Laborator Part2

Rezidentiat 2004
247
GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 9
Insuficienta cardiaca
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

L1109001. Care dintre urmatoarele tulburari de ritm este caracteristica intoxicatiei digitalice:
A. Bigeminism supraventricular
B. Tahicardia sinusala
C. Tahicardia atriala nonparoxistica cu bloc atrioventricular variabil
D. Tahicardia ventriculara
E. Tahicardia jonctionala atrioventriculara
(pag. 1429)
L1109002. in care din urmatoarele cauze de insuficienta cardiaca vasodilatatoarele NU sunt utile
terapeutic ?
A. Insuficienta aortica
B. Hipertensiune arteriala sistemica
C. Cardiomiopatia restrictiva
D. Infarctul miocardic
E. Rezistenta vasculara sistemica crescuta
(pag. 1428)
L1109003. La un pacient de 82 ani digitalizat cronic apar: anorexie, greata, palpitatii. Sunt prezente
extrasistole ventriculare bigeminate, iar digitalemia = 2,3 ng/ml. Care dintre urmatorii factori NU poate
fi implicat in favorizarea acestor manifestari:
A. Insuficienta renala
B. Hipocalcemia
C. Infarctul miocardic acut
D. Hipotiroidismul
E. Depletia de magneziu
(pag. 1429)
L1109004. NU este o afirmatie adevarata privind hipertrofia concentrica ventriculara:

A. Apare in conditiile unei solicitari cronice de presiune
B. Insuficienta aortica este o cauza majora
C. Implica un raport crescut intre grosimea peretelui si diametrul cavitatii ventriculare
D. Poate fi urmarea unei hipertensiuni arteriale netratate
E. Statusul hiperfunctional stabil poate precede cu cativa ani insuficienta cardiaca
(pag. 1420)
L1109005. NU este un efect al tratamentului cu digoxina:

A. Stimularea Na-K-ATPazei membranare
B. Prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrioventricular
C. Producerea unei vasodilatatii reflexe la cei cu insuficienta cardiaca
D. imbunatairea golirii ventriculare
E. Cresterea automatismului si activitatii electrice ectopice
(pag. 1429)
247
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
248
L1109006. O femeie in varsta de 40 ani prezinta edeme ale membrelor inferioare recent aparute.
Refluxul hepatojugular este absent in conditiile unei presiuni venoase jugulare normale. Edemele pot fi
asociate cu urmatoarele cauze, cu exceptia:
A. Edeme gravitationale
B. Hipoalbuminemia
C. Edeme premenstruale
D. Insuficiena cardiaca dreapta
E. Boala varicoasa
(pag. 1424)
L1209007. Care din urmatoarele reprezinta vasodilatatorul ideal in insuficienta cardiaca acuta:
A. Hidralazina
B. Nitroglicerina
C. Minoxidilul
D. Nitroprusiatul de sodiu
E. Prazosinul
(pag. 1428)
L1209008. La pacientii cu insuficienta cardiaca medicamentul de electie pentru fibrilatiai atriala este
reprezentat de:
A. Chinidina
B. Procainamida
C. Flecainida
D. Amiodarona
E. Xilina
(pag. 1430)
L1309009. Administrarea vasodilatatoarelor arteriale sistemice nu se recomanda in tratamentul

urmatoarei forme de insuficienta cardiaca:
A. Cu disfunctie sistolica izolata a ventriculului stang.
B. Cu edeme si ascita.
C. Cu disfunctie sistolica si diastolica a ventriculului stang.
D. Cu disfuncie diastolica izolata a ventriculului stang.
E. Cu leziuni de regurgitare mitrala sau aortica.
(pag. 1428)
L1309010. Care dintre masurile terapeutice de mai jos nu se aplica in edemul pulmonar acut?
A. Administrarea intravenoasa de morfina.
B. Oxigenoterapie.
C. Administrarea intravenoasa de furosemid.
D. Administrarea orala de spironolactona, 200 mg.
E. Administrarea intravenoasa a nitroprusiatului de sodiu.
(pag. 1431)
L1309011. Care dintre urmatoarele afirmatii privind intoxicatia digitalica sunt gresite?
A. Anorexia, greata si varsaturile sunt semne precoce de toxicitate.
B. Extrasistolia ventriculara bigeminata, tahicardia ventriculara si blocurile atrioventriculare aparute in cursul
digitalizarii sunt manifestari de toxicitate.
C. Tahicardia atriala neparoxistica cu bloc variabil nu este caracteristica intoxicatiei digitalice.
D. Administrarea chinidinei, verapamilului, propafenonei si amiodaronei la pacienii digitalizai creste
concentraia plasmatica a digitalei, favorizand efectele toxice.
E. in prezenta demnelor de intoxicatie, nivelul seric al digitalei depaseste 2 ng/ml.
(pag. 1429)
248
Rezidentiat 2004
249
L1309012. Conditiile minime necesare pentru afirmarea diagnosticului clinic de insuficienta cardiaca
congestiva cu ajutorul criteriilor Framingham sunt:
A. Prezenta unui criteriu major si a unui criteriu minor.
B. Prezenta a doua criterii majore si a unui criteriu minor.
C. Prezenta unui criteriu major si a doua criterii minore.
D. Prezena a trei criterii minore.
E. Prezenta unui criteriu major.
(pag. 1424)
L1309013. La pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva foarte severa (anasarca) schema

tratamentului diuretic cuprinde:
A. Asocierea hidroclorotiazidei cu doze mici de spironolactona.
B. Numai spironolactona in doze mici.
C. Asocierea unui diuretic de ansa cu un diuretic tiazidic si cu spironolactona.
D. Asocierea de spironolactona cu triamteren.
E. Asocierea de triamteren cu amilorid.
(pag. 1427)
L1309014. La pacientii cu insuficienta cardiaca prin disfunctie sistolica, administrarea inhibitorilor

enzimei de conversie a angiotensinei:
A. Este indicata numai in clasa NYHA IV.
B. Este contraindicata in clasele NYHA I si IV.
C. Se administreaza numai in clasele NYHA II si III.
D. Este indicata in toate clasele NYHA, daca tensiunea arteriala sistolica este 100 mmHg.
E. Nu are indicatii.
(pag. 1425)
L1409015. Care din urmatoarele medicamente nu cresc riscul de intoxicatie digitalica si nu necesita
reducerea dozelor de digitala:
A. chinidina
B. metoprololul
C. verapamilul
D. amiodarona
E. propafenona
(pag. 1429)
L1409016. Care din urmatoarele medicamente se folosesc in managementul insuficientei cardiace

diastolice pentru prevenirea sau regresia fibrozei miocardice:
A. amiodarona
B. captoprilul
C. furosemidul
D. amrinona
E. digoxinul
(pag. 1430)
L1409017. Care este antiaritmicul de electie folosit la pacientii cu insuficienta cardiaca ce prezinta
tahiaritmii:
A. chinidina
B. procaindamida
C. amiodarona
D. flecainida
E. sotalolul
249
Rezidentiat 2004
250
(pag. 1430)
L1409018. Care sunt limitele intre care variaza in mod normal debitul cardiac:
A. 2-2,5 l/min/m2
B. 2-3 l/min/m2
C. 2,5-3,5 l/min/m2
D. 2,2-3 l/min/m2
E. 2,2-3,5 l/min/m2
(pag. 1421)
L1409019. Cate din criteriile Framingham sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de insuficienta
cardiaca:
A. 1 major si 2 minore
B. 2 majore si 1 minor
C. 2 majore si 2 minore
D. 1 major si 1 minor
E. 2 majore si 3 minore
(pag. 1424)
L1409020. Digitala este mult mai benefica in tratamentul insuficientei cardiace din:
A. cardiopatia ischemica cronica
B. cardiomiopatia hipertrofica
C. miocardita
D. stenoza mitrala in ritm sinusal
E. anemie
(pag. 1429)
L1509021. Amrinona si milrinona fac parte din clasa bipiridine si sunt utilizate in tratamentul:
A. hipertensiunii arteriale
B. tulburarilor de ritm supraventriculare
C. tulburarilor de ritm ventriculare
D. bloc atrioventricular de gradul III
E. insuficientei cardiace severe
(pag. 1430)
L1509022. Hipertrofia ventriculara excentrica, ca mecanism adaptator al unei solicitari hemodinamice

crescute, se intalneste intr-una din urmatoarele afectiuni:
A. stenoza mitrala
B. stenoza aortica
C. insuficienta aortica
D. hipertensiunea arteriala
E. pericardita cronica constrictiva
(pag. 1420)
L1509023. in care din urmatoarele afectiuni care au condus la instalarea insuficientei cardiace ascita
masiva apare mai frecvent:
A. hipertensiunea arteriala
B. infarctul miocardic
C. endocardita infectioasa
D. cardiomiopatia hipertrofica
E. pericardita constrictiva
(pag. 1424)
250
Rezidentiat 2004
251
L1509024. La pacientii cu insuficienta cardiaca severa aportul zilnic de sare trebuie redus la:
A. 0,5-1g
B. 4-6g
C. 6-10g
D. 10-15g
E. 20-30g
(pag. 1426)
L1509025. La pacientii cu insuficienta ventriculara stanga severa cu evolutie indelungata, ortopneea si

congestia pulmonara pot diminua intr-una din situatiile urmatoare:
A. producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stang
B. instalarea fibrilatiei atriale
C. cresterea brusca a tensiunii arteriale
D. apariia insuficienei ventriculului drept
E. ruptura unui cordaj al valvei mitrale
(pag. 1423)
L1509026. Unul din urmatoarele medicamente vasodilatatoare are efect predominant asupra venelor:
A. Hidralazina
B. Minoxidilul
C. Prazosinul
D. Nitroglicerina
E. Captoprilul
(pag. 1428)
L1609027. Criteriile minore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive nu includ:
A. Edeme periferice
B. Dispnee de effort
C. Hepatomegalie
D. Presiune venoasa crescuta >de 16 cm H2O
E. Reflux hepatojugular
(pag. 1424)
L1609028. in insuficienta cardiaca, mecanismul adaptativ Frank Starling intervine prin:

A. Reducerea postsarcinii
B. Cresterea presarcinii
C. Reducerea presarcinii
D. Cresterea postsarcinii
E. Scaderea volumului telediastolic
(pag. 1417)
L1609029. Mecanismele implicate in patogeneza dispeei din IC includ urmatoarele cu EXCEPTIA:

A. Hipertensiune pulmonara veno capilara
B. Edemul interstitial pulmonar
C. Cresterea compliantei pulmonare
D. Cresterea travaliului muschilor respiratori
E. Activarea receptorilor pulmonari
(pag. 1423)
L1609030. Semnele clinice relevante pentru IC includ urmatoarele, cu EXCEPTIA:

A. Galopul protodiastolic (zgomot IV)
B. Pulsul alternant
251
Rezidentiat 2004
252
C. Pulsul paradoxal
D. Distensia venelor jugulare
E. Reflux hepato jugular
(pag. 1423)
L1609031. Tabloul clinic al I.C. dr. Include urmatoarele semne si simptome, cu EXCEPTIA:
A. Hepatomegale
B. Distensia venoasa periferica
C. Edeme periferice
D. Dispneea paroxistica nocturna
E. Ascita
(pag. 1422)
L1609032. Tratamentul vasodilatator al IC cu inhibitori ai enzimei de conversie este recomandat in

urmatoarele situatii:
A. Clasele functionale III si IV NYHA
B. in insuficienta cardiaca pe fond de stenoze valvulare
C. Ca ultima electie
D. Toate clasele functionale NYHA
E. Numai in insuficienta cardiaca de tip sistolic
(pag. 1425)
L2309033. Care din afirmatiile privind tulburarile de ritm din insuficienta cardiaca este adevarata?
A. Aritmiile pot fi tratate fara riscuri numai cu antiaritmice din clasa I.
B. Amiodarona este agentul terapeutic de electie la pacientii cu fibrilatie atriala simptomatica.
C. Tratamentul cu blocante betaadrenergice are efecte proaritmice.
D. Tahiaritmiile apar ca urmare a hiperkaliemiei induse de diureticele de ansa.
E. Toate cele de mai sus.
(pag. 1430)
L2309034. Care dintre masurile de mai jos previne depletia de potasiu la pacientii cu insuficienta
cardiaca, tratati cu diuretice tiazidice?
A. Administrarea zilnica a diureticului tiazidic.
B. Administrarea de metolazona.
C. Asocierea de digoxin.
D. Administrarea intermitenta a diureticului tiazidic, in asociere cu spironolactona.
E. Toate masurile enumerate mai sus.
(pag. 1426)
L2309035. Criteriile Framingham minore pentru diagnosticul insuficientei cardiace include:

A. Dispneea de efort.
B. Tahicardia (peste 120 batai/minut).
C. Hepatomegalia.
D. Tusea nocturna.
E. Toate manifestarile mai sus mentionate.
(pag. 1424)
L2309036. Ortopneea este:

A. Dispneea din astmul bronsic acut.
B. Respiratia Cheyne Stokes.
C. Dispneea precipitata de asezarea in pozitia de decubit dorsal.
D. Dispneea care apare in ortostatism si se amelioreaza in decubit dorsal.
252
Rezidentiat 2004
253
E. Dispneea cu aparitie exclusiv nocturna.

(pag. 1423)
L2309037. Care dintre urmatorii factori nu poate precipita insuficienta cardiaca?

A. Anemia.
B. Infectia.
C. Aritmia.
D. Stenoza aortica valvulara.
E. Efortul fizic.
(pag. 1420)
L2309038. Care dintre urmatorii factori nu poate cauza insuficienta cardiaca cu debit crescut?
A. Anemia.
B. Hipertiroidismul.
C. Cardiomiopatia dilatativa.
D. Sarcina.
E. Fistula arterio-venoasa.
(pag. 1421)
L2309039. Care dintre urmatoarele conditii poate genera o insuficienta cardiaca dreapta izolata?
A. Stenoza aortica valvulara.
B. Insuficienta mitrala.
C. Stenoza pulmonara valvulara.
D. Pericardita constrictiva.
E. Miocardita.
(pag. 1422)
L2309040. Care dintre urmatoarele mecanisme adaptative neuroumorale nu se intalneste in

insuficienta cardiaca?
A. Activarea sistemului renina angiotensina aldosteron.
B. Activarea sistemului nervos simpatic.
C. Scaderea secretiei de hormon antidiuretic.
D. Cresterea secretiei peptidului natriuretic atrial.
E. Scaderea capacitatii de eliminare a apei.
(pag. 1422)
L2309041. Legea Laplace stabileste relatia intre:

A. Tensiunea intraparietala miocardica si produsul intre presiunea intraventriculara si raza ventriculului.
B. Presiunea intraventriculara si produsul intre tensiunea intraparietala miocardica si raza ventriculului.
C. Tensiunea intraparietala miocardica si produsul intre presiunea intraventriculara si diametrul ventriculului.
D. Tensiunea intraparietala si raportul intre presiunea intraventriculara si raza ventriculului.
E. Raza ventriculului si raportul intre presiunea intraventriculara si tensiunea intraparietala.
(pag. 1427)
L2309042. Digoxinemia recunoaste ca valori terapeutice obisnuite concentratiile de:

A. 2 - 4 ng/ml.
B. 1 - 1,5 ng/ml.
C. 1 - 1,5 mg/ml.
D. 2 - 4 mg/ml.
E. sub 1 ng/ml.
(pag. 1429)
253
Rezidentiat 2004
254
L2509043. Hipertrofia ventricular excentric, ca mecanism adaptator al unei solicitri hemodinamice

cronice crescute, se ntlnete ntr-una din urmtoarele afeciuni:
A. stenoza mitral
B. stenoza aortic
C. insuficiena aortic
D. hipertensiunea arterial
E. pericardita cronic constrictiv
(pag. 1420)
L2509044. Tahiaritmiile sunt factori precipitani ai insuficienei cardiace prin urmtorul mecanism:
A. creterea presiunii n circulaia venoas sistemic
B. creterea tensiunii arteriale
C. reducerea perioadei de umplere ventricular
D. reducerea inotropismului
E. creterea volumului telediastolic ventricular
(pag. 1420)
L2509045. Care este cel mai frecvent simptom al insuficienei cardiace:

A. cefaleea
B. dispneea
C. palpitaiile
D. slbiciunea muscular
E. anxietatea
(pag. 1423)
L2509046. La pacienii cu insuficien ventricular stng sever cu evoluie ndelungat, ortopneea i

congestia pulmonar pot diminua ntr-una din situaiile urmtoare:
A. producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stng
B. instalarea fibrilaiei atriale
C. creterea brusc a tensiunii arteriale
D. apariia insuficienei ventriculului drept
(pag. 1423)
L2509047. n care din urmtoarele afeciuni care au condus la instalarea insuficienei cardiace ascita
masiv apare mai frecvent:
A. endocardita infecioas
B. cardiomiopatia hipertrofic
C. infarctul miocardic
D. pericardita constrictiv
E. hipertensiunea arterial
(pag. 1424)
L2509048. Hidrotoraxul din insuficiena cardiac prezint urmtoarele trsturi:

A. face parte din criteriile majore Framingham pentru diagnosticarea insuficienei cardiace congestive
B. apare mai ales cnd exist o presiune crescut att n venele sistemice ct i n cele pulmonare
C. apare mai frecvent n cavitatea pleural stng dect n cea dreapt
D. se nsoete de febr i frisoane
E. cel mai frecvent este cu lichid hemoragic
(pag. 1424)
L2509049. La pacienii cu insuficien cardiac sever aportul zilnic de sare trebuie redus la:
A. 0,5-1g
254
Rezidentiat 2004
255
B.
C.
D.
E.
4-6g
6-10g
10-15g
20-30g
(pag. 1426)
L2509050. Care dintre urmtoarele medicamente vasodilatatoare are efect predominant la nivelul
venelor:
A. Captoprilul
B. Hidralazina
C. Minoxidilul
D. Prazosinul
E. Nitroglicerina
(pag. 1428)
L2509051. Antiaritmicul de elecie pentru tratamentul fibrilaiei atriale i a tahiaritmiilor ventriculare

asimptomatice prelungite din insuficiena cardiac este:
A. Chinidina
B. Flecainida
C. Propafenona
D. Amiodarona
E. Verapamilul
(pag. 1430)
L2509052. Ce efect al Dopaminei apare n plus la administrarea acesteia n doze mai mari (peste 10
micrograme/kg/min):
A. efect inotropic pozitiv
B. stimularea receptorilor specifici dopaminergici
C. stimularea receptorilor beta-adrenergici
D. stimularea receptorilor alfa-adrenergici
E. vasodilataie renal i sistemic
(pag. 1430)
L2609053. Cate obiective ale epidemiologiei cunoasteti?:

A. 1 obiectiv
B. 2 obiective
C. 3 obiective
D. 4 obiective
E. 5 obiective
(pag. 39)
L2609054. Care sunt etapele unui proces de aparitie a bolii:

A. Depistarea clinica a bolii si supravegherea bolii
B. Initierea procesului etiologic si al celui patologic
C. Initierea procesului patologic
D. Supravegherea bolii dupa initierea procesului patologic
E. Initierea procesului etiologic, initierea procesului patologic, depistarea clinica a bolii si supravegherea
acesteia.
(pag. 40)
L2609055. Care sunt domeniile de aplicare ale epidemiologiei:

A. In sanatatea publica si in medicina clinica
B. Numai in evaluarea actiunilor procedeelor si serviciilor de sanatate
255
Rezidentiat 2004
256
C. Numai in studiul etiologiei bolilor

D. Numai in sanatatea publica
E. Numai in medicina clinica
(pag. 41)
L2609056. Tipurile de anchete epidemiologice dupa obiectul investigatiei epidemiologice pot fi:
A. Numai descriptive
B. Numai experimentele
C. Atat descriptive cat si experimentele
D. Descriptive, analitice si experimentale
E. Atat experimentale cat si analitice
(pag. 44, 45)
L2609057. Metodele utilizate in epidemiologie sunt:

A. Esantionajul si tehnici de masurare a riscurilor exclusive
B. Sistemul curent de informatii sanitare exclusiv
C. Standardizarea exclusiv
D. Sistemul curent de informatii sanitare, biostatistice, esantionajul, metode speciale de definire si
determinare a loturilor de studiu, tehnici de masurare a riscuriloe, tehnici de masurare a supravietuirii,
standardizarea, etc.
E. Nici una dintre metode nu este utilizata in epidemiologie
(pag. 43)
L2609058. Notiunile de baza ale epidemiologiei sunt:

A. Epidemie si asociatia epidemiologica exclusiv
B. Epidemie, asociatia epidemiologica, factor de risc, factor de protectie, riscul si lista de conrol
C. Epidemie exclusiv
D. Epidemie si factor de risc exclusiv
E. Epidemie, asociatia epidemiologica si factor de risc exclusiv
(pag. 43)
L2609059. Boli majore asimptomatice decelabile prin screening sunt urmatoarele cu exceptia:
A. cancer de san
B. osteoporoza
C. sifilis
D. infectie urinara
E. prolaps de valva mitrala
(pag. 74-75)
L2609060. Scopul anchetelor de cohorta:

A. dovedirea existentei unei asociatii epidemiologice
B. dovedirea inexistentei unei asociatii epidemiologice de tip cauzal
C. verificearea daca o ipoteza epidemiologica este adevarata
D. verificarea daca o ipoteza epidemiologica este falsa
E. toate cele de mai sus
(pag. 51)
L2609061. Culegerea informatiilor in mod indirect se poate face prin:

A. examen paraclinic
B. interviu
C. culegerea de date individuale din diverse inscrisuri
D. examen clinic
256
Rezidentiat 2004
257
E. observare
(pag. 54)
L2609062. Riscul relativ arata:

A. riscul bolii la expusi
B. riscul bolii la neexpusi
C. cu cit este mai mare la expusi fata de neexpusi
D. de cite ori este mai mare riscul bolii la expusi fata de cei neexpusi
(pag. 55)
L2609063. Obiectul preocuparilor epidemiologiei il constituie:

A. individul
B. populatia in general
C. grupurile populationale
D. familia
E. societatea
(pag. 39)
L2609064. Etapele procesului de aparitie a bolii sunt urmatoarele cu exceptia:

A. Cunoasterea
B. Initierea procesului etiologic
C. Initierea procesului patologic
D. Depistarea clinica a bolii
E. Supravegherea bolii
(pag. 40)
L2609065. Profilaxia primara este:

A. evitarea depistarii tardive a bolii
B. evitarea urmarilor nefaste a le bolii
C. evitarea initierii di declansarii procesului patologic
D. evitarea aparitiei factorilor de risc
E. Toate cele de mai sus
(pag. 41)
L2609066. Profilaxia secundara este:

A. evitarea aparitiei factorilor de risc
B. evitarea depistarii tardive a bolii
C. evitarea initierii procesului patologic
D. evitarea declansarii procesului patologic
E. evitarea urmarilor nefaste ale bolii
(pag. 41)
L2609067. Profilaxia tertiara inseamna:

A. evitarea actiunii factorilor de risc
B. evitarea urmarilor nefaste ale bolii
C. evitarea declansarii procesului patologic
D. evitarea actiunii factorilor de risc
E. evitarea initierii si declansarii procesului patologic
(pag. 41)
L2609068. In epidemiologie se folosesc urmatoarele tipuri de metode:
257
Rezidentiat 2004
258
A.
B.
C.
D.
E.
empirica
numerica
probabilistica
comparativa
toate cele de mai sus
(pag. 41)
L2609069. Metode utilizate in epidemiologie sunt urmatoarele cu exceptia:

A. biostatistica
B. esantionajul
C. metode experimentale
D. tehnici de masurare a riscurilor
E. tehnici de masurare a supravietuirii
(pag. 43)
L2609070. Epidemia este:

A. aparitia unui numar de evenimente cu frecventa asteptata
B. aparitia unui numar de evenimente cu frecventa superioara celei asteptate
C. aparitia unui numar de evenimente mari
D. aparitia unui numar de evenimente mari pe o perioada lunga de timp
E. aparitia unui numar de evenimente mari pe o perioada scurta de timp
(pag. 43)
L2609071. Factor de risc este:

A. orice conditie
B. orice conditie care poate fi descrisa si dovedita ca se asociaza unei frecvente crescute ale bolii
C. un factor care asigura o stare de sanatate mai buna a unei populatii
D. un factor care asigura o stare de sanatate mai proasta a unei populatii
E. o probabilitate care exprima probabilitatea aparitiei unei boli
(pag. 43)
L2609072. Riscul este:

A. o probabilitate care exprima in cifre frecventa aparitiei unei boli la o populatie cu expunere definita
B. o cifra care exprima in procente frecventa aparitiei unei boli
C. o conditie
D. conditia care poate sa fie descrisa si dovedita ca se asociaza unei frecvente crescute a bolii
(pag. 43)
L2609073. Aplicatii ale anchetelor epidemiologice descriptive sunt urmatoarele cu exceptia:

A. motorizarea starii de sanatate
B. planificarea resurselor necesare in domeniul sanatatii populatiei
C. elaborarea unor programe
D. monitorizare starii de boala
E. descrierea evolutiei naturale a bolilor
(pag. 45)
L2609074. Conditii de realizare ale unei anchete transversale sunt:

A. sa corespunda unor nevoi reale
B. sa fie examinate resursele disponibile
C. stabilirea de prioritati in functie de resurse
D. stabilirea metodologiei anchetei
258
Rezidentiat 2004
259
E. Toate cele de mai sus

(pag. 67)
L2609075. Examenele periodice de sanatate se fac:

A. la orice virsta
B. lunar
C. la virste nodale
D. bianual
E. in momentul aparitiei bolii
(pag. 68)
L2609076. Calitatile probelor de screenig sunt urmatoarele cu exceptia:

A. sa poata fi aplicate rapid
B. sa aiba cos redus
C. sa fie performante
D. sa fie acceptate de catre populatie
E. sa aibe randament mare
(pag. 70)
L2609077. Specificitatea este:

A. exprima proportia rezultatelor pozitive in masa non bolnavilor
B. capacitatea unei probe de a indentifica corect pe cei care nu au boala
C. exprima proportia rezultatelor pozitive in masa bolnavilor
D. exprima proportia rezultatelor negative in masa bolnavilor
(pag. 70)
L2609078. Valoarea predictiva pozitiva:

A. exprima proportia real pozitivilor in masa pozitivilor
B. exprima proportia real negativilor in masa negativilor
C. exprima proportia real pozitivilor in masa negativilor
D. exprima proportia real negativilor in masa pozitivilor
E. exprima proportia fals pozitivilor in masa pozitivilor
(pag. 72)
L2609079. Valoarea predictiva negativa:

A. exprima proportia real pozitivilor in masa pozitivilor
B. exprima proportia real negativilor in masa pozitivilor
C. exprima proportia real negativilor in masa negativilor
D. exprima proportia fals pozitivilor in masa pozitivilor
E. nici un raspuns nu este corect din cele de mai sus
(pag. 72)
L2609080. Valoarea predictiva pozitiva:

A. este probabilitatea de a nu fi bolnav daca testul este pozitiv
B. exprima proportia fals pozitivilor in masa pozitivilor
C. este probabilitatea de a fi bolnav daca testul este negativ
D. este probabilitatea de a nu fi bolnav daca testul este negativ
E. nici un raspuns nu este corect din cele de mai sus
(pag. 72)
L2609081. Procentul de concordanta reprezinta:
259
Rezidentiat 2004
260
A.
B.
C.
D.
E.
raportul dintre suma rezultatelor concordante si numarul total al persoanelor examinate

raportul dintre suma rezultatelor concordante si numarul total al persoanelor bolnave
raportul dintre suma rezultatelor concordante si numarul total al persoanelor sanatoase
raportul dintre numarul total al persoanelor examinate si suma rezultatelor concordante
nici una din variantele de mai sus nu sunt corecte
(pag. 73)
L2609082. Boli pentru care se practica screening in Anglia sunt urmatoarele cu exceptia:
A. anemia la gravide si varstnici
B. luxatia congenitala de sold
C. piciorul stramb congenital
D. HTA
E. seropozitivitatea SIDA
(pag. 74)
L2609083. Boli majore asimptomatice decelabile prin screening sunt:

A. anemia feripriva
B. anemia hemolitica autoimuna
C. anemia cronica infectioasa
D. anemia prin sangerare
E. anemia megaloblastica
(pag. 74-75)
L2609084. O conditie este factor de risc pentru o boala daca:

A. risc relativ >1, risc atribuabil > 0
B. risc relativ >1, risc atribuabil < 0
C. risc relativ =1, risc atribuabil > 0
D. risc relativ =1, risc atribuabil = 0
E. risc relativ <1, risc atribuabil > 0
(pag. 57)
L2609085. O conditie este factor indiferent pentru o boala daca:

A. risc relativ >1, risc atribuabil > 0
B. risc relativ =1, risc atribuabil = 0
C. risc relativ =1, risc atribuabil > 0
D. risc relativ <1, risc atribuabil > 0
E. risc relativ >1, risc atribuabil < 0
(pag. 57)
L2609086. O conditie este factor de protectie pentru o boala daca:

A. risc relativ <1, risc atribuabil > 0
B. risc relativ >1, risc atribuabil > 0
C. risc relativ <1, risc atribuabil < 0
D. risc relativ =1, risc atribuabil > 0
E. risc relativ >1, risc atribuabil = 0
(pag. 57)
L2609087. Tabloul clinic al I. dr. Include urmtoarele semne i simptome, cu excepia:

A. Hepatomegale
B. Distensia venoas periferic
C. Edeme periferice
D. Dispneea paroxistic nocturn
260
Rezidentiat 2004
261
E. Ascita
(pag. 1422)
L2609088. Mecanismele implicate n patogeneza dispneei din IC includ urmtoarele cu excepia:

A. Hipertensiune pulmonar veno capilar
B. Edemul interstiial pulmonar
C. Creterea complianei pulmonare
D. Creterea travaliului muchilor respiratori
(pag. 1423)
L2609089. Semnele clinice relevante pentru IC includ urmtoarele, cu excepia:

A. Galopul protodiastolic (zgomot IV)
B. Pulsul alternant
C. Pulsul paradoxal
D. Distensia venelor jugulare
E. Reflux hepato jugular
(pag. 1423)
L2609090. Criteriile minore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive nu includ:
A. Edeme periferice
B. Dispnee de effort
C. Hepatomegalie
D. Presiune venoasa crescuta > de 16 cm H2O
E. Reflux hepatojugular
(pag. 1424)
L2609091. n insuficiena cardiac, mecanismul adaptativ Frank Starling intervine prin:

A. Reducerea postsarcinii
B. Creterea presarcinii
C. Reducerea presarcinii
D. Creterea postsarcinii
E. Scderea volumului telediastolic
(pag. 1417)
L2609092. Tratamentul vasodilatator al IC cu inhibitori ai enzimei de conversie este recomandat n

urmtoarele situaii:
A. Clasele funcionale III i IV NYHA
B. n insuficiena cardiac pe fond de stenoze valvulare
C. Ca ultim elecie
D. Toate clasele funcionale NYHA
E. Numai n insuficiena cardiac de tip sistolic
(pag. 1425)
L2809093. Hepatomegalia si ascita din insuficienta cardiaca se diferentiaza de cea din ciroza hepatica
prin:
A. Punctia-biopsie hepatica
B. Paracenteza
C. Serologia pentru virusuri hepatitice
D. Percutie
E. Cresterea presiunii venoase si prezenta refluxului hepatojugular
(pag. 1428)
261
Rezidentiat 2004
262
L2809094. Hipertrofia ventriculara excentrica, ca mecanism adaptator al unei solicitari hemodinamice

crescute, se intalneste intr-una din urmatoarele afectiuni:
A. stenoza mitrala
B. stenoza aortica
C. insuficienta aortica
(pag. 1420)
L2809095. La pacientii cu insuficienta ventriculara stanga severa cu evolutie indelungata, ortopneea si

congestia pulmonara pot diminua intr-una din situatiile urmatoare:
A. producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stang
B. instalarea fibrilatiei atriale
C. cresterea brusca a tensiunii arteriale
D. aparitia insuficientei ventriculului drept
(pag. 1423)
L2809096. Mecanismele implicate in patogeneza dispneei din IC includ urmatoarele cu exceptia:

A. Hipertensiune pulmonara veno - capilara
B. Edemul interstitial pulmonar
C. Cresterea compliantei pulmonare
D. Cresterea travaliului muschilor respiratori
(pag. 1423)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

L1109097. Caracterizeaza activitatea nervos-simpatica din insuficienta cardiaca:
A. Nivelul crescut al norepinefrinei cardiace in forma severa de boala
B. Preventia deteriorarii miocardice prin administrarea beta blocantelor treptat si in doze progresive
C. Densitatea redusa a receptorilor adrenergici in forma cronica de boala
D. Posibilitatea dispariiei efectului adrenergic de ameliorare a contractilitaii ventriculare in forma severa de
boala
E. Nivelul scazut al norepinefrinei plasmatice in insuficienta cardiaca
(pag. 1419)
L1109098. Caracterizeaza insuficienta cardiaca acuta:

A. Posibila aparitie prin necroza miocardica acuta intinsa
B. Preponderenta formei diastolice de boala
C. Scaderea tensiunii arteriale sistemice
D. Absena edemelor la membrele inferioare
E. Asocierea cu un debit cardiac crescut
(pag. 1421)
L1109099. Criteriile majore (Framingham) pentru diagnosticul insuficientei cardiace congestive includ:
A. Cardiomegalie
B. Dispnee de efort
C. Dispnee paroxistica nocturna
D. Pleurezie
E. Galop (Z3)
262
Rezidentiat 2004
263
(pag. 1424)
L1109100. De electie, in tratamentul edemelor cardiace cronice moderate se indica:

A. Furosemidul
B. Metolazona
C. Spironolactona
D. Clorotiazida
E. Bumetanida
(pag. 1427)
L1109101. in care din urmatoarele cauze de insuficienta cardiaca NU se asociaza un gradient de oxigen
arterio-venos normal sau scazut:
A. Hipotiroidism
B. Boala cardiaca ischemica
C. Boala Paget
D. Cardiomiopatia dilatativa
E. Stenoza aortica
(pag. 1421)
L1109102. in insuficienta cardiaca, la cresterea postsarcinii ventriculare contribuie urmatoarele

influente:
A. Cresterea concentratiei serice a catecolaminelor circulante
B. Activarea sistemului renina-angiotensina
C. Inhibarea peptidului natriuretic atrial
D. Cresterea probabila a nivelului hormonului antidiuretic in ser
E. Activarea sistemului nervos adrenergic
(pag. 1422, 1427)
L1109103. La un bolnav cu insuficienta cardiaca refractara care prezinta slabiciune, tensiune arteriala
sistolica 75 mmHg, azotemie prerenala, natriemie 130 mEq/l pot fi utile:
A. Dobutamina intravenos
B. Amrinona
C. Nitroprusiat de sodiu
D. Amiloridul
E. Inhibitorii enzimei de conversie
(pag. 1431)
L1109104. Sunt cauze de insuficienta cardiaca fara modificari decelabile ale functiei miocardului:
A. Miocarditele virale
B. Embolia pulmonara masiva
C. Criza hipertensiva acuta
D. Infarctul miocardic acut
E. Excesul de solutii si electroliti parenteral
(pag. 1420)
L1109105. Sunt factori asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca:

A. O fractie de ejectie sub 25%
B. Natriemia = 145 mEq/l
C. Potasemia = 2,9 mEq/l
D. Absorbia maximala de oxigen = 14 (ml/Kg)/min.
E. Extrasistole ventriculare frecvente
(pag. 1432)
263
Rezidentiat 2004
264
L1209106. Care din urmatoarele diuretice nu trebuiesc administrate sigure la pacientii cu

hiperkaliemie, insuficienta renala sau hiponatremie:
A. Spironolactona
B. Triamterenul
C. Amiloridul
D. Furoseminul
E. Bumetanida
(pag. 1427)
L1209107. Care din urmatoarele medicamente duc la cresterea concentratiei plasmatice a digitalei la
pacientii digitalizati:
A. Chinidina
B. Verapamilul
C. Amiodarona
D. Propafenona
E. Nitroglicerina
(pag. 1429)
L1209108. Care din urmatoarele vasodilatatoare actioneaza aproape numai la nivelul venelor:
A. Hidralazina
B. Prazosinul
C. Minoxidilul
D. Nitroglicerina
E. Izosorbit dinitratul
(pag. 1428)
L1209109. Factori asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca sunt:

A. Fractia de efectie mult scazuta (< 25%)
B. Cresterea concentratiei sanghine a sodiului (>133 mEq/l)
C. Incapacitatea de a merge pe plan orizontal in pas normal 9 minute
D. Scaderea concentraiei sanghine a potasiului (< 3mEq/l)
E. Extrasistole supraventriculare frecvente la monitorizarea Holter
(pag. 1432)
L1209110. Folosind criteriile Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace, se poate stabili
diagnosticul clinic de insuficienta cardiaca in prezenta:
A. Dispnee paroxistica nocturna, tuse nocturna, tahicardie 120 b/min
B. Dilatarea venelor gatului, edeme periferice, raluri
C. Dispnee de efort, hepatomegalie, pleurezie
D. Tahicardie 120 b/min, hepatomegalie, tuse nocturna
E. Galop (Z3), cardiomegalie, tuse nocturna
(pag. 1424)
L1209111. Folosind criteriile Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace, se poate stabili
diagnosticul clinic de insuficienta cardiaca in prezenta:
A. Edem pulmonar acut,, cardiomegalie, hepatomegalie
B. Reflux hepatojugular prezent, hepatomegalie, tahicardie 120 b/min
C. Edeme periferice, hepatomegalie, pleurezie
D. Dispnee de efort, hepatomegalie, edeme periferice
E. Dispnee paroxistica nocturna, galop (Z3), tahicardie 120 b/min
(pag. 1424)
L1209112. in managementul disfunctiei diastolice care din urmatoarele categoriide droguri previn
264
Rezidentiat 2004
265
fibroza si promoveaza regresia fibrozei:

A.
B.
C.
D.
E.
Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei

Diureticele de ansa
Spironolactona
Agenii antiischemici
Restrictia de sare
(pag. 1430)
L1209113. in managementul disfunctiei ventriculare imbunatatirea relaxarii ventriculare se poate

realiza cu:
A. Agonisti beta-adrenergici
B. Tratarea ischemiei
C. Blocanti ai canalelor de calciu (In cardiomiopatia hipertrofica)
D. Spironolactona
E. dializa sau plasmafereza
(pag. 1430)
L1209114. Insuficienta cardiaca cu debit crescut apare la pacienti cu:

A. Hipertiroidism
B. Valvulopatii
C. Cardiomiopatii dilatative
D. Anemie
E. Sarcina
(pag. 1421)
L1209115. Insuficienta cardiaca cu debit scazut apare secundar:

A. Bolii cardiace ischemice
B. Bolilor pericardului
C. Fistulei arteriovenoase
D. Bolii Paget
E. Hipertensiunii
(pag. 1421)
L1209116. La un bolnav cu edeme cardiace cronice usoare sau moderate, fara hiperglicemie, fara
hiperuricemie sau fara hipokaliemie, care sunt diureticele de electie in administrare orala:
A. Spironolactona administrata singur
B. Amiloridul administrat singur
C. Metolazona
D. Tiazidicele
E. Acidul etacrinic
(pag. 1427)
L1209117. Pot reduce toleranta pacientilor la digitala:

A. Varsta tanara
B. Ischemia
C. Insuficienta renala
D. Hipocalcemia
E. Depletia de magneziu
(pag. 1429)
L1209118. Pot reduce toleranta pacientilor la digitala:

A. Cardioversia electrica
265
Rezidentiat 2004
266
B.
C.
D.
E.
Hipotiroismul
Accidentul vascular cerebral
Infarctul miocardic acut
Varsta inaintata
(pag. 1429)
L1309119. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la actiunea digitalei sunt adevarate:
A. Are efect inotrop pozitiv, prin inhibarea ATP-azei Na/K dependente din miocard.
B. Alungeste perioada refractara a nodului atrioventricular prin efect vagal, ceea ce explica reducerea
frecventei ventriculare in fibrilatia si flutterul atrial.
C. Creste frecventa sinusala, atat la subiectul normal cat si la cel cu insuficienta cardiaca.
D. Deprima excitabilitatea miocardului ventricular.
E. Induce vasoconstrictie arteriala si venoasa la subiectii normali.
(pag. 1429)
L1309120. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la icterul din insuficienta cardiaca congestiva
cronica sunt corecte?
A. Icterul este o manifestare tardiva a insuficientei cardiace.
B. Icterul se datoreaza obstructiei mecanice intrahepatice.
C. Icterul este determinat de staza hepatica cronica, prelungita.
D. Profilul biochimic al icterului se caracterizeaza prin hiperbilirubinemie libera si conjugata, in contrast cu
valorile normale ale transaminazelor hepatice.
E. Concentratiile sanguine ale transaminazelor sunt adesea crescute.
(pag. 1424)
L1309121. Interventia inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei poate modifica istoria naturala
a insuficientei cardiace cronice cauzate de disfunctia sistolica a ventriculului stang, prin:
A. Prevenirea sau intarzierea aparitiei tabloului clinic al insuficientei cardiace manifeste.
B. Reducerea mortalitatii prin insuficienta cardiaca post infarct miocardic.
C. Cresterea capacitatii de efort.
D. Controlul, ameliorarea sau remisiunea simptomelor de insuficiena cardiaca.
E. Cresterea prevalentei tahiaritmiilor ventriculare severe si a mortii subite.
(pag. 1428)
L1309122. intre cauzele insuficientei cardiace cu debit crescut se numara:

A. Fistula arteriovenoasa.
B. Hipotiroidismul.
C. Hipertensiunea arteriala.
D. Boala Paget.
E. Anemia.
(pag. 1421)
L1309123. intre factorii care pot reduce toleranta la digitala, favorizand efecte toxice ale acesteia se
includ:
A. Insuficienta renala.
B. Anemia.
C. Hipoxia.
D. Varsta avansata.
E. Hipocalcemia.
(pag. 1429)
L1309124. intre mecanismele patogenice ale insuficientei cardiace congestive se includ:

A. Activarea sistemului nervos parasimpatic.
266
Rezidentiat 2004
267
B.
C.
D.
E.
Scaderea secretiei de peptide natriuretice atriale.

