tratate
B. spontan
C. ca urmare a tratamentelor mutagene
D. ca urmare a transfuziilor
E. niciodata
(pag. 744)
L2226086. Mielofibroza idiopatica este :

A. o tulburare clonala a unei celule primitive hematopoietice cu etiologie necunoscuta
B. o boala caracterizata prin fibroza medulara
737
Rezidentiat 2004
738
C. o afectiune ce evolueaza cu splenomegalie

D. o boala policlonala dobindita
E. o afectiune caracterizata de metaplazie mieloida cu hematopoieza extramedulara
(pag. 747)
L2226087. Mielofibroza idiopatica este o boala cronica mieloproliferativa care mai este numita si
A. metaplazie mieloida agnogenica
B. mielofibroza cu metaplazie mieloida
C. mielofibroza paraneoplazica
D. mielofibroza secundara
E. mielofibroza maligna
(pag. 747)
L2226088. Trombocitemia esentiala este denumita si

A. trombocitoza esentiala
B. trombocitoza reactiva
C. trombocitoza primara
D. trombocitoza paraneoplazica
E. trombocitemie hemoragica
(pag. 747)
L2226089. Trombocitemia esentiala este;

A. o crestere necontrolata a productiei de trombocite care insoteste deficitul de fier?
B. o boala clonala a celulelor hematopoietice primitive multipotente?
C. o supraproductie de plachete in absenta unei cauze definite?
D. o boala rara cu etiologie necunoscuta?
E. o afectiune caracterizata prin productie necontrolata de eritrocite?
(pag. 748)
L2226090. Policitemia vera este o boala

A. clonala?
B. care implica o celula hematopoietica precursoare multipotenta?
C. care se caracterizeaza printr-o hiperproductie de globule rosii, granulocite si trombocite?
D. policlonala?
E. care se poate observa la orice grupa de virsta printre adulti
(pag. 744)
L2226091. Policitemia vera este o boala mieloproliferativa cronica

A. cu frecventa de pina la 29 cazuri la 100.000 de persoane
B. care apare la ambele sexe cu o usoara predominanta generala masculina
C. clonala
D. caracterizata prin hiperproductie de globule rosii
E. policlonala
(pag. 744)
L2226092. Care din urmatoarele afectiuni nu fac parte din bolile mieloproliferaticve cronice ?
A. leucemia acuta promielocitara M3 ?
B. aplazia pura eritroida ?
C. leucemia mieloida cronica ?
D. mielofibroza idiopatica ?
E. trombocitemia esentiala ?
(pag. 744)
738
Rezidentiat 2004
739
L2226093. Care sunt afectiunile in care se pot intilni: mielofibroza, metaplazie mieloida si
splenomegalie ?
A. anemia feripriva ?
B. sferocitoza congenitala ?
C. mielofibroza idiopatica ?
D. policitemia vera ?
E. leucemia mieloida cronica ?
(pag. 747)
L2226094. Mielofibroza idiopatica denumita si metaplazie mieloida agnogenica este

A. o infectie bacteriana acuta ?
B. o boala mieloproliferativa cronica ?
C. o boala cu etiologie necunoscuta ?
D. o afectiune secundara metastazelor carcinomatoase din maduva osoasa ?
E. o afectiune ce evolueaza cu mielofibroza ?
(pag. 747)
L2226095. Trombocitemia esentiala denumita si trombocitemie hemoragica se caracterizeaza prin :

A. trombocitopenie
B. morbiditate semnificativa prin hemoragii si tromboze
C. incidenta crescuta la virstnici
D. masa eritrocitara normala
E. predominanta inexplicabila la femei
(pag. 748)
L2226096. Trombocitemia esentiala evolueaza

A. cu numar scazut de trombocite
B. uneori fara simptome sau tulburari de hemostaza
C. la adultii de orice virsta si la persoane virstnice
D. cu hipoplazia megacariocitelor in maduva osoasa
E. cu splenomegalie
(pag. 748)
L2326097. Urmatoarele afirmatii privind Trombocitemia esentiala sunt corecte, cu exceptia:

A. trombocitemia esentiala este secundara infectiilor cronice asociate cu hemoragii;
B. trombocitemia esentiala survine in cursul anemiilor feriprive;
C. trombocitemia esentiala survine in cursul sevrajului etanolic, secundar corectarii deficitului de vit.B12 si
folat;
D. numarul de trombocite este egal sau mai mare cu 500.000/mmc;
E. se asociaza cu splenomegalie.
(pag. 748)
L2326098. In Mielofibroza idiopatica se constata:

A. cresterea reticulinei medulare;
B. maduva hipercelulara relevata de biopsia medulara;
C. absenta splenomegaliei;
D. asocierea obligatorie cu limfoame maligne;
E. asocierea obligatoirie cu infectii cronice si boli de sistem
(pag. 747)
L2326099. Urmatoarele afirmatii in legatura cu Policitemia vera sunt corecte:

A. nivelul eritropoietinei plasmatice este sub 4 mU/ml
739
Rezidentiat 2004
740
B.
C.
D.
E.
nivelul eritropoietinei plasmatice este crescut peste de 4 ori valoarea normala;

saturatia in oxigen a sangelui arterial este normala;
saturatia in oxigen a sangerlui arterial este scazuta
se asociaza obligatoriu cu retentie azotata
(pag. 744-745)
L2326100. In Policitemia vera se pot constata urmatoarele:

A. prezenta unei tumori renale;
B. sunt cardiac dreapta-stanga;
C. nivel crescut al eritropoietinei plasmatice;
D. diverse tromboze venoase;
E. splenomegalie
(pag. 744)
L2326101. Policitemia vera este:

A. o tulburare clonala;
B. o afectiune policlonala;
C. care implica o celula hematopoietica precursoare multipotenta;
D. care evolueaza cu scaderea masei eritrocitare;
E. care este intotdeauna secundara unor procese tumorale renale, cu cresterea nivelului de eritropoietina
plasmatica
(pag. 744)
L2326102. Policitemia vera se deosebeste de "eritrocitoza de stress sau falsa sau sindromul Gaisbock
" prin:
A. prezenta suntului cardiac dreapta-stanga in Policitemia vera;
B. determinarea masei eritrocitare;
C. prezenta metastazelor carcinomatoase medulare in Policitemia vera;
D. reducerea volumului plasmatic in sindromul Gaisbock
E. nivelul ridicat al hemoglobinei si hematocritului
(pag. 745)
L2326103. Urmatoarele criterii clinice si de laborator permit diferentierea intre Policitemia vera si
Trombocitemia esentiala:
A. numarul de trombocite;
B. splenomegalia
C. prezenta unor hemoragii cronice drept cauza a hiperplachetozei;
D. masa eritrocitara;
E. prezenta osteodistrofiei renale
(pag. 745,748)
L2326104. Privind Mielofibroza idiopatica, urmatoarele afirmatii sunt corecte:

A. este o tulburare clonala;
B. afecteaza celula primitiva hematopoietica;
C. nu se asociaza cu fibroza medulara;
D. nu se constata hematopoieza extramedulara;
E. rareori, se poate asocia cu splenomegalie
(pag. 747)
L2326105. Mielofibroza idiopatica este:

A. o tulburare clonala a unei celule primitive hematopoietice;
B. cu etiologie necunoscuta;
C. secundara metastazelor medulare carcinomatoase;
740
Rezidentiat 2004
741
D. asociata obligatoriu cu osteoporoza severa

E. caracterizata prin fibroza medulara
(pag. 747)
L2326106. Urmatoarele afirmatii sunt corecte privind mielofibroza idiopatica, cu exceptia:

A. asocierii cu splenomegalie importanta si metaplazie mieloida;
B. asocierii cu Boala Hodgkin;
C. asocierii cu fibroza medulara;
D. asocierii cu Leucemia cu celule paroase
E. asocierii cu Lupusul eritematos sistemic
(pag. 747)
L2326107. Metaplazia idiopatica se caracterizeaza prin:

A. sindrom de hipersplenism
B. asociere cu infectii cronice, limfoame si boli de sistem;
C. fibroza medulara;
D. osteodistrofie renala cu hipercalcemie si hemoculturi pozitive
E. metaplazia mieloida cu splenomegalie importanta
(pag. 747)
L2326108. Trombocitemia esentiala se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

A. hiposplenismului postsplenectomie;
B. hiposplenismului idiopatic;
C. hemolizei;
D. splenomegaliei;
E. absentei mielofibrozei
(pag. 748)
L2326109. Trombocitemia esentiala este:

A. o tulburare clonala cu etiologie necunoascuta;
B. care implica celula hematopoietica primitiva multipotenta;
C. si este secundara splenectomiei
D. caracterizata prin supraproductia de plachete
E. o tulburare policlonala, reactiva
(pag. 748)
L2326110. Trombocitemia esentiala prezinta urmatoarele criterii de diagnostic clinic:

A. prezenta obligatorie a unui neoplasm asociat;
B. splenomegalie;
C. numarul de plachete egal sau mai mare de 500.000/mmc;
D. prezenta unei cauze cunoscute de trombocitoza reactiva;
E. absenta mielofibrozei.
(pag. 748)
L2326111. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in privinta trombocitemiei esentiale:

A. intotdeauna este consecinta unei alte boli;
B. anemia si prezenta sideroblastilor inelari este caracteristica trombocitemiei esentiale;
C. absenta mielofibrozei;
D. se asociaza cu masa eritrocitara normala;
E. nu se asociaza cvu tumora renala, hepatica sau cerebeloasa
(pag. 749)
741
Rezidentiat 2004
742
L2626112. Fac parte din categoria bolilor mieloproliferative cronice (sindromul mieloproliferativ)
urmtoarele boli:
A. Policitemia vera
B. Leucemia mieloid cronic
C. Trombocitemia esenial
D. Mielofibroza idiopatic
E. Reticuloza malign
(pag. 744, 747, 748, 757)
L2626113. Definiia Policitemiei vera, boal mileoproliferativ cronic (component a sindromului

mieloproliferativ) cuprinde:
A. Tulburare clonal
D. Hiperproducie de granulocite
E. Hipoproducie de trombocite
(pag. 744)
L2626114. Eritrocitoza necontrolat din Policitemia vera (boal mieloproliferativ cronic, component
a sindromului mieloproliferativ) poate s determine simptome neurologice:
A. Ameeal
B. Durerile de cap
C. Tulburrile de vedere
D. Hipertensiune sistolic
E. Apariia echimozelor la contuzii uoare
(pag. 744)
L2626115. Definiia mielofibrozei idiopatice (metaplazie mieloid agnogenic sau mielofibroz cu

metaplazie mieloid), boal mieloproliferativ cronic (component a sindromului mieloproliferativ)
cuprinde:
A. Tulburare clonal
B. Implic o celul primitiv hematopoietic
C. Caracterizat prin fibroz medular
D. Metaplazie mieloid cu hematopoiez extramedular
E. Splin normal
(pag. 747)
L2626116. n denumirea hematopoiezei extramedulare din mielofibroza idiopatic (boal

mieloproliferativ cronic, component a sindromului mieloproliferativ) la examenul unui frotiu din
sange periferic sunt cuprinse:
A. Globule roii in forme de pictur
B. Globule roii nucleate
C. Mielocite
D. Promielocite i mieloblati
E. Stomatocite
(pag. 747)
L2626117. Markeri specifici citogenetici pentru denumirea hematopoiezei clonale n bolile

mieloproliferative (componente ale sindromului mieloproliferativ) sunt:
A. 20q-, trisomia 8 sau 9 n Policitemia vera
B. 20q-, 13q- i trisomia 21 n Mielofibroza idiopatic
C. Anomaliile citogenetice din Trombocitemia esenial nu implic cromozomii 3 i 1, pe care sunt localizate
genele pentru trombopoietin.
D. Cromozomul Philadephia Ph1 n Leucemia mieloid cronic
742
Rezidentiat 2004
743
E. Gena himeric de fuziune bcr-abl n Leucemia mieloid cronic

(pag. 744, 747, 749, 758, 759)
L2626118. Definiia Trombocitemiei esenial, boal mieloproliferativ cronic, (component a

sindromului mieloproliferativ) cuprinde urmtoarele:
A. Tulburare clonal
B. Implic celule hematopoietice primitive multipotente
C. Supraproducie de trombocite
D. Etiologie necunoscut
E. Splenomegalie masiv
(pag. 748, 749)
L2626119. n Leucemia mieloid cronic (boal mieloproliferativ cronic, component a sindromului

mieloproliferativ), expansiunea clonal a unei celule us hematopoietice se dovedete prin metode
citogenetice sau moleculare, astfel:
A. Translocaia t(9;22)
B. Gena himeric de fuziune bcr-abl
C. Cromozomul Philadelphia Ph1
D. Este produs proteina de fuziune p210BCR-ABL
E. Este produs proteina de fuziune p190 BCR-ABL
(pag. 757, 758)
L2626120. n Leucemia mieloid cronic (boal mieloproliferativ cronic, component a sindromului

mieloproliferativ) faza de accelerare a bolii se definete astfel:
A. Evoluia progresiv a anemiei
B. Evoluia citogenetic clonal prin achiziia unei translocaii t(9;22) suplimentare
C. Prezena celulelor blastice n mduva osoas n numr egal sau mai mare de 15%, dar mai mic de 30%
D. Prezena celulelor blastice n sngele periferic n numr egal sau mai mare de 15%, dar mai mic de 30%
E. Prezena trombocitelor peste 100.000/microl
(pag. 758)
L2826121. In cazul unei eritrocitoze, prezenta unui nivel ridicat de eritropoietina, sugereaza:
A. asocierea obligatorie a unei saturatii normale in oxigen a sangelui arterial
B. hipoxia ca etiologie a eritrocitozei
C. o productie autonoma de eritropoietina
D. prezenta obligatorie a unei suferinte renale
E. existenta certa a unei patologii pulmonare
(pag. 745)
L2826122. Eritrocitoza microcitara apare in urmatoarele situatii:

A. policitemia vera secundara afectiunilor pulmonare
B. policitemia vera
C. talasemia majora
D. talasemia minora
E. anemia secundara hipoxiei
(pag. 745)
L2826123. In policitemia vera se poate constata si:

A. cresterea fosfatazei alcaline leucocitare
B. cresterea acidului uric
C. scaderea sau absenta foafatazei alcaline leucocitare
D. cresterea acidului lactic
E. capacitate crescuta de legare a vitaminei B12
743
Rezidentiat 2004
744
(pag. 746)
L2826124. Aspectele clinice si de laborator din mielofibroza idiopatica includ si:

A. splenomegalie cu anemie usoara si numar normal de leucocite si trombocite
B. fosfataza alcalina leucocitara scazuta, normala sau crescuta
C. splina in limite normale
D. aspectele normale ale eritrocitelor
E. elementele caracteristice ale hematopoiezei extramedulare pe frotiul sanguin
(pag. 746)
L2826125. Criteriile de evaluare a raspunsului la tratament in leucemia mieloida cronica includ:

A. raspunsul complet cu numarul de leucocite sub 10000/l
B. criterii moleculare, prezenta BCR-ABL determinata cu RT-PCR
C. raspunsul complet cu hemoglobina normala si plachete in limite normale
D. criterii citogenetice
E. criterii moleculare, absenta BCR-ABL determinata cu RT-PCR
(pag. 750)
L2826126. Criza blastica din leucemia mieloida cronica:

A. este definita ca leucemie acuta
B. inseamna peste 30% celule blastice in sangele periferic
C. reprezinta o evolutie previzibila a bolii
D. apare in mod exceptional
E. nu este caracteristica
(pag. 753)
744
Rezidentiat 2004
745
Tema nr. 27
Diagnosticul leucemiilor acute si cronice
BIBLIOGRAFIE:

L1127001. Anomalia citogenetica, care codifica o proteina himera, formata prin fuzionarea genei pentru
receptorul alfa al acidului retinoic cu gena pentru leucemia promielocitara este:
A. t (9;22)
B. t (8;21)
C. t (15;17)
D. inv (16)
E. - 7
(pag. 752)
L1127002. In leucemia limfocitara cronica (LLC) cu celule B la diagnostic procentul de limfocite mici
din sange variaza intre:
A. 20 - 30%
B. 40 - 50%
C. 60 - 70%
D. 70 - 95%
E. 96 - 99%
(pag. 767)
L1127003. In leucemia limfocitara cronica (LLC) cu celule B si stadializarea dupa BINET pacientii din
stadiul A au o supravietuire medie de:
A. 6 ani
B. 7 ani
C. 8 ani
D. 9 ani
E. > 10 ani
(pag. 768)
L1127004. In leucemia mieloida cronica in faza cronica procentul de mieloblasti + promielocite din
sange este:
A. < 5 %
B. < 10%
C. < 15%
D. < 20%
E. < 30%
(pag. 758)
L1127005. Numarul absolut de neutrofile, care indica un risc crescut de infectie in leucemia
limfoblastica acuta este:
A. < 800/uL
B. < 700/uL
C. < 600/uL
D. < 500/uL
E. < 1000/uL
745
Rezidentiat 2004
746
(pag. 775)
L1127006. Procentul de limfoblasti (din maduva osoasa si/sau sange) care stabileste diagnosticul de
leucemie limfoblastica acuta este:
A. > 5%
B. > 10%
C. > 20%
D. > 30%
E. > 40%
(pag. 775)
L1127007. Procentul de mieloblasti (din sange si/sau maduva osoasa), care stabileste diagnosticul de
leucemie mieloida acuta este:
A. > 5%
B. > 10%
C. > 20%
D. > 30%
E. > 40%
(pag. 751)
L1127008. Subtipul FAB al leucemiei mieloide acute cu diferentierea minima este:

A. M0
B. M1
C. M2
D. M3
E. M4
(pag. 751)
L1127009. Subtipul FAB al leucemiei mieloide acute, caracterizat de prezenta de promielocite

hipergranulare cu multiplii corpi Auer este:
A. Mo
B. M1
C. M2
D. M3
E. M4
(pag. 751)
L1127010. Subtipul FAB al leucemiei mieloide acute, caracterizat prin > 30% megacarioblasti este:
A. M1
B. M3
C. M5
D. M6
E. M7
(pag. 751)
L1227011. Diagnosticul de leucemie acuta mieloida se stabileste pe baza prezentei a:

A. cel putin 10% mieloblasti in sange si/sau maduva osoasa
B. cel putin 50% mieloblasti in sange si/sau maduva osoasa
C. cel mult 60% mieloblasti in maduva osoasa
D. cel putin 30% mieloblasti in sange si/sau maduva osoasa
E. cel putin 80% mieloblasti in sange
(pag. 751)
746
Rezidentiat 2004
747
L1227012. Diagnosticul fazei blastice a leucemiei mieloide cronice se bazeaza pe urmatoarele date de
laborator:
A. Blasti in maduva sau in sangele periferic peste 5%
B. Blasti in maduva sau in sangele periferic peste 15%
C. Blasti in maduva sau in sangele periferic peste 30%
D. Trombocite sub 100.000/mmc
E. Hemoglobina< 9g/dl
(pag. 759)
L1227013. Pentru diagnosticul de leucemie limfatica cronica cu celule B se impune:

A. Un numar de limfocite de minimum 5 x 10 la puterea 9/l
B. Limfocitoza de peste 60%
C. Limfocitoza de peste 50 x 10 la puterea 9/l
D. Limfocitoza medulara de peste 95%
E. Prezenta translocatiei t(9;22)
(pag. 757)
L1227014. Sindromul Richter este:

A. O transformare prolimfocitara a leucemiei limfatice cronice B
B. O transformare acuta a leucemiei limfatice cronice B
C. Transformarea leucemiei limfatice cronice intr-un limfom B cu celule mari
D. O anemie hemolitica autoimuna aparuta in leucemia limfatica cronica
E. Un limfom malign cu celule mici
(pag. 767)
L1227015. Translocatia 15;17 este caracteristica pentru:

A. leucemia M1
B. leucemia L2
C. leucemia M3
D. leucemia M7
E. leucemia M5
(pag. 752)
L1327016. CD 41 este caracteristric pentru:

A. -LAM 0
B. - LAM 1
C. -LAM 3
D. -LAM 5
E. -LAM 7
(pag. 751)
L1327017. Diagnosticul de leucemie mieloida acuta este stabilit cu certitudine prin:

A. -prezenta trisomiei 21
B. -prezenta trisomiei 13
C. -prezenta sindromului : anemie + infectie + hemoragii
D. -prezenta a peste 30 % mieloblasti in sange si/sau maduva osoasa
E. -expunerea la radiatii, substante chimice, tratament cu citostatice in antecedentele personale
(pag. 751)
L1327018. In clasificarea FAB a leucemiilor mieloide acute, subtipul M3 defineste:

A. -leucemia mieloida acuta cu diferentiere minima
B. -leucemia acuta mieloida cu Mieloblasti fara maturatie
747
Rezidentiat 2004
748
C. -leucemia mielomonocitara acuta

D. -leucemia promielocitara hipergranulara
E. -leucemia megakarioblastica
(pag. 751)
L1327019. In leucemiile acute mieloide, sindromul de coagulare intravasculara diseminata se asociaza

cu:
A. -t(15; 17)
B. -monosomia 1`7
C. -t(8;21)
D. inv(16)
E. del (5 q)
(pag. 753)
L1327020. La flow-citometrie, urmatoarele caracteristici definesc leucemia acuta mieloblastica:

A. -CD 13
B. - CD 33
C. -HLA-DR+
D. -CD 15
E. -CD 14
(pag. 751)
L1327021. Limfocitoza cu splenomegalie asociata definesc in leucemia limfatica cronica:

A. std.0 RAI
B. -std. C Binet
C. -std. III RAI
D. -std. II RAI
E. -std.I RAI
(pag. 768)
L1327022. Mieloperoxidaza pozitiva permite diagnosticul diferential intre:

A. LAM 1 / LAL 2
B. LAM 2 / LAM 3
C. LAM 2 ./ LAM 1
D. LAL 1 / LAL 2
E. LAL 2 / LAL 3
(pag. 751)
L1327023. Prezenta eritroblastilor > 50 % din celulele nucleate si a mieloblastilor peste 30% din celulele
noneritrocitare din maduva hematopoietica permite diagnosticul urmatorului subti[p in clasificarea
FAB:
A. -M0
B. -M2
C. -M3
D. -M6
E. -M7
(pag. 751)
L1427024. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate pentru leucemia mieloida cronica:
A. Accelerarea bolii inseamna peste 30% blasti in sange
B. in faza cronica de boala nu se constata cromozomul Philadelphia
C. Frecvent exista trombocitopenie
D. Nivelul seric al vitaminei B12 este 0
748
Rezidentiat 2004
749
E. in stadiile tardive apare o crestere a productiei de histamina secundara bazofiliei

(pag. 758/vol.I.)
L1427025. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. in leucemia mieloida cronica numarul de celule blastice circulante este intre 70-90%
B. Fosfataza alcalina din celule in leucemia mieloida cronica este caracteristic scazuta
C. Nivelul seric al vitaminei B12 in leucemia mieloida cronica este foarte scazut
D. Criza blastica in leucemia mieloida cronica este numai de natura mieloida
E. Accelerarea bolii in leucemia mieloida cronica nu se insoteste de anemie
(pag. 758/vol.I.)
L1427026. Care este limfocitoza minima pentru a confirma diagnosticul in leucemia limfocitara cronica:
A. 200.000 limfocite/mmc
B. 100/mmc limfocite
C. 5000/mmc limfocite
D. 20000/mmc limfocite si 5000/mmc limfoblasti
E. 40000-50000/mmc limfocite B si 10000/mmc limfocite T
(pag. 767/vol.I.)
L1427027. Criza blastica in leucemia mieloida cronica este definita prin:

A. Celule blastice medulare sau sangele periferic peste 5%
B. Celule blastice in maduva sau in sangele periferic peste 30%
C. Celule blastice in maduva sub 5%
D. Celule blastice in maduva intre 10-15%
E. Celule blastice absente
(pag. 759/vol.I.)
L1427028. Diagnosticul de leucemie mieloida acuta se stabileste pe:

A. Prezenta de cel putin a 30% mieloblasti in sange si/sau maduva osoasa
B. Prezenta limfocitelor sub 5% in sange
C. Evidentierea cromozomului Philadelphia
D. Pozitivarea CD14 in sangele periferic
E. Expunerea la radiatii
(pag. 751/vol.I.)
L1427029. in leucemia limfocitara cronica numarul de limfocite variaza intre:

A. 10.000 si 200.000/mmc
B. 400.000 si 600.000/mmc
C. 2.000 - 3.000/mmc
D. 100 - 200/mmc
E. 600.000 - 800.000/mmc
(pag. 767/vol.I.)
L1427030. in leucemia mieloida acuta anemia este:

A. Hemolitica autoimuna
B. Hemolitica autoimuna cu anticorpi la rece
C. Normocroma normocitara
D. Megaloblastoida
E. Cu eritrocite in semn de tras la tinta
(pag. 752/vol.I.)
L1427031. in momentul diagnosticului in leucemia mieloida acuta numarul plachetelor este mai mic de:
749
Rezidentiat 2004
750
A.
B.
C.
D.
E.
800.000/l
400.000/l
200.000/l
5.000/l
100.000/l
(pag. 752/vol.I.)
L1427032. Leucemia limfoblastica se diagnosticheaza la un procent de:

A. Peste 30% limfoblasti in sangele periferic sau maduva
B. 30% eritroblasti si 5% limfoblasti
C. 10% limfoblasti
D. 30% mieloblasti, 30% eritroblasti si 10% limfoblasti
E. intre 5-10% limfoblasti in maduva osoasa
(pag. 776/vol.I.)
L1527033. Diagnosticul corect al leucemiei acute limfoblastice presupune un examen corect al

sangelui periferic, determinarea fenotipului celular si analiza cromozomiala a celulei leucemice. Care
dintre factorii de prognostic enumerati mai jos ne atrag atentia asupra unei evolutii nefavorabile a bolii:
A. Varsta mai mica de 35 ani
B. intarzierea in aparitia remisiunii clinice
C. Numar de leucocite la prezentare mai mic de 25.000/mL
D. Absena anumitor anomalii citogenetice mai ales t (9; 22), t (8; 14), t (1; 19) si t (4; 11)
E. Fenotipul celulelor B
(pag. 775-776)
L1527034. Diagnosticul hematologic in leucemia mieloida cronica evidentiaza:

A. Leucocitoza cu grade variate de imaturitate a elementelor granulocitare
B. Numar de celule blastice circulante mai mare de 30%
C. Numar de plachete aproape intotdeauna scazut
D. Fosfataza alcalina din celulele leucemice (LMC) caracteristic crescuta
E. Nivelul seric al vitaminei B12 si al proteinelor care leaga vitamina B12 in general scazut
(pag. 758)
L1527035. Diagnosticul leucemiei acute mieloide presupune un examen de urgenta al sangelui

periferic. Care din urmatoarele aspecte nu le intalnim niciodata la acest examen:
A. Anemia normocroma si normocitara
B. Leucocitoza
C. Leucopenia
D. Eritrocitoza
E. Trombocitopenia
(pag. 752)
L1527036. Examenul fizic efectuat in leucemia acuta mieloida aduce informatii utile pentru diagnostic.
Infiltrarea cu celule leucemice blastice ale gingiilor, pielii, tesuturilor moi sau meningelor, observata in
momentul diagnosticului este caracteristica pentru urmatoarele forme (dupa clasificarea FAB):
A. Subtipul M1
B. Subtipurile monocitare M4 si M5
C. Subtipul M3
D. Subtipul M6
E. Subtipul M2
(pag. 752)
L1527037. Examenul sangelui periferic in leucemia limfatica cronica ne aduce argumente foarte utile
750
Rezidentiat 2004
751
pentru diagnosticul pozitiv. Care din modificarile urmatoare nu se intalnesc niciodata la examenul de
laborator in aceasta afectiune:
A. Limfopenia
B. Anemia
C. Trombocitopenia
D. Infiltrarea medulara de tip nodular
E. Anemia hemolitica autoimuna
(pag. 767)
L1527038. Leucemia cu celule paroase are urmatoarele caractere:

A. Este o afectiune frecventa
B. Este des intalnita la femeile sub 40 de ani
C. Prezinta celule maligne de tip T
D. Se asociaza cu citopenie sanguina
E. Splenomegalia este absenta
(pag. 768)
L1627039. Diagnosticul de Leucemia mieloida cronica se stabileste cu urmatoarele, cu exceptia:

A. Prezenta unui numar crescut de leucocite
B. Grade variate de imaturitate a elementelor granulocitare
C. Fosfataza alcalina leucocitara scazuta
D. Fibroza colagenica a maduvei
E. Numarul crescut de bazofile
(pag. 758)
L1627040. Diagnosticul de Leucemie cu celule paroase include urmatoarele, cu exceptia:

A. Prezinta citopenie
B. Splenomegalie
C. Celule mari de tip B cu o citoplasma cu prelungiri, peri
D. Celule de tip T
E. Fibroza medulara
(pag. 765, 768)
L1627041. Diagnosticul fazei de accelerare a bolii in Leucemia mieloida cronica se defineste prin
urmatoarele cu exceptia:
A. Evolutia progresiva a anemiei
B. Evolutia citogenetica clonala prin achizitia unei translocatii t(9;22) suplimentare
C. Prezenta celulelor blastice in maduva osoasa in numar egal sau mai mare de 15%, dar mai mic de 30%
D. Prezenta celulelor blastice in sangele periferic in umar egal sau mai mare de 15%, dar mai mic de 30%
E. Prezenta trombocitelor peste 100.000/?l
(pag. 758)
L1627042. Exista anumite relatii intre subtipul de LAL si manifestarile clinice, cu exceptia:
A. LAL cu celule pre B prezinta splenomegalie
B. LAL cu celule T (L1, L2) predomina la barbati si afecteaza mai ales SNC si mediastinul
C. LAL cu celule B (L3) are adeseori manifestari extramedulare cu anomalii metabolice
D. LAL tip L2 este cel mai intalnit subtip la adulti
E. Translocatia t(9;22) se intalneste in LAL la adult si in LAL la copii
(pag. 775)
L1627043. in Leucemia mieloida cronica, formele de leucemii acute din criza blastica sunt urmatoarele,
cu exceptia:
A. Leucemie acuta mieloida
751
Rezidentiat 2004
752
B.
C.
D.
E.
Leucemie acuta limfoida

Eritroleucemie
Leucemie acuta megacarioblastica
Leucemie acuta cu celule nediferentiate
(pag. 759)
L2227044. Examinarea maduvei osoase la pacientii cu leucemie mieloida cronica , in momentul stabiliri
diagnosticului,releva:
A. celularitate redusa
B. cresterea liniilor mieloida si megacariocitara
C. raport mieloid/eritroid normal
D. absenta liniei mieloide
E. cresterea liniei eritroide
(pag. 758)
L2227045. La examenul maduvei in leucemia mieloida cronica se remarca:

A. absenta fibrozei
B. fibroza colagenica exprimata la toti pacientii
C. fibroza reticulara la aproximativ jumatate din pacienti
D. celularitate redusa
E. absenta liniei mieloide
(pag. 758)
L2227046. Cromozomul Philadelphia prezent in leucemiile mieloide cronice este :

A. o translocatie intre comozomii 9 si 21
B. un cromozom scurt 22 ( 22q-) care apare in urma translocatiei 9;22
C. o translocatie 8;21
D. inversiunea cromozomului 16
E. deletia( 5q)
(pag. 759)
L2227047. Diagnosticul leucemiilor mieloide acute se stabileste pe baza prezentei a:

A. cel putin 50% mieloblasti in singe si/sau maduva osoasa
B. cel putin 10% mieloblasti si promielocite in maduva osoasa
C. cel putin 30% mieloblasti in singe si/sau maduva osoasa
D. peste 20% mieloblasti in singe
E. sub 50% mieloblasti in maduva osoasa
(pag. 751)
L2227048. Din cele opt subtipuri majore de leucemii mieloide acute (conform schemei FAB) cele mai
intens peroxidazo-pozitive sunt:
A. tipul Mo si M1
B. tipul Mo si M7
C. tipul M2 si M3
D. tipul M4 si M5
E. tipul M6 si M7
(pag. 751)
L2227049. Conform clasificarii FAB , in leucemia mieloida acuta varianta M1 ,singura trasatura
caracteristica care o diferentiaza de leucemia limfoblastica acuta L2 este:
A. o reactie pozitiva la mieloperoxidaza
B. numarul crescut de blasti din maduva osoasa
752
Rezidentiat 2004
753
C. numarul de leucocite
D. absenta nucleolilor
E. numarul redus de placute
(pag. 751)
L2227050. Leucemia mieloida acuta tipul M3 se caracterizeaza citogenetic prin :

A. inversiunea cromozomului 16
B. translocatie 8;21
C. translocatie 15;17
D. del(5q)
E. del(7q)
(pag. 752)
L2227051. Diagnosticul de leucemie mieloida cronica se stabileste identificind prin metode

citogenetice sau moleculare expansiunea clonala a unei celule suse hematopoietice care poseda:
A. translocatie intre cromozomii 15 si 17
B. inversiune a cromozomului 16
C. translocatie intre cromozomii 9 si 22
D. deletia (5q)
E. translocatie intre cromozomii 8 si 21
(pag. 757)
L2227052. Translocatia 9;22 din leucemia mieloida cronica duce la :

A. fuziunea genei BCR cu gena ABL
B. fuziunea genei RARalfa cu gena PML
C. rearanjarea genei ALL1
D. pierderea de material genetic
E. pierderea genei ABL
(pag. 757)
L2227053. Sarcomul granulocitic sau cloromul reprezinta :

A. prezenta de celule leucemice in maduva osoasa
B. tumori de celule leucemice in diverse tesuturi
C. numar crescut de granulocite in singe
D. prezenta de blasti in maduva si in singe
E. absenta celulelor leucemice din singe
(pag. 752)
L2227054. Carui tip de leucemie acuta mieloida ii este caracteristica t(15;17)(q22;q11-12) ?

A. tipul M2
B. tipul Mo
C. tipul M3
D. tipul M4Eo
E. tipul M5
(pag. 751)
L2227055. Translocatia( 8;21)(q22;q22) este anomalia citogenetica asociata primar cu leucemia

mieloida acuta:
A. tip M2
B. tip Mo
C. tip M1
D. tip M5
753
Rezidentiat 2004
754
E. tip M3
(pag. 751)
L2227056. Scaderea eritropoiezei in leucemii mieloide acute are deseori drept rezultat:
A. cresterea hematocritului
B. reducerea numarului de reticulocite
C. cresterea volumului eritrocitar mediu
D. cresterea numarului de reticulocite
E. cresterea numarului de leucocite
(pag. 752)
L2227057. Antigenul specific plachetar CD41 permite identificarea:

A. leucemiei mieloide acute M3
B. leucemiei mieloide acute Mo
C. leucemiei mieloide acute M1
D. leucemiei mieloide acute M5b
E. leucemiei mieloide acute M7
(pag. 751)
L2227058. Promielocitele hipergranulare cu multiplii corpi Auer sunt celulele care prolifereaza in:
A. leucemia mieloida acuta M1
B. leucemia mieloida acuta M2
C. leucemia mieloida acuta M3
D. leucemia mieloida acuta M5b
E. leucemia mieloida acuta M7
(pag. 751)
L2227059. Megacarioblastii sunt celulele blastice care prolifereaza in:

A. leucemia mieloida acuta Mo
C. leucemia mieloida acuta M4Eo
D. leucemia mieloida acuta M5
E. leucemia mieloida acuta M7
(pag. 751)
L2227060. Leucemia acuta mieloida M2Bazo este :

A. o varianta a leucemiei acute M2, care are blasti cu granulatii bazofile ?
B. o boala mieloproliferativa cronica ?
C. o leucemie acuta in care prolifereaza megacarioblastii ?
D. o leucemie limfocitara cronica ?
E. o leucemie care evolueaza cu splenomegalie giganta ?
(pag. 751)
L2227061. O leucemie acuta cu peste 50% eritroblasti (din celulele nucleate ) si peste 30% mieloblasti
( din celulele non eritroide ) este
A. o leucemie acuta mieloida M3 ?
B. o leucemie limfatica cronica ?
C. o boala mieloproliferativa cronica ?
D. o eritroleucemie M6 ( in schema FAB) ?
E. o leucemie monocitara M5 ?
(pag. 751)
754
Rezidentiat 2004
755
L2227062. Aplazia eritroida pura din leucemia limfoida cronica B

A. este un fenomen autoimun
B. este o complicatie frecventa a acestei afectiuni
C. intereseaza linia megacariocitara din maduva osoasa
D. evolueaza cu splenomegalie giganta
E. reprezinta o hiperplazie a seriei eritroide
(pag. 767)
L2227063. O limfocitoza relativa de minimum 5000/ microlitru si infiltrarea difuza sau nodulara a
maduvei ososase cu limfocite sunt criterii obligatorii pentru diagnosticul:
A. leucemiei mieloide cronice
B. limfocitozelor cu celule T reactive
C. leucemiei limfocitare cronice
D. bolilor mieloproliferative cronice
E. leucemiei acute limfoblastice
(pag. 767)
L2227064. Timpul de dublare a limfocitelor sub 12 luni,numarul absolut initial de limfocite peste 50.000/
ml si trisomia 12 sunt:
A. criteriile de diagnostic pentru policitemia vera
B. factori de prognostic nefavorabil care anunta o supravietuire scurta in leucemia limfocitara cronica B
C. caracteristicile leucemiei cu celule paroase
D. criteriile de diagnostic pentru criza blastica din leucemia mieloida cronica
E. factori de prognostic favorabil in trombocitemia esentiala
(pag. 767)
L2227065. Prezenta a cel putin 30% mieloblasti in sange si /sau maduva osoasa este criteriu de
diagnostic pentru:
A. anemia aplastica
B. leucemiile acute mieloide
D. leucemia limfatica cronica B
E. leucemia mieloida cronica in faza cronica
(pag. 751)
L2227066. Prezenta a > 15% dar sub 30% celule blastice in maduva osoasa, bazofilie > 20% si evolutia
progresiva a anemiei caracterizeaza:
A. faza cronica a leucemiei mieloide cronice
B. leucemia limfocitara cronica T
D. faza accelerata a leucemiei mieloide cronice
E. faza acuta a leucemiei mieloide cronice
(pag. 758)
L2227067. Cresterea numarului de celule blastice peste 30% in sange si maduva osoasa intr-o
leucemie mieloida cronica se defineste ca:
A. o criza blastica a leucemiei mieloide cronice
B. faza cronica a leucemiei mieloide cronice
C. aplazie pura eritroida
D. faza accelerata a leucemiei mieloide cronicee
E. leucemie acuta megacarioblastica M7
(pag. 758-759)
755
Rezidentiat 2004
756
L2227068. Transformarea histologica a leucemiei limfocitare cronice B intr-un limfom mai agresiv care
apare la aproximativ 5% din pacienti se numeste:
A. sindrom Richter
B. boala Di Guliermo
C. criza blastica
D. faza accelrata
E. leucemie prolimfocitara
(pag. 767)
L2227069. Scaderea eritropoiezei, reducerea duratei de viata a globulelor rosii si pierderile active de
sange in leucemia acuta mieloida determina:
A. aparitia hipertrofiei gingivale
B. anemie
C. cresterea fibrozei medulare
D. aparitia poliglobuliei
E. reducerea numarului de blasti din sange si maduva
(pag. 752)
L2227070. Translocatia ( 15; 17) si inversiunea (16) sunt anomaliile citogenetice asociate in mod
invariabil cu:
A. leucemia acuta mieloida M3 respectiv M4
B. leucemia acuta mieloida M0 rspectiv M1
C. leucemia acuta limfoblastica
D. leucemia acuta mieloida M5 a respectiv M5b
E. leucemia limfocitara cronica
(pag. 751)
L2327071. Antigenul CD33 permite:

A. diagnosticul de apartenenta la linia mieloida;
B. diagnosticul de excludere a liniei limfoide;
C. este caracteristic pentru M7
D. este caracteristic pentru formele cu anomalii cromozomiale
E. este caracteristic leucemiei mieloide acute cu corpi Auer
(pag. 751)
L2327072. Informatia moleculara este utila pentru diagnostc si sub aspect terapeutic in leucemia
mieloida acuta in
A. forma M3
B. forma M4
C. forma M 0
D. forma M2
E. in formele mixte
(pag. 752)
L2327073. Asocierea CD13, CD14 si CD34 releva evolutie defavorabila a pacientilor cu:
A. Leucemie Mieloida Acuta
B. Leucemie Limfoblastica Acuta
C. Leucemie Limfatica Cronica
D. Leucemie Mieloida Cronica
E. Anemie feripriva
(pag. 751)
L2327074. Cea mai comuna Leucemie Limfatica cronica este:
756
Rezidentiat 2004
757
A.
B.
C.
D.
E.
cu celule B
cu celule T
cu prolimfocite
cu celule paroase
cu celule cu granulatii mari
(pag. 767)
L2327075. Diagnosticul major de excludere in Leucemia Limfatica Cronica este:

A. limfocitoza reactiva care, de obicei, este cu celule T normale;
B. leucemia cu celule paroase;
C. transformarea blastica a Leucemiei Mieloide Cronice;
D. Leucemia Acuta Limfoblastica;
E. Leucemia Mieloblastica Acuta
(pag. 767)
L2627076. Diagnosticul fazei de accelerare a bolii n Leucemia mieloid cronic se definete prin
urmtoarele cu excepia:
C. Prezena celulelor blastice n mduva osoas n numr egal sau mai mare de 15%, dar mai mic de 30%
D. Prezena celulelor blastice n sngele periferic n umr egal sau mai mare de 15%, dar mai mic de 30%
E. Prezena trombocitelor peste 100.000/micro l
(pag. 758)
L2627077. n Leucemia mieloid cronic, formele de leucemii acute din criza blastic sunt urmtoarele,
cu excepia:
A. Leucemie acut mieloid
B. Leucemie acut limfoid
C. Eritroleucemie
D. Leucemie acut megacarioblastic
E. Leucemie acut cu celule nedifereniate
(pag. 759)
L2627078. Diagnosticul de Leucemia mieloid cronic se stabilete cu urmtoarele, cu excepia:

A. Prezena unui numr crescut de leucocite
C. Fosfataza alcalin leucocitar sczut
D. Fibroza colagenic a mduvei
E. Numrul crescut de bazofile
(pag. 758)
L2627079. n momentul diagnosticului de Leucemie acut mieloid sunt prezente urmtoarele, cu

excepia:
A. Anemie care poate fi sever
B. Numrul de trombocite mai mic de 100.000/micro l
C. Numrul de leucocite mediu de 15.000/micr l
D. Splenomegalie gigant
E. Mieloblati n mduva osoas i sngele periferic cel puin 30%
(pag. 751, 752)
L2627080. Diagnosticul de Leucemie cu celule proase include urmtoarele, cu excepia:

A. Prezint citopenie
B. Splenomegalie
757
Rezidentiat 2004
758
C. Celule mari de tip B cu o citoplasm cu prelungiri, peri

D. Celule de tip T
E. Fibroz medular
(pag. 765, 768)
L2627081. Exist anumite relaii ntre subtipul de LAL i manifestrile clinice, cu excepia:
A. LAL cu celule pre B prezint splenomegalie
B. LAL cu celule T (L1, L2) predomin la brbai i afecteaz mai ales SNC i mediastinul
C. LAL cu celule B (L3) are adeseori manifestri extramedulare cu anomalii metabolice
D. LAL tip L2 este cel mai ntlnit subtip la aduli
E. Translocaia t(9;22) se ntlnete n LAL la adult i n LAL la copii
(pag. 775)

L1127082. Anomalii metabolice in leucemia limfoblastica acuta sunt:
A. cresterea acidului uric din sange
B. hipokalemia
C. hiperkalemia
D. hipernatremia
E. hipofosfatemia
(pag. 775)
L1127083. Anomaliile citogenetice asociate in mod invariabil cu un subtip FAB al leucemiei mieloide
acute sunt:
A. t (9;22)
B. t (8;21)
C. t (15;17)
D. inv (16)
E. -7
(pag. 751)
L1127084. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale leucemiei mieloide acute la
prezentare ?
A. Numarul mediu de leucocite: 15.000/uL
B. 20% din cazuri au leucocite > 100.000/uL
C. 5% din cazuri nu au blasti detectabili in sange
D. 20-40 % din cazuri au leucocite < 5.000/uL
E. 10% din cazuri au leucocite > 500.000/uL
(pag. 752)
L1127085. Care din urmatoarele date reprezinta caracteristici ale leucemiei mieloide acute la diagnostic
?
A. 75% din cazuri au plachete < 100.000/uL
B. 25% din cazuri au plachete < 25.000/uL
C. 20% din cazuri au plachete > 400.000/uL
D. plachetele prezinta anomalii morfologice
E. plachetele prezinta anomalii functionale
(pag. 752)
L1127086. Criteriile citogenetice de raspuns la tratament in leucemia mieloida cronica [procentul de
758
Rezidentiat 2004
759
metafaze medulare cu t(9:22)] sunt:

A.
B.
C.
D.
E.
procent zero = raspuns complet

procent < 35 = raspuns partial
procent 36-85 = raspuns minor
procent 85-90 = absenta raspunsului
procent 90-100 = tratament ineficace
(pag. 759)
L1127087. Criteriile moleculare de raspuns la tratament in leucemia mieloida cronica sunt:

A. gena BCR-ABL (determinata cu RT-PCR) absenta = raspuns complet
B. gena BCR-ABL (determinata cu RT-PCR) prezenta = raspuns incomplet
C. persistenta tardiva a pozitivitatii RT-PCR pentru BCR-ABL = probabilitate redusa de vindecare
D. metilarea progresiva de novo la locus-ul BCR-ABL = absenta raspunsului
E. lipsa de metilare progresiva de novo la locus-ul BCR-ABL = raspuns incert
(pag. 759, 762)
L1127088. Factorii de prognostic nefavorabili in leucemia limfoblastica acuta sunt:

A. varsta > 35 de ani
B. fenotipul celulelor B (L3 sau morfologie de tip Burkitt)
C. numar mare de leucocite la prezentare (> 50.000/uL)
D. prezenta anumitor anomalii citogenetice [t(9;22), t(8;14), t(1;19), t(4-11)]
E. instalarea rapida a remisiunii complete
(pag. 776)
L1127089. Factorii de prognostic negativi in leucemia mieloida cronica sunt:

A. varsta > 60 de ani
B. splina > 10 cm sub rebordul costal
C. celule blastice > 3% (in sange) si 5% (in maduva)
D. bazofilie < 1%
E. eozinofile > 5%
(pag. 759)
L1127090. In leucemia limfocitara cronica cu celule B fenomenele autoimune pot sa apara:

A. la </= 20% din pacienti
B. cel mai frecvent ca anemie hemolitica
C. mai rar ca trombocitopenie
D. frecvent ca monocitopenie
E. frecvent ca aplazie eritroida pura
(pag. 767)
L1127091. In leucemia limfocitara cronica cu celule B la diagnostic examenul sangelui arata:

A. numarul de leucocite intre 10 - 200 x 10*9/L
B. procentul de limfocite mici intre 70-95%
C. numarul absolut de neutrofile normal
D. numarul de eritrocite usor scazut
E. numarul de trombocite crescut
(pag. 767)
L1127092. In leucemia mieloia cronica criteriile hematologice de evaluare a "raspunsului complet" la

tratament sunt:
A. numarul de leucocite < 10.000/uL
B. morfologia leucocitelor normala
759
Rezidentiat 2004
760
C. hemoglobina normala
D. numar de plachete normal
E. numar de reticulocite crescut
(pag. 759)
L1127093. In leucemia mieloida cronica in faza cronica examenul maduvei osoase arata:
A. cresterea celularitatii medulare
B. cresterea liniei mieloide si megacariocitare
C. raport mieloid/eritroid normal
D. procent de blasti normal sau usor crescut
E. absenta bazofiliei
(pag. 758)
L1127094. In leucemia mieloida cronica trecerea in faza acuta este semnalata de anomalii citogenetice
si moleculare:
A. instabilitatea cromozomiala a clonei maligne
B. achizitia unei t(9;22) suplimentare
C. trisomie 8
D. 17qE. lipsa de metilare progresiva de novo la locus-ul BCR-ABL
(pag. 758)
L1127095. In momentul diagnosticului examenul sangelui in leucemia mieloida cronica arata:

A. numar crescut de leucocite
B. grade variate de imaturitate a elementelor granulocitare
C. celule blastice circulante < 5%
D. numar de plachete crescut
E. cresterea fosfatazei alcaline leucocitare
(pag. 758)
L1127096. Leucemia cu limfocite granulare mari cu celule NK are urmatoarele caracteristici:

A. varsta medie de 39 de ani
B. se prezinta adesea cu febra
C. au hepato-splenomegalie
D. boala este foarte agresiva
E. are raspuns bun la tratament
(pag. 768)
L1127097. Leucemia limfocitara cronica (LLC) cu celule T are urmatoarele caracteristici:

A. splenomegalie importanta
B. leziuni cutanate extinse
C. evolutie rapida
D. limfocitoza absenta
E. infiltratie medulara absenta
(pag. 767)
L1127098. Leucemii cronice care se pot prezenta cu limfocitoza (in afara de leucemia limfocitara
cronica cu celule B):
A. leucemia limfocitara cronica cu celule T
B. leucemia prolimfocitara
C. leucemia promielocitara
D. leucemia cu limfocite granulare mari
760
Rezidentiat 2004
761
E. leucemia cu celule paroase

(pag. 767)
L1127099. Metodele de identificare ale subtipului (FAB) M7 al leucemiei mieloide acute sunt:
A. citologia
B. esteraza nespecifica
C. citogenetica
D. microscopia electronica (mieloperoxidaza)
E. citometria in flux (CD41)
(pag. 751)
L1127100. Metodele folosite pentru clasificarea subtipurilor FAB ale leucemiei mieloide acute sunt:
A. morfologia
B. evolutia
C. citochimia
D. citometria in flux
E. citogenetica
(pag. 751)
L1127101. Parametrii maduvei osoase care stabilesc instalarea remisiunii complete in leucemia
mieloida acuta sunt
A. celularitate > 20%
B. maturare in toate cele 3 linii celulare
C. celule blastice < 10%
D. absenta corpilor Auer
E. raportul mieloid/eritroid crescut
(pag. 753)
L1127102. Parametrii sanguini care stabilesc instalarea remisiunii complete in leucemia mieloida acuta
sunt:
A. absenta celulelor blastice
B. neutrofile > 1.500/uL
C. plachete > 100.000/uL
D. hemoglobina > 12g/dL
E. hematocrit > 45%
(pag. 753)
L1127103. Spre deosebire de leucemia limfocitara cronica (LLC) cu celule B leucemia prolimfocitara
are urmatoarele caracteristici:
A. adenopatii minime
B. splenomegalie
C. limfocitoza mica
D. raspuns bun la tratament
E. limfocite granulare mari
(pag. 767, 768)
L1127104. Testele specifice pentru detectarea bolii reziduale in remisiunea completa din leucemia
mieloida acuta sunt:
A. peroxidaza
B. negru Sudan B
C. esteraza nespecifica
D. hibridizarea fluorescenta in situ ("FISH")
E. RT - PCR ("reverse transcriptase-polymerase chain reaction")
761
Rezidentiat 2004
762
(pag. 753)
L1227105. Anemia din leucemiile acute este de obicei

A. normocroma
B. macrocitara
C. microcitara
D. normocitara
E. hipocroma
(pag. 752)
L1227106. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

A. pacientii cu LAL cu celule pre B au cel mai frecvent CID (coagulare intrvasculara diseminata)
B. LAL cu celuleT afecteaza mai ales SNC si mediastinul
C. LAL2 este cel mai intalnit subtip la copii
D. LAL cu celuleB au adesea manifestari extramedulare cu anomalii metabolice
E. LAL cu celule T predomina la barbati
(pag. 775)
L1227107. Celulele din leucemia limfatica cronica cu celule B corespund unei subpopulatii de celule B
care:
A. Sunt CD10 pozitive
B. Sunt CD5 pozitive
C. Exprima IgM/D de suprafata
D. Exprima IgA de suprafata
E. Sunt CD25 pozitive
(pag. 763)
L1227108. Diagnosticul fazei accelerate a leucemiei mieloide cronice se bazeaza pe urmatoarele

elemente de laborator:
A. Bazofile peste 5%
B. Blasti in sangele periferic sau in maduva intre 15-30%
C. Trombocite sub 100.000/mmc
D. Accentuarea anemiei
E. Trombocite peste 600.000/mmc
(pag. 758)
L1227109. In momentul diagnosticului unei leucemii acute semnele fizice intalnite cel mai frecvent
sunt:
A. cianoza extremitatilor
B. febra
C. splenomegalia
D. hepatomegalia
E. limfadenopatiile
(pag. 752)
L1227110. Infiltrarea cu celule leucemice blastice ale gingiilor,pielii,tesuturilor moi sau sau meningelor
in momentul diagnosticului unei leucemii acute este caracteristica pentru:
A. leucemia M3
B. leucemia L1
C. leucemia M4
D. leucemia M6
E. leucemia M5
(pag. 752)
762
Rezidentiat 2004
763
L1227111. La stabilirea diagnosticului in leucemia mieloida cronica, maduva osoasa se caracterizeaza

prin:
A. Celularitate medulara crescuta
B. Raport mieloid/eritroid alterat
C. Procent de blasti normal sau usor crescut
D. Infiltrat limfocitar medular
E. Prezenta de granulocite hiposegmentate
(pag. 758)
L1227112. Leucemia granulocitara cronica se caracterizeaza prin:

A. Fosfataza alcalina leucocitara crescuta
B. Numar crescut de leucocite cu grade variate de imaturitate a elementelor granulocitare
C. Trombocitoza
D. Nivele scazute a vitaminei B-12
E. Fibroza medulara
(pag. 758)
L1227113. Tipul FAB de leucemie acuta mieloida cu componenta monocitara este:

A. tipul M6
B. tipul M2
C. tipul M4
D. tipul M3
E. tipul M7
(pag. 751)
L1227114. Tipurile FAB de leucemie acuta mieloida cel mai intens peroxidazo-pozitive sunt:
A. tipul M3
B. tipul M6
C. tipul M7
D. tipul M2
E. tipul M0
(pag. 751)
L1327115. Corpii Auer se constata in:

A. -LAM 0
B. -LAM 1
C. -LAM 2
D. -LAM 3
E. -LAM 7
(pag. 751)
L1327116. Diagnosticul diferential in leucemia limfatica cronica implica excluderea:

A. -limfocitozei reactive
B. -limfocitozei cu celule T normale
C. -limfocitozei din agranulocitoza
D. -limfocitozei cu celule B monoclonale asociata cu adeno-splenomegalie la pacientii peste 60 de ani
E. limfocitozei din leucemia cu celule paroase
(pag. 767)
L1327117. Esteraza nespecifica este pozitiva in:

A. -LAM 7
B. -LAM 6
763
Rezidentiat 2004
764
C. -LAM 4
D. -LAM 5
E. LAM 1
(pag. 751)
L1327118. In leucemia limfatica cronica, concomitenta anemiei + trombocitopeniei indica:

A. -std.III RAI
B. -std.IV RAI
C. -std. C Binet
D. -std.B Binet
E. -std.0 RAI
(pag. 768)
L1327119. Leucemia cu celule paroase se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte clinice si de

laborator, cu exceptia:
A. -splenomegaliei
B. -leucocitozei severe
C. -prezentei tuturor etapelor de maturatie ale polinuclearului neutrofil in sangele periferic
D. -citopeniei
E. -prezentei fibrozei medulare
(pag. 768)
L1327120. Limfomul limfocitar cu celule mici, difuz, leucemizat, se deosebeste de leucemia limfatica
cronica prin urmatoarele criterii:
A. -prezenta adenopatiilor generalizate de la debut;
B. -limfocitoza moderata;
C. -prezenta limfoblastilor in sangele periferic
D. -infiltratia medulara limfocitara
E. -prezenta paraproteinei serice
(pag. 767)
L1327121. Sindromul Richter reprezinta:

A. o modalitate de evolutie a leucemiei limfatice cronice;
B. un limfom difuz cu celule B mari;
C. o forma de Boala Hodgkin
D. o forma de leucemie acuta
E. o varietate de anemie hemolitica
(pag. 767)
L1427122. Accelerarea bolii in leucemia mieloida cronica este definita prin:

B. Evolutia citogenetica clonala
C. Cresterea blastilor peste 50%
D. Prezena blastilor in sange periferic sau maduva mai mult de 15%, dar mai puin de 30%
E. Cresterea bazofilelor peste 20%
(pag. 758/vol.I.)
L1427123. Care din afirmatii sunt corecte la pacientii cu leucemie mieloida acuta:
A. Numarul de leucocite la prezentare este de peste 15.000/l
B. Toate celulele leucemice sunt peroxidazo negative
C. 20-40% din pacienti pot avea sub 5.000 leucocite/l
D. 20% din pacieni au peste 100.000 leucocite/l
764
Rezidentiat 2004
765
E. 5% din pacienti nu au celule leucemice in sangele periferic

(pag. 752/vol.I.)
L1427124. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate la pacientii cu leucemie limfocitara cronica:
A. Limfocitoza minima este de 5000/mmc
B. Maduva este intotdeauna afectata
C. Maduva prezinta infiltrare difuza sau nodulara
D. Majoritatea pacienilor au nivele scazute de imunoglobulina
E. Numarul de eritrocite si trombocite de obicei sunt crescute
(pag. 767/vol.I.)
L1427125. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru leucemia mieloida cronica:
A. in momentul diagnosticului se constata un numar mare de leucocite
B. Leucocitele au grade variate de imaturitate a elementelor granulocitare
C. Numarul de celule blastice circulante este mai mic de 5%
D. Promielocitele sunt peste 25%
E. Exista 50% eritroblasti in sangele periferic
(pag. 758/vol.I.)

A. Limfocitoza minima pentru diagnosticul de leucemie limfocitara cronica este de 5.000/mmc
B. Numarul de leucocite in leucemia limfocitara cronica variaza intre 10.000 si 200.000/mmc
C. in leucemia limfocitara cronica 70-95% din leucocite sunt limfocite mici
D. in leucemia limfocitara cronica exista intre 10-25% limfoblasti
E. Majoritatea leucemiilor limfocitare cronice sunt cu limfocite T
(pag. 767/vol.I.)
L1427127. in criza blastica din leucemia mieloida cronica celulele blastice pot fi:
A. Din seria eritroida
B. Din seria mieloida
C. Din seria limfoida
D. Nedifereniate
E. Din seria leukotrienelor
(pag. 759/vol.I.)
L1427128. in criza blastica din leucemia mieloida cronica urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Jumatate din cazuri sunt leucemii acute mieloide
B. O treime din cazuri sunt leucemii acute limfoide
C. 10% sunt cazuri de eritroleucemie
D. 10% sunt cazuri de leucemii acute promielocitare
E. E.10-15% sunt cazuri de leucemie megacariocitara
(pag. 759/vol.I.)
L1427129. in leucemia acuta mieloida neutrofilele pot avea urmatoarele modificari morfologice:
A. Degradarea membranei bazale
B. Lobulatie anormala
C. Deficitul de granulatie
D. Proteine triplu helicoidale
E. Remodelarea membranei
(pag. 752/vol.I.)
L1427130. in leucemia mieloida acuta se pot observa urmatoarele modificari ale plachetelor:
765
Rezidentiat 2004
766
A.
B.
C.
D.
E.
Plachete de dimensiuni mari

Plachete cu forme bizare
Plachete cu granulatii anormale
Plachete cu fosfodiesteraze crescute
Plachete aglutinate in plaje
(pag. 752/vol.I.)
L1427131. in leucemia mieloida cronica urmatoarele afirmatii pot fi adevarate:

A. Se constata mai putin de 10% celule blastice si promielocite
B. La diagnostic numarul plachetar este aproape totdeauna crescut
C. Se constata un grad usor de anemie normocroma normocitar
D. Nivelul seric al vitaminei B12 este scazut
E. Procentul de neutrofile bazofile este peste 90%
(pag. 758/vol.I.)
L1427132. Maduva hematogena in leucemia mieloida cronica poate sa prezinte:

A. Cresterea celularitatii medulare mai ales pe linia mieloida si megacariocitara
B. Raport mieloid/eritroid profund alterat
C. Megacarioblasti peste 90%
D. Procent de blasti medulari normal sau usor crescut
E. Bazofilie, eozinofilie, monocitoza in sange sau maduva
(pag. 758/vol.I.)
L1527133. Anomaliile metabolice intalnite in leucemia acuta limfoblastica sunt reprezentate de:
A. Hiperuricemie cu nefropatie urica
B. Hipokaliemie
C. Hiperkaliemie
D. Hipercalcemie
E. Hipofosfatemie
(pag. 775)
L1527134. Diagnosticul anomaliilor moleculare si aberatiilor citogenetice in vederea depistarii bolii

reziduale minime la pacientii cu leucemie acuta mieloblastica in remisiune completa presupune
efectuarea:
A. Testelor citochimice
B. Reactiei de polimerizare in lant a transcriptazei inverse (RT-PCR)
C. Hibridizarii fluorescente in situ (FISH)
D. Citometriei de flux multiparametrice
E. Reactiei peroxidazei
(pag. 753)
L1527135. Diagnosticul complet al leucemiei granulocitare cronice presupune aprecierea evolutiei

bolii. Factorii clinici si biologici care se asociaza cu un prognostic nefavorabil sunt:
A. Varsta egala sau mai mica de 50 de ani
B. Splina la 10 cm sau mai mult sub rebordul costal
C. Plachete sub 400.000/mL
D. Celule blastice 3% sau peste in sange si 5% sau peste in maduva
E. Bazofile 7% sau peste in sange si 3% sau peste in maduva
(pag. 759)
L1527136. Diagnosticul crizei blastice care apare in evolutia leucemiei granulocitare cronice se
bazeaza pe evidentierea:
A. Valorilor crescute de peste 30% ale celulelor blastice medulare sau din sangele periferic
766
Rezidentiat 2004
767
B.
C.
D.
E.
Celulelor blastice dezvoltate numai din seria mieloida evaluate morfologic, citochimic sau imunologic
Aparitia neutrofilelor hiposegmentate (anomalie Pelger-Huet)
Semnelor de leucemie acuta mieloida in jumatate din cazuri
Semnelor de leucemie acuta limfoida in o treime din cazuri
(pag. 759)
L1527137. Diagnosticul de leucemie acuta mieloblastica se stabileste pe prezenta a cel putin 30%
mieloblasti in sange si/sau in maduva osoasa. O reactie pozitiva la mieloperoxidaza poate fi singura
trasatura caracteristica care o diferentiaza de leucemia acuta limfoblastica. Care din urmatoarele
variante, conform schemei FAB, sunt intens peroxidazo-pozitive:
A. Tipul M2
B. Tipul M5
C. Tipul M7
D. Tipul M3
E. Tipul M0
(pag. 751)
L1527138. Diagnosticul fenotipului celular si analiza cromozomiala a celulei leucemice sunt absolut
necesare pentru aprecierea prognosticului si conduitei terapeutice in leucemia acuta mieloblastica.
Factorii de prognostic negativ in leucemia acuta mieloblastica legati de durata remisiunii complete si
de posibilitatea vindecarii bolii sunt reprezentati de:
A. Varsta inaintata a pacientului in momentul diagnosticului
B. Alterarile cromozomiale detectate in momentul diagnosticului de tipul t (18; 21) si inv (16)
C. Bolile cronice si intercurente asociate
D. Un interval simptomatic prelungit care precede stabilirea diagnosticului
E. Pacientii cu anomalii care implica 12p
(pag. 753)
L1527139. Leucemia prolimfocitica (LPL) se prezinta:

A. Numai cu celule din seriile T
B. Numai cu celule din seriile B
C. Cu celule din seriile T sau B
D. Cu celule maligne mai mari decat cele din leucemia limfatica cronica si cu nucleoli proemineni
E. Cu raspuns foarte bun la tratament
(pag. 767)
L1527140. Leucemiile cronice care se pot prezenta cu limfocitoza sunt:

A. Leucemia granulocitara cronica
B. Leucemia limfatica cronica cu celule T
C. Leucemia prolimfocitica
D. Leucemia cu celule paroase
E. Limfomul non-Hodgkin in faza leucemica
(pag. 767)
L1527141. Sindromul Richter, care apare in 5% din cazurile de leucemie limfatica cronica se
caracterizeaza prin:
A. Aspect de limfom cu celule B mari
B. Cresterea rapida a maselor ganglionare si extraganglionare
C. Evolutie benigna
D. Vindecare spontana fara tratament
E. Aspect de limfom cu celule T
(pag. 767)
767
Rezidentiat 2004
768
L1627142. Diagnosticul de Leucemia mieloida cronica se stabileste cu urmatoarele:

A. Prezenta unui numar crescut de leucocite
C. Fosfataza alcalina leucocitara scazuta
D. Numarul de celule blastice in sangele periferic mai mic de 5%
E. Fibroza colagenica a maduvei
(pag. 758)
L1627143. Diagnosticul fazei de accelerare a bolii in Leucemia mieloida cronica se defineste astfel:
B. Evolutia citogenetica clonala prin achizitia unei translocatii t(9;22) suplimentare
C. Prezenta celulelor blastice in sangele periferic in numar egal sau mai mare de 15%, dar mai mic de 30%
D. Prezenta celulelor blastice in maduva osoasa in umar egal sau mai mare de 15%, dar mai mic de 30%
E. Prezenta bazofilelor sub 20%
(pag. 758)
L1627144. Doar doua anomalii citogenetice au fost asociate in mod invariabil cu un grup specific FAB
de leucemii acute si acestea sunt:
A. t(15;17) (q22;q11-12) cu LAM tipul M3
B. t(8;21) (q22;q22) cu LAM tipul M2
C. inv. (16) (p13q22) cu LAM tipul M4E0
D. t(9;11) (q22;q23) cu LAM tipul M5
E. t(8;21) si t(15;17) la pacienti cu LAM la o varsta mai inaintata
(pag. 751)
L1627145. Exista corespondente intre semnele de laborator din leucemia acuta cu diferitele ei
subtipuri FAB si simptomele si semnele clinice, dupa cum urmeaza:
A. Paloare si astenie datorita anemiei
B. Sangerari si echimoze datorita trombocitopeniei
C. Infectii datorita neutropeniei
D. Infiltrarea cu celulel blastice ale gingiilor, pielii, este caracteristica pentru subtipurile monocitare LAM tip M4
si LAM tip M5
E. Cresterea VSH si infectiile
(pag. 752, 775)
L1627146. in criza blastica din Leucemia mieloida cronica, celulele blastice sunt:
A. Celule blastice din seria mieloida
B. Celule blastice din seria eritroida
C. Celule blastice din seria limfoida
D. Celule blastice nediferentiate
E. Celule blastice din seria megacariocitara
(pag. 759)
L1627147. in Leucemia mieloida acuta pentru a se putea spune remisiune completa trebuie:
A. Numarul neutrofilelor din sange sa fie egal sau mai mare de 1500/?l
B. Numarul trobocitelor sa fie egal sau mai mare de 100.000/?l
C. Celulele blastice sa fie absente din circulatie
D. Maduva osoasa trebuie sa contina mai putin de 5% celule blastice
E. Hemoglobina sa fie normala
(pag. 753)
L1627148. in momentul diagnosticului de Leucemie acuta mieloida sunt prezente urmatoarele, cu

exceptia:
768
Rezidentiat 2004
769
A.
B.
C.
D.
E.
Anemie care poate fi severa

Numarul de trombocite mai mic de 100.000/?l
Numarul de leucocite mediu de 15.000/?l
Slenomegalie giganta
Mieloblasti in maduva osoasa si sangele periferic cel putin 30%
(pag. 751, 752)
L1627149. in momentul diagnosticului de Leucemie acuta mieloida sunt prezente urmatoarele:

A. Anemie care poate fi severa
B. Numarul de trombocite mai mic de 100.000/?
C. Numarul de leucocite mediu de 15.000/?l
D. Slenomegalie giganta
E. Mieloblasti in maduva osoasa si sangele periferic cel putin 30%
(pag. 751, 752)
L1627150. Progresiunea bolii in LLC este inrautatita de urmatoarele:

A. Nivele scazute ale imunoglobulinelor
B. Aparitia anemiei hemolitice autoimune si aparitia trombocitopeniei autoimune
C. Prezenta unei paraproteine serice
D. Timpul de dublare a limfocitelor ? 12 luni
E. Cariotip anormal, cel mai frecvent trisomia 12
(pag. 767)
L1627151. Reactiile la peroxidaza a celulelor blastice in tipurile citologice FAB de leucemie acuta sunt
urmatoarele:
A. LAM varianta M1, pozitivitate peroxidaza 3% sau mai mult din celulele blastice
B. LAL varianta L2, pozitivitate la peroxidaza
C. LAM tipurile M2 si M3 sunt cele mai intens peroxidazo-pozitive
D. LAM tipul M4, prezinta o activitate peroxidaza mai redusa
E. LAM tipurile M5 si M7 au reactia peroxidazei limitata sau nu apare deloc
(pag. 751)
L2227152. Manifestarile leucostatice din leucemia mieloida cronica pot fi :

A. boala vasculara ocluziva
B. infarct miocardic
C. accidente cerebro-vasculare
D. priapism
E. hepatomegalie
(pag. 758)
L2227153. Leucemia mieloida cronica in faza cronica se caracterizeaza prin :

A. numar crescut de leucocite
B. sub 10% celule blastice si promielocite
C. trombocitopenie
D. poliglobulie
E. anemie normocitara normocroma
(pag. 758)
L2227154. Faza de accelerare a leucemiei mieloide cronice este definita prin:

A. evolutia progresiva a anemiei
B. prezenta celulelor blastice in maduva si singe periferic , peste 15% dar sub 30%
C. bazofilie peste 20%
769
Rezidentiat 2004
770
D. poliglobulie
E. sub 5% blasti in maduva osoasa
(pag. 758)
L2227155. Criza blastica a leucemiei mieloide cronice este definita ca leucemie acuta si se
A. numar redus de celule blastice medulare sau sanguine
B. anomalie Pelger Huet
C. peste 30% celule blastice in maduva sau singe
D. cresterea numarului de celule rosii
E. absenta anemiei
(pag. 758-759)
L2227156. In criza blastica din leucemia mieloida cronica , celulele blastice pot fi :
A. din seria limfoida
B. nediferentiate
C. din seria eritroida
D. din seria mieloida
E. absente
(pag. 759)
L2227157. In leucemiile mieloide acute numarul de leucocite la prezentare poate fi:

A. sub 5.000/microL la 25-40% din pacienti
B. mai mare de 100.000/microL la 20% din pacienti
C. normal la 80% din pacienti
D. scazut la toti pacientii
E. sub 3000/microL
(pag. 752)
L2227158. Mieloblastii din leucemiile mieloide acute se caracterizeaza prin :

A. cromatina nucleara fina
B. condensari ale cromatinei nucleare
C. 2-5 nucleoli
D. absenta nucleolilor
E. prezenta de corpi Auer
(pag. 751)
L2227159. Schema FAB de clasificare a leucemiilor mieloide acute se bazeaza pe :

A. modificari citogenetice
B. criterii morfologice
C. criterii citochimice
D. modificari ale parametrilor biochimici
E. criterii clinice
(pag. 751)
L2227160. Leucemia mieloida acuta M4Eo se caracterizeaza prin :

A. eozinofile anormale crescute in maduva osoasa
B. numar redus de blasti in maduva osoasa
C. inversiune(16)(p13q22)
D. absenta anomaliilor citogenetice
E. eozinopenie
(pag. 751)
770
Rezidentiat 2004
771
L2227161. Leucemia mieloida acuta M3 se caracterizeaza prin :

A. peroxidaza intens pozitiva
B. proliferarea de promielocite hipergranulare cu multiplii corpi Auer
C. t(8;21)
D. HLA-DR+ la citometrie de flux
E. absenta modificarilor citogenetice
(pag. 751)
L2227162. In leucemiile mieloide acute , in momentul diagnosticului , mai frecvent numarul de plachete
poate fi:
A. peste 1.000.000/microL
B. mai mic de 100.000/microL
C. mai mici de 25.000/microL
D. normal
E. sub 10.000/microL
(pag. 752)
L2227163. La pacientii cu leucemie mieloida cronica diagnosticul se poate stabili:

A. in perioada in care sunt asimptomatici
B. in faza accelerata
C. in faza blastica
D. exclusiv in faza cronica
E. doar in faza accelerata
(pag. 758)
L2227164. Pacientii cu leucemie mieloida acuta se prezinta cu simptome nespecifice care sunt
consecinta:
A. anemiei
B. leucocitozei
C. leucopeniei
D. disfunctiilor leucocitare
E. numarului crescut de plachete
(pag. 752)
L2227165. Anemia care este prezenta in momentul diagnosticarii leucemiilor mieloide acute se
datoreaza :
A. scaderii eritropoiezei cu reducerea numarului de reticulocite
B. reducerii duratei de viata a globulelor rosii
C. pierderilor active de singe
D. productiei crescute de eritropoietina
E. rezervelor crescute de fier
(pag. 752)
L2227166. Care sunt anomaliile citogenetice asociate in mod invariabil cu un anumit tip FAB de
leucemie acuta mieloid ?
A. t(15;17)
B. inv(16)
C. t(9;22)
D. t(9;11)
E. del(5q)
(pag. 751)
771
Rezidentiat 2004
772
L2227167. Care sunt caracterele clinice specifice din leucemiile acute mieloide asociate cu t(8;21) ?
A. virsta tinara a pacientilor
B. limfadenopatii
C. cloromul
D. splenomegalia
E. hepatomegalia
(pag. 751)
L2227168. Leucemia mieloida acuta tip M3 prezinta mai frecvent decit alte tipuri de leucemie:
A. singerari semnificative in tractul gastrointestinal
B. hemoragii pulmonare
C. splenomegalie giganta
D. hemoragii intracraniene
E. numar crescut de plachete
(pag. 752)
L2227169. Infiltrarea cu celule leucemice blastice a gingiilor , pielii,tesuturilor moi si meningelor ,in
momentul diagnosticului, este caracteristica pentru:
A. subtipul M4
B. subtipul Mo
C. subtipul M3
D. subtipul M7
E. subtipul M5
(pag. 752)
L2227170. Leucemia mieloida cronica in faza cronica , in momentul diagnosticului, se caracterizeaza

prin:
A. Fosfataza alcalina leucocitara crescuta
B. Numar crescut de leucocite cu grade variate de imaturitate a elementelor granulocitare
C. numar crescut de plachete
D. Nivele serice crescute ale vitaminei B12 si ale proteinelor care leaga vitamina B12
E. numar de blasti peste 30% in maduva si singe
(pag. 758)
L2227171. Leucemia cu celule paroase are urmatoarele caracteristici :

A. este o afectiune rara
B. celulele exprima receptori CD25 ai interleukinei (IL) 2
C. celulele au molecule de adeziune
D. este o proliferare de celule T
E. este o proliferare de celule B
(pag. 763)
L2227172. Celulele din leucemia limfatica cronica B corespund unei subpopulatii de celule B care :
A. este CD10+
B. este CD5+
C. exprima IgM/D de suprafata
D. exprima Ig A de suprafata
E. este CD25+
(pag. 763)
L2227173. Leucemia cu celule paroase este o afectiune:

A. rara , care apare mai ales la barbatii peste 40 ani
772
Rezidentiat 2004
773
B.
C.
D.
E.
care se prezinta cu citopenie si splenomegalie

cu celulele proliferante de tip B, cu trasaturi morfologice si imunologice caracteristice
cu supravietuire medie peste 4 ani
in care maduva osoasa nu este interesata
(pag. 768)
L2227174. Leucemia limfocitara cronica cu celule B :

A. se prezinta cu limfocitoza asimptomatica
B. survine la pacienti cu virsta medie peste 60 ani
C. impune excluderea unei limfocitoze reactive ( de obicei cu celule T normale )
D. se caracterizeaza prin proliferarea in maduva osoasa a tuturor liniilor mieloide
E. este o boala cu evolutie supra acuta
(pag. 768)
L2227175. Sindromul Richter

A. este o boala meloproliferativa cronica
B. este o transformare histologica a leucemiei limfocitare cronice B intr-un limfom mai agresiv
C. apare in aproximativ 5% din cazurile de leucemie limfocitara cronica B
D. evolueaza cu cresterea rapida a maselor ganglionare si extraganglionare
E. apare la toti pacientii cu leucemie limfocitara cronica B
(pag. 767)
L2227176. Pentru diagnosticul unei leucemii limfocitare cronice B sunt necesare :

A. o limfocitoza minima de 5.000/microL
B. absenta afectarii maduvei osoase
C. infiltrare de tip nodular sau difuz a maduvei osoase cu limfocite
D. splenomegalie
E. hepatomegalie
(pag. 767)
L2227177. Boala Di Gugliemo este :

A. o policitemie esentiala?
B. o eritroleucemie?
C. o leucemie acuta mieloida- M6 in schema FAB ?
D. o leucemie limfoblastica ?
E. o boala mieloproliferativa cronica ?
(pag. 751)
L2227178. Leucemia acuta mieloida Mo se caracterizeaza prin :

A. frecventa crescuta
B. blasti cu diferentiere minima
C. morfologie imatura
D. lipsa reactiilor citochimice specifice pentru linia celulara
E. pozitivitatea antigenelor CD13 si CD33 mieloid specifice (la citometrie de flux)
(pag. 751)
L2227179. Leucemia mieloblastica cu maturare (M2 in schema FAB ) este o leucemie acuta cu :
A. mieloblasti cu granulatii azurofile
B. corpi Auer adesea prezenti in blasti
C. peroxidaza negativa
D. t(8;21)
E. splenomegalie giganta
773
Rezidentiat 2004
774
(pag. 751)
L2227180. Leucemia acuta M6 ( FAB) este :

A. o eritroleucemie
B. numita si boala Di Gugliemo
C. o leucemie acuta cu peste 50% eritroblasti ( din celulele nucleate ) si peste 30% mieloblasti ( din celulele
non-eritroide)
D. o leucemie in care prolifereaza limfoblasti de linie T
E. cea mai frecventa dintre leucemiile acute mieloide
(pag. 751)
L2227181. Esteraza nespecifica , coloratie citochimica utila pentru diagnosticul leucemiior mieloide
acute este pozitiva in elementele :
A. leucemiei mieloblastice fara maturatie M1 ?
B. leucemiei mielomonocitare M4?
C. leucemiei promielocitare M3?
D. leucemiei megacarioblastice M7?
E. leucemiei monocitare M5a si M5b ?
(pag. 751)
L2227182. Care tipuri de leucemie mieloida acuta (conform schemei FAB) sunt peroxidazo-negative?
A. leucemia mieloida acuta M2
C. leucemia mieloida acuta M1
D. leucemia mieloida acuta M7
E. leucemia mieloida acuta Mo
(pag. 751)
L2227183. Leucemia acuta mielomonocitara M4 se caracterizeaza prin :

A. blasti granulocitari si monocitari in singe si maduva
B. are o varianta M4Eo ( cu eozinofile anormale crescute in maduva )
C. prezenta inv ( 16)(p13q22)
D. proliferarea promielocitelor hipergranulare
E. peste 30% megacarioblasti din totalul celulelor nucleate medulare
(pag. 751)
L2227184. Leucemia acuta mieloida M7 este

A. o leucemie megacarioblastica?
B. o leucemie cu peste 30% megacarioblasti din totalul celulelor nucleate?
C. o afectiune congenitala?
D. o boala dobindita caracterizata prin numar crescut de eritrocite?
E. o afectiune cu evolutie cronica ?
(pag. 751)
L2227185. Leucemia mieloida acuta M3 se caracterizeaza prin:

A. proliferarea unor celule blastice imature fara granulatii
B. proliferarea promielocitelor hipergranulare
C. prezenta corpilor Auer
D. proliferarea de elemente peroxidazo-negative
E. prezenta translocatiei ( 15;17)
(pag. 751)
L2227186. Care sunt subtipurile de leucemii acute monocitare ?
774
Rezidentiat 2004
775
A.
B.
C.
D.
E.
leucemia mieloida acuta M3

leucemia mieloida acuta M5a nediferentiata
leucemia mieloida acuta M5b diferentiata
leucemia mieloida acuta Mo
leucemia mieloida acuta M7
(pag. 751)
L2227187. Care sunt leucemiile cronice care se pot prezenta cu limfocitoza?

A. leucemia limfocitara cronica cu celule T
B. leucemia mieloida cronica
C. leucemiile mieloide acute
D. leucemia prolimfocitara
E. leucemia cu limfocite granulare mari
(pag. 767)
L2227188. Pacientii cu leucemie limfocitara cronica cu celule T se prezinta cu:

A. splenomegalie importanta
B. leziuni cutanate extinse
C. numar normal de celule T in singe si maduva
D. maduva osoasa de aspect normal
E. limfocitoza cu celule B
(pag. 767)
L2227189. Spre deosebire de leucemia limfocitara cronica, pacientii cu leucemie prolimfocitara (LPL)
se prezinta cu :
A. numar crescut de eritrocite
B. limfocitoza mai marcata
C. splenomegalie
D. adenopatii minime
E. numar normal de leucocite
(pag. 767)
L2227190. Fenomenele autoimune din leucemia limfoida cronica B sunt:

A. prezente la 90% din pacienti
B. anemii hemolitice
C. rar trombocitopenii
D. rar aplazie eritroida pura
E. prezente la 20% din pacienti
(pag. 767)
L2227191. Factorii de prognostic din leucemia limfocitara cronica B care anunta o supravietuire scurta
sunt :
A. splenomegalia
B. timpul de dublare a limfocitelor sub 12 luni
C. numarul absolut initial de limfocite peste 50.000/ml
D. cariotip anormal ( cel mai frecvent trisomie 12 )
E. numar normal de plachete
(pag. 767)
L2227192. Care din urmatoarele caracteristici corespund celulelor maligne din leucemia limfoida
cronica B?
A. exprima imunglobuline de suprafata de tip Ig M/D
B. exprima antigenul CD5 asociat limfocitelor T
775
Rezidentiat 2004
776
C. corespund unei subpopulatii minore de celule B

D. sunt celule T modificate
E. sunt precursori imaturi limfocitari
(pag. 763)
L2227193. Prezenta de tumori de celule leucemice mieloide in diverse tesuturi defineste:

A. aplazia eritroida pura
B. sarcomul granulocitic
C. cloromul
D. leucemiile acute limfoblastice
E. boala Di Guliermo
(pag. 752)
L2327194. Sub aspect citochimic, coloratia Peroxidaza/ Negru Sudan este pozitiva in urmatoarele
forme de leucemie mieloida acuta:
A. forma M1
B. forma M2
C. forma M3
D. forma M5
E. forma M 0
(pag. 751)
L2327195. In leucemia mieloida acuta, prezenta esterazei nespecifice semnifica:

A. M0= leucemie cu diferentiere minima
B. M2=leucemie mieloblastica cu maturare
C. M4=leucemie mielo-monocitara
D. M5=leucemie mielo-monocitara
E. M6=eritroleucemie
(pag. 751)
L2327196. Diagnosticul de leucemie mieloida acuta se stabileste pe baza prezentei:

A. mieloblastilor cu cromatina nucleara fina, uniforma, cu 2-5 nucleoli mari in fiecare celula;
B. a cel putin 30% mieloblasti in sangele periferic si/sau in maduva osoasa;
C. a limfoblastilor in sangele periferic;
D. a hiperplachetozei;
E. a prezentei "celulelor paroase" in sangele periferic
(pag. 751)
L2327197. Fixarea secventelor BCR la ABL, definitorie pentru Leucemia Mieloida Cronica, are ca
rezultat:
A. faptul ca proteina Abl devine activa constitutiv ca o enzima tirozin-kinaza;
B. activitatea ADN de legare a proteinei Abl este atenuata;
C. legarea Abl de filamentele citoscheletice de actina este amplificata;
D. scade capacitatea de replicare a AND;
E. se reduce numarul de mitoze in celula-susa.
(pag. 758)
L2327198. Definitorii pentru Leucemia Mieloida Cronica sunt:

A. translocatia reciproca intre cromozomul 9 si 22
B. fuziunea cap-la-coada a genei BCR de p[e cromozomul 22 la banda q11 cu gena ABL de pe cromozomul
9 la banda q34
C. sindromul xxy
776
Rezidentiat 2004
777
D. sindromul 7qE. trisomia 21

(pag. 758)
L2327199. Un pacienta cu Leucemie Limfatica Cronica si care prezinta trombocitopenie severa,

secundara infiltrarii leucemice a maduvei hematopoietice se afla in stadiul:
A. III RAI
B. II RAI
C. IV RAI
D. B-Binet
E. C-Binet
(pag. 768)
L2327200. Leucemia cu celule paroase prezinta:

A. citopenie
B. splenomegalie
C. celule maligne mari, de tip B, cu aspect caracteristic
D. tulburari grave de coagulare de la debut
E. tumori cutanate exulcerate
(pag. 768)
L2327201. Sindromul Richter reprezinta:

A. un limfom cu celule B mari
B. transformarea Leucemiei Limfatice Cronice intr-un limfom mai agresiv
C. o forma de Leucemie Limfoblastica Acuta
D. o modalitate de evolutie a Leucemiei Granulocitare Cronice
E. o forma de leucemie Mieloida Acuta
(pag. 767)
L2327202. Faza accelerata a leucemiei Mieloide Cronice este definita de:

A. prezenta celulelor blastice in maduva hematopoietica si/sau in sangele periferic, cu valori cuprinse intre 1530%;
B. bazofilie peste 20% in sangele periferic;
C. trombocitopenie sub 100.000/mmc;
D. prezenta obligatorie a infarctelor splenice multiple;
E. prezenta obligatorie a adenopatiilor periferice
(pag. 758)
L2327203. Criza blastica in Leucemia Mieloida Cronica se defineste prin:

A. prezenta unui procent de blasti in sangele periferic peste 30%
B. scaderea F.VIII;
C. neutrofile hiposegmentate in sangele periferic(anomalia Pelger-Huet);
D. alungirea T.Howell;
E. disparitia anomaliilor cromozomiale
(pag. 758)
L2327204. Desi au fost descrise numeroase anomalii cromozomiale in Leucemia Mieloida Acuta, doar
doua anomalii citogenetice au fost asociuate in mod invariabil cu un grup specific din clasificarea FAB:
A. t(15;17)(q22;q11-12)
B. inv(16)(p13q22)
C. t(8;21)
D. t16;20)
E. del(5q)
777
Rezidentiat 2004
778
(pag. 751)
L2327205. Prezenta corpilor Auer se intalneste in Leucemia Mieloida Acuta forma

A. M0
B. M1
C. M2
D. M3
E. M7
(pag. 751)
L2327206. In Leucemia Limfatica Cronica maduva osoasa

A. nu este infiltrata cu celule leucemice;
B. este infiltrata nodular cu celule leucemice;
C. este infiltrata difuz cu celule leucemice;
D. este infiltrata cu celule monocitoide;
E. este infiltrata cu celule de serie granulocitara.
(pag. 767)
L2327207. Remisiunea completa in Leucemia Mieloida Acuta se defineste prin:

A. valoarea normala a hemoglobinei si hematocritului ;
B. prezenta in sangele periferic a unui numar de polimorfonucleare neutrofile mai mare sau egal cu
1500/mmc;
C. prezenta unui numar de trombocite mai mare de 100.000/mmc;
D. absenta blastilor in sangele periferic;
E. corpii Auer pot fi prezenti;
(pag. 755)
L2327208. Alterarile cromozomiale decelate in momentul diagnosticului Leucemiei Mieloide Acute sunt
un factor important de prognostic. Astfel, un prognostic foarte bun prezinta:
A. del(5q)
B. anomalii care implica 12p
C. inv(3)
D. t(8;21)
E. inv(16)
(pag. 753)
L2527209. Urmtoarele afirmaii referitoare la anemia prezent n LAM sunt adevrate:

A. n momentul diagnosticului, anemia este rareori prezent
B. anemia poate fi sever
C. gradul anemiei este independent de gradul splenomegaliei
D. anemia este regenerativ
E. anemia este normocrom i normocitar
(pag. 752)
L2527210. Mecanismele producerii anemiei n LAM sunt:

A. scderea eritropoietinei
B. scderea eritropoezei
C. prezena anticorpilor antieritrocitari
D. scderea duratei de via a hematiilor, ca urmare a distrugerii accelerate
E. pierderilor active de snge
(pag. 752)
778
Rezidentiat 2004
779
L2527211. Referitor la numrul de leucocite ale unui bolnav cu LAM la prezentare, urmtoarele afirmaii
sunt adevrate:
A. numrul mediu de leucocite este de aproximativ 150.000/mmc
B. ntre 25-40% dintre pacieni pot avea mai puin de 5000 leucocite/mmc
C. 20% dintre pacieni au cifre mai mari de 100.000/mmc
D. peste 95% dintre pacieni au celule leucemice detectabile n sngele periferic
E. absena celulelor leucemice din sngele periferic poate fi ntlnit la mai puin de 5% dintre pacieni
(pag. 752)
L2527212. Referitor la trombocitele pacienilor cu LAM, n momentul diagnosticului:

A. numrul de trombocite este mai mare de 100.000/mmc, la circa 75% dintre pacieni
B. numrul de trombocite este mai mic de 25.000/mmc, la circa 25% dintre pacieni
C. plachetele au dimensiuni mici i forme bizare
D. trombocitele prezint granulaii anormale
E. se observ incapacitatea plachetelor de a agrega i a adera ntre ele n mod normal.
(pag. 752)
L2527213. n ceea ce privete tabloul clinic al pacienilor cu LAM, urmtoarele afirmaii sunt FALSE:
A. debutul poate fi progresiv sau brusc
B. aproape 50% dintre pacieni au avut simptome cu 3 sau mai multe luni nainte ca leucemia s fie
diagnosticat
C. oboseala este un simptom, rareori, ntlnit
D. febra este primul simptom n majoritatea cazurilor
E. sindromul hemoragipar este primul semn la 5% dintre pacieni
(pag. 752)
L2527214. Sarcomul granulocitar sau cloromul este o tumor:

A. ntlnit n LLC
B. frecvent ntlnit la pacienii cu translocaie t(8;21)
C. alctuit din celule leucemice
D. localizat n esuturile moi sau dure
E. evolueaz ctre un limfom mai agresiv, de regul limfom cu celule B mici
(pag. 752)
L2527215. n momentul diagnosticrii unui bolnav cu LMC se pot constata:

A. un numr crescut de leucocite, cu elemente granulocitare mature
B. de obicei, numrul de celule blastice circulante este mai mic de 5%
C. fosfataza alcalin leucocitar este caracteristic sczut
D. un grad sever de anemie normocrom, normocitar
E. un numr de plachete sub 100.000/mmc la circa 75% dintre pacieni
(pag. 758)
L2527216. Referitor la pacienii cu LMC, urmtoarele afirmaii sunt FALSE:

A. nivelul seric al vitaminei B12 este n general sczut
B. n stadiile tardive apare o cretere a produciei de histamin
C. nivelul fosfatazei alcaline leucocitare din celulele LML este crescut
D. funciile fagocitare ale leucocitelor, n momentul diagnosticului, sunt normale
E. de obicei, numrul celulelor blastice circulante este mai mic de 5%
(pag. 758)
L2527217. Medulograma pacienilor cu LMC evideniaz:

A. creterea celularitii medulare, interesnd mai ales liniile mieloid i megacariocitar
779
Rezidentiat 2004
780
B.
C.
D.
E.
un raport mieloid/megacariocite profund alterat

un procent de blati medulari, n general, normal sau uor crescut
bazofilie, eozinofilie i monocitoz n mduva osoas
absena fibrozei colagenice medulare n stadiile tardive ale bolii
(pag. 758)
L2527218. Accelerarea LMC este definit prin:

A. evoluie progresiv a anemiei
B. prezena celulelor blastice n sngele periferic
C. prezena celulelor blastice i promielocitelor n mduv sau n sngele periferic n numr egal sau mai
mare de 30%
D. creterea numrului bazofilelor peste 30%
E. scderea numrului plachetelor sub 100.000/mmc
(pag. 758)
L2527219. Criza blastic n LMC definete:

A. creterea celulelor blastice medulare din sngele periferic peste 30%
B. prezena neutrofilelor monosegmentate (anomalii Pelger-Huet)
C. celulele blastice periferice sunt numai difereniate i aparin seriei mieloide, eritroide sau limfoide
D. aspectul de leucemie mieloid acut apare la 10% din cazuri
E. aspectul unei leucemii nedifereniate n majoritatea cazurilor
(pag. 759)
L2527220. Criteriile de pronostic negativ n LMC sunt:

A. vrsta egal sau mai mic de 60 de ani
B. splina la 10 cm sau mai mult de rebordul costal
C. celulele blastice periferice egale cu 3% sau peste
D. bazofilele din sngele periferic de peste 21%
E. plachete peste 700.000 n sngele periferic
(pag. 759)
L2527221. Trsturile hematologice ale LLC cu celule B sunt:

A. numrul de leucocite cuprins ntre 10.000-200.000/mmc
B. 70-95% sunt limfocite mici
C. limfocitoza minim pentru a pune diagnosticul de LLC este 5000/l
D. numrul de neutrofile este de regul sczut
E. numrul de trombocite i eritrocite este normal
(pag. 767)
L2527222. Mduva osoas n LLC cu celule B:

A. este ntotdeauna afectat
B. gravitatea interesrii medulare nu influeneaz supravieuirea
C. fibroza colagenic este observat din stadiile iniiale ale bolii
D. infiltrarea de tip nodular a mduvei osoase este mai favorabil
E. infiltrarea difuz a mduvei osoase are un pronostic mai rezervat
(pag. 767)
L2527223. Factorii de pronostic negativ care anun o supravieuire scurt sunt:

A. prezena trombocitopeniei
B. prezena doar a limfocitozei
C. timpul de dublare al limfocitelor mai mare de 12 luni
D. numrul absolut al limfocitelor mai mare de 50.000/ml
780
Rezidentiat 2004
781
E. trisomia 21
(pag. 767)
L2527224. Referitor la sindromul hemoragipar ntlnit n LAL, urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
A. sngerrile sunt consecina insuficienei medulare
B. riscul de sngerare crete cnd numrul de trombocite este mai mic de 20.000/mmc
C. sngerrile intereseaz rareori tegumentele i mucoasele
D. hemoragia reprezint nc cauza major de deces la aceti pacieni
E. transfuziile masive pot determina alloimunizarea,care este responsabil de limitarea susinerii unui numr
optim de trombocite, n urma transfuziilor cu mas plachetar
(pag. 775)
L2527225. Referitor la sindromul infecios ntlnit la pacienii cu LAL, urmtoarele afirmaii sunt
adevrate:
A. febra i infeciile sunt consecina insuficienei medulare
B. riscul crescut de infecii apare cnd numrul absolut de neutrofile este mai mic de 5000/ml
C. reprezint principala cauz de deces la aceti pacieni
D. infeciile intereseaz cel mai frecvent faringele i aria perianal
E. pacienii febrili trebuie tratai prompt cu antibiotice cu spectru larg
(pag. 775)
L2527226. Cele mai frecvente microorganisme responsabile de producerea infeciilor la pacienii cu

LAL sunt:
A. streptococul beta hemolitic
B. pneumococul
C. stafilococul
D. candida
E. germeni gram negativi
(pag. 775)
L2527227. Pacienii cu LAL aflai sub tratament antibiotic adecvat sunt susceptibili la infecii cu:
A. bacterii aerobe
B. bacterii anaerobe
C. levuri
D. virusuri
E. protozoare
(pag. 775)
L2627228. Diagnosticul fazei de accelerare a bolii n Leucemia mieloid cronic se definete astfel:
C. Prezena celulelor blastice n sngele periferic n numr egal sau mai mare de 15%, dar mai mic de 30%
D. Prezena celulelor blastice n mduva osoas n umr egal sau mai mare de 15%, dar mai mic de 30%
E. Prezena bazofilelor sub 20%
(pag. 758)
L2627229. n criza blastic din Leucemia mieloid cronic, celulele blastice sunt:
A. Celule blastice din seria mieloid
B. Celule blastice din seria eritroid
C. Celule blastice din seria limfoid
D. Celule blastice nedifereniate
E. Celule blastice din seria megacariocitar
781
Rezidentiat 2004
782
(pag. 759)
L2627230. Diagnosticul de Leucemia mieloid cronic se stabilete cu urmtoarele:

A. Prezena unui numr crescut de leucocite
C. Fosfataza alcalin leucocitar sczut
D. Numrul de celule blastice n sngele periferic mai mic de 5%
E. Fibroza colagenic a mduvei
(pag. 758)
L2627231. n:Leucemia mieloid acut pentru a se putea spune remisiune complet trebuie
A. Numrul neutrofilelor din snge s fie egal sau mai mare de 1500/micro l
B. Numrul trobocitelor s fie egal sau mai mare de 100.000/micro l
C. Celulele blastice s fie absente din circulaie
D. Mduva osoas trebuie s conin mai puin de 5% celule blastice
E. Hemoglobina s fie normal
(pag. 753)
L2627232. n momentul diagnosticului de Leucemie acut mieloid sunt prezente urmtoarele:

A. Anemie care poate fi sever
B. Numrul de trombocite mai mic de 100.000/micro l
C. Numrul de leucocite mediu de 15.000/micro l
D. Splenomegalie gigant
E. Mieloblati n mduva osoas i sngele periferic cel puin 30%
(pag. 751, 752)
L2627233. Reaciile la peroxidaz a celulelor blastice n tipurile citologice FAB de leucemie acut sunt
urmtoarele:
A. LAM varianta M1, pozitivitate peroxidaz 3% sau mai mult din celulele blastice
B. LAL varianta L2, pozitivitate la peroxidaz
C. LAM tipurile M2 i M3 sunt cele mai intens peroxidazo-pozitive
D. LAM tipul M4, prezint o activitate peroxidaz mai redus
E. LAM tipurile M5 i M7 au reacia peroxidazei limitat sau nu apare deloc
(pag. 751)
L2627234. Doar dou anomalii citogenetice au fost asociate n mod invariabil cu un grup specific FAB
de leucemii acute i acestea sunt:
A. t(15;17) (q22;q11-12) cu LAM tipul M3
B. t(8;21) (q22;q22) cu LAM tipul M2
C. inv. (16) (p13q22) cu LAM tipul M4Eo
D. t(9;11) (q22;q23) cu LAM tipul M5
E. t(8;21) i t(15;17) la pacieni cu LAM la o vrst mai naintat
(pag. 751)
L2627235. Exist corespondene ntre semnele de laborator din leucemia acut cu diferitele ei
subtipuri FAB si simptomele i semnele clinice, dup cum urmeaz:
A. Paloare i astenie datorit anemiei
B. Sngerri i echimoze datorit trombocitopeniei
C. Infecii datorit neutropeniei
D. Infiltrarea cu celulel blastice ale gingiilor, pielii, este caracteristic pentru subtipurile monocitare LAM tip M4
i LAM tip M5
E. Creterea VSH i infeciile
(pag. 752, 775)
782
Rezidentiat 2004
783
L2627236. Progresiunea bolii n LLC este nrutit de urmtoarele:

A. Nivele sczute ale imunoglobulinelor
B. Apariia anemiei hemolitice autoimune i apariia trombocitopeniei autoimune
C. Prezena unei paraproteine serice
D. Timpul de dublare a limfocitelor < 12 luni
E. Cariotip anormal, cel mai frecvent trisomia 12
(pag. 767)
783
Rezidentiat 2004
784
Tema nr. 28
Fiziologia, fiziopatologia si metode de explorare a hemostazei si fibrinolizei
BIBLIOGRAFIE:

L1128001. Agregarea plachetara este mediata de legarea receptorului plachetar glicoproteina IIb - IIIa
cu
A. fibrinogenul
B. plasminogenul
C. colagenul
D. factorul XII
E. factorul 4 plachetar
(pag. 374)
L1128002. Alungirea timpului de sangerare nu este provocata de:

A. tratamentul cu aspirina
B. o anomalie plachetara (cantitativa sau calitativa)
C. boala von Willebrand
D. deficitul izolat de Factor XII
E. o angiopatie constitutionala
(pag. 377, 805)
L1128003. Care din enzima de coagulare produce monomerii de fibrina ?

A. plasmina
B. trombina
C. produsul activarii de contact
D. factorul stabilizator al fibrinei
E. kalikreina
(pag. 375)
L1128004. Care din urmatoarele conditii poate fi clasificata ca trombocitopenie prin mecanism imun:
A. coagulare intravasculara diseminata
B. purpura trombocitopenica hipersplenica
C. purpura trombocitopenica idiopatica
D. trombastenia Glanzmann
E. purpura trombocitopenica dupa diuretice tiazidice
(pag. 378, 803)
L1128005. Care din urmatorii factori initiaza faza intrinseca sau de contact a coagularii ?
A. factorul Hagemann (factorul XII), kininogenul cu greutate moleculara mare (KGMM), precalikreina (PK)
B. factorul II, VII, IX, X
C. factorii I, V, VIII, XIII
D. factorii I, II, V, X
E. factorii XII, XI, IX, VIII
(pag. 374)
L1128006. Care este locul timpului de protrombina (TP) in monitorizarea hemostazei ?
784
Rezidentiat 2004
785
A.
B.
C.
D.
E.
masoara factorii caii extrinseci

marker indirect al scaderii numarului de trombocite
masoara tulburarea functiei trombocitare
detecteaza prezenta aspirinei in exces
monitorizeaza terapia cu heparina
(pag. 378)
L1128007. Plasmina circulanta este legata si neutralizata de:

A. antitrombina III
B. alfa 2 antiplasmina
C. proteina C
D. protrombinaza
E. proteina S
(pag. 375)
L1128008. Teste de laborator utilizate obisnuit pentru monitorizarea terapiei cu anticoagulante orale
A. numar de trombocite
B. nivel de proteina C
C. nivel de proteina S
D. timpul de protrombina
E. timpul partial de tromboplastina
(pag. 818)
L1128009. Trombocitopenia, anemia hemolitica microangiopatica, tulburari neurologice, febra, afectare

renala, reprezinta caracteristica:
B. sindrom hemolitic uremic
C. purpura trombocitopenica imunologica
D. purpura trombotica trombocitopenica
E. sindrom Evans
(pag. 808)
L1128010. Un pacient se prezinta cu un numar de plachete de 220.000/uL si timp de sangerare de 12

minute. Care din urmatoarele situatii se coreleaza cu aceste date ?
A. scaderea productiei de trombocite
B. cresterea productiei de trombocite
C. deficit functional plachetar
D. cresterea sechestrarii splenice
E. distructie plachetara crescuta
(pag. 803, 805)
L1228011. Activarea si secretia plachetara sunt stimulate de:

A. Prostaciclina
B. Heparina
C. Tromboxan A indice 2
D. Aspirina
E. Antiinflamatoarele nonsteroidiene
(pag. 373)
L1228012. In anomaliile hemostazei primare sunt caracteristice ca manifestari clinice:

A. Trombozele venoase superficiale
B. Petesiile
785
Rezidentiat 2004
786
C. Hemoragiile in cavitati seroase

D. Menoragiile
E. Hemoragiile intraarticulare
(pag. 375, 376)
L1228013. La legarea plachetelor adiacente prin intermediul fibrinogenului, acesta se ataseaza de:
A. Glicoproteina Ib IX
B. Glicoproteina IIb / IIIa
C. Granulele dense
D. Filamentele de miozina
E. Glicoproteina Ia Iia
(pag. 374)
L1228014. Nivelul scazut al proteinei S predispune la:

A. Stari de hipercoagulabilitate sau pretrombotice
B. Accelerarea fibrinolizei
C. Agregare plachetara deficitara
D. Inhibarea degranularii plachetare
E. Tendinta la hemoragii
(pag. 375 376)
L1228015. Proteina C determina:

A. Activarea coagularii pe cale intrinseca
B. Degranularea plachetelor sangvine
C. Inactivarea cofactorilor V si VIII prin proteoliza limitata
D. Inhibarea antitrombinei III
E. Stabilizarea retelei de fibrina
(pag. 375)
L1228016. Timpul de protrombina exploreaza:

A. Hemostaza primara
B. Fibrinoliza
C. Calea extrinseca a coagularii
D. Calea intrinseca a coagularii
E. Anomaliile functionale ale plachetelor sangvine
(pag. 378)
L1228017. Valorile normale ale trombocitelor sunt cuprinse intre:

A. 50 000 100 000 / mm cub
B. 250 000 350 000 / mm cub
C. 150 000 450 000 / mm cub
D. 100 000 300 000 / mm cub
E. 300 000 500 000 / mm cub
(pag. 377)
L1328018. Care dintre afirmatiile referitoare la coagularea intravasculara diseminata (CID) este FALSa:
A. Este intotdeauna o afectiune hemoragica exploziva ce ameninta viata.
B. Apare in afectiuni obstetricale
C. Se asociaza cu neoplaziile metastatice
D. Traumatismele severe si septicemiile evolueaza cu CID
E. in toate cazurile se elibereaza in circulatie stimuli trombogeni puternici
(pag. 813)
786
Rezidentiat 2004
787
L1328019. Cresterea numarului de trombocite este caracteristica urmatoarelor afectiuni cu EXCEPtIA:

A. Policitemia vera
B. Leucemia acuta limfoblastica
C. Leucemia mieloida cronica
D. Metaplazia mieloida
E. Trombocitemia esentiala.
(pag. 802)
L1328020. Majoritatea coagulopatiilor ereditare se caracterizeaza prin urmatoarele cu EXCEPtIA:

A. Sunt datorate unor defecte ale unei singure proteine de coagulare
B. Nu prezinta hemoragii severe si prin urmare nu necesita tratament
C. Timpul de protrombina (TP) este, in general, crescut
D. Timpul parial de tromboplastina (TPT) este prelungit
E. Se pot evalua cantitativ proteinele de coagulare deficitare.
(pag. 809)
L1328021. Urmatoarele afirmatii despre trombocite sunt adevarate cu EXCEPtIA:

A. Numarul lor variaza in cursul ciclului menstrual
B. Scade numarul lor in deficite severe de acid folic si vitamina B12
C. Sunt reactanti de faza acuta
D. O treime dintre ele raman in circulaie timp de 7-10 zile
E. Se formeaza prin fragmentarea megacariocitelor
(pag. 802)
L1428022. Care din urmatoarele fenomene au loc in a treia reactie a hemostazei secundare:
A. Miscarea granulelor alfa catre sistemul canalicular
B. Prekalicreina se transforma in kalicreina
C. Activarea timpului partial de tromboplastina
D. Factorul X este activat de catre proteazele generate in prima si a doua reacie
E. Fibrinogenul se transforma in fibrina
(pag. 375/vol.I.)
L1428023. Termenul de hemostaza primara se refera la:

A. Oprirea hemoragiei dupa aplicarea garoului
B. Formarea trombusilor plachetari la locul injuriei
C. Formarea fibrinei dupa o hemoragie
D. Activarea mecanismelor plasmatice ale coagularii
E. Hidroliza fosfolipidelor plachetare
(pag. 373/vol.I.)
L1428024. Termenul de hemostaza secundara consta in:

A. Activare plachetara
B. Adezivitate plachetara
C. Fosforilarea lanturilor de miozina
D. Activarea factorului de crestere plachetar
E. Reactiile sistemelor plasmatice de coagulare care au drept rezultat formarea fibrinei
(pag. 373/vol.I.)
L1428025. Timpul de tromboplastina partiala (TPT) testeaza activitatea factorilor:

A. Factorul XIII
B. Factorul II
787
Rezidentiat 2004
788
C. Factorul XII, KGMM, PK, factorul IX, factorul XI si factorul VIII

D. Activatorului plasminogenului
E. Factorul II si factorul VII
(pag. 378/vol.I.,)
L1528026. Boala von Willebrand este:

A. O tulburare ereditara a agregarii plachetare
B. O tulburare dobandita a eliberarii granulelor
C. O tulburare ereditara sau dobandita a adeziunii plachetare
D. O tulburare ereditara a eliberarii granulelor
E. O tulburare dobandita a agregarii plachetare
(pag. 805)
L1528027. Explorarea sistemului fibrinolitic se realizeaza prin urmatoarele determinari de laborator:

A. Timpul de sangerare
B. Numaratoarea trombocitelor
C. Timpul de tromboplastina partiala (TPT)
D. Cercetarea solubilitaii cheagului in 5-M-uree
E. Timpul de liza a cheagului euglobulinic
(pag. 378, 377)
L1528028. in boala Glanzmann (trombastenie):

A. Plachetele nu au capacitate de secretie
B. Exista anomalii de dimensiuni plachetare (plachete extrem de mari)
C. Plachetele formeaza agregate gigante
D. Plachetele nu leaga fibrinogenul
E. Exista o deficienta a complexului glicoproteic I b-IX
(pag. 807)
L1528029. in sindromul Bernard-Soullier exista urmatoarea particularitate:

A. Lipsa agregarii la adenozin-difosfat
B. Lipsa agregarii la trombina
C. Lipsa agregarii la epinefrina
D. Exista un defect al complexului glicoproteic II b - III a
E. Exista un defect al aglutinarii la ristocetina
(pag. 807)
L1528030. Teleangiectazia ereditara hemoragica (boala Osler-Rendu) se poate caracteriza astfel:

A. Este o purpura vasculara datorata anomaliilor monoclonale ale proteinelor plasmatice
B. Este o afectiune mostenita a matricei tesutului conjunctiv
C. Este un tip distinct, autolimitat de vasculita
D. Este o anemie hemolitica microangiopatica asociind trombocitopenie
E. Este o afectiune ereditara transmisa autosomal dominant, datorata aparitiei unor capilare anormale
(pag. 809)
L1528031. Trombocitopenia de cauza imunologica se produce in:

A. Vasculite
B. Sindromul hemolitic-uremic
C. Purpura trombotica trombocitopenica
D. Coagularea intravasculara diseminata
E. Purpura trombocitopenica idiopatica
(pag. 803)
788
Rezidentiat 2004
789
L1628032. Anticorpi specifici impotriva unor factori ai coagularii pot fi prezenti in urmatoarele, cu
exceptia:
A. Postpartum
B. La pacienti cu boli autoimune, ca Lupusul eritematos sistemic
C. La pacienti care folosesc medicamente cum ar fi penicilina sau streptomicina
D. La pacienti in varsta, fara alte boli
E. La multi pacienti cu hemoragie evidenta sunt prezente mucopolizaharide cu activitate heparin-like
(pag. 379)
L1628033. Defecte ale secretiei plachetare apar in urmatoarele, cu exceptia:

A. Scaderea activitatii ciclooxigenazei
B. Defecte ale depozitelor granulelor
C. Uremie
D. "Acoperiri" plachetare (de exemplu penicilina sau paraproteine)
E. Sindromul Scott
(pag. 378)
L1628034. Din granulele ? ale trombocitului sunt eliberate in plasma prin secretie urmatoarele, cu
exceptia:
A. Factorul von Willebrand (FvW)
B. Fibronectina
C. Tromboplastina
D. Factorul 4 plachetar (o proteina ce neutralizeaza heparina)
E. Ca2+, calciu
(pag. 374)
L1628035. in reactia a treia a coagularii participa urmatorii factori cu exceptia:

A. Factorul VIII
B. Factorul IX
C. Factorul X
D. Ca2+, calciu
E. Factorul von Willebrand (FvW)
(pag. 375)
L1628036. Prelungirea timpului partial de tromboplastina (TPT) apare in urmatoarele, cu exceptia:

A. Fara hemoragie clinica, factorii XII, KGMM (Kininogenul cu greutate moleculara mare), PK (Prekalicreina)
B. Hemoragie moderata sau rara - factorul XI
C. Hemoragie severa frecventa - factorul VIII
D. Deficit de factor von Willebrand (FvW)
E. Hemoragie severa frecventa - factorul IX
(pag. 378)
L1628037. Prelungirea timpului partial de tromboplastina (TPT) si a timpului de protrombina (TP) apar
in urmatoarele, cu exceptia:
A. Deficit de factori II, V
B. Deficit de factor X
C. Deficit de vitamina K-tardiv
E. Tratament anticoagulant cu warfarina
(pag. 378)
L2228038. Calea intrinseca a coagularii este explorata prin:
789
Rezidentiat 2004
790
A.
B.
C.
D.
E.
timpul de protrombina
timpul de sangerare
determinarea cantitativa a fibrinogenului
timpul de tromboplastina partiala
timpul de trombina
(pag. 378)
L2228039. Calea extrinseca a coagularii este explorata prin:

A. numaratoarea trombocitelor
B. timpul de sangerare
C. timpul de protrombina
D. timpul de trombina
E. timpul de tromboplastina partiala
(pag. 378)
L2228040. Prelungirea timpului de tromboplastina partiala si a timpului de protrombina ce nu se

corecteaza la adaugarea de plasma normala sugereaza:
A. prezenta unui inhibitor al coagularii
B. o fibrinoliza accelerata
C. tulburari ale functiei plachetare
D. scaderea numarului de plachete
E. o fibrinoliza incetinita
(pag. 378)
L2228041. Solubilitatea cheagului in 5 -M- uree se determina atunci cand:

A. TP si TPT sunt prelungite
B. TP este normal si TPT este prelungit
C. TP este prelungit si TPT este normal
D. TP si TPT sunt normale
E. TP si TPT sunt normale dar exista un istoric de hemoragii frecvente
(pag. 378)
L2228042. Defecte ale agregarii plachetare pot apare in :

A. boala von Willebrand
B. scaderea congenitala a activitatii ciclooxigenazei
C. trombastenia Glanzmannn
D. administrarea de antiinflamatorii nesteroidiene
E. uremie
(pag. 378)
L2228043. Activarea necontrolata a hemostazei poate determina:

A. petesii
B. tromboze si embolii
C. hemartroze
D. sufuziuni sangvine
E. hemoragii gingivale
(pag. 373)
L2228044. Hemostaza primara defineste:

A. formarea fibrinei
B. liza fibrinei
C. procesul de formare a trombilor plachetari la locul leziunii vasculare
790
Rezidentiat 2004
791
D. inhibarea fibrinolizei
E. consolidarea retelei de fibrina
(pag. 373)
L2228045. O hemostaza primara eficienta necesita:

A. eliberarea constituentilor granulari din plachete
B. vasodilatatie capilara
C. prezenta activatorilor fibrinolizei
D. prezenta mecanismelor anticoagulante fiziologice
E. vasodilatatia venoasa
(pag. 373)
L2228046. Plachetele adera la fibrilele de colagen subendoteliale prin:

A. glicoproteina IIb/IIIa
B. fibrina
C. glicoproteina Ia/II a
D. tromboxan A2
E. fibrinogen
(pag. 373)
L2228047. Plachetele se leaga intre ele prin:

A. complexul glicoproteic IIb/IIIa
B. complexul glicoproteic IIb/IIIa si fibrinogen
C. glicoproteina Ib - IX
D. glicoproteina Ia - II a
E. colagen
(pag. 374)
L2228048. Valorile normale ale trombocitelor sunt cuprinse intre:

A. 100 000 - 400 000 pe milimetru cub
B. 150 000 - 450 000 pe milimetru cub
C. 250 000 - 500 000 pe milimetru cub
D. 200 000 - 350 000 pe milimetru cub
E. 200 000 - 300 000 pe milimetru cub
(pag. 377)
L2228049. Deficitul de factor XIII poate fi evidentiat prin:

A. timpul de protrombina
B. timpul de trombina
C. timpul partial de tromboplastina
D. solubilitatea cheagului in 5-M-uree
E. masurarea fibrinogenului
(pag. 378)
L2228050. Proteina C se leaga de :

A. trombospondina
B. tromboxan
C. trombomodulina
D. trombocite
E. fibrinogen
(pag. 816)
791
Rezidentiat 2004
792
L2228051. Prin pseudotrombocitopenie se intelege:

A. distructia crescuta a plachetelor in splina
B. scaderea plachetelor prin distructia lor in circulatie
C. scaderea plachetelor in deficitul sever de vitamina B12
D. un artefact de laborator datorat aderarii plachetelor de leucocite in sangele recoltat pe EDTA
E. scaderea trombocitelor datorata infiltrarii medulare
(pag. 802-803)
L2228052. Boala von Willebrand apare cu o frecventa de :

A. 1 caz la 50 000 de indivizi
B. 1 caz la 800 - 1000 de indivizi
C. 1 caz la 100 000 de indivizi
D. 1 caz la 10 000 de indivizi
E. 1 caz la 500 000 de indivizi
(pag. 805)
L2228053. Hemofilia A este intalnita cu o frecventa de :

A. 1: 1 000
B. 1: 10 000
C. 1: 50 000
D. 1: 100 000
E. 1: 500 000
(pag. 810)
L2328054. Care dintre afirmaiile referitoare la trombopoietin este FALS:

A. regleaz numrul de trombocite
B. nu se leag de plachetele circulante
C. este o protooncogen numit c-mpl
D. este secretat continuu
E. se leag de receptorul ei megacariocitar
(pag. 802)
L2328055. Urmtoarele afirmaii despre trombocite sunt adevrate cu EXCEPIA:

A. Numrul lor variaz n cursul ciclului menstrual
B. Scade numrul lor n deficite severe de fier, acid folic sau vitamin B12
C. Sunt reactani de faz acut
D. Se formeaz prin fragmentarea megacariocitelor
E. O treime dintre ele rmn n circulaie timp de 7-10 zile
(pag. 802)
L2328056. Creterea numrului de trombocite este caracteristic urmtoarelor afeciuni cu EXCEPIA:

A. Policitemia vera
B. Leucemia acut limfoblastic
C. Leucemia mieloid cronic
D. Metaplazia mieloid
E. Trombocitemia esenial.
(pag. 802)
L2328057. Majoritatea coagulopatiilor ereditare se caracterizeaz prin urmtoarele cu EXCEPIA:

A. Sunt datorate unor defecte ale unei singure proteine de coagulare
B. Timpul de protrombin (TP) este, n general, crescut
C. Timpul parial de tromboplastin (TPT) este prelungit
792
Rezidentiat 2004
793
D. Nu prezint hemoragii severe i prin urmare nu necesit tratament

E. Se pot evalua cantitativ proteinele de coagulare deficitare.
(pag. 809)
L2328058. Care dintre afirmaiile referitoare la coagularea intravascular diseminat (CID) este FALS:
A. Este ntotdeauna o afeciune hemoragic exploziv ce amenin viaa.
B. Apare n afeciuni obstetricale
C. Se asociaz cu neoplaziile metastatice
D. Traumatismele severe i septicemiile evolueaz cu CID
E. n toate cazurile se elibereaz n circulaie stimuli trombogeni puternici
(pag. 813)
L2328059. Deficitul de vitamin K se caracterizeaz prin urmtoarele cu EXCEPIA:

A. Scad proteinele complexului protrombinic
B. Administrarea oral a 10 mg de vitamin K reface deficitul
C. Timpul de protrombin este alungit
D. Hemoragiile severe secundare deficitului pot fi tratate cu plasm
E. Afeciunile hepatice cronice reprezint o cauz frecvent.
(pag. 813)
L2528060. Activarea i secreia plachetar sunt reglate de urmtoarele mecanisme,cu EXCEPIA:

A. modificrile nivelului nucleotidelor ciclice
B. influxul de sodiu
C. influxul de calciu
D. hidroliza fosfolipidelor membranare
E. fosforilarea unor proteine intracelulare eseniale
(pag. 373)
L2528061. Enzima care catalizeaz formarea tromboxanului A2 din acidul arahidonic este:
A. fosfolipaza A
B. fosfolipaza C
C. proteinkinaza C
D. ciclooxigenaza
E. adenilatciclaza
(pag. 373)
L2528062. Influxul de calciu ctre citosolul plachetelor este mediat de:

A. tromboxanul A2
B. ciclooxigenaza
C. inozitol trifosfatul
D. fosfatidilinozitol-bifosfatul
E. diacil-glicerolul
(pag. 373)
L2528063. Factorul de cretere plachetar este responsabil de:

A. aderarea i activarea plachetar
B. formarea trombusului hemostatic
C. inhibarea migrrii fibroblastelor
D. stimularea creterii i migrrii fibroblastelor i a celulelor musculare netede n peretele vascular
E. retracia cheagului de fibrin
(pag. 374)
793
Rezidentiat 2004
794
L2628064. Din granulele alfa ale trombocitului sunt eliberate n plasm prin secreie urmtoarele, cu
excepia:
A. Factorul von Willebrand (FvW)
B. Fibronectina
C. Tromboplastina
D. Factorul 4 plachetar (o protein ce neutralizeaz heparina)
E. Ca2+, calciu
(pag. 374)
L2628065. n reacia a treia a coagulrii particip urmtorii factori cu excepia:

A. Factorul VIII
B. Factorul IX
C. Factorul X
D. Ca2+, calciu
E. Factorul von Willebrand (FvW)
(pag. 375)
L2628066. Anticorpi specifici mpotriva unor factori ai coagulrii pot fi prezeni n urmtoarele, cu
excepia:
A. Postpartum
B. La pacieni cu boli autoimune, ca Lupusul eritematos sistemic
C. La pacieni care folosesc medicamente cum ar fi penicilina sau streptomicina
D. La pacieni n vrst, fr alte boli
E. La muli pacieni cu hemoragie evident sunt prezente mucopolizaharide cu activitate heparin-like
(pag. 379)
L2628067. Defecte ale secreiei plachetare apar n urmtoarele, cu excepia:

A. Scderea activitii ciclooxigenazei
B. Defecte ale depozitelor granulelor
C. Uremie
D. "Acoperiri" plachetare (de exemplu penicilin sau paraproteine)
E. Sindromul Scott
(pag. 378)
L2628068. Prelungirea timpului parial de tromboplastin (TPT) i a timpului de protrombin (TP) apar
n urmtoarele, cu excepia:
A. Deficit de factori II, V
B. Deficit de factor X
C. Deficit de vitamina K-tardiv
E. Tratament anticoagulant cu warfarin
(pag. 378)
L2628069. Prelungirea timpului parial de tromboplastin (TPT) apare n urmtoarele, cu excepia:

A. Fr hemoragie clinic, factorii XII, KGMM (Kininogenul cu greutate molecular mare), PK (Prekalicreina)
B. Hemoragie moderat sau rar - factorul XI
C. Hemoragie sever frecvent - factorul VIII
E. Hemoragie sever frecvent - factorul IX
(pag. 378)
794
Rezidentiat 2004
795

L1128070. Aderarea plachetelor la stratul subendotelial este facilitata de:
A. trombomodulina
B. factorul von Willebrand
C. glicoproteina Ib/ IX (Gp Ib - IX) (receptorul plachetar)
D. complexul de glicoproteine IIb-IIIa (Gp IIb - IIIa)
E. fibrinogenul
(pag. 374)
L1128071. Afectiuni trombotice congenitale produse prin inhibitia deficitara a factorilor de coagulare
apar in:
A. deficitul de antitrombina III
B. deficitul de proteina C
C. factorul V Leiden
D. hemoglobinuria paroxistica nocturna
E. deficitul de proteina S
(pag. 379)
L1128072. Antitrombina III formeaza complexe cu:

A. trombina
B. factorul X a
C. factorul XI a
D. factorul IX a
E. factorul VII
(pag. 375)
L1128073. Care din urmatoarele sunt functii ale trombinei ?