Activarea sistemului renina angiotensina aldosteron.
Hipersecreia de hormon antidiuretic.
Scaderea nivelului plasmatic al noradrenalinei.
(pag. 1422)
L1309125. La initierea tratamentului edemului pulmonar acut se aplica urmatoarele masuri:

A. Intubatia orotraheala si ventilatie asistata.
B. Administrarea intravenoasa repetata de morfina in doze de 2 pana la 5 mg.
C. Pacientul va fi mentinut in pozitie sezanda, cu picioarele atarnand la marginea patului.
D. Se va administra diuretic de ansa intravenos (furosemid, acid etacrinic, bumetanid).
E. Se va administra nitroprusiat de sodiu in perfuzie intravenoasa.
(pag. 1431)
L1309126. Urmatoarele elemente se incadreaza in criteriile majore Framingham pentru diagnosticul

insuficientei cardiace congestive:
A. Cardiomegalia.
B. Hepatomegalia.
C. Galopul (zgomotul 3).
D. Edemele periferice.
E. Refluxul hepatojugular prezent.
(pag. 1424)
L1309127. Urmatoarele elemente se incadreaza in criteriile minore Framingham pentru diagnosticul

A. Presiunea venoasa crescuta (> 16 cm H2O).
B. Cardiomegalia.
C. Edemul pulmonar acut.
D. Tahicardia ( 120 batai/minut).
E. Tusea nocturna.
(pag. 1424)
L1409128. Care din urmatoarele afectiuni pot produce insuficienta cardiaca cu debit crescut:
A. hipertiroidismul
B. hipertensiunea arteriala
C. sarcina
D. endocardita infectioasa
E. anemia
(pag. 1421)
L1409129. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la digoxin sunt false:

A. are un timp de injumatatire de 3 zile
B. 85% este excretat prin urina
C. raportul intre clearence-ul digoxinului si cel al creatininei endogene este de 0,8
D. spironolactona poate inhiba secretia tubulara de digoxin
E. la pacientii cu functie renala normala se atinge un platou al concentratiei plasmatice si tisulare dupa 3 zile
de administrare zinica, fara doza de incarcare
(pag. 1428)
L1409130. Care din urmatoarele masuri se aplica simultan in tratamentul edemului pulmonar acut din
insuficienta cronica:
A. administrarea repetata de morfina iv
B. oxigen 100%
267
Rezidentiat 2004
268
C. flebotomie
D. furosemid 40-100 mg iv
E. dopamina
(pag. 1430)
L1409131. Care din urmatoarele simptome si semne reprezinta criterii majore pentru diagnosticul
insuficientei cardiace:
A. dispneea paroxistica nocturna
B. edemele periferice
C. dilatarea venelor gatului
D. hepatomegalia
E. dispneea de effort
(pag. 1424)
L1409132. Care din urmatoarele vasodilatatoare actioneaza asupra patului arterial si venos:
A. hidralazina
B. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
C. prazosinul
D. minoxidilul
E. nitroprusiatul de sodiu
(pag. 1428)
L1409133. Care sunt cele mai eficiente amine simpatomimetice folosite in tratamentul insuficientei
cardiace:
A. norepinefrina
B. dopamina
C. epinefrina
D. isoproterenolul
E. dobutamina
(pag. 1430)
L1409134. Care sunt factorii ce reduc toleranta la digitala:

A. varsta avansata
B. infarctul miocardic acut
C. cardioversia electrica
D. hipermagneziemia
E. hipertiroidismul
(pag. 1429)
L1409135. Diuretice economisitoare de potasiu sunt:

A. acidul etacrinic
B. spironolactona
C. metolazona
D. amiloridul
E. indapamida
(pag. 1426)
L1409136. Factori de prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca sunt:

A. fractia de ejectie sub 25%
B. cresterea concentratiei de peptid natriuretic atrial circulant
C. hipernatremia
D. hiperpotasemia
268
Rezidentiat 2004
269
E. extrasistole atriale frecvente la monitorizarea Holter

(pag. 1432)
L1409137. in insuficienta cardiaca ascita masiva apare cel mai frecvent la pacientii cu:
A. valvulopatii tricuspidiene
B. valvulopatii aortice
C. valvulopatii mitrale
D. valvulopatii pulmonare
E. pericardita constrictiva
(pag. 1424)
L1409138. Printre semnele de intoxicatie digitalica se numara:

A. anorexie, greata, varsaturi
B. crestere in greutate
C. nevralgii, delir
D. vedere colorata in galben
E. tulburari de ritm si de conducere
(pag. 1429)
L1409139. Pulsus alternans se observa cel mai adesea la pacientii cu insuficienta cardiaca din:
A. cardiomiopatii
B. hipertensiune arteriala
C. insuficienta mitrala
D. fibrilatie atriala
E. defect septal atrial
(pag. 1424)
L1409140. Reactiile adverse ale diureticelor tiazidice sunt:

A. acidoza metabolica
B. hiperuricemia si hiperglicemia
C. rash-ul cutanat
D. trombocitopenii si granulocitopenii
E. tusea
(pag. 1426)
L1409141. Scaderea postsarcinii cu ajutorul diverselor vasodilatatoare determina:

A. reducerea presiunii telediastolice a ventriculului stang
B. scaderea consumului de oxigen
C. scaderea volumului bataie si a debitului cardiac
D. scaderea usoara a presiunii aortice
E. cresterea presiunii capilare pulmonare
(pag. 1428)
L1509142. Actiunea digitalicelor glicozidice la nivelul cordului prezinta unele din urmatoarele aspecte:
B. cresterea automatismului
C. cresterea activitatii electrice ectopice
D. cresterea vitezei de conducere a influxului
E. prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrio-ventricular
(pag. 1428-29)
L1509143. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice se aplica in tratamentul edemului pulmonar acut
269
Rezidentiat 2004
270
secundar insuficientei ventriculare stangi:

A.
B.
C.
D.
E.
oxigenoterapie cu presiune pozitiva

mentinerea pacientilor in pozitie sezanda, cu picioarele atarnand la marginea patului
administrarea de morfina intravenos, repetat la nevoie
administrarea de beta-blocante intravenos
administrarea de diuretice de ansa intravenos
(pag. 1431-32)
L1509144. Care dintre urmatoarele semne clinice pot face parte din tabloul clinic al insuficientei
cardiace:
A. edeme declive asimetrice, predominant la nivelul membrului inferior drept
B. frecatura pleurala
C. zgomot III sau IV la ascultatia cordului
D. hepatomegalie pulsatila cu semne de hipertensiune venoasa sistemica
E. ascita
(pag. 1423-24)
L1509145. in care din urmatoarele situatii patologice se poate instala o insuficienta cardiaca acuta:
A. defectul septal interatrial
B. infarctul miocardic acut intins
C. ruptura unei valve cardiace
D. cardiomiopatia dilatativa
(pag. 1421)
L1509146. in insuficienta cardiaca cronica severa se produce o scadere ponderala importanta mergand
pana la casexie prin urmatoarele mecanisme:
A. tulburarea absorbtiei intestinale datorata congestiei venelor intestinale
B. dezvoltarea frecventa a neoplasmului hepatic
C. anorexia, greata si varsaturile de cauza centrala produse prin intoxicatie digitalica
D. cresterea ratei metabolismului datorita travaliului crescut al muschilor respiratori si cresterii necesarului de
oxigen al cordului hipertrofiat
E. instituirii dietei hiposodate cu un aport zilnic de sare sub 6g
(pag. 1424)
L1509147. Insuficienta cardiaca congestiva este caracterizata de o serie de mecanisme adaptative

neuroumorale printre care:
A. activarea sistemului nervos adrenergic
B. activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
C. producerea de substante vasodilatatoare (bradikinina, prostaglandine)
D. cresterea eliberarii de hormoni tiroidieni
E. cresterea eliberarii de hormon antidiuretic
(pag. 1422)
L1509148. Printre efectele adverse ale administrarii diureticelor tiazidice se numara:

A. hipopotasemia
B. hipocalcemia
C. alcaloza metabolica
D. acidoza metabolica
E. hipoglicemia
(pag. 1426)
L1509149. Redistribuirea debitului cardiac scazut ca mecanism compensator in insuficienta cardiaca
270
Rezidentiat 2004
271
are drept scop asigurarea necesarului de oxigen la urmatoarele organe vitale:

A.
B.
C.
D.
E.
tegument
musculatura scheletica
miocard
viscere abdominale
creier
(pag. 1422)
L1509150. Tabloul clinic al intoxicatiei digitalice poate cuprinde urmatoarele manifestari:

A. anorexie, greata si varsaturi
B. oligurie
C. tulburari de ritm ventriculare (extrasistolie ventriculara, tahicardie ventriculara)
D. tahicardie atriala nonparoxistica cu bloc atrio-ventricular variabil
E. insuficienta hepatica
(pag. 1429)
L1609151. Activarea neurohormonala in IC induce cresterea postsarcinii prin urmatoarele mecanisme:

A. Actiunea simpatoadrenergica
B. Cresterea catecolaminelor circulante
C. Scaderea nivelului sanguin al hormonului antidiuretic
D. Actiunea sistemului renina angiotensina - aldosteron
E. Blocarea angiotensinei II
(pag. 1427)
L1609152. Criteriile majore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive cuprind:
A. Dispneea paroxistica nocturna
B. Ralurile de staya pulmonara
C. Tuse nocturna
D. Pleurezie
E. Galop (zgomot III)
(pag. 1424)
L1609153. Digoxinul in tratamentul insuficientei cardiace:

A. Amelioreaza supravietuirea la bolnavii in ritm sinusal si disfunctie VS sistolica
B. Este indicat la bolnavii cu IC si FA
C. Eliminarea renala este scazuta de spironolactona
D. Scade perioada refractara efectiva a nodului AV
E. Creste activitatea vagala
(pag. 1428, 1429)
L1609154. Dispneea paroxistica nocturna are drept cauze:

A. Reducerea intoarcerii venoase periferice
B. Depresia centrului respirator in cursul somnului
C. Scaderea presiunii partiale a oxigenului arterial
D. Reducerea stimularii adrenergice a miocardului
E. Wheezing secundar bronhospasmului
(pag. 1423)
L1609155. I.C. cu debit cardiac crescut apare in urmatoarele conditii:

A. Anemie
B. Fistule arterio venoase
C. Hipertiroidism
271
Rezidentiat 2004
272
D. Cardiomiopatii dilatative
E. Boala Paget
(pag. 1421)
L1609156. in tratamentul aritmiilor din IC, sunt recomandate urmatoarele droguri:

A. Chinidina
B. Flecainida
C. Procainamida
D. Amiodarona
E. Betablocantele
(pag. 1430)
L1609157. in tratamentul IC, dopamina:

A. Actioneaza asupra receptorilor dopaminergici
B. Are efect inotrop pozitiv
C. Scade rezistenta vasculara periferica
D. Actioneaza asupra receptorilor beta1 si beta2
E. Actioneaza asupra receptrorilor alfa
(pag. 1430)
L1609158. Respiratia Cheyne Stokes din IC prezinta urmatoarele mecanisme si manifestari:

A. Este o respiratie periodica sau ciclica
B. Creste sensibilitatea centrului respirator la presiunea partiala a CO2 din sangele arterial
C. Apare frecvent la pacientii cu AS cerebrala
D. Este favorizata de alungirea timpului de circulatie plaman creier
E. Perioadele de hiperventilatie si hipocapnie sunt urmate de apnee
(pag. 1423)
L1609159. Spironolactonele in terapia I.C:

A. Actioneaza printr un mecanism de inhibitie competitiva a aldosteronului
B. Induc o diureza bogata in sodiu
C. Produc retentie de potasiu
D. Actioneaza numai in prezenta concentratiilor serice crescute aldosteron
E. Efectul maxim apare la 24 h de la administrare
(pag. 1427)
L2309160. Indicati care din urmatorii factori sunt asociati cu un prognostic nefavorabil al insuficientei
cardiace:
A. Cresterea absorbtiei maximale de oxigen.
B. Fractia de ejectie mult scazuta (sub 25 %).
C. Scaderea concentratiei sanguine a potasiului (sub 4,5 mEq/l).
D. Scaderea concentratiei de norepinefrina.
E. Extrasistole ventriculare frecvente la monitorizarea Holter.
(pag. 1432)
L2309161. Tratamentul hiponatremiei din insuficienta cardiaca refractara presupune urmatoarele

masuri:
A. Ameliorarea statusului cardiovascular, in masura posibilului.
B. Cresterea dozelor de diuretice de ansa.
C. Intreruperea temporara a terapiei cu diuretice.
D. O ingestie marita de apa.
E. Administrarea de solutii saline hipertone.
272
Rezidentiat 2004
273
(pag. 1431)
L2309162. Glicozidele digitalice produc:

A. Cuplarea excitatiei cu contractia la nivelul membranei si intracelular.
B. Inhibarea transportului de calciu prin membrana fibrelor miocardice.
C. Cresterea continutului de calciu din miocite.
D. Scaderea automatismului ventricular.
E. Prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrioventricular.
(pag. 1429)
L2309163. Toleranta pacientilor la digitala, cu risc de efecte toxice, poate fi redusa de:
A. Varsta inaintata.
B. Hipoxie.
C. Insuficienta renala.
D. Hipocalcemie.
E. Hipermagnezemie
(pag. 1429)
L2309164. Managementul disfunctiei diastolice miocardice presupune:

A. Restabilirea contractiei atriale si mentinerea sincroniei atrio-ventriculare.
B. Ameliorarea ischemiei miocardice.
C. Imbunatatirea relaxarii ventriculare.
D. Stimularea simpatoadrenergica cu dopamina.
E. Corectarea bradiaritmiilor prin implantare de pacemakeri.
(pag. 1430)
L2309165. In intoxicatia digitalica, administrarea de potasiu:

A. Este tratamentul de electie al blocului atrioventricular total.
B. Se face numai pe cale orala.
C. Se asociaza cu intreruperea tratamentului digitalic.
D. Este contraindicata la pacientii cu insuficienta renala acuta si hiperpotasemie.
E. Este obligatorie, indiferent de valorile potasemiei.
(pag. 1429)
L2309166. Blocarea terapeutica a sistemului renina angiotensina aldosteron se obtine cu ajutorul

urmatoarelor medicamente:
A. Digoxin.
B. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei.
C. Diuretice de ansa.
D. Blocante ale receptorilor angiotensinei II.
E. Antagonisti ai aldosteronului.
(pag. 1419)
L2309167. Prototipul insuficientei cardiace acute este reprezentat de un pacient care, plecand de la o
stare generala buna, dezvolta:
A. Un infarct miocardic intins.
B. O ruptura a unei valve.
C. O cardiomiopatie dilatativa.
D. O stenoza aortica valvulara.
E. O cardiomiopatie restrictiva.
(pag. 1421)
L2309168. Care dintre organele corpului, enumerate mai jos, primesc, in cazul insuficientei cardiace,
273
Rezidentiat 2004
274
un flux sanguin in mod preferential, prin redistributia debitului cardiac?

A.
B.
C.
D.
E.
Rinichiul.
Tegumentele.
Creierul.
Musculatura scheletica.
Miocardul.
(pag. 1422)
L2309169. Mecanismele adaptative neuroumorale din insuficienta cardiaca pot genera urmatoarele
consecinte:
A. Retentia hidrosalina.
B. Eliminarea sodiului.
C. Eliminarea potasiului.
D. Cresterea rezistentei vasculare periferice.
E. Scaderea presiunii venoase sistemice.
(pag. 1422)
L2309170. Casexia din insuficienta cardiaca cronica severa se produce prin:

A. Cresterea ratei catabolismului.
B. Tulburarea absorbtiei intestinale.
C. Tulburari metabolice si hidroelectrolitice secundare administrarii cronice de diuretice.
D. Cresterea nivelului plasmatic al factorului de necroza tumorala.
E. Scaderea sintezei proteinelor si pierderea de proteine prin urina.
(pag. 1424)
L2309171. Intre criteriile Framingham majore pentru diagnosticul insuficientei cardiace sunt incluse:
A. Tusea nocturna.
B. Dispneea paroxistica nocturna.
C. Dispneea de efort.
D. Edemul pulmonar acut.
E. Presiunea venoasa crescuta (peste 16 cm H2O).
(pag. 1424)
L2309172. Care din masurile de mai jos diminua riscul de embolie pulmonara in insuficienta cardiaca
congestiva?
A. Repausul absolut la pat.
B. Miscarile active ale membrelor inferioare.
C. Tratamentul anticoagulant.
D. Administrarea de diuretice.
E. Ciorapii elastici.
(pag. 1425)
L2509173. Factorii precipitani ai insuficienei cardiace sunt:

A. scderea aportului alimentar de sodiu
B. infeciile
C. anemia
D. aritmiile
E. transfuziile de snge
(pag. 1420)
L2509174. n care din urmtoarele afeciuni se poate instala o insuficien cardiac acut:
A. defectul septal interatrial
274
Rezidentiat 2004
275
B.
C.
D.
E.
ruptura unei valve cardiace

cardiomiopatia dilatativ
infarctul miocardic acut ntins
pericardita cronic constrictiv
(pag. 1421)
L2509175. Redistribuirea debitului cardiac sczut ca mecanism compensator n insuficiena cardiac

asigur un aport de oxigen normal sau aproape normal la urmtoarele organe:
A. creier
B. viscere abdominale
C. miocard
D. musculatur scheletic
E. tegument
(pag. 1422)
L2509176. Insuficiena cardiac congestiv este caracterizat de o serie de mecanisme adaptative

B. activarea sistemului renin-angiotensin-aldosteron
C. producerea de substane vasodilatatoare (bradikinin, prostaglandine)
D. creterea eliberrii de hormoni tiroidieni
E. creterea eliberrii de hormon antidiuretic
(pag. 1422)
L2509177. Edemele periferice, hepatomegalia de staz i distensia venoas sistemic pot apare tardiv
in insuficiena cardiac determinat de o valvulopatie aortic veche datorit urmtoarelor mecanisme:
A. instalrii hipertensiunii pulmonare
B. creterii gradientului arterio-venos al oxigenului
C. creterii rezistenei de umplere ventricular
D. modificrilor biochimice (depleia de norepinefrin i alterarea activitii ATP-azei miozinei)
E. reteniei de ap i sare
(pag. 1422)
L2509178. Edemul pulmonar acut ca manifestare clinic a insuficienei cardiace prezint urmtoarele
semne i simptome:
A. febr
B. junghi toracic
C. dispnee intens
D. expectoraie purulent
E. raluri n ambele cmpuri pulmonare
(pag. 1423-24)
L2509179. n evoluia insuficienei cardiace pot apare urmtoarele semne i simptome:

A. febra
B. zgomotul III sau IV la ascultaia cordului
C. hepatomegalia de staz
D. ascita
E. icterul
(pag. 1423-24)
L2509180. Icterul, ca semn ce apare n evoluia insuficienei cardiace, are urmtoarele caracteristici:
A. apare precoce n evoluia insuficienei cardiace
B. este secundar stazei hepatice prelungite
275
Rezidentiat 2004
276
C. se datoreaz creterii numai a nivelului sanguin al bilirubinei directe

D. se datoreaz creterii nivelului sanguin att al bilirubinei directe ct i indirecte
E. se nsoete adesea i de creteri ale nivelului sanguin al transaminazelor
(pag. 1424)
L2509181. Caexia care poate apare n evoluia insuficienei cardiace cronice se datoreaz
urmtoarelor mecanisme:
A. creterea ratei metabolismului datorit travaliului crescut al muchilor respiratori i creterii necesarului de
oxigen al cordului hipertrofiat
B. tulburarea absorbiei intestinale datorat congestiei venelor intestinale
C. anorexia, greaa i vrsturile de cauz central produse prin intoxicaie digitalic
D. diminuarea producerii de acid clorhidric datorit instalrii unei atrofii gastrice
E. creterea concentraiei sanguine a factorului de necroz tumoral
(pag. 1424)
L2509182. Controlul strii de insuficien cardiac are urmtoarele obiective:

A. reducerea presarcinii
B. creterea postsarcinii
C. controlul reteniei excesive de ap i sare
D. creterea contractilitii miocardului
E. creterea excitabilitii miocardului
(pag. 1425)
L2509183. Reducerea lucrului mecanic al inimii ca i obiectiv al tratamentului insuficienei cardiace se

poate realiza prin:
A. reducerea activitii fizice i repausul
B. scderea ponderal la pacienii obezi
C. sedarea uoar a pacienilor
D. administrarea de amiodaron
E. administrarea de vasodilatatoare
(pag. 1425)
L2509184. Printre efectele adverse ale administrrii diureticelor tiazidice se numr:

A. hipopotasemia
B. hipocalcemia
C. alcaloza metabolic
D. acidoza metabolic
E. hipoglicemia
(pag. 1426)
L2509185. Tabloul clinic al intoxicaiei digitalice poate cuprinde urmtoarele manifestri:

A. anorexie, grea i vrsturi
B. vedere colorat n galben
C. oligurie
D. tulburri de ritm ventriculare (extrasisolie ventricular, tahicardie ventricular)
E. tahicardie atrial nonparoxistic cu bloc atrio-ventricular variabil
(pag. 1429)
L2509186. Creterea contractilitii miocardice n controlul insuficienei cardiace se poate realiza cu

urmtoarele medicamente:
A. Digoxinul
B. Dopamina i Dobutamina
C. Procainida i Flecainida
276
Rezidentiat 2004
277
D. Amrinona i Milrinona
E. Losartanul
(pag. 1428-30)
L2509187. Tratamentul edemului pulmonar acut secundar insuficienei ventriculare stngi necesit
urmtoarele msuri terapeutice:
A. oxigenoterapie cu presiune pozitiv
B. meninerea pacienilor n poziie eznd, cu picioarele atrnnd la marginea patului
C. administrarea de morfin intravenos, repetat la nevoie
D. administrarea de beta-blocante intravenos
E. administrarea de diuretice de ans intravenos
(pag. 1431)
L2509188. Aciunea digitalicelor glicozidice la nivelul cordului prezint unele din urmtoarele aspecte:
B. creterea automatismului
C. creterea activitii electrice ectopice
D. creterea vitezei de conducere a influxului
E. prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrio-ventricular
(pag. 1428-29)
L2509189. Factorii asociai cu un prognostic nefavorabil n insuficiena cardiac sunt:

A. fracie de ejecie mult sczut (<25%)
B. extrasistole ventriculare frecvente la monitorizarea Holter
C. creterea concentraiei sanguine a sodiului (>145mEq/l)
D. scderea concentraiei sanguine a potasiului (<3mEq/l)
E. scderea peptidului atrial natriuretic circulant
(pag. 1432)
L2509190. Administrarea de morfin intravenos n tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen are
urmtoarele efecte:
A. inotropic pozitiv
B. scade vasoconstricia adrenergic asupra patului venos
C. stimuleaz centrul respirator
D. crete excreia de sodiu
E. reduce axietatea
(pag. 1431)
L2509191. n tratamentul insuficienei cardiace refractare pot fi utile:

A. Nitroprusiatul de sodiu
B. Tosilatul de bretiliu
C. Dobutamina
D. Amrinona
E. Metoprololul
(pag. 1431)
L2509192. Pacienii cu insuficien cardiac i urmtorii factori de risc adiionali ar trebuii s

primeasc tratament anticoagulant:
A. hipertensiune arterial
B. fibrilaie atrial
C. tromboz venoas
D. embolie pulmonar sau sistemic
E. infecii pulmonare
277
Rezidentiat 2004
278
(pag. 1430)
L2609193. Epidemiologia in sanatatea publica se ocupa cu studiul:

A. Bolilor cronice
B. Bolilor transmisibile
C. Ratei natalitatii
D. Eficacitatii serviciilor de sanatate
E. Eficientei serviciilor de sanatate
(pag. 39)
L2609194. Aplicatiile anchetelor epidemiologice descriptive sunt printre altele:

A. Evaluarea starii de sanatate a populatiei
B. Descrierea istoriei naturale a bolilor
C. Formularea unor ipoteze epidemiologice
D. Monitorizarea starii de sanatate
E. Efectuarea anchetei epidemiologice in focarul de infectie
(pag. 45)
L2609195. Descrierea distributiei bolilor sau a focarelor de risc se poate face in functie de:
A. Sex
B. Varsta
C. Modele culturale
D. Stare civila
E. In functie de frontiere politico-administrative
(pag. 45, 46)
L2609196. Tipurile de ancheta sunt urmatoarele:

A. Anchetele de tip istoric-prospectare
B. Anchete transversale
C. Anchetele propriu-zis prospective
D. Anchetele de tip retrospectiv
E. Nici unul din raspunsurile de mai sus nu este corect
(pag. 45)
L2609197. Dintre bolile majore asimptomatice sunt decelabile prin screening:

A. Cancerul de san
B. Glaucomul
C. TBC ul
D. Sifilisul
E. Melanomul malign
(pag. 74)
L2609198. Calitatile probelor de screening trebuie sa fie urmatoarele:

A. Sa aiba o validitate corespunzatoare
B. Sa aiba cost redus
C. Sa fie acceptate de catre populatie
D. Numai primele doua raspunsuri sunt corecte
E. Sa aiba o reproductibilitate care sa ofere o consistenta buna.
(pag. 70)
L2609199. Scopurile screeningului sunt printre altele:

A. In exclusivitate depistarea precoce a bolilor
278
Rezidentiat 2004
279
B. Mentinerea sanatatii si prevenirea bolii in ipoteza in care scopul screeningului este depistarea factorilor de
risc
C. Diagnosticul starii de sanatate a unei colectivitati
D. Evaluarea unei actiuni a unor programe in sanatatea publica
E. Determinarea prevelantei unei boli sau a unro factori de risc
(pag. 68)
L2609200. Examene periodice de sanatate se face:

A. La varste nodale (mai ales la copii)
B. La persoane cu risc (sugari, gravide)
C. La toata populatia
D. Numai la copii
E. Numai la cerere
(pag. 68)
L2609201. Criteriile de alegere a bolilor care sa faca obiectul unui screening sunt:
A. Boala sa aiba o prevalenta mare
B. Boala sa duca la obscrutism
C. Boala sa duca la invaliditate
D. Boala sa fie decelabila in etapa de latenta
E. Numai raspunsurile a, c si d sunt corecte
(pag. 69)

A. ciroza hepatica
B. hepatita cronica
C. cecitatea
D. surditatea
E. glaucomul
(pag. 74-75)
L2609203. Anchetele propriu-zis prospective:

A. identifica o boala la care se asociaza mai multi factori de risc
B. identifica mai multe boli care asociaza acelasi factori de risc
C. in care boala (decesul) e vazuta ca un rezultat al expunarii care o precede
D. loturile examinate trebiue examinate initial
(pag. 51)
L2609204. Lotul de comparare (martor) are urmatoarele caracteristici:

A. este alcatuit din persoane expuse la factorul de risc
B. este alcatuit din persoane neexpuse la factorul de risc
C. poate fi grup intern autoformat in interiorul aceluiasi esantion
D. grup extern
E. grup mixt
(pag. 53)
L2609205. Culegerea informatiilor in mod direct se face prin:

A. observare
B. examen clinic
C. culegerea de date individuale din diverse inscrisuri
D. interviu
279
Rezidentiat 2004
280
E. culegere de date din inscrisuri colective

(pag. 54)
L2609206. Riscul atribuabil arata

A. cu cit este mai mare riscul la expusi fata de cei neexpusi
B. masoara partea din risc care se datoreaza factorului de risc
C. riscul bolii la neexpusi
D. riscul bolii la expusi
E. de cite ori este mai mare riscul la expusi fata de cei neexpusi
(pag. 55)
L2609207. Obiectivele epidemiologiei:

A. descrierea distributiei bolilor in populatiile umane
B. descrierea distributiilor factorilor de risc
C. descrierea mobilitatii populatiei
D. descrierea morbiditatii, mortalitatii
E. explicarea etiologiei bolilor sau modului de transmitere ale acestora
(pag. 40)
L2609208. Nivelele cercetarii epidemiologice sunt:

A. Nivelul cunoasterii
B. Nivelul initierii
C. Nivelul interventiei
D. Nivelul depistarii
E. Nivelul de supraveghere
(pag. 40)
L2609209. Aplicarea epidemiologiei in medicina clinica

A. Descrierea istoriei naturale a bolii
B. Determinarea valorilor normale
C. Completarea tabolului clinic si identificarea de sindroame noi
D. depistarea si supravegherea bolilor
E. prevenirea si controlul comunitar a bolilor
(pag. 41)
L2609210. Aplicarea epidemiologiei in medicina clinica consta in urmatoarele cu exceptia

A. descrierea tabloului reala bolii
B. determinarea factorilor de risc
C. ameliorarea perspectivelor clinice
D. evaluarea tehnologiilor medicale vchi si noi
E. studiul prognosticului bolii
(pag. 41)
L2609211. Aplicarea epidemilogiei in medicina clinica consta in

A. studiul etiologiei bolilor
B. ameliorarea perspectivelor clinice
C. studiul prognosticului bolii
D. planificare sanitara
E. citirea critica a literaturii de specialitate
(pag. 41)
L2609212. Metode utilizate in epidemiologie:
280
Rezidentiat 2004
281
A.
B.
C.
D.
E.
sistemul curent de informatii sanitare

biostatistica
metode experimentale
tehnici de masurare a riscurilor
standardizare
(pag. 43)
L2609213. Caracteristicile epidemilologiei bolilor cronice:

A. lipsa cunoasterii unui agent cauzal
B. caracter plurifactorial
C. cunoasterea agentului cauzal specific
D. perioada de latenta mare
E. perioada de latenta mica
(pag. 43)
L2609214. Caracteristicile epidemilogiei bolilor cronice sunt:

A. lipsa cunoasterii unui agent cauzal
B. caracter plurifactorial
C. debutul bolii dificil de reperat in timp
D. perioada de latenta mare
E. caracter unifactorial
(pag. 43)
L2609215. Argumente folosite pentru dovedirea relatiei de cauzalitate dintre un factor si boala, in lipsa
experimentului:
A. forta asociatiei
B. rolul posibil al intimplarii
C. specificitatea
D. sensibilitatea
E. relatia tip doza-efect
(pag. 43)
L2609216. Tipurile de anchete epidemilolgice:

A. descriptive
B. analitice
C. sintetice
D. empirice
E. experimentale
(pag. 44)
L2609217. Caracteristicile anchetelor descriptive:

A. personale
B. de grup
C. temporale
D. locale
E. spatiale
(pag. 45)
L2609218. Aplicatii ale anchetelor epidemiologice descriptive:

A. evaluarea starii de sanatate a populatiei
B. evaluarea factorilor de risc
C. monitorizarea starii de sanatate
281
Rezidentiat 2004
282
D. monitorizarea starii de boala

E. formularea unor ipoteze epidemiologice
(pag. 45)
L2609219. Scopul anchetelor transversale:

A. sa determine prezenta bolii
B. sa determine prezenta starii de sanatate
C. sa produca indicatori de masurare a starii de sanatate a populatiei
D. sa determine prezenta incapacitatii sau unor caracteristici personale
E. sa permita cunoasterea distributiei unor factori de risc
(pag. 67)
L2609220. Domeniile de aplicare ale anchetelor transversale:

A. diagnosticul starii de boala a populatiei
B. stabilirea unor prioritati in actiunile de interventie
C. diagnosticul starii de sanatate a populatiei
D. in profilaxie
E. in programare si planificare sanitara
(pag. 67)
L2609221. Scopurile screeningului sunt:

A. mentinerea sanatatii si prevenirea bolii
B. profilaxia secundara
C. profilaxia tertiara
D. evaluareunor actiuni ale unor programe
E. determinarea prezentei unei asociatii
(pag. 68)
L2609222. Criterii de alegere a bolilor care sa faca obiectul unui screening:

A. orice boala
B. boala sa constituie o problema de sanatate
C. boala cu complicatii
D. boala decelabila in faza de latenta sau debut asimptomatic
E. boala cu istorie naturala necunoscuta
(pag. 69)
L2609223. Bolile care fac obiectul unui screening trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
A. sa fie decelabile in etapa de latenta sau debut asimptomatic
B. istoria naturala a bolii sa fie inteleasa si cunoscuta
C. sa nu existe probe capabile sa deceleze boala
D. tratamentul sa fie acceptat de bolnavi
E. tratamentul sa se faca cu placebo
(pag. 69)
L2609224. Aplicatii ale anchetelor epidemiologice descriptive:

A. evaluarea starii de sanatate a populatiei
B. evaluarea factorilor de risc
C. formularea unei ipoteze epidemiologice
D. descrierea starii de boala a populatiei
E. descrierea spectrului bolii
(pag. 45)
282
Rezidentiat 2004
283
L2609225. La femei sunt mai frecvente:

A. bolile endocrine
B. afectiuni ale colecistului
C. herniile
D. ateroscleroza
E. tumori benigne
(pag. 46)
L2609226. La femei mai frecvente sunt:

A. boala ulceroasa
B. accidentele
C. diabetul zaharat
D. calculoze
E. cancerul bronhopulmonar
(pag. 46)
L2609227. La barbati sunt mai frecvente:

A. boala ulceroasa
B. diabetul zaharat
C. calculoze
D. tumori benigne
E. ateroscleroza
(pag. 46)
L2609228. La barbati sunt mai frecvente:

A. diabetul zaharat
B. afectiuni ale colecistului
C. boala ulceroasa
D. herniile
E. cancerul bronhopulmonar
(pag. 46)
L2609229. Erori de interpretare a trendului sunt:

A. diagnosticarea mai corecta a bolilor in zilele de azi
B. diagnosticarea imprecisa a bolilor in trecut
C. modificarea factorilor care conditioneaza unele boli
D. schimbari in clasificarea bolilor
E. schimbari in denumirea bolilor
(pag. 48)
L2609230. Variabilele sudiate intr-o ancheta analitica sunt:

A. expunerea
B. riscul
C. populatia
D. rezultatul
E. individul
(pag. 49)
L2609231. Expunere pasiva poate fi considerata:

A. virsta
B. fumatul
C. administrarea unei anumite diete
283
Rezidentiat 2004
284
D. sexul
E. administrarea unui anumit reactiv
(pag. 49)
L2609232. Rezulatul care se obtine poate fi masurat prin:

A. deces
B. boala
C. probabilitate de supravietuire
D. risc
E. intensitatea durerii
(pag. 50)
L2609233. Rezulatul care se obtine poate fi masurat prin:

A. probabilitatea de supravietuire
B. probabilitatea de imbolnavire
C. dimensiunile tumorii
D. intensitatea durerii
E. calitatea vietii
(pag. 50)
L2609234. Calitatile probelor de screening:

A. sa aibe cost redus
B. sa fie acceptate de populatie
C. sa fie performante
D. sa fie simple
E. sa poata fi aplicate oricind
(pag. 70)
L2609235. Sensibilitatea este:

A. capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei sanatosi
B. capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei bolnavi
C. expima proportia rezultatelor pozitive in masa bolnavilor
D. expima proportia rezultatelor negative in masa bolnavilor
(pag. 70)
L2609236. Specificaitetea este:

A. capacitatea unei probe de a indentifica corect pe cei care nu au boala
B. capacitatea unei probe de a indentifica corect pe cei care au boala
C. expima proportia rezultatelor pozitive in masa bolnavilor
D. expima proportia rezultatelor negative in masa bolnavilor
E. expima proportia rezultatelor negative in masa non bolnavilor
(pag. 70)
L2609237. Validitatea:
A. se exprima prin sensibilitate si specificitate
B. exprima proportia rezultatelor pozitive in masa non bolnavilor
C. se determina inaintea aplicarii probei pe un esantion mai mic
D. exprima proportia rezultatelor negative in masa bolnavilor
E. reprezinta capacitatea unei probe de a identifica corect ceea ce este pusa sa identifice
(pag. 70)
284
Rezidentiat 2004
285

A. cancer de col uterin
B. infectie urinara
C. poliartrita reumatoida
D. glaucom
E. melanom malign
(pag. 74)

A. Sifilis
B. pneumonia virala
C. cancer testicular
D. TBC
E. accidentul vascular cerebral
(pag. 74)
L2609240. Pentru ca o proba sa fie reproductibila este necesar ca:

A. proba sa fie standardizata
B. proba sa fie aleasa aleator
C. personal antrenat
D. sa se asigure controlul
E. nu necesita control
(pag. 73)
L2609241. Boli pentru care se practica screeningul in Anglia sunt:

A. defecte de tub neural la fat
B. malformatii cardiace congenitale
C. cancerul de col uterin
D. cancerul gastric
E. TBC
(pag. 74)
L2609242. Boli pentru care se practica screening in Anglia sunt:

A. malformatii de tub digestiv la fat
B. fenilcetonuria
C. cancerul ovarian
D. cancerul de san
E. leucemia
(pag. 74)

A. HTA
B. cardiopatia ischemica
C. cancerul de col uterin
D. ulcerul duodenal
E. TBC
(pag. 74-75)
L2609244. Riscul relativ egal cu 1 arata:

A. exista asociatie intre factorul de risc si boala
B. factorul studiat nu este faactor de risc ci de protectie
C. factorul studiat este un factor de risc puternic pentru boala studiata
285
Rezidentiat 2004
286
D. inexistenta asociatiei intre factorul de risc si boala

E. riscul este la fel si la expusi si la neexpusi
(pag. 56)
L2609245. Riscul relativ mai mic de 1 arata:

A. nu exista asociatie intre factorul de risc si boala
B. exista asociatie intre factorul de risc si boala
C. factorul studiat este factor de protectie
D. riscul este mai mare la expusi fata de neexpusi
E. factorul studiat nu este un factor de risc
(pag. 56)
L2609246. Riscul relativ mai mare de 1 arata:

A. exista asociatie intre factorul de risc si boala
B. riscul este la fel si la expusi si la neexpusi
C. nu exista asociatie intre factorul de risc si boala
D. factorul studiat este factor de protectie
E. cu cit este mai mare decit 1 cu atit asocierea intre risc si boala este mai puternica
(pag. 56)
L2609247. I.C. cu debit cardiac crescut apare n urmtoarele condiii:

A. Cardiomiopatii restrictive
B. Fistule arterio venoase
C. Hipertiroidism
D. Cardiomiopatii dilatative
E. Boala Paget
(pag. 1421)
L2609248. Dispneea paroxistic nocturn are drept cauze:

A. Creterea ntoarcerii venoase periferice
B. Depresia centrului respirator n cursul somnului
C. Creterea presiunii pariale a oxigenului arterial
D. Reducerea stimulrii adrenergice a miocardului
E. Wheezing secundar bronhospasmului
(pag. 1423)
L2609249. Respiraia Cheyne Stokes din IC prezint urmtoarele mecanisme i manifestri:

A. Este o respiraie periodic sau ciclic
B. Crete sensibilitatea centrului respirator la presiunea parial a CO2 din sngele arterial
C. Apare frecvent la pacienii cu AS cerebral
D. Este favorizat de alungirea timpului de circulaie plmn creier
E. Perioadele de hiperventilaie i hipocapnie sunt urmate de apnee
(pag. 1423)
L2609250. Criteriile majore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive cuprind:
A. Dispneea paroxistica nocturna
B. Ralurile de staza pulmonara
C. Tuse nocturna
D. Pleurezie
E. Galopul protodiastolic (zgomot III)
(pag. 1424)
286
Rezidentiat 2004
287
L2609251. Spironolactona n terapia I.C:

A. Acioneaz printr un mecanism de inhibiie competitiv a aldosteronului
B. Induc o diurez bogat n sodiu
C. Produc retenie de potasiu
D. Acioneaz numai n prezena concentraiilor serice crescute aldosteron
E. Efectul maxim apare la 24 h de la administrare
(pag. 1427)
L2609252. Activarea neurohormonal n IC induce creterea postsarcinii prin urmtoarele mecanisme:

A. Aciunea simpatoadrenergic
B. Creterea catecolaminelor circulante
C. Scderea nivelului sanguin al hormonului antidiuretic
D. Aciunea sistemului renin angiotensin - aldosteron
E. Blocarea angiotensinei II
(pag. 1427)
L2609253. Digoxinul n tratamentul insuficienei cardiace:

A. Crete rata de supravieuire
B. Este indicat la bolnavii cu IC i FA
C. Amelioreaz calitatea vieii bolnavilor
D. Scade perioada refractar efectiv a nodului AV
E. Crete activitatea vagal
(pag. 1428-1429)
L2609254. n tratamentul IC, Dopamina administrat n doze renale:

A. Acioneaz asupra receptorilor dopaminergici
B. Are efect inotrop pozitiv
C. Scade rezistena vascular periferic
D. Acioneaz asupra receptorilor beta1 i beta2
E. Acioneaz asupra receptrorilor alfa
(pag. 1430)
L2609255. n tratamentul aritmiilor din IC, sunt recomandate urmtoarele droguri:

A. Chinidina
B. Flecainida
C. Procainamida
D. Amiodarona
E. Betablocantele
(pag. 1430)
L2809256. La aparitia edemelor din insuficienta cardiaca contribuie:

A. stimularea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
B. cresterea eliberarii hormonului antidiuretic
C. scaderea capacitatii rinichiului de a excreta apa
D. cresterea presiunii venoase
E. cresterea hormonului natriuretic atrial
(pag. 1422)
L2809257. Tratamentul disfunctiei diastolice a ventriculului stang se face prin:

A. cresterea contractilitatii miocardului
B. prevenirea tahicardiei
C. tratarea si prevenirea ischemiei miocardice
287
Rezidentiat 2004
288
D. prevenirea fibrozei si promovarea regresiei fibrozei

E. imbunatatirea relaxarii ventriculare
(pag. 1430)
L2809258. Administrarea gradata de beta-blocante(metoprolol,carvedilol,bucindolol)in insuficienta

cardiaca:
A. este contraindicata
B. nu aduce beneficii
C. amelioreaza simptomele de inuficienta cardiaca
D. imbunatateste toleranta la efort
E. intarzie evolutia insuficientei cardiace
(pag. 1430)
L2809259. Morfina administrata in edemul pulmonar acut cardiogen:

A. reduce anxietatea
B. scade vasoconstrictia adrenergica
C. in doze mari poate produce depresie respiratorie
D. se foloseste in doze de 2 pana la 5 mg
E. este contraindicata
(pag. 1431)
L2809260. Intre mecanismele patogenetice ale insuficientei cardiace congestive se includ:

A. Activarea sistemului nervos parasimpatic.
B. Scaderea secretiei de peptide natriuretice atriale.
C. Activarea sistemului renina angiotensina aldosteron.
D. Hipersecretia de hormon antidiuretic.
E. Scaderea nivelului plasmatic al noradrenalinei.
(pag. 1422)
L2809261. Redistribuirea debitului cardiac scazut ca mecanism compensator in insuficienta cardiaca

are drept scop asigurarea necesarului de oxigen la urmatoarele organe vitale:
A. tegument
B. musculatura scheletica
C. miocard
D. viscere abdominale
E. creier
(pag. 1422)
L2809262. Insuficienta cardiaca congestiva este caracterizata de o serie de mecanisme adaptative

B. activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
C. producerea de substante vasodilatatoare (bradikinina, prostaglandine)
D. cresterea eliberarii de hormoni tiroidieni
E. cresterea eliberarii de hormon antidiuretic
(pag. 1422)
L2809263. Respiratia Cheyne - Stockes din IC prezinta urmatoarele mecanisme si manifestari:

A. Este o respiratie periodica sau ciclica
B. Creste sensibilitatea centrului respirator la presiunea partiala a CO2 din sangele arterial
C. A pare frecvent la pacientii cu AS cerebrala
D. Este favorizata de alungirea timpului de circulatie plaman - creier
E. Perioadele de hiperventilatie si hipocapnie sunt urmate de apnee
288
Rezidentiat 2004
289
(pag. 1423)
L2909264. Isuficienta cardiaca cu debit scazut apare secundar:

A. Hipotensiunii.
B. Hipertensiunii.
C. Anemiei.
D. Valvulopatiilor.
E. Bolilor pericardului.
(pag. 1421)
L2909265. Urmatoarele elemente se incadreaza in criteriile majore Framingham pentru diagnosticarea

A. Dispneea de efort.
B. Edemul pulmonar acut.
C. Dispneea paroxistica nocturna.
D. Pleurezia.
E. Crdiomegalia.
(pag. 1424)
L2909266. Care dintre urmatoarele diuretice sunt economisitoare de potasiu ?

A. Indapamida.
B. Amilorid.
C. Triamteren.
D. Torsemid.
E. Spironolactona.
(pag. 1427)
L2909267. Diureticele tiazidice pot avea urmatoarele efecte adverse:

A. Hipopotasemua.
B. Hiperpotasemia.
C. Acidoza metabolica.
D. Alcaloza metabolica.
E. Hiperglicemia.
(pag. 1426)
L2909268. Cele mai frecvente tulburari de ritm cardiac produse de digitala sunt:
A. Fibrilatia ventriculara.
B. Extrasistolia ventriculara.
C. Bradicardia.
D. Bigeminismul.
E. Tahicardia ventriculara.
(pag. 1429)
289
Rezidentiat 2004
290
Tema nr. 10
Pancreatitele acute
BIBLIOGRAFIE:

L1110001. Pierderea brusca a vederii in evolutia pancreatitei acute este datorata:
A. Episcleritei
B. Retinopatiei Purtscher
C. Glaucomului acut
D. Scleromalaciei perforans
E. Hemoragiei corneene
(pag. 1922)
L1110002. Urmatoarele manifestari sistemice pot sa apara in pancreatitele acute cu EXCEPTIA:

A. Revarsate pleurale
B. Hipotensiunea arteriala
C. Pneumotorax
D. Sindrom de detresa respiratorie a adultului
E. Revarsat pericardic
(pag. 1922)
L1110003. Care din urmatoarele conditii pot determina o valoare fals normala a amilazelor serice la un
pacient cu pancreatita acuta:
A. Hipercolesterolemia
B. Hipertrigliceridemia
C. Hipocalcemia
D. Hiperglicemia
E. Hiperbilirubinemia
(pag. 1921)
L1110004. Care din urmatoarele determinari anunta instalarea sindromului de detresa respiratorie
acuta in pancreatita acuta:
A. Hipoalbuminemia
B. Hipoxemia
C. Acidoza respiratorie
D. Alcaloza metabolica
E. Hipocalcemia
(pag. 1921)
L1110005. Care din urmatorii factori inhiba secretia pancreatica:

A. Secretina
B. Colecistokinina
C. Nervul vag
D. Somatostatina
E. Sarurile biliare
(pag. 1919)
290
Rezidentiat 2004
291
L1110006. Complicatii unui pseudochist pancreatic sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:

A. Durere
B. Ruptura
C. Hemoragie
D. Hidronefroza bilaterala
E. Abces
(pag. 1926)
L1110007. Diagnosticul diferential al pancreatitei acute include urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA:

A. Neoplasm pulmonar
B. Perforatie viscerala abdominala
D. Cetoacidoza diabetica
E. Ocluzia vaselor mezenterice
(pag. 1921)
L1210008. Care sunt indicatiile pentru drenaj ale pseudochisturilor pancreatice?

A. toate pseudochistele la orice dimensiune
B. pseudochistele peste 3 cm diametru
C. pseudochistele peste 5 cm diametru prezente la 2 saptamani dupa debutul pancreatitei acute
D. pseudochsitele de orice dimensiune insoite de durere
E. pseudochistele peste 5 cm diametru si care persista mai mult de 6 saptamani
(pag. 1925)
L1210009. Icterul din pancreatita acuta se datoreste:

A. hemolizei
B. trombozei de vena porta
C. compresiei coledocului
D. in exclusivitate litiazei coledociene asociate
E. in pancreatita acuta nu apare icter
(pag. 1920)
L1310010. Care din urmatoarele afectiuni nu este inclusa in diagnosticul diferential al pancreatitei
acute:
A. perforatia viscerala
B. ocluzia venelor mezenterice
C. anevrism disecant de aorta
D. sindrom de intestin iritabil
E. cetoacidoza diabetica.
(pag. 1921)
L1310011. Simptomul principal in pancreatita acuta este:

A. durerea abdominala
B. febra
C. varsatura
D. icterul
E. socul.
(pag. 1920)
L1410012. Cea mai frecventa localizare a pseudoanevrismelor ce complica pancreatita acuta este la
nivelul:
A. a. mezenterica superioara
291
Rezidentiat 2004
292
B.
C.
D.
E.
a. duodenopancreatica superioara
a. duodenopancreatica inferioara
a. gastrice scurte
a. Splenica
(pag. 1926)
L1410013. Factorii care predispun la dezvoltarea abcesului pancreatic sunt urmatorii, cu exceptia:
A. alimentatia parenterala
B. pancreatita acuta cu peste 3 factori de risc
C. laparotomia precoce
D. pancreatita postoperatorie
E. utilizarea nejudicioasa a antibioticelor
(pag. 1924)
L1410014. Masuri terapeutice eficiente in pancreatita acuta sunt:

A. medicatia anticolinergica
B. administrarea de gabexate
C. octreotidul
D. glucagonul
E. glucocorticoizii
(pag. 1924)
L1410015. Necroza pancreatica infectata este caracterizata prin urmatoarele elemente, cu exceptia:
A. componentele solide ale pancreasului infectat nu pot fi eliminate prin drenaj percutan
B. este o infectie difuza suprapusa peste o leziune necroinflamatorie, la 1-2 saptamani de la debutul
pancreatitei acute
C. insuficienta multiorganica favorizeaza infectia
D. se poate diagnostica precoce prin aspiratie cu ac sub ghidaj TC
E. este o colectie purulenta prost delimitata, cu evolutie lunga (4-6 saptamani)
(pag. 1924)
L1510016. Afectarea neuropsihica la pacientii cu pancreatita acuta consta in:

A. nevroza depresiva
B. paralizie de nervi periferici
C. hemipareza
D. tetraplegie
E. psihoza
(pag. 1922)
L1510017. Afectarea oculara care poate apare in evolutia pancreatitelor acute este reprezentata de:
A. uveita anterioara
B. iridociclita
C. keratoconjunctivita
D. amauroza acuta
E. atac acut de glaucom
(pag. 1922)
L1510018. in pancreatitele acute icterul poate apare datorita:

A. edemului capului de pancreas
B. litiazei intrapancreatice
C. pseudochistelor de corp de pancreas
D. rezorbiei abceselor din loja pancreatica
292
Rezidentiat 2004
293
E. actiunii sistemice a enzimelor proteolitice

(pag. 1920)
L1510019. in pancreatitele acute, procesul de activare a enzimelor digestive de catre hidrolazele

lizozomale se realizeaza la nivelul:
A. canalului Wirsung
B. ampulei Vater
C. celulelor acinare
D. celulelor pancreasului endocrin
E. lojei pancreatice
(pag. 1920)
L1510020. Principalul mecanism de aparitie a ascitei pancretice este reprezentat de:

A. hipertensiunea portala segmentara
B. tromboza venei splenice
C. ruperea canalului pancreatic comun
D. cresterea presiunii in vena cava inferioara
E. insuficienta drenajului limfatic prin vasele mezenterice
(pag. 1926)
L1510021. Simptomul major caracteristic pancreatitelor acute il reprezinta:

A. distensia abdominala
B. greata
C. varsatura bilioasa
D. durerea abdominala
E. paloarea tegumentara
(pag. 1920)
L1610022. Dintre complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:

A. abces pancreatic
B. gastrita eroziva
C. pneumonie
D. tromboza arterei renale
E. encefalopatie
(pag. 1922)
L1610023. Nu constituie complicatie a pancreatitei acute:

A. infarctul intestinal
B. retinopatia Purtscher
C. hemoragia gastro-intestinala
E. icterul obstructiv
(pag. 1922)
L1610024. Pacientii cu pancreatita severa secundara litiazei biliare se pot ameliora prin:
A. papilotomia in primele 36-72 de ore de la debut
B. dieta cu restrictie de lipide
C. lavajul peritoneal
D. exercitiul fizic
E. controlul diabetului
(pag. 1924)
293
Rezidentiat 2004
294
L1610025. Pancreatita acuta nu poate fi determinata de urmatoarele cauze:

A. postcolangiopancreatografie endoscopica retrograda
B. obezitate
C. etilism cronic
D. ulcer penetrant
E. pancreas septat
(pag. 1920)
L1610026. Simptomul major al pancreatitei acute este:

A. greata si varsaturi
B. distensia abdominala
C. durerea abdominala
D. diaree
E. icterul
(pag. 1920)
L1610027. Urmatoarele elemente clinico-biochimice sunt cuprinse in scorul Rason al pancreatitelor

acute severe:
A. varsta sub 55 de ani
B. hipertensiune arteriala
C. hipercalcemie
D. leucopenie
E. hiperglicemia peste 11mmol/l
(pag. 1921)
L2310028. Simptomul principal n pancreatita acut este:

A. vrstura
B. febra
C. durerea
D. icterul
E. ocul
(pag. 1920)
L2310029. Diagnosticul diferenial al pancretitei acute se face cu urmtoarele afeciuni, cu excepia

uneia:
A. anevrism disecant de aort
B. ocluzia venelor mezenterice
C. cetoacidoza diabetic
D. perforaia visceral
E. sindromul de intestin iritabil
(pag. 1921)
L2310030. Colangiopancreatografia endoscopic retrograd este indicat n pancreatita acut

determinat de:
A. alcool
B. traumatisme abdominale
C. ulcer penetrant
D. calculi biliari
E. hipertrigliceridemia
(pag. 1924)
L2510031. Precizai care dintre urmtorii factori inhib secreia pancreatic:

A. Fenilalanin
294
Rezidentiat 2004
295
B.
C.
D.
E.
Somatostatin
Triptofan
Valin
Acidul gastric
(pag. 1919)
L2510032. Precizai care dintre urmtoarele medicamente nu determin pancreatit acut:

A. Tetraciclin
B. Ampicilin
C. Nitrofurantoin
D. Eritromicin
E. Acid valproic
(pag. 1920)
L2510033. Menionai care dintre urmtoarele mecanisme nu sunt implicate n patogenia pancreatitei
acute:
A. Reacia de hipersensibilitate determinat de unele medicamente
B. Activarea intrapancreatic a enzimelor proteolitice
C. Scderea secreiei de bicarbonat din sucul pancreatic
D. Actiarea i eliberarea de peptide bradikininice i substane vasoactive
E. Activarea intrapancreatic a zimogenelor
(pag. 1920)
L2510034. Simptomul major al pancreatitei acute este reprezentat de:

A. Durerea abdominal
B. Grea
C. Vrsturi
D. Distensie abdominal
E. Hipomotilitate intestinal
(pag. 1920)
L2510035. Complicaiile pulmonareale pancreatitei acute cuprind urmtoarele manifestri cu

EXCEPIA:
A. Atelectazii pulmonare
B. Pneumonie
C. Abces mediastinal
D. Broniectazii
E. Sindromul de detres respiratorie a adultului
(pag. 1922)
L2510036. Precizai care dintre urmtorii factori nu predispun la dezvoltarea abcesului pancreatic:
A. Pancreatita postoperatorie
B. Tratamentul cu gabexate
C. Alimentarea precoce pe cale oral
D. Laparotomia precoce
E. Utilizarea nejudicioas a antibioticelor
(pag. 1924)
L2510037. Precizai care dintre urmtoarele manifestri nu constituie complicaii ale pseudochistului
pancreatic:
A. Durerea
B. Ruptura
295
Rezidentiat 2004
296
C. Hemoragia
D. Abcesul
E. Infarctul enteromezenteric
(pag. 1926)
L2610038. Pancreatita acut poate fi determinat de urmtoarele cauze cu excepia:

A. Oreion
B. Obezitate
C. Etilism cronic
D. Hepatite virale
E. Pancreas septat
(pag. 1920)
L2610039. Simptomul major al pancreatitei acute este:

A. Vrsturi
B. Febra
C. Durerea abdominal
D. Diareea
E. Icterul
(pag. 1920)
L2610040. Semnul Cullen din pancreatita acut este secundar:

A. Hemoperitoneului
B. Catabolizrii tisulare a hemoglobinei
C. Pseudochistului pancreatic
D. Trombozei de arter renal
E. Icterului
(pag. 1922)
L2610041. Nodulii tegumentari eritematoi n pancreatita acut apar prin:

A. Reacii autoimune
B. Fenomene de vasculit
C. Necroza esutului gras subcutanat
D. Sunt nsoii de prurit
E. nsoesc ntotdeauna durerea din pancreatita acut.
(pag. 1920)
L2610042. Durerea din pancreatita acut devine mai intens:

A. n decubit ventral
B. n ortostatism
C. n decubit dorsal
D. Poziia genu-pectoral
E. decubit lateral
(pag. 1920)
L2610043. Icterul n pancreatita acut:

A. Este frecvent
B. nsoete durerea ntotdeauna
C. Este nsoit de hemoragie digestiv superioar
D. Nu este frecvent
E. Dispare naintea apariiei durerii
(pag. 1920)
296
Rezidentiat 2004
297
L2810044. Simptomul principal in pancreatita acuta este:

A. febra
B. varsatura
C. durerea abdominala
D. icter
E. distensia abdominala
(pag. 1920)
L2810045. Care dintre factorii de prognostic Ramson Imrie din pancreatita acuta sunt luati in
considerare in primele 48 ore:
A. varsta peste 55 ani
B. LDH seric >400UI/l
C. leucocitozoza >16000/l
D. hipoxemia ( PO2<60mmHg)
E. hiperglicemia >11mmol/l (>200mg/dl)
(pag. 1921)
L2810046. Diagnosticul diferential al pancreatitei include urmatoarele boli CU EXCEPTIA:

A. colecistita acuta
B. colica biliara
C. colica renala
D. infarct miocardic
E. neoplasm pulmonar
(pag. 1921)
L2810047. Complicatiile locale ale pancreatitei sunt:

A. sindromul de detresa respiratorie a adultului
B. abcesul pancreatic
C. tromboza arterei/ venei renale
D. moarte subita
E. encefalopatie
(pag. 1922)
L2810048. Examenele de laborator evidentiaza, de obicei, in pancreatita, urmatoarele modificari CU

EXCEPTIA:
A. leucocitoza
B. hipocalcemie
C. hiperglicemie
D. hipoglicemie
E. hipertrigliceridemie
(pag. 1921)
297
Rezidentiat 2004
298

L1110049. Examenele paraclinice utile in pancreatita acuta sunt:
A. Ecografia abdominala
B. Endoscopia digestiva superioara
C. Tomografia computerizata abdominala
D. Colangiopancreatografia retrograda endoscopica
E. Irigografia
(pag. 1921)
L1110050. Examenul fizic al pacientului cu pancreatita acuta arata:

A. Icter
B. Eritem marginat
C. Noduli tegumentari eritematosi
D. Disparitia matitatii hepatice
E. Hipertensiune arteriala
(pag. 1920)
L1110051. In patogenia pancreatitei acute sunt implicate urmatoarele:

A. Activarea intrapancreatica a enzimelor proteolitice
B. Scaderea concentratiei de bicarbonat din sucul pancreatic
C. Activarea si eliberarea substantelor vasoactive ( bradikinina,histamina)
D. Mecanism imun cu activarea complementului
E. Reactie de hipersensibilitate (medicamente)
(pag. 1920)
L1110052. Mecanismul producerii ascitei in pancreatita acuta este:

A. Ruptura canalului pancreatic comun
B. Insuficienta cardiaca
C. Pseudochistul fisurat
D. Sindromul nefrotic
E. Hipotiroidia
(pag. 1926)
L1110053. Principalele manifestari clinice ale pancreatitei acute sunt:

A. Durerea abdominala
B. Greturi si varsaturi
C. Hipomotilitate intestinala
D. Cefalee
E. Durere retrosternala
(pag. 1920)
L1110054. Semnele caracteristice ale abcesului pancreatic sunt urmatoarele:

A. Febra
B. Leucocitoza
C. Deteriorare rapida a pacientului ameliorat initial
D. Suflu sistolic paraombilical
E. Circulatie colaterala abdominala
(pag. 1924)
L1110055. Tratamentul conventional al pancreatitei acute include:
298
Rezidentiat 2004
299
A.
B.
C.
D.
E.
Analgetice pentru durere

Aspiratie nasogastrica
Oprirea oricarui aport alimentar oral
Corticoterapie
Antiinflamatorii nesteroidiene
(pag. 1923)
L1110056. Care din urmatoarele conditii sunt factori etiologici ai pancreatitei acute:
A. Ingestia de bauturi alcoolice
B. Litiaza biliara
C. Medicamentele
D. Hipercolesterolemia
E. Hipocalcemia
(pag. 1920)
L1110057. Care din urmatoarele proprietati apartin sucului pancreatic:

A. Are o concentratie mare de bicarbonat
B. Are un pH acid
C. Contine enzime glicolitice, lipolitice si proteolitice
D. Enzimele proteolitice sunt secretate sub forma activa
E. Toate enzimele pancreatice au un pH optim acid
(pag. 1919)
L1110058. Care din urmatorii factori influenteaza nevativ supravietuirea in pancreatita acuta:
A. Varsta > 55 ani
B. Hipocalcemia <1,9 mmol/l (< 8 mg/dl)
C. Hipoxemia (PO2 < 60 mmHg)
D. Hiperglicemia > 11 mmol/l (> 200 mg/dl)
E. Hiperbilirubinemia > 3mg/dl
(pag. 1921)
L1110059. Complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:

A. Necroza pancreatica
B. Colectii pancreatice lichidiene
C. Tromboza de vena porta
D. Hematurie
E. Hemotorax
(pag. 1922)
L1110060. Complicatiile sistemice ale pancreatitei acute sunt:

A. Hipovolemia
B. Coagularea intravasculara diseminata
C. Oligurie
D. Hipoglicemie
E. Hipercolesterolemie
(pag. 1922)
L1110061. Diagnosticul de laborator al pancreatitei acute se bazeaza pe:

A. Amilaze serice crescute
B. Lipaza serica crescuta
C. Hiperglicemie
D. Leucopenie
299
Rezidentiat 2004
300
E. Hemoculturi pozitive
(pag. 1921)
L1110062. Diagnosticul diferential al ascitei pancreatice se face cu urmatoarele afectiuni:

A. Carcinomatoza peritoneala
B. Peritonita tuberculoasa
C. Pericardita constrictiva
D. Sindromul Budd-Chiari
E. Sindrom Felty
(pag. 1926)
L1210063. Care dintre factorii de prognostic Ranson/Imrie din pancreatita acuta sunt luati in
considerare in primele 48 de ore?
A. lichidul peritoneal hemoragic
B. scaderea hematocritului cu peste 10%
C. hipocalcemia < 8,0 mg/dl
D. cresterea creatininei serice > 5 mg/dl
E. hipoalbuminemia < 3,2 g/dl
(pag. 1921)
L1210064. Care dintre factorii de prognostic Ranson/Imrie din pancreatita acuta sunt luati in
considerare la internarea in spital?
A. scaderea hematocitului cu peste 10%
B. sechestrare de lichid > 4000 ml
C. hipocalcemia < 8,0 mg/dl
D. leucocitoza > 16.000
E. ASAT serica > 250 ui/l
(pag. 1921)
L1210065. Care dintre factorii enumerati cresc secretia pancreatica

A. somatostatina
B. acizii grasi cu lant lung
C. triptofanul
D. metionina
E. sarurile biliare
(pag. 1919)
L1210066. Care modificari sunt indicatori cheie ai insuficientei organelor in pancreatita acuta?
A. LDH seric > 400 ui/l
B. tensiunea arteriala < 90 mmHg
C. PO2 < 60 mmHg
D. scaderea hematocitului cu peste 10%
E. albumina serica < 3,2 g/dl
(pag. 1921)
L1210067. Care sunt cauzele de luat in considerare la pancientii cu pancreatita acuta recurenta fara o
cauza evidenta:
A. microlitiaza veziculara
B. alcoolul
C. medicamente
D. hipertrigliceridemia
E. pancreasul septat
300
Rezidentiat 2004
301
(pag. 1920)
L1210068. Care sunt cauzele hiperglicemiei din pancreatita acuta?

A. secretia scazuta de insulina
B. aparitia anticorpilor antiinsulinici
C. secretia crescuta de glucagon
D. secretia crescuta de hormoni glucocorticoizi
E. secretia crescuta de catecolamine
(pag. 1921)
L1210069. Care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea abcesului pancreatic dupa pancreatita acuta?
A. pancreatita postoperatorie
B. alimentarea precoce pe cale orala
C. utilizarea nejudicioasa a antibioticelor
D. leucocitoza
E. febra
(pag. 1924)
L1210070. Care sunt markerii de mare perspectiva pentru aprecierea evolutiei pancreatitei
A. fibrinogenul
B. proteina C reactiva
C. lipaza
D. elastaza granulocitara serica
E. peptidul activator al tripsinogenului urinar (PAT)
(pag. 1922)
L1210071. Cauze de pancreatita acuta pot fi

A. alcoolul
B. litiaza biliara
C. hipoparatiroidism
D. furosemid
E. penicilina
(pag. 1920)
L1210072. Cauzele socului din pancreatita acuta sunt:

A. durerea
B. infectia
C. hipovolemia
D. eliberarea de peptide kininice
E. actiunea sistemica a enzimelor proteolitice
(pag. 1920)
L1210073. Durerea in pancreatita acuta are urmatoarele caractere:

A. este intermitenta cu caracter colicativ
B. se amelioreaza in decubit dorsal
C. este constanta, sfredelitoare
D. se amelioreaza la flexia trunchiului si ridicarea genunchilor
E. este localizata in epigastru
(pag. 1920)
L1210074. Urmatoarele elemente apartin ascitei pancreatice:

A. este determinata de ruperea canalului pancreatic comun
301
Rezidentiat 2004
302
B.
C.
D.
E.
continutul in proteine este peste 2g/dl

continutul in proteine este peste 3 g/dl
este intotdeauna hemoragica
concentratia amilazei depaseste 20.000 U/l
(pag. 1926)
L1210075. Urmatoarele elemente caracterizeaza amilazemia din pancreatita acuta

A. valorile sunt crescute de cel putin 3 ori
B. nivelul amilazei se coreleaza intotdeauna cu severitatea pancreatitei
C. cresterea amilazei serice este cel mai sensibil test pentru diagnosticul pancreatitei
D. activitatea amilazei serice creste paralel cu a lipazei serice
E. modificarile morfologice apreciate ecografic se coreleaza cu nivelul amilazei serice
(pag. 1921)
L1310076. Afectarea pulmonara in pancreatita acuta se caracterizeaza prin:

A. apare la 10-20% din pacienti
B. raluri bazale, atelectazii, revarsate pleurale
C. hemoptizii la debutul bolii
D. predominena modificarilor pe partea stanga
E. apare la sub 5% din pacienti.
(pag. 1920)
L1310077. Care din urmatoarele anomalii pot fi intalnite in pancreatita acuta:

A. Leucocitoza
B. Hematocrit Ht > 50%
C. Hiperglicemie
D. Hipercalcemie
E. Hipoxemie.
(pag. 1921)
L1310078. Care din urmatorii parametri trebuie evaluati in primele 48h in pancreatita acuta (RansonImrie)?
A. Hematocrit
B. Sechestrarea lichidiana
C. Bilirubina
D. Glicemia
E. Creatinina.
(pag. 1921)
L1310079. Care din urmatorii parametrii evaluati la internare sunt considerati factori ce influenteaza
negativ supravietuirea (in cadrul criteriilor Ranson-Imrie)?
A. varsta mai mare de 65 de ani
B. leucocitoza mai mare de 16.000/mmc
C. leucocitoza mai mare de 10.000/mmc
D. hiperglicemie mai mare de 200 mg/dl
E. LDH seric > 200UI/l.
(pag. 1921)
L1310080. Care din urmatorii parametrii sunt considerati indicatori cheie ai insuficientei organice in
pancreatita acuta:
A. hipotensiuni (TA <90mmHg)
B. tahicardie (AV>130/min)
C. oligurie (mai putin de 50 ml pe ora) sau creatinina in crestere
302
Rezidentiat 2004
303
D. calciu seric > 1,9 mmoli/l

E. albumina serica > 3,2 g/l.
(pag. 1921)
L1310081. Complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:

A. Necroza
B. Colectia pancreatica lichidiana
C. Accidentul vascular cerebral
D. Ascita pancreatogena
E. Icter obstructiv.
(pag. 1922)
L1310082. Complicatiile sistemice cardiovasculare in pancreatita acuta sunt:

A. hipotensiunea
B. moartea subita
C. modificari EKG ale segmentului PQ
D. pericardita purulenta
E. inferct miocardic
(pag. 1922)
L1310083. Complicatiile sistemice pulmonare in pancreatita acuta:

A. revarsat pulmonar
B. atelectazii pulmonare
C. hemoptizii
D. bronsiectazie
E. sindrom de detresa respirator.
(pag. 1922)
L1310084. socul din pancreatita acuta poate fi explicat prin:

A. "arsura retro peritoneala" - hipovolemie secundara exudarii sangelui si proteinelor plasmatice in spatiul
retroperitoneal
B. vasodilatatie si cresterea permeabilitatii vasculare
C. hipoglicemie
D. activarea sistemului renina angiotensiva
E. eliberarea in circulatie a enzimelor lipolitice si proteolitice.
(pag. 1920)
L1310085. Tratamentul conventional al pancreatitei acute include:

A. analgetice
B. antibiotice
C. fluide IV si coloizi
D. post alimentar
E. aspiratie nazogastrica.
(pag. 1923)
L1310086. Urmatoarele afirmatii despre retinopatie Purtseher sunt adevarate:

A. Complicatie frecventa a pancreatitei
B. Complicatie rara a pancreatitei acute
C. Se manifesta prin pierderea brusca a vederii
D. Se manifesta prin diplopie
E. Are modificari specifice la fundul de ochi.
(pag. 1923)
303
Rezidentiat 2004
304
L1310087. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste amilazele serice in pancreatita
acuta:
A. Exista o corelatie stransa intre nivelul amilazelor si severitatea pancreatitei acute.
B. Sunt obisnuit crescute de 3 ori valoarea normala.
C. Amilazele tind sa se normalizeze la 48-72 de ore chiar daca pancreatita acuta ramane evidenta.
D. Pacienii cu acidoza au valori fals crescute ale amilazei serice.
E. Pacientii cu acidoza au valori fals scazute ale amilazei serice.
(pag. 1921)
L1310088. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in pancreatita acuta:

A. Icterul este frecvent si este datorat unei hemolize asociate.
B. Icterul este frecvent si se datoreaza in 75% din cazuri unui calcul prezent in coledocul distal.
C. Icterul nu apare in pancreatita acuta.
D. Icterul nu este frecvent in pancreatita acuta.
E. Cand apare icterul se datoreaza compresiunii portiunii intrapancreatice a canalului biliar comun secundar
edematierii pancreasului cefalic.
(pag. 1920)
L1410089. Asocierea pancreatita acuta hipertrigliceridemie se caracterizeaza prin:

A. niveluri ale trigliceridelor serice intre 250-300 mg/dl se asociaza cu risc crescut pentru pancreatita acuta
B. pacientii cu deficit de apolipoproteina C II au o incidenta crescuta a pancreatitei acute
C. majoritatea pacientilor cu pancreatita acuta au hipertrigliceridemie
D. amilaza serica are adesea valori fals normale la acesti pacienti
E. hipertrigliceridemia face parte din criteriile Ranson-Imrie ce influenteaza negativ supravietuirea
(pag. 1921, 1923)
L1410090. Factorii ce influenteaza negativ supravietuirea in pancreatita acuta sunt:

A. lichid peritoneal serocitrin
B. varsta > 55 ani
C. obezitatea
D. AST serica intre 100-200 UI/l
E. hipoxemia (Po2 < 60 mmHg)
(pag. 1921)
L1410091. In diagnosticul de laborator al pancreatitei acute:

A. dozarea lipazei pancreatice este utila la pacienti cu cauza nepancreatica de hiperamilazemie
B. amilaza serica are valori mult crescute la pacientii cu pancreatita acuta si hipertrigliceridemie
C. cetoacidoza diabetica se poate insoti de niveluri crescute ale amilazei totale
D. nivelul izoamilazei poate ramane crescut pana la 14 zile de la debutul necrozei pancreatice
E. hipocalcemia se intalneste in 80% din cazuri
(pag. 1921, 1922)
L1410092. Medicamente responsabile in mod definit de producerea pancreatitei acute sunt:

A. furosemid
B. penicilina
C. rifampicina
D. acid valproic
E. pentamidina
(pag. 1920)
L1410093. Pancreatita acuta severa se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. albumina serica > 32 g/l
304
Rezidentiat 2004
305
B.
C.
D.
E.
LDH seric > 500 UI/l

valori crescute ale amilazei serice
semnul Cullen
hemoconcentratie
(pag. 1921)
L1410094. Urmatoarele elemente caracterizeaza dozarea amilazei serice in pancreatita acuta:

A. nivelul amilazei serice se coreleaza strans cu severitatea pancreatitei acute
B. amilaza revine la valori normale dupa 12 ore de la debutul afectiunii
C. pacientii cu acidoza pot prezenta valori fals crescute ale amilazei serice
D. raportul dintre clearance-ul amilazei si al creatininei este crescut la pacientii cu forme severe de
pancreatita acuta
E. amilaza serica este strict specifica pentru diagnosticul de pancreatita acuta
(pag. 1921)
L1510095. Afectarea pleuro-pulmonara intalnita in pancreatitele acute consta in:

A. atelectazie pulmonara
B. pneumonie
C. sindrom de detresa respiratorie a adultului
D. infiltrat nodular apical
E. hidrotorace
(pag. 1922)
L1510096. Complicatiile locale ale pancreatitelor acute sunt reprezentate de:

A. abcesul pancreatic
B. icterul obstructiv
C. hemoragia intraperitoneala masiva
D. tulburarile paroxistice de ritm
E. colestaza intrahepatica
(pag. 1922)
L1510097. Complicatiile metabolice care pot surveni in evolutia unei pancretite acute sunt:
A. hiperglicemie
B. hipocalcemie
C. hipofosfatemie
D. alcaloza hipercloremica
E. hipomagnezemie
(pag. 1922)
L1510098. Criteriile Ranson/ Imrie de evaluare la internare a pacientilor cu pancreatita acuta includ:
A. leucocitoza peste 16.000/mmc
B. hipocalcemie sub 1,9 mmol/l
C. cresterea creatininei serice peste 1,8 mmol/l
D. hipoalbuminemie sub 3,2 g/dl
E. hiperglicemie peste 11 mmol/l
(pag. 1921)
L1510099. Factorii de risc care predispun la aparitia abcesului pancreatic ca o complicatie in evolutia
pancreatitelor acute sunt:
A. varsta peste 55 de ani
B. socul hipovolemic
C. alimentarea precoce pe cale orala
305
Rezidentiat 2004
306
D. laparotomia precoce
E. tratamentul antibiotic incorect efectuat
(pag. 1924)
L1510100. Indicati care dintre urmatoarele afectiuni pot evolua cu niveluri serice crescute ale
amilazelor:
A. perforatia intestinala
B. infarctul intestinal
C. cetoacidoza diabetica
D. colecistita cronica scleroatrofica
E. colita ulcerativa
(pag. 1921)
L1510101. La pacientii cu pancreatita acuta, pseudoanevrismele vasculare aparute in evolutie se

localizeaza la nivelul:
A. arterei splenice
B. arterei hepatice
C. arterei renale stangi
D. arterei duodenopancreatice superioare
E. arterei duodenopancreatice inferioare
(pag. 1926)
L1510102. Mecanismele aparitiei socului in pancreatitele acute includ:

A. hipovolemia secundara exudarii sangelui si proteinelor plasmatice in spatiul retroperitoneal
B. formarea si eliberarea crescuta de peptide kininice
C. efectele sistemice ale enzimelor proteolitice
D. reflexele axonice locale
E. eliberarea de toxine microbiene in circulatia sistemica
(pag. 1920)
L1510103. Precizati care dintre urmatorele afectiuni pot constitui cauze de pancreatita acuta:
A. litiaza biliara
B. hipertrigliceridemia
C. ciroza hepatica
D. postoperator
E. angeita necrozanta
(pag. 1920)
L1610104. Care dintre urmatoarele semne indica prezenta unei pancreatite necrotice severe:
A. semnul Homans
B. semnulStrauss
C. semnul Cullen
D. semnul Courvoisier
E. semnul Turner
(pag. 1921)
L1610105. Complicatiile pseudochistului pancreatic sunt:

A. abcesul
C. ruptura
D. oligurie
E. hemoragia
306
Rezidentiat 2004
307
(pag. 1926)
L1610106. Diagnosticul diferential trebuie sa ia in considerare urmatoarele boli:

A. rectocolita ulcero-hemoragica
B. colica renala
C. intestinul iritabil
D. pneumonia
E. infarctul miocardic
(pag. 1921)
L1610107. Dintre criteriile de prognostic Ranson al pancreatitelor acute severe, la internare, fac parte:
A. hipoxemia (PO2 < 60mmHg)
B. leucocitoza > 16000/ul
C. AST serica >250UI/l
D. scaderea hematocritului cu peste 10%
E. hiperbilirubinemia > 4mg/dl
(pag. 1921)
L1610108. Pancreatita acuta la pacientii cu transplant renal este consecinta urmatorilor factori:
A. hipercalcemia
B. hipertrigliceridemia
C. infectii virale
D. medicamente (glucocoticoizi, azatioprina, L-asparaginaza, diuretice)
E. obstructia ampulei Vater
(pag. 1920)
L1610109. Pancreatitele acute medicamentoase sunt determinate prin:

A. hipertrigliceridemie si hipercalcemie
B. reactie de hipersensibilitate
C. spasm oddian
D. producerea unui metabolit toxic
E. reflux duodeno-pancreatic
(pag. 1919)
L1610110. Pancreatitele acute pot fi cauzate de:

A. infectii cu mycoplasma
B. insuficienta renala
C. tratament cu sulfamide
D. boala de reflux gastro-esofagian
E. infarct miocardic
(pag. 1920)
L1610111. Reprezinta complicatii sistemice ale pancreatitelor acute:

A. coagulare intravasculara diseminata
C. icterul obstructiv
D. moarte subita
E. boala ulceroasa
(pag. 1922)
L1610112. Socul in pancreatita acuta se produce prin:

A. contaminare microbiana
307
Rezidentiat 2004
308
B.
C.
D.
E.
hipovolemia
formarea si eliberarea crescuta de peptide kininice
ileusul paralitic difuz
efectele sistemice ale enzimelor proteolitice si lipolitice
(pag. 1920)
L2310113. Care din urmtoarele tulburri metabolice pot determina pancreatit acut:
A. Hipertrigliceridemia
B. Hipocalcemia
C. Hipercalcemia
D. Insuficiena renal
E. Hipopotasemia
(pag. 1920
1920 A C D)
L2310114. Durerea din pancreatita acut are urmtoarele caractere:

A. localizare n epigastru i periombilical
B. deseori iradiaz n spate, piept, flancuri i abdomenul inferior
C. se amelioreaz cnd pacientul st cu trunchiul flectat i genunchii strni
D. se amelioreaz n ortostatism
E. nu este influenat de poziia bolnavului
(pag. 1920)
L2310115. n pancreatita caut, ocul poate fi explicat prin:

A. hipoglicemie
B. vasodilataie i creterea permeabilitii vasculare
C. hipovolemia secundar exudrii sngelui i proteinelor plasmatice n spaiul retroperitoneal
D. eliberarea n circulaie a enzimelor lipolitice i proteolitice
E. activarea sistemului renin angiotensin
(pag. 1920)
L2310116. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate n pancreatita acut:

A. icterul se datoreaz compresiunii poriunii intrapancreatice a canalului biliar comun secundar edemaierii
pancreasului cefalic
B. icterul nu apare n pancreatita acut
C. icterul este frecvent i este determinat de hemoliz
D. icterul este frecvent i datorat n 7% din cazuri unui calcul coledocian
E. icterul nu este frecvent n pancreatita acut
(pag. 1920)
L2310117. Care afirmaii despre afectarea pulmonar n pancreatita acut sunt adevrate:
A. hemoptiziile sunt frecvente la debutul bolii
B. este prezent la 10-20% din pacieni
C. apare la sub 5% din pacieni
D. sunt prezente raluri bazale, atelectazii, revrsate pleurale
E. modificrile pe partea stng sunt mai frecvente
(pag. 1920)
L2310118. Care din urmtoarele elemente pot fi gsite la examenul abdomenului n pancreatitele acute
A. Aprare muscular
B. Zgomotele intestinale sunt de obicei diminuate sau abolite
C. Accentuarea zgomotelor intestinale
308
Rezidentiat 2004
309
D. Semnul Cullen este prezent numai n pancreatitele edematoase

E. Uneori se poate palpa un pseudochis de pancreas n abdomenul superior
(pag. 1920)
L2310119. Care afirmaii despre amilazele serice sunt adevrate n pancreatitele acute:
A. Sunt obinuit crescute de 3 ori valoarea normal
B. Exist o strns corelaie ntre nivelul amilazelor i severitatea pancreatitei
C. Pacienii cu acidoz au valori fals crescute ale amilazelor serice
D. Amilazele serice au valori fals sczute la pacienii cu acidoz
E. Amilazele tind s se normalizeze la 48-72 ore chiar dac pancreatita acut rmne evident
(pag. 1921)
L2310120. Care dintre urmtoarele anomalii pot fi ntlnite n pancreatita acut

A. leucocitoza
B. hiperglicemia
C. hipoxemia
D. hipercalcemia
E. hematocrit peste 50%
(pag. 1921)
L2310121. Care dintre urmtorii parametri evaluai la internare sunt considerai a influena negativ
supravieuirea (criteriile Ranson-Imrie):
A. vrsta peste 65 ani
B. hipoglicemia
C. leucocitoza mai mare de 16.000/mmc
D. LDH seric peste 200 U/l
E. hipeglicemia peste 200 mg/dl
(pag. 1921)
L2310122. Care dintre urmtorii parametri sunt considerai indicatori cheie ai insuficienei organice n
pancreatita acut
A. tahicardie (AV peste 130/min)
B. hipotensiune (TA sub 90 mmHg)
C. calciu seric peste 1,9 mmoli/l
D. oligurie sau creatinin n cretere
E. albumin seric peste 3,2 g/l
(pag. 1921)
L2310123. Care dintre urmtorii parametri trebuie evaluai n primele 24 de ore n pancreatitele acute
(criteriile Ranson-Imrie):
A. sechestrarea lichidian
B. creatinina
C. hematocritul
D. calcemia
E. glicemia
(pag. 1921)
L2310124. Cauzele care pot favoriza formarea abcesului pancreatic sunt:

A. laparotomia precoce
B. ntrzierea relurii alimentaiei pe cale oral
C. drenaj chirurgical inadecvat
D. etiologia postoperatorie a pancreatitei
E. etiologia biliar a pancreatitei
309
Rezidentiat 2004
310
(pag. 1924)
L2310125. Pseudochisturile pancreatice:

A. se dezvolt ntr-o perioad de 1-4 sptmni dup debutul pancreatitei acute
B. apar la circa 35% din pacienii cu pancreatit acut
C. se rezolv spontan n 25-40% din cazuri
D. nu pot fi palpate n regiunea epigastric
E. sunt localizate n 85% din cazuri n capul pancreasului
(pag. 1924-1925)
L2310126. Tratamentul convenional al pancreatitei acute include

A. fluide intravenoase i coloizi
B. glucagon
C. analgezice
D. oprirea oricrui aport alimentar oral
E. blocanii H-2
(pag. 1923-1924)
L2310127. Examenul TC dinamic cu contrast mbuntit este recomandat la pacienii cu pancreatit

acut n urmtoarele situaii:
A. pacieni cu pancreatit moderat
B. pacieni cu 3 sau mai multe semne Ranson
C. pacieni care prezint deteriorare clinic progresiv
D. pacieni cu suspiciune de pancreatit acut de cauz biliar
E. pacieni cu pancreatit sever
(pag. 1924)
L2510128. Secreia pancreatic este stimulat de:

A. Srurile biliare
B. Triptofan
C. Somatostatin
D. Valin
E. Acidul gastric
(pag. 1919)
L2510129. Pancreatita acut poate fi determinat de:

A. Virusul citomegalic
B. Ascaridioz
C. Giardioz
D. Tetraciclin
E. Omeprazol
(pag. 1920)
L2510130. La examenul fizic al pacientului cu pancreatit acut se constat:

A. Tahicardie
B. Hipotensiune arterial
C. Noduli tegumentari eritematoi
D. Icter
E. Eritem polimorf
(pag. 1920)
L2510131. Prezena unei pancreatite necrotice severe este indicat de:
310
Rezidentiat 2004
311
A.
B.
C.
D.
E.
Coloraia discret albastr periombilical

Icter
Coloraia roie-purpurie-albastr sau verde-maro aflancurilor
Subfebr
Hipotensiune arterial
(pag. 1920)
L2510132. n pancreatita acut datele de laborator indic:

A. Valori crescute de peste trei ori fa de normal ale amilazei serice
B. Creterea activitii lipazei serice
C. Leucocitoz
D. Hipercalcemie
E. Hipoglicemie
(pag. 1921)
L2510133. Precizai care dintre urmtoarele examene paraclinice nu sunt utile pentru diagnosticul de
pancreatit acut:
A. Ecografia abdominal
B. Urografia renoureterovezical
C. Endoscopia digestiv superioar
D. Tomografia computerizat abdominal
E. Colonoscopia
(pag. 1921)
L2510134. Diagnosticul diferenial al pancreatitei acute include urmtoarele boli:

A. Colecistita acut i colica biliar
B. Ocluzia vaselor mezenterice
C. Anevrismul disecant de aort
D. Pericardita acut
E. Ocuzia intestinal acut
(pag. 1921)
L2510135. Precizai factorii care influeneaz negativ supravieuirea n pancreatita acut la internare:
A. Vrsta>55 ani
B. Hiperglicemie>160 mg/dl
C. LDH seric>200 ui/l
D. AST seric>250 ui/l
E. Leucocitoz> 16000/microl
(pag. 1921)
L2510136. Precizai factorii care influeneaz negativ supravieuirea n pancreatita acut n primele 48
de ore:
A. Scderea hematocritului cu peste 10%
B. Sechestrare de lichid>2000 ml
C. Hipoalbuminemie< 2,5 g/dl
D. Hipocalcemie<8 mg/dl
E. Hipoxemie ( PO2< 60 mmHg )
(pag. 1921)
L2510137. Indicatorii cheie ai insuficienei organelor n pancreatita acut sunt:

A. Hipotensiunea ( TA< 90 mmHg )
B. Tahicardia> 130 bti/minut
311
Rezidentiat 2004
312
C. Calciu seric< 6 mg/dl

D. Albumina seric< 4,2 g/dl
E. Oliguria ( <50 ml/h )
(pag. 1921)
L2510138. Care dintre urmtorii markeri poate s prezic evoluia la pacienii cu pancreatit acut:
A. Complementul seric
B. Proteina C reactiv
C. Elastaza granulocitar seric
D. Fibrinogenul
E. Peptidul activator al tripsinogenului urinar
(pag. 1922)
L2510139. Complicaiile locale ale pancreatitei acute sunt:

A. Abcesul pancreatic
B. Pseudochistul pancreatic
C. Chilotoraxul
D. Hemoragia intraperitoneal masiv
E. Piuria
(pag. 1922)
L2510140. Complicaiile sistemice ale pancreatitei acute sunt:

A. Sindromul de detres respiratorie a adultului
B. Abcesul mediastinal
C. Hipoglicemia
D. Hipercalcemia
E. Hipotensiunea arterial
(pag. 1922)
L2510141. Complicaiile metabolice ale pancreatitei acute sunt:

A. Hipercolesterolemia
B. Hiperglicemia
C. Hipocalcemia
D. Hipopotasemia
E. Hipertrigliceridemia
(pag. 1922)
L2510142. Complicaiile cardiovasculare ale pancreatitei acute includ:

A. Hipotensiunea arterial
B. Moartea subit
C. Miocardita
D. Revrsatul pericardic
E. Endocardita
(pag. 1922)
L2510143. Complicaiile unui pseudochist pancreatic sunt:

A. Durerea
B. Ruptura
C. Disfagia
D. Hemoragia
E. Chilotoraxul
(pag. 1922)
312
Rezidentiat 2004
313
L2510144. Tratamentul convenional al pancreatitei acute include:

A. Analgezice
B. Fluide venoase i coloizi
C. Oprirea oricrui aport alimentar oral
D. Colecistokinetice
E. Aspiraia nazogastric
(pag. 1923)
L2510145. Semnele caracteristice abcesului pancreatic sunt:

A. Febra
B. Leucocitoza
C. Hipoglicemia
D. Ileusul paralitic
E. Deteriorarea rapid a strii pacientului
(pag. 1924)
L2510146. Primele cauze de mortalitate ale pseudochistului pancreatic sunt:

A. Infarctul intestinal
B. Ruptura
C. Oliguria
D. Abcesul
E. Hemoragia
(pag. 1926)
L2510147. Urmtoarele semne indic posibilitatea hemoragiei dintr-un pseudochist pancreatic:

A. Creterea masei tumorale pancreatice
B. Suflu localizat la nivelul masei tumorale pancreatice
C. Scderea rapid a hematocritului i hemoglobinei n absena unor semne evidente de pierdere de snge
D. Oliguria
E. Diareea
(pag. 1926)
L2510148. Ascita pancreatic nu este determinat de:

A. Tromboza venei splenice
B. Insuficiena drenajului limfatic prin vasele mezenterice
C. Hipertensiunea portal segmentar
D. Ruperea canalului pancreatic comun
E. Creterea presiunii n vena cav inferioar
(pag. 1926)
L2510149. Diagnosticul diferenial al ascitei pancreatice se face cu:

A. Carcinomatoza peritoneal
B. Peritonita tuberculoas
C. Pericardita constrictiv
D. Tumorile abdominale gigante
E. Sindromul Budd-Chiari
(pag. 1926)
L2510150. ocul din pancreatita acut se produce prin:

A. Hipovolemie
B. Formarea i eliberarea crescut de peptide kininice
313
Rezidentiat 2004
314
C. Scderea secreiei de bicarbonat din sucul pancreatic

D. Efectele sistemice ale enzimelor proteolitice i lipolitice
E. Mecanism imun cu activarea complementului
(pag. 1920)
L2610151. Cauze de pancreatit acut sunt:

A. Traumatisme abdominale directe
B. Obezitate
C. Consum de alcool
D. Antibiotice de tip cefalosporine
E. Oreion
(pag. 1920)
L2610152. Pancreatita acut care apare la pacieni cu transplant renal are ca i cauze:
A. Hipercalcemia
B. Medicamente (glucocorticoizi azatioprin)
C. Calculi biliari
D. Infecii virale
E. Traumatisme
(pag. 1920)
L2610153. Afectarea pulmonar n pancreatita acut const n:

A. Raluri bazale
B. Atelectazii
C. Astm bronic
D. Revrsate pleurale stngi
E. Bronhopneumonii
(pag. 1920)
L2610154. Cauze infecioase de pancreatit acut sunt:

A. Oreion
B. Hepatit viral
C. Ectrovirusuri
D. Helicobacter Pylori
E. Bacilul Koch
(pag. 1920)
L2610155. Medicamente care induc pancreatita acut sunt:

A. Sulfamide
B. Furosemidul
C. Carbamazepina
D. Dideoxiinozin
E. Ceftriaxon
(pag. 1920)
L2610156. Modificrile paraclinice n pancreatita acut sunt:

A. Leucopenie
B. Hiperamilazemie seric
C. Lipaza sczut
D. Htc > 50 % n formele severe
E. Hiperglicemie
(pag. 1921)
314
Rezidentiat 2004
315
L2610157. Complicaiile unui pseudochist pancreatic sunt:

A. Ruptura
B. Hemoragia
C. Abcesul
D. Hipertrigliceridemia
E. Hiperglicemia
(pag. 1926)
L2610158. Criteriile Ranson la internare sunt:

A. Vrsta < 55 ani
B. Leucocite > 16 000/ul
C. LDH < 400 U/l
D. Hiperglicemie > 200 mg/dl
E. AST seric > 250 U/l
(pag. 1921)
L2610159. Criteriile Ranson n primele 48 ore sunt:

A. Vrsta > 55 ani
B. Leucocitoz > 16 000/ul
C. Sechestrare lichidian > 4 000 ml
D. Hipoalbuminemie < 3,29 d/dl
E. AST seric > 250 u/l
(pag. 1921)
L2810160. Indicatorii cheie ai insuficientei organelor in pancreatita acuta sunt:

A. hipotensiune ( TA<90mmHg)
B. tahicardie (>130 batai/minut)
C. hipoxemie PO2<60mmHg
D. hipertensiune
E. oligurie (<50ml/h)
(pag. 1921)
L2810161. Criteriile Ramson / Imrie luati in considerare in considerare la internare sunt:

A. varsta >55ani
B. leucocitoza > 16000/l
C. hiperglicemie >200mg/dl
D. hipoxemie (PO2<60mmHg)
E. scaderea hematocritului cu peste 10%
(pag. 1921)
L2810162. Diagnosticul diferential al pancreatitei acute include:

A. perforatia viscerala
B. ocluzia intestinala acuta
C. anevrism disecant de aorta
D. cetoacidoza diabetica
E. neoplasm pulmonary
(pag. 1921)
L2810163. Cauze de pancreatita acuta pot fi:

A. alcoolul
B. acidul valproic
315
Rezidentiat 2004
316
C. furosemid
D. litiaza biliara
E. penicilamina
(pag. 1920)
L2810164. Durerea abdominala, simptomul major al pancreatitei acute, se caracterizeaza prin:

A. constanta, sfredelitoare
B. localizata in epigastru
C. intermitenta, colicativa
D. se amelioreaza cand pacientul se aseaza cu trunchiul flectat si genunchii ridicati
E. se amelioreaza in decubit dorsa
(pag. 1920)
L2810165. Complicatiile unui pseudochist pancreatic sunt:

A. durere
B. hemoragie
C. ascita
D. infectie
E. rupture
(pag. 1922)
L2810166. Intre complicatiile sistemice ale pancreatitei acute se incadreaza:

A. pulmonare
B. colectii pancreatice lichidiene
C. ascita pancreatogena
D. renale
E. metabolice
(pag. 1922)
L2810167. Care dintre urmatoarele semen indica o pancreatita necrotica severa:

A. semnul Courvoisier
B. semnul Turner
C. semnul Cullen
D. semnul Homans
E. semnul Strauss
(pag. 1921)
L2810168. Retinopatia Purtscher se caracterizeaza prin:

A. pierderea brusca si severa a vederii
B. aspect de flacoane de vata si hemoragii la examenul fundului de ochi
C. este determinate de ocluzia arterei retiniene posterioare
D. este o complicatie rara a pancreatitei acute
E. este o complicatie frecventa a pancreatitei acute
(pag. 1923)
L2810169. Complicatiile cardiovasculare in pancreatita acuta sunt:

A. hipotensiune
B. moarte subita
C. revarsat pericardic
D. tromboza de vase sanguine (vena splenica, vena porta)
E. modificari EKG nespecifice ST-T care mimeaza infarctul
(pag. 1922)
316
Rezidentiat 2004
317
L2810170. Afectarea pulmonara in pancreatita acuta se caracterizeaza prin:

A. raluri bazale, atelectazii, revarsate pleurale
B. apare la 10-2-% din pacienti
C. tuse productive de la debutul bolii
D. predominanta modificarilor pe partea stanga
E. predominanta modificarilor pe partea dreapta
(pag. 1920)
L2810171. Tratamentul conventional al pancreatitei include:

A. analgezice
B. aspiratie nazogastrica
C. fluide i.v. si coloizi
D. antibiotice
E. oprirea oricarui aport alimentar
(pag. 1923)
L2810172. Factorii care predispun la formarea abcesului pancreatic sunt:

A. pancreatita severa cu 3 sau mai multi factori de risc
B. pancreatita postoperatorie
C. alimentare precoce pe cale orala
D. laparotomie precoce
E. alimentatie parenterala
(pag. 1924)
L2810173. Ascita pancreatogena diagnostic diferentiat se face cu

A. carcinomatoza peritoneala
B. peritonita tuberculoasa
C. pericardita constrictiva
D. sindromul Budd-Chiari
E. neoplasm pulmonary
(pag. 1926)
L2910174. Care dintre afirmatii referitoare la pancreatita acuta sunt adevarate ?

A. Pacientul diabetic cu cetoacidoza poate prezenta cresteri marcate ale amilazemiei serice fara alte semne
de pancreatita acuta.
B. La pacientii cu acidoza (ph<7,32) valorile amilazemiei serice pot fi fals crescute.
C. Activitatea lipazei creste paralel cu activitatea amilazei.
D. Leucocitoza (15000-20000 leuc) nu este frecventa.
E. Dupa 72 ore nivelul amulazemiei totale este crescut.
(pag. 1921)
L2910175. Cauze de pancreatita acuta pot fi:

A. Infectii virale.
B. Hiperglicemia.
C. Ingestia de alcool.
D. Medicamente(reactie de hipersensibilitate).
E. Hipertrigliceridemia.
(pag. 1920)
L2910176. In pancreatita acuta indicatori cheie ai insuficientelor organelor sunt:

A. Presiunea O 2 < 60mmHg.
B. Presiunea CO 2 > 60 mmHg
317
Rezidentiat 2004
318
C. Albumina serica > 3,2 g/dl

D. Albumina serica < 3,2 g/dl
E. TA sist < 90 mmHg
(pag. 1921)
L2910177. Dintre complicatiile locale ale pancreatitei acute fac parte:

A. Infarct intestinal.
B. Pseudochist pancreatic.
C. Abces mediastinal.
D. Tromboza venei splenice.
E. Gastrita eroziva.
(pag. 1922)
L2910178. Dintre comlicatiile sistemice ale pancreatitei acute nu fac parte:

A. Oligurie.
B. Pseudochist pancreatic.
C. Hipovolemie.
D. Ruptura canalului pancreatic comun.
E. Coagulare intravasculara diseminata.
(pag. 1922)
318
Rezidentiat 2004
319
Tema nr. 11
Diabetul zaharat
BIBLIOGRAFIE:

L1211001. Este necaracteristic pentru diabetul zaharat insulino-dependent:
A. Debutul dupa varsta de 40 de ani
B. Debutul brusc
C. Debutul prin coma cetoacidozica
D. Luna de miere
E. Greutatea normala sau scazuta a pacientului
(pag. 2271)
L1211002. La pacientii cu diabet zaharat normoponderali si fara hiperlipidemie aportul recomandat de

lipide saturate este de:
A. 20 % din ratia calorica
B. 10 % sau mai putin din ratia calorica
C. 30 % din ratia calorica
D. 7 % din ratia calorica
E. 50 % din ratia calorica
(pag. 2272)
L1211003. O anumita configuratie a genelor HLA poate conferi susceptibilitate pentru:

A. Diabetul zaharat insulinodependent tip 1
B. Diabetul zaharat secundar
C. Coma diabetica hiperosmolara
D. Diabetul zaharat non-insulinodependent
E. Diabetul juvenil de tip adult
(pag. 2267)
L1211004. Prima decizie care se ia in stabilirea dietei la un pacient cu diabet zaharat este:
A. Stabilirea aportului de hidrati de carbon
B. Stabilirea aportului de lipide
C. Stabilirea aportului caloric
D. Stabilirea aportului de proteine
E. Restrictia aportului de dulciuri
(pag. 2271-2272)
L1311005. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sulfonilureice sunt adevarate?

A. Legarea sulfonilureicelor de receptor determina deschiderea canalului K-ATP
B. Actiunile extrapancreatice ale sulfonilureicelor includ cresterea numarului receptorilor insulinici si cresterea
transportului glucozei insulino-mediat.
C. Actiunea primara a sulfonilureicelor este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatica
D. In contrast cu metforminul, sulfonilureicele nu dau hipoglicemie
E. Sulfonilureicele de a doua generatie sunt eficiente in doze mai mari comparativ cu cele din prima generatie
(pag. 2276 - 2277)
L1311006. Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
319
Rezidentiat 2004
320
A.
B.
C.
D.
E.
Deshidratare profunda
Cresterea marcata a ureei si a creatininei
Acidoza metabolica severa
Rata de mortalitate crescuta
Glicemie mult crescuta
(pag. 2281)
L1411007. Caracteristicile diabetului zaharat non-insulino-dependent sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. Debut la mijlocul vietii sau mai tarziu >40 ani
B. Pacientul tipic este supraponderal
C. Simptomele debuteaza brusc cu poliurie, polidipsie, polifagie
D. Se diagnosticheaza frecvent cand o persoana asimptomatica este gasita cu glicemie crescuta la o
examinare de laborator de rutina
E. Daca poate fi obtinuta scaderea in greutate, pacientii pot fi tratati numai prin dieta
(pag. 2271)
L1411008. Caracteristicile diabetului zaharat non-insulino-dependent sunt:

A. Complicatia acuta este coma hiperosmolara
B. Complicatia acuta este cetoacidoza
C. Varsta instalarii obisnuit este < 40 ani
D. Glucagon plasmatic-mare,supresabil
E. Insulina plasmatica- mica spre absenta
(pag. 2270)
L1411009. Printre cauzele formelor secundare de diabet zaharat se numara urmatorele, cu exceptia:
A. Pancreatita cronica la alcoolici
B. Feocromocitomul
D. Distrofia miotonica
E. Hipertiroidia
(pag. 2266)
L1411010. Referitor la hemoglobina A1C se poate spune:

A. Este un component hemoglobinic putin mobil electroforetic
B. Cand este corect determinata, procentul hemoglobinei glicate da o estimare a controlului diabetic pe o
perioada precedenta de 3 saptamani
C. Cand este corect determinata, procentul hemoglobinei glicate da o estimare a controlului diabetic pe o
perioada de 3 luni
D. In medie, subiectii nediabetici au valori ale hemoglobinei A1C mai mici de 10%
E. Masurarea hemoglobinei glicate nu da o evaluare obiectiva a controlului metabolic
(pag. 2277)
L1511011. Ce reprezinta fenomenul Somogyi la un pacient cu diabet zaharat:

A. hipoglicemia produsa prin administrarea unei doze crescute de insulina
B. hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemie
C. cresterea valorii glicemiei dimineata devreme
D. cresterea nivelului plasmatic al trigliceridelor cu scaderea HDL-colesterolului
E. cresterea necesarului de insulina in timpul interventiilor chirurgicale
(pag. 2276)
L1511012. Cel mai obisnuit tablou al neuropatiei diabetice este reprezentat de:
A. sindromul extrapiramidal
B. polineuropatia periferica
320
Rezidentiat 2004
321
C. epilepsie
D. sindromul de tunel carpian
E. sciatalgia
(pag. 2283)
L1511013. Mecanismul de producere al diabetului zaharat insulino-dependent este reprezentat de:

A. scaderea eliberarii de insulina
B. producerea unei insuline anormale
C. autoimunitatea si insulita cu distructia celulelor beta
D. hiperinsulinismul si rezistena crescuta la insulina
E. cauze hormonale precum feocromocitomul si sindromul Cushing
(pag. 2267-69)
L1511014. Mecanismul primar prin care derivatii de sulfoniluree scad nivelul glucozei plasmatice la
pacientii diabetici este reprezentat de:
A. stimularea eliberarii de insulina din celulele beta
B. scaderea numarului de receptori insulinici periferici
C. cresterea rezistentei la insulina
D. stimularea gluconeogenezei hepatice
E. eliberarea hormonilor de contrareglare
(pag. 2276)
L1511015. Rezistenta la insulina in diabetul zaharat este definita arbitrar ca necesitatea administrarii
zilnice pentru controlul hiperglicemiei si prevenirii cetoacidozei a cel putin:
A. 10 unitati de insulina
B. 40 unitati de insulina
C. 50 unitati de insulina
D. 100 unitai de insulina
E. 200 unitati de insulina
(pag. 2286)
L1511016. Tratamentul cu insulina in diabetul zaharat poate fi administrat sub mai multe scheme de
tratament. Tehnica cu multiple injectii subcutanate cu insulina implica:
A. administrarea unei singure doze de insulina cu actiune lenta
B. administrarea a una sau doua injectii pe zi de insulina cu actiune intermediara
C. administrarea a doua injectii pe zi de insulina cu actiune rapida
D. administrarea de insulina cu aciune rapida inaintea fiecarei mese, impreuna cu o doza de insulina cu
aciune intermediara sau lunga seara
E. administrarea prin folosirea unei pompe ce elibereaza insulina continuu int-un ritm bazal cu ritmuri
programate crescute inainte de mese
(pag. 2272-74)
L1611017. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt urmatoarele:
A. Varsta instalarii peste 40 de ani
B. Raspunde la terapia sulfonilureica
C. Pacienti supraponderali, obezi
D. Complicatia acuta: cetoacidoza
E. Nivelul glucagonului scazut, nesupresibil cu insulina
(pag. 2270)
L1611018. Cauzele formei secundare de diabet pot fi, cu EXCEPTIA:

A. Pancreatita cronica la alcoolici
B. Sindromul Cushing
321
Rezidentiat 2004
322
C. Hipertiroidismul
D. Acromegalia
E. Medicamente
(pag. 2266)
L1611019. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu:

A. Dilatatie gastrica acuta
B. Tromboza vasculara
C. Sindrom de detresa respiratorie
D. Gastrita eroziva
E. Toate cele enumerate mai sus
(pag. 2280)
L1611020. Efectele epinefrinei care intervin in reglarea metabolismului metabolismul glucidic sunt:
A. Blocheaza secretia de insulina
B. Stimuleaza eliberarea glucagonului
C. Activeaza glicogenoliza
D. Scade capacitatea de a raspunde la incarcare exogena de glucoza
E. Toate raspunsurile de sus sunt corecte
(pag. 2265)
L1611021. Microalbuminuria din nefropatia diabetica se defineste prin:

A. Proteinurie 300-500mg/zi
B. Proteinurie 30-300mg/24 ore
C. Proteinurie sub 1,2g/24 ore
D. Proteinurie peste 0,5g/ 1 litru de urina
E. Proteinurie intre 1-5g/ 24ore
(pag. 2283)
L1611022. Referitor la efectul Somogyi sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Cresterea glucozei plasmatice dimineata devreme
B. Necesita niveluri crescute de insulina pentru a mentine normoglicemia
C. Mecanismul de formare: valul nocturn de descarcare a hormonului de crestere
D. Se refera la hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemie
E. Este mai frecvent la varsta mai inaintata
(pag. 2276)
L2311023. Referitor la patogenia diabetului zaharat:

A. Caracteristica pentru diabetul zaharat insulino-dependent este rezistenta la insulina
B. Masa celuleor beta este intacta in diabetul zaharat non-insulino-dependent in contrast cu diabetul zaharat
insulino-dependent
C. Oxidarea crescuta a grasimilor creste preluarea glucozei si sinteza glicogenului
D. Riscul de a face diabet al descendentilor si al fratilor pacientilor cu diabet zaharat insulino-dependent este
mai mare decat in diabetul zaharat non-insulino-dependent
E. Riscul de diabet este de 5 ori mai mic cand tatal are boala decat cand mama este diabetica
(pag. 2267-2271)
L2311024. Dieta in diabetul zaharat:

A. Aportul de colesterol trebuie sa reprezinte 7% din calorii
B. Se recomanda suplimentarea dietei cu ulei de peste, care contine acizi grasi 3-omega
C. La pacientii non-obezi se recomanda, in mod obisnuit, o cantitate de proteine de aproximativ 30% din
numarul total de calorii
D. Restrictia de proteine este prudenta daca se doreste scaderea ponderala, deoarece proteinele contin o
322
Rezidentiat 2004
323
cantitate mai mare de energie fata de lipide si carbohidrati

E. Deoarece dietele cu glucide in cantitate mica pot incetini progresia nefropatiei, necesarul glucidic trebuie
limitat la 0,8 g/kg/zi
(pag. 2271-2272)
L2311025. Paraclinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:

A. Concentratii plasmatice initiale ale potasiului scazute
B. Prezenta gaurii cationice
C. Niveluri plasmatice crescute ale peptidului C
D. Concentratiile plasmatice ale sodiului scazute
E. pH > 7,45
(pag. 2278)
L2511026. Mecanismul de producere al diabetului zaharat insulino-dependent este reprezentat de:

A. hiperinsulinism
B. rezistena crescut la aciunea insulinei
C. producerea unei insuline anormale
D. autoimunitatea i insulita cu distrucia celulelor beta
E. cauze hormonale precum feocromocitomul i sindromul Cushing
(pag. 2267-69)
L2511027. Cel mai precoce semn al afectrii lente i progresive a celulelor beta ce va duce la
dezvoltarea diabetului zaharat insulino-dependent este:
A. creterea nivelului glucozei sanguine
B. alterarea testului de toleran la glucoz
C. glicozuria
D. cetoacidoza
E. anticorpii anticelul insular
(pag. 2269)
L2511028. Necesarul caloric zilnic la adulii care desfoar o activitate medie se situeaz cu
aproximaie la valoarea de:
A. 10-12 kcal/kg
B. 20-22 kcal/kg
C. 34-36 kcal/kg
D. 48-50 kcal/kg
E. 60-62 kcal/kg
(pag. 2271)
L2511029. Necesarul de proteine la o persoan adult pentru o bun nutriie este de aproximativ:
A. 0,5-0,6 g/kg/zi
B. 0,9-1,5 g/kg/zi
C. 3,5-4 g/kg/zi
D. 6-7 g/kg/zi
E. 8-10 g/kg/zi
(pag. 2271)
L2511030. Tehnica cu multiple injecii subcutanate cu insulin n tratamentul diabetului zaharat

implic:
A. administrarea unei singure doze de insulin cu aciune lent
B. administrarea a dou injecii pe zi de insulin intermediar
C. administrarea a dou injecii pe zi de insulin cu aciune rapid
D. administrarea de insulin cu aciune rapid naintea fiecrei mese, mpreun cu o doz de insulin cu
323
Rezidentiat 2004
324
aciune intermediar sau lung seara

E. administrarea prin folosirea unei pompe ce elibereaz insulina continuu ntr-un ritm bazal cu ritmuri
programate crescute nainte de mese
(pag. 2272-74)
L2511031. Iniierea terapiei cu insulin n diabetul zaharat prin tehnica cu mai multe injecii se face cu
o doz raportat la kilogram greutate corporal de:
A. 0,1-0,2 uniti
B. 0,6-0,7 uniti
C. 1,5-2 uniti
D. 2-3 uniti
E. 5-10 uniti
(pag. 2273)
L2511032. Mecanismul primar prin care derivaii de sulfoniluree scad nivelul glucozei plasmatice la
pacienii diabetici este reprezentat de:
A. stimularea gluconeogenezei hepatice
B. stimularea glicolizei
C. stimularea eliberrii de insulin din celulele beta
D. scderea numrului de receptori insulinici periferici
E. eliberarea hormonilor de contrareglare
(pag. 2276)
L2511033. Ce reprezint fenomenul Somogyi la un pacient cu diabet zaharat:

A. creterea valorii glicemiei dimineaa devreme
B. creterea necesarului de insulin n timpul interveniilor chirurgicale
C. creterea rezistenei periferice la insulin
D. hiperglicemia de rebound ce urmeaz unui episod de hipoglicemie
E. hipoglicemia produs prin administrarea unei doze crescute de insulin
(pag. 2276)
L2511034. Cel mai obinuit tablou al neuropatiei diabetice este reprezentat de:
A. sindromul extrapiramidal
B. epilepsie
C. polineuropatia periferic
D. hemiplegie
E. sindromul de hipertensiune intracranian
(pag. 2283)
L2511035. Actual un pacient diabetic i urmrete eficacitatea tratamentului cu insulin prin:

A. msurarea greutii corporale
B. urmrirea simptomelor (ex. frecvena nicturiei)
C. autodeterminarea glicemiei
D. autodeterminarea glicozuriei
E. determinarea hemoglobinei glicozilate
(pag. 2271)
L2611036. Efectele epinefrinei care intervin n reglarea metabolismului metabolismul glucidic sunt:
A. Blocheaz secreia de insulin
B. Stimuleaz eliberarea glucagonului
C. Activeaz glicogenoliza
D. Scade capacitatea de a rspunde la ncrcare exogen de glucoz
E. Toate rspunsurile de sus sunt corecte
324
Rezidentiat 2004
325
(pag. 2265)
L2611037. Cauzele formei secundare de diabet pot fi, cu excepia:

A. Hipertiroidismul
B. Pancreatita cronic la alcoolici
C. Sindromul Cushing
D. Acromegalia
E. Medicamente
(pag. 2266)
L2611038. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt urmtoarele:
A. Vrsta instalrii peste 50 de ani
B. Rspunde la terapia sulfonilureic
C. Pacieni supraponderali, obezi
D. Complicaia acut: cetoacidoz
E. Nivelul glucagonului sczut, nesupresibil cu insulin
(pag. 2270)
L2611039. Referitor la efectul Somogyi sunt adevrate urmtoarele afirmaii:

A. Creterea glucozei plasmatice dimineaa devreme
B. Necesit niveluri crescute de insulin pentru a menine normoglicemia
C. Mecanismul de formare: valul nocturn de descrcare a hormonului de cretere
D. Se refer la hiperglicemia de rebound ce urmeaz unui episod de hipoglicemie
E. Este mai frecvent la vrst mai naintat
(pag. 2276)
L2611040. Cetoacidoza diabetic se poate complica cu:

A. Tromboz vascular
B. Dilataie gastric acut
C. Sindrom de detres respiratorie
D. Gastrit eroziv
E. Toate cele enumerate mai sus
(pag. 2280)
L2611041. Microalbuminuria din nefropatia diabetic se definete prin:

A. Proteinurie 500-1000mg/zi
B. Proteinurie 30-300mg/24 ore
C. Proteinurie sub 1,5g/24 ore
D. Proteinurie peste 0,5g/ 1 mililitru de urin
E. Proteinurie ntre 1-5g/ 24ore
(pag. 2283)
L2611042. Biguanidele
A. se pot administra i la pacieni cu afectare renal sever
B. acioneaz prin stimularea eliberrii de insulin din celulele beta pancreatice
C. pot determina acidoz lactic
D. sunt medicamente de prim alegere n tratamentul comei hiperosmolare noncetoacidotice
E. cresc numrul de receptori insulinici
(pag. 2276)
L2611043. Tratamentul comei diabetice hiperosmolare noncetoacidotice const din:

A. diuretice de ans
325
Rezidentiat 2004
326
B.
C.
D.
E.
fluide intravenos
cardiotonice
glucagon i.v.
bicarbonat i.v
(pag. 2280)
L2611044. n tratamentul cetoacidozei diabetice sunt indicate urmtoarele:

A. medicamente din grupa glinidelor
B. beta-blocani
C. corticosteroizi
D. insulin (25-50 uniti i.v.)
E. Meguan
(pag. 2279)
L2611045. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt urmtoarele:
A. Vrsta instalrii peste 50 de ani
B. Rspunde la terapia sulfonilureic
C. Pacieni supraponderali, obezi
D. Complicaia acut: cetoacidoz
E. Nivelul glucagonului sczut, nesupresibil cu insulin
(pag. 2276)
L2811046. Cauze de rezultate fals pozitive la testul de toleranta orala la glucoza:

A. exercitiu fizic
B. dieta adecvata
C. anxietatea din timpul punctiei
D. obezitatea
E. boli concomitente
(pag. 2265)
L2811047. Glucagonul in diabetul zaharat:

A. serveste la sustinerea majora
B. serveste in cazul postului prelungit
C. este principalul hormon de contrareglare
D. nu este necesar pentru mentinerea nivelului glucozei sanguine
E. este inlocuit de hormonul de crestere in absenta acestuia
(pag. 2275)
L2811048. Fenomenul Somogyi:

A. reprezinta glicemia de rebound in urma unui episod hipoglicemic
B. reprezinta cresterea glucozei plasmatice dimineata devreme
C. necesita cresterea insulinei pentru mentinerea normoglicemiei
D. apare datorita valorilor nocturne scadere a hormonului de crestere
E. apare datorita unui cleareance crescut al insulinei
(pag. 2276)
326
Rezidentiat 2004
327

L1211049. Care dintre urmatoarele afirmatii privind cetoacidoza diabetica sunt corecte ?
A. Este o complicatia acuta frecventa a diabetului non-insulinodependent
B. Tratamentul cu bicarbonat de sodiu este indicat la toti bolnavii
C. Daca potasiul este scazut se amana administrarea insulinei cu 60-90 minute
D. In cursul tratamentului cetonemia scade mai repede decat glicemia
E. Edemul cerebral poate fi cauza de deces la copii
(pag. 2279-2280)
L1211050. Care dintre urmatoarele afirmatii privind microalbuminuria la un pacient cu diabet zaharat
nu sunt corecte ?
A. Prezice mortalitatea cardiovasculara
B. Se diagnosticheaza cand albuminuria depaseste 550 mg/zi
C. Este nevoie de o singura dozare pentru confirmare
D. Inseamna albuminurie situata intre 30 si 300 mg/zi
E. Poate fi produsa de scaderea concentratiei de heparan-sulfat protoglicanic din membrana glomerulara
(pag. 2283)
L1211051. Care dintre urmatoarele afirmatii privind obiectivele terapeutice in tratamentul diabetului
zaharat sunt corecte?
A. Glicemii a jeun de 60-130 mg/dl sunt acceptabile in insulinoterapia conventionala
B. In insulinoterapia intensiva obiectivul ideal pentru glicemia preprandiala este 60-130 mg/dl
C. Glicemia masurata la ora 3 noaptea trebuie sa fie mai mare de 120 mg/dl
D. Glicemia masurata la ora 3 noaptea trebuie sa fie mai mare de 65 mg/dl
E. Glicemia mai mica de 200 mg/dl la 1 ora postprandial este un obiectiv acceptabil
(pag. 2273)
L1211052. Care dintre urmatoarele afirmatii privind testul de toleranta oral la glucoza sunt corecte ?
A. Valoarea predictiva a unui test pozitiv este mai putin certa
B. Se efectueaza la pacientii cu simptome de diabet zaharat
C. Rezultatele testului pot fi influentate de anxietate, boli concomitente, dieta inadecvata, lipsa efortului fizic
D. Valori ale glicemiei intre 140 mg/dl si 200 mg/dl la 2 ore dupa ingestia de glucoza permit diagnosticul
diabetului zaharat
E. Poate diagnostica toleranta alterata la glucoza.
(pag. 2265-2266)
L1211053. Care dintre urmatoarele mecanisme fiziopatologice intervin in diabetul zaharat noninsulinodependent tip 2 ?
A. Distructia autoimuna a celulelor beta
B. Insulinorezistenta
C. Reducerea masei de celule endocrine pancreatice
D. Depunerea de amiloid in insulele pancreatice
E. Secretia anormala de insulina
(pag. 2270)
L1211054. Coma diabetica hiperosmolara se caracterizeaza prin:

A. Deshidratare extrema
B. Valori moderat crescute ale glicemiei
C. Valori scazute ale bicarbonatului seric
D. Rata de mortalitate peste 50 %
E. Hipervascozitatea sanguina
327
Rezidentiat 2004
328
(pag. 2280-2281)
L1211055. Diabetul zaharat primar de tip 2 este

A. Produs prin mecanisme imune
B. Prezent numai la adulti
C. Rezistent la cetoacidoza
D. Consecinta lipsei absolute de insulina
E. Insotit frecvent de obezitate
(pag. 2266)
L1211056. Efectele administrarii derivatilor de sulfoniluree la pacientii cu diabet zaharat sunt:

A. Cresterea transportului intracelular de glucoza mediat de insulina
B. Inchiderea canalelor de potasiu si depolarizarea celulelor beta
C. Inhibarea gluconogenezei hepatice
D. Stimularea secrtetiei de insulina endogena
E. Cresterea activitatii receptorului kinazic al insulinei
(pag. 2276-2277)
L1211057. In insulinoterapia conventionala se folosesc:

A. Numai insulina rapida
B. 1-2 injectii cu insulina intermediara
C. 2 injectii de amestec de insulina rapida si intermediara
D. Trecerea de la 1 la 2 injectii de insulina cand doza totala depaseste 50-60 de unitati
E. algoritmuri pentru ajustarea dozelor de insulina
(pag. 2272-2273)
L1211058. La un pacient cu diabet zaharat hipoglicemiile pot fi:

A. Produse de tratamentul cu metformin
B. Rare la cei cu nefropatie diabetica
C. Mai frecvente la cei la care se dezvolta o insuficienta corticosuprarenala
D. Prelungita la cei tratati cu derivati de sulfoniluree
E. Cauza fenomenului Somogy
(pag. 2276-2277)
L1211059. Pierderea acuitatii vizuale, la un pacient cu diabet zaharat, poate fi produsa de:
A. Retinopatia diabetica de fond
B. Edemul macular
C. Hemoragia in vitros
D. Dezlipirea de retina
E. Microanevrisme
(pag. 2282)
L1311060. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenomenul Somogyi sunt adevarate?
A. Fenomenul Somogyi se refera la o crestere a glucozei plasmatice dimineata devreme, necesitind niveluri
crescute de insulina pentru a mentine normoglicemia
B. Fenomenul Somogyi trebuie suspectat oricind apar oscilatii mari ale glucozei plasmatice in intervale scurte
de timp, chiar daca nu sunt raportate simptome
C. Fenomenul Somogyi necesita de obicei cresterea insulinei pentru a mentine glucoza in limite normale
D. Daca se suspecteaza fenomenul Somogyi, doza de insulina va fi scazuta de proba, chiar si atunci cind
simptomele specifice ale suprainsulinizarii sunt absente
E. Diferentierea intre fenomenul dawn si fenomenul Somogyi poate fi facuta de obicei prin masurarea
glucozei sangvine la ora 3 P.M.
(pag. 2276)
328
Rezidentiat 2004
329
L1311061. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Metformin sunt false?

A. Metforminul actioneaza in primul rind prin stimularea eliberarii de insulina din celula
B. Metforminul poate determina acidoza lactica
C. Hipoglicemia data de Metformin tinde sa fie severa si prelungita
D. Legarea metforminului de receptor determina inchiderea canalului K-ATP si depolarizare, influxul de calciu
si secretia de insulina
E. Actiunea primara a metforminului este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatica
(pag. 2276 - 2277)
L1311062. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la nefropatia diabetica sunt false?
A. Aproximativ 85% dintre pacientii cu diabet insulino-dependent dezvolta aceasta complicatie
B. Nefropatia diabetica poate fi functional silentioasa timp indelungat (10 - 15ani)
C. La debut, ratele de filtrare glomerulara pot fi cu 40% sub normal
D. Microalbuminuria este datorata in principal concentratiei crescute de heparan sulfat-proteoglican anionic in
membrana bazala glomerulara
E. Dupa ce incepe faza macroproteinurica se instaleaza un declin constant al functiei renale, rata de filtrare
glomerulara scazind, in medie, cu 1ml/min pe luna
(pag. 2282 - 2284)
L1311063. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la neuropatia diabetica sunt adevarate?
A. Mononeuropatia diabetica este un sindrom senzitiv in care durerea apare urmind distributia unuia sau a
mai multor nervi spinali
B. Mononeuropatia diabetica este, de obicei, autolimitata
C. Polineuropatia periferica diabetica se caracteriseaza prin durere care se accentueaza la mers
D. Reflexele osteo-tendinoase in polineuropatia periferica diabetica sunt absente
E. Pierderea curburii cu fracturi multiple ale oaselor tarsiene este un aspect obisnuit la radiografie
(pag. 2283)
L1311064. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat insulino-dependent sunt
false?
A. Debutul este de obicei dupa virsta de 40 de ani
B. Nivelurile de glucagon sunt crescute, dar supresibile cu insulina
C. Debutul este intotdeauna sub virsta de 40 de ani
D. De obicei pacientii sunt obezi
E. Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mari
(pag. 2271)
L1311065. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat non-insulino-dependent sunt
adevarate?
A. Caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este scazut sau nedetectabil
B. Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mari
C. Pacientul tipic este subponderal
D. Pacientii sunt susceptibili la a dezvolta coma hiperosmolara
E. In lipsa tratamentului cu insulina, pacientii dezvolta frecvent cetoacidoza
(pag. 2271)

A. Infarct miocardic
B. Sindrom de detresa respiratorie
C. Edem cerebral
D. Tromboza vasculara
E. Hipercheratoza
(pag. 2280)
329
Rezidentiat 2004
330
L1311067. Cetoacidoza diabetica:

A. Apare frecvent in diabet zaharat non-insulino-dependent
B. Este cauzata de intreruperea aportului de insulina
C. Necesita deficit de insulina cuplat cu o scadere a concentratiei de glucagon
D. Poate fi determinata de o interventie chirurgicala
E. Poate fi determinata de administrarea unei doze crescute de insulina
(pag. 2277)
L1311068. Clinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:

A. Greata si varsaturi
B. Polifagie
C. Dureri abdominale
D. Deshidratare
E. Respiratie Kussmaul
(pag. 2278)
L1311069. Dieta in diabetul zaharat:

A. La pacientii non-obezi se recomanda, in mod obisnuit, o cantitate de proteine de aproximativ 30% din
numarul total de calorii
B. Restrictia de proteine este prudenta daca se doreste scaderea ponderala, deoarece proteinele contin o
cantitate mai mare de energie fata de lipide si carbohidrati
C. Aportul de colesterol trebuie sa reprezinte 7% din calorii
D. Se recomanda suplimentarea dietei cu ulei de peste, care contine acizi grasi 3-omega
E. Necesarul minim proteic pentru o buna nutritie este in jur de 0.9g/kg greutate corporala pe zi
(pag. 2271 - 2272)
L1311070. Paraclinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:

A. Niveluri plasmatice crescute ale -hidroxibutiratului
B. Concentratii plasmatice initiale ale potasiului scazute
C. Prezenta gaurii anionice
D. Concentratiile plasmatice ale sodiului scazute
E. pH > 7,45
(pag. 2278)
L1311071. Referitor la tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici:

A. Terapia conventionala cu insulina implica administrarea de insulina cu actiune intermediara sau lunga
seara, o doza unica, impreuna cu insulina rapida inaintea fiecarei mese
B. In administrarea continua s.c. de insulina cu ajutorul pompei, insulina este eliberata intr-un ritm bazal
continuu pe parcursul zilei, cu ritmuri scazute programate inainte de mese
C. Toti pacientii vor fi sfatuiti sa-si creasca doza de insulina cind se anticipeaza o activitate sustinuta sau un
efort semnificativ
D. Insulina este necesara pentru tratamentul tuturor pacientilor cu diabet zaharat insulino-dependent
E. Hipoglicemia este mai frecventa dupa insulina decit dupa antidiabetice orale.
(pag. 2272 - 2273, 2276)
L1311072. Retinopatia diabetica simpla se caracterizeaza prin:

A. Dilatatie si ocluzie capilara
B. Microanevrisme
C. Sunturi arteriovenoase
D. Vase noi
E. Hemoragii in vitros
(pag. 2282)
330
Rezidentiat 2004
331
L1411073. Cauzele formelor secundare de diabet zaharat sunt:

A. Ataxia-teleangiectazia
B. Lipodistrofiile
C. Administrarea de hormoni steroizi
D. Arsurile usoare
E. Infectiile virale
(pag. 2266)
L1411074. Complicatiile cetoacidozei diabetice sunt:

A. Tromboza vasculara
B. Anorexie,greturi
C. Mucormicoza
D. Temperatura corporala sub normal
E. Sindromul de detresa respiratorie
(pag. 2280)
L1411075. Fac parte dintre caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulino dependent
urmatoarele, cu exceptia:
A. Locus genetic - necunoscut
B. Greutate corporala - normala sau mica
C. Insulina plasmatica - mica spre absenta
D. Complicatia acuta - coma hiperosmolara
E. Glucagon plasmatic mare, rezistent
(pag. 2270)
L1411076. Leziunile aterosclerotice aparute la pacientul diabetic pot cauza:

A. Claudicatie intermitenta
B. La barbati, impotenta functionala
C. Boala arteriala coronariana
D. Hipertensiune arteriala
E. Accident vascular cerebral
(pag. 2282)
L1411077. Leziunile simple din retinopatia diabetica sunt, exceptand:

A. Pete vatuite
B. Microanevrisme
C. Cicatrice
D. Hemoragii in vitros
E. Hemoragii(puncte sau pete)
(pag. 2282)
L1411078. Terapia intensiva cu insulina nu este indicata in urmatoarele cazuri, exceptand:

A. Copii sub 7 ani
B. Persoane dupa transplant renal
C. Persoane cu boala coronariana asociata
D. Persoane cu AVC asociat
E. Femei insarcinate
(pag. 2274, 2275)
L1511079. Ateroscleroza coronariana ca si complicatie tardiva a diabetului zaharat poate conduce la

instalarea unui infarct miocardic ce poate avea urmatoarele trasaturi:
A. este silentios
331
Rezidentiat 2004
332
B.
C.
D.
E.
debut brusc cu simptome de insuficienta ventriculara stanga

artere coronare angiografic normale
absena semnelor electrocardiografice caracteristice
enzime de necroza miocardica normale
(pag. 2281-82)
L1511080. Care dintre urmatoarele clase de medicamente reprezinta agenti hipoglicemianti orali
utilizati in tratamentul diabetului zaharat:
A. Sulfonilureicele
B. Bipiridinele
C. Biguanidele
D. Tiazolidindionele
E. Inhibitorii de HMGCoA reductaza
(pag. 2276-77)
L1511081. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta complicatii ale retinopatiei proliferative din
diabetul zaharat:
A. formarea anevrismelor
B. hemoragia in vitros
C. dezlipirea de retina
D. cataracta
E. pierderea vederii
(pag. 2282)
L1511082. Care sunt cele mai specifice leziuni ale glomerulosclerozei diabetice:
A. hialinizarea arteriolelor aferente glomerulare
B. proliferarea endoteliala
C. formarea de semilune celulare epiteliale
D. nodulii Kimmelstiel-Wilson
E. corpii hematoxilinici Gross
(pag. 2282)
L1511083. Diabetul zaharat insulino-dependent prezinta urmatoarele aspecte clinice:

A. debut de obicei inainte de 40 de ani
B. debutul simptomelor poate fi brusc
C. prezinta pierdere in greutate dupa o perioada de mai multe zile
D. apariia cetoacidozei in timpul unei intercurene sau dupa o intervenie chirurgicala
E. nivelul insulinei plasmatice este crescut
(pag. 2271)
L1511084. Hipoglicemia la pacientii diabetici insulino-dependenti poate fi cauzata de:

A. lipsa unei mese
B. efort fizic neasteptat
C. scaderea dozei de insulina
D. eliberarea catecolaminelor ca hormoni de contrareglare
E. instalarea complicatiilor renale ale diabetului
(pag. 2275-76)
L1511085. in cetoacidoza diabetica diagnosticul paraclinic releva:

A. glicemie in general peste 400mg/dl
B. glicozurie
C. cetonurie
332
Rezidentiat 2004
333
D. pH sanguin peste 7,45

E. hiponatremie
(pag. 2278-79)
L1511086. Tabloul clinic al cetoacidozei diabetice cuprinde:

A. anorexie, greata si varsaturi
B. tuse cu expectoratie hemoptoica
C. respiratie Kussmaul
D. dureri osoase
E. alterarea starii de constienta sau coma franca
(pag. 2278)
L1511087. Tratamentul cetoacidozei diabetice cuprinde:

A. administrarea de insulina intravenos
B. administrarea de glucagon intravenos
C. administrarea intravenoasa de solutie salina izotona sau Ringer lactat
D. administrarea de potasiu
E. administrarea de diuretice
(pag. 2279)
L1611088. Caracteristicile clinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt:

A. Semne neurologice (comitialitate, hemiplegie tranzitorie, coma superficiala)
B. Hiperglicemie extrema
C. Scaderea azotului ureic sanguin si a creatininei
D. Cresterea osmolaritatii sangvine
E. Scaderea vascozitatii plasmatice
(pag. 2281)
L1611089. Care din preparatele sulfonilureice sunt preferate a fi administrate in caz de boala renala
semnificativa (fiind exclusiv metabolizati si inactivati de catre ficat):
A. Tolbutamid
B. Glipizid
C. Gliburid
D. Clorpropamid
E. Tolazamid
(pag. 2276)

A. Este cauzata de intreruperea aportului de insulina
B. Poate fi determinata de infectii, interventii chirurgicale
C. Are ca substrat fiziopatologic: gluconeogeneza maxima cu scaderea utilizarii periferice a glucozei
D. Se dezvolta datorita blocarii procesului cetogenetic
E. Se asociaza cu scaderea relativa sau absoluta a concentratiei de glucagon
(pag. 2277)
L1611091. Clinic, cetoacidoza diabetica se manifesta prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:

A. Greturi, varsaturi, anorexie
B. Durere abdominala
C. Respiratie Kussmaul
D. Semne de supraincarcare volemica
E. Oligurie
(pag. 2278)
333
Rezidentiat 2004
334
L1611092. Coma diabetica hiperosmolara noncetozica:

A. Este o complicatie a diabetului insulino-dependent
B. Rezulta dintr-o diureza hiperglicemica sustinutacu aport redus de lichide
C. Poate fi precipitata de hemodializa, alimentatie prin sonda cu formule bogat proteice, agenti osmotici
D. Poate fi initiata de steroizi, agenti imunosupressivi, diuretice
E. Apare la tineri
(pag. 2280)
L1611093. Derivatele de sulfoniluree:

A. Actioneaza prin inhibarea eliberarii de insulina din celula beta
B. Cresc numarul de receptori insulinici
C. Scad transportul insulino-mediat al glucozei
D. Cresc eliberarea de insulina
E. Au receptori, care reprezinta subunitatea canalului KATP, care controleaza potentialul de membrana a
celulei beta
(pag. 2276)
L1611094. Metforminul:
A. Este derivat de acarboza
B. Este utila la pacientii obezi cu DZNID, care nu raspund la dieta si efort fizic
C. Nu poate fi prescris ca monoterapie
D. Poate determina acidoza lactica
E. Nu trebuie administrat in caz de boala renala
(pag. 2276)
L1611095. Polineuropatia vegetativa la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin:

A. Disfunctie esofagiana cu dificultate la inghitire
B. Ulcer duodenal cronic
C. Evacuare gastrica intarziata
D. Diaree, constipatie
E. Sindrom Mallory-Weiss
(pag. 2283)
L1611096. Tratamentul cetoacidozei diabetice consta in:

A. Insulinoterapie 25-50 unitati i.v.
B. Fluide intravenos (solutii saline si Ringer lactat)
C. Suplimentarea potasiului
D. Tratamentul cu bicarbonat este contraindicata (in special daca este prezenta hipotensiunea arteriala)
E. Glucagon i.m.
(pag. 2279)

A. Mucormicoza
B. Edem cerebral
C. Hipercheratoza
D. Dilatatie gastrica acuta
E. Hipopotasemie
(pag. 2280)
L2311098. Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

A. Transpiratii profuze
B. Rata de mortalitate crescuta
334
Rezidentiat 2004
335
C. Cresterea marcata a ureei si a creatininei

D. Acidoza metabolica severa
E. Cresterea marcata a beta-hidroxibutiratului si a acetoacetatului
(pag. 2281)
L2311099. Retinopatia diabetica simpla se caracterizeaza prin:

A. Vase noi
B. Pete vatuite
C. Sunturi arteriovenoase
D. Permeabilitate capilara crescuta
E. Cicatrice
(pag. 2282)
L2311100. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la nefropatia diabetica sunt false?
A. Nefropatia diabetica poate fi functional silentioasa timp indelungat (10-15 ani)
B. Microalbuminuria este datorata in principal concentratiei crescute de heparan sulfat-proteoglican anionic in
membrana bazala glomerulara
C. La debut, rinichii sunt de obicei mici
D. La debut, ratele de filtrare glomerulara pot fi cu 40% sub normal
E. Microalbuminuria reprezinta eliminari urinare de albumina intre 10 si 30 mg/zi
(pag. 2282-2283)
L2311101. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la neuropatia diabetica sunt adevarate?
A. Polineuropatia periferica diabetica se caracterizeaza prin durere care se accentueaza la mers
B. Radiculopatia diabetica este de obicei autolimitata
C. Mononeuropatia diabetica este un sindrom senzitiv in care durerea apare urmand distributia unuia sau a
mai multor nervi spinali
D. Pierderea curburii cu fracturi multiple ale oaselor tarsiene este un aspect obisnuit la radiografie
E. In polineuropatia periferica intalnim frecvent semnul Babinski
(pag. 2283)
L2311102. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sulfonilureice sunt adevarate?

A. Actiunea initiala a sulfonilureicelor este aceea de a creste eliberarea de insulina cu scaderea nivelului
glucozei sangvine
B. Actiunile extrapancreatice ale sulfonilureicelor include cresterea numarului receptorilor insulinici si
cresterea transportului glucozei insulin-mediat
C. Hipoglicemia este mai rara dupa agenti orali decat dupa insulina
D. Legarea sulfonilureicelor de receptor determina deschiderea canalului K-ATP
E. Actiunea primara a sulfonilureicelor este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatica
(pag. 2276-2277)
L2311103. Referitor la tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici:

A. Toti pacientii vor fi sfatuiti sa-si creasca doza de insulina cand se anticipeaza o activitate sustinuta sau un
efort semnificativ
B. Hipoglicemia este mai frecventa dupa insulina decat dupa antidiabetice orale
C. In administrarea continua s.c. a insulinei sunt folosite preparatele cu actiune intermediara
D. Terapia conventionala cu insulina implica administrarea de insulina cu actiune intermediara sau lunga
seara, o doza unica, impreuna cu insulina rapida inaintea fiecarei mese
E. In administrarea continua s.c. de insulina cu ajutorul pompei, insulina este eliberata intr-un ritm bazal
continuu pe parcursul zilei, cu ritmuri crescute programate inainte de mese
(pag. 2272-2273,2276)
L2311104. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenomenul dawn sunt false?
A. Fenomenul dawn se refera la hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemie
335
Rezidentiat 2004
336
B. Fenomenul dawn se refera la o sadere a glucozei plasmatice dimineata devreme, necesitand scaderea
dozelor de insulina pentru a mentine normoglicemia
C. Fenomenul dawn ar putea fi explicat prin valul nocturn de descarcare a hormonului de crestere
D. Fenomenul dawn ar putea fi evitat prin scaderea dozajelor insulinei in perioadele critice
E. Fenomenul dawn necesita de obicei scaderea insulinei pentru a mentine glucoza in limite normale
(pag. 2276)
L2311105. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la coma hiperosmolara sunt false?
A. Este precipitata de proceduri terapeutice cum ar dializa peritoneala sau hemodializa
B. Boala poate fi initiata de steroizi
C. Frecvent, pacientul prezinta respiratie Kussmaul
D. Este obisnuit o complicatie a diabetului insulino-dependent
E. Pacientii prezinta deshidratare profunda
(pag. 2280-2281)
L2311106. Referitor la nefropatia diabetica:

A. Dupa ce incepe faza macroproteinurica se instaleaza un declin constant al functiei renale, rata de filtrare
glomerulara scazand, in medie, cu 1 ml/min/luna
B. Progresiunea bolii renale este accelerata de hipotensiunea arteriala
C. Aproximativ 85% dintre pacientii cu diabet insulino-dependent dezvolta aceasta complicatie
D. Obisnuit, azotemia incepe aproximativ la 12 ani dupa diagnosticarea diabetului
E. Hipoladosteronismul hiporeninemic impune evitarea incarcarilor cu potasiu din exterior
(pag. 2282-2283)
L2311107. In ceea ce priveste tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici:

A. Tratamentul intensiv cu insulina se recomanda la persoane cu boi coronariene sau AVC
B. Tratamentul intensiv nu se recomanda la pacientii in varsta
C. Tratamentul intensiv cu insulina determina o crestere seminifcativa a frecventei si severitatii hipoglicemiilor
D. Tratamentul intensiv cu insulina are avantajul de a determina scadea in greutate a pacientului
E. Tratamentul intensiv cu insulina determina reducerea complicatiilor degenerative ale diabetului
(pag. 2274-2275)
L2311108. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat insulino-dependent sunt
false?
A. De obicei pacientii sunt obezi
B. Nivelurile de glucagon sunt crescute, dar supresibile cu insulina
C. Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mari
D. Caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este crescut
E. Debutul este de obicei dupa varsta de 40 de ani
(pag. 2271)
L2311109. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat non-insulino-dependent sunt
adevarate?
A. Pacientul tipic este obez
B. In lipsa tratamentului cu insulina, pacientii dezvolta frecvent cetoacidoza
C. Caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este scazut sau nedetectabil
D. Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mari
E. Pacientii sunt susceptibili la a dezvolta coma hiperosmolara
(pag. 2271)
L2311110. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenomenul Somogyi sunt adevarate?
A. Diferentierea intre fenomenul dawn si fenomenul Somogyi poate fi facuta de obicei prin masurarea
glucozei sangvine la ora 3 P.M.
336
Rezidentiat 2004
337
B. Daca se suspecteaza fenomenul Somogyi, doza de insulina va fi scazuta de proba, chiar si atunci cand
simptomele specifice ale suprainsulinizarii sunt absente
C. Fenomenul Somogyi se refera la hipoglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hiperglicemie
D. Fenomenul Somogyi trebuie suspectat oricand apar oscilatii mari ale glucozei plasmatice in intervale
scurte de timp, chiar daca nu sunt raportate simptome
E. Fenomenul Somogyi necesita de obicei cresterea insulinei pentru a mentine glucoza in limite normale
(pag. 2276)
L2311111. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Metformin sunt false?

A. Legarea metforminului de receptor determina inchiderea canalului K-ATP si depolarizare, influxul de calciu
si secretia de insulina
B. Metforminul poate determina acidoza lactica
C. Metforminul poate creste dispozitia glucozei la nivelul muschiului si tesutului adipos
D. Actiunea primara a metforminului este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatica
E. Hipoglicemia data de metformin tinde sa fie severa si prelungita
(pag. 2276-2277)

A. Acidoza metabolica se explica prin nivelurile plasmatice crescute ale acetoacetatului si betahidroxibutiratului
B. Poate fi determinata de o interventie chirurgicala
C. Apare frecvent in diabetul zaharat non-insulino-dependent
D. Este cauzata de intreruperea aportului de insulina
E. Leucopenia, frecvent foarte marcata, este o trasatura a acidozei metabolice in sine
(pag. 2277)
L2311113. Clinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:

A. Polifagie
B. Transpiratii profuze
C. Respiratie Kussmaul
D. Dureri abdominale
E. Anorexie
(pag. 2278)
L2511114. Capacitatea organismului de a rspunde la o ncrcare exogen cu glucoz poate fi uneori

sczut datorit descrcrii de epinefrin ce produce:
A. blocarea secreiei de insulin
B. mpiedic aciunea insulinei n esuturile int
C. stimularea eliberrii de glucagon
D. stimularea producerii de glicogen
E. activarea glicogenolizei
(pag. 2265)
L2511115. Cauzele secundare de diabet zaharat sunt:

A. pancreatita cronic
B. hipertiroidia
C. acromegalia
D. insuficiena corticosuprarenal cronic
E. deficitul de alfa-1 antitripsin
(pag. 2266)
L2511116. Diabetul zaharat autoimun (tip 1) poate fi frecvent asociat cu alte endocrinopatii autoimune
precum:
337
Rezidentiat 2004
338
A.
B.
C.
D.
E.
feocromocitomul
boala Cushing
insuficiena suprarenal
tiroidita Hashimoto
acromegalia
(pag. 2269)
L2511117. Anticorpii anticelul insular implicai n producerea diabetului zaharat insulino-dependent

includ anticorpii fa de:
A. insulin
B. proinsulin
C. glucozo 6 fosfat dehidrogenaz
D. decarboxilaza acidului glutamic
E. carboxipeptidaza H
(pag. 2269)
L2511118. Diabetul zaharat non-insulino-dependent tip 2 se caracterizeaz din punct de vedere

fiziopatologic prin:
A. secreie anormal de insulin
B. rezisten la aciunea insulinei
C. producia de anticorpi anticelul insular
D. distrucie direct a celulelor beta de ctre un virus sau toxin
E. scderea nivelului glucagonului plasmatic
(pag. 2270)
L2511119. Diabetul zaharat insulino-dependent prezint urmtoarele aspecte clinico-paraclinice:

A. debut de obicei dup vrsta de 50 de ani
B. debutul simptomelor poate fi brusc cu sete, poliurie i apetit crescut
C. prezint pierdere n greutate dup o perioad de mai multe zile
D. apariia cetoacidozei n timpul unei intercurene sau dup o intervenie chirurgical
E. nivelul insulinei plasmatice crescut
(pag. 2271)
L2511120. Diabetul zaharat non-insulino-dependent prezint urmtoarele aspecte clinico-paraclinice:

A. debut de obicei nainte de 30 de ani
B. pacienii de obicei sunt supraponderali
C. simptomele apar progresiv
D. diagnosticul este pus frecvent la o examinare de laborator de rutin
E. insulina plasmatic este sczut
(pag. 2271)
L2511121. O diet cu 50% grsimi cu 33% acizi grai mononesaturai i 35% carbohidrai are
urmtoarele efecte:
A. scade nivelul glucozei sanguine
B. scade nivelul de insulin
C. scade nivelul VLDL
D. scade nivelul HDL
E. determin scdere n greutate
(pag. 2272)
L2511122. Hipoglicemia la pacienii diabetici insulino-dependeni poate fi cauzat de:

A. lipsa unei mese
B. efort fizic excesiv
338
Rezidentiat 2004
339
C. scderea dozei de insulin

D. eliberarea catecolaminelor ca hormoni de contrareglare
E. instalarea complicaiilor renale ale diabetului
(pag. 2275-76)
L2511123. Agenii hipoglicemiani orali folosii n tratamentul diabetului zaharat sunt:

A. Tolbutamidul
B. Glipizida
C. Metforminul
D. Carvedilolul
E. Troglitazona
(pag. 2276-77)
L2511124. Tabloul clinic al cetoacidozei diabetice poate cuprinde:

A. anorexie, grea i vrsturi
B. dureri precordiale
C. tuse cu hemoptizie
D. respiraie Kussmaul
E. alterarea strii de contien sau com franc
(pag. 2278)
L2511125. Investigaiile paraclinice n cetoacidoza diabetic relev:

A. glicemie n general peste 400mg/dl
B. glicozurie
C. cetonurie
D. pH sanguin peste 7,45
E. hipernatremie
(pag. 2278-79)
L2511126. Tratamentul cetoacidozei diabetice cuprinde:

A. administrarea de insulin intravenos
B. administrarea de glucagon intravenos
C. administrarea intravenoas de soluie salin izoton sau Ringer lactat
D. administrarea de potasiu n funcie de ionogram
E. administrarea de aminoacizi eseniali
(pag. 2279)
L2511127. Ateroscleroza coronarian ca i complicaie tardiv a diabetului zaharat poate conduce la

instalarea unui infarct miocardic ce poate avea urmtoarele trsturi:
A. este silenios
B. debut brusc cu simptome de insuficien ventricular stng
C. artere coronare angiografic normale
D. absena semnelor electrocardiografice caracteristice
E. enzime de necroz miocardic normale
(pag. 2281-82)
L2511128. Retinopatia proliferativ ca i complicaie a diabetului zaharat poate prezenta urmtoarele

aspecte:
A. edem papilar
B. vase de neoformaie
C. hemoragie n vitros
D. dezlipire de retin
339
Rezidentiat 2004
340
E. cicatrici
(pag. 2282)
L2511129. Cele mai specifice leziuni ale glomerulosclerozei diabetice sunt:

A. proliferare endocapilar
B. proliferare extracapilar
C. hialinizarea arteriolelor aferente glomerulare
D. nodulii Kimmelstiel-Wilson
E. corpii hematoxilinici Gross
(pag. 2282)
L2511130. Meninerea unui nivel sanguin normal al glucozei pe timpul sarcinii previne:
A. naterea prematur
B. macrosomia fetal
C. sarcina gemelar
D. sindromul de detres respiratorie a nou-nscutului
E. mortalitatea perinatal
(pag. 2274)
L2511131. Hormonii de contrareglare care intr n aciune n situaii acute de hipoglicemie sunt:
A. glucagonul
B. cortizolul
C. epinefrina
D. hormonul de cretere
E. tiroxina
(pag. 2275)
L2511132. Glucagonul ca i hormon de contrareglare n caz de hipoglicemie acioneaz prin

urmtoarele mecanisme:
A. stimularea sintezei de glicogen
B. creterea produciei hepatice de glucoz
C. scderea utilizrii glucozei n esuturile nonhepatice
D. scderea glicogenolizei
E. inhibarea secreiei de insulin
(pag. 2275)
L2511133. Tratamentul atacurilor hipoglicemice const n:

A. administrarea de zahr sau buturi nealcoolice ce conin zahr
B. perfuzia cu soluie salin izoton
C. administrarea unei doze mai sczute de insulin
D. administrarea de glucagon
E. administrarea de beta-blocante
(pag. 2276)

A. Au receptori, care reprezint subunitatea canalului KATP, care controleaz potenialul de membran a
celulei beta
B. Cresc numrul de receptori insulinici
C. Scad transportul insulino-mediat al glucozei
D. Cresc eliberarea de insulin
E. Acioneaz prin inhibarea eliberrii de insulin din celula beta
(pag. 2276)
340
Rezidentiat 2004
341
L2611135. Care din preparatele sulfonilureice sunt preferate a fi administrate n caz de boal renal
semnificativ (fiind exclusiv metabolizai i inactivai de ctre ficat):
A. Tolbutamid
B. Glipizid
C. Gliburid
D. Clorpropamid
E. Tolazamid
(pag. 2276)
L2611136. Metforminul:
A. Face parte din grupa glinidelor
B. Este util la pacienii obezi cu DZNID, care nu rspund la diet i efort fizic
C. Nu poate fi prescris ca monoterapie
D. Poate determina acidoz lactic
E. Nu trebuie administrat n caz de boal renal
(pag. 2276)
L2611137. Cetoacidoza diabetic:

A. Este cauzat de ntreruperea aportului de insulin
B. Are ca substrat fiziopatologic: gluconeogenez maxim cu scderea utilizrii periferice a glucozei
C. Se dezvolt datorit blocrii procesului cetogenetic
D. Se asociaz cu scderea relativ sau absolut a concentraiei de glucagon
E. Poate fi determinat de infecii, intervenii chirurgicale
(pag. 2277)
L2611138. Clinic, cetoacidoza diabetic se manifest prin urmtoarele, cu excepia:

A. Semne de suprancrcare volemic
B. Greuri, vrsturi, anorexie
C. Durere abdominal
D. Respiraie Kussmaul
E. Oligurie
(pag. 2278)
L2611139. Tratamentul cetoacidozei diabetice const n:

A. Insulinoterapie 25-50 uniti i.v.
B. Fluide intravenos (soluii saline i Ringer lactat)
C. Suplimentarea sodiului
D. Tratamentul cu bicarbonat este contraindicat (n special dac este prezent hipotensiunea arterial)
E. Glucagon i.m.
(pag. 2279)
L2611140. Coma diabetic hiperosmolar noncetozic:

A. Este o complicaie a diabetului insulino-independent
B. Rezult dintr-o diurez hiperglicemic susinutcu aport redus de lichide
C. Poate fi precipitat de hemodializ, alimentaie prin sond cu formule bogat proteice, ageni osmotici
D. Poate fi iniiat de steroizi, ageni imunosupressivi, diuretice
E. Apare la tineri
(pag. 2280)
L2611141. Caracteristicile clinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt:

A. Semne neurologice (comiialitate, hemiplegie tranzitorie, com superficial)
B. Hipoglicemie
341
Rezidentiat 2004
342
C. Scderea azotului ureic sanguin i a creatininei

D. Creterea osmolaritii sangvine
E. Scderea vscozitii plasmatice
(pag. 2281)
L2611142. Polineuropatia vegetativ la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin:

A. Disfuncie esofagian cu dificultate la nghiire
B. Ulcer duodenal cronic
C. Evacuare gastric ntrziat
D. Diaree, constipaie
E. Sindrom Mallory-Weiss
(pag. 2283)
L2611143. Cauze de diabet zaharat secundar pot fi urmtoarele afeciuni:

A. corticosteroizi
B. sindromul Conn
C. hipotiroidismul
D. acromegalia
E. hepatita cronic
(pag. 2266)
L2611144. Caracteristicile diabetului zaharat tip 2 (insulinoindependent) sunt urmtoarele, CU

EXCEPIA:
A. apare la tineri, normo- sau subponderali
B. rspunde la terapia sulfonilureic
C. apare la pacieni supraponderali, obezi
D. rspunde numai la tratament combinat (insulin+biguanide)
E. complicaiile vasculare sunt rare
(pag. 2270)
L2611145. Complicaiile cetoacidozei diabetice pot fi urmtoarele, CU EXCEPIA:

A. sindrom hemoragipar
B. gastrit eroziv
C. sindrom de detres respiratorie
D. infarct miocardic acut
E. astm bronic
(pag. 2280)
L2611146. Referitor la tolbutamid sunt adevrate urmtoarele afirmaii:

A. face parte din grupa biguanidelor
B. este metabolizat i inactivat exclusiv de ficat
C. acioneaz prin inhibarea alfa-1 glicozidazei
D. este medicamentul de prim alegere n diabetul zaharat tip 1
E. crete eliberarea de insulin la nivel pancreatic
(pag. 2276)
L2611147. Coma diabetic cetoacidotic se caracterizeaz prin urmtoarele:

A. este o complicaie frecvent a diabetului tip 1 (insulinodependent)
B. se poate complica cu sindrom de detres respiratorie
C. este cauzat de supradozaj de insulin
D. se dezvolt datorit blocrii procesului cetogenetic
E. se asociaz cu valori pH de peste 7,4
342
Rezidentiat 2004
343
(pag. 2277)

A. nu pot fi prescrise n monoterapie
B. produc hipoglicemie
C. scad numrul de receptori insulinici
D. sunt de prim alegere la pacienii obezi
E. cresc eliberarea de insulin
(pag. 2276)
L2611149. Coma hiperosmolar noncetoacidotic:

A. este cauzat de creterea aportului de insulin
B. apare mai frecvent la persoane n vrst, cu un grad avansat de ateroscleroz cerebral
C. se dezvolt datorit blocrii procesului cetogenetic
D. se asociaz cu creterea azotului ureic sanguin i a creatininei
E. se poate asocia cu semne neurologice (ex. hemiplegie tranzitorie)
(pag. 2281)
L2611150. Tratamentul cetoacidozei diabetice const n::

A. Insulinoterapie 25-50 uniti i.v.
B. Fluide intravenos (soluii saline i Ringer lactat)
C. Suplimentarea sodiului
D. Tratamentul cu bicarbonat este contraindicat (n special dac este prezent hipotensiunea arterial)
E. Glucagon i.m.
(pag. 2279)
L2611151. Complicaiile cetoacidozei diabetice pot fi urmtoarele, CU EXCEPIA:

A. sindrom hemoragipar
B. gastrit eroziv
C. sindrom de detres respiratorie
D. infarct miocardic acut
E. astm bronic
(pag. 2280)
L2811152. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin complicatii pe termen lung ce afecteaza:

A. plamanii
B. rinichii
C. nervii
D. sistemul osos
E. vasele de sange
(pag. 2265)
L2811153. Cauze de diabet zaharat secundar:

A. boala pancreatica
B. infectie virala
C. tulburari hormonale
D. substante chimice
E. medicamente
(pag. 2266)
L2811154. Care dintre episoadele premergatoare de infectie virala sunt implicate in aparitia diabetului
zaharat:
A. hepatita
343
Rezidentiat 2004
344
B.
C.
D.
E.
rujeola
mononucleoza infectioasa
varicela
oreion
(pag. 2268)
L2811155. Nu sunt scheme de tratament in administrarea insulinei:

A. standard
B. conventionala
C. administrarea intramusculara continua de insulina
D. injectii intramusculare multiple
E. administrarea subcutanata continua de insulina
(pag. 2272)
L2811156. Derivatele de sulfonil uree actioneaza prin:

A. inhibarea gluconeogenezei hepatice
B. simularea eliberarii de insulina din celulele beta pancreatice
C. crestrea numarului de receptori insulinici
D. cresterea transportului glucozei insulino-mediate
E. cresterea nivelului mediu de insulina plasmatica
(pag. 2276)
L2811157. Cetoacidoza diabetica apare in:

A. efort fizic
B. intreruperea aportului de insulina
C. preponderent in diabetul zaharat noninsulino dependent
D. infectii
E. interventii chirurgicale
(pag. 2277)
L2811158. Complicatiile cetoacidozei diabetice sunt:

A. hiperpotasemia
B. hipercalcemia
C. infarctul miocardic
D. edemul cerebral
E. hiperglicemia
(pag. 2280)
L2811159. Nu sunt caracteristice retinopatiei proliferative diabetice:

A. formarea de vase noi
B. permeabilitate capilara crescuta
C. cicatrizare
D. pete vatuite
E. sunturi arterio-venoase
(pag. 2282)
L2811160. Care sunt afectiunile neobisnuite specifice pacientului diabetic:

A. colecistita edematoasa
B. otita interna maligna
C. pielonefrita emfizematoasa
D. colecistita emfizematoasa
E. otita externa maligna
344
Rezidentiat 2004
345
(pag. 2285)
L2811161. Rezistenta la insulina apare in:

A. obezitate
B. acanthosis nigricans
C. sindromul Werner
D. subponderabilitate
E. sindromul de hipoplazie pineala
(pag. 2286)
L2911162. Care dintre urmatoarele afirmatii privind microalbuminuria la un pacient cu diabet zaharat
sunt corecte:
A. Prezice mortalitatea cardiovasculara.
B. Este nevoie de o singura dozare pentru confirmare.
C. Inseamna albuminurie situata intre 30-300 mg/zi.
D. Este datorata in principal de scaderea concentratiei de heparan-sulfat proteoglican anionic in membrana
bazala glomerulara.
E. Se diagnosticheaza cand albuminuria depaseste 550mg/zi.
(pag. 2283)
L2911163. Cre dintre urmatoarele mecanisme fizio-patologice intervin in DZNID tip 2 ?

A. Insulinorezistenta.
B. Reducerea masei de celule endocrine pancreatice.
C. Distructia autoimuna a celulelor .
D. Secretia anormala de insulina.
E. Depunerea de amilorid in insulele pancreatice.
(pag. 2270)
L2911164. Coma diabetica hiperosmolara se caracterizeaza prin:

A. Rata de mortalitate < 50 %
B. Deshidratare profunda.
C. Hipervascozitate sanguina.
D. Valori moderat crescute ale glicemiei.
E. Rata de mortalitate > 50 %
(pag. 2280,2281)
L2911165. In insulinoterapia conventionala se folosesc:

A. Insulina extrarapida poate fi luata inainte de o masa ce contine un supliment de calorii.
B. Una, doua injectii cu insulina intermediara.
C. Numai insulina rapida.
D. Trecerea de la una la doua injectii de insulina cand doza depaseste 50-60unitati/zi.
E. Cresterea dozei de insulina cand se anticipeaza o activitate sustinuta.
(pag. 2772,2773)
L2911166. Cre dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenomenul Somogyi sunt adevarate ?
A. Fenomenul Somogyinecesita cresterea dozei pentru a mentine glucoza in limite normale.
B. Fenomenul Somogyi va fi suspectat oricand apar oscilatii mari ale glucozei in intervale scurte de timp
C. Daca se suspecteaza fenomenul Somogyi doza de insulina va fi scazuta de proba.
D. Daca se suspecteaza fenomenul Somogyi doza de insulina va fi crescuta de proba.
E. Se refera la hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemie.
(pag. 2276)
345
Rezidentiat 2004
346
Tema nr. 12
Ulcerul gastric si duodenal
BIBLIOGRAFIE:

L1112001. Osteoporoza si osteomalacia sunt complicatii postoperatorii comune pentru anumite tipuri
de interventii chirurgicale practicate pentru ulcer. Precizati care este cea mai frecventa interventie
asociata osteomalaciei
A. vagotomia cu bulbantrectomie
B. vagotomia cu piloroplastie
C. rezectia gastrica proximala
D. rezecia gastrica cu anastomoza gastrojejunala
E. rezectia gastrica cu anastomoza gastroduodenala
(pag. 1771)
L1112002. Precizati unde vor penetra cel mai frecvent ulcerele duodenale
A. in pancreas
B. la nivelul colecistului
C. in ficat
D. in colon
E. in tractul biliar
(pag. 1768)
L1112003. Prin examen radiologic baritat cu dublu contrast sansa detectiei ulcerului duodenal este de
A. 50-55%
B. 90%
C. 25-30%
D. 75-80%
E. 60%
(pag. 1762)
L1212004. Care este cel mai precis mijloc de diagnostic al ulcerului duodenal?
A. examenul baritat
B. endoscopia digestiva superioara
C. ecografia abdominala
D. determinarea secretiei acide gastrice
E. testul ureazei pentru evidentierea Helicobacter pylori
(pag. 1762-1763)
L1212005. Cea mai redusa rata a complicatiilor aparute dupa interventia chirurgicala pentru ulcer o are:
A. vagotomia + antrectomie Billrot I
B. vagotomia + antrectomie Billrot II
C. vagotomia + piloroplastie
D. vagotomia proximala gastrica
E. antrectomia izolata
(pag. 1768-1769)
346
Rezidentiat 2004
347
L1212006. Cel mai frecvent simptom al ulcerului duodenal este:

A. varsatura alimentara
B. hematemeza
C. durerea
D. senzatia de greata
E. scaderea ponderala
(pag. 1761)
L1212007. La pacientii cu ulcer duodenal se constata prezenta frecventa a:

A. anticorpilor antirujeolici
B. anticorpilor antirubeolici
C. anticorpilor anti-herpes simplex
D. anticorpilor anti-Shigella
E. anticorpilor anti-citomegalovirus
(pag. 1761)
L1212008. Pacientii supusi interventiei chirurgicale pentru ulcer peptic, avand un complex de
simptome vasomotorii aparute dupa mese, au:
A. ulcer recurent
B. sindrom de ansa aferenta
C. sindrom dumping
D. sindrom Zollinger-Ellison
E. malabsorbtie globala
(pag. 1770)
L1212009. Sindromul dumping tardiv, complicatie postoperatorie precoce a ulcerului peptic, se

datoreaza:
A. infectiei cu Helicobacter pylori
B. consumului de antiinflamatoare nesteroidiene
C. regurgitarii bilei in stomac
D. hipoglicemiei prin eliberare excesiva de insulina
E. supracolonizarii bacteriene
(pag. 1770)
L1312010. Care dintre urmatoarele afirmatii cu referire la mecanismele secretiei gastrice nu este
adevarata ?
A. Histamina stimuleaza secretia acida gastrica prin cresterea calciului citosolic in celulele parietale.
B. Gastrina stimuleaza secretia acida gastrica prin stimularea directa a celulelor parietale.
C. Gastrina stimuleaza secretia acida gastrica prin stimularea eliberarii de histamina din celulele ECL.
D. Somatostatina inhiba eliberarea de histamina din celulele ECL.
E. Stimularea vagala creste secretia acida gastrica si prin eliberarea de gastrina din celulele G antrale.
(pag. 1757)
L1312011. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la reglarea secretiei gastrice este neadevarata ?
A. Calciul administrat intravenos stimuleaza secretia acida.
B. Reducerea pH-ului gastric la 3.0 produce o inhibitie partiala a eliberarii de gastrina.
C. Secretia gastrica acida este stimulata de cafea si neinfluentata de cafeaua decofeinizata.
D. Etanolul pur este un stimulant slab al secreiei acide.
E. Prezenta acidului in duoden scade secretia gastrica de acid.
(pag. 1757)
L1312012. Rata recurentelor in tratamentul chirurgical al bolii ulceroase este cea mai mare dupa:
A. vagotomie si antrectomie;
347
Rezidentiat 2004
348
B.
C.
D.
E.
vagotomie proximala gastrica;

vagotomie si piloroplastie;
vagotomie;
antrectomie.
(pag. 1768)
L1312013. Referitor la manifestarile din ulcerul duodenal, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu
exceptia:
A. Durerea epigastrica apare de regula la 90 minute pana la 3 ore dupa mese.
B. Durerea ulceroasa necalmata de antiacide, cu iradiere dorsala poate sugera penetratie in pancreas
C. La pacientii cu ulcer de canal piloric alimentatia agraveaza simptomatologia.
D. Hemoragia gastrointestinala care complica ulcerul duodenal se manifesta frecvent prin rectoragii.
E. Zona de sensibilitate abdominala este situata la majoritatea pacientilor la jumatatea distantei ombilicapendice xifoid
(pag. 1761-1762)
L1412014. Antibioticele utilizate pentru infectia cu H. Pylori nu includ:

A. Metronidazol
B. Tetraciclina
C. Claritromicina
D. Amoxicilina
E. Streptomicina
(pag. 1764)
L1412015. Care din urmatoarele afirmatii legate de ulcerul gastric este falsa:
A. Durerea este accentuata de ingestia de alimente
B. Greturile si varsaturile reflecta de obicei obstructie mecanica
C. Poate apare scadere ponderala datorita aversiunii fata de alimente
D. Hemoragia apare in 25% din cazuri
E. Perforatia gastrica se intalneste mai rar decat hemoragia
(pag. 1767)
L1412016. Un pacient cu ulcer duodenal la care durerea este amplificata de alimentatie si care asociaza
si varsaturi ne poate atrage atentia asupra urmatoarei complicatii:
A. Penetratie in pancreas
B. Malignizare
C. Perforatie
D. Stenoza pilorica
E. Toate de mai sus
(pag. 1761)
L1412017. Urmatoarele afirmatii legate de tratamentul infectiei cu H. Pylori sunt adevarate cu exceptia:
A. Cea mai eficienta este tripla terapie doua saptamani
B. Asocierea unui antagonist de H2 la tripla terapie sase saptamani
C. Administrarea triplei terapii o saptamana pare la fel de eficienta
D. Tetraciclina poate genera hepatotoxicitate si anafilaxie
E. Inlocuirea Tetraciclinei cu Amoxicilina creste putin eficienta
(pag. 1763)
L1512018. Care dintre urmatoarele medicamente utilizate pentru eradicarea infectiei cu Helicobacter
pylori la pacientii ulcerosi poate determina ca reactie adversa colita pseudomembranoasa:
A. Metronidazol
B. Amoxicilina
348
Rezidentiat 2004
349
C. Tetraciclina
D. Subsalicilat de bismut
E. Inhibitori de pompa de protoni
(pag. 1763)
L1512019. Daca la un pacient cunoscut cu istoric de ulcer duodenal, durerea ulceroasa devine
constanta, nu mai este ameliorata de antiacide sau ingestia de alimente, va orientati catre:
A. perforatia libera a ulcerului in cavitatea peritoneala
B. posibila penetratie in structurile invecinate
C. simptomatologie premergatoare hemoragiei digestive superioare
D. stenoza pilorica
E. asocierea refluxului gastroesofagian
(pag. 1761)
L1512020. Doza standard de lansoprazol utilizata in tratamentul ulcerului duodenal este:

A. 20 mg/zi
B. 20 mg de 2 ori pe zi
C. 30 mg/zi
D. 40 mg/zi
E. 40 mg de 2 ori pe zi
(pag. 1766)
L1512021. Incidenta ulcerului duodenal la rasa alba este mai mare la pacientii cu:
A. HLA B8
B. HLA DRW3
C. HLA B5
D. HLA DRW4
E. HLA B18
(pag. 1761)
L1512022. Simptomul cel mai frecvent intalnit in ulcerul gastric este:

A. durerea epigastrica
B. varsatura alimentara
C. meteorismul abdominal
D. anorexia
E. greata
(pag. 1767)
L1512023. Ulcerul gastric se localizeaza mai frecvent:

A. Pe mica curbura
B. Pe marea curbura
C. Juxtacardial
D. La nivelul fornixului
E. in regiunea antro-pilorica
(pag. 1767)
L1612024. Endoscopia are valoare diagnostica in ulcerul duodenal, cu EXCEPTIA:

A. in detectarea ulcerelor suspectate in absenta imaginii radiologice diagnostice
B. La pacientii cu modificari radiologice nesigure in ceea ce priveste activitatea ulcerului
C. in identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru a putea fi detectate radiologic
D. in identificarea (sau excluderea) ulcerului ca fiind sursa unei hemoragii gastrointestinale active
E. Este necesara pentru diagnosticul ulcerului duodenal atunci cand acesta a fost diagnosticat pe baza
349
Rezidentiat 2004
350
examenului radiologic baritat

(pag. 1762)
L1612025. Referitor la ulcerul gastric, urmatoarea afirmatie este adevarata:

A. mortalitatea prin perforatia unui ulcer gastric este de aproximativ 3 ori mai mare fata de cea prin perforatia
unui ulcer duodenal
B. hemoragia apare in 55 % din cazuri
C. perforatia gastrica se intalneste mai frecvent decat hemoragia gastrica
D. ulcerul gastric cu aclorhidrie la pentagastrina este frecvent
E. atat ulcerele gastrice benigne cat si cele maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul marii curburi
(pag. 1767)
L1612026. Secretia gastrica de bicarbonat este:

A. inhibata de calciu
B. inhibata de agentii colinergici
C. inhibata de AINS, cum este aspirina
D. stimulata de agentii alfa-adrenergici
E. stimulata de etanol
(pag. 1759)
L1612027. Urmatoarea afirmatie este falsa:

A. Ulcerul duodenal este depistat clinic mai frecvent decat ulcerul gastric
B. Ulcerele gastrice benigne sunt rare la nivelul fundului stomacului
C. AINS sunt responsabile pentru 75-80% din ulcerele gastrice
D. Prezenta plicilor gastrice radiante de la marginea ulcerului gastric sugereaza benignitatea
E. Pentru excluderea malignitatii la gastroscopie se efectueaza cel putin sase biopsii de la nivelul marginii
interne a ulcerului
(pag. 1767)
L1612028. Urmatoarea afirmatie referitoare la ulcerul duodenal este falsa:

A. durerea are frecvent caracter de eroziune, taietura sau de arsura
B. la circa 60 % dintre pacienti durerea este localizata in partea dreapta a epigastrului
C. durerea din ulcerul duodenal apare de regula la 90 de minute pana la 3 ore dupa masa
D. episoadele dureroase pot sa persiste pentru intervale de cateva zile pana la saptamani sau luni
E. durerea se amelioreaza de regula la cateva minute dupa masa sau dupa administrare de antiacide
(pag. 1761)
L1612029. Urmatorul medicament folosit in tratamentul ulcerului peptic nu este recomandat la femeile
la varsta fertila:
A. metronidazol
B. lansoprazol
C. misoprostol
D. sucralfat
E. cimetidina
(pag. 1764)
L2312030. Care dintre afirmaiile referitoare la gastrin nu este adevarat?

A. stimularea vagal determin creterea eliberrii de gastrin din celulele G antrale
B. gastrina este cel mai puternic stimulant cunoscut al secreiei gastrice
C. secreia de gastrin este stimulat de somatostatin
D. stimularea vagal determin scderea pragului de rspuns al celulelor parietale la concentraiile gastrinei
circulante
E. gastrina este prezent i n mucoasa duodenal
350
Rezidentiat 2004
351
(pag. 1757)
L2312031. Cu referire la reglarea secreiei acide gastrice, care dintre afirmaiile urmtoare nu este
adevarat?
A. histamina este cel mai important stimulant al secreiei acide gastrice
B. prostaglandinele stimuleaz secreia acid gastric
C. histamina stimuleaz secreia acid gastric prin creterea AMPc n celulele parietale
D. gastrina este cel mai puternic stimulant cunoscut al secreiei gastrice
E. stimulul fiziologic principal al secreiei gastrice acide este ingestia de alimente
(pag. 1757)
L2312032. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la reglarea secreiei acide gastrice este
adevarat?
A. gastrina si acetilcolina stimuleaz puternic producia de AMPc in celulele parietale
B. gastrina stimuleaz secreia acid gastric exclusiv prin aciunea asupra celulelor parietale
C. prostaglandinele stimuleaz secreia gastric acid
D. histamina este eliberat de celulele ECL atat prin aciunea gastrinei ct i a activitii colinergice
E. somatostatina stimuleaz eliberarea de histamin din celulele ECL
(pag. 1757)
L2312033. Urmtoarele afirmaii privind implicarea Helicobacter pylori in patogeneza ulcerului peptic
sunt reale, cu excepia:
A. H. pylori produce proteaze si fosfolipaze care determin reducerea grosimii si vscozitii stratului de
mucus
B. majoritatea pacienilor colonizai cu H. pylori nu dezvolt niciodat o ulceraie i rmn asimptomatici
C. prevalena colonizrii gastrice cu H. pylori scade odat cu vrsta
D. producia de ureaz de ctre microorganism este necesar pentru colonizarea gastric
E. probabilitatea de apariie a ulcerului duodenal crete odat cu creterea densitii bacteriei in antru
(pag. 1760)
L2312034. Urmtoarele afirmaii privind terapia de eradicare a H. pylori n ulcerul duodenal sunt
adevrate, cu excepia:
A. tetraciclina utilizat n schemele de terapie asociat poate fi hepatotoxic
B. "noua tripl terapie de eradicare include inhibitori de pomp de protoni
C. ranitidina citrat de bismut se poate folosi n asociere cu claritromicina
D. preparatele pe baz de bismut au rol n terapia de eradicare a H. pylori
E. sucralfatul este inclus n majoritatea schemelor de eradicare a H. pylori
(pag. 1764)
L2512035. La pacienii cu ulcer duodenal valorile medii ale debitului acid bazal sunt cuprinse ntre:
A. 2-4 mEq/h
B. 3-5 mEq/h
C. 4-6 mEq/h
D. 5-7 mEq/h
E. 6-8 mEq/h
(pag. 1758)
L2512036. Secreia gastric de bicarbonat este stimulat de urmtorii factori cu EXCEPIA:

A. Acetazolamid
B. Anumite prostaglandine din clasele E i F
C. Calciu
D. Agenii colinergici
E. Dibutiril-guanozinmonofosfatul ciclic
351
Rezidentiat 2004
352
(pag. 1759)
L2512037. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la prostaglandinele endogene sunt false:
A. Stimuleaz secreia de mucus gastric i de bicarbonat din mucoasa gastric i duodenal
B. Stimuleaz regenerarea celulelor epiteliale
C. Particip la meninerea fluxului sanguin al mucoasei gastrice
D. Contribuie la dezvoltarea gastritei erozive hemoragice
E. Particip la meninerea integritii barierei mucoasei gastrice
(pag. 1759)
L2512038. Prevalena ulcerului duodenal la populaia vestic este estimat a fi cuprins ntre:
A. 6-15%
B. 5-10%
C. 7-12%
D. 10-17%
E. 15-20%
(pag. 1759)
L2512039. Urmtoarele afirmaii cu privire la epidemiologia ulcerului duodenal sunt adevrate cu

EXCEPIA:
A. Peste 95% din ulcerele duodenale sunt localizate n partea proximal a duodenului
B. Se estimeaz c prevalena ulcerului duodenal la populaia vestic este cuprins ntre 15 i 20%
C. De regul ulcerele duodenale sunt mai mici de 1 cm n diametru
D. Ulcerele duodenale apar aproximativ la fel de frecvent la brbai ca i la femei
E. Cel puin 60% din ulcerele duodenale vindecate sufer recuren
(pag. 1759)
L2512040. Urmtoarele afirmaii cu privire la infecia cu Helicobacter pylori sunt corecte cu EXCEPIA:
A. H. pylori este prezent la 75-90% dintre pacienii cu ulcer duodenal
B. H. pylori este prezent la 75-85% dintre pacienii cu ulcer gastric
C. 15-20% dintre persoanele infectate cu H. pylori vor dezvolta un ulcer n timpul vieii
D. Infecia preexistent cu H. pylori crete riscul dezvoltrii ulterioare att de ulcer duodenal ct i de ulcer
gastric
E. Nivelul de anticorpi tip IgG mpotriva H. pylori se coreleaz direct cu riscul de ulcer duodenal i ulcer gastric
(pag. 1759)
L2512041. Rata recidivelor ulcerului peptic n primul an dup terapia de eradicare, cu succes, a
Helicobacter pylori este:
A. Mai mic de 15%
B. Mai mare de 15%
C. Mai mic de 10%
D. Mai mare de 20%
E. 25%
(pag. 1760)
L2512042. Cel mai frecvent simptom al ulcerului duodenal este:

A. Durerea epigastric
B. Greaa
C. Vrsturile
D. Distensia abdominal
E. Pirozisul
(pag. 1761)
352
Rezidentiat 2004
353
L2512043. Obiectivul actual al tratamentului ulcerului duodenal este:

A. Ameliorarea durerii
B. Eradicarea Helicobacter pylori i vindecarea bolii
C. Prevenirea recurenei ulceroase
D. Prevenirea complicaiilor
E. Supresia secreiei acide gastrice
(pag. 1763)
L2512044. Doza standard de Omeprazol utilizat n tratamentul ulcerului duodenal este de:
A. 30 mg/zi
B. 20 mg/zi
C. 30 mg de 2 ori pe zi
D. 20 mg de 2 ori pe zi
E. 40 mg/zi
(pag. 1764)
L2512045. Pentru prevenirea ulcerelor induse de antiinflamatoarele nesteroidiene se utilizeaz

Misoprostol n doz de:
A. 100 mg de 4 ori pe zi
B. 100 mg de 2 ori pe zi
C. 200 mg de 2 ori pe zi
D. 200 mg de 4 ori pe zi
E. 200 mg de 3 ori pe zi
(pag. 1764)
L2512046. Simptomul cel mai frecvent n ulcerul gastric l constitiue:

A. Anorexia
B. Durerea epigastric
C. Greaa
D. Scderea ponderal
E. Pirozisul
(pag. 1767)
L2512047. Aplicarea combinat a examenului radiologic, endoscopic i histologic permite diferenierea

ulcerului gastric malign de cel benign cu o acuratee de:
A. 75%
B. 80%
C. sub 90%
D. peste 97%
E. 95%
(pag. 1767)
L2512048. Precizai care este cel mai frcvent simptom la pacienii cu ulcer stomal:
A. Durerea abdominal
B. Distensia abdominal
C. Eructaiile
D. Pirozisul
E. Scderea ponderal
(pag. 17690)
L2512049. Sindroamele de ans aferent apar mai frecvent dup urmtoarele tipuri de intervenie
chirurgical:
A. Vagotomie cu piloroplastie
353
Rezidentiat 2004
354
B.
C.
D.
E.
Vagotomie proximal gastric

Antrectomie cu gastrojejunstomie
Rezecie gastric parial cu gastrojejunostomie
Vagotomie cu antrectomie
(pag. 1770)
L2612050. Concentraia estimativ a HCl secretat de celulele parietale este de aproximativ:

A. 100mM
B. 160mM
C. 180mM
D. 200mM
E. 250mM
(pag. 1756)
L2612051. Cel mai puternic stimulant cunoscut al secreiei acide gastrice este:
A. Acetilcolina
B. Histamina
C. Gastrina
D. Colecistokinina
E. Somatostatina
(pag. 1757)
L2612052. Faza cefalic a secreiei gastrice e determinat de urmtoarele cu excepia:

A. Vederea alimentelor
B. Gustul alimentelor
C. Mirosul alimentelor
D. Distensia mecanic a stomacului
E. Anticiparea ingestiei unui aliment
(pag. 1757)
L2612053. Secreia gastric de bicarbonat este inhibat de urmtoarele, cu excepia:

A. AINS
B. Acetazolamid
C. Calciu
D. Ageni alfa adrenergici
E. Etanol
(pag. 1759)
L2612054. Urmtoarele stimuleaz secreia de bicarbonat:

A. AINS
B. Acetazolamid
C. Dibutiril-guanozinmonofosfat ciclic
D. Etanol
E. Ageni alfa adrenergici
(pag. 1759)
L2612055. Cel mai precis mijloc de diagnostic al Ulcerului duodenal este:

A. Examenul radiologic baritat
B. Testul HP
C. Examenul endoscopic al tractului digestiv superior
D. RMN
E. Ecografia abdominal
354
Rezidentiat 2004
355
(pag. 1762)
L2812056. Cel mai precis mijloc de diagnostic in ulcerul duodenal este:

A. examenul baritat
B. ecografia abdominala
C. endoscopia digestive superioara
D. testul ureazei pentru evidentierea Helicobacter Pylori
E. determinarea secretiei acide
(pag. 1762)
L2812057. Care dintre urmatoarele medicamente utilizarea in eradicarea cu Helicobacter Pylori poate
determina ca reactie adversa colita pseudomembranoasa:
A. amoxicilina
B. inhibitori de pompa de protoni
C. tetraciclina
D. antiacide
E. famotidina
(pag. 1763)
L2812058. Cea mai fracventa localizare a ulcerului gastric este pe:

A. marea curbura
B. mica curbura
C. la nivelul fornixului
D. regiunea antropilorica
E. juxtacardial
(pag. 1767)
L2812059. Dintre interventiile de mai jos, rata cea mai redusa a complicatiilor o are:
A. vagotomie+antrectomie Billroth I
B. vagotomie+antrectomie Billroth II
C. vagotomie+piloriplastie
D. vagotomie proximala gastrica
E. antrectomie izolata
(pag. 1768)
L2812060. Urmatoarele sunt complicatii postoperatorii ale ulcerului peptic, CU EXCEPTIA:

A. ulcer recurrent
B. sindrom de ansa aferenta
C. diareea postvagotomie
D. constipatia postvagotomie
E. sindrom dumping
(pag. 1770)
355
Rezidentiat 2004
356

L1112061. Caracteristicile durerii din ulcerul duodenal sunt urmatoarele, cu exceptia
A. apare de regula in primele 3 ore dupa masa
B. cel mai frecvent recidivele sunt insotite de exacerbarea durerii
C. frecvent durerea apare noaptea si scoala bolnavul din somn
D. daca este exacerbata de ingestia de alimente/acompaniata de varsaturi sugereaza penetraia ulceroasa
E. cel mai frecvent durerea este localizata in partea dreapta a epigastrului
(pag. 1761)
L1112062. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la gastropatia de reflux biliar sunt adevarate
A. apare la un numar apreciabil de pacienti dupa excluderea duodenului din circuitul digestiv
B. afectarea mucoasei este parcelara
C. tratamentul consta in administrarea de colestiramina care leaga acizii biliari, facilitand astfel excretia
acestora
D. clinic se manifesta prin disconfort abdominal si varsaturi
E. pacientii prezinta satietate precoce
(pag. 1770)
L1112063. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate

A. ulcerele gastrice au o tendinta de vindecare mult mai lenta fata de ulcerele duodenale
B. pacientii cu ulcer vor trebui sfatuiti sa adopte o dieta bogata in lactate si smantana
C. pacientii trebuie sfatuiti sa evite cafeaua si alte alimente bogate in cofeina
D. vindecarea completa a leziunii garanteaza benignitatea acesteia
E. lipsa de vindecare a leziunii gastrice ulceroase la 1 luna de tratament sugereaza o leziune maligna
(pag. 1768)
L1112064. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul chirurgical al ulcerului sunt adevarate
A. vagotomia proximala gastrica este grevata de cea mai mare rata a recurentelor
B. mortalitatea in cazul vagotomiei asociind antrectomie este mai mica decat in cazul asocierii vagotomiei cu
piloroplastie
C. procedeul recomandat pentru tratamentul ulcerelor gastrice este antrectomia cu anastomoza
gastroduodenala (Billrot I)
D. in caz de vagotomie proximala este obligatorie asocierea cu un procedeu de drenaj
E. cea mai redusa rata a complicatiilor postoperatorii se inregistreaza in cazul vagotomiei proximale gastrice
(pag. 1768, 1769)
L1112065. Despre implicatiile fumatului in ulcerul duodenal este adevarat ca

A. se asociaza cu raspuns mai slab la tratament
B. creste secretia acida gastrica
C. poate precipita golirea accelerata a acidului gastric in duoden
D. creste mortalitatea prin ulcer
E. favorizeaza metaplazia gastrica
(pag. 1761)
L1112066. Despre tratamentul ulcerului duodenal este adevarat ca

A. transaminazele pot creste in cursul tratamentului cu ranitidina
B. doza de famotidina recomandata este de 40 mg/zi
C. sucralfatul neutralizeaza acidul clorhidric
D. preparatele de bismut reduc secreia acida gastrica
E. omeprazolul nu este indicat in tratamentul pacientilor cu sindrom Zollinger-Ellison
(pag. 1765, 1766)
356
Rezidentiat 2004
357
L1112067. Identificati afirmatiile eronate privind epidemiologia ulcerului gastric (UG)

A. incidenta este aproximativ egala pe sexe
B. UG se diagnosticheaza mai frecvent decat ulcerul duodenal (UD) deoarece este aproape intotdeauna
simptomatic
C. apare de obicei la varste mai avansate decat UD
D. UG benigne sunt frecvent descoperite la nivelul fundului gastric, aria cu densitate de celule oxintice
maxima
E. gastrita care acompaniaza UG este mai severa in cazul ulcerelor asociate de antiinflamatoare
nonsteroidiene
(pag. 1767)
L1112068. Identificati care din afirmatiile de mai jos cu privire la infectia cu Helicobacter pylori (HP)
sunt corecte
A. peste 50% din persoanele infectate vor dezvolta ulcer in cursul vietii
B. nivelul de anticorpi IgG antiHP serici se coreleaza cu riscul de ulcer
C. infectia este prezenta intr-o proportie mai mare la cei cu ulcer gastric decat la cei cu ulcer duodenal
D. are capacitatea de a invada mucoasa gastrica
E. bacteria este implicata si in etiopatogeneza cancerului gastric
(pag. 1759)
L1112069. Indicati afirmatiile eronate privind ulcerul recurent postoperator

A. riscul de ulcer recurent postoperator este mai mare in cazul unui ulcer gastric decat pentru ulcerele
duodenale
B. ulcerul recurent apare frecvent la nivelul intestinului subtire
C. cel mai frecvent este nedureros si de aceea riscul de complicatii este maxim
D. examenul baritat descopera aproximativ jumatate din ulcerele situate la nivelul anastomozei (ulcere
stomale)
E. eficienta pe termen lung a antisecretoarelor in ceea ce priveste preventia recurentei ulcerelor stomale este
incerta
(pag. 1769)
L1112070. Indicati care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate privind sindromul dumping
A. sindromul dumping precoce apare la un interval de 60-90 minute dupa mese
B. se trateaza prin masuri dietetice
C. analogii de somatostatina reprezinta tratamentul standard
D. pacienii pot prezenta sincope
E. simptomele sunt precipitate de alimentele cu continut lipidic inalt
(pag. 1770)
L1112071. Precizati care din afirmatiile referitoare la factorii de aparare ai mucoasei gastroduodenale
sunt adevarate
A. secretia de mucus este stimulata de iritarea mecanica a mucoasei
B. secretia de bicarbonat este stimulata de acetazolamida
C. in mod normal mucusul este permeabil pentru pepsina
D. prostaglandinele sunt abundente in mucoasa gastrica
E. prostaglandinele stimuleaza regenerarea celulelor epiteliale gastrice
(pag. 1759)
L1112072. Secretia acida gastrica este stimulata de urmatoarele, cu exceptia

A. cafea decofeinizata
B. vin, bere
C. calciul administrat oral
D. grasimi
357
Rezidentiat 2004
358
E. hiperglicemie
(pag. 1757, 1758)
L1112073. Sindromul de ansa aferenta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia

A. apare in cazul practicarii vagotomiei cu bulbantrectomie
B. apare in cazul rezectiei gastrice cu anastomoza gastrojejunala
C. caracteristic apar distensie si durere abdominala in prima ora postprandial
D. greaa si varsaturile nu sunt caracteristice
E. poate genera malabsorbtie
(pag. 1770)
L1112074. Ulcerul gastric (UG) are urmatoarele caracteristici etiopatogenice, cu exceptia

A. aproximativ un sfert din pacienti asociaza ulcer duodenal
B. nu se asociaza cu hipersecretie acida gastrica
C. majoritatea pacientilor prezinta nivele crescute ale gastrinei serice
D. aproximativ un sfert din UG sunt cauzate de consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene
E. evacuarea stomacului este accelerata la pacientii cu UG
(pag. 1767)
L1112075. Urmatoarele afirmatii privind epidemiologia ulcerului duodenal (UD) sunt false
A. incidenta sa are o usoara preponderenta masculina
B. de regula UD nu depasesc 1 cm in diametru
C. aproximativ 15% sunt localizate in portiunea a II a a duodenului
D. recurena la 1 an se apropie de 90%
E. in ultimii 50 de ani incidenta a crescut, posibil datorita extinderii fumatului si consumului medicamentos
(pag. 1759)
L1112076. Urmatoarele sunt adevarate, cu exceptia

A. in tarile dezvoltate infectarea cu Helicobacter pylori (HP) se produce in copilarie
B. Helicobacter pylori poate fi identificat cu usurinta prin culturi din secretiile gastrice
C. serologia este utilizata pe larg pentru detectarea de rutina a HP
D. anticorpii anti HP sunt mai ales de tip IgM
E. testul respirator de identificare a HP are o sensibilitate si o specificitate inalte
(pag. 1760)
L1212077. Noua tripla terapie in tratarea ulcerului peptic se bazeaza pe:

A. subsalicilat de bismut
B. omeprazol
C. claritromicina
D. metronidazol
E. sucralfat
(pag. 1764)
L1212078. Aparitia ulcerului duodenal este favorizata de:

A. infectia cu Helicobacter pylori
B. intarzierea evacuarii gastrice
C. factori genetici
D. fumat
E. consumul de inhibitori ai pompei de protoni
(pag. 1760-1761)
L1212079. Aparitia ulcerului gastric este favorizata de:
358
Rezidentiat 2004
359
A.
B.
C.
D.
E.
scaderea nivelului seric al gastrinei

accelerarea evacuarii stomacului
regurgitarea continutului duodenal
consumul de antiinflamatoare nesteroidiene
prezenta ulcerului duodenal
(pag. 1767)
L1212080. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la ulcerul duodenal, sunt adevarate?
A. ulcerele penetreaza mucoasa si submucoasa
B. fundul ulcerului contine epiteliu intact
C. ulcerele duodenale au de obicei peste 1 cm diametru
D. majoritatea ulcerelor duodenale sunt localizate in partea proximala a duodenului
E. fundul ulcerului poate contine sange sau exudat proteic
(pag. 1759)
L1212081. Complicatiile ulcerului peptic sunt:

A. hemoragia
B. sindromului Zollinger-Ellison
C. obstructia
D. perforatia
E. malignizarea
(pag. 1768)
L1212082. Factorii de protectie in fata aparitiei ulcerului peptic sunt:

A. pepsina
B. mucusul gastric
C. bicarbonatul
D. Helicobacter pylori
E. prostaglandinele
(pag. 1759)
L1212083. Helicobacter pylori, factor patogen al ulcerului duodenal, este agresiv asupra mucoasei
gastrice prin:
A. productia de ureaza
B. secretia factorului activator al trombocitelor
C. sinteza complexului glicoprotein-lipidic al stratului de mucus
D. productia de superoxizi
E. absenta genei cag A
(pag. 1759-1760)
L1212084. Heliocobacter pylori, factor patogen al ulcerului duodenal, se localizeaza in:

A. stratul superficial al mucusului gastric
B. stratul profund al mucusului gastric
C. intre stratul de mucus si suprafata apicala a celulelor epiteliale ale mucoasei gastrice
D. epiteliul mucoasei gastrice
E. submucoasa
(pag. 1759)
L1212085. Prezenta Helicobacter pylori in organismul uman poate fi diagnosticata prin:

A. cultura din secretia gastrica
B. hemocultura
C. testul respirator cu uree
359
Rezidentiat 2004
360
D. examen histologic al fragmentului de mucoasa gastrica recoltat prin endoscopie

E. testul rapid al ureazei
(pag. 1760)
L1312086. Care din asocierile medicament-efect advers pot fi prezente in tratamentul de eradicare a
Helicobacter pylori?
A. Amoxicilina- rash cutanat;
B. Metronidazolul- alterarea gustului;
C. Tetraciclina- hepatotoxicitate;
D. Preparatele de bismut- scaune acolice;
E. Metronidazolul in cura scurta- convulsii.
(pag. 1763-1764)
L1312087. Care dintre urmatoarele afirmatii cu referire la mecanismele secretiei gastrice sunt
adevarate ?
A. Stimularea vagala creste secretia acida gastrica si prin inhibarea eliberarii de stomatostatina in celulele D
antrale.
B. Gastrina stimuleaza secretia acida gastrica prin cresterea AMPc in celulele parietale.
C. Gastrina si acetilcolina nu stimuleaza productia de AMPc.
D. Histamina este cel mai important factor de stimulare a secreiei gastrice.
E. Distensia mecanica a stomacului stimuleaza secretia acida gastrica.
(pag. 1757)
L1312088. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la masurarea secretiei acide gastrice sunt
adevarate ?
A. Masurarea secretiei acide gastrice bazale si maximale este fundamentala evaluarii clinice a pacientilor.
B. Valorile masurate ale secretiei acide la subiectii normali sunt adesea comparabile cu cele ale bolnavilor cu
ulcer duodenal.
C. Masurarea debitului acid gastric poate fi utila in sindromul Zollinger-Ellison.
D. La pacienii cu ulcer duodenal, valorile medii ale DAB sunt cuprinse intre 30-40 mEq/h.
E. La pacientii cu ulcer gastric secretia acida este normala sau usor scazuta.
(pag. 1758)
L1312089. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele implicate in apararea mucoasei
gastrice si duodenale la agresiunea clorhidro-peptica sunt neadevarate ?
A. Mucusul gastric are rol protectiv.
B. Concentratia crescuta a sarurilor biliare prin refluxul biliar cu pH alcalin are rol protectiv.
C. Ionii de bicarbonat secretati de celulele gastrice epiteliale neparietale au rol protectiv.
D. Fluxul sagvin al mucoasei nu constituie un element esenial in aparare.
E. Prostaglandinele din clasa E impiedica lezarea mucoasi gastrice.
(pag. 1759)
L1312090. Endoscopia digestiva superioara are valoare in diagnosticul ulcerelor duodenale in

urmatoarele situatii:
A. atunci cand ulcerul duodenal a fost diagnosticat anterior pe baza examenului radiologic baritat;
B. pentru detectarea ulcerelor suspectate in absenta imaginilor radiologice diagnostice;
C. pentru excluderea ulcerului ca sursa de hemoragie gastrointestinala activa ;
D. in condiiile in care modificarile radiologice sunt nesugestive privind activitatea ulcerului ;
E. pentru identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru detectare radiologica.
(pag. 1762)
L1312091. Medicamentele utilizate pentru eradicarea Helicobacter pylori pot determina urmatoarele
efecte secundare:
A. Amoxicilina- rash cutanat;
360
Rezidentiat 2004
361
B.
C.
D.
E.
Metronidazolul- alterarea gustului;

Tetraciclina- hepatotoxicitate;
Preparatele de bismut- scaune acolice;
Metronidazolul in cura scurta- convulsii.
(pag. 1763-1764)
L1312092. Referitor la diagnosticul radiologic al ulcerului gastric se pot afirma urmatoarele:

A. Investigatia radiologica poate fi folosita ca unic criteriu de determinare a caracterului malign sau benign.
B. Benignitatea este sugerata de prezenta pliurilor gastrice radiante de la marginea ulcerului.
C. 50% din ulcerele care par benigne la examenul radiologic se dovedesc maligne dupa endoscopie.
D. Ulcerele gastrice maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul micii curburi.
E. Ulcerele gastrice mari sunt mai frecvent maligne decat cele mici.
(pag. 1767)
L1312093. Urmatoarele afirmatii cu privire la complicatiile ulcerului gastric sunt adevarate:

A. Perforatia gastrica se intalneste mai frecvent decat hemoragia.
B. Mortalitatea prin perforatia ulcerului gastric este mai mare decat cea prin perforatia ulcerului duodenal.
C. Localizarea ulcerului la nivel antral distal poate determina obstructia caii de evacuare.
D. 50 % din ulcerele gastrice complica prin hemoragie.
E. Obstructia caii de evacuare este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastric.
(pag. 1767)
L1312094. Urmatoarele afirmatii referitoare la terapia ulcerului duodenal sunt adevarate:

A. Sucralfatul este absorbit la nivelul tractului intestinal in proportie de 90%.
B. Preparatele de bismut coloidal reduc secretia acida gastrica.
C. Agentii anticolinergici pot determina aritmii cardiace.
D. Toate schemele folosite in tripla terapie includ Misoprostol.
E. IPP pot determina cresteri moderate ale gastrinei serice.
(pag. 1766)
L1312095. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind ulcerul recurent postoperator:

A. riscul de ulcer recurent este de 3 -10% in cazul ulcerului gastric operat;
B. durerea abdominala este cel mai frecvent simptom;
C. riscul de ulcer recurent este de 2% in cazul ulcerului duodenal operat;
D. vagotomia transtoracica poate fi eficienta cand recurena se datoreaza unei vagotomii incomplete;
E. examenul baritat este explorarea de referinta pentru diagnostic.
(pag. 1769)
L1312096. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la vindecarea ulcerului gastric:

A. Monitorizarea vindecarii se face prin repetarea endoscopiei dupa tratament complet.
B. Vindecarea trebuie sa fie completa in doua saptamani de la inceperea tratamentului.
C. Absenta micsorarii ulcerului sub terapie medicala este inalt sugestiva pentru malignitate.
D. Vindecarea completa aparenta garanteaza benignitatea ulcerului.
E. in cazul nevindecarii ulcerului dupa tratament medical complet se preleveaza probe de citologie exfoliativa
si de biopsie de la nivelul acestuia
(pag. 1768)
L1312097. Urmatoarele pot fi complicatii postoperatorii ale ulcerului peptic, cu exceptia:

A. ulcerul recurent;
B. sindromul dumping;
C. gastrinomul;
D. constipaia post - vagotomie;
361
Rezidentiat 2004
362
E. sindromul de ansa aferenta.

(pag. 1769)
L1412098. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza durerea din ulcerul duodenal:
A. Este accentuata de ingestia de alimente
B. Durerea apare pana la aprox. 60min. dupa masa
C. Se amelioreaza la administrarea de antiacide
D. La 10% din pacienti este localizata in partea dreapta a epigastrului
E. Episoadele dureroase pot persista de la cateva zile pana la saptamani sau luni
(pag. 1761)
L1412099. Care din urmatorii factori au fost asociati cu o incidenta crescuta a ulcerului duodenal:
A. Rudele de gradul intii ale pacientilor cu ulcer duodenal
B. Grupa sanguina A2
C. Boala pulmonara cronica obstructiva
D. Pacienti cu insuficienta renala cronica
E. Hipoparatiroidism
(pag. 1761)
L1412100. Despre dispepsia nonulceroasa se pot afirma urmatoarele:

A. Este descrisa ca o durere persistenta sau recurenta in etajul abdominal superior, fara o
B. Helicobacter pylori are un rol important in patogenia acestei forme de dispepsie
C. Prevalenta infectiei cu H. pylori este mai frecventa decat in restul populatiei
D. Se mai numeste si dispepsie esentiala
E. Eradicarea infectiei cu H. pylori duce aproape intotdeauna la disparitia dispepsiei
cauza organica
(pag. 1762)
L1412101. Despre ulcerele canalului piloric sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Genereaza frecvent o simptomatologie asemanatoare ulcerelor duodenale
B. Simptomele raspund bine la ingestia de alimente
C. Raspund mai putin la administrarea de antiacide
D. Pot determina vrsaturi secundare obstructiei canalului piloric
E. Interventia chirurgicala este mai putin necesara decat la cei cu ulcer al bulbului duodenal
(pag. 1762)
L1412102. Precizati care din urmatoarele enuntari legate de diagnosticul ulcerului gastric sunt
adevarate:
A. Prezenta plicilor gastrice radiante la marginea ulcerului sugereaza malignitatea
B. Ulcerele gastrice mari peste 3cm sunt mai frecvent maligne decat cele mici
C. Pentru excluderea malignitatii sunt suficiente 2 biopsii de la marginea craterului ulceros
D. Vizualizarea endoscopica permite aprecierea dimensiunilor ulcerului
E. Ulcerele generate de AINS sunt de regula mai mari si pot fi diagnosticate radiologic
(pag. 1767)
L1412103. Precizati care sunt afirmatiile adevarate legate de explorarea paraclinica a ulcerului
duodenal:
A. Explorarea cu substanta de contrast reprezinta metoda initiala cea mai utilizata
B. La examenul baritat ulcerul duodenal tipic se prezinta prin deformarea marcata a bulbului duodenal
C. Explorarea cu bariu este cel mai precis mijloc de a diagnostica UD
D. Endoscopia este utila in diagnosticarea ulcerului duodenal superficial
E. Examenul baritat este util in identificarea ulcerelor mici
(pag. 1762)
362
Rezidentiat 2004
363
L1512104. Efectele preparatelor de bismut in tratamentul ulcerului duodenal sunt:

A. citoprotectie
B. stimularea productiei de mucus si prostaglandine
C. antisecretor
D. diminuarea tonusului sfincterului piloric
E. cresterea peristalticii gastroduodenale
(pag. 1763)
L1512105. Hiperaciditatea intalnita frecvent la pacientii cu ulcer duodenal determina aparitia durerii
epigastrice prin:
A. spasme esogastrice etajate
B. reflux duodeno-gastric
C. stimularea acida a receptorilor chimici
D. alterarea motilitaii gastrice
E. aparitia zonelor de metaplazie intestinala
(pag. 1761)
L1512106. Incidenta ulcerului duodenal este mai mare la pacientii cu:

A. insuficienta renala acuta
B. ciroza hepatica alcoolica
C. hiperparatiroidism
D. transplant renal
E. bronhopneumopatie cronica obstructiva
(pag. 1761)
L1512107. Indicati metodele utilizate pentru evidentierea infectiei cu Helicobacter pylori in ulcerul
duodenal:
A. reactia lanturilor de polimeraza
B. testul respirator cu uree
C. tehnica imunoblot
D. reacia Elisa
E. sectiuni histologice colorate Giemsa
(pag. 1760)
L1512108. La pacientii cu sindrom ulceros, endoscopia digestiva superioara este indicata pentru:
A. confirmarea imaginii de nisa duodenala evidentiata printr-un examen baritat anterior
B. aprecierea gradului de deformare a bulbului duodenal
C. diagnosticarea ulcerelor care determina hemoragie digestiva superioara
D. depistarea ulcerelor la pacieni simptomatici dar fara imagine radiologica caracteristica
E. la pacienti cu modificari radiologice nesigure in ceea ce priveste activitatea ulcerului
(pag. 1762)
L1512109. Mecanismele de actiune a sucralfatului in ulcerul duodenal sunt:

A. Blocarea refluxului gastroesofagian
B. Blocarea retrodifuziunii ionilor de H+
C. Diminuarea efectelor nocive ale pepsinei si acizilor biliari
D. Reducerea secreiei de gastrina
E. Stimularea prostaglandinelor tisulare endogene
(pag. 1766)
L1512110. Mecanismele de actiune ale inhibitorilor de pompa de protoni in ulcer sunt:

A. stimularea secretiei de mucus protector
363
Rezidentiat 2004
364
B.
C.
D.
E.
cresterea viscozitatii mucusului gastric

inhiba retrodifuziunea ionilor H+
inactictiveaza ireversibil ATP-aza H+/K+
produc inhibitie prelungita a fazelor secretiei acide gastrice
(pag. 1766)
L1512111. Mecanismele prin care prostaglandinele E actioneaza favorabil in cicatrizarea ulcerului sunt:
A. Stimularea secretiei de mucus gastric
B. Diminuarea fluxului sanguin gastric
C. Stimularea secretiei de bicarbonat
D. Stimularea regenerarii celulelor mucoasei gastrice
E. Diminuarea refluxului alcalin biliar in zona antro-pilorica
(pag. 1766)
L1512112. Reactiile adverse ale preparatelor de hidroxid de aluminiu utilizate in tratamentul ulcerului
duodenal sunt:
A. hipotensiune arteriala
B. cefalee cu caracter migrenoid
C. cresteri tranzitorii ale aminotransferazelor hepatice
D. constipaie
E. depletie sistemica de fosfati
(pag. 1764)
L1612113. Noua tripla terapie pentru eradicarea H.Pylori cuprinde urmatoarele medicamente:
A. omeprazol
B. subsalicilat de bismut
C. metronidazol
D. tetraciclina
E. claritromicina
(pag. 1764)
L1612114. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la H.Pylori sunt false:

A. doar 15-20% dintre persoanele infectate cu H.pylori vor dezvolta un ulcer in timpul vietii
B. H.pylori este un bacil spiralat Gram pozitiv
C. H.pylori invadeaza mucoasa gastrica
D. H. pylori poate adera la suprafetele luminale ale celulelor epiteliale gastrice.
E. Ureeaza produsa de H.pylori catalizeaza hidroliza ureei in amoniac si dioxid de carbon.
(pag. 1759)
L1612115. Despre diagnosticul H.pylori se poate afirma:

A. H.pylori poate fi identificat in biopsiile de mucoasa gastrica
B. H.pylori se evidentiaza clar pe sectiunile histologice colorate cu hematoxilina
C. Testul rapid al ureeazei are o sensibilitate de 90% si specificitate de aproape 100%
D. Testul respirator cu uree are o sensibilitate de 50-60 %
E. Anticorpii (Ig G si Ig A) impotriva H.pylori au fost identificati in serul indivizilor colonizati cu H.pylori
(pag. 1760)
L1612116. Dozele utilizate in tripla terapie sunt:

A. subsalicilat de bismut 1 tableta de 3 ori pe zi
B. subsalicilat de bismut 2 tablete de 4 ori pe zi
C. amoxicilina 500mg de 2 ori pe zi
D. tetracilina 500 mg de 3 ori pe zi
364
Rezidentiat 2004
365
E. metronidazol 250mg de 3 ori pe zi

(pag. 1764)
L1612117. Incidenta ulcerului duodenal s-a demonstrat a fi mai mare la pacientii cu:
A. boala pulmonara cronica obstructiva
B. ciroza alcoolica
C. insuficienta cardiaca
D. transplant renal
E. hipoparatiroidism
(pag. 1761)
L1612118. Medicamentele folosite in tratarea ulcerului peptic au urmatoarele efecte secundare:

A. cimetidina creste nivelul transaminazelor serice
B. diaree in cazul utilizarii sucralfatului
C. omeprazolul creste metabolismul hepatic al medicamentelor
D. ranitidina produce cel mai adesea perturbarea gustului
E. antiacidele pot produce diaree sau constipatie
(pag. 1764)
L1612119. Prostaglandinele exogene exercita urmatoarele actiuni care au ca rezultat cresterea apararii
mucoasei:
A. stimuleaza secretia de mucus gastric
B. stimuleaza secretia gastrica si duodenala de bicarbonat
C. scad fluxul sanguin gastric
D. mentin bariera gastrica impotriva retrodifuziunii ionilor de H+
E. inhiba regenerarea celulelor mucoasei
(pag. 1766)
L1612120. Referitor la ulcerul gastric sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. incidenta maxima este plasata in cel de-al saselea deceniu
B. ceva mai mult de din ulcerele gastrice apar la femei
C. durerea epigastrica constituie simptomul cel mai frecvent
D. perforatia gastrica se intalneste mai rar decat hemoragia gastrica
E. ulcerele gastrice benigne nu sunt niciodata insotite de gastrita antrala.
(pag. 1767)
L1612121. Urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal sunt adevarate:

A. sunt de regula mai mari de 1 cm in diametru
B. peste 95%din ulcerele duodenale sunt localizate in partea proximala a duodenului
C. la populatia vestica prevalenta ulcerului duodenal se estimeaza la 35-55%
D. 10% din populatie prezinta manifestari clinice de ulcer intr-un moment al vietii.
E. evolutia naturala a ulcerului netratat consta in vindecare spontana si recurenta
(pag. 1759)
L2312122. Urmtoarele afirmaii cu referire la mecanismele secreiei gastrice nu sunt adevrate:

A. gastrina stimuleaz secreia gastric acid prin influenarea produciei de AMPc
B. acetilcolina stimuleaz producerea de AMPc
C. distensia mecanic gastric stimuleaz secreia acid
D. histamina reprezint factorul principal de stimulare a secreiei gastrice acide
E. stimularea vagal crete secreia acid gastric prin eliberarea de gastrin din celulele G antrale
(pag. 1757)
365
Rezidentiat 2004
366
L2312123. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la mecanismele secreiei gastrice sunt
adevrate?
A. stimularea vagal determin inhibarea eliberrii de somatostatin din celulele D antrale
B. gastrina stimuleaz direct celulele parietale gastrice
C. histamina determin creterea calciului citosolic in celulele parietale gastrice
D. prostaglandinele reduc generarea de AMPc
E. gastrina stimuleaz secreia acid prin promovarea eliberrii de somatostatin din celulele D antrale
(pag. 1757)
L2312124. Care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la mecanismele aprrii mucoasei gastrice si
agresiunii clorhidropeptice sunt adevrate?
A. srurile biliare au rol protectiv prin refluxul biliar cu pH alcalin
B. bicarbonatul, secretat de celulele gastrice parietale, are rol protectiv
C. prostaglandinele particip la meninerea fluxului sanguin al mucoasei gastrice
D. grosimea stratului de mucus protector este crescut de prostaglandinele E
E. secreia gastric de bicarbonat este stimulat de etanol
(pag. 1759)
L2312125. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la reglarea secreiei acide gastrice sunt
adevrate?
A. prezena acidului in duoden crete secreia acid gastric
B. etanolul pur este un stimulant slab al secreiei acide gastrice
C. hiperglicemia stimuleaz secreia acid gastric
D. secretina promoveaz secreia acid gastric prin stimularea secreiei de pepsinogen
E. un factor stimulant al secreiei acide gastrice este calciul administrat intravenos
(pag. 1758)
L2312126. Urmtoarele afirmaii privind msurarea secreiei acide gastrice sunt false:
A. agentul preferat pentru stimularea debitului acid maximal este pentagastrina
B. debitele acide msurate la femei au in general valori mai mari dect cele msurate la brbai
C. subiecii cu ulcer gastric au secreia acid normal sau diminuat fa de subiecii normali
D. evaluarea debitului acid gastric este util in sindromul Zollinger Ellison
E. la pacienii cu ulcer duodenal valorile medii ale DAB sunt cuprinse intre 2-3 mEq/h
(pag. 1758)
L2312127. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la factorii implicai in patogeneza ulcerului
duodenal sunt adevrate?
A. factorii genetici au rol in patogeneza ulcerului duodenal
B. fumatul nu crete secreia acid gastric
C. incidena ulcerului duodenal este mai mic la pacienii cu bronhopneumopatie cronic obstructiv
D. ulcerul duodenal este frecvent intilnit inainte de 15 ani
E. incidena crescut a ulcerului duodenal la fumtori poate fi determinat de inhibarea secreiei pancreatice
de bicarbonat
(pag. 1761)
L2312128. Care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la tratamentul infeciei cu H. Pylori folosind
metronidazol sunt adevrate?
A. folosirea indelungat de metronidazol poate determina apariia convulsiilor
B. asocierea alcoolului in timpul terapiei poate cauza reacii analoage celei la disulfiram
C. rezistena la metronidazol apare la mai puin de 5% din tulpinile de H. Pylori izolate in America de Nord
D. utilizarea metronidazolului poate determina apariia colitei pseudomembranoase
E. alterarea gustului este o reacie secundar posibil in cazul utilizrii de scurt durat a medicamentului
(pag. 1764)
366
Rezidentiat 2004
367
L2312129. Care dintre urmtoarele afirmaii privind manifestrile clinice ale ulcerului duodenal sunt
neadevrate?
A. la pacienii cu ulcer de canal piloric, mesele calmeaz simptomatologia
B. durerea epigastric apare postprandial precoce
C. hemoragia care complic evoluia ulcerului duodenal se poate manifesta prin hematemez i/sau melen
D. modificrile caracterului durerii ulceroase pot sugera apariia complicaiilor
E. durerea se amelioreaz la administrarea de antiacide
(pag. 1761)
L2312130. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la mecanismele aciunii prostaglandinelor sunt
adevrate?
A. determin creterea fluxului sanguin gastric
B. au aciune pe Helicobacter pylori
C. stimuleaz secreia de mucus gastric
D. inhib secreia gastric i duodenal de ioni de bicarbonat
E. stimuleaz regenerarea celulelor mucoasei digestive
(pag. 1766)
L2312131. Urmtoarele afirmaii privind terapia in ulcerul duodenal sunt adevrate:

A. schemele de eradicare a Helicobacter pylori includ misoprostolul
B. sucralfatul acioneaz prin legarea acizilor biliari, reducnd efectele lor nocive asupra mucoasei
C. rolul principal al preparatelor pe baz de bismut in tratamentul UD este determinat de efectul acestora pe
H. pylori
D. agenii anticolinergici pot determina efecte secundare cardiace
E. sucralfatul se absoarbe in tractul intestinal in proporie de 80%
(pag. 1766)
L2312132. Urmtoarele afirmaii cu privire la vindecare n ulcerul gastric sunt neadevrate:

A. persistena ulcerului la aceleai dimensiuni dup 2-3 luni de terapie medical corect sugereaz
malignitatea
B. vindecarea complet aparent confer certitudinea benignitii ulcerului
C. nevindecarea ulcerului dup terapia medical complet impune probe bioptice de la nivelul leziunii
ulceroase
D. monitorizarea vindecrii se face prin examen radiologic gastroduodenal dup tratament complet
E. vindecarea trebuie s fie complet la 3 sptmni de tratament
(pag. 1768)
L2312133. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la examenul radiologic n diagnosticul ulcerului
gastric sunt reale?
A. 80% din ulcerele gastrice care par benigne la examenul radiologic baritat se dovedesc maligne dup
examen anatomopatologic
B. ulcerele gastrice produse de AINS pot fi diagnosticate ntotdeauna radiologic
C. ulcerele gastrice maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul marii curburi gastrice
D. investigaia radiologic nu poate fi utilizat ca unic criteriu de stabilire a caracterului malign/benign al unui
ulcer gastric
E. ulcerele gastrice mari sunt mai frecvent maligne
(pag. 1767)
L2312134. Care dintre urmtoarele entiti pot fi complicaii postoperatorii ale ulcerului?
A. gastropatia de reflux biliar
B. sindromul de ans aferent
C. diareea postvagotomie
D. sindromul Zollinger Ellison
367
Rezidentiat 2004
368
E. ulcerul recurent
(pag. 1769)
L2312135. Care dintre urmtoarele afirmaii privind complicaiile ulcerului sunt adevrate?
A. ulcerele duodenale localizate posterior pot penetra n pancreas
B. ulcerele localizate la nivelul canalului piloric pot determina obstrucia evacurii gastrice
C. ulcerul la care se evideniaz endoscopic vas vizibil n crater are risc crescut de resngerare
D. perforaia liber n cavitatea peritoneal este cea mai frecvent complicaie ntlnit n ulcerul duodenal
E. cea mai frecvent complicaie a ulcerului gastric este obstrucia cii de evacuare gastric
(pag. 1767)
L2312136. Care dintre urmtoarele afirmaii privind complicaiile hematologice dup interveniile
chirurgicale pentru ulcer peptic sunt adevrate?
A. anemia megaloblastic secundar este frecvent n cazul rezeciei gastrice pariale
B. hipoclorhidria i supracolonizarea bacterian sunt implicate n malabsorbia vitaminei B12
C. anemia dup intervenie chirurgical pentru ulcer se instaleaz de obicei rapid n cteva sptmni
D. absorbia deficitar a fierului alimentar poate reprezenta o cauz de anemie la pacienii cu stomac operat
i gastojejunoanastomoz
E. anemia postoperatorie poate fi secundar pierderii de snge printr-un ulcer recurent precoce
(pag. 1771)
L2512137. Secreia acid gastric este stimulat de:

A. Histamin
B. Colecistokinin
C. Acetilcolin
D. Cafea
E. Hiperglicemie
(pag. 1757)
L2512138. Precizai care dintre urmtorii factori nu inhib secreia acid gastric:
A. Hiperglicemie
B. Ingestia de bere i vin
C. Prezena acidului n stomac
D. Prezena de soluii hipertone sau de grsimi n duoden
E. Histamin
(pag. 1758)
L2512139. Secreia de mucus este stimulat de:

A. Iritarea mecanic a mucoasei gastrice
B. Iritarea chimic a mucoasei gastrice
C. Distensia mecanic a stomacului
D. Cafea
E. Stimularea colinergic
(pag. 1759)
L2512140. Indicai care dintre urmtorii factori inhib secreia gastric de bicarbonat:
A. Aspirin
B. Acetazolamid
C. Calciu
D. Agenii alfa-adrenergici
E. Etanol
(pag. 1759)
368
Rezidentiat 2004
369
L2512141. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la infecia cu Helicobacter pylori sunt
corecte:
A. Este un bacil scurt, spiralat, Gram negativ
B. Poate adera la suprafeele luminale ale celulelor epiteliale gastrice
C. Invadeaz mucoasa gastric
D. Joac un rol principal n patogeneza ulcerului gastric i duodenal
E. Nivelul de anticorpi tip IgG mpotriva H. pylori nu se coreleaz cu direct cu riscul de ulcer gastric i
duodenal
(pag. 1759)
L2512142. Helicobacter pylori intervine n patogeneza ulcerului gastric i duodenal prin:

A. Producerea de ureaz
B. Secreia de factor activator al trombocitelor
C. Stimularea secreiei gastrice de bicarbonat
D. Producerea de proteaze i fosfolipaze
E. Stimularea secreiei de mucus gastric
(pag. 1759-1760)
L2512143. Urmtoarele afirmaii cu privire la epidemiologia infeciei cu Helicobacter pylori sunt

corecte:
A. Prevalena colonizrii gastrice cu H. pylori crete cu vrsta
B. Ratele de infecie cu H. pylori cresc n condiii socioeconomice precare
C. n rile n curs de dezvoltare H. pylori apare n general la persoanele de pste 60 de ani
D. Majoritatea pacienilor colonizai cu H. pylori nu dezvolt niciodat o ulceraie
E. Rata de infecie cu H. pylori este mai crescut la asiatici
(pag. 1760)
L2512144. Prezena Helicobacter pylori n organism nu poate fi identificat prin:

A. Testul respirator cu uree
B. Testul rapid al ureazei
C. Examen histologic al fragmentului de mucoas gastric recoltat prin endoscopie
D. Cultur din secreia gastric
E. Hemocultur
(pag. 1760)
L2512145. Rolul factorilor genetici n patogeneza ulcerului duodenal este argumentat prin:
A. Frecvena de aproximativ trei ori mai mare a bolii la rudele de gradul nti ale pacienilor cu ulcer duodenal
comparativ cu populaia general
B. Frecvena crescut a grupului sanguin BIII la pacienii cu ulcer duodenal
C. Frecvena crescut a grupului sanguin OI nesecretor la pacienii cu ulcer duodenal
D. Incidena crescut la brbaii albi cu ulcer duodenal a antigenului HLA-B5
E. Incidena crescut la brbaii albi cu ulcer duodenal a antigenului HLA-B27
(pag. 1761)
L2512146. Precizai care dintre urmtorii factori intervin n patogeneza ulcerului duodenal:
A. Helicobacter pylori
B. Factorii genetici
C. Fumatul
D. Prostaglandinele din clasa E
E. Dibutiril-guanozinmonofosfatul ciclic
(pag. 1760-1761)
L2512147. Incidena ulcerului duodenal este mai mare la pacienii cu:
369
Rezidentiat 2004
370
A.
B.
C.
D.
E.
Liliaz renal
Insuficien renal cronic
Hiperparatiroidism
Mastocitoz sistemic
Ciroz hepatic alcoolic
(pag. 1761)
L2512148. Durerea din ulcerul duodenal se caracterizeaz prin:

A. Localizare n partea dreapt a epigastrului la circa 10% dintre pacieni
B. Nu trezete pacientul n timpul nopii
C. Apare de regul la 90 de minute pn la 3 ore dup mas
D. Se accentueaz la cteva minute dup mas
E. Se amelioreaz dup administrarea de antiacide
(pag. 1761)
L2512149. Pentru diagnosticarea ulcerul duodenal se utilizeaz:

A. Radiografia abdomonal simpl
B. Examenul baritat al tractului gastrointestinal superior
C. Tomografia computerizat abdominal
D. Ecoendoscopia
E. Examenul endoscopic al tractului gastrointestinal superior
(pag. 1762)
L2512150. Endoscopia digestiv superioar are o mare valoare diagnostic n urmtoarele cazuri:
A. Detectarea ulcerelor suspectate n absena imaginii radiologice diagnostice
B. La pacienii cu modificri radiologice nesigure n ceea ce privete activitatea ulcerului
C. Examinarea ulcerului diagnosticat pe baza examenului radiologic baritat
D. Identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru a putea fi detectate radiologic
E. Identificarea sau excluderea ulcerului ca fiind sursa unei hemoragii gastrointestinale active
(pag. 1762)
L2512151. Endoscopia digestiv superioar are o mare valoare n diagnosticul ulcerului duodenal
deoarece permite:
A. Vizualizarea direct i fotografierea ulcerului
B. Localizarea ulcerului
C. Biopsia de mucoas duodenal pentru definirea caracteristicilor histologice ale ulcerului
D. Determinarea mrimii ulcerului
E. Stabilirea unei baze de referin pentru confirmarea vindecrii ulcerului
(pag. 1762-1763)
L2512152. Precizai care dintre urmtoarele afimaii cu referitoare la ulcerul duodenal sunt corecte:
A. Pentru eradicarea infeciei cu H. pylori cea mai eficient este tripla terapie timp de dou sptmni
B. Tripla terapie n combinaie cu administrarea unui antagonist de receptori H2 timp de 6 sptmni
mbuntete uor rata de vindecare a ulcerului
C. nlocuirea tetraciclinei cu amoxiciclina n tratamentul ulcerului duodenal crete puin eficiena
D. Eficiena triplei terapii este mai redus n cazul administrrii timp de o sptmn fa de dou sptmni
E. Supresia secreiei acide gastrice nu contribuie dispariia simptomelor
(pag. 1763)
L2512153. Medicamentele utilizate pentru eradicarea Helicobacter pylori pot determina urmtoarele
efecte secundare:
A. Amoxicilina-reacii alergice
B. Tetraciclina-rash cutanat
370
Rezidentiat 2004
371
C. Sucralfat-diaree
D. Ranitidin-perturbarea gustului
E. Cimetidin-creterea creatininei
(pag. 1763)
L2512154. Folosirea de scurt durat a metronidazolului n terapia de eradicare a infeciei cu

Helicobacter pylori poate determina urmtoarele reacii adverse:
A. Grea
B. Vom
C. Diaree
D. Alterarea gustului
E. Constipaie
(pag. 1764)
L2512155. Folosirea ndelungat a metronidazolului n terapia de eradicare a infeciei cu Helicobacter

pylori poate produce urmtoarele reacii adverse:
A. Parestezii
B. Creterea creatininei
C. Creterea nivelului transaminazelor serice
D. Convulsii
E. Constipaie
(pag. 1764)
L2512156. Prostaglandinele exogene utilizate n tratamentul ulcerului duodenal exercit urmtoarele

aciuni:
A. Stimuleaz secreia de mucus gastric
B. Inhib secreia gastric i duodenal de bicarbonat
C. Menin sau cresc fluxul sanguin gastric
D. Menin bariera gastric mpotriva retrodifuziunii ionilor de hidrogen
E. Stimuleaz regenerarea celulelor mucoasei gastrice
(pag. 1766)
L2512157. n patogeneza ulcerului gastric sunt implicate:

A. Hiposecreia acid gastric
B. Evacuarea ntrziat a stomacului
C. Creterea secreiei gastrice de bicarbonat
D. Regurgitarea coninutului duodenal
E. Antiinflamatoarele nesteroidiene
(pag. 1767)
L2512158. Metodele majore de diagnostic ale ulcerului duodenal sunt:

A. Radiografia abdominal simpl
B. Ecografia abdominal
C. Examenul radiologic baritat
D. Tomografia computerizat abdominal
E. Endoscopia digestiv superioar
(pag. 1767)
L2512159. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la ulcerul recurent sunt corecte:
A. Riscul de apariie este de 3-10% n cazul ulcerelor duodenale
B. Recurena este de aproximativ 15% n cazul ulcerelor gastrice
C. Recurena este mai frecvent dup vagotomie cu piloroplastie
371
Rezidentiat 2004
372
D. Riscul de apariie este sczut dup vagotomia proximal gastric

E. Recurena este mai frecvent dup vagotomia cu antrectomie dect dup vagotomie cu piloroplastie
(pag. 1769)
L2512160. Menionai care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la rolul examenului baritat n
diagnosticul ulcerului recurent sunt adevrate:
A. Constituie investigaia de elecie n diagnosticul ulcerului recurent
B. Are o valoare limitat
C. Are o valoare diagnostic superioar endoscopiei digestive superioare
D. Identific aproximativ 50-60% din ulcerele stomale
E. Identific aproximativ 75% din ulcerele stomale
(pag. 1769)
L2512161. Manifestrile clinice cele mai frecvente ale gastropatiei de reflux biliar sunt:
A. Saietatea precoce
B. Sincopa
C. Disconfortul abdominal
D. Vrsturile
E. Diaforeza
(pag. 1770)
L2512162. Sindromul dumping precoce se manifest prin:

A. Palpitaii
B. Tahicardie
C. Sincope
D. Ameeli
E. Hipotensiune postural
(pag. 1770)
L2512163. Pacienii cu sindrom dumping tardiv prezint:

A. Ameeal
B. Dureri osoase
C. Palpitaii
D. Diaforez
E. Confuzie
(pag. 1770)
L2612164. Secreia gastric acid este stimulat de:

A. Gastrina
B. Somatostatina
C. Histamina
D. Acetilcolina
E. Prostaglandinele
(pag. 1757)
L2612165. Factorii protectori ai mucoasei gastrice sunt:

A. acidul clorhidric
B. Pepsina
C. Mucusul
D. Bicarbonatul
E. Prostaglandinele
(pag. 1759)
372
Rezidentiat 2004
373
L2612166. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la ulcerul duodenal sunt adevrate:
A. ntre 75-85% dintre pacienii cu UD au infecia cu H.pylori
B. Nivelul de anticorpi tip IgG mpotriva H.pylori se coreleaz direct cu riscul de UD
C. Doar 15-20% dintre persoaele infectate cu H.pylori vor dezvolta un ulcer n timpul vieii
D. n ultimii 40 de ani frecvena UD a cres cut n Statele Unit
E. evoluia natural a ulcerului netratat const n vindecare spontan si recuren
(pag. 1759)
L2612167. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la H.Pylori sunt adevrate:

A. H.pylori produce proteaze i fosfolipaze
B. H.pylori este un bacil spiralat Gram negativ
C. H.pylori invadeaza mucoasa gastric
D. H. pylori poate adera la suprafeele luminale ale celulelor epiteliale gastric
E. n rile n cus de dezvoltare infecia cu H.pylori este rar
(pag. 1759-1760)
L2612168. Carbenoxolona are urmtoarele efecte:

A. reduce secreia acid gastric
B. crete durata de via a celulelor epiteliale ale mucoasei gastrice
C. crete vscozitatea mucusului gastric
D. scade secreia de mucus gastric
E. este un produs de hidroliz a acidului glicirizinic
(pag. 1768)
L2612169. Urmtoarele afirmaii despre ulcerul recurent sunt adevrate:

A. apare la 5% din pacienii operai pentru ulcer peptic
B. Riscul unui ulcer recurent este de 3-10% n cazul ulcerelor duodenale
C. Vrsturile sunt cel mai frecvent simptom
D. Examenul baritat este cel mai important pentru diagnostic
E. Durerea abdominal constituie cel mai frecvent simptom
(pag. 1769)
L2612170. Complicaiile tratamentului chirurgical n UG i UD sunt:

A. Gastropatia de reflux biliar
B. Constipaia postvagotomie
C. Sindromul dumping tardiv
D. Sindromul dumping precoce
E. Pancreatita acut
(pag. 1770)
L2612171. Urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul chirurgical al UD sunt false:

A. Procedeul Billro II presupune anastomoza stomacului restant la duodenul proximal
B. Prin vagotomia selectiv sunt secionate numai ramurile vagale care inerveaz stomacul
C. Vagotomia proximal gastric cru ramurile vagale care inerveaz antrul.
D. Vagotomia cu antrectomie constituie un procedeu cu o rat ridicat de recuren
E. Complicaiile imediat ct i tardive sunt mai rare dup vagotomia proximal gastric dect dup vagotomia
troncular
(pag. 1769)
L2612172. Noua tripl terapie pentru eradicarea H.Pylori cuprinde urmtoarele medicamente:
A. omeprazol
B. amoxicilina
373
Rezidentiat 2004
374
C. ranitidina
D. carbenoxolona
E. claritromicina
(pag. 1764)
L2812173. Helicobacter Pylori se localizeaza in:

A. submucoasa
B. stratul superficial al mucusului gastrice
C. stratul profound al mucusului gastrice
D. epiteliul mucoasei gastrice
E. intre stratul de mucus si suprafata apicala a celulelor epiteliale ale mucoasei gastrice
(pag. 1759)
L2812174. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal:

A. durerea epigastrica este simptomul cel mai frecvent
B. apare de regula la 90 minute pana la 3 ore dupa masa sau trezeste pacientul din somn
C. durerea se amelioreaza la cateva minute dupa masa sau dupa administrarea de antiacide
D. durerea apare imediat dupa masa
E. episoadele pot persista de la cateva zile pana la saptamani sau luni
(pag. 1761)
L2812175. Factorii favorizanti ai ulcerului duodenal sunt:

A. factorii genetici
B. fumat
C. consumul de inhibitori de pompa de protoni
D. intarzierea evacuarii gastrice
E. infectia cu Helicobacter Pylori
(pag. 1760)
L2812176. Noua tripla terapie a ulcerului peptic include:

A. omeprazol
B. claritromicina
C. metronidazol
D. subsalicilat de bismuth
E. tetraciclina
(pag. 1764)
L2812177. Factorii protectori ai mucoasei gastrice sunt:

A. mucus
B. acidul gastric
C. pepsina
D. bicarbonat
E. prostaglandinele
(pag. 1759)
L2812178. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate CU EXCEPTIA:

A. monitorizarea vindecarii se face prin repetarea endoscopiei dupa tratamentul complet
B. vindecarea trebuie sa fie completa in 2 saptamani de la inceperea tratamentului
C. absenta micsorarii ulcerului sub terapie medicala este inalt sugestiva pentru malignitate
D. vindecarea completa garanteaza benignitatea ulcerului
E. in cazul nevindecarii ulcerului dupa tratament medical complet se preleveaza probe de citologie exfoliativa
si de biopsie de la nivelul acestora
374
Rezidentiat 2004
375
(pag. 1768)
L2812179. Antibioticele utilizate pentru infectie cu Helicobacter Pylori sunt:

A. metronidazol
B. amoxicilina
C. claritromicina
D. tetraciclina
E. streptomicina
(pag. 1764)
L2812180. Prostaglandinele E actioneaza favorabil in cicatrizarea ulcerului prin:

A. diminuarea fluxului sanguine gastric
B. stimuleaza secretia de mucus
C. stimuleaza secretia de bicarbonate
D. stimuleaza regenerarea celulelor mucoasei gastrice
E. inhiba secretia de bicarbonate
(pag. 1766)
L2812181. Medicamentele folosite in tratarea ulcerului peptic au urmatoarele efecte secundare:

A. ranitidina-perturbarea gustului
B. cimetidina-creste nivelul transaminazelor serice
C. antiacide-pot produce diaree sau constipatie
D. sucralfatul-diaree
E. omeprazol-creste metabolismul hepatic al medicamentelor
(pag. 1764)
L2812182. Incidenta ulcerului este crescuta la pacientii cu:

A. BPOC
B. ciroza hepatica alcoolica
C. IRA
D. hiperparatiroidism
E. transplant renal
(pag. 1761)
L2812183. Helicobacter pylori actioneaza asupra mucoasei prin:

A. productie de ureaza
B. productie de superoxizi
C. secretie de factor activator al trombocitelor
D. sinteza complexului glicoprotein lipidic al stratului de mucus
E. absenta genei cag A
(pag. 1759-1760)
L2912184. La nivelul stomacului secretia acida este stimulata de:

A. Gastrina
B. Somatostatina
C. Prostaglandine
D. Histamina
E. Ingestie alimentara
(pag. 1757,1758)
L2912185. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Ulcerul duodenal apare mai frecvent la barbati.
375
Rezidentiat 2004
376
B.
C.
D.
E.
Ulcerele duodenale sunt de regula mai mici de 1 cm in diametru.

Ulcerele duodenale sunt localizate in peste 95% din cazuri in patrea proximala a duodenului.
95-100% dintre pacientii cu ulcer duodenal sunt purtatori de Helicobacter pylori.
In ulcerul duodenal evacuarea stomacului este intarziata.
(pag. 1795,1761)
L2912186. Urmatoarele afirmatii sunt false:

A. Fumatul nu creste secretia acida gastrica.
B. Durerea in ulcerul duodenal nu trezeste pacientul din somn.
C. Frecventa ulcerelor gastrice este aceeasi la ambele sexe.
D. Durerea in ulcerul duodenal se amelioreaza dupa antiacide.
E. Ulcerele gastrice mari cu diametrul mai mare de 3 cm sunt mai frecvent maligne.
(pag. 1761,1767)
L2912187. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Hidroxidul de alumuniu neutralizeaza HCl.
B. Bismutul coloidal stimuleaza secretia de PG.
C. PG-le nu intervin in regenerarea celulelor mucoase.
D. Hidroxidul de magneziu poate determina scaune neformate.
E. Sucralfatul leaga acizii biliari si pepsina.
(pag. 1765,1766)
L2912188. Noua tripla terapie se face prin asocierea:

A. Ranitidina 150mg de doua ori pe zi.
B. Claritromocina 250mg doua ori pe zi.
C. Metronidazol 500mg doua ori pe zi.
D. Amoxicilina 1g doua ori pe zi.
E. Omeprazol 20mg doua ori pe zi.
(pag. 1764)
376
Rezidentiat 2004
377
Tema nr. 13
Poliartrita reumatoida
BIBLIOGRAFIE:

L1113001. Artrita reumatoida este o afectiune cronica, care debuteaza cel mai frecvent:
A. insidios cu oboseala, anorexie si simptome vagi musculoscheletice
B. acut, cu dezvoltare rapida a poliartritei
C. cu febra, limfadenopatie si splenomegalie
D. cu afectare monoarticulara
E. cu afectare poliarticulara asimetrica
(pag. )
L1113002. Care din urmatoarele caractere ale artritei reumatoide sunt corelate cu o probabilitate mai
mare de a dezvolta anomalii articulare sau invaliditate
A. mai putin de 20 de articulatii inflamate
B. leucopenia
C. prezenta HLA-DR beta1 0401 sau DR beta 0404
D. debutul la virsta tinara
E. prezenta anticorpilor antinucleari
(pag. )
L1113003. Care este leziunea initiala vizibila radiologic, in evolutia artritei reumatoide
A. pierderea cartilajului articular si aparitia eroziunilor osoase
B. reducerea spatiului intraarticular
C. osteoporaza
D. osteopenia juxtaarticulara
E. aparitia subluxatiilor
(pag. )
L1113004. Cea mai comuna manifestare a artritei reumatoide stabilite, este reprezentata de:
A. redoarea matinala a articulatiilor afectate
B. subfebrilitate si scadere ponderala
C. durerea in articulatiile afectate agravata de miscare
D. sindromul de tunel carpian
E. prezenta chistului Baker
(pag. )
L1113005. Femeie in virsta de 40 de ani se prezinta la medic pentru anorexie, scadere ponderala,
subfebrilitate, durere la nivelul coloanei cervicale si articulatiilor metacarpofalangiene si
interfalangiene proximale bilateral, insotite de redoare matinala, de aproximativ 6 saptamini. Care este
diagnosticul cel mai probabil?
A. spndilita ankilopoietica
B. artrita psoriazica
C. lupus eritematos sistemic
D. artrita reumatoida
E. artrita juvenila
377
Rezidentiat 2004
378
(pag. )
L1113006. Manifestarile oculare cel mai frecvent intilnite in artrita reumatoida sunt reprezentate de:
A. sindrom Sjogren insotit de keratoconjunctivita sicca
B. episclerita usoara si tranzitorie si sclerita care intereseaza straturi mai profunde ale ochiului
C. glaucom
D. scleromalacia perforans
E. cataracta cortizonica
(pag. )
L1113007. Metotrexatul, in doze de 7,5-20 mg o data pe saptamina, se indica precoce in artrita

reumatoida agresiva, deoarece:
A. trialurile de lunga durata au indicat ca induce remisiunea bolii
B. nu are hepatotoxicitate
C. poate intirzia progresia eroziunilor osoase
D. raspuns clinic mai bun si cu o toxicitate mai mica decit alte DMARD
E. impiedica pierderea cartilajului si boala degenerativa articulara
(pag. )
L1113008. Nodulii reumatoizi apar la 20-30% din bolnavii cu artrita reumatoida, de obicei pe structurile
periarticulare, pe suprafetele de extensie, fiind formati din:
A. zona centrala de material necrotic ce cuprinde fibre de colagen, fibre necolagenice si resturi celulare
B. zona medie care poate arata atrofia fibrelor de tip II si necroza fibrei musculare, cu sau fara infiltrat celular
mononuclear
C. depunere de complexe imune in peretii vasculari
D. vase de neoformatie
E. zona exterioara ce cuprinde macrofage dispuse in palisada care exprima antigene HLA-DR
(pag. )
L1113009. Precizati care din urmatoarele afirmatii definesc sindromul Felty:

A. este intilnit la bolnavi cu lupus eritematos sistemic
B. bolnavii au splenomegalie
C. apare leucocitoza, uneori anemie si trombocitopenie
D. se asociaza cu pneumoconioza
E. prezenta adenopatiilor
(pag. )
L1113010. Precizati care sunt deformarile caracteristice ale mainii, care apar in timpul evolutiei artritei
reumatoide:
A. deviatia radiala a pumnului cu deviere ulnara a degetelor, cu subluxatii palmare ale falangelor proximale (
deformari in Z )
B. flexi articulatiilor metacarpofalangiene
C. flexia primei articulatii interfalangiene si extensia primei articulatii metacarpofalangiene, cu pierderea
mobilitatii policelui
D. deviatia cubitala a pumnului cu deviere ulnara a degetelor
E. deformare in flexie a articulatiilor interfalangiene distale
(pag. )
L1113011. Precizati mecanismul de producere al anemiei normocrome, normocitare intilnita in artrita

reumatoida activa:
A. hipersplenismul
B. hemoliza determinata de anticorpi antieritrocitari
C. secundara hemoragiilor digestive produse de AINS
D. eritropoieza ineficienta, in maduva osoasa fiind prezente depozite mari de fier
378
Rezidentiat 2004
379
E. inflamatie cronica
(pag. )
L1113012. Precizati mecanismul de producere al vasculitei sistemice din artrita reumatoida:

A. eliberarea din sinoviala a moleculelor inflamatorii efectoare ( IL-1, TNFalfa, IL-6 )
B. trcerea in circulatie a complexelor imune produse in sinoviala
C. actiunea enzimelor degradative produse de fibroblasti, inclusiv colagenaza si stromelizina
D. productia locala de chemokine de catre macrofagele activate
E. infiltrarea cu celule B care se diferentiaza local in plasmocite producatoare de anticorpi
(pag. )
L1213013. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta in legatura cu artrita reumatoida?
A. Artrita reumatoida este o boala multisistemica de etiologie virala
B. In artrita reumatoida procesul patologic de baza are loc la nivelul membranei sinoviale
C. In infiltratul inflamator reumatoid exista o predominanta a limfocitelor T CD8 fata de limfocitele T CD4
D. In cadrul inflamatiei reumatoide rolul principal este jucat de catre limfocitele B.
E. In cadrul artritei reumatoide ochiul este frecvent afectat.
(pag. 2069)
L1213014. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta in legatura cu artrita reumatoida?
A. In artrita reumatoida lichidul sinovial contine cu predominanta celule mononucleare.
B. Limfafereza cu extragerea limfocitelor B amelioreaza evolutia artritei reumatoide
C. Panusul articular reumatoid este compus mai ales din fibroblasti
D. Eroziunile articulare sunt rezultatul unei activitati reduse de protectie a TNF alfa
E. Afectarea coloanei lombare este frecventa la debutul bolii.
(pag. 2070)
L1213015. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta privind artrita reumatoida (A. R.)?
A. Manifestarile extraarticulare apar mai rar la bolnavii cu titru crescut de factori reumatoizi.
B. Nodulii reumatoizi apar la majoritatea bolnavilor cu A R.
C. Atrofia musculara de inactivitate apare doar dupa multe luni de evolutie si este generalizata
D. In pleurezia reumatoida, lichidul arata un nivel scazut de glucoza si de complement.
E. Hipertensiunea pulmonara secundara afectarii reumatoide este frecventa
(pag. 2072)
L1213016. Care dintre urmatoarele afirmatii este valabila in legatura cu artrita reumatoida?
A. Procesul inflamator intereseaza cu predilectie insertiile.
B. Artrita reumatoida afecteaza aproximativ 4 % ale populatiei
C. Incidenta bolii este egala la cele doua sexe, cu o usoara predominanta feminina.
D. Frecvent boala se asociaza cu antigenul de histocompatibilitate HLA-B27
E. Antigenul de histocompatibilitate HLA-DR4 este markerul genetic al bolii
(pag. 2068)
L1213017. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta in legatura cu artrita reumatoida
A. In lichidul sinovial reumatoid exista o celulalaritate bogata, predominind polimorfonuclearele.
B. Foarte frecvent tegumentul supraiacent articulatiilor inflamate prezinta eritem.
C. Bolnavii au tendinta de a adopta o pozitie articulara antalgica in flexie.
D. Artrita reumatoida este de regula simetrica.
E. Chistul sinovial (Baker) se localizeaza de regula la genunchi.
(pag. 2071)
L1313018. Analiza lichidului sinovial in poliartrita reumatoida evidentiaza urmatoarele:
379
Rezidentiat 2004
380
A.
B.
C.
D.
celularitate crescuta, intre 5 si 50000celule inflamatorii/ microlitru

predominanta limfocitelor (75%)
> 2000 celule/microlitru cu 75% polimorfonucleare are valoare diagnostica pentru poliartrita reumatoida
complementul total si fractiunile C3 si C4 sunt crescute ca urmare a activarii complementului pe calea
clasica
E. fluidul sinovial este turbid, cu viscozitate si nivel crescut de glucoza
(pag. 2073)
L1313019. Deformarile caracteristice miinii reumatoide includ urmatoarele modificari cu EXCEPTIA:

A. deviatie cubitala a pumnului si radiala a degetelor
B. deformare in git de lebada
C. deformare in butoniera
D. deformare in "Z"
E. deviatie radiala a pumnului si cubitala a degetelor
(pag. 2072)
L1313020. Osteoporoza secundara poliartritei reumatoide se caracterizeaza prin urmatoarele cu

EXCEPTIA:
A. este frecvent intilnita si poate fi agravata de terapia sistemic cu glucocorticoizi
B. are etiologie multifactoriala reprezentata de existenta procesului inflamator reumatoid, terapia cortizonica,
deficitul functional
C. afecteaza atit osul juxta-articular cit si oasele lungi
D. afecteaza doar osul juxta-articular
E. terapia cu glucociorticoizi induce pierderea semnificativa a masei osoase in special la inceputul terapiei
(pag. 2072)
L1313021. Scopurile terapiei poliartritei reumatoide sunt urmatoarele:

A. indepartarea durerii si inflamatiei
B. protejarea structurilor articulare
C. mentinerea functiei articulare
D. controlul manifestarilor sistemice
E. toate acestea
(pag. 2074)
L1313022. Urmatoarele afirmatii referitoare la citokinele pro-inflamatorii implicate in patogenia

poliartritei reumatoide sunt adevarate, cu EXCEPTIA:
A. determina inflamatia tesutului sinovial
B. induc proliferarea sinoviala cu formarea panusului articular
C. participa la lezarea cartilajului si osului subcondral
D. sinteza lor este contrabalansata de sinteza matrix metaloproteinazelor
E. sunt responsabile si de aparitia manifestarilor sistemice
(pag. 2070)
L1313023. Urmatoarele afirmatii referitoare la patogenia poliartritei reumatoide sunt adevarate cu

EXCEPTIA:
A. celula infiltranta dominanta este limfocitul TCD4+ cu memorie
B. sinteza crescuta locala de citokine proinflamatorii de tipul IL1, IL6 si TNF alfa
C. limfocitul B se diferentiaza local in plasmocit ce sintetizeaza imunoglobuline policlonale si factor reumatoid
D. fibroblastii sinoviali activati sintetizeaza cantitati crescute de enzime distructive de tipul colagenazei si
catepsinei
E. osteoclastele nu sunt implicate in patogenia eroziunilor osoase caracteristice bolii
(pag. 2070)
380
Rezidentiat 2004
381
L1313024. Urmatoarele medicamente sunt folosite in terapia patogenica a poliartritei reumatoide, cu

EXCEPTIA:
A. sarurile de aur
B. metotrexatul
C. antimalaricele de sinteza
D. antiinflamatoriile nonsteroidiene
E. sulfasalazina
(pag. 2075)
L1413025. Cel mai eficace AINS in tratamentul artritei reumatoide este:

A. fenilbutazona
B. indometacinul
C. naproxen
D. aspirina
E. diclofenacul
(pag. 2075)
L1413026. Dintre criteriile pentru clasificarea artritei reumatoide nu face parte:

A. vasculita reumatoida
B. nodulul reumatoid
C. artrita simetrica
D. factorul reumatoid seric
E. redoarea matinala
(pag. 2074)
L1413027. Procesul inflamator este condus de:

A. CD4+
B. GM-CSF(factorul de stimulare al coloniilor de granulocite-macrofage)
C. factorul de crestere derivat din plachete
D. CD8+
E. prostaglandina E2
(pag. 2070)
L1413028. Trasatura caracteristica a artritei reumatoide este:

A. sindesmofitul
B. sinovita inflamatorie persistenta
C. vasculita inflamatorie
D. nodulul reumatoid
E. sacroileita unilaterala
(pag. 2068)
L1513029. Afectarea coloanei vertebrale in poliartrita reumatoida poate determina:

A. scolioza dorso-lombara
B. subluxatie atlanto-axoidiana
C. discopatie lombara
D. sacroileita unilaterala
E. osteofitoza paravertebrala
(pag. 2071)
L1513030. Combaterea efectelor adverse ale metotrexatului in tratamentul poliartritei reumatoide se

face cu:
A. vitamine de grup B
381
Rezidentiat 2004
382
B.
C.
D.
E.
acid folic
inhibitori de pompa de protoni
sedative
preparate pe baza de fier
(pag. 2075)
L1513031. Doza de prednison recomandat ca terapie simptomatica in poliartrita reumatoida este:

A. 1 mg/kgc/zi
B. 60-80 mg/saptamana
C. 30 mg/zi
D. 15-20 mg/zi
E. 7,5 mg/zi
(pag. 2075)
L1513032. in grupul medicamentelor antireumatice care modifica boala (DMARD), majoritatea

reumatologilor recomanda de prima intentie in tratamentul poliartritei reumatoide:
A. D-penicilamina
B. metotrexatul
C. sarurile de aur
D. azatioprina
E. ciclosporina
(pag. 2075)
L1513033. Majoritatea pacientilor cu poliartrita reumatoida sunt purtatori ai antigenului major de

histocompatibilitate:
A. HLA B27
B. HLA B6
C. HLA DR4
D. HLA A11
E. HLA DR16
(pag. 2068)
L1513034. Medicamentele de prima optiune (prima linie terapeutica) utilizate in tratamentul poliartritei
reumatoide sunt:
A. antiinflamatoarele nesteroidiene
B. glucocorticoizii
C. ciclofosfamida
D. sulfasalazina
E. antimalaricele de sinteza
(pag. 2074)
L1613035. Afectarea articulara in artrita reumatoida:

A. Articulatiile interfalangiene distale sunt rareori implicate
B. Sinovita articulatiei cotului este rara si apare tardiv in evolutia bolii
C. Prezenta ruborului este obligatorie
D. Limitarea mobilitatii articulare este datorata in exclusivitate durerii si tumefactiei articulare
E. Redoarea matinala are o durata de sub o ora.
(pag. 2071)
L1613036. Afectarea viscerala in artrita reumatoida:

A. Este intotdeauna manifesta clinic
B. Nodulii reumatoizi nu apar niciodata in pericard si pleura
C. Pericardita este intilnita la 5o% dintre bolnavi
382
Rezidentiat 2004
383
D. Afectarea oculara este prezenta de la debutul bolii

E. Interesarea renala este frecventa si precoce
(pag. 2072)
L1613037. Afirmatiile referitoare la artrita reumatoida sunt adevarate cu EXCEPTIA:

A. Susceptibilitatea genetica este data de genele HLA si cele care controleaza expresia receptorilor
limfocitelor T pentru antigene si imunoglobuline
B. Boala este mai frecventa la femei
C. Prevalenta AR este de 0.8% din populatia generala
D. Debutul este intre 35-50 ani
E. Riscul gemenilor dizigoti de a dezvolta boala este similar cu cel al gemenilor monozigoti
(pag. 2068)
L1613038. Artrita reumatoida se caracterizeaza prin:

A. Afectarea asimetrica a articulatiilor periferice
B. Distructiile cartilajului si eroziunile osoase apar printr-un mecanism de uzura
C. Prezenta HLA DR2 si HLA DR4
D. Sinovita inflamatorie persistenta
E. Este o afectiune acuta multisistemica de cauza necunoscuta
(pag. 2068)
L1613039. Debutul artritei reumatoide este:

A. Insidios cu manifestari generale in 50% din cazuri
B. Este acut la 40% din bolnavi
C. In 30% este limitat la una sau citeva articulatii
D. Splenomegalia este intotdeaumna prezenta
E. Interesarea articulara la debut este intotdeauna simetrica
(pag. 2071)
L1613040. In artrita reumatoida urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptie:

A. VSH-ul crescut, prezenta nodulilor reumatoizi sunt factori de prognostic nefavorabil
B. Pacientii virstnici cu boala seronegativa au in general o forma severa de artrita reumatoida
C. Factorul reumatoid este prezent la 10-20% din persoanele sanatoase cu virsta peste 65 de ani
D. Nivelul seric al PCR se coreleaza cu actvitatea bolii
E. Tratamentul cu Metotrexat in asociere cu Ciclosporina are efecte terapeutice benefice
(pag. 2073)
L1613041. Referitor la sdr Felty, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu EXCEPTIA:

A. Se caracterizeaza prin asocierea la artrita reumatoida a splenomegaliei si neutropeniei
B. Citopenia se datoreaza hipersplenismului si fenomenelor autoimune
C. Se asociaza cu titru crescut de factor reumatoid
D. Trombocitopenia este un criteriu obligatoriu
E. Apare tardiv in evolutia bolii
(pag. 2072)
L2313042. Urmatoarele afirmatii referitoare la patogenia poliartritei reumatoide sunt adevarate, cu o

exceptie:
A. creste sinteza citokinelor pro-inflamatorii (IL1, TNF alfa), in detrimentul celor anti-inflamatorii
B. rol esential ii revine limfocitului T CD8+
C. osteoclastele sunt implicate in patogenia eroziunilor osoase
D. fibroblastii sinoviali activati sintetizeaza cantitati crescute de enzime distructive (colagenaza, catepsina)
E. limfocitul B se diferentiaza local in plasmocit ce sintetizeaza imunoglobuline policlonale si factor reumatoid
383
Rezidentiat 2004
384
(pag. 2070)
L2313043. Scopurile terapiei in poliartrita reumatoida sunt urmatoarele:

A. diminuarea durerii si inflamatiei
B. protejarea structurilor articulare
C. mentinerea functiei articulare
D. controlul manifestarilor sistemice
(pag. 2074)
L2313044. Osteoporoza din poliartrita reumatoida are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:

A. este localizata doar la nivel vertebral
B. aste frecventa si poate fi agravata de corticoterapia sistemica
C. are cauze multiple: inflamatia reumatoida, corticoterapia, deficitul functional
D. este localizata atat la nivel juxta-articular cat si la nivelul oaselor lungi
E. corticoterapia induce scaderea semnificativa a masei osoase la inceputul terapiei
(pag. 2072)
L2313045. Arsenalul terapeutic patogenic al poliartritei reumatoide recunoste urmatoarele

medicamente, cu o exceptie:
A. methotrexat
B. AINS
C. salazopirina
D. saruri de aur
E. antimalarice de sinteza
(pag. 2075)
L2513046. Trstura caracteristic artritei reumatoide este dat de:

A. sinovita inflamatorie eroziv
B. depunerea simetric de cristale intraarticulare
C. leziuni ..... ale cartilajului intraarticular
D. osteocondensare
E. osteofitoz
(pag. 2068)
L2513047. n artrita reumatoid, att celulele T CD4+ cu memorie ct i celulele CD8+ exprim:
A. antigenul de activare precoce CD69
B. receptori pentru anticorpi anti ADN
C. imunoglobuline de suprafa
D. proteoglicani
E. procolagen II
(pag. 2070)
L2513048. Limfocitele B produc anticorpi dup transformare n:

A. monocite
B. macrofage
C. celule epiteloide
D. sinoviocite
E. plasmocite
(pag. 2070)
L2513049. Lichidul sinovial n artrita reumatoid conine predominant tipul celular de:
A. mononucleare
384
Rezidentiat 2004
385
B.
C.
D.
E.
leucocite polimorfonucleare
eozinofile
bazofile
limfoblati
(pag. 2070)
L2513050. n sinovita reumatoid are efecte vasodilatatoare locale:

A. prostaglandina E2
B. ciclooxigenaza
C. lipooxigenaza
D. complementul
E. tromboxanul
(pag. 2070)
L2513051. Asocierea artritei reumatoide cu pneumoconioza caracterizeaz:

A. sindromul Felty
B. boala Still
C. sindromul Sjogren
D. sindromul Reiter
E. sindromul Caplan
(pag. 2072)
L2513052. Medicaia administrat intraarticular n artrita reumatoid face parte din categoria:
A. srurilor de aur
B. antiinflamatoarelor nesteroidiene
C. glucocorticoizilor
D. antimalaricelor de sintez
E. sulfamidelor
(pag. 2074)
L2513053. n tratamentul artritei reumatoide metotrexatul se folosete n doze de:

A. 7,5-20 mg zilnic
B. 7,5-15 g/lun
C. 7,5-20 mg / sptmn
D. 7,5-20 mg/zi timp de 2 luni
E. 7,5-20 g n doz unic sptmnal
(pag. 2075)
L2513054. Mecanismul principal de aciune al antiinflamatoarelor nesteroidiene n artrita reumatoid

const n:
A. inhibiia fosfodiesterazei
B. blocarea ciclooxigenazei
C. stabilizarea membranei citoplasmatice
D. inhibarea degranulrii mastocitare
E. stimularea AMPc
(pag. 2075)
L2613055. In etiologia artriei reumatoide sunt implicati urmatorii factori etiologici, cu exceptia:
A. Predispozitia genetica
B. Infestatiile parazitare
C. Superantigenele produse de stafilococ si streptococ
D. Mycoplasma
385
Rezidentiat 2004
386
E. Virusul Epstein Barr

(pag. 2069)
L2613056. Referitor la afectarea articulara in artrita reumatoida sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Articulatiile interfalangiene proximale sunt rareori implicate
B. Sinovita articulatiei cotului este rara si apare tardiv in evolutia bolii
C. Prezenta ruborului este obligatorie
D. Limitarea mobilitatii articulare este datorata in exclusivitate durerii si tumefactiei articulare
E. Redoarea matinala are o durata de peste o ora.
(pag. 2071)
L2613057. Debutul artritei reumatoide este:

A. Insidios cu manifestari generale in 50% din cazuri
B. In 30% este limitat la una sau citeva articulatii
C. Interesarea articulara la debut este intotdeauna simetrica
D. Este acut la 40% din bolnavi
E. Splenomegalia este intotdeaumna prezenta
(pag. 2071)
L2613058. In artrita reumatoida afectarea extraarticulara:

A. Este intotdeauna manifesta clinic
B. Interesarea renala este frecventa si precoce
C. Nodulii reumatoizi nu apar niciodata in pericard si pleura
D. Afectarea oculara este prezenta de la debutul bolii
E. Pericardita este intilnita la 5o% dintre bolnavi
(pag. 2072)
L2613059. Referitor la sdr Felty, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

A. Apare tardiv in evolutia bolii
B. Se caracterizeaza prin asocierea la artrita reumatoida a splenomegaliei si limfopeniei
C. Trombocitopenia este un criteriu obligatoriu
D. Citopenia se datoreaza hipersplenismului si fenomenelor autoimune
E. Se asociaza cu titru crescut de factor reumatoid
(pag. 2072)
L2613060. In artrita reumatoida urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

A. La pacientii virstnici, cu factor reumatoid pozitiv evolutia bolii este mai agresiva
B. VSH-ul crescut, prezenta nodulilor reumatoizi sunt factori de prognostic nefavorabil
C. Factorul reumatoid este prezent la 35% din persoanele sanatoase cu virsta peste 65 de ani
D. Nivelul seric al PCR se coreleaza cu activitatea bolii
E. Tratamentul cu Metotrexat in asociere cu Ciclosporina are efecte terapeutice benefice
(pag. 2073)
L2613061. Anemia in artrita reumatoida este:

A. Macrocitara, megaloblastica
B. Normocroma, normocitara
C. Raspunde la tratamentul cu fier
D. Reflecta o eritropoeza eficienta
E. Nu este semn de activitate a bolii
(pag. 2073)
L2613062. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
386
Rezidentiat 2004
387
A.
B.
C.
D.
Celula infiltranta predominanta in sinoviala reumatoida este limfocitul B

Limfocitele B sunt celulele care secreta factorul reumatoid
Fibroblastele nu sunt implicate in productia de chemokine si citokine
Populatia majora a celulelor T in sinoviala reumatoida este compusa din celulele T CD8+, agregate in jurul
venulelor postcapilare
E. In lichidul sinovial predomina monocitele
(pag. 2070)
L2613063. Deformarile articulare caracteristice artritei reumatoide includ:

A. Subluxatia ulnara a carpului cu deviatia radiala a degetelor
B. Subluxatii dorsale ale falangelor proximale de la mana
C. Subluxatia dorsala a capetelor metatarsienelor cu devierea laterala si subluxatia plantara a degetelor
D. Hiperextensia primei articulatii interfalangiene si flexia primei articulatii metacarpofalangiene
E. Deformarea in extensie a articulatiei interfalangiene proximale si flexia articulatiei interfalangiene distale
realizind degetul in butoniera
(pag. 2072)
L2613064. Urmatoarele efecte adverse ale AINS sunt legate de inhibatia activitatii ciclooxigenazei, cu
exceptia:
A. Depresia medulara
B. Iritatia gastrica
C. Azotemia
D. Disfunctia plachetara
E. Exacerbarea rinitei alergice
(pag. 2075)
L2613065. Care dintre articulatiile mai jos mentionate fac parte din cele 14 zone articulare, a caror
afectare (minimum 3 din 14) constitue criteriu de diagnostic in artrita reumatoida:
A. Articulatiile interfalangiene distale
B. Articulatiile scapulo-humerale
C. Coate
D. Articulatiile coxofemurale
E. Articulatiile temporomandibulare
(pag. 2074)
L2613066. IL-1 si TNF sunt citokine proinflamatoare, responsabile de urmatoarele modificari, cu

exceptia:
A. Cresterea expresiei moleculelor de adeziune pe suprafata celulelor endoteliale
B. Productia excesiva de colagenaza si de alte proteaze neutre de catre celulele panusului
C. Activarea condrocitelor
D. Hiperproductia osoasa reactiva
E. Cresterea nivelurilor serice ale reactantilor de faza acuta
(pag. 2071)
L2813067. Cea mai comuna manifestare a AR stabilite este:

A. febra
B. anorexie
C. durere in articulatiile afectate
D. scadere ponderala
E. tumefiere articulara
(pag. 2071)
L2813068. Sindromul Felty se asociaza cu urmatoarele cu exceptia:r reumatoid
387
Rezidentiat 2004
388
A.
B.
C.
D.
E.
splenomegalie
neutropenie
trombocitopenie
semne de hipertensiune portala
titruri ridicate de factor reumatoid
(pag. 2072)
L2813069. Doza de metrotexat recomandat ca terapie in AR este de:

A. 10-15 mg
B. 5-7,5 mg
C. 60 mg
D. 7,5-20 mg/saptamana
E. 7,5-20 mg/luna
(pag. 2075)
L2813070. Medicamentele de prima intentie utilizate in tratamentul AR sunt:

A. antimalarice de sinteza
B. antialgice
C. corticoterapie
D. AINS-uri
E. sulfasalazida
(pag. 2074)

L1113071. Care dintre urmatorii factori de risc sunt incriminati in etiologia PR:
A. sexul feminin
B. gena HLA-DR4 a complexului major de histocompatibilitate clasa aIIa
C. gena HLA-Dw10 care contine modificari de aminoacizi in pozitiile 70 si 71 ale lantului beta
D. factori de mediu, cum ar fi clima si urbanizarea
E. gene care controleaza expresia receptorului pentru antigen al celulei T si pentru lanturile usor si greu ale
imunoglobulinelor
(pag. )
L1113072. Leziunile cele mai precoce ale sinovitei reumatoide sunt reprezentate de:
A. lezarea microvasculara
B. edematierea sinovialei si protruzionarea in cavitatea articulara
C. cresterea numarului celulelor sinoviale
D. infiltrarea cu un mare numar de limfocite B care se diferentiaza local in plasmocite
E. activarea fibroblastelor care produc colagenaza si catepsine ce pot degrada componente ale matricei
articulare
(pag. )
L1113073. Procesul inflamator din artrita reumatoida este condus de celule T CD4+ care infiltreaza
sinoviala. Selectati argumentele care sustin aceasta ipoteza:
A. predominanta celulelor T CD4+ in sinoviala
B. cresterea receptorilor solubili IL-2 in singe si in lichidul sinovial
C. cresterea sintezei de IL-1
D. ameliorarea bolii prin extragerea celulelor T, prin drenarea canalului toracic, limfafereza, suprimarea
functiei lor cu medicamente
E. producerea de imunoglobuline policlonale si a autoanticorpului factor reumatoid
388
Rezidentiat 2004
389
(pag. )
L1213074. Terapia artritei reumatoide:

A. Cu antiinflamatoare nesteroidine este riscanta la varstnici.
B. Cu ciclosporina determina in mod frecvent efecte adverse gastrice
C. Cu prednison in doze mici poate frana progresiunea eroziunilor articulare.
D. Cu substante imunosupresive (citotoxice) este necesara mai ales in caz de vasculita.
E. Cu metrotexat este recomandata in asociere cu virtamina B6.
(pag. 2075)
L1213075. Unii bolnavi cu artrita reumatoida au suferinte ale nervilor periferici din cauza sinovitei
proliferative.
A. Factorul reumatoid este prezent la 5% dintre persoanele sanatoase.
B. Factorul reumatoid poate fi prezent si in lupusul eritematos sistemic.
C. Absenta factorului reumatoid exclude diagnosticul de artrita reumatoida.
D. Prezenta factorului reumatoid la o persoana cu artrita simetrica reprezinta un element important de
diagnostic si prognostic.
E. Lichidul sinovial din artrita reumatoida are frecvent vascozitate mai crescuta.
(pag. 2073)
L1213076. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu artrita reumatoida:

A. In artrita reumatoida ochiul este frecvent interesat.
B. Pericardida este prezenta la foarte putin bolnavi.
C. Cand pericardita este prezenta exista de obicei si pleurezie.
D. Nodulii reumatoizi pot aparea si la persoane fara pneumoconioza.
E. Unii bolnavi cu artrita reumatoida au suferinte ale nervilor periferici din cauza sinovitei proliferative.
(pag. 2072)
L1213077. Afectarea coloanei vertebrale in artrita reumatoida:

A. Exista doar cand aceasta se aociaza cu spondilita anchilozanta.
B. Se asociaza intotdeauna cu antigenul de histocompatibilitate HLA DR4
C. Este mai frecvent localizata lombar putand produce sindromul cozii de cal.
D. Intereseaza coloana cervicala in segementul superior al acesteaia.
E. Poate duce la manifestari neurologice prin subluxatii atlanto-axoidiene.
(pag. 2072)
L1213078. Care dintre urmatoarele medicamente sunt clasificate ca avand efect asupra evolutiei artritei
reumatoide?
A. Antimalaricele de sinteza.
B. Sarurile de aur.
C. Antiinflamatoarele nesteroidiene
D. Acidul acetilsalicilic.
E. Metotrexatul.
(pag. 2075)
L1213079. Care dintre urmatoarele reprezinta crirterii de diagnostic elaborate de catre Colegiul
American de Reumatologie (1987)?
A. Existenta anemiei hemolitice autoimune.
B. Artrita simetrica: interesarea simultana a acelorasi articulatii in ambele parti ale organismului (simetric) cu
durata de cel putin 6 saptamani.
C. Noduli reumatoizi existenti deasupra proeminentelelor osoase sau de extensia articulara relatati in
anamneza.
D. Prezenta factorului reumatoid seric determinat printr-o metota prin care pozitivitatea la pacientii de control
este sub 5%.
389
Rezidentiat 2004
390
E. Modificari radiografice demonstrand osteoporoza difuza.

(pag. 1074)
L1213080. In cadrul sindromului Felty exista:

A. Hepatosplenomegalie.
B. Splenomegalie
C. Titruri ridicate de factor reumatoid.
D. Leucopenie cu neutropenie
E. Semne de hipertensiune portala.
(pag. 2072)
L1213081. In diagnosticul