A. converteste fibrinogenul in fibrina
B. activeaza factorii V, VIII, XIII
C. activeaza factorul VII
D. stimuleaza agregarea si secretia plachetara
E. activeaza proteina C
(pag. 375)
L1128074. Care din urmatoarele teste sunt modificate in fibrinoliza primara ?

A. scurtarea testului de liza al cheagului euglobulinic
B. scaderea nivelului fibrinogenului
C. cresterea produsilor de degradare ai fibrinogenului (FDP)
D. cresterea D-dimerilor
E. scaderea AT III
(pag. 815)
L1128075. Care din urmatoarele teste sunt utile in diagnosticul bolii von Willebrand ?
A. timpul de sangerare
B. dozarea imuna a proteinei factorului von Willebrand (Ag FvW)
C. dozarea biologica a FvW: cofactorul ristocetinei (cof:R al FvW)
D. masurarea agregarii plachetare la ADP
E. dozarea F VIII coagulant
(pag. 803, 804)
795
Rezidentiat 2004
796
L1128076. Care sunt cele mai frecvente coagulopatii dobandite ?

A. coagularea intravasculara diseminata
B. diateza hemoragica din bolile hepatice
C. deficitul de vitamina K
D. complicatiile terapiei anticoagulante
E. fibrinoliza primara
(pag. 809)
L1128077. Ce teste sunt necesare pentru a aprecia conversia fibrinogenului in fibrina atunci cand
timpul partial de tromboplastina (TPT) si timpul de protrombina (TP) sunt alungite ?
A. timpul de trombina
B. dozarea fibrinogenului
C. dozarea factorului VIII
D. dozarea factorului IX
E. dozarea factorului XI
(pag. 378)
L1128078. Cele mai importante teste de screening al mecanismelor hemostazei primare:

B. timpul partial de tromboplastina
C. timpul de protrombina
E. numaratoarea de trombocite
(pag. 377)
L1128079. Cine activeaza sistemul fibrinolitic ?

A. plasmina
B. factorul Hageman
C. alfa 2 macroglobulina
D. activatorul tisular al plasminogenului (tAP)
E. urokinaza
(pag. 375)
L1128080. Coagularea intravasculara diseminata se asociaza frecvent cu:

A. afectiuni obstetricale
B. purpura trombocitopenica idiopatica acuta
C. boli neoplazice metastazate
D. traumatisme masive
E. septicemii bacteriene
(pag. 813)
L1128081. Deficienta ereditara a factorului VIII al coagularii

A. produce hemofilia A
B. afecteaza si hemostaza primara si coagularea plasmei
C. produce hemoragii in muschi si articulatii
D. in circulatie formeaza un complex cu factorul von Willebrand
E. produce alungirea timpului partial de tromboplastina
(pag. 809, 810)
L1128082. Factorul von Willebrand

A. este eliberat de celule endoteliale
B. mediaza aderarea plachetelor la subendoteliul vascular
796
Rezidentiat 2004
797
C. transportor plasmatic pentru factorul VIII anti-hemofilic

D. deficienta sa produce cea mai frecventa afectiune hemoragica ereditara
E. gena sa este plasata pe cromozomul X
(pag. 805)
L1128083. Formarea tromboxanului (TXA2) din acidul arahidonic in plachete este mediata de
ciclooxigenaza care este inhibata de:
A. aspirina
B. antiinflamatoare nesteroide
C. ticlopidina
D. dipiridamol
E. antivitamine K
(pag. 373)
L1128084. Hemofilia B
A. este provocata de deficienta ereditara a factorului IX
B. factorul IX este o proenzima care este convertita intr-o proteaza activa (IXa) de factorul XI a
C. factorul IX este sintetizat in ficat si necesita vitamina K pentru activitate biologica
D. alungirea timpului de protrombina este specifica bolii
E. hemofilia B este mai raspandita decat hemofilia A
(pag. 809, 810, 811)
L1128085. In ce situatii apar anticorpi anti-factor VIII ?

A. 20 % din cazurile cu Hemofilie A
B. post partum
C. lupus eritematos sistemic
D. varstnici
E. purpura la chinidina
(pag. 815)
L1128086. In ce situatii apar tulburari castigate ale eliberarii continutului granulelor plachetare ?
A. by-pass cardiopulmonar
B. afibrinogenemie
C. afectiuni mieloproliferative
D. dupa aspirina
E. boala von Willebrand
(pag. 805)
L1128087. In ce situatii este prelungit timpul partial de tromboplastina ?

A. deficitul de factor VII
B. deficitul de factor VIII si factor IX
C. trombastenie
D. deficitul de factor XI
E. deficitul de factor XII, KGMM, PK
(pag. 378)
L1128088. In ce situatii s-au descris tulburari ale adeziunii plachetare ?

A. boala von Willebrand
B. trombastenia Glanzmann
C. sindromul Bernard-Soulier
D. sindromul Scott
E. uremie
797
Rezidentiat 2004
798
(pag. 378, 805)
L1128089. In ce situatii s-au descris tulburari ale agregarii plachetare ?

A. trombastenia Glanzmann
B. ingestia de Ticlopidina
C. boala von Willebrand
D. disproteinemii
E. uremie
(pag. 315)
L1128090. Investigatii utile pentru determinarea etiologiei unei trombocitopenii:

A. hemograma completa
B. examinarea maduvei osoase (aspiratie, biopsie)
C. determinare corpi Heinz
D. estimarea dimensiunilor splinei
E. evaluarea frotiului de sange
(pag. 802)
L1128091. Manifestarile de laborator din coagularea intravasculara diseminata sunt:

A. trombocitopenie
B. prezenta eritrocitelor fragmentate
C. alungirea timpului de protrombina (TP), timpului partial de tromboplastina (TPT), timpului de trombina (TT)
D. fibrinogen mult crescut
E. prezenta D-dimerilor
(pag. 813, 814)
L1128092. Plachetele activate elibereaza din granulele dense:

A. adenozindifosfat (ADP)
B. serotonina
C. calciu
D. factor von Willebrand
E. factorul de crestere plachetar
(pag. 374)
L1128093. Prelungirea timpului de protrombina apare in:

A. deficit de factor VII
B. deficit de factor XI
C. deficit de factor VIII
D. carenta de vitamina K
E. tratament cu anticoagulante orale
(pag. 378)
L1128094. Pseudotrombocitopenia:
A. este mediata de EDTA
B. trombocitele se aglutineaza cand sangele este recoltat pe EDTA
C. fenomenul este specific pentru trombastenia Glanzmann
D. numarul de plachete este normal in vivo
E. trombocitele adera la leucocite in sangele recoltat pe EDTA
(pag. 802)
L1128095. Purpurele trombocitopenice prin distructie accelerata non-imuna au fost descrise in:
798
Rezidentiat 2004
799
B.
C.
D.
E.
sindrom hemolitic uremic

purpura trombotica trombocitopenica
vasculite
purpura trombocitopenica idiopatica cronica
(pag. 803)
L1128096. Sinteza caror proteine de coagulare necesita vitamina K pentru a fi active din punct de
vedere biologic ?
A. factorul VII
B. factorul II (protrombina)
C. factorul V
D. factorul IX
E. factorul X
(pag. 375)
L1128097. Teste de laborator utile pentru evaluarea functiei de coagulare a plasmei

A. timpul de tromboplastina partiala (TPT)
B. timpul de protrombina (TP)
C. timpul de trombina (TT)
D. determinarea cantitativa a fibrinogenului
E. timpul de liza al cheagului euglobulinic
(pag. 378)
L1128098. Trombocitopenia imunologica tranzitorie a fost descrisa in:

A. mononucleoza infectioasa
B. toxoplasmoza acuta
C. infectii cu citomegalovirus
D. infectie HIV
E. sindromul Scott
(pag. 804)
L1128099. Trombocitoze reactive apar in:

A. inflamatii sistemice
B. tumori maligne
C. hemoragii
D. trombocitemia esentiala
E. deficit de fier
(pag. 802)
L1228100. Factorii coagularii dependenti de vitamina K sunt:

A. Factorul II
B. Fibrinogenul
C. Factorul VII
D. Factorul V
E. Factorul X
(pag. 375)
L1228101. Functiile trombinei in hemostaza constau in:

A. Convertirea fibrinogenului in fibrina
B. Activarea fibrinolizei
C. Activarea factorilor V, VIII
D. Activarea factorului XIII
799
Rezidentiat 2004
800
E. Agregarea si secretia plachetara

(pag. 375)
L1228102. Hemostaza primara este explorata prin:

A. Timpul de protrombina
B. Timpul de trombina
C. Timpul de sangerare
D. Determinarea activitatii antitrombinei III
E. Numaratoarea plachetelor sangvine
(pag. 377)
L1228103. In faza intrinseca sau de contact a coagularii intervin:

A. Factorul VIII
B. Factorul XI
C. Factorul XIII
D. Factorul XII
E. Prekalikreina
(pag. 374)

A. Vasodilatatia capilarelor
B. Eliberarea constituentilor granulari din plachete
C. Prezenta activatorilor fibrinolizei
D. Adezivitatea plachetara
E. Agregarea plachetara
(pag. 373)
L1228105. Prelungirea timpului de protrombina poate aparea in cazul:

A. Scaderii numarului de placute sangvine
B. Deficitului de factor II
C. Deficitului de factor V sau X
D. Deficitului de factor XII
E. Tratamentului anticoagulant cu warfarina
(pag. 378)
L1228106. Sistemul fibrinolitic este activat de:

A. Antitrombina III
B. Activatorul tisular al plasminogenului
C. Proteina C
D. Factorul XIII
E. Urokinaza
(pag. 375)
L1328107. Anticoagulantii circulanti sunt:

A. De obicei anticorpi IgG care interfera cu reactiile de coagulare,
B. Inhibitori cu specificitate pentru fiecare din proteinele de coagulare,
C. Inhibitorii nespecifici (lupus-like) prelungesc testele de coagulare prin legarea de fosfolipide,
D. Caracteristica de laborator eseniala este incapacitatea plasmei normale de a corecta prelungirea TP
(timpului de protrombina) si a TPT (timpului parial de tromboplastina,
E. Nu pot produce niciodata hemoragii sau tromboze severe.
(pag. 815)
800
Rezidentiat 2004
801
L1328108. Care dintre afirmatiile cu privire la participarea proteinelor C si S la mentinerea echilibrului

fluido-coagulant sunt adevarate ?
A. Proteina C activata determina proteoliza proteinei S
B. Proteina C este sintetizata de ficat si este dependenta de vitamina K
C. Proteina C activata stimuleaza fibrinoliza
D. Deficitele proteinelor C si S sunt, de obicei, afeciuni autozomal dominante
E. Excesul de proteine C si S genereaza stari de hipercoagulabilitate.
(pag. 816)
L1328109. Cele mai intalnite afectiuni hemoragice dobandite sunt:

A. Scorbutul (deficitul de vitamina C),
B. Deficitul de vitamina K,
C. Diateza hemoragica din bolile hepatice,
D. Complicaiile terapiei anticoagulante,
E. Coagularea intravasculara diseminata.
(pag. 809)
L1328110. Coagularea intravasculara diseminata (CID) se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari

de laborator:
A. Trombocitopenie,
B. Scurtarea timpului de protrombina (TP),
C. Scurtarea timpului partial de tromboplastina (TPT),
D. Scaderea fibrinogenului,
E. Prelungirea timpului de trombina.
(pag. 813)
L1328111. Disfibrinogenemia si defectele fibrinolizei se caracterizeaza prin:

A. Majoritatea disfibrinogenemiilor genereaza hemoragii
B. Multe situatii se caracterizeaza prin eliberarea rapida de fibrinopeptide
C. Poate apare tromboembolie recurenta
D. Toate raspund favorabil la streptokinaza sau urokinaza
E. Se contraindica heparina si anticoagulantele orale
(pag. 817)
L1328112. Hemofilia B se caracterizeaza prin:

A. Deficit de factor IX al coagularii,
B. Sinteza acestui factor la nivel hepatic necesita prezenta vitaminei K,
C. Nu poate fi diferentiata clinic de hemofilia A,
D. Apare la 1 din 100 000 de nou-nascui de ambe sexe,
E. Se asociaza cu deficit de factor VIII.
(pag. 811-812)
L1328113. Hemoragia determinata de afectiunile vasculare (purpura non-trombocitopenica) se

A. Testele clasice de hemostaza sunt de obicei normale,
B. Este limitata frecvent la tegumente si mucoase,
C. Poate apare in urma leziunilor endoteliului capilar,
D. Se asociaza frecvent cu scaderea numarului de trombocite,
E. Se poate manifesta in cadrului sindromului Cushing.
(pag. 808)
L1328114. Sistemul fibrinolitic este activat de urmatorii factori potentiali:

A. Endoglicozidaze din lizozomii trombocitelor,
801
Rezidentiat 2004
802
B.
C.
D.
E.
Fragmente de factor Hageman,

Activatorul urinar al plasminogenului (uPa),
Activatorul tisular al plasminogenului (tAP),
Kininogen cu greutate moleculara mare (KGMM).
(pag. 375)
L1328115. Urmatoarele afirmatii cu privire la antitrombina sunt reale:

A. Pacientii cu deficit de antitrombina prezinta hemoragii grave
B. Antitrombina formeaza complexe cu proteinele de coagulare activate si le blocheaza efectul
C. Reactia este amplificata de moleculele heparin-like din peretele vascular
D. Coninutul plasmatic de antitrombina III variaza de la 5 la 15 mg/l
E. Au fost descrise molecule de antitrombina disfunctionale
(pag. 816)
L1428116. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

A. Fibrina este rezultatul activarii hemostazei primare
B. Reactia a IV-a, cea finala a hemostazei converteste protrombina in trombina
C. Trombina are multe functii in hemostaza
D. Plachetele activeaza factorul IX si X in reacia a doua a hemostazei
E. Vitamina K influenteaza agregarea plachetara
(pag. 375/vol.I.)

A. Kalicreina accelereaza transformarea factorului XII in forma activa FXIIa
B. A doua reactie a hemostazei secundare realizeaza conversia factorului VII intr-o proteaza activa
C. in calea extrinseca se formeaza un complex intre factorul VII, calciu si factorul tisular
D. Dupa activare plachetele se cupleaza cu factorul VII
E. Factorul von Willebrand elibereaza serotonina
(pag. 373/vol.I.)
L1428118. Cele mai importante teste de screening ale mecanismelor hemostazei primare sunt:
A. Dozarea fibrinei
B. Timpul de protrombina
C. Adezivitatea plachetara
D. Timpul de sangerare
E. Numaratoarea trombocitelor
(pag. 377/vol.I.)
L1428119. Factorul VII, factorul II, IX si X necesita urmatoarele substante pentru a fi activate:
A. Ciclooxigenaza
B. Tromboxan A2
C. Factorul von Willebrand
D. Calciu
E. Vitamina K
(pag. 374/vol.I.)
L1428120. Functia de coagulare a plasmei este evaluata cu urmatoarele teste:

A. Timpul de protrombina
B. Timpul de tromboplastina partiala
C. Liza rapida a cheagului
D. Timpul de trombina
E. Determinarea cantitativa a fibrinogenului
802
Rezidentiat 2004
803
(pag. 378/vol.I.)
L1428121. O hemostaza primara eficienta necesita urmatorii factori majori:

A. Adezivitate plachetara
B. Agregarea filamentelor de fibrina
C. Formarea fibrinei
D. Eliberarea constituienilor granulari din plachete
E. Agregarea plachetara
(pag. 373/vol.I.)
L1428122. Pacientii cu anomalii calitative ale trombocitelor au urmatoarele modificari:

A. Numar de plachete normal
B. Timp de sangerare prelungit
C. Timp de protrombina prelungit
D. Fibrinoliza accelerata
E. Factorul von Willebrand alungit
(pag. 377/vol.I.)
L1428123. Sistemul fibrinolitic este activat de:

A. Vitamina K
B. Fragmente de factor Hagemann, activatorul urinar al plasminogenului (urokinaza)
C. Fibrina coagulata
D. Activatorul tisular al plasminogenului
E. Calciu
(pag. 375/vol.I.)
L1428124. Sistemul fibrinolitic poate fi investigat prin:

A. Masurarea timpului de liza a cheagului euglobulinic sau a cheagului sanguin total
B. Masurarea nivelelor de inhibitor alfa-2 al plasminei
C. Nivelul IAP-1 (inhibitorul activatorului plasminogenului)
D. Masurarea distruciei plachetare
E. Determinarea cantitativa a fibrinogenului
(pag. 378/vol.I.)
L1428125. Urmatoarele proteine plasmatice sunt importante in prima reactie a hemostazei secundare:
A. Serotonina
B. Fibronectina
C. Factorul Hagemann (FXII)
D. Kininogenul cu greutate moleculara mare (KGMM)
E. Prekalicreina (PK)
(pag. 374/vol.I.)
L1528126. Afectiunile trombotice congenitale produse prin inhibitie deficitara a factorilor de coagulare
sunt:
A. Deficitul de plasminogen
B. Disfibrinogenemia
C. Deficitul de antitrombina III
D. Deficitul de proteina C
E. Deficitul de proteina S
(pag. 378, 379)
L1528127. Care din afirmatiile urmatoare privitoare la vitamina K sunt adevarate:

A. Este sintetizata in ficat
803
Rezidentiat 2004
804
B.
C.
D.
E.
Este convertita intr-un epoxid activ la nivelul microzomilor hepatici

Deficitul acut se intalneste postoperator dupa interventii pe tractul biliar la care se face drenaj cu tub in T
Primele componente ale complexului protrombinic care scad sunt factorul VII si proteina C
Cefalosporinele induc deficitul de vitamina K intr-un mod analog cu anticoagulantele cumarinice
(pag. 813)
L1528128. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la prostaciclina sunt adevarate:

A. Se formeaza direct sub actiunea ciclooxigenazei din acid arahidonic
B. Este un derivat endotelial al acidului arahidonic
C. Creste AMP ciclic intraplachetar
D. Stimuleaza activarea si secreia plachetara
E. Activeaza fosfolipaza C
(pag. 373, 374)
L1528129. Dupa activarea plachetara, din granulele alfa ale trombocitelor se elibereaza:
A. Adenozin-difosfatul
B. Serotonina
C. Tromboplastina
D. Endoglicozidaze
E. Factorul von-Willebrand
(pag. 374)
L1528130. Functiile trombinei in hemostaza sunt reprezentate de:

A. Accelerarea transformarii factorului XII in forma activa
B. Transformarea fibrinogenului in fibrina
C. Transformarea prekalicreinei in kalicreina
D. Activarea factorilor V, VIII si XIII
E. Stimularea agregarii si secretiei plachetare
(pag. 375, 374)
L1528131. in prima reactie (faza intrinseca sau de contact a coagularii) intervin:

A. Factorul Hageman (XII)
B. Factorul V
C. Prekalicreina
D. Factorul X
E. Kininogenul cu greutate moleculara mare
(pag. 374)
L1528132. Legarea unor substante cu actiune agonista (epinefrina, colagenul, trombina) de receptorii
plachetari activeaza direct urmatoarele proteine:
A. Protein-kinaza C
B. Miozin-kinaza
C. Plekstrina
D. Fosfolipaza C
E. Fosfolipaza A2
(pag. 373)
L1528133. Prelungirea timpului de protrombina apare in:

A. Afibrinogenemie
B. Deficit de factor VII
C. Administrarea de heparina
D. Deficit de vitamina K
804
Rezidentiat 2004
805
E. Deficitul inhibitorului alfa 2 al plasminei

(pag. 375, 378)
L1528134. Proprietatile proteinei C sunt urmatoarele:

A. Activeaza trombina eliberand trombomodulina
B. Stimuleaza eliberarea activatorului tisular de plasminogen din celulele endoteliale
C. Determina inactivarea cofactorilor plasmatici V si VIII
D. Stimuleaza eliberarea factorului tisular
E. Functia sa inhibitorie este amplificata de proteina S
(pag. 375)
L1628135. Activarea sistemului fibrinolitic se face de catre urmatorii factori potentiali:

A. Fragmente de factori Hageman
B. Activatorul urinar al plasminogenului (uPA) sau urokinaza (UK)
C. Activatorul tisular al plasminogenului (tAP)
D. Inhibitorul ?2 al plasminei
E. Celulele endoteliale elibereaza un inhibitor al activarii plasmonigenului (PIA-1)
(pag. 375)
L1628136. in prima reactie, faza intrinseca sau de contact a coagularii se formeaza un complex la
nivelul colagenului subendotelial vascular din urmatoarele:
A. Factorul Hageman (factorul XII)
B. Kininogenul cu greutate moleculara mare (KGMM)
C. Prekalikreina (PK)
D. Ca2+, calciu
E. Vitamina K
(pag. 374)
L1628137. in reactia a patra a coagularii participa urmatorii factori si substante:

A. PT, protrombina
B. Factorul V
C. Ca2+, calciu
D. Fosfolipide
E. Factorul Hageman (factorul XII)
(pag. 375)
L1628138. in reactia a treia a coagularii participa urmatorii factori:

A. Factorul VIII
B. Factorul IX
C. Factorul X
D. Ca2+, calciu
(pag. 375)
L1628139. Inhibitia deficitara a factorilor de coagulare apare in:

A. Prezenta de Factor V Leiden (rezistent la inhibitia de catre proteina C activata)
B. Deficit de antitrombina III
C. Deficit de proteina C
D. Deficit de proteina S
E. Homocisteinurie
(pag. 379)
805
Rezidentiat 2004
806
L1628140. Inhibitorii plasmatici ai coagularii sunt urmatorii factori:

A. Antitrombina
B. Proteina C
C. Proteina S
D. FTIC (factorul tisular de inhibare a caii)
E. Fluiditatea sangelui este mentinuta prin insusi fluxul sau
(pag. 375)
L1628141. Liza alterata a cheagului apare in:

A. Disfibrinogenemie
B. Deficit de plasminogen
C. Deficit de tAP (activatorul tisular al plasminogenului)
D. Exces de PAI-1 (inhibitor al activatorilor plasminogenului)
E. Homocisteinurie
(pag. 379)
L1628142. Standardizarea TS (timpul de sangerare) cuprinde urmatoarele:

A. Incizie de 1 mm adancime
B. Incizie de 9 mm lungime
C. Utilizarea unui sfingomanometru reglat la 40 mmHg, pentru a destinde uniform patul capilar de la nivelul
antebratului
D. Pulpa degetului ca loc de determinare
E. Lobul urechii ca loc de determinare
(pag. 377)
L2228143. Pacientii cu anomalii calitative ale trombocitelor au:

A. timp de sangerare normal
B. numar de plachete normal
C. timp de sangerare prelungit
D. timp de protrombina prelungit
E. timp de trombina prelungit
(pag. 377)
L2228144. Printre anomaliile coagularii care raman nedetectate prin testele de screening (timp de
tromboplastina partiala, timp de protrombina, timp de trombina) se numara:
A. deficitul de factor XIII
B. hemofilia A
C. hemofilia B
D. deficitul de PAI - 1
E. deficitul de inhibitor alfa2 al plasminei
(pag. 378)
L2228145. Sistemul fibrinolitic poate fi investigat prin masurarea:

A. fibrinogenului
B. factorului VIII
C. timpului de liza al cheagului de euglobuline
D. timpului de protrombina
E. timpului de liza al cheagului sangvin total
(pag. 378)
L2228146. Intre defectele adeziunii plachetare se incadreaza urmatoarele tulburari:

A. trombastenia Glanzmann
806
Rezidentiat 2004
807
B.
C.
D.
E.
scaderea activitatii ciclooxigenazei

boala von Willebrand
sindromul Scott
sindromul Bernard - Soulier
(pag. 378)
L2228147. Defecte ale secretiei plachetare apar in:

A. administrarea de aspirina
B. boala von Willebrand
C. administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene
D. sindromul Bernard - Soulier
E. uremie
(pag. 378)
L2228148. Prelungirea timpului partial de tromboplastina apare in caz de:

B. tratament anticoagulant cu warfarina
C. deficit de factor VIII
D. deficit de factor IX
E. deficit de factor XIII
(pag. 378)
L2228149. Prelungirea timpului de protrombina apare in caz de :

A. deficit de vitamina K
B. tratament anticoagulant cu heparina
C. deficit de factor VII
D. deficit de factor VIII
E. tratament anticoagulant cu warfarina
(pag. 378)
L2228150. Prelungirea timpului partial de tromboplastina TPT si a timpului de protrombina TP apare in

caz de:
B. deficit de factor X
C. deficit de factor IX
D. deficit de factor V
E. deficit de factor II
(pag. 378)
L2228151. Prelungirea timpului de trombina TT apare in caz de :

A. deficit de factor XI
B. tratament anticoagulant cu warfarina
C. administrarea de heparina sau inhibitori heparin - like
D. afibrinogenemie
E. disfibrinogenemie
(pag. 378)
L2228152. Proteina C determina:

A. stabilizarea retelei de fibrina
B. inactivarea factorului V
C. inactivarea factorului VII
D. inactivarea factorului VIII
807
Rezidentiat 2004
808
E. eliberarea activatorului tisular al plasminogenului din celulele endoteliale

(pag. 375)
L2228153. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la trombii venosi:

A. contin relativ numeroase trombocite
B. contin relativ numeroase eritrocite
C. se numesc si trombi rosii
D. contin putina fibrina
E. prin desprinderea unor fragmente determina in special accidente vasculare cerebrale
(pag. 375)
L2228154. Alegeti afirmatiile corecte:

A. deficitele de factori V, VII, X si II sunt frecvente
B. deficitul de factor XII produce hemoragii severe
C. factorul XIII este o transglutaminaza
D. factorul XIII intervine in liza retelei defibrina
E. unele disfibrinogenemii pot fi asociate cu stare de hipercoagulabilitate
(pag. 812)
L2228155. Predispozitia la tromboze si hemoragii apare la urmatoarele grupe de pacienti:

A. pacienti imobilizati dupa interventii chirurgicale
B. pacienti cu boala von Willebrand
C. pacienti hemofilici
D. pacienti cu neoplazii
E. pacienti cu insuficienta cardiaca congestiva
(pag. 373)
L2228156. Din istoricul pacientilor cu manifestari hemoragice au importanta:

A. sediul hemoragiei
B. trombembolismul aparut la varsta tanara
C. modul de debut al hemoragiei
D. istoricul familial de tromboze
E. istoricul familial de sangerari
(pag. 373)
L2228157. Predispozitia la tromboze si embolii apare la urmatoarele grupe de pacienti:

A. pacienti cu antecedente de hemartroze
B. femei insarcinate
C. pacienti cu antecedente de sangerari digestive
D. pacienti cu ateroscleroza
E. pacienti cu petesii cutanate in antecedente
(pag. 373)

A. hemostaza secundara necesita cateva minute
B. hemostaza secundara consta in contractia capilarelor
C. hemostaza primara necesita cateva minute
D. hemostaza primara este initiata la cateva secunde de la aparitia leziunii
E. filamentele de fibrina consolideaza trombul plachetar
(pag. 373)
808
Rezidentiat 2004
809
A.
B.
C.
D.
E.
o presiune arteriala ridicata

cresterea numarului de plachete circulante
adezivitatea plachetara
un nivel crescut al antitrombinei III
agregarea plachetara
(pag. 373)
L2228160. In aderarea plachetelor la fibrilele de colagen subendoteliale intervin:

A. antitrombina III
C. glicoproteina Ib/IX
D. factorul VII al coagularii
E. prostaciclina PGI 2
(pag. 373)
L2228161. Activarea si secretia plachetara sunt reglate de:

A. nivelul nucleotidelor ciclice
B. nivelul de fibrinogen sangvin
C. hidroliza fosfolipidelor din membrana plachetara
D. nivelul de factor von Willebrand circulant
E. fosforilarea unor proteine intracelulare esentiale
(pag. 373)
L2228162. Legarea colagenului de receptorii plachetari de suprafata activeaza:

A. fosfatidilinozitolul
B. fosfolipaza C
C. fosfolipaza A2
D. fosfatidilcolina
E. acidul arahidonic
(pag. 373)

A. tromboxanul A2 se formeaza din acid arahidonic
B. tromboxanul A2 se formeaza din fosfatidilcolina
C. in formarea tromboxanului A2 intervine ciclooxigenaza
D. tromboxanul A2 poate activa fosfolipaza C
E. ciclooxigenaza este activata de antiinflamatoarele nesteroidiene
(pag. 373)

A. diacilglicerolul da nastere acidului arahidonic
B. inozitoltrifosfatul mediaza influxul de calciu catre citosolul plachetar
C. inozitoltrifosfatul stimuleaza fosforilarea lanturilor usoare de miozina
D. diacilglicerolul activeaza proteinkinaza C
E. inozitoltrifosfatul provine din tromboxanul A2
(pag. 373)
L2228165. Granulele dense ale plachetelor contin:

A. fibronectina
B. factor de crestere plachetar
C. calciu
D. serotonina
809
Rezidentiat 2004
810
E. adenozindifosfat
(pag. 374)
L2228166. Granulele alfa ale plachetelor contin

A. factor von Willebrand
B. heparina
C. proteine ce neutralizeaza heparina (factor de crestere plachetar FCP)
D. calciu
E. tromboplastina
(pag. 374)
L2228167. Factorul de crestere plachetar stimuleaza:

A. tromboxanul A2
B. cresterea si migrarea fibroblastelor in peretele vascular
C. acidul arahidonic
D. cresterea si migrarea celulelor musculare netede in peretele vascular
E. factorul von Willebrand
(pag. 374)
L2228168. In faza de contact a coagularii intervin:

A. factorul II al coagularii
B. factorul XII al coagularii
C. factorul VIII al coagularii
D. factorul IX al coagularii
E. factorul XI al coagularii
(pag. 374)
L2228169. In faza de contact a coagularii intervin:

A. kininogenul cu greutate moleculara mare (KGMM)
B. fibrinogenul
C. factorul von Willebrand
D. prekalikreina (PK)
E. factorul tisular
(pag. 374)
L2228170. Factorul XIIa are ca actiuni:

A. activarea trombinei
B. activarea factorului X
C. convertirea prekalikreinei in kalikreina
D. activarea factorului VII
E. transformarea factorului XI in factor XI a
(pag. 374)

A. factorul VII necesita calciu si vitamina K pentru a fi activ din punct de vedere biologic
B. factorii II si X sunt sintetizati in ficat
C. vitamina K inhiba factorul X
D. acidul digamacarboxiglutamic din factorii coagularii dependenti de vitamina K leaga calciul
E. antagonistii vitaminei K (warfarina) inhiba carboxilarea acidului glutamic
(pag. 375)
810
Rezidentiat 2004
811
A.
B.
C.
D.
E.
factorul X este activat de catre factorul II

factorul IX este activat de catre factorul XI a
factorii IX si X pot fi activati de catre factorul VII a
factorul X este activat de catre factorul IX a
intre factorii VIII, IX si X se formeaza un complex dependent de fosfolipide si de calciu
(pag. 375)
L2228173. Functiile trombinei sunt:

A. convertirea fibrinogenului in fibrina
B. inhibitia agregarii plachetare
C. inhibitia secretiei plachetare
D. activarea factorului V
E. activarea factorului XIII
(pag. 375)
L2228174. Printre actiunile trombinei se numara:

A. stimularea secretiei plachetare
B. inhibarea factorului XIII
C. stimularea agregarii plachetare
D. inhibarea factorului VIII
E. activarea factorului VIII
(pag. 375)
L2228175. Activatorii sistemului fibrinolitic sunt:

A. fibrinogenul
B. urokinaza (uPA)
C. activatorul tisular al plasminogenului (tAP)
D. inhibitorul alfa2 al plasminei
E. fragmente de factor Hageman
(pag. 375)
L2228176. Inhibitorii plasmatici ai coagularii sunt:

A. proteina C
B. inhibitorul activarii plasminogenului
C. proteina S
D. antitrombina III
E. factorul tisular de inhibare a caii extrinseci
(pag. 375)
L2228177. Trombii albi produc embolii mai ales in:

A. circulatia pulmonara
B. circulatia cerebrala
C. arterele coronare
D. venele femurale
E. circulatia retiniana
(pag. 376)
L2228178. Starea de hipercoagulabilitate poate fi cauzata de:

A. nivele crescute ale antitrombinei III
B. nivele scazute de proteina S
C. forme disfunctionale ale proteinei C
D. nivele scazute ale factorului V
811
Rezidentiat 2004
812
E. factorul V Leiden
(pag. 376)

A. hemoragia datorata unor defecte plachetare este de obicei superficiala
B. hemoragia datorata unor defecte plachetare apare tardiv dupa traumatisme
C. hemoragia datorata unor defecte ale hemostazei secundare raspunde bine la terapia locala
D. hemoragia datorata unor defecte ale hemostazei secundare apare la ore sau zile de la producerea leziunii
E. hemoragia datorata unor defecte ale hemostazei secundare se localizeaza in muschi si articulatii
(pag. 376)
L2228180. Hemostaza primara este explorata prin:

B. timpul de protrombina
C. numaratoarea trombocitelor
E. timpul de tromboplastina partiala
(pag. 377)
L2228181. Manifestarile clinice in deficitul de factor XIII pot include:

A. petesii cutanate
B. vindecare intarziata a plagilor
C. incidenta crescuta a avorturilor
D. hemoragii ale bontului ombilical
E. incidenta crescuta a hemoragiilor intracerebrale
(pag. 812)
L2228182. Anticorpii specifici impotriva unor factori ai coagularii pot fi prezenti:

A. la pacienti tratati cu heparina
B. la pacienti cu boli autoimune (lupus)
C. postpartum
D. la pacienti in varsta, fara alte boli
E. la pacienti tratati cu warfarina
(pag. 379)
L2228183. Printre cauzele afectiunilor trombotice se numara:

A. deficitul de PAI - 1
B. excesul de t -AP
C. deficitul de antitrombina III
D. deficitul de proteina S
E. deficitul de t -AP
(pag. 379)

A. plachetele raman in circulatie timp de 20-25 de zile
B. numarul normal de plachete din sange este intre 150 000 - 450 000 pe milimetru cub
C. dupa ce parasesc maduva, aproximativ 1/3 din plachete raman sechestrate in splina
D. numarul de plachete creste la inceputul menstruatiei
E. reducerea masei plachetare circulante creste nivelul de trombopoietina libera
(pag. 802)
L2228185. Pentru determinarea etiologiei trombocitopeniei este necesar:
812
Rezidentiat 2004
813
A.
B.
C.
D.
E.
examinarea frotiului de sange periferic

efectuarea timpului de protrombina
estimarea marimii splinei
evaluarea morfologiei maduvei
efectuarea timpului de sangerare
(pag. 802)
L2228186. Printre cauzele de trombocitopenie la pacientii cu splenomegalie si maduva normala intra in

discutie:
A. metaplazie mieloida
B. splenomegalie congestiva
C. limfoame
D. tezaurismoze
E. leucemie
(pag. 803)
L2228187. Printre cauzele de trombocitopenie la pacientii cu splina normala si si maduva anormala

intra in discutie:
A. anemii refractare
B. aplazie medulara
C. tezaurismoze
D. splenomegalia congestiva
E. vasculita
(pag. 803)
L2228188. Printre medicamentele care determina supresia productiei de plachete se numara:

A. aspirina
B. citozinarabinozida
C. chinina
D. ciclofosfamida
E. daunorubicina
(pag. 803)
L2228189. Printre medicamentele care determina supresia productiei de plachete se numara:

A. metotrexatul
B. 6 mercaptopurina
C. digitoxina
D. metildopa
E. novobiocina
(pag. 803)
L2228190. Printre medicamentele care determina distructia imunologica a plachetelor se numara:

A. estrogenii
B. sarurile de aur
C. aspirina
D. alcaloizii de vinca
E. busulfanul
(pag. 803)
L2228191. Cauzele cele mai frecvente ale trombocitopeniei imunologice sunt:

A. sindromul hemoliticouremic
B. infectiile virale
813
Rezidentiat 2004
814
C. infectiile bacteriene
D. vasculitele
E. protezele vasculare
(pag. 803)
L2228192. Printre cauzele care pot provoca trombocitopenie non imunologica se numara:
A. trombii de fibrina
B. unele medicamente
C. protezele intravasculare
D. vasele anormale
E. infectiile virale
(pag. 803)
L2228193. Alegeti afirmatiile corecte privitoare la trombocitopenia indusa de heparina:

A. este cauzata in special de heparinele cu masa moleculara mica
B. antigenul implicat este un complex intre heparina si factorul patru plachetar
C. intreruperea prompta a heparinei amelioreaza trombocitopenia
D. uneori pacientii pot dezvolta tromboze paradoxale
E. poate fi provocata de aglutinarea directa a placutelor de catre heparina
(pag. 804)
L2228194. Trombocitopenia imunologica tranzitorie poate apare in urmatoarele situatii:

A. proteze vasculare
B. sindrom hemoliticouremic
C. mononucleoza infectioasa
D. toxoplasmoza
E. infectii cu citomegalovirus
(pag. 804)
L2228195. Trombocitopenia imunologica tranzitorie poate apare in urmatoarele situatii:

A. infectia cu virusul imunodeficientei umane
B. tezaurismoze
C. prodromul hepatitei virale
D. leucemii acute
E. tratament cu metotrexat
(pag. 804)

A. purpura trombocitopenica idiopatica acuta este frecventa la adulti
B. purpura trombocitopenica idiopatica cronica poate persista mai multi ani
C. purpura trombocitopenica idiopatica cronica afecteaza mai ales femei peste 60 de ani
D. purpura trombocitopenica idiopatica cronica afecteaza mai ales copiii
E. purpura trombocitopenica idiopatica cronica afecteazafemeile intr-un raport de 3:1 fata de barbati
(pag. 804)
L2228197. In purpura trombocitopenica idiopatica cronica pot apare:

A. scaderea abrupta a numarului de plachete
B. menometroragii
C. hemartroze
D. istoric de echimoze spontane
E. epistaxis
(pag. 804)
814
Rezidentiat 2004
815
L2228198. La pacientii cu purpura trombocitopenica idiopatica cronica trebuie sa se efectueze:

A. determinarea anticorpilor antinucleari
B. studii serologice pentru citomegalovirus
C. examenul maduvei osoase
D. determinarea heparinemiei
E. studii serologice pentru virusurile hepatitice
(pag. 804)
L2228199. Tulburarile agregarii plachetare pot apare in urmatoarele situatii:

A. sindromul Chediak Higashi
B. afibrinogenemia
C. tratament cu aspirina
D. tratament cu ticlopidina
E. sindromul Hermanski Pudlak
(pag. 805)
L2228200. Tulburarile adeziunii plachetare pot apare in urmatoarele situatii:

A. trombastenia Glanzmannn
B. uremie
C. boala von Willebrand dobandita
D. sindromul plachetelor gri
E. sindromul Bernard Soulier
(pag. 805)
L2228201. Functiile factorului von Willebrand sunt:

A. transportul plasmatic al factorului VIII
B. inhibarea factorului IX
C. facilitarea adeziunii plachetare prin legarea receptorilor membranei plachetare de subendoteliul vascular
D. accelerarea fibrinolizei
E. stabilizarea retelei de fibrina
(pag. 805)
L2228202. In boala von Willebrand pot apare urmatoarele manifestari clinice:

A. hemoragii dupa interventii chirurgicale
B. epistaxis spontan
C. hemoragii retroperitoneale
D. hematom in psoas
E. hemoragii urogenitale
(pag. 805)
L2228203. In boala von Willebrand apar urmatoarele aspecte ale testelor de laborator:
A. reducerea concentratiei plasmatice de factor von Willebrand
B. reducerea nivelului plasmatic de factor IX
C. reducerea activitatii factorului VIII
D. timp de sangerare normal
E. reducerea activitatii biologice a factorului von Willebrand
(pag. 805-806)
L2228204. In tipul I de boala von Willebrand apare:

A. scaderea severa a factorului von Willebrand plasmatic
B. scaderea activitatii factorului VIII
815
Rezidentiat 2004
816
C. scaderea activitatii cofactorului ristocetina

D. spectru modificat al multimerilor factorului von Willebrand detectati prin electroforeza in gel de agaroza cu
dodecilsulfat desodiu
E. scaderea usoara sau moderata a componentei antigenice a factorului von Willebrand
(pag. 806)

A. tipul III de boala von Willebrand are o frecventa de 1:1 000 000
B. tipul III de boala von Willebrand este o forma severa de boala
C. in tipul III de boala von Willebrand defectul molecular consta in structuri disfunctionale ale factorului von
Willebrand
D. in tipul III de boala von Willebrand se constata absenta antigenului factorului von Willebrand
E. in tipul III de boala von Willebrand activitatea factorului von Willebrand este usor scazuta
(pag. 806)
L2228206. Plachetele pacientilor cu trombastenie Glanzmann au urmatoarle caracteristici:

A. sunt de dimensiuni anormale
B. nu leaga fibrinogenul
C. nu formeaza agregate
D. au capacitatea de secretie alterata
E. au un deficit sau un defect al complexului glicoproteic II b-III a
(pag. 807)
L2228207. In purpura trombotica trombocitopenica apar urmatoarele manifestari:

A. febra
B. deficite neurologice focale tranzitorii
C. trombocitoza
D. anemie hemolitica microangiopatica
E. trombocitemie
(pag. 808)
L2228208. Purpura Schonlein Henoch poate apare in contextul clinic al:

A. mielomului multiplu
B. sindromului Cushing
C. faringitei streptococice
D. febrei patate a Muntilor Stancosi
E. unor infectii ale cailor respiratorii superioare
(pag. 808-809)
L2228209. Cele mai severe complicatii ale hemofiliei A sunt:

A. hemartrozele
B. hemoragiile orofaringiene
C. hematuria
D. hemoragiile la nivelul sistemului nervos central
E. sindromul pseudotumoral
(pag. 810)
L2228210. La pacientii cu hemofilie A testele de laborator arata:

A. timp de sangerare normal
B. timp de protrombina prelungit
C. numar de plachete normal
D. timp partial de tromboplastina TPT normal
816
Rezidentiat 2004
817
E. activitate redusa a factorului VIII

(pag. 810)
L2228211. In urma tratamentului, la pacientii cu hemofilie A pot apare in timp urmatoarele complicatii:
A. anemie hemolitica usoara Coombs pozitiva
B. prezenta de inhibitori ai factorului VIII
C. fracturi osoase spontane
D. episoade multiple de hapatita
E. prezenta de inhibitori ai factorului IX
(pag. 811)
L2228212. La pacientii cu disfibrinogenemie se constata:

A. prelungirea marcata a timpului de protrombina
B. prelungirea usoara a timpului de protrombina si a timpului partial de tromboplastina
C. prelungirea timpului de trombina
D. scaderea numarului de plachete
E. discordanta intre cantitatea de fibrinogen masurata prin teste functionale si cea determinata prin teste
imunologice
(pag. 812)
L2228213. Manifestarile clinice din disfibrinogenemie pot fi reprezentate de:

A. hemoragii masive
B. hemoragii moderate
C. incidenta crescuta a avorturilor
D. tromboze
E. pacientii pot fi asimptomatici
(pag. 812)

A. deficitul de vitamina K se instaleaza in 7-10 zile
B. deficitul de vitamina K apare la bolnavii tratati cu cefalosporine
C. in deficitul de vitamina K prima modificare de laborator observata este prelungirea timpului partial de
tromboplastina TPT
D. in deficitul de vitamina K, administrarea parenterala a 10 mg de vitamina K reface nivelul vitaminei K
E. deficitul de vitamina K influenteaza productia factorului XI
(pag. 813)
L2228215. Manifestarile de laborator in coagularea intravasculara diseminata cuprind:

A. trombocitoza
B. trombocitopenie
C. timp de protrombina normal si timp partial de tromboplastina prelungit
D. timp de protrombina prelungit si timp partial de tromboplastina normal
E. timp de protrombina si timp partial de tromboplastina prelungite
(pag. 813)
L2228216. In coagularea intravasculara diseminata apare:

A. prelungirea timpului de trombina
B. prezenta schizocitelor
C. nivel crescut al fibrinogenului
D. nivel crescut al produsilor de degradare a fibrinei
E. scurtarea timpului de trombina
(pag. 813-814)
817
Rezidentiat 2004
818
L2228217. La pacientii cu boli hepatice se produce:

A. cresterea sintezei de proteina C
B. scaderea sintezei factorilor V,VII si IX
C. scaderea sintezei de protrombina
D. cresterea sintezei de fibrinogen
E. afectarea metabolismului vitaminei K
(pag. 814)

A. proteina C activata se leaga in reteaua de fibrina
B. proteina C se leaga de trombomodulina
C. proteina C determina proteoliza factorului IX a
D. proteina C activata stimuleaza fibrinoliza
E. sinteza proteinei C este dependenta de vitamina K
(pag. 816)
L2228219. Alegeti afirmatiile corecte privitoare la factorul V Leiden:

A. factorul V Leiden nu poate forma complexe cu fosfolipidele
B. factorul V Leiden este rezistent la actiunea proteinei S
C. factorul V Leiden se caracterizeaza printr-o mutatie in care arginina din pozitia 506 e inlocuita cu glutamina
D. prin factor V Leiden se intelege deficitul complet de factor V
E. factorul V Leiden este rezistent la actiunea proteinei C activate
(pag. 816)
L2328220. Sistemul fibrinolitic este activat de urmtorii factori poteniali:

A. Endoglicozidaze din lizozomii trombocitelor,
B. Fragmente de factor Hageman,
C. Activatorul urinar al plasminogenului (uPa),
D. Activatorul tisular al plasminogenului (tAP),
E. Kininogen cu greutate molecular mare (KGMM).
(pag. 375)
L2328221. Hemoragia determinat de afeciunile vasculare (purpura non-trombocitopenic) se

caracterizeaz prin:
A. Teste clasice de hemostaz sunt de obicei normale,
B. Este limitat frecvent la tegumente i mucoase,
C. Poate apare n urma leziunilor endoteliului capilar,
D. Se asociaz frecvent cu scderea numrului de trombocite,
E. Se poate manifesta n cadrului sindromului Cushing.
(pag. 808)
L2328222. Cele mai ntlnite afeciuni hemoragice dobndite sunt:

A. Scorbutul (deficitul de vitamin C),
B. Deficitul de vitamin K,
C. Diateza hemoragic din bolile hepatice,
D. Complicaiile terapiei anticoagulante,
E. Coagularea intravascular diseminat.
(pag. 809)
L2328223. Hemofilia B se caracterizeaz prin:

A. Deficit de factor IX al coagulrii,
B. Sinteza acestui factor la nivel hepatic necesit prezena vitaminei K,
818
Rezidentiat 2004
819
C. Nu poate fi difereniat clinic de hemofilia A,

D. Apare la 1 din 100 000 de nou-nscui de ambe sexe,
E. Se asociaz cu deficit de factor VIII.
(pag. 811-812)
L2328224. Coagularea intravascular diseminat (CID) se caracterizeaz prin urmtoarele manifestri

de laborator:
A. Trombocitopenie,
B. Scurtarea timpului de protrombin (TP),
C. Scurtarea timpului parial de tromboplastin (TPT),
D. Scderea fibrinogenului,
E. Prelungirea timpului de trombin.
(pag. 813)
L2328225. Anticoagulanii circulani sunt:

A. De obicei anticorpi IgG care interfer cu reaciile de coagulare,
B. Inhibitori cu specificitate pentru fiecare din proteinele de coagulare,
C. Inhibitorii nespecifici (lupus-like) prelungesc testele de coagulare prin legarea de fosfolipide,
D. Caracteristica de laborator esenial este incapacitatea plasmei normale de a corecta prelungirea TP
(timpului de protrombin), TPT,
E. Nu pot produce niciodat hemoragii sau tromboze severe.
(pag. 815)
L2328226. Care dintre afirmaiile cu privire la participarea proteinelor C i S la meninerea echilibrului

fluido-coagulant sunt adevrate ?
A. Proteina C activat determin proteoliza proteinei S
B. Proteina C este sintetizat de ficat i este dependent de vitamina K
C. Proteina C activat stimuleaz fibrinoliza
D. Deficitele proteinelor C i S sunt, de obicei, afeciuni autozomal dominante
E. Excesul de proteine C i S genereaz stri de hipercoagulabilitate.
(pag. 816)
L2328227. Urmtoarele afirmaii cu privire la antitrombin sunt reale:

A. Pacienii cu deficit de antitrombin prezint hemoragii grave,
B. Antitrombina formeaz complexe cu proteinele de coagulare activate i le blocheaz efectul,
C. Reacia este amplificat de moleculele heparin-like din peretele vascular,
D. Coninutul plasmatic de antitrombin III variaz de la 5 la 15 mg/l,
E. Au fost descrise molecule de antitrombin disfuncionale.
(pag. 816)
L2328228. Disfibrinogenemia i defectele fibrinolizei se caracterizeaz prin:

A. Majoritatea disfibrinogenemiilor genereaz hemoragii
B. Multe variante se caracterizeaz prin eliberarea rapid de fibrinopeptide
C. Poate apare tromboembolie recurent
D. Toate rspund favorabil la streptokinaz sau urokinaz
E. Se contraindic heparina i anticoagulantele orale.
(pag. 817)
L2528229. Urmtoarele grupe de pacieni sunt expuse la tromboze i embolii:

A. imobilizaii dup intervenii chirurgicale
B. pacienii cu insuficien cardiac acut
C. femeile gravide
D. ateroscleroticii
819
Rezidentiat 2004
820
E. pacienii cu neoplazii
(pag. 373)
L2528230. Elementele importante pentru diagnosticul clinic al strilor de hipercoagulabilitate sau

pretrombotice sunt:
A. trombembolismul repetitiv
B. trombembolismul repetitiv, fr o cauz evident predispozant
C. istoricul familial de tromboz
D. alungirea timpului de protrombin
E. trombembolism aprut la adolesceni i aduli tineri
(pag. 373)
L2528231. Urmtoarele afirmaii referitoare la hemostaza primar sunt adevrate:

A. definete procesul de formare a cheagului de fibrin la locul leziunii
B. este iniiat la cteva secunde dup apariia leziunii
C. are importan major n limitarea hemoragiilor pe artere
D. are importan major n limitarea leziunilor pe vene
E. intervin n stoparea pierderilor de snge din capilare, arteriole mici i venule
(pag. 373)
L2528232. Referitor la hemostaza secundar sunt adevrate urmtoarele afirmaii:

A. este reprezentat de reaciile sistemelor plasmatice de coagulare
B. are ca rezultat formarea trombuilor plachetari
C. necesit cteva ore
D. intervine n stoparea hemoragiilor la nivelul vaselor mari
E. previne recurena hemoragiei dup o perioad de ore sau zile de la leziunea iniial
(pag. 373)
L2528233. Cei trei factori majori implicai ntr-o hemostaz eficient sunt:
A. adeziunea plachetelor
B. retracia cheagului
C. eliberarea constituenilor granulari
D. agregarea plachetar
E. liza cheagului i refacerea peretelui vascular
(pag. 374)
L2528234. n ceea ce privete adeziunea plachetelor, urmtoarele afirmaii sunt adevrate:

A. plachetele ader la fibrilele de elastin subepitaliale
B. aderarea este mediat printr-un receptor plachetar specific, glicoproteina Ia/Iia
C. glicoproteina Ia/IIa face parte din familia integrinelor
D. factorul von Willebrand realizeaz o legtur ntre receptorul plachetar de pe glicoproteina Ib/IX i fibrilele
de colagen subendoteliale
E. factorul von Willebrand permite granulocitelor s rmn ataate de peretele vascular
(pag. 373)
L2528235. Substanele cu aciune agonist pe receptorii plachetari de suprafa sunt:

A. epinefrina
B. calciul
C. acidul arahidonic
D. colagenul
E. trombina
(pag. 373)
820
Rezidentiat 2004
821
L2528236. Inhibarea sintezei tromboxanului A2 reprezint:

A. o cauz de sngerare uoar
B. o cauz de tromboz recidivant
C. mecanismul de baz al aciunii unor medicamente anticoagulante
D. mecanismul de baz al aciunii unor medicamente antitrombotice
E. mecanismul de baz al aciunii unor medicamente protrombotice
(pag. 373)
L2528237. Granulele alfa ale trombocitelor conin:

A. calciu
B. serotonin
C. fibronectin
D. factorul de cretere plachetar
E. factorul 4 plachetar
(pag. 374)
L2528238. Proteinele plasmatice implicate n prima reacie, faza intrinsec sau de contact a coagulrii,
sunt:
A. factorul Hageman
C. kininogenul cu greutate molecular mare
D. prekalikreina
E. glicoproteina Ib/IX
(pag. 374)
L2528239. Factorii coagulrii care necesit calciul i vitamina K pentru a fi active din punct de vedere
biologic sunt factorii:
A. VII
B. II
C. V
D. IX
E. X
(pag. 375)
L2528240. Convertirea protrombinei la trombin are loc n prezena:

A. factorului VII
B. factorului V
C. calciului
D. factorului X
E. fosfolipidelor
(pag. 375)
L2528241. Rolurile trombinei n hemostaz sunt urmtoarele, cu EXCEPIA:

A. covertirea fibrinogenului n fibrin
B. aderarea plachetelor la fibrilele de colagen subendoteliale
C. activarea factorilor V, VIII i XIII
D. activarea factorului VII
E. stimuleaz activarea i secreia plachetar
(pag. 375)
L2528242. Sistemul fibrinolitic endogen este activat de urmtorii factori poteniali:

A. streptokinaza
821
Rezidentiat 2004
822
B.
C.
D.
E.
fragmentele de factor Hageman

urokinaza
activatorul tisular al plasminogenului
tromboxanul A2
(pag. 375)
L2528243. Cei mai importani inhibitori ai coagulrii care, mpreun, menin fluiditatea sngelui sunt:
A. proteina C
B. proteina S
C. factorul tisular de inhibare a cii extrinseci
D. plasmina
E. antitrombina
(pag. 375)
L2528244. Referitor la rolurile proteinei C n inhibarea coagulrii, urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
A. proteina C este convertit n proteaz activ de ctre trombin
B. activarea sa este precedat de fixarea pe trombomodulin
C. proteina C activat produce inactivarea cofactorilor plasmatici V i VIII
D. proteina C poate stimula eliberarea factorului tisular de inhibare a cii extrinseci
E. funcia inhibitorie a proteinei C este amplificat de plasmin
(pag. 375)
L2528245. Hemoragiile consecutive defectelor de hemostaz primar au urmtoarele caracteristici:

A. sunt consecutive unor suferine cu transmitere autozomal dominant
B. apar tardiv dup un traumatism
C. sunt localizate, de obicei, la nivelul tegumentului i mucoaselor
D. se manifest prin peteii i echimoze
E. nu sunt influenate de terapia local
(pag. 376)
L2528246. Hemoragiile ce apar ca urmare a unui defect al hemostazei secundare:

A. sunt consecutive unor suferine cu transmitere autozomal recesiv
B. apar imediat de la producerea leziunii
C. sunt localizate la nivelul tegumentului i mucoaselor
D. se manifest prin hematoame i hemartroze
E. nu sunt influenate de terapia local
(pag. 376)
L2528247. Pacienii cu valori ale trombocitelor cuprinse ntre 50.000-100.000/mmc prezint:

A. timp de sngerare normal
B. timp de sngerare moderat prelungit
C. hemoragii doar dup traumatisme severe sau alt stress
D. hemoragii spontane
E. hemoragiile spontane se manifest prin hemoragii intracraniene sau hemoragii interne
(pag. 377)
L2528248. Cele mai importante teste de screening ale mecanismelor hemostazei primare sunt:
A. numrtoarea trombocitelor
B. dozarea fibrinogenului
C. timpul de sngerare
D. timpul de coagulare
E. timpul parial de tromboplastin
822
Rezidentiat 2004
823
(pag. 377)
L2528249. Timpul parial de tromboplastin testeaz:

A. calea extrinsec a coagulrii
B. calea intrinsec a coagulrii
C. funcia factorilor II, VII i X
D. funcia factorilor XII, XI, IX i VIII
E. funcia factorului XIII
(pag. 378)
L2528250. Timpul de protrombin evalueaz:

A. funcia factorului VII
B. funcia factorilor XII, XI, IX i VIII
C. calea intrinsec a coagulrii
D. calea extrinsec a coagulrii
E. funcia factorilor II, V i X
(pag. 378)
L2528251. Anticorpii specifici mpotriva unor factori ai coagulrii pot fi prezeni n:

A. lupusul eritematos sistemic
B. lues
C. dup tratament cu streptomicin sau penicilin
D. postpartum
E. dup tratament cu androgeni
(pag. 379)
L2628252. Inhibiia deficitar a factorilor de coagulare apare n:

A. Prezena de Factor V Leiden (rezistent la inhibiia de ctre proteina C activat)
B. Deficit de antitrombin III
C. Deficit de protein C
D. Deficit de protein S
E. Homocisteinurie
(pag. 379)
L2628253. Liza alterat a cheagului apare n:

A. Disfibrinogenemie
B. Deficit de plasminogen
C. Deficit de tAP (activatorul tisular al plasminogenului)
D. Exces de PAI-1 (inhibitor al activatorilor plasminogenului)
E. Homocisteinurie
(pag. 379)
L2628254. n prima reacie, faza intrinsec sau de contact a coagulrii se formeaz un complex la
nivelul colagenului subendotelial vascular din urmtoarele:
A. Factorul Hageman (factorul XII)
B. Kininogenul cu greutate molecular mare (KGMM)
C. Prekalikreina (PK)
D. Ca2+, calciu
E. Vitamina K
(pag. 374)
L2628255. n a doua reacie a coagulrii denumit extrinsec sau dependent de factorii tisulari sunt
necesari urmtorii factori:
823
Rezidentiat 2004
824
A.
B.
C.
D.
E.
Factorul VII
Ca2+, calciu
FT (factorul tisular), care este o lipoprotein prezent n membranele celulare
FvW (factorul von Willebrand)
Factorul Hageman (factorul XII)
(pag. 374, 375)
L2628256. n reacia a treia a coagulrii particip urmtorii factori:

A. Factorul VIII
B. Factorul IX
C. Factorul X
D. Ca2+, calciu
(pag. 375)
L2628257. n reacia a patra a coagulrii particip urmtorii factori i substane:

A. PT, protrombina
B. Factorul V
C. Ca2+, calciu
D. Fosfolipide
(pag. 375)
L2628258. Activarea sistemului fibrinolitic se face de ctre urmtorii factori poteniali:

A. Fragmente de factori Hageman
B. Activatorul urinar al plasminogenului (uPA) sau urokinaza (UK)
C. Activatorul tisular al plasminogenului (tAP)
D. Inhibitorul alfa2 al plasminei
E. Celulele endoteliale elibereaz un inhibitor al activrii plasmonigenului (PIA-1
(pag. 375)
L2628259. Inhibitorii plasmatici ai coagulrii sunt urmtorii factori:

A. Antitrombina
B. Proteina C
C. Proteina S
D. FTIC (factorul tisular de inhibare a cii)
E. Fluiditatea sngelui este meninut prin nsui fluxul su
(pag. 375)
L2628260. Standardizarea TS (timpul de sngerare) cuprinde urmtoarele:

A. Incizie de 1 mm adncime
B. Incizie de 9 mm lungime
C. Utilizarea unui sfingomanometru reglat la 40 mmHg, pentru a destinde uniform patul capilar de la nivelul
antebraului
D. Pulpa degetului ca loc de determinare
E. Lobul urechii ca loc de determinare
(pag. 377)
824
Rezidentiat 2004
825
Tema nr. 29
Morfologia, patogenia si genetica bacteriana
BIBLIOGRAFIE:
3. Debeleac Lucia Microbiologie, Ed. Amaltea, Bucuresti 1994

L1129001. Bacteriofagul este un virus care are urmatoarele proprietati:
A. este adaptat parazitarii celulelor eucariote
B. capul bacteriofagului contine ADN viral
C. ADN viral are citozina
D. participa la variabilitatea genetica prin procesul de transformare
E. nu are o stricta specificitate, pentru un anumit tip de bacterie
(pag. )
L1129002. Din caracterele morfologice ale bacteriilor distingem urmatoarele:

A. pot avea forma cilindrica sau bacilara
B. au dimensiuni de ordinul mm
C. se pot observa la microscop, cu o marire de maximum 200 de ori
D. sunt dispuse intotdeauna izolat
E. se utilizeaza coloratia diferentiala cu albastru de metilen
(pag. )
L1129003. Endotoxinele bacteriene au urmatoarele caracteristici:

A. pot produce soc endotoxic
B. sunt de natura proteica
C. produc leucocitoza
D. sunt termolabile
E. se folosesc la prepararea anatoxinelor
(pag. )
L1129004. Exotoxinele bacteriene au urmatoarele proprietati:

A. sunt difuzibile
B. sunt de natura polizaharidica
C. au capacitate nociva redusa
D. actioneaza numai pe vase
E. stimuleaza foarte slab raspunsul imun
(pag. )
L1129005. Factorii de invazivitate sunt reprezentati de:

A. leucocidine
B. proteina M a streptococilor patogeni
C. proteina A a stafilococilor patogeni
D. substante cu rol litic (hidrolaze)
E. adezine
(pag. )
L1129006. factorul "R" de rezistenta se caracterizeaza prin:

A. este o plasmida
825
Rezidentiat 2004
826
B.
C.
D.
E.
se integreaza in cromozom
contine o singura gena de rezistenta la antibiotice
se transfera numai prin "pilul F"
se multiplica odata cu cromozomul
(pag. )
L1129007. Membrana plasmatica se caracterizeaza prin:

A. asigura rezistenta la presiunea osmotica de 16-25 atmosfere
B. asigura rezistenta in mediile hipotone
C. are o grosime de 150 A
D. are o structura de mozaic fluid
E. contine N-acetilglucozamina
(pag. )
L1129008. Mutatiile genetice se caracterizeaza prin:

A. inlocuirea unei baze purinice sau pirimidinice
B. preluarea moleculei de ADN transformant
C. castigarea materialului genetic prin intermediul bacteriofagului
D. modificarea ADN bacterian prin conversia lizogenetica
E. transferul de material genetic printr-un canal de conjugare
(pag. )
L1129009. Nucleoidul bacterian are urmatoarele caracteristici:

A. prezinta membrana nucleara
B. confera caracterul de celula diploida, bacteriei
C. este format dintr-un singur cromozom
D. cromozomul are forma lineara
E. are o lungime de 2-4 mm
(pag. )
L1129010. Patogenitatea bacteriana este:

A. capacitatea de a produce un proces inflamator
B. determinata de caracterele antigenice
C. determinata de factorii de patogenitate
D. intalnita la germenii care au relatii de simbioza cu macroorganismul
E. determinata de elaborarea obligatorie de exotoxine
(pag. )
L1129011. Peretele bacteriilor gram pozitive se caracterizeaza prin:

A. are o cantitate mica de peptidoglicani
B. este acoperit de o membrana externa cu continut bogat in lipoproteine
C. contine antigenul O
D. este sensibil la actiunea lizozimului
E. nu contine acid teichoic
(pag. )
L1129012. Sporul bacterian se caracterizeaza prin:

A. reprezinta o forma de multiplicare a bacteriei
B. reprezinta o forma de rezistenta, prezenta la toate speciile bacteriene
C. are rol in patogenitate
D. este distrus la temperatura de 100 grade C, timp de 2-3 ore
E. contine dipicolinatul de Ca
826
Rezidentiat 2004
827
(pag. )
L1229013. Capsula bacteriana:

A. este de natura mucopolizaharidica, cel mai adesea
B. este formata din fibre polizaharidice lungi
C. se evidentiza la microscopul optic, in frotiuri colorate Gram efectuate din cultura pura
D. este un factor de mobilitate al bacteriilor
E. determina aderarea bacteriilor pe receptori celulari
(pag. 13)
L1229014. Care dintre proprietatile enumerate corespund bacteriofagilor temperati:

A. sunt episomi bacterieni
B. genomul fagic se integreaza in cromozomul bacterian ca profag;
C. sunt bacteriofagii virulenti
D. detin gene de transfer (operon Tra)
E. lizeaza celule bacteriene
(pag. 31)
L1229015. Endotoxinele bacteriene

A. Sunt prezente numai la bacteriile Gram pozitiv
B. Au structura glucidica
C. Pot fi transformate in anatoxine
D. Au tropism vascular
E. Sunt de natura proteica
(pag. 56)
L1229016. In fenomenul de transductie se produc urmatoarele fenomene genetice:

A. se realizeaza prin fragment de ADN liber, transformant
B. se observa la bacteriile Gram pozitive
C. cere ca bacteria sa fie in stare de competenta;
D. implica transfer de material genetic - ADN, prin bacteriofagi
E. necesita prezenta unor gene plasmidice de transfer (operon Tra)
(pag. 33)
L1229017. Plasmidele (factorul) col:

A. detin gene de rezistenta la antibiotice
B. pot fi integrate in cromozomul bacterian;
C. sunt plasmide criptice;
D. detin informatia pentru sinteza de colicine
E. au efect letal asupra bacteriilor producatoare;
(pag. 30)
L1229018. Transpozonii
A. au capacitatea de a se deplasa (transpozitie) in cadrul cromozomului bacterian sau in plasmide
B. au comportament episomal
C. sunt secvente de ADN, care codifica colicine
D. au capacitate de replicare autonoma
E. nu detin gene pentru rezistenta la antibiotice
(pag. 31)
L1329019. Adezinele sunt importanti factori de patogenitate care fixeaza bacteriile pe celulele gazde.Ca
adezine functioneaza urmatoarele structuri.:
A. Hemaglutinine.
827
Rezidentiat 2004
828
B.
C.
D.
E.
Pili comuni.
Exosporiul.
Structuri capsidale ale invelisului extern.
Neuraminidaze.
(pag. 54)
L1329020. Gena RFT (factor de transfer al rezistentei) este:

A. O gena care codifica sinteza unui canal propriu de conjugare.
B. Detine informatia pentru sinteza colicinelor.
C. Detine informatia pentru sinteza unor sunbstante cu actiune antimicrobiana.
D. O gena reglatoare.
E. O gena care se multiplica dependent de ritmul de multiplicare al cromozomului.
(pag. 30)
L1329021. Peretele bacterian rigid este absent la:

A. Streptomicete.
B. Actinomicete.
C. Nocardia.
D. Micoplasme.
E. Micobacterii.
(pag. 9)
L1329022. Plsmidele bacteriene difera de cromozomul bacterian prin:

A. Poarta gene ce codifica toxine bacteriene.
B. Poarta transpozoni.
C. Poarta gene care codifica enzime de inactivare a antibioticelor.
D. Se pot pierde fara a afecta viabilitatea celulei.
E. Poarta informatia pentru functii vitale ale celulei bacteriene.
(pag. 30)
L1329023. Una din afirmatiile referitoare la mutatii este corecta:

A. Determina conversia lizogenica.
B. Induse sau spontane mutatiile sunt imprevizibile.
C. Determina transductia restrictiva.
D. Determina transducia generalizata.
E. Realizeaza transformarea.
(pag. 32)
L1429024. Anatoxinele sunt:

A. endotoxine inactivate
B. aflatoxine tratate cu formol la cald
C. toxine proteice ce si-au pierdut toxicitatea dar raman antigenice
D. toxine lipopolizaharidice purificate si adsorbite
E. anticorpi ce interactioneaza specific cu toxinele bacteriene
(pag. 55)
L1429025. Care dintre urmatoarele structuri ce se gasesc in afara invelisului bacterian sunt implicate in
atasarea bacteriilor de suprafata celulelor:
A. capsula
B. flagelii
C. pilii
D. mezozomii
828
Rezidentiat 2004
829
E. sporul bacterian
(pag. 12)
L1429026. Cromozomul bacterian este descris cel mai bine ca fiind:

A. o molecula de AND dublu catenar, helicoidal
B. o molecula circulara, simplu spiralata de ARN
C. fragmente dublu spiralate de AND
D. o molecula ce conine AND liniar, simplu spiralat
E. o molecula circulara, dublu spiralata de AND, inconjurata de o membrana.
(pag. 29)
L1429027. Flagelii bacterieni au rol in:

A. apararea bacteriilor fata de actiunea fagocitelor
B. locomotia bacteriilor
C. aderarea bacteriilor la suprafata mucoaselor
D. conjugarea bacteriana
E. transferul de material genetic
(pag. 12)
L1529028. Afirmatiile de mai jos referitoare la coloratia Gram sunt corecte cu exceptia:
A. Majoritatea bacteriilor au afinitate puternica pentru coloratii bazice, exceptie facand mycobacteriile si
spirachetele
B. Lugolul are rol de mordant
C. Recolorarea cu fuxina 10% dureaza 1 minut
D. Bacteriile Gram-pozitive, dupa colorare apar rosii
E. Se recoloreaza cu albastru de metilen.
(pag. 8)
L1529029. Bacteriile din genul Corynebacterium au forma:

A. bacili mari, grosi cu capete taiate drept;
B. spiralata, cu capul format din mai multe spire;
C. forma lanceolata;
D. bacili cu un capat maciucat;
E. nici una din formele de mai sus.
(pag. 6)
L1529030. Ce grosime are peretele bacterian:

A. 20
B. 150
C. 50
D. 5
E. 300 .
(pag. 9)
L1529031. Factorii de aderare ai microorganismelor sunt:

A. pilii comuni, cilii sau flagelii
B. capsula
C. proteina M
D. coagulaza
E. factorul Vi.
(pag. 54)
829
Rezidentiat 2004
830
L1529032. Protoplastii sunt formatiuni ce fac parte din:

A. citoplasma bacteriana;
B. sporul bacterian;
C. peretele bacterian;
D. structurile externe;
E. nici una din cele de mai sus.
(pag. 10)
L1529033. Ultrastructural, bacteriile au ca elemente obligatorii:

A. peretele, capsula, membrana, citoplasma si nucleul;
B. peretele, cilii si flagelii, membrana, citoplasma si nucleul;
C. peretele, membrana, citoplasma si nucleul;
D. capsula, cilii sau flagelii, pilii si sporul
E. capsula, membrana si sporul.
(pag. 9)
L1629034. Care din propozitiile de mai jos se aplica in cazul conversiei lizogenice bacteriene:
A. reprezinta transferul de material genetic de la donor la acceptor prin canalul de conjugare
B. este un tip de transductie care consta in modificarea genomului bacterian numai prin inserarea
bacteriofagului ca atare
C. celula bacteriana preia molecula de ADN transformant din cromozomul celulei donoare
D. se realizeaza prin integrarea unor fragmente de ADN transformat, prin calea recombinarii genetice
E. pe aceasta cale se castiga cel mai frecvent rezistenta la antibiotice de catre bacterii
(pag. 33-34)
L1629035. Cu privire la antigenul O, caracteristic bacteriilor Gram negative, este adevarat:

A. se gaseste in peretele bacterian
B. se gaseste in capsula bacteriana
C. se gaseste in membrana externa
D. se gaseste la nivelul cililor
E. se gaseste la nivelul fimbriilor
(pag. 10)
L1629036. Diagnosticul imunologic umoral (serologic), se bazeaza pe:

A. evidentierea limfocitelor T sensibilizate pentru un anumit antigen
B. teste in vivo si in vitro
C. productia macroorganismului de anticorpi specifici la contactul cu agentul infectios
D. evidentierea productiei de citokine in umori
E. evidentierea antigenelor bacteriene
(pag. 58)
L1629037. Dimensiunile bacteriilor sunt:

A. de ordinul milimetrilor
B. de ordinul micrometrilor, intre 0,1-10 micrometri
C. de ordinul micrometrilor, intre 10-50 micrometri
D. de ordinul nanometrilor, intre 0,1-10 nanometri
E. de ordinul nanometrilor, intre 10-50 nanometri
(pag. 5)
L1629038. Endotoxinele actioneaza astfel:

A. dupa o perioada de latenta
B. in mod ireversibil
830
Rezidentiat 2004
831
C. specific pe un anumit tesut sau organ

D. numai pe vase (tropism vascular)
E. prin diseminare in tot organismul
(pag. 55-56)
L1629039. in ce priveste flora comensala, care din urmatoarele afirmatii este falsa:
A. pe tegumente se pot gasi: stafilococi, streptococi, bacili Gram pozitivi si rari bacili Gram negativi
B. in tractul digestiv se pot gasi: bacili Gram negativi, lactobacili, enterococi
C. in tractul respirator: Mycobacterium tuberculosis, pneumococi, streptococi beta hemolitici
D. in uretra: patrunde flora intestinala pe cale ascendenta
E. in vagin se gasesc bacilii Doderlein
(pag. 53)
L1629040. in privinta factorilor de toxinogeneza, care din urmatoarea afirmatie este falsa ?:
A. exotoxinele sunt difuzibile
B. endotoxinele sunt de natura proteica
C. exotoxinele sunt termolabile, fiind distruse la 60 grade Celsius
D. exotoxinele au capacitate antigenica foarte mare
E. din endotoxine nu se pot prepara vaccinuri
(pag. 55,56)
L2229041. Care din urmatoarele afirmatii sunt false

A. capsula reprezinta un factor de patogenitate
B. pilii sexuali sunt implicati in conjugarea bacteriana
C. sporul bacterian are rol in multiplicare
D. pilii sunt de doua feluri: comuni si sexuali
E. cilii reprezinta un organ de locomotie
(pag. 12,13)
L2229042. Aparitia procesului infectios este dependenta de

A. numai de factorii de aparare ai macroorganismului
B. atat de factorii de aparare ai macroorganismului cat si de factorii de patogenitate ai bacteriei
C. numai de factorii de patogenitate ai microorganismului
D. numai de integritatea barierelor anatomice la nivelul macroorganismului
E. numai de efectorii imunitatii umorale
(pag. 54)
L2229043. Proprietatea de acido-alcoolo rezistenta poate fi evidentiata prin

A. coloratia simpla cu albastru de metilen
B. coloratia Gram
C. coloratia Ziehl-Neelsen
D. coloratia Fontana-Tribondeau
E. coloratia Giemsa
(pag. 8)
L2229044. Care din urmatoarele afirmatii despre spor sunt false

A. in conditii favorabile sporul germineaza trecand in forma vegetativa
B. structurile sporului sunt: exosporium, peretele sporal, cortexul sporal, AND-ul cromozomial, sporal
C. este prezent doar la anumite specii bacteriene
D. este o forma de rezistenta
E. este o forma de multiplicare a celulei bacteriene
(pag. 13)
831
Rezidentiat 2004
832
L2229045. Sinteza de proteine poate fi inhibata

A. de peniciline
B. numai de cloramfenicol
C. de quinolone
D. de streptomicina,tetraciclina, cloramfenicol
E. de biseptol
(pag. 12)
L2229046. Care din urmatoarele afirmatii sunt false?

A. stafilococii si streptococii sunt sferici
B. pneumococii au forma lanceolata
C. meningococii si gonococii au aspect reniform
D. exista trei forme majore ale bacteriilor
E. sporul este o formatiune obligatorie a celulei bacteriene
(pag. 13)
L2229047. Genomul bacterian este reprezentat de

A. totalitatea determinantilor genetici ai bacteriei
B. totalitatea caracterelor genetice potentiale
C. totalitatea caracterelor exprimate
D. numai cromozomul bacterian
E. numai plasmidele bacteriene
(pag. 29)
L2329048. Peretele bacterian rigid este absent la:

A. Nocardia.
B. Actinomicete.
C. Streptomicete.
D. Micobacterii.
E. Micoplasme.
(pag. 9)
L2329049. Gena RFT (factor de transfer al rezistenei) este:

A. O gen care codific sinteza unui canal propriu de conjugare.
B. Deine informaia pentru sinteza colicinelor.
C. Deine informaia pentru sinteza unor substane cu aciune antimicrobian.
D. O gen reglatoar.
E. O gen care se multiplic dependent de ritmul de multiplicare al cromosomului.
(pag. 30)
L2329050. Una din afirmaiile referitaoare la mutaii este corect:

A. Determin conversia lizogenic.
B. Determin transducia restrictiv.
C. Determin transducia generalizat.
D. Realizeaz transformarea.
E. Induse sau spontane mutaiile sunt imprevizibile.
(pag. 32)
L2329051. Plasmidele bacteriene difer de cromosomul bacterian prin:

A. Poart gene ce codific toxine bacteriene.
B. Poart transpozini.
832
Rezidentiat 2004
833
C. Poart gene care codific enzime de inactivare a antibioticelor.

D. Poart informaia pentru funcii vitale ale celulei bacteriene.
E. Se pot pierde fr a afecta viabilitatea celulei..
(pag. 30)
L2329052. Rolurile peretelui bacerian sunt urmtoarele cu excepia:

A. Asigur forma bacteriei.
B. Sediul antigenelor.
C. Asigur rezistena bacteriei la presiunea osmotic intracelular.
D. Este sediul sistemului de transport electronic.
E. Sediul unor receptori pentru ataarea altor celule.
(pag. 10,11)
L2529053. Unul dintre cele mai importante criterii de clasificare a bacteriilor este:
A. forma bacteriana
B. afinitatea lor tinctoriala
C. dimensiunea bacteriana
D. modul de procurare a hranei
E. ritmul de diviziune
(pag. 5)
L2529054. Componenta structurala principala a peretelui bacterian o reprezinta:

A. mucopolizaharide
B. lizozim
C. mureina sau peptidoglicanii
D. mucoproteine
E. fibre proteice
(pag. 9)
L2529055. Genomul bacterian este constituit din:

A. totalitatea determinantilor genetici ai bacteriei
B. gene
C. cromozomi
D. plasmide
E. epizomi
(pag. 29)
L2529056. Epizomii sunt formati din:

A. ARN
B. material proteic
C. ADN dublu catenar,helicoidal,de forma circulara
D. mucopolizaharide
E. acid teicoic
(pag. 30)
L2529057. Exotoxinele:
A. au structura glucido-lipido-polipeptidica
B. sunt termostabile
C. au tropism vascular
D. sunt toxine difuzabile,care pot ajunge la distanta de germenii care le-au
E. E. pe baza lor nu se pot prepara vaccinuri
(pag. 55)
833
Rezidentiat 2004
834

L1129058. Actiunea patogena a exotoxinelor bacterine se manifesta:
A. imediat, fara o perioada de latenta
B. ireversibil, odata legate de substrat
C. mai frecvent la bacteriile gram pozitive, lizogene
D. printr-o capacitate nociva foarte mare
E. specific, pentru un anumit tesut sau organ
(pag. )
L1129059. Caracterele generale ale bacteriilor sunt:

A. au capacitate mica de sinteza
B. se inmultesc pe cale sexuala
C. ritmul de diviziune este de 10-12 ore
D. se inmultesc prin diviziune directa
E. majoritatea germenilor patogeni sunt heterotrofi
(pag. )
L1129060. Coloratia albastru de metilen este utilizata:

A. obligatoriu pentru frotiurile efectuate din produse patologice
B. pentru evidentierea germenilor incapsulati
C. pentru evidentierea germenilor intracelulari
D. pentru evidentierea relatiilor germeni-elemente figurate
E. pentru evidentierea cililor bacterieni
(pag. )
L1129061. Conjugarea este un tip de variabilitate caracterizat prin:

A. transferul de material genetic prin bacteriofag
B. transferul de material genetic printr-un canal de conjugare
C. este cea mai frecventa cale de castigare a rezistentei la antibiotice
D. se realizeaza intre bacteriile F+ si FE. prin canalul de conjugare este antrenat numai materialul genetic extracromozomial
(pag. )
L1129062. Genomul bacterian se caracterizeaza prin:

A. este constituit din totalitatea determinantilor genetici
B. contine materialul nuclear
C. contine materialul extracromozomial
D. asigura ereditatea
E. exprima toate caracterele genetice
(pag. )
L1129063. La bacteriile patogene intalnim urmatorii factori antifagocitari:

A. fibrinolizina
B. factorul "Vi"
C. coagulaza
D. hialuronidaza
E. colagenaza
(pag. )
834
Rezidentiat 2004
835
L1129064. Morfologia bacteriilor se refera la:

A. forma bacteriilor
B. dimensiunile bacteriilor
C. dispozitia bacteriilor
D. necesitati nutritive
E. afinitatea tinctoriala
(pag. )
L1129065. Pentru a fi patogene microorganismele trebuie sa indeplineasca conditiile:

A. sa se multiplice in numar mare
B. sa adere la tegumente sau mucoase
C. sa difuzeze in organism
D. sa elaboreze substante care sa actioneze la distanta
E. sa fie puternic imunogene
(pag. )
L1129066. Plasmidele pot fi reprezentate de:

A. factorul "R" de rezistenta
B. pilul"F"
C. secvente de insertie
D. transpozoni
E. factorul "col"
(pag. )
L1129067. Pretele bacterian are urmatoarele caracteristici de structura:

A. este o structura laxa
B. componenta structurala principala este mureina
C. contine acidul N-acetilmuramic
D. contine steroli
E. contine izomerul D al acidului glutamic
(pag. )
L1129068. Rolul peretelui bacterian este:

A. asigura forma bacteriei
B. nu asigura rezistenta la presiunea osmotica de 16-25 atmosfere
C. are rol in diviziune
D. este sediul antigenelor
E. este sediul unor factori de patogenitate
(pag. )
L1129069. Ultrastructura celulei bacteriene cuprinde urmatoarele elemente obligatorii:

A. peretele
B. cilii
C. capsula
D. nucleul
E. membrana
(pag. )
L1129070. Variabilitatea genetica la bacterii este caracterizata prin:

A. variatii de tip adaptativ
B. modificari definitive in materialul genetic
C. transmiterea la descendenti
835
Rezidentiat 2004
836
D. modificari genetice prin mutatii

E. modificari genetice prin transfer si recombinare genetica
(pag. )
L1229071. Bacteriile patogene:

A. Adera la epitelii prin pilii comuni
B. Pot avea capsula care impiedica actiunea factorilor de aparare ai gazdei
C. Elaboreaza enzime capabile sa lizeze leucocitele
D. Pot elabora enzime cu rol in invazivitate ca de ex.: hialuronidaza, fibrinolizina,
E. Adera la epitelii prin pilii sex
(pag. 54,55)
L1229072. Care dintre urmatoarele proprietati corespund membranei citoplasmatice bacteriene?

A. detine principalul sistem energetic al celulei
B. are permeabilitate selectiva
C. separa bacteriile in cele 2 grupe: Gram poz.,Gram neg.
D. intervine in replicarea cromozomului bacterian
E. mentine forma bacteriilor
(pag. 13)
L1229073. Care dintre urmatoarele proprietati corespund pililor comuni bacterieni?

A. sunt formatiuni tubulare lungi pe suprafata bacteriilor
B. sunt prezenti in numar mic pe suprafata bacteriilor
C. determina transfer de material genetic prin conjugare
D. au in structura lor un singur tip de proteina (pileina)
E. confera bacteriilor capacitate de aderare de epitelii, suprafete netede
(pag. 12)
L1229074. Exotoxinele bacteriene:

A. Sunt de natura proteica
B. Pot fi sintetizate de bacterii Gram pozitiv si Gram negativ
C. Pot fi transformate in anatoxine
D. Sunt termostabile
E. Sunt bune antigene
(pag. 55)

A. Pot servi la prepararea unor vaccinuri antibacteriene
B. Exotoxina tetanica are afinitate pentru sistemul nervos central
C. Exotoxina botulinica are afinitate pentru sistemul nervos periferic
D. Sunt de natura lipo polizaharidica
E. Actiunea lor poate fi neutralizata doar atata timp cat se afla liber in circulatie
(pag. 55)
L1229076. In fenomenul de transformarea genetica corespund proprietatile:

A. se realizeaza prin fragment de ADN liber, transformant
B. se observa la bacteriile Gram negative
C. cere ca bacteria sa fie in stare de competenta;
D. implica transfer de material genetic - ADN, prin bacteriofagi
E. necesita prezenta unor gene plasmidice de transfer (operon Tra)
(pag. 33)
836
Rezidentiat 2004
837
L1229077. Peretele celular la bacterii Gram negative detine

A. este gros
B. are in structura acizi teichoici
C. este endotoxina bacteriana
D. prezinta la exterior o retea de fibre polizaharidice lungi
E. reprezinta antigenul O
(pag. 10)
L1229078. Peretele celular la bacterii Gram pozitive detine urmatoarele proprietati:

A. este subtire
B. este endotoxina bacteriana
C. detine acizi teihoici
D. reprezinta antigenul O
E. este format dintr-un strat rigid de peptidoglicani
(pag. 10)
L1229079. Plasmidele R (factorul R) au una sau unele dintre urmatoarele proprietati:

A. detin una sau mai multe gene de rezistenta la AB
B. sunt integrate in cromozomul bacterian
C. detin gena RFT- factorul de transfer al rezistentei
D. se transfera altor bacterii prin transductie
E. determina producerea de bacteriocine
(pag. 30)
L1329080. Care din urmatoarele elemente genetice sunt capabile de insertie aleatorie in ADN
cromozomal sau noncromozomal ?
A. Profagii.
B. Transpozonii.
C. Plasmidele conjugative.
D. Secvenele de inserie.
E. Bacteriofagii.
(pag. 31)

A. Au specificitate de actiune.
B. Sunt toxine difuzibile.
C. Pot fi transformate in anatoxine.
D. Sunt termostabile.
E. Au structura lipidica.
(pag. 55)
L1329082. Exotoxinele sunt:

A. Glucidolipidoproteine.
B. Toxine difuzibile.
C. Termostabile.
D. De natura proteica.
E. Termolabile.
(pag. 55)
L1329083. Indiferent de bacteria de la care provine endotoxina produce:

A. Hipertensiune.
B. Febra.
837
Rezidentiat 2004
838
C. Paralizii.
D. Leucopenie.
E. Hipotensiune.
(pag. 56)
L1329084. O celula bacteriana poate fi in raport cu bacteriofagul:

A. F+.
B. F-.
C. Lizosensibila.
D. Lizogena. .
E. Lizoresistenta.
(pag. 37)
L1329085. Peretele bacterian structura externa care protejeaza protoplastul, are urmatoarele roluri:
A. Contine un heteropolimer numit peptidoglican.
B. Este responsabil de afinitatea tinctoriala a bacteriilor in coloratia Gram.
C. Poate contine acid diaminopimelic.
D. Este o structura rigida.
E. Este o structura care asigura deplasarea bacteriei.
(pag. 9, 10)
L1329086. Peretele bacteriilor Gram- pozitive au in comun cu peretele bacteriilor Gram-negative

urmatoarele caractere:
A. O retea rigida de peptidoglican.
B. Sensibilitate similara la lizozim.
C. Lanturile tetrapeptidice contin L-alanina, acid D-glutamic, L-lizina (sau acid diaminopimelic), D-alanina.
D. O mare varietate de complexe lipidice.
E. Prezenta acizilor teichoici.
(pag. 9)
L1329087. Proprietatile bacteriei lizogene sunt:

A. Rezistenta specifica.
B. Inductibilitatea.
C. Contributia la variabilitatea bacteriana.
D. Formarea fagilor recombinai genetic.
E. Producerea de mutatii punctiforme.
(pag. 37)
L1329088. Schimbarile care apar in cursul mutatiilor sunt:

A. Substitutia unei baze purinice sau pirimidinice.
B. Insertia unei baze noi.
C. Recombinarea genetica.
D. Deleia.
E. Inversarea ordinii anumitor baze.
(pag. 32)
L1329089. Tipurile de transductie sunt:

A. Transaductie nelegitima.
B. Transductie generalizata.
C. Transductie de tip crossing-over.
D. Transducie restrictiva.
E. De tip conjugativ.
838
Rezidentiat 2004
839
(pag. 33)
L1429090. Bacteria lizogena poate avea urmatoarele proprietati:

A. devine sensibila la atacul bacteriofagilor
B. poate produce fagi maturi, virulenti
C. poate genera fagi recombinati genic
D. contribuie la variabilitatea bacteriana prin transducie
E. poate sintetiza exotoxine
(pag. 37)
L1429091. Endotoxinele sunt:

A. structuri speciale ale membranei externe a bacteriilor gram-pozitive
B. structuri speciale ale peretelui bacterian gram-negativ
C. toxine proteice termolabile
D. implicate in producerea hipertermiei
E. utilizate la prepararea anatoxinelor
(pag. 56)
L1429092. Peretele bacteriilor gram negative este o structura constituita din:

A. peptidoglicani in cantitate crescuta
B. antigenul O
C. membrana externa
D. lipoproteine
E. acizi teichoici
(pag. 10)
L1429093. Plasmidele sunt elemente care codifica:

A. caractere de specie
B. rezistenta la antibiotice
C. sinteza de endotoxinesinteza unor antigene de perete
D. sinteza unor antigene de perete
E. sinteza de substante cu actiune antibacteriana.
(pag. 30)
L1429094. Un microorganism isi manifesta caracterul patogen prin:

A. adezine
B. capsula
C. exotoxine
D. antitoxine
E. spori
(pag. 54, 55)
L1429095. Citoplasma celulei bacteriene este o structura constituita din:

A. nucleoid
B. ribozomi
C. lizozomi
D. granule de depozit
E. microtubuli.
(pag. 11,12)
L1529096. Care dintre urmatoarele formatiuni sunt componente ale citoplasmei bacteriene:
A. mezozomi
839
Rezidentiat 2004
840
B.
C.
D.
E.
plasmide
mitocondrii;
ribozomi;
vacuole.
(pag. 11)
L1529097. Care dintre urmatoarele plasmide propriu-zise fac parte din materialul genetic
extracromozomial?
A. factorul R;
B. factorul col;
C. factorul F;
D. factorul F';
E. Hfr.
(pag. 30)
L1529098. Care dintre urmatoarele structuri se gasesc in afara invelisului bacterian:

A. flagelii
B. peretele bacterian
C. pilii
D. membrana citoplasmatica
E. capsula.
(pag. 12)
L1529099. Endotoxinele au:

A. structura glucido-lipidico-polipeptidica;
B. apartin peretelui bacteriilor G negative
C. sunt termolabile, fiind distruse la 60 grade Celsius;
D. sunt toxine difuzibile ce pot ajunge la distana de germenii care le-au sintetizat;
E. actioneaza numai pe vase (tropism vascular).
(pag. 56)
L1529100. in cadrul ciclului litic al bacteriofagilor se intalnesc urmatoarele etape:

A. multiplicarea
B. conversia lizogenica
C. maturarea
D. integrarea in genom;
E. eliberarea.
(pag. 33)
L1529101. in cursul mutatiilor pot apare urmatoarele modificari ale genomului:

A. deletia unei baze sau a unui grup
B. inversarea ordinii unor baze
C. insertia unei baze noi
D. oxidarea unei baze
E. inlocuirea unei baze.
(pag. 32)
L1529102. Rolurile peretelui bacterian sunt:

A. asigura forma bacteriei
B. asigura rezistenta bacteriei la presiunea osmotica intracelulara de 16-25 atm
C. este sediul unor receptori pentru atasarea altor celule;
D. este sediul respiraiei bacteriene
840
Rezidentiat 2004
841
E. este sediul antigenelor care pot induce un raspuns specific.

(pag. 10-11)
L1529103. Schimbarile care apar in cursul mutatiilor sunt:

A. inlocuirea (substitutia) unei baze purinice sau pirimidinice
B. insertia unei baze noi
C. deletia, suprimarea unei baze sau a unui grup de baze
D. inversarea ordinii anumitor baze
E. transductia.
(pag. 32)
L1529104. Secventele de insertie (SI) au urmatoarele caracteristici cu exceptia:

A. sunt secvente foarte scurte de AND
B. sunt secvente de AND liniare;
C. nu detin informatia necesara codificarii unei intregi proteine
D. nu se pot replica autonom
E. au dimensiuni superioare transportorilor
(pag. 31)
L1629105. Bacteriile, din punct de vedere morfologic, pot fi:

A. coci (forme sferice)
B. bacili (forme cilindrice)
C. bacili asezati in tetrade
D. coci asezati in palisada
E. bacili asezati in lanturi(streptobacili)
(pag. 5-6)
L1629106. Coloratiile uzuale folosite in bacteriologie sunt:

A. coloratia cu acridin-orange
B. coloratia Ziehl-Neelsen
C. coloratia cu albastru de metilen
D. coloratia Gram
E. coloratia cu eozin-azur
(pag. 5)
L1629107. Elementele structurale facultative ale bacteriilor sunt:

A. capsula bacteriana
B. membrana citoplasmatica bacteriana
C. flagelii
D. pilii
E. sporul
(pag. 9)
L1629108. in ce privesc mutatiile genetice bacteriene sunt adevarate:

A. pot fi punctiforme
B. pot fi induse
C. au loc si prin transfer de fragmente de ADN
D. au loc si prin recombinare genetica
E. se realizeaza si prin deletia unei baze
(pag. 32)
L1629109. in diagnosticul bacteriologic, caracterele de patogenitate se pot determina stfel:
841
Rezidentiat 2004
842
A.
B.
C.
D.
E.
in vitro
in vivo, pe animale de experienta, sensibile
studiind activitatea enzimatica a culturii
evidentiind sensibilitatea la bacteriofagi
prin lizotipie
(pag. 58)
L1629110. Peretele bacterian lipseste complet in cazul:

A. micobacteriilor
B. spirochetelor
C. protoplastilor
D. sferoplastilor
E. mycoplasmelor
(pag. 9-10)
L1629111. Printre factorii constitutionali de patogenitate ai microorganismelor, se numara:

A. capsula bacteriana
B. proteina M, in cazul streptococului patogen
C. proteina G, in cazul stafilococului patogen
D. leucocidinele
E. hidrolazele
(pag. 54-55)
L1629112. Se descriu urmatoarele tipuri de bacterii, in functie de prezenta factorului F (fertility factor)
in celula:
A. F minus, fara factor F, dar cu pili sexuali
B. F plus, cu factor F autonom si cu pili sexuali
C. Hfr(high-frequency recombination) cu factor F integrat in cromozom
D. F plus, cu factor F autonom si fara pili sexuali
E. F minus, fara factor F si fara pili sexuali
(pag. 30)
L2229113. Care din urmatoarele afirmatii corespund fenomenului de transductie

A. reprezinta castigarea materialului genetic prin intermediul bacteriofagului
B. este un fenomen de transfer de AND liber intre doua celule
C. este un fenomen de transfer de material genetic
D. cere ca celula receptoare sa fie in stare de competenta
E. fagul se numeste transductor, iar bacteriile se numesc transductanti
(pag. 33)
L2229114. Conjugarea bacteriana

B. este un caz particular de transductie
C. poate fi generalizata
D. reprezinta transfer de material genetic de la donor la acceptor printr-un canal realizat intre bacterii F+ si FE. este calea cea mai frecventa de castigare a rezistentei la antibiotice
(pag. 34)
L2229115. Care din proprietatile de mai jos corespund fenomenului de conjugare?

B. este un fenomen de variabilitate genetica
C. se face in cadrul aceleiasi specii sau intre specii bacteriene strans inrudite
842
Rezidentiat 2004
843
D. este specializata (restrictiva)

E. este generalizata
(pag. 32)
L2229116. Care din urmatoarele proprietati corespund fenomenului de conjugare

A. este un fenomen de transfer de material genetic
B. este specializata (restrictiva)
C. celula receptoare trebuie sa fie in stare de competenta
D. bacteriile se numesc transductanti
E. este transfer de material genetic de la donor la acceptor prin canalul realizat intre bacteriile F+ si F(pag. 33)
L2229117. Bacteriofagul
A. se multiplica pe suprafata bacteriei
B. poate avea o structura complexa format din cap si coada
C. bacteriofagul este strict specific pentru un anumit tip de bacterie
D. este un virus adaptat parazitarii celulei bacterine
E. este un virus care paraziteaza omul
(pag. 34,35)
L2229118. Bacteriofagul T4 din seria fagilor T ai bacteriei Escherichia coli

A. este format din cap si coada
B. capul contine AND-ul viral (genomul)
C. coada este formata numai din proteine
D. forma capului este icosaedrica
E. forma capului este helicoidala
(pag. 34)
L2229119. Care din urmatoarele afirmatii corespund bacteriofagului?

A. este un virus care paraziteaza animalele
B. este un virus care paraziteaza omul
C. este sensibil la agenti chimici si agenti fizici
D. AND-ul reprezinta 60%din greutatea lui iar proteinele 40%
E. este un virus care paraziteaza celulele bacteriene
(pag. 34,35)
L2229120. Ciclul litic se realizeaza in urmatoarele etape

A. adsorbtia bacteriofagului pe suprafata bacteriei
B. patrunderea bacteriofagului
C. multiplicarea bacteriofagului
D. maturarea bacteriofagului
E. integrarea in genomul bacterian
(pag. 35)
L2229121. Care din urmatoarele proprietati corespund membranei citoplasmatice?

A. detine principalul sistem energetic al celulei
C. separa bacteriile in cele doua grupe Gram pozitive si Gram negative
D. reprezinta bariera dintre interiorul si exteriorul celulei
E. mentine forma celulei
(pag. 11)
843
Rezidentiat 2004
844
L2229122. Peretele celular la bacteriile Gram pozitive are urmatoarele proprietati

A. este subtire
B. este endotoxina bacteriana
C. are in structura acid teichoic
D. reprezinta antigenul O
E. contine peptidoglican
(pag. 10)
L2229123. Capsula bacteriana

A. inveleste unele bacterii
B. este de natura mucopolizaharidica , cel mai adesea
C. este un factor care asigura mobilitatea bacteriilor
D. reprezinta un factor de patogenitate
E. este prezenta la bacteriile din genul Klebsiella
(pag. 12,149)
L2229124. Urmatoarele bacterii sunt capsulate

A. Shigella flexneri
B. Streptococcus pneumoniae
C. Streptococcus viridans
D. Proteus
E. Klebsiella
(pag. 130,149)
L2229125. Sporul bacterian

A. poate avea forma sferica sau ovalara
B. rezista la temperaturi de peste 100grd. C timp de 2-3 ore
C. in conditii favorabile sporul germineaza trecand in forma vegetativa
D. are rol in multiplicare sau patogenitate
E. este o forma de rezistenta prezenta la unele specii
(pag. 13)
L2229126. Care din urmatoarele proprietati corespund pililor comuni bacterieni

A. sunt compusi dintr-un singur tip de proteina
B. determina transfer de material genetic prein conjugare
C. au rol in aderenta bacteriana
D. intervin in patogenitate
E. sunt structuri faculatative ale celulei bacteriene
(pag. 12,13)
L2229127. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

A. sporul are rol in patogenitate
B. functia ribozomilor este de sinteza proteinelor
C. cilii bacterieni sunt de natura proteica, proteina numita flagelina
D. capsula nu este un factor de patogenitate
E. pilii comuni intervin in conjugarea bacteriana
(pag. 12,13)
L2229128. Bacteriile patogene

A. au ca factori de aderare pilii comuni
B. hialuronidaza, colagenaza si fibrinolizina sunt factori de invazivitate
C. unele,pot elabora exotoxine
844
Rezidentiat 2004
845
D. adera la epitelii prin pilii sexuali

E. au capacitatea de a elabora substante care sa actioneze la distanta
(pag. 54,55)
L2229129. Intre microorganisme si macroorganisme exista urmatoarele tipuri de relatii

A. relatii de simbioza
B. relatii de antagonism
C. relatii de parazitism
D. relatii de comensalism
E. relatii de indiferenta
(pag. 53)
L2229130. Proprietatea de acido-alcoolo rezistenta

A. este prezenta la bacterii din genul Mycoplasma
B. se evidentiaza prin coloratia Gram
C. este datorata prezentei in peretele bacteria a acidului micolic
D. este caracteristica genului Mycobacterium
E. este datorata prezentei in peretele bacterian a polizaharidelor
(pag. 8)
L2229131. In functie de modul de procurare al substantelor nutritive, microorganismele sunt:

A. autotrofe
B. heterotrofe
C. mezofile
D. termofile
E. criofile
(pag. 5)
L2229132. Cocii pot fi dispusi

A. in lant
B. in diplo
C. in tetrade
D. in ciorchine
E. in palisada
(pag. 6)
L2229133. Bacilii pot fi dispusi

A. izolati, fara o dispozitie caracteristica
B. in lant
C. in palisada
D. in tetrade
E. in grupuri de 2-3, suprapusi, avand forma literelor X, Y, Z
(pag. 6,171)
L2229134. Bacteriile spiralate

A. au corpul format dintr-o jumatate de spira
B. au corpul format din mai multe spire, nedeformabile
C. au corpul alcatuit din mai multe spire, dar deformabile
D. au forma cocobacilara
E. apartin genurilor Treponema, Leptospira, Borellia
(pag. 6,7,177)
845
Rezidentiat 2004
846
L2229135. Elementele facultative ale bacteriilor sunt

A. peretele celular
B. cilii sau flagelii
C. membrana
D. capsula
E. sporul
(pag. 9)
L2229136. Ultrastructura celulei bacteriene cuprinde

A. forma bacteriilor
B. structuri care alcatuiesc invelisul bacterian
C. dimensiunile bacteriilor
D. constituenti citoplasmatici
E. structuri externe ( ce strabat invelisul bacterian sau in acopera)
(pag. 9)
L2229137. Peretele bacterian

A. este o structura rigida
B. este prezenta la suprafata bacteriei
C. este o formatiune facultativa
D. asigura forma bacteriei
E. este absent la anumite tipuri de bacterii
(pag. 9,10)
L2229138. Polimerii peptidoglicani

A. sunt alcatuiti numai din N-acetil-glucozamina
B. sunt alcatuiti numai din acid N-acetil-muramic
C. sunt alcatuiti din N-acetil-glucozamina si acidul N-acetil-muramic
D. sunt alcatuiti din acizi teichoici
E. contin anumiti aminoacizi care se gasesc doar in peretele bacterian
(pag. 9,10)
L2229139. Peretele bacterian al bacteriilor Gram negative

A. este mai subtire decat al celor Gram pozitive
B. are un continut mult mai mic de peptidoglicani ( pana la 20%)
C. contine acid teichoic
D. are rol in diviziunea bacteriei
E. asigura forma bacteriei
(pag. 10,11)
L2229140. Peretele bacterian al bacteriilor Gram pozitive

A. este gros
B. este alcatuit in primul rand dintr-un strat rigid de peptidoglicani
C. nu contine acid teichoic
D. asigura forma bacteriei
E. asigura rezistenta bacteriei la presiunea osmotica intracelulara
(pag. 10)
L2229141. Rolurle peretelui bacterian sunt

A. este sediul unor receptori pentru atasarea altor celule ( microfage, macrofage)
B. are rol important in patogenitatea germenilor, fiind sediul unor factori de patogenitate
C. asigura forma bacteriei
846
Rezidentiat 2004
847
D. are rol in diviziunea bacteriei

E. este sediul respiratiei bacteriene
(pag. 10,11)
L2229142. Principalele componente citoplasmatice sunt

A. ribozomii
B. protoplastii
C. AND-ul
D. sferoplastii
E. vacuolele
(pag. 11)
L2229143. Membrana citoplasmatica a celulei bacteriene

A. este numita si membrana celulara
C. este sediul sistemului de transport electronic
D. are rol in mentinerea formei bacteriei
E. este un sistem coloidal dens
(pag. 11)
L2229144. Citoplasma celulei bacteriene

A. este un sistem coloidal dens
B. contine proteine, enzime, lipide, saruri minerale, pigmenti
C. are un aspect omogen la celulele tinere
D. reprezinta bariera dintre interiorul si exteriorul celulei
E. este sediul antigenelor care pot induce un raspuns specific ( umoral sau celular)
(pag. 11)
L2229145. Membrana citoplasmatica a celulei bacteriene

A. are o structura obisnuita de mozaic fluid
B. are rol important in patogenitatea germenilor
C. este sediul antigenelor care pot induce un raspuns specific ( umoral sau celular)
D. are permeabilitate selectiva
E. este o structura facultativa a celulei bacteriene
(pag. 11)
L2229146. Ribozomii celulei bacteriene

A. sunt structuri complexe compuse din ARN si proteine
B. au un diametru de aproximativ 50nm
C. au un coeficient de sedimentare de 70S
D. sunt alcatuiti din trei subunitati
E. functia ribozomilor este de sinteza a proteinelor
(pag. 12)
L2229147. Nucleoidul celulei bacteriene

A. reprezinta cromozomul celulei bacteriene
B. este format dintr-o molecula de AND dublu-catenar circulara
C. confera bacteriei caracterul de organism diploid
D. confera bacteriei caracterul de organism haploid
E. este o formatiune facultativa a celulei bacteriene
(pag. 11)
847
Rezidentiat 2004
848
L2229148. Pilii sexuali

A. reprezinta o forma de rezistenta prezenta la anumite specii bacteriene
B. sunt implicati in conjugarea bacteriana
C. au rol in mecanismele de variabilitate genetica
D. au rol in aderenta bacteriana
E. intervin in patogenitatea bacteriilor
(pag. 13)
L2229149. Pilii comuni

A. sunt implicati in conjugarea bacteriana
B. permit trecerea materialului genetic de la o bacterie la alta
C. au originea la nivelul membranei celulare si strabat peretele bacterian
D. sunt compusi dintr-un singur tip de proteina, cu molecula in forma de filament helicoidal
E. au rol in aderenta bacteriana
(pag. 12,13)
L2229150. Coloratia Ziehl-Neelsen

A. evidentiaza bacterii din genul Mycoplasma
B. presupune recolorarea cu fuxina concentrata
C. evidentiaza bacteriile acido-alcoolo rezistente
D. evidentiaza bacilul Koch
E. evidentiaza coci si bacili Gram pozitivi si Gram negativi
(pag. 8,9)
L2229151. Bacilul tuberculozei

A. are in compozitia peretelui acidul micolic
B. se evidentiaza prin coloratia cu albastru de metilen
C. face parte din genul Mycoplasma
D. se decoloreaza cu acid si alcool
E. apartine genului Mycobacterium
(pag. 8)
L2229152. In celula bacteriana

A. peretele bacterian asigura forma bacteriei
B. membrana citoplasmatica are structura obisnuita de mozaic fluid
C. rolul sporului este in multiplicarea bacteriei
D. ribozomii au coeficient de sedimentare 80 S
E. capsula reprezinta un factor de patogenitate
(pag. 9,11,12)

A. pilii sexuali au rol in aderare
B. nucleoidul are membrana proprie
C. cilii reprezinta un organ de locomotie
D. membrana plasmatica are permeabilitate selectiva
E. ribozomii au coeficient de sedimentara 70 S
(pag. 11,12,13)

A. peretele bacterian poate fi absent la unele tipuri de bacterii
B. peretele bacterian este sediul unor factori de patogenitate
C. poate exista si AND extracromozomial
848
Rezidentiat 2004
849
D. pilii sexuali dunt implicati in conjugarea bacteriana

E. sporul este o forma de multiplicare
(pag. 9,11,13)
L2229155. Structurile sporului sunt

A. exosporium
B. peretele sporal
C. cortexul sporal ( alcatuit din lamele concentrice)
D. AND-ul cromozomial, sporal
E. mezozomi
(pag. 13)
L2229156. Secventele de insertie (SI)

A. detin informatia necesara codificarii unei proteine
B. sunt secvente foarte scurte de AND
C. se pot replica autonom
D. nu detin informatia necesara codificarii unei proteine
E. nu se pot replica autonom
(pag. 31)
A. au proprietatea de autoreplicare
B. sunt secvente de AND mai scurte decat secventele de insertie
C. se pot muta dintr-un locus in altul in cromozom
D. nu detin informatia necesara codificarii unei proteine
E. detin informatia pentru sinteza uneia sau mai multor proteine
(pag. 31)
L2229158. Schimbarile care apar in cursul mutatiei sunt

A. substituria unei baze purinice sau pirimidinice
B. insertia unei baze noi
C. deletia unei baze sau a unui grup de baze
D. inversarea ordinii anumitor baze
E. transfer de material genetic
(pag. 32)
L2229159. Granulele de depozit

A. sunt numai de natura organica
B. suntde natura organica si anorganica
C. sunt numai de natura anorganica
D. sunt vacuole si incluziuni
E. sunt folosite ca material necesar proceselor anabolice sau sunt produse de catabolism
(pag. 12)

A. plasmidele codifica functii vitale pentru viata celulei
B. mezozomii sunt invaginari ale peretelui celular
C. sporul contine dipicolinat de Ca
D. citoplasma este un sistem coloidal dens, neomogen
E. flagelina este o proteina contractila
(pag. 11,12,13)
849
Rezidentiat 2004
850
L2229161. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate?

A. gena codifica informatia genetica pentru un polipeptid
B. codonul codifica inserarea unui aminoacid intr-un lant polipeptidic
C. cistronul codifica informatia pentru un polipeptid
D. gena codifica inserarea unui aminoacid intr-un lant polipeptidic
E. gena codifica informatia pentru o proteina
(pag. 29)
L2229162. Mutatiile apar

A. in perioada de diviziune aritmetica a bacteriilor
B. prin modificarea secventei bazelor azotate
C. in perioada de diviziune exponentiala
D. numai spontan
E. spontan si indus
(pag. 32)
L2229163. Mateialul genetic extracromozomial

A. detine informatii esentiale pentru viata celulei
B. detine informatii care se pot pierde fara a afecta variabilitatea celulei
C. detine informatii neesentiale pentru viata celulei
D. poate fi reprezentat de plasmide
E. este reprezentat numai de secvente de insertie si transpozoni
(pag. 30)
L2229164. Bacteriile lizogene

A. prezinta rezistenta specifica
B. sunt sensibile la atacul altor bacteriofagi omologi
C. pot purta un fag "defectiv"
D. poate genera fagi recombinati genetic
E. contribuie la variabilitatea bacteriana prin fenomenele de transductie si conversie
(pag. 37)
L2229165. Aplicatiile bacteriofagiei

A. terapeutica
B. viabilitatea genetica a bacteriilor
C. lizotipia
D. indicator al gradului de poluare a apelor
E. oncogenitate virala
(pag. 38)
L2229166. Capsula bacteriana

A. este o structura facultativa
B. cel mai adesea este de natura mucopolizaharidica
C. reprezinta un factor de patogenitate
D. la unele bacterii capsula este de natura mucoproteica
E. are rol in mobilitatea bacteriei
(pag. 12)
L2229167. Cilii sau flagelii

A. sunt compusi din flagelina, o proteina contractila
B. unele bacterii prezinta cili pe toata suprafata
C. in conditii favorabile cilul germineaza
850
Rezidentiat 2004
851
D. sunt structuri complexe compuse din ARN si proteine

E. unele bacterii au un singur flagel
(pag. 12)
L2229168. Protoplastii
A. provin din bacterii Gram negative
B. sunt forme bacteriene lipsite de perete, create artificial
C. in medii hipertone se ratatineaza
D. provin din bacterii Gram pozitive
E. in medii hipotone aceste celule se sparg
(pag. 10)
L2229169. Sferoplastii
A. provin din bacterii Gram pozitive
B. provin din bacterii Gram negative
C. peretele lor este lipsit de mureina, insa contine lipide
D. iau aspect sferic
E. sunt forme bacteriene create artificial prin indepartarea partiala a peretelui
(pag. 10)

A. celula bacteriana nu are o membrana nucleara
B. membrana citoplasmatica are permeabilitate selectiva
C. peretele bacterian are rol in diviziunea bacteriei
D. caracterele morfologice ajuta la identificarea germenilor
E. forma bacteriei este mentinuta de membrana celulara
(pag. 7,11)
L2229171. Care din urmatoare afirmatii sunt adevarate?

A. caracterele morfologice se pot modifica in conditii nefavorabile
B. bacteriile spiralate au corpul format din una sau mai multe spire
C. cilii sunt formatiuni obligatorii ai celulei bacteriene
D. sporul este o forma de multiplicare a bacteriilor
E. coeficientul de sedimentare al ribozomilor bacterieni este de 80S
(pag. 6,7)
L2229172. Coloratia cu albastru de metilen

A. este o coloratie complexa
B. poate evidentia germenii extracelulari, dar mai ales pe cei intracelulari
C. evidentiaza germenii incapsulati
D. pune in evidenta relatiile dintre germeni si elementele figurate din produs
E. este o coloratie simpla care utilizeaza un singur colorant
(pag. 8)
L2229173. In coloratia Ziehl-Neelsen

A. decolorarea se face cu solutie acid-alcool
B. se recoloreaza cu albastru de metilen
C. decolorarea se face cu alcool-acetona
D. recolorarea se face cu fuxina concentrata
E. lugolul are rol de mordant
(pag. 8)
851
Rezidentiat 2004
852
L2229174. Coloratia Gram

A. este o coloratie simpla
B. pe frotiul fixat se pune violet de gentiana
C. lugolul are rol de mordant
D. decolorarea se face cu acid-alcool
E. bacteriile Gram pozitive se coloreaza in violet
(pag. 8)
L2229175. Membrana externa

A. este compusa din lipoproteine si din glicolipide
B. contine antigenul "O"
C. este prezenta la bacteriile Gram pozitive
D. este prezenta la bacteriile Gram negative
E. are rol in patogenitatea bacteriilor
(pag. 10)
L2229176. Pentru a fi patogene microorganismele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii

A. sa se adapteze la poarta de intrare
B. sa adere de tegumentele sau mucoasele respective
C. sa se multiplice intr-un numar foarte mare
D. sa aiba capacitatea de a difuza in organism
E. sa fie bacterii Gram pozitive
(pag. 54)

A. pilii comuni contin adezine, proteine cu rol in aderenta
B. capsula impiedica fixarea pe germeni ai factorilor de aparare ai macroorganismului
C. proteina A este un important factor antifagocitar al stafilococului patogen
D. exotoxinele au structura glucido-lipido-polipeptidica
E. toxina bacilului tetanic are afinitate pentru SNC
(pag. 54,55)
L2229178. Factorii de invazivitate

A. sunt hialuronidaza, colagenaza, lecitinazele
B. sunt factori cu rol litic ( hidrolaze)
C. permit bacteriilor sa ajunga la distanta
D. au rol in aderare
E. permit trecerea germenilor din mucoasa in submucoasa si apoi in tesuturi
(pag. 55)
L2229179. Exotoxinele
A. sunt de natura proteica
C. sunt de natura glucido-lipido-polipeptidica
D. sunt sintetizate, in general, de bacterii Gram pozitive in stare lizogena
E. stimuleaza slab raspunsul imun umoral si raspunsul imun celular
(pag. 55,56)
L2229180. Exotoxinele
A. sunt de natura proteica
B. sunt termolabile, fiind distruse la 60 grd.C
C. odata legata de substrat actiunea exotoxinei este ireversibila
852
Rezidentiat 2004
853
D. poate fi neutralizata doar cat este libera ( circulanta) cu antitoxina specifica

E. sunt constituenti ai peretelui bacteriilor Gram negative
(pag. 55)
L2229181. Endotoxinele
A. sunt constituenti celulari, apartin peretelui bacteriilor Gram negative
B. au structura proteica
C. sunt termostabile
D. toate endotoxinele actioneaza numai pe vase (tropism vascular)
E. actiunea endotoxinei survine unei perioade de latenta
(pag. 56)
A. au structura glucido-lipido-polipeptidica
B. sunt termolabile, fiind distruse la 60grd. C
C. antigenicitatea este foarte mare
D. produc leucopenie, mai ales prin neutropenie
E. au o slaba capacitate nociva
(pag. 56)
L2229183. Care din urmatoarele afirmatii sunt false?

A. exotoxinele au o structura glucido-lipido-polipeptidica
B. toxina bacilului botulinic are afinitate pentru sistemul nervos periferic
C. endotoxinele sunt termostabile
D. exotoxinele sunt termostabile
E. uneori toxinele reprezinta singurul atribut de patogenitate
(pag. 55,56)

A. exotoxinele sunt de natura proteica
B. cea mai grava forma clinica in cazul endotoxinelor este socul endotoxic
C. exotoxinele pot fi transformate in anatoxine care isi pastreaza capacitatea antigenica
D. endotoxinele sunt termolabile
E. adjuvantii naresc capacitatea antigenica a anatoxinelor
(pag. 55,56)
L2229185. Factorii de patogenitate ai microorganismelor sunt

A. factori de aderare
B. factori de multiplicare
C. factori de toxinogeneza
D. factori de invazivitate
E. factorii de crestere bacteriana
(pag. 54,55)
L2229186. Streptococii comensali pot fi gasiti

A. pe tegumente
B. in cavitatea bucala
C. in tractul respirator
D. in stomac
E. in sinusuri
(pag. 53)
853
Rezidentiat 2004
854
L2229187. Factorii de patogenitate constitutionali pot fi

A. capsula
B. proteina M de la streptococ
C. proteina A de la stafilococ
D. coagulaza
E. membrana citoplasmatica
(pag. 54)
L2229188. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata

A. capacitatea nociva a exotoxinelor este specifica pentru un anumit tesut sau organ
B. exotoxinele stimuleaza raspunsul imun umoral deci productia de anticorpi antitoxine
C. endotoxinele apartin peretelui bacteriilor Gram negative
D. endotoxinele sunt de natura proteica
E. exista doua tipuri de toxine: endotoxine si exotoxine
(pag. 55,56)
A. sunt eliberate in afara celulei
B. pot fi transformate in anatoxine
C. din endotoxine nu se pot prepara vaccinuri
D. sunt termostabile
E. actiunea lor se manifesta rapid, fara perioada de latenta
(pag. 56)
L2229190. Toxinele bacteriene

A. sunt substante nocive elaborate de unele specii bacteriene
B. sunt enzime
C. blocheaza enzime proprii ale organismului
D. sunt numai exotoxine
E. uneori reprezinta singurul atribut de patogenitate
(pag. 55)
L2229191. Formatiunile obligatorii ale unei celule bacteriene

A. nucleul
B. citoplasma
C. cilii
D. sporul
E. peretele celular
(pag. 9)
L2229192. Elementele obligatorii ale unei celule bacteriene

A. sporul
B. membrana citoplasmatica
C. peretele celular
D. cilii
E. nucleul
(pag. 9)
L2229193. Cromozomul bacterian ( materialul genetic nuclear)

A. are membrana nucleara proprie
B. detine informatia pentru functiile vitale ale celulei bacteriene
C. nu este invelit de membrana nucleara
854
Rezidentiat 2004
855
D. este format dintr-un AND dublu catenar

E. este unic
(pag. 29)
L2229194. Materialul genetic nuclear

A. este reprezentat de cromozomi multipli
B. este reprezentat de un singur cromozom
C. are membrana nucleara proprie
D. nu are membrana nucleara
E. este format dintr-un AND dublu catenar
(pag. 29)
L2229195. Componentele unui cromozom sunt

A. gena care codifica informatia pentru o proteina
B. cistronul, care codifica informatia pentru un polipeptid
C. codonul, care codifica inserarea unui aminoacid intr-un lant polipeptidic
D. plasmidele,care codifica caractere esentiale pentru bacterie
E. transpozoni, care codifica rezistenta la antibiotice
(pag. 29)
L2229196. Plasmidele ( factorul) col

A. sunt plasmide criptice
B. detin informatia pentru sinteza unor colicine
C. detin gene de rezistenta la antibiotice
D. detin informatia pentru sinteza unor substante cu actiune antibacteriana
E. contribuie la variabilitatea bacteriana
(pag. 30)
L2229197. Materialul genetic extracromozomial este reprezentat de

A. plasmide R
B. transpozoni
C. secvente de insertie
D. cromozomul bacterian
E. plasmide F
(pag. 30)
L2229198. Episomii
A. sunt formati din AND dublu catenar
B. se pot gasi in stare autonoma
C. se pot gasi integrati in cromozom
D. au proprietatea de a replica autonom
E. sunt formati din ARN dublu catenar
(pag. 30)
L2229199. In functie de prezenta factorului F in celula se descriu urmatoarele tipuri de bacterii

A. F-, bacterii mascule
B. F prim, au factor F autonom in citoplasma, dar dupa ce a fost in prealabil desprins din cromozom
C. Hfr, celule care au factorul F integrat in cromozom
D. F-, bacterii femele, nu au factor F
E. F+,bacterii mascule care au factor F autonom in citoplasma
(pag. 30,31)
855
Rezidentiat 2004
856
L2229200. Care din urmatoarele proprietati corespund bacteriofagului

A. paraziteaza celula bacteriana
B. se poate prezenta sub doua forme: forma virulenta si forma de profag
C. este o secventa foarte scurta de AND
D. nu se autoreplica
E. este un virus adaptat celulei bacteriene
(pag. 31)
A. nu se autoreplica
B. sunt secvente de AND de dimensiuni superioare secventelor de insertie
C. detin informatia pentru sinteza uneia sau mai multor proteine
D. se pot muta dintr-un locus in altul in cromozom
E. se pot replica autonom
(pag. 31)
L2229202. Modificarile la nivelul materialului genetic au loc prin

A. transformare
B. transductie
C. mutatii
D. conjugare
E. sinteza de toxine
(pag. 32)
L2229203. Mutatiile
A. apar in cursul diviziunii bacteriilor
B. presupun modificarea secventei bazelor azotate
C. pot fi punctiforme sau extinse
D. pot fi spontane
E. se produc prin conjugare bacteriana
(pag. 32)
L2229204. Transformarea bacteriana

A. este un proces de transfer si recombinare genetica
B. cere ca celula receptoare sa se afle in stare de competenta
C. reprezinta castigarea materialului genetic prin intermediul bacteriofagului
D. poate fi generalizata si abortiva
E. a fost evidentiata prin experienta efectuata de Griffith
(pag. 33)
L2229205. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate

A. transductia reprezinta transfer de material genetic printr-un canal realizat de la donor la acceptor
B. mutatiile pot fi spontane si induse
C. bacteriofagul este un virus adaptat care paraziteaza celula bacteriana
D. ereditatea reprezinta aparitia unor modificari fenotipice la celulele fiice
E. variatiile fenotipice nu se transmit descendentilor si apar sub influenta unor conditii de mediu
(pag. 31,32,33)
L2329206. Care din urmtoarele elemente genetice sunt capabile de inserie aleatorie n ADN
cromozomal sau noncromozomal?
A. Profagii.
B. Transpozonii.
856
Rezidentiat 2004
857
C. Plasmidele conjugative.
D. Secvenele de inserie.
E. Bacteriofagii.
(pag. 31)
L2329207. Schimbrile care apar n cursul mutaiilor sunt:

A. Substituia unei baze purinice sau primidinice.
B. Inseria unei baze noi.
C. Recombinarea genetic.
D. Deleia.
E. Inversarea ordinii anumitor baze.
(pag. 32)
L2329208. O celul bacterian poate fi n raport cu bacteriofagul:

A. F+.
B. F-.
C. Lizosensibil.
D. Lizogen.
E. Lizorezistent.
(pag. 37)
L2329209. Tipurile de transducie sunt:

A. Transducie nelegitim.
B. Transducie generalizat.
C. Transducie de tip crossing-over.
D. Transducie restrictiv.
E. De tip conjugativ.
(pag. 33)
L2329210. Exotoxinele sunt:

A. Termostabile.
B. Toxine difuzibile.
C. Glucidolipidoproteine.
D. De natur proteic.
E. Termolabile.
(pag. 55)
L2329211. Peretele bacterian, structura extern care protejeaz protoplastul:

A. Conine un heteropolimer numit peptidoglican.
B. Este responsabil de afinitatea tinctorial a bacteriilor n coloraia Gram.
C. Poate conine acid diamonopielic.
D. Este o structur rigid.
E. Este o structur care asigur deplasarea bacteriei
(pag. 9,10)
L2329212. Indiferent de bacteria de al care provine endotoxina produce:

A. Hipertensiune.
B. Febr.
C. Paralizii.
D. Leucopenie.
E. Hipotensiune.
(pag. 56)
857
Rezidentiat 2004
858

A. Au specificitate de aciune.
B. Sunt toxine difuzibile.
C. Pot fi transformate n anatoxine.
D. Sunt termostabile.
E. Au structur lipidic.
(pag. 55)
L2329214. Proprietile bacteriei lizogene sunt:

A. Rezistena specific.
B. Inductibilitate.
C. Contribuia la variabilitatea bacterian.
D. Formarea fagilor recombinai genetic.
E. Producerea de mutaii punctiforme.
(pag. 37)
L2329215. Peretele bacteriilor Gram-pozitive au n comun cu peretele bacteriilor Gram-negative

urmtoarle caractere:
A. O reea rigid de peptidoglican.
B. Sensibilitate similar la lizozim.
C. Lanurile tetrapeptidice conin L-alanin, D-acid glutamic, L-lizin, D-alanin.
D. O mare varietate de complexe lipidice.
E. Prezena acizilor teichoici.
(pag. 9)
L2329216. n funcie de modul de procurare a substanelor nutritive, bacteriile sunt clasificate n:

A. Autotrofe.
B. Heterotrofe.
C. Psichrotrofe.
D. Mezofile.
E. Termofile.
(pag. 5)
L2329217. n bacteriologie se folosesc uzual urmtoarele coloraii:

A. Coloraia Gram.
B. Coloraia cu albastru de metilen.
C. Coloraia Ziehl-Neelsen.
D. Coloraia cu hematoxilin-eozin.
E. Coloraia cu albastru de Nil.
(pag. 5)
L2329218. Etapele coloraiei Gram sunt urmtoarele cu excepia:

A. Colorarea cu violet de genian.
B. Mordanarea cu Lugol.
C. Decolorarea cu alcool-acid clorhidric.
D. Recolorarea cu fucsin.
E. Recolorarea cu albastru de metilen.
(pag. 8)
L2329219. Coloraia Ziehl-Neelsen cuprinde urmtoarele etape cu excepia:

A. Colorarea cu violet de genian.
B. Decolorarea cu alcool-aceton.
858
Rezidentiat 2004
859
C. Colorarea cu fucsin la cald.

D. Decolorarea cu soluie acid-alcool.
E. Recolorare cu albastru de metilen.
(pag. 8)
L2329220. Dup modul de procurare a substanelor nutritive, bacteriile sunt:

A. Autotrofe.
B. Heterotrofe.
C. Psichrofile.
D. Termofile.
E. Mezofile.
(pag. 5)
L2529221. Materialul genetic extracromozomial estr reprezentat de ;

A. plasmide
B. ARN
C. celula donoare
D. celula receptoare
E. elemente genetice transpozabile
(pag. 30)
L2529222. Endotoxinele:
A. au structura proteica
C. produc leucopenie,mai ales prin neutropenie
D. pe baza lor se pot prepara vaccinuri
E. sunt termolabile
(pag. 56)
L2529223. Diagnosticul immunologic este:

A. diagnostic immunologic umoral (serologic)
B. diagnostic immunologic cellular
C. pe baza caracterelor fiziologice
D. in functie de caracterele morfologice
E. datorat caracterelor biochimice(enzimatice)
(pag. 5)
L2529224. Structurile externe ale bacteriei ce se gasesc in afara invelisului bacterian sunt:
A. mezozomii
B. structuri facultative
C. capsula
D. cilii si flagelii
E. pilii
(pag. 12)
L2529225. Evolutia sporului strabate urmatoarele stadii:

A. exosporium
B. prespor
C. spor matur
D. perete sporal
E. preparator
(pag. 13)
859
Rezidentiat 2004
860
L2529226. Principalele componente citoplasmatice sunt:

A. ADN-ul
B. flagelii
C. ribozomii
D. sporul
E. vacuolele
(pag. 11)
L2529227. Componentele unui cromozom sunt:

A. ribozomi
B. gena
C. cistronul
D. peptidoglicani
E. codonul
(pag. 29)
L2529228. Transferul si recombinarea genetica se pot realize prin:

A. transformare
B. mutatii spontane
C. transductie
D. mutatii induse
E. conjugare
(pag. 33)
L2529229. Intre microorganisme si macroorganisme exista urmatoarele tipuri de relatii:

A. relatii de neutralitate
B. relatii de simbioza
C. relatii de simbioza
D. relatii de comensalism
E. relatii de parasitism
(pag. 53)
L2529230. Diagnosticul bacteriologic :

A. este in functie de tipul de raspuns imun evidentiat
B. are in vedere caracterele ce tin doar de germen
C. se face in functie de caracterele morfologice
D. tine cont de caracterele de cultura
E. depinde de caracterele biochimice(enzimatice)
(pag. 58)
860
Rezidentiat 2004
861
Tema nr. 30
Coci gram pozitivi si coci gram negativi
BIBLIOGRAFIE:
3. Debeleac Lucia Microbiologie, Ed. Amaltea, Bucuresti 1994

L1130001. Caracterele antigenice si de patogenitate ale gonococului sunt:
A. invazivitate foarte crescuta
B. elaboreaza exotoxina
C. multiplicare redusa la poarte de intrare
D. antigenele stimuleaza intens raspunsul imun
E. uretrita gonococica debuteaza sub forma acuta
(pag. )
L1130002. Caracterele generale ale gen Nneisseria sunt:

A. coci lanceolati
B. dispusi in diplo, gram negativi
C. speciile patogene sunt comune omului si animalelor
D. speciile saprofite cresc pe medii de cultura speciale
E. speciile patogene sunt rezistente in mediul extern
(pag. )
L1130003. Din clasificarea lancefield nu fac parte urmatorii streptococi:

A. streptococii de grup A
B. streptococii de grup B
C. streptococii de grup D
D. streptococii viridans
E. streptococii de grup G
(pag. )
L1130004. Dintre caracterele generale ale gen. Staphylococcus fac parte:

A. dispozitia in tetrade
B. pigmentogeneza
C. forma reniforma
D. prezenta sporilor
E. cultivarea obligatorie pe medii imbogatite
(pag. )
L1130005. In uretrita gonococica se remarca urmatoarele aspecte:

A. sursa este reprezentata de omul bolnav si purtator sanatos:
B. calea de transmitere este in exclusivitate sexuala
C. receptivitatea este maxima la varsta adultului tanar
D. se face profilaxie nespecifica
E. se face vaccinare
(pag. )
L1130006. Urmatoarele caractere generale se intalnesc la specia Staphylococcus aureus:

A. coci gram negativi
861
Rezidentiat 2004
862
B.
C.
D.
E.
mobili, cu cili peritrichi

cresc pe mediile hiperclorurate
elaboreaza pigment auriu,solubil
nu elaboreaza hemolizine
(pag. )
L1230007. Care dintre urmatoarele proprietati corespund bacteriilor din genul Stafilococcus
A. Produce toxiinfectii alimentare
B. Toate speciile sunt bacterii hemolitice
C. Terapia se efectueaza prin autovaccin
D. Se cultiva si se izoleaza doar pe geloza simpla
E. Se cultiva si se izoleaza doar pe geloza singe
(pag. 125)
L1230008. Care dintre urmatoarele proprietati corespund bacteriilor din genul Streptococcus
A. Produce toxiinfectii alimentare
C. Terapia se efectueaza prin autovaccin
D. Se cultiva si se izoleaza doar pe geloza simpla
E. Se cultiva si se izoleaza doar pe geloza singe
(pag. 125)
L1230009. Care dintre urmatoarele proprietati corespund Pneumococului (Streptococcus pneumoniae)

A. Determina reumatismul articular acut
B. Produce toxina Dick
C. Sunt sensibili la optochin
D. Se identifica prin reactia de coaglutinare
E. Diagnosticul imunologic se realizeaza prin reactia ASLO
(pag. 130)
L1230010. Care dintre urmatoarele proprietati corespund speciei Streptococcus pyogenes

A. Produc streptolizina O
B. Sunt coci Gram negativi
C. Pe mediile de cultura formeaza colonii S, pigmentate auriu
D. Suporta medii hiperclorurate
E. Produce scarlatina
(pag. 130)
L1230011. Care dintre urmatoarele proprietati corespund streptococilor de grup B

A. Produce toxina Dick
B. Cauzeaza infectii grave la nou nascut
C. Se identifica prin testul la bacitracina
D. Determina pneumonia franca lobara
(pag. 127)
L1230012. Care dintre urmatoarele proprietati corespund streptococului pyogenes

A. Sunt coci Gram pozitivi dispusi in gramezi
B. Pe mediile de cultura formeaza colonii S, pigmentate auriu
C. Suporta medii hiperclorurate
D. Detine coagulaza legata
E. Sunt coci gram pozitivi dispusi in lanturi
862
Rezidentiat 2004
863
(pag. 125)
L1230013. Scarlatina este determinata de:

A. Stafilococul aureu
B. Streptococul beta hemolitic de grup A
C. Haemophylus infuenzae tip b
D. Stafilococul epidermidis
E. Neisseria meningitidis
(pag. 127)
L1230014. Speciile din genul Neisseria se caracterizeaza prin proprietatile:

A. Sunt coci reniformi dispusi in diplo, Gram negativi
B. pe medii de cultura dezvolta colonii mici, cu hemoliza
C. pe medii de cultura dezvolta colonii mici, cu hemoliza completa in jur
D. este intotdeauna sensibil la Penicilina
E. au in structura carbohidrat C
(pag. 133)
L1330015. Dozarea antistreptolizinei O este un test util pentru diagnosticul de:

A. Erizipel al gambelor pe fond de insuficienta venoasa.
B. Scarlatina.
C. Piodermita.
D. Cardita reumatismala.
E. Coreea Huntington.
(pag. 128)
L1330016. Neisserria gonorrhoeae este:

A. Coc gram pozitiv dispus in diplo.
B. Bacil Gram-negativ dispus in perechi.
C. Cocobacil Gram-negativ.
D. Coc gram negativ dispus in diplo.
E. Bacil Gram-pozitiv capsulat.
(pag. 133)
L1330017. O infectie recenta cu Streptococcus pyogenes poate determina o crestere semnificativa a

titrului anticorpilor fata de:
A. Streptolizina S.
B. Proteina A.
C. Hemaglutinina filamentoasa.
D. Streptolizina O.
E. Antigenul SSS (substanta solubila specifica).
(pag. 128,129)
L1330018. Staphylococcus saprophyticus poate produce:

A. Furuncul antracoid.
B. Cistite.
C. Foliculite.
D. Sindromul socului toxic.
E. Pemfigus bulos.
(pag. 121)
L1330019. Streptococcus pneumoniae are ca principal factor de patogenitate:

A. Streptolizina O.
863
Rezidentiat 2004
864
B.
C.
D.
E.
Proteina M.
Streptolizina S.
Capsula.
Proteina R.
(pag. 131)
L1430020. Care din urmatoarele infectii streptococice sunt produse prin toxinogeneza:
A. endocardita lenta maligna
B. scarlatina
C. angina
D. erizipelul
E. reumatismul articular acut
(pag. 128)
L1430021. impartirea in grupe a streptococilor, conform clasificarii Lancefield, se face in functie de:
A. antigenul capsular
B. carbohidratul C
C. antigenul M
D. fibrinolizine
E. carboxidaze
(pag. 127)
L1430022. impartirea pneumococilor in 82 de serotipuri se face in functie de:

A. carbohidratul C
B. antigenul SSS
C. antigenul M
D. coagulaza
E. proteina A
(pag. 131)
L1430023. In functie de elaborarea de hemolizine Streptococcus pyogenes, este:

A. alfa hemolitic
B. beta hemolitic
C. streptococ gama
D. streptococ nehemolitic
E. hemolitic
(pag. 126)
L1530024. Aspectul morfologic al gonococilor este urmatorul:

A. coci reniformi,dispusi in diplo,incapsulati,gram-negativi;
B. coci reniformi gram-negativi dispusi in lanturi;
C. coci lanceolati gram-pozitivi dispusi in diplo;
D. coci sferici gram-pozitivi dispusi in diplo;
E. cocobacili gram-negativi dispusi in gramezi.
(pag. 136)
L1530025. Aspectul morfologic al meningococilor este urmatorul:

A. coci reniformi,gram-negativi,dispusi in diplo;
B. coci lanceolati gram-negativi dispusi in diplo;
C. coci reniformi gram-pozitivi dispusi in diplo;
D. cocobacili gram-pozitivi dispusi in gramezi;
E. cocobacili gram-pozitivi dispusi in lanturi.
864
Rezidentiat 2004
865
(pag. 133)
L1530026. Care dintre urmatoarele caractere este specific stafilococului aureu?

A. nu cresc pe culturi simple;
B. sunt rezistenti la concentratii crescute de Na Cl;
C. sunt sensibili la concentratii crescute de Na Cl;
D. nu elaboreaza hemolizine;
E. sunt coci sporulati;
(pag. 121)
L1530027. Pneumococii prezinta urmatoarele caractere morfologice:

A. sunt coci gram-negativi,nesporulati,necapsulati;
B. sunt coci gram-pozitivi,imobili,nesporulati;
C. sunt coci gram-pozitivi asezati in ciorchine;
D. sunt cocobacili gram-negativi dispusi in "diplo";
E. sunt coci gram-negativi dispusi in lanturi scurte.
(pag. 130)
L1530028. Principala cale de transmitere a infectiei gonococice este:

A. calea sexuala;
B. calea parenterala;
C. calea transplacentara;
D. calea digestiva;
E. calea respiratorie.
(pag. 137)
L1530029. Stafilococii patogeni sunt rezistenti:

A. la dezinfectante si antiseptice in concentratii uzuale;
B. la uscaciune si intuneric;
C. la temperatura de 55-60 grade celsius timp de 15 minute;
D. la bacteriofagi;
E. la pasteurizare.
(pag. 122)
L1630030. Caracterele biochimice ale neisseriilor cuprind:

A. sensibilitate la bila
B. fermentarea inulinei
C. elaborarea de enzime zaharolitice
D. sunt aerobe dar si facultativ anaerobe
E. sunt germeni oxidazo-pozitivi
(pag. 134)
L1630031. Evidentierea bacteriologica a gonococului presupune:

A. efectuarea de frotiuri colorate Gram si respectiv cu albastru de metilen
B. cultivarea pe medii simple
C. pe frotiu apar sub forma de coci Gram pozitivi, dispusi in diplo, incapsulati
D. sunt germeni mobili
E. in mediul lichid cresc sub forma de pelicula la suprafata, lasand mediul limpede
(pag. 136-137)
L1630032. in cazul diagnosticului de laborator al meningitei meningococice se realizeaza:

A. reactia ASLO
865
Rezidentiat 2004
866
B.
C.
D.
E.
frotiuri colorate Giemsa sau cu hematoxilina-eozina

reactia de coaglutinare pentru a determina grupurile Lancefield
recoltare de produse patologice (LCR, exsudat nazal si faringian)
din cultura se pune in evidenta coagulaza
(pag. 135)
L1630033. Pe mediile hiperclorurate (7,5g% NaCl) cresc:

A. streptococii beta hemolitici
B. gonococii
C. streptococii alfa hemolitici
D. stafilococii
E. enterobacteriile
(pag. 121)
L1630034. Raspunsul imun ce apare in cazul infectiilor stafilococice este:

A. umoral si celular
B. atat antimicrobian cat si antitoxinic
C. doar umoral si mai puternic in meningite
D. doar celular si se verifica prin IDR
E. slab, datorita coagulazei care il apara de fagocitoza
(pag. 123)
L1630035. Referitor la pneumococ, care din urmatoarele propozitii este falsa:

A. apare dispus in coci lanceolati, in diplo
B. sunt Gram negativi
C. este sensibil la actiunea optochinului
D. cel mai important antigen este Ag SSS, polizaharidic, din structura capsulei
E. nu are capacitate de toxinogeneza
(pag. 130-131)
L1630036. Sindromul Waterhouse-Friderichsen reprezinta:

A. un soc produs de exotoxina eliberata de meningococ
B. meningita ultrarapida ce apare prin soc endotoxic dat de meningococ
C. coagulare intravasculara diseminata provocata de meningococ
D. socul alergic din infectia cu meningococ
E. insuficienta corticosuprarenaliana acuta produsa de meningococ
(pag. 135)
L2230037. Ce boli produce exotoxina B stafilococica ?

A. Enterite
B. Infectii abdominale
C. Stomatite
D. Peritonite
E. Osteomielite
(pag. 123)
L2230038. Ce este caracteristic pentru stafilococi ?

A. Prezinta spori
B. Dau colonii cu aspect de picatura de miere
C. Sunt cocobacili scurti sau filamentosi
D. Formeaza colonii nepigmentate
E. Pneumonia apare in general la persoanele debilitate
866
Rezidentiat 2004
867
(pag. 123)
L2230039. Staphylococcus aureus are urmatoarele proprietati:

A. Determina reumatismul articular acut
B. Este un bacil imobil, cu capetele umflate
C. Produce endocardita acuta
D. Infectia produsa are localizare genitala
E. Este o bacterie mobila
(pag. 123)
L2230040. Care este factorul ce produce toxiinfectia alimentara stafilococica ?

A. Proteaze
B. Exotoxina A
C. Hemolizine
D. Hialuronidaza
E. Lipaze
(pag. 123)
L2230041. Bacteriilor din genul Streptococcus le corespund proprietatile:

A. Produc toxiinfectii alimentare
C. Terapia se efectueaza numai prin autovaccin
D. Se cultiva si se izoleaza pe geloza simpla
E. Se cultiva si se izoleaza doar pe geloza sange
(pag. 125)
L2230042. Prin ce nu se caracterizeaza scarlatina ?

A. Este precedata de o angina streptococica
B. Raspunsul imun fata de toxina Dick
C. In general, un om nu o mai face a doua oara
D. Exista o diaree puternica
E. Pot exista in antecedente mai multe episoade de scarlatina
(pag. 123)
L2230043. Streptococii au urmatoarele proprietati:

B. Pe mediile de cultura formeaza colonii S, pigmentate auriu
C. Sunt coci Gram negativi
D. Detin coagulaza legata
E. Sunt coci, dispusi in lanturi, Gram pozitivi
(pag. 125)
L2230044. Streptococii se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati:

A. Pot prezenta o capsula, ce exprima o mare virulenta
B. Fac parte din familia Micrococcaceae
C. Sunt AAR
D. Sunt sporulati
E. Sunt bacili Gram negativi
(pag. 125)
L2230045. Streptococcus pyogenes are proprietatile urmatoare:

A. Pe mediile de cultura formeaza colonii S, cu pigment alb
867
Rezidentiat 2004
868
B.
C.
D.
E.
Formeaza colonii intermediare intre R si S

Mediul electiv folosit obligatoriu este mediul Lffler
Contine streptolizina O
Este un coc Gram negativ, nesporulat
(pag. 127)
L2230046. Streptococul de grup B are proprietatile:

A. Produce toxina Dick
B. Da cele mai grave afectiuni ale nou-nascutului
C. Se identifica prin testul la bacitracina
D. Determina pneumonia franca lobara
(pag. 127)
L2230047. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru pneumococi ?

A. Se identifica prin reactia de coaglutinare
B. Se face IDR Shick
C. Sunt sensibili la optochin
D. Se face testul in vitro Eleck
(pag. 130)
L2230048. Speciile din genul Neisseria pot prezenta proprietatile:

A. Sunt coci, de forma reniforma, dispusi in diplo, Gram negativi
B. Dau colonii mici, cu hemoliza verzuie in jur
C. Pot dezvolta colonii mici, cu hemoliza completa in jur
D. Diagnosticul imunologic consta in reactia Weil-Felix
E. Sunt asemanatoare cu racheta de tenis
(pag. 133)
L2230049. Staphylococcus epidermidis are unele dintre urmatoarele proprietati:

A. Se vede doar la microscopul cu fond intunecat
B. Este bacil acid-alcoolo-rezistent
C. Formeaza colonii S, elaboreaza un pigment alb
D. Ritmul de diviziune este de 10-12 ore
E. Produce scarlatina
(pag. 121)
L2230050. Care dintre aceste afirmatii sunt adevarate pentru stafilococ ?

A. Coloniile pot fi gri-inchis sau chiar negre
B. In general neancapsulat, nesporulat, imobil
C. Se coloreaza prin impregnare argentica
D. Mediul de imbogatire obligatoriu folosit este OCST
E. Prezinta fenomenul de variatie antigenica
(pag. 121)
L2230051. Ce caractere corespund pentru stafilococ ?

A. Se coloreaza Gram, fiind Gram negativ
B. Are forma reniforma
C. Aerob, saprofit sau patogen
D. Multiplicarea se face sexuat si asexuat
E. Este Gram-pozitiv la limita
868
Rezidentiat 2004
869
(pag. 121)
L2230052. Ce este caracteristic pentru stafilococi ?

A. Suporta mediile hiperclorurate
B. Se coloreaza Giemsa dar foarte greu
C. Coloniile apar dupa 4-6 saptamani de la insamantare
D. Bacilii au capetele rotunjite
E. Cel mai folosit mediu de cultura este Lwenstein
(pag. 121)
L2230053. Staphylococcus saprophyticus are urmatoarele proprietati:

A. Rezista pana la 1 an in cadavre
B. Aparatul locomotor este alcatuit dintr-o singura fibrila
C. Peretele elastic confera rezistenta la fagocitoza
D. Pe mediile de cultura formeaza colonii de tip S, elaboreaza un pigment galben
E. Sporul este situat central sau terminal
(pag. 121)
L2230054. Care dintre proprietatile urmatoare le prezinta stafilococii ?

A. Mediul diferential folosit este mediul Tinsdale
B. Variatia antigenica se produce doar in vivo
C. Poate rezista partial si in conditii de anaerobioza
D. Pe frotiu se formeaza imunocomplexe fixe
E. Boala se numeste gangrena gazoasa
(pag. 121)
L2230055. Ce este adevarat dintre afirmatiile urmatoare pentru stafilococi ?

A. Sunt coci lanciolati
B. Cresc numai pe medii de imbogatire (geloza sange)
C. Produc angina ulcero-necrotica Plout-Vincent
D. Isi schimba compozitia antigenica, anticorpii devin inutili
E. Elaboreaza pigmenti endogeni ce coloreaza doar cultura
(pag. 121)
L2230056. Prin ce se caracterizeaza infectiile stafilococice ?

A. Prezenta de puroi
B. In faza tertiara bolnavul nu este contagios
C. Apar leziuni maculo-papuloase neulcerative la nivelul tegumentului
D. In general boala evolueaza cronic
E. Leziunea este nedureroasa si dispare spontan
(pag. 122)
L2230057. Care dintre urmatoarele proprietati nu caracterizeaza streptococii ?

A. Peste 90% din angine au etiologie streptococica
B. Doar streptococii de grup A au proprietatea de toxinogeneza
C. Sensibilitatea la bacteriofagi determina 21 de tipuri fagice
D. Streptococul determina boli prin hipersensibilizare
E. Pentru grupul A nu se mai face antibiograma
(pag. 122)
L2230058. Care sunt conditiile de dezvoltare necesare pentru meningococi ?

A. Temperatura optima de 37 C
869
Rezidentiat 2004
870
B.
C.
D.
E.
Nu necesita CO2
Au nevoie de factorii X si V
Necesita temperaturi joase
Necesita pH 8,2-8,6
(pag. 133)
L2230059. Care dintre urmatoarele proprietati sunt specifice meningococilor ?

A. In structura peretelui intra chitina (nu mureina)
B. Rezista doar la variatii mici ale temperaturii
C. Dau colonii conopidiforme, nepigmentate
D. Cresc sub forma de pelicula, lasand mediul limpede
E. Sunt puternic aerobi
(pag. 133)
L2230060. Care dintre urmatoarele proprietati se intalnesc la meningococi ?

A. Sunt alfa hemolitici
B. Se foloseste mediul MllerHinton la care se adauga antibiotice
C. Se coloreaza in coloratia Ziehl-Neelsen
D. Sintetizeaza pigmenti in prezenta luminii
E. Dau colonii atipice
(pag. 133)
L2230061. Care sunt produsele patologice recoltate in meningita meningococica ?

A. L.C.R. sau exudatul nazal si faringian
B. Scaune apoase
C. Puroi din bubon
D. Urina
E. Scaune sanguinolente si mucoase
(pag. 135)
L2230062. Care sunt caile de transmitere a meningitei meningococice ?

A. Prin secretii nazale sau picaturi Pflugge
B. Prin contactul tegumentelor cu apa contaminata
C. Prin obiecte contaminate
D. Se poate transmite transplacentar
E. Calea digestiva (prin alimente, apa, muste)
(pag. 135)
L2230063. Care dintre urmatoarele proprietati sunt adevarate, referitor la gonococ ?

A. Creste greu, se folosesc medii imbogatite
B. Creste pe mediul AABTL
C. Determina enterite
D. Exotoxina se mai numeste eritrotoxina
E. In mediul lichid formeaza colonii R
(pag. 136)
L2230064. Care dintre urmatoarele proprietati sunt caracteristice gonococilor ?

A. Sunt anaerobi
B. Peretele lor contine 80% Ag O, 20% mureina
C. Au exotoxine A si B
D. Sunt rezistenti in mediul extern
E. Peretele bacterian contine multa mureina si acid teihoic
870
Rezidentiat 2004
871
(pag. 136)
L2230065. Gonococii au unele din urmatoarele proprietati:

A. Dau colonii de tip M
B. In bulion glucozat cresc sub forma de flocoane
C. Sunt coci reniformi dispusi in diplo, incapsulati, Gram negativi
D. Sunt dispusi in lanturi scurte
E. Pot fi izolati sau in grupuri de 2-3, avand forma literelor X, Y, Z etc.
(pag. 136)
L2230066. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte, referitor la gonococi ?

A. Au Ag capsulare
B. Au proteina A
C. Nu se coloreaza Gram
D. Determina fenomenul Koch
E. Antigenul capsular contine acid hialuronic
(pag. 136)
L2230067. Ce caractere de patogenitate sunt specifice gonococilor ?

A. Invazivitatea este redusa, de aceea foarte rar sunt prinse si glandele anexe
B. Elaboreaza o hialuronidaza
C. Invazivitatea este determinata de enzime litice
D. Exotoxina A determina toxiinfectii alimentare
E. Cea mai frecventa infectie este cea cu localizare nazala
(pag. 136)
L2230068. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt caracteristice pentru gonococi ?

A. Frotiul din L.C.R. este semnificativ pentru diagnostic
B. Socul endotoxic provoaca moartea in 3 zile
C. Mirosul culturii este ranced
D. Determina septicemie masiva
E. Toxinogeneza prin endotoxina se produce in cazul infectiilor cronice
(pag. 136)
L2230069. Pentru diagnosticul imunologic al infectiei gonococice se efectueaza reactiile:

A. R.F.C.
B. Reactia de coaglutinare
C. Reactia ASLO poate stabili diagnosticul
D. Reactia cu bila
E. Reactia de precipitare in inel
(pag. 137)
L2230070. Care dintre urmatoarele infectii sunt produse de gonococ ?

A. Abcese cerebrale
B. Vulvo-vaginita fetitelor
C. Luesul
D. Pinta
E. Bejel
(pag. 137)
L2230071. Care este profilaxia corecta in oftalmia gonococica a nou-nascutului ?

A. Autovaccin
871
Rezidentiat 2004
872
B.
C.
D.
E.
BCG
VDRL
Administrarea de nitrat de argint
Stocvaccin
(pag. 137)
L2330072. Endocardita acut bacterian poate fi determinat de:

A. Staphylococcus aureus.
B. Treponema pallidum.
C. Mycobacterium tuberculosis.
D. Staphylococcus saprophyticus.
E. Staphylococcus epidermidis.
(pag. 123)
L2330073. Staphylococcus saprophyticus poate produce:

A. Sindromul ocului toxic.
B. Pemfigus bulos.
C. Foliculite.
D. Cistite.
E. Furuncul antracoid.
(pag. 121)
L2330074. Dozarea antistreptolizinei O este un test util pentru diagnosticul de:

A. Erizipel al gambelor pe fond de insuficien venoas.
B. Piodermit.
C. Scarlatin.
D. Coree Hungtington.
E. Cardit reumatismal.
(pag. 128)
L2330075. Neisseria gonorrhoeae este:

A. Bacil Gram-pozitiv capsulat.
B. Coc Gram-negativ dispus n diplo.
C. Cocobacil Gram-negativ.
D. Bacil Gram-negativ dispus n perechi.
E. Coc Gram-pozitiv dispus n diplo.
(pag. 133)
L2330076. O infecie recent cu Streptococcus pyogenes poate determina o cretere semnifcativ a

titrului anticorpilor fa de:
A. Streptolizina S.
B. Proteina A.
C. Hemaglutinina filamentoas.
D. Streptolozina O.
E. Antigenul SSS (substn solubil specific).
(pag. 128,129)
L2330077. Streptococcus penumoniae are ca principal factor de patogenitate:

A. Streptolizina O.
B. Proteina M.
C. Streptolizina S.
D. Capsula.
872
Rezidentiat 2004
873
E. Proteina R.
(pag. 131)
L2330078. Referitor la caracterele de cultur ale meningococului putem afirma urmtoarele:

A. Este o bacterie nepretenioas nutritiv.
B. Este o bacterie pretenioas nutritiv.
C. Cultiv pe agar nutritiv.
D. Cultiv pe mediul Loffler.
E. Cultiv pe Thayer-Martin.
(pag. 133)
L2530079. Care din urmtoarele caractere este specific stafilococului aureu

A. Nu cresc pe culturi simple
B. Suport mediile hiperclorurate
C. Sunt sensibile la concentraii crescute de NaCl
D. Nu elibereaz hemolizine
E. Sunt coci sporulai
(pag. 121)
L2530080. Streptocoii prezint urmtoarea morfologie

A. Coci Gram pozitivi dispui n lanuri
B. Coci Gram pozitivi dispui n grmezi
C. Coci Gram pozitivi dispui n diplo
D. Cocobacili Gram Negativi n palisad
E. Coci Gram negativi dispui n lanuri
(pag. 125)
L2530081. Streptocoii patogeni se cultiv pe urmtoarele medii

A. Geloz simpl
B. Geloz-snge
C. Mediul Loffler
D. Mediul Bordet-Gengou
E. Mediul Istrate-Meitert
(pag. 125)
L2530082. Pneumocoii prezint urmtoarele caractere morfologice

A. Sunt coci Gram negativi nesporulai, necapsulai
B. Sunt coci Gram pozitivi imobili, nesporulai
C. Sunt coci Gram pozitivi aezai n ciorchine
D. Sunt cocobacili Gram negativi dispui n diplo
E. Sunt coci Gram negativi dispui n lanuri scurte
(pag. 130)
L2530083. Aspectul morfologic al meningococilor este urmtorul:

A. Coci reniformi Gram negativi dispui n diplo
B. Coci lanceolai Gram Negativi dispui n diplo
C. Coci reniformi Gram negativi dispui n diplo
D. Cocobacili Gram pozitivi dispui n grmezi
E. Cocobacili Gram pozitivi dispui n lanuri
(pag. 133)
L2530084. Aspectul morfologic al gonococilor este urmtorul
873
Rezidentiat 2004
874
A.
B.
C.
D.
E.
Cocii reniformi dispui n diplo, ncapsulai Gram-negativi

Coci reniformi Gram-negativi dispui n lanuri
Coci lanceolai Gram-pozitivi dispui n diplo
Coci sferici Gram-pozitivi dispui n diplo
Cocobacili Gram-negativi dispui n grmezi
(pag. 136)
L2530085. Principala cale de transmitere a infeciei gonococice este

A. Calea sexual
B. Calea parenteral
C. Calea transplacentar
D. Calea digestiv
E. Calea respiratorie
(pag. 137)

L1130086. Caracterele morfologice si de cultura ale gonococului sunt:
A. coci reniformi, dispusi in diplo
B. necesita medii imbogatite
C. coci gram pozitivi
D. mobili, cu cili peritrichi
E. sporulati
(pag. )
L1130087. Clasificarea streptococilor pe baza caracterului de hemoliza include:

A. streptococi beta hemolitici
B. streptococi alfa hemolitici
C. streptococi alfa prim hemolitici
D. streptococi gama
E. streptococi delta
(pag. )
L1130088. Diagnosticul de laborator in infectiile stafilococice urmareste:

A. evidentierea raspunsului imun
B. identificarea stafilococului pe medii de cultura
C. evidentierea coagulazei ca test de patogenitate
D. efectuarea antibiogramei
E. efectuarea lizotipiei, in infectiile nosocomiale
(pag. )
L1130089. Diagnosticul diferential intre streptococii viridans si pneumococi se face prin:

A. tipul de hemoliza
B. reactia la inulina
C. reactia la optochim
D. reactia la bila
E. testul la bacitracina
(pag. )
L1130090. Dintre antigenele prezente numai la stafilococii patogeni intalnim:

A. coagulaza
874
Rezidentiat 2004
875
B.
C.
D.
E.
proteina A
nucleoproteina P
proteina M
exotoxina A
(pag. )
L1130091. dintre caracterele generale intalnite la specia Streptococcus Pyogenes sunt si urmatoarele:
A. cultiva pe geloza sange
B. coloniile sunt beta hemolitice
C. cocii sunt dispusi in gramezi
D. are concentratie mica de muerina in perete
E. coloniile sunt mari, de tip R
(pag. )
L1130092. In diagnosticul de laborator al infectiilor streptococice se efectueaza:

A. insamantarea produsului patologic pe geloza sange
B. testul la bacitracina
C. reactia de coaglutinare
D. reactia ASLO
E. lizotipia
(pag. )
L1130093. In diagnosticul de laborator al meningitei meningococice se urmareste:

A. efectuarea diagnosticului bacteriologic
B. efectuarea diagnosticului serologic
C. precizarea etiologiei
D. depistarea sursei de infectie
E. efectuarea frotiului din LCR
(pag. )
L1130094. In diagnosticul de laborator al uretritei gonococice se efectueaza:

A. diagnosticul bacteriologic, fara antibiograma
B. examen microscopic direct, din produsul patologic
C. diagnosticul serologic
D. transportarea produsului patologic la temperaturi scazute
E. efectuarea de frotiuri umede intre lama si lamela
(pag. )
L1130095. In infectiile streptococice raspunsul imun se caracterizeaza prin:

A. aparitia anticorpilor anti M, specifici de tip
B. aparitia hipersensibilizariide tip II si III
C. aparitia anticorpilor anti H
D. persistenta indelungata a anticorpilor anti M
E. aparitia anticorpilor antistreptolizina O
(pag. )
L1130096. Neisseria Meningitidis se caracterizeaza prin:

A. patogenitate numai pentru om
B. dispozitie in diplo, prezenta capsulei
C. cresc pe medii simple
D. rezistenta la temperatura de 22grade C
E. caracterul oxidazo-negativ
875
Rezidentiat 2004
876
(pag. )
L1130097. Patogenitatea meningococului este exprimata prin:

A. virulenta foarte mare
B. invazivitate pe cale sanguina
C. toxinogeneza prin endotoxina
D. procent crescut de meningite
E. procent scazut de infectii inaparente
(pag. )
L1130098. Peneumococii se caracterizeaza prin:

A. forma lanceolata a cocilor
B. dispozitia in lanturi scurte
C. prezenta capsulei
D. cresterea pe medii simple
E. prezenta antigenului capsular SSS
(pag. )
L1130099. Streptococii beta hemolitici grup a, prin mecanismele de hipersensibilitate, pot da

urmatoarele afectiuni:
A. scarlatina
B. reumatism articular acut
C. cardita reumatismala
D. endocardita lenta maligna
E. eritem nodos
(pag. )
L1130100. Structura antigenica a streptococilor include;

A. antigenul flagelar H
B. carbohidratul C
C. proteina A
D. enterotoxina
E. antigenul M
(pag. )
L1230101. Caracterizati gonococul, prin proprietatile:

A. sunt bacili Gram pozitivi
B. creste pe mediile de cultura simple
C. sunt diplococi cu aspect reniform Gram negativi, incapsulati
D. este agent etiologic al meningitei bacteriene;
E. este agentul etiologic al uretritei, la ambele sexe
(pag. 136)
L1230102. Care dintre urmaroarele proprietati caracterizeaza meningococii

B. Sunt bacterii stenoterme
C. Sunt bacterii pretentioase
D. Sunt diplococi Gram negativi capsulati
E. Determina scarlatina
(pag. 133)
L1230103. Care dintre urmatoarele proprietati corespund bacteriilor din genul Stafilococcus
876
Rezidentiat 2004
877
B.
C.
D.
E.
Sunt coci Gram negativi

Produc erizipel
Pe mediile de cultura formeaza colonii S, pigmentate auriu
Suporta medii hiperclorurate
(pag. 121)
L1230104. Care dintre urmatoarele proprietati corespund Pneumococului (Streptococcus pneumoniae)

B. Sunt sensibili la bila
C. Sunt diplococi lanceolati capsulati
D. Cauzeaza infectii cutanate (erizipel)
E. Cauzeaza infectii grave la nou nascut
(pag. 130)
L1230105. Care dintre urmatoarele proprietati corespund streptococilor viridans

A. Cauzeaza infectii cutanate (erizipel)
B. Se gasesc in cavitatea bucala
C. Cauzeaza infectii grave la nou nascut
D. Determina endocardita lenta maligna
E. Determina cardita reumatismala
(pag. 130)
L1230106. Staphylococcus epidermidis are unele dintre urmatoarele proprietati:

A. Sunt coci gram pozitivi dispusi in lanturi
B. Produce toxiinfectii alimentare
C. Sunt bacterii hemolitice
D. Terapia se efectueaza prin autovaccin
E. Se cultiva si se izoleaza doar pe geloza simpla
(pag. 122)
L1230107. Streptococcus pyogenes are unele dintre urmatoarele proprietati:

A. sunt bacterii saprofite
B. pe medii de cultura dezvolta colonii mici, cu hemoliza verzuie in jur
C. pe medii de cultura dezvolta colonii mici, cu hemoliza beta, completa in jur
D. este intotdeauna sensibil la Penicilina
E. au in structura carbohidrat C
(pag. 126)
L1330108. Boli poststreptococice sunt:

A. Reumatismul articular acut.
B. Glomerulonefrita acuta.
C. Coreea Hungtington.
D. Psoriazisul.
E. Eritemul nodos.
(pag. 128)
L1330109. Gonococul cunoaste urmatoarele cai de transmitere:

A. Sexuala.
B. Digestiva.
C. La nou nascut in timpul travaliului .
D. Prin alimente contaminate.
E. Insecte hematofage.
877
Rezidentiat 2004
878
(pag. 137)
L1330110. Meningococul determina:

A. Faringite.
B. Meningita epidemica.
C. Boala Wilson.
D. Sindromul Waterhouse-Friderichsen
E. Sindromul Weber.
(pag. 134,135)
L1330111. Neisserria gonorrhoeae poate determina la femei:

A. Cervicita.
B. Endocardita.
C. Vulvovaginita.
D. Anexite.
E. Uretrita.
(pag. 136)
L1330112. Pentru identificarea pneumococului utilizam urmatoarele teste:

A. Testul sensibilitatii la optochin.
B. Testul sensibilitatii la bacitracina.
C. Testul bilolizei.
D. Testul sensibilitaii la cotrimoxazol.
E. Testul sensibilitatii la furazolidon.
(pag. 131)
L1330113. Pneumococii sunt:

A. Coci Gram-pozitiv asezati in diplo.
B. Imobili.
C. Pretentiosi nutritiv (cresc numai pe medii imbogatite).
D. Capsulai.
E. Mobili.
(pag. 130)
L1330114. Referitor la eritrotoxina streptococica sunt corecte urmatoarele afirmatii:

A. Producerea imunitatii durabile.
B. Este produsa prin conversie lizogenica.
C. Explica aparitia semnului Koplik.
D. Determina scarlatina.
E. Determina pemfigus neonatorum.
(pag. 128)
L1330115. Streptococcus pyogenes prezinta urmatoarele antigene:

A. Antigen capsular Vi
B. AntigenO.
C. AntigenM.
D. Carbohidratul C.
E. Antigenul K.
(pag. 127)
L1330116. Streptococi -hemolitici sunt:

A. Streptococul de grup A.
878
Rezidentiat 2004
879
B.
C.
D.
E.
Streptococul de grup B.
Streptococii de grup C.
Streptococii de grup G.
Streptococii viridans.
(pag. 126)
L1330117. Streptococii sunt:

A. Coci Gram-pozitiv.
B. Coci Gram-negativi.
C. Uneori capsulati.
D. Sporulai.
E. Strict anaerobi.
(pag. 125)
L1430118. Despre pneumococi se poate afirma ca:

A. sunt coci gram-negativi reniformi, dispusi in diplo
B. sunt coci gram-pozitivi lanceolati, dispusi in diplo
C. pneumococii virulenti sunt capsulati
D. sunt mobili
E. sunt imobili
(pag. 130)
L1430119. Despre stafilococi se poate afirma:

A. sunt coci gram-pozitivi de forma sferica
B. sunt dispusi in lanturi
C. sunt dispusi in gramezi
D. sunt imobili
E. sunt nesporulati
(pag. 121)
L1430120. Neisseria gonorrhoeae prezinta urmatoarele caractere:

A. sunt coci gram-negativi, reniformi, dispusi in diplo
B. sunt coci gram-pozitivi, lanceolati, dispusi in diplo
C. este foarte rezistenta in mediul extern
D. creste pe medii imbogaite
E. creste pe medii uzuale
(pag. 136)
L1430121. Neisseria meningitidis poate produce:

A. meningita epidemica
B. sindromul Waterhouse-Friderichsen
C. infectii genito-urinare
D. rinite
E. faringite
(pag. 134,135)
L1430122. Neisseria meningitidis prezinta urmatoarele caractere:

A. are habitat strict uman
B. se izoleaza de la mamifere si pasari
C. este un germen oxidazo-pozitiv
D. este un germen oxidazo-negativ
E. este un germen stenoterm
879
Rezidentiat 2004
880
(pag. 133,134)
L1430123. Pentru diagnosticul infectiilor pneumococice se utilizeaza urmatoarele teste:

A. testul la bacitracina
B. testul la optochin
C. testul de patogenitate pe soricelul alb
D. reacia cu bila
E. reactia cu inulina
(pag. 131)
L1530124. Care dintre urmatoarele antigene solubile sunt elaborate de stafilococ:

A. hemolizine;
B. enterotoxine;
C. coagulaza;
D. hialuronidaza;
E. lecitinaza.
(pag. 122)
L1530125. Care dintre urmatoarele boli sunt produse de stafilococi?

A. infectii cutanate;
B. endocardita;
C. pneumonia;
D. reumatismul articular acut;
E. gangrena gazoasa.
(pag. 123)
L1530126. Din structura antigenica a streptococului fac parte:

A. antigenul M;
B. carbohidratul C;
C. proteina A;
D. factorul cord;
E. antigenul H.
(pag. 127)
L1530127. Meningococul poseda in structura antigenica:

A. antigene somatice;
B. antigene solubile;
C. antigene flegelare H;
D. proteina M;
E. proteina A.
(pag. 134)
L1530128. Pneumococul este patogen prin:

A. multiplicare si invazivitate;
B. toxinogeneza;
C. elaborarea unei hialuronidazei:
D. fermentarea inulinei;
E. sensibilitatea la optochin.
(pag. 131)
L1530129. Stafilococul patogen poseda urmatoarele antigene:

A. proteina A;
880
Rezidentiat 2004
881
B.
C.
D.
E.
nucleoproteina P;
antigene polizaharidice;
lipopolizaharidul LPS;
antigenul M.
(pag. 122)
L1530130. Streptococii patogeni se cultiva pe urmatoarele medii:

A. bulion glucozat;
B. geloza-sange;
C. mediul Loffler;
D. mediul Bordet-Gengou;
E. mediul Istrate-Meitert
(pag. 125)
L1530131. Streptococii prezinta sensibilitate la:

A. la razele solare;
B. la ultraviolete;
C. la dezinfectante in concentratii uzuale;
D. la antiseptice in concentratii uzuale;
E. la conditiile de aerobioza.
(pag. 126)
L1530132. Streptococii prezinta urmatoarea morfologie:

A. coci gram-pozitivi dispusi in lanturi;
B. uneori pot prezenta capsula;
C. coci gram-negativi dispusi in "diplo";
D. cocobacili gram-negativi in palisada
E. coci gram-negativi dispusi in lanturi.
(pag. 125)
L1630133. Caracterele de cultura ale streptococilor sunt urmatoarele:

A. pe geloza sange majoritatea formeaza colonii de tip S, cei cu capsula de tip M
B. pe geloza sange formeaza colonii de tip R
C. este nepretentios, creste pe medii simple
D. in bulion glucozat se depun sub forma de fulgi si lasa sediment pe fundul eprubetei
E. pe mediul solid formeaza colonii mari, nehemolitice, cu margini neregulate
(pag. 125)
L1630134. Infectia gonococica se poate transmite:

A. pe cale transplacentara
B. prin perfuzii
C. prin saliva
D. pe cale sexuala
E. de la mama bolnava in timpul travaliului
(pag. 137)
L1630135. Morfologic stafilococii se prezinta sub forma de:

A. coci Gram negativi, dispusi in gramezi
B. coci Gram pozitivi, imobili, nesporulati, aerobi
C. coci cu dimensiuni de 0,8-1,2 micrometrii
D. coci dispusi in gramezi
E. coci reniformi, asezati in diplo
881
Rezidentiat 2004
882
(pag. 121)
L1630136. Printre antigenele stafilococului se numara:

A. enterotoxinele A, B
B. proteina A
C. antigenele polizaharidice specifice de tip, pe baza carora exista 13 serotipuri
D. carbohidratul C
E. antigenul capsular
(pag. 122)
L1630137. Printre antigenele streptococului fac parte:

A. nucleoproteina P
B. antigen capsular
C. antigenul M, ce da specificitatea de tip
D. carbohidratul C, ce da specificitatea de grup
E. proteina A
(pag. 126-127)
L1630138. Printre bolile autoimune post-streptococice se numara:

A. reumatismul articular acut
B. cardita reumatismala
C. febra puerperala
D. scarlatina
E. glomerulonefrita
(pag. 128)
L1630139. Printre infectiile specifice produse de gonococ nu se numara:

A. infectiile tractului respirator
B. uretrite la ambele sexe
C. prostatite, epididimite la barbati
D. meningite
E. angine
(pag. 136)
L1630140. Streptococii joaca rol etiologic in urmatoarele infectii:

A. infectii cutanate
B. angine, infectii respiratorii
C. meningita epidemica
D. blenoragie
E. endocardita lenta maligna
(pag. 127)
L2230141. Care sunt bolile produse de exotoxina A stafilococica ?

A. Meningite
B. Rinite
C. Erizipel
D. Otite
E. Angine
(pag. 123)
L2230142. Diagnosticul bacteriologic in infectiile stafilococice consta in:

A. Se identifica direct pe lama
882
Rezidentiat 2004
883
B.
C.
D.
E.
Insamantare in mediul geloza-sange

Reactia cu bila
Reactia cu inulina
Se pune in evidenta coagulaza
(pag. 123)
L2230143. Stafilococii au proprietatile:

A. Sunt coci Gram pozitivi dispusi in lanturi
B. Determina toxiinfectii alimentare
C. Determina enterocolite grave
D. Determina enterocolite banale
E. Se cultiva si se izoleaza doar pe geloza simpla
(pag. 123)
L2230144. Care dintre proprietatile urmatoare corespund infectiei stafilococice ?

A. Sursa este reprezentata de om, animale
B. Transmiterea se realizeaza mai ales indirect
C. Receptivitatea este maxima in primii 18 ani de viata
D. Calea de transmitere poate fi oricare cale din mediul extern
E. Calea de transmitere este calea sexuala
(pag. 124)
L2230145. Pentru stafilococi, care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate ?

A. Cultura se mai foloseste pentru antibiograma
B. 90% din populatia din spital este purtatoare de stafilococ
C. 70% din populatia din afara spitalelor este purtatoare de stafilococ
D. Produce acid nicotinic
E. Tratamentul urmareste distrugerea specifica a agentului etiologic
(pag. 124)
L2230146. Ce este necesar pentru diagnostic in infectiile nosocomiale cu stafilococi ?

A. Precizarea cu exactitate a sursei de stafilococ patogen
B. Testul la bacitracina
C. Lizotipia
D. Reactia cu optochin
E. Reactia de precipitare in inel
(pag. 124)
L2230147. Ce caractere de cultura prezinta Streptococcus pyogenes ?

A. Cultiva pe medii de bulion glucozat
B. Elaboreaza pigmenti
C. Este mai pretentios dect stafilococul
D. Coloniile sunt mult mai mici dect la stafilococ, sunt incolore
E. Creste pe mediul Carry-Blair
(pag. 125)
L2230148. Cum se dezvolta streptococii patogeni in bulion glucozat ?

A. Coloniile dau hemoliza
B. Flocoanele se depun pe pereti sub forma de fulgi
C. Dau o turbiditate omogena mediului (cei cu capsula)
D. Cresc in forma de flocoane
E. Lasa un sediment pe fundul eprubetei
883
Rezidentiat 2004
884
(pag. 125)
L2230149. Ce caractere biochimice prezinta streptococii ?

A. Elaboreaza hemolizine
B. Sunt aerobi
C. Elaboreaza enzime care permit degradarea zaharurilor
D. Se dezvolta la un pH usor acid
E. Pot fi si microaerofili sau chiar facultativ anaerobi
(pag. 126)
L2230150. Streptococul din grupul serologic A se caracterizeaza prin:

A. Este o bacterie saprofita
B. Dezvolta colonii mici, cu hemoliza verzuie in jur
C. Elaboreaza hemolizina beta
D. Este intotdeauna sensibil la penicilina G
E. Multiplicare strict intracelulara
(pag. 126)
L2230151. Prin ce se caracterizeaza rezistenta streptococilor ?

A. Rezista 5-6 luni in apele poluate cu materii fecale
B. Au rezistenta relativ scazuta
C. Sunt distrusi prin incalzire la 55 C timp de 20 minute
D. Sunt distrusi de raze solare, U.V.
E. Sunt distrusi de dezinfectante si antiseptice la concentratii uzuale
(pag. 126)
L2230152. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt specifice pentru streptococi ?

A. n organism apar Ac antilipoidici
B. Elaboreaza hemolizina alfa
C. Coloniile apar la 3-7 zile de la insamantare
D. Metabolizeaza complet hemoglobina
E. Sunt nehemolitici
(pag. 126)
L2230153. Care sunt antigenele solubile ale streptococilor ?

A. Eritrotoxina
B. Hialuronidaza
C. Ag Vi
D. Fibrinolizine
E. Proteinaze
(pag. 127)
L2230154. Care sunt infectiile produse de streptococi ?

A. Erizipel
B. Meningite
C. Tuberculoza
D. Colectii purulente
E. Pleurezii
(pag. 127)
L2230155. Streptococii au proprietatile urmatoare:

A. Exotoxina determina exantem sau enantem
884
Rezidentiat 2004
885
B.
C.
D.
E.
Carbohidratul C se gaseste in profunzimea peretelui

Exotoxina este aceeasi pentru toti streptococii
Infectia apare dupa 5-40 de ani de la inocul
Nu are capacitate de invazivitate
(pag. 127)
L2230156. Care dintre proprietati sunt reprezentative pentru streptococi ?

A. Exotoxina apare doar cand streptococii sunt lizogeni
B. Invazivitatea este determinata de enzimele litice
C. In 5% din cazuri infectia se transmite prin transfuzii, sarut, transplacentar
D. Exotoxina apare cand streptococii sunt purtatori de bacteriofag
E. Principalul factor de rezistenta este ceara D
(pag. 127)
L2230157. Pentru streptococi sunt adevarate proprietatile:

A. Produc infectii datorate multiplicarii si invazivitatii
B. Determina infectii acute
C. Dau infectii de focar la poarta de intrare sau la distanta
D. Produc endocardita lenta maligna
E. Au Ag H
(pag. 127)
L2230158. Care dintre urmatoarele proprietati corespund streptococilor ?

A. Infectiile se transmit prin obiecte contaminate
B. Produc abcese, erizipel, rinite, sinuzite
C. Anticorpii anti-exotoxina confera protectie
D. Produc glosite
E. 99% din infectii sunt date de streptococul A
(pag. 127)
L2230159. Care sunt bolile imune post-streptococice ?

A. Sinuzita
B. Reumatism articular acut
C. Socul endotoxic
D. Eritem nodos
E. Glomerulonefrita
(pag. 128)
L2230160. Infectiile streptococice se caracterizeaza prin:

A. Au numai o evolutie cronica
B. Se transmit prin vectori (paduchi, capuse)
C. Apare un raspuns imun puternic antimicrobian si antitoxic
D. Sunt numeroase deoarece Ac au viata scurta
E. Este caracteristic "nasul in sa
(pag. 128)
L2230161. Diagnosticul bacteriologic in infectiile streptococice consta in:

A. Testul la bacitracina
B. Reactia de coaglutinare
C. Reactia de aglutinare in tuburi Widal
D. Reactia de precipitare in inel
E. Reactia ASLO
885
Rezidentiat 2004
886
(pag. 129)
L2230162. Care dintre urmatoarele proprietati corespund streptococilor viridans ?

A. Elaboreaza 2 pigmenti
B. Se gasesc in cavitatea bucala
C. Cauzeaza infectii grave la nou-nascut
D. Determina endocardita lenta maligna
E. Nu contin carbohidratul C
(pag. 130)
L2230163. Care dintre urmatoarele proprietati sunt specifice pneumococilor ?

A. Produc streptolizina S
B. Coloniile sunt inconjurate de o zona de hemoliza alfa
C. Sunt coci lanciolati, dispusi in diplo
D. Cauzeaza infectii cutanate (erizipel)
E. Coloniile apar dupa 6 saptamani
(pag. 130)
L2230164. Ce proprietati au streptococii de grup D ?

A. La om se gasesc numai in caile respiratorii superioare
B. Produc hemoliza de tip alfa sau beta pe mediul geloza sange
C. Determina emfizem pulmonar
D. Determina mai ales infectii urinare si genitale (infectii profunde)
E. Cea mai cunoscuta specie este Streptococcus faecalis
(pag. 130)
L2230165. Care dintre proprietatile urmatoare se intalnesc la pneumococi ?

A. Se gasesc numai la oamenii bolnavi sau la purtatori sanatosi
B. Nu se gasesc in natura
C. Se mai numesc si enterococi
D. Cei incapsulati dau culturi de tip S, sunt hemolitici
E. Sunt imobili, nesporulati, Gram pozitivi
(pag. 130)
L2230166. Pneumococii se caracterizeaza prin:

A. Sunt sensibili la bila
B. La om se gasesc in caile respiratorii superioare
C. Doar primele 14 grupuri serologice sunt patogene
D. Fermenteaza inulina
E. Contin carbohidratul C
(pag. 130)
L2230167. Care dintre urmatoarele afirmatii corespund pneumococilor ?

A. Elaboreaza o hialuronidaza ce-i permite o invazivitate restransa
B. Capsula apare numai in cazul anumitor tulpini
C. Prezinta antigene somatice si solubile
D. Majoritatea tulpinilor sunt sensibile la penicilina
E. Cel mai important antigen este Ag SSS
(pag. 131)
L2230168. Care dintre urmatoarele proprietati corespund pneumococului ?

A. Este patogen prin multiplicare si invazivitate
886
Rezidentiat 2004
887
B.
C.
D.
E.
Pneumonia pneumococica apare mai ales la copii

Produce oftalmia nou-nascutului
Este sensibil in mediul exterior
Testul de patogenitate se face "in vivo pe soricelul alb
(pag. 131)
L2230169. Care dintre speciile genului Neisseria sunt patogene pentru om ?

A. Neisseria meningitidis
B. Speciile saprofite
C. Streptococcus pneumoniae
D. Streptococcus viridans
E. Neisseria gonorrhoeae
(pag. 133)
L2230170. Ce proprietati specifice au speciile saprofite din genului Neisseria ?

A. Sunt specii saprofite conditionat patogene
B. Sunt germeni rezistenti in mediul extern
C. Sunt putin pretentiosi in mediile de cultura
D. Sunt germeni intotdeauna patogeni
E. Tipul corespunde cu specia
(pag. 133)
L2230171. Stafilococul are proprietatile:

A. Coc, sferic, Gram pozitiv, dispus in gramezi
B. Coc Gram negativ
C. Produce erizipel
D. Pe mediile de cultura formeaza colonii S, elaboreaza un pigment auriu
E. Suporta medii hiperclorurate
(pag. 121)
L2230172. Care dintre proprietatile urmatoare corespund stafilococilor ?

A. Peretele bacterian contine multa mureina si acid teihoic
B. Capsula apare in cazul anumitor tulpini de S. aureus
C. Sunt puternic aerobi (cresc doar la suprafata)
D. Elaboreaza pigmenti (auriu, alb si galben)
E. Elaboreaza hemolizine alfa si beta
(pag. 121)
L2230173. Care dintre proprietatile urmatoare se intalnesc la stafilococi ?

A. Sunt rezistenti la concentratii crescute de NaCl
B. Cercetari recente au mai identificat hemolizine de tip gama si delta
C. Capsula in vivo apare mult mai frecvent decat in vitro
D. Cea mai utila este profilaxia prin igiena bucala
E. Suporta pana la 7,5 g% NaCl
(pag. 121)
L2230174. Care dintre proprietatile urmatoare sunt specifice stafilococilor ?

A. Au un echipament enzimatic bogat
B. Rezista la uscaciune si intuneric
C. Contin nucleoproteina P
D. Dau colonii R
E. Antigenele somatice intra in structura celulei
887
Rezidentiat 2004
888
(pag. 122)
L2230175. Care sunt antigenele solubile ale stafilococilor ?

A. Hemolizine
B. Enzime solubile
C. Enterotoxine
D. Lepromina
E. Eritrotoxina
(pag. 122)
L2230176. Ce factori determina la stafilococi multiplicarea si invazivitatea ?

A. Exotoxina A
B. Coagulaza libera si coagulaza legata
C. Leucocidina
D. Proteina A
E. Exotoxina B
(pag. 122)
L2230177. Care sunt antigenele somatice din structura celulei de stafilococ ?

A. Enterotoxina B
B. Antigenul M
C. Proteina A
D. Antigene polizaharidice
E. Carbohidratul C
(pag. 122)
L2230178. Ce contine puroiul stafilococic ?

A. Fagocite
B. Germeni
C. Substanta C
D. Resturi celulare provenite din liza
E. Piocite
(pag. 122)
L2230179. Care sunt enzimele solubile ale stafilococului ?

A. Coagulaza
B. Limfotoxine
C. Leucocidina
D. Colagenaza
E. Fibrinolizina
(pag. 122)
L2230180. Care dintre proprietatile urmatoare sunt adevarate, referitor la stafilococi ?

A. Castiga usor rezistenta la antibiotice
B. Expusi la temperatura de 55-60 C, timp de 15 min sunt distrusi
C. Determina colite hemoragice
D. Se clasifica Lancefield
E. Pasteurizarea este eficienta
(pag. 122)
L2230181. Staphylococcus aureus si Staphylococcus epidermidis au proprietatile:

A. Antigenul capsular contine acid hialuronic
888
Rezidentiat 2004
889
B.
C.
D.
E.
Au enzime capabile sa fermenteze dizaharide si polialcooli

In coloratia Gram apar rosii
Pot creste in conditii de anaerobioza
Au enzime capabile sa fermenteze pentoze, hexoze
(pag. 122)
L2230182. Care dintre urmatoarele afirmatii corespund proteinei A stafilococice ?

A. Produce un puternic dezechilibru hidro-electrolitic in organism
B. Are afinitate pentru piele
C. Este intalnita numai la stafilococii patogeni
D. Are capacitatea de a liza leucocitele
E. Confera rezistenta la fagocitoza
(pag. 122)
L2230183. Care dintre urmatoarele proprietati caracterizeaza meningococii ?

A. Antigenul M se gaseste la suprafata peretelui bacterian
B. Sunt germeni stenotermi
C. Sunt foarte pretentiosi
D. Sunt coci Gram pozitivi
E. Sunt germeni imobili, nesporulati
(pag. 133)
L2230184. Meningococii au unele dintre urmatoarele proprietati:

A. Pe mediul solid formeaza colonii mici, nehemolitice
B. Cate doi germeni sunt inconjurati de o microcapsula
C. Pe geloza inclinata determina un fenomen de catarare
D. Formeaza incluzii citoplasmatice
E. Formeaza spori mai mari decat diametrul bacilului
(pag. 133)
L2230185. Meningococii au proprietatile:

A. Se gasesc numai la oameni (bolnavi sau sanatosi)
B. Sunt localizati pe tegumente, dar mai ales in cavitatea nazala si bucala
C. In peretele lor predomina Ag O, nu mureina
D. Au Ag K, capsular
E. Sunt bacili scurti
(pag. 133)
L2230186. Care dintre urmatoarele proprietati sunt intalnite la meningococi ?

A. Majoritatea sunt mobili si au cili peritrichi
B. Se foloseste mediul Mller-Hinton
C. Cresc usor pe medii simple
D. Tulbura uniform bulionul
E. Cultiva numai pe medii imbogatite cu ser de iepure
(pag. 133)
L2230187. Care dintre urmatoarele proprietati sunt caracteristice meningococilor ?

A. Majoritatea sunt sensibili la penicilina
B. Sunt germeni oxidazo-pozitivi
C. Sunt distrusi rapid de orice dezinfectant sau antiseptic
D. Elibereaza, prin autoliza, endotoxina
E. Nu cultiva pe medii artificiale si nici pe medii vii
889
Rezidentiat 2004
890
(pag. 134)
L2230188. Care dintre urmatoarele structuri antigenice sunt prezente la meningococi ?

A. Antigene solubile
B. Antigenul capsular
C. Antigenul O
D. Antigenul M
E. Carboxidaze
(pag. 134)
L2230189. Care dintre bolile urmatoare sunt produse de meningococi ?

A. Rinite
B. Sinuzite
C. Faringite
D. Meningita
E. Pian
(pag. 134)
L2230190. Care sunt particularitatile meningitei meningococice ?

A. 60-70% din infectii sunt inaparente
B. Cea mai frecventa infectie este cea cu localizare nazala
C. Foarte rar infectia poate ajunge pe cale sanguina la meninge
D. Tesutul necrozat se elimina respirator
E. Boala este transmisibila in stadiul primar si secundar
(pag. 134)
L2230191. Ce particularitati se intalnesc in meningita meningococica ?

A. Meningita meningococica apare rar
B. Se produc puroi si exudat la nivelul meningelui
C. Se produc aderente ale foitei meningelui
D. Apare un sancru dupa 3 saptamani
E. Se manifesta prin granuloame
(pag. 134)
L2230192. Ce fenomene caracteristice se produc in meningita meningococica ?

A. Se blocheaza circulatia L.C.R.
B. Se produc leziuni ale sistemului nervos
C. Apar sechele
D. 25% din bolnavi raman latenti toata viata, fara alte manifestari
E. Pot apare hemoragii hepatice
(pag. 134)
L2230193. Diagnosticul de laborator in meningita meningococica are ca si obiective:

A. Efectuarea profilaxiei specifice
B. Reactia cu optochin
C. Precizarea etiologiei meningitei
D. Depistarea sursei de infectie
E. RFC Wassermann
(pag. 135)
L2230194. Prin ce se caracterizeaza sindromul Waterhouse-Friderichsen ?

A. Vasodilatatie generalizata
890
Rezidentiat 2004
891
B.
C.
D.
E.
Cresterea permeabilitatii peretilor vasculari

Extravazare a hematiilor in tesuturi
Aparitia amputatiilor spontane nedureroase
Atrofia nervilor periferici
(pag. 135)
L2230195. Prin ce se caracterizeaza infectia meningococica ?

A. Sursa este omul bolnav sau purtator sanatos
B. Receptivitatea este maxima la copii si adolescenti
C. Adenopatie regionala, dura, nesupurata
D. Are ca factori favorizanti sezonul rece
E. Tabes
(pag. 135)
L2230196. Ce coloratii se utilizeaza pentru frotiurile din L.C.R., in meningita meningococica ?

A. Coloratia Gram
B. Coloratia cu albastru de metilen
C. Fontana-Tribondeau
D. Numai Giemsa
E. Machiavello
(pag. 135)
L2230197. Cum apar colorati meningococii in coloratia Gram ?

A. Apar colorati rosii
B. Colorati in albastru
C. Se coloreaza maro pe fond bej
D. Sunt Gram negativi
E. Albastru-violet
(pag. 135)
L2230198. Gonococii prezinta proprietatile:

A. Sunt bacili Gram pozitivi
B. Cresc pe mediile de cultura simple
C. Sunt germeni imobili si nesporulati
D. Sunt Gram negativi, fiind incapsulti cate 2
E. Se multiplica masiv la poarta de intrare
(pag. 136)
L2230199. Gonococul se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati:

A. Este agentul etiologic al uretritei, la ambele sexe
B. Contin proteina M
C. Este agentul etiologic al meningitei bacteriene
D. Produce metrite la femei
E. Prin testul la bacitracina se evidentiaza grupul A
(pag. 136)
L2230200. Ce boli produce gonococul ?

A. Prostatite
B. Epididimite
C. Cervicite
D. Anexite
E. Meningita
891
Rezidentiat 2004
892
(pag. 136)
L2230201. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru gonococ ?

A. Se indica reactia Ascoli
B. Toxina se fixeaza pe vasele locale producand inflamatii
C. Determina endocardita lenta maligna
D. Raspunsul imun umoral in general este slab, infectia fiind localizata
E. In medii lichide depune grunji pe peretii vasului
(pag. 136)
L2230202. Infectia gonococica se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati:

A. In infectiile cronice apare si raspunsul imun celular
B. Toate cazurile de imbolnavire debuteaza cu o forma acuta
C. Apare o secretie abundenta verzuie la nivel genital
D. Forma cronica este foarte usor de depistat si de tratat
E. Se produc leziuni ale sistemului nervos
(pag. 136)
L2230203. Prin ce se caracterizeaza diagnosticul bacteriologic in infectia gonococica ?

A. Este usor de facut si este semnificativ
B. Se face antibiograma
C. Se fac doua frotiuri, unul colorat Gram, altul cu albastru de metilen
D. Se pune in evidenta coagulaza
E. Pe baza Antigenului M sunt impartiti in 65 tipuri
(pag. 137)
L2230204. Care sunt caile de transmitere ale gonococului ?

A. Calea sexuala
B. In timpul travaliului
C. Numai prin microaerosoli
D. Orice cale din mediul extern
E. Transmiterea se realizeaza numai indirect
(pag. 137)
L2230205. Care dintre urmatoarele proprietati sunt intalnite in infectia gonococica ?

A. Sursa este reprezentata de omul bolnav
B. Sursa este reprezentata de om, animale
C. Receptivitatea este prezenta la toate varstele
D. Profilaxia este nespecifica
E. Se transmite numai pe cale digestiva
(pag. 137)
L2330206. Dintre cele mai importante specii de streptococi implicaie n patologia uman enumerm
urmtoarele cu excepia:
A. Streptococcus pyogenes.
B. Streptococcus pneumoniae.
C. Streptococcus agalctiae.
D. Streptobacillus moniliformis.
E. Stomatococcus mucilaginosus.
(pag. 125)
L2330207. Gonoreea se transmite:

A. Pe cale sexual.
892
Rezidentiat 2004
893
B.
C.
D.
E.
La fetie n condiii de igien precare.

La nou-nscut de la mam n timpul travaliului.
Pe cale respiratorie.
Pe cale fecal-oral..
(pag. 137)
L2330208. Streptococcus pyogenes prezint urmtoarele antigene:

A. Antigen capsular Vi.
B. Antigen O.
C. Antigen M.
D. Carbohidratul C.
E. Antigenul K.
(pag. 127)
L2330209. Pneumococii sunt:

A. Coci Gram-pozitivi aezai n diplo.
B. Imobili.
C. Pretenioi nutritiv (cresc numai pe medii mbogite).
D. Capsulai.
E. Mobili.
(pag. 130)
L2330210. Meningococul determin:

A. Faringite.
B. Meningita epdemic.
C. Boala Wilson.
D. Sindromul Waterhouse-Friderichsen.
E. Sindrom Weber.
(pag. 134-135)
L2330211. Streptococii beta-hemolitici sunt:

A. Streptococul de grup A.
B. Streptococul de grup B.
C. Streptococul de grup C.
D. Streptococul de grup G.
E. Streptococii viridans.
(pag. 126)
L2330212. Gonococul cunoate urmtoarele ci de transmitere:

A. Sexual.
B. Digestiv.
C. La nou-nscut n timpul travaliului.
D. Prin alimente contaminate.
E. Insecte hematofage.
(pag. 137)
L2330213. Neisseria gonorrhoeae poate determina la femei:

A. Cervicit.
B. Endocardit.
C. Vulvo-vaginit.
D. Anexit.
E. Metrit.
893
Rezidentiat 2004
894
(pag. 136)
L2330214. Pentru identificarea pneumococului utilizm urmtoarele teste:

A. Testul sensibilitii la optochin.
B. Testul sensibilitii la bacitracin.
C. Testul bilolizei.
D. Testul sensibilitii la cotrimoxazol.
E. Testul sensibilitii la furazolidon.
(pag. 131)
L2330215. Boli poststreptococice sunt:

A. Coreea Hungtington.
B. Psoriazisul.
C. Eritemul nodos.
D. Glomerulonefrita acut.
E. Reumatismul articular acut.
(pag. 128)
L2330216. Referitor la eritrotoxina streptococic sunt corecte urmtoarele afirmaii:

A. Explic apariia semnului Koplik.
B. Determin scarlatin.
C. Determin pemfigus neonatorum.
D. Produce imunitate durabil.
E. Este produs prin conversie lizogenic.
(pag. 128)
L2330217. Meningococul pot determina urmtoarele boli cu exepia:

A. Meningita epidemic meningococic.
B. Faringite.
C. Sinuzite.
D. Oftalmia nou-nscutului.
E. Boal May-Heglin.
(pag. 134)
L2330218. Factorii de patogenitate ai Staphylococcus aureus sunt:

A. Lactoferina.
B. Exotoxina A.
C. Proteina A.
D. Exotoxina B.
E. Proteina P1.
(pag. 122,123)
L2530219. Din structura antigenic a streptococului fac parte:

A. Antigenul M
B. Carbohidratul C
C. Proteina A
D. Factorul cord
E. Antigenul H
(pag. 127)
L2530220. Morfologia streptococilor piogeni este urmtoarea

A. Sunt coci Gram negativi dispui n grmezi
894
Rezidentiat 2004
895
B.
C.
D.
E.
Sunt coci Gram pozitivi, dispusi in lanturi

Uneori pot prezenta o capsula
Sunt coci reniformi dispui n diplo
Sunt mobili
(pag. 125)
L2530221. Raspunsul imun n infecia cu meningococ:

A. Este de tip celular
B. Este foarte puternic, deoarece infectia este localizata la poarta de intrare
C. Este slab nesemnificativ
D. Nu confera protectie specifica de grup
E. Este de tip umoral
(pag. 134)
L2530222. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la Staphylococcus saprophyticus este

adevrat:
A. Elaboreaz un pigment auriu
B. Elaboreaz un pigment galben
C. Elaboreaz un pigment alb
D. Nu elaboreaz pigment
E. Este germen comensal
(pag. 121)
L2530223. Caracterele de patogenitate ale pneumococului sunt conferite de:

A. Prezena capsulei
B. Toxinogenez
C. Invazivitate
D. Elaborare de hialuronidaz
E. Aspectul morfologic
(pag. 131)
L2530224. Grupul serologic al streptococilor se bazeaza pe:

A. Testul la bacitracina
B. Reactia ASLO
C. Reactia de coaglutinare
D. Reactia de precipitare in inel
E. Efectuarea a doua frotiuri- unul colorat Gram si altul cu albastru de metilen
(pag. 129)
L2530225. Caracterele de patogenitate ale pneumococului sunt conferite de:

A. Prezena capsulei
B. Toxinogenez
C. Invazivitate
D. Elaborare de hialuronidaz
E. Aspectul morfologic
(pag. 131)
L2530226. Stafilococul patogen posed urmtoarele antigene

A. Proteina A
B. Nucleoproteina P
C. Antigene polizaharidice specifice de tip
D. Lipopolizaharidul LPS
895
Rezidentiat 2004
896
E. Antigenul M
(pag. 122)
L2530227. Care dintre urmtoarele boli sunt produse de stafilococi

A. Infecii cutanate
B. Endocardita
C. Pneumonia
D. Reumatismul articular acut
E. Gangrena gazoas
(pag. 123)
L2530228. care dintre urmtoarele antigene solubile sunt elaborate de stafilococ

A. Hemolizine
B. Hialuronidaza
C. Coagulaza
D. Colagenaza
E. Lecitinaza
(pag. 122)
L2530229. Streptococii prezint sensibilitate la

A. Razele solare
B. Ultraviolete
C. Dezinfectante n concentraii uzuale
D. Antiseptice n concentraii uzuale
E. Condiiile de aerobioz
(pag. 126)
L2530230. Stafilococii sunt sensibili la:

A. Uscaciune si intuneric
B. Dezinfectante
C. Antiseptice
D. Bacteriofagi
E. Pasteurizare
(pag. 122)
L2530231. Gonococii prezinta urmatoarea morfologie:

A. Sunt coci reniformi
B. Sunt dispusi in diplo
C. Sunt coci Gram negativi
D. Sunt incapsulati
E. Sunt coci gram pozitivi
(pag. 136)
L2530232. Bolile produse de gonococ sunt:

A. Uretrite, la ambe sexe
B. Prostatite, epididimite, la barbati
C. Cervicite, anexite, metrite, la femei
D. Endocardita meningococica
E. Pneumonia franca labara
(pag. 136)
896

Laborator Part4

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Laborator Part4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezidentiat 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a IV a

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

L1125002. Care este cea mai frecventa asociere cu ingestia de paracetamol?

L1125005. Urmatoarele componente ale screening-ului toxicologic sunt reale, cu EXCEPTIA:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a IV a

L1125008. Contraindicatiile spalaturii gastrice sunt urmatoarele, cu exceptia:

L1125010. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu barbiturice sunt adevarate, cu exceptia:

L1125011. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu digitala si derivati sunt adevarate, cu

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a IV a

L1125012. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu naftalina sunt adevarate, cu exceptia:

L1125013. Identificati afirmatia inexacta din urmatoarea enumerare in legatura cu intoxicatia cu

L1125014. Urmatoarele afirmatii in legatura cu ingestia de substante corozive sunt corecte, cu o

L1125015. in functie de modul de actiune, substantele psihoactive se pot imparti in urmatoarele

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a IV a

L1125021. Tratamentul de urgenta al intoxicatiei cu pesticide organofosforice presupune urmatoarele

L1125023. Tratamentul intoxicatiilor acute reprezinta totdeauna o urgenta. Se au in vedere urmatoarele

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a IV a

L1225025. Antidotul specific in intoxicatia cu paracetamol este:

L1225026. Caracteristica intoxicatiei cu cocaina este:

L1225029. In stadiul V (tardiv) al intoxicatiei acute cu fier medicamentos pot apare:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a IV a

L1325031. Din subgrupa opioidelor fac parte, cu EXCEPTIA:

L1325032. Faza hepatorenala din sindromul faloidian nu include:

L1325033. Semnele digestive in intoxicatia acuta cu hasis constau in, cu EXCEPTIA:

L1325034. Sindromul de abstinenta la cocaina nu include:

L1325035. Sindromul muscarinic nu include:

L1325036. Stadiul I al intoxicatiei cu fier se manifesta prin:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a IV a

L1425038. in intoxicatia acuta cu etilenglicol insuficienta renala apare:

L1525041. Antidotul in intoxicatia acuta cu alcool metilic este:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a IV a

L1625048. Contraindicatiile splaturii gastrice sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:

L1625049. in intoxicatia cu ciuperci cu perioada scurta de incubatie sunt prezente urmatoarele

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a IV a

L1625050. Manifestarile clinice al intoxicatiei cu barbiturice sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:

L1625051. Sindromul muscarinic cuprinde urmatoarele manifestari clinice, cu EXCEPTIA:

L1625052. Spalatura gastrica se indica in intervalul de peste 4 ore de la ingestia toxicului, in

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. punga de gheata la locul injectarii

L2525056. Urmatoarele sunt exemple de antidoturi nespecifice in intoxicatii, cu exceptia:

L2525057. Care din urmatoarele manevre nu este indicata in provocarea varsaturii?

L2525058. Spalatura gastrica este eficienta in special daca se practica la:

L2525061. Antidotul in intoxicatia acuta cu alcool metilic este:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a IV a

L2525063. Antidotul specific in intoxicatia cu substante colinergice este:

L2525064. Antidotul specific in intoxicatia cu paracetamol este:

L2525065. Antidotul specific in intoxicatia cu etilenglicol este:

L2525066. Antidotul specific in intoxicatia cu anticolinergice este:

L2625067. Primul gest in intoxicatiile prin inhalare consta in:

L2625068. Antidotul specific in intoxicatia cu alcool metilic este:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a IV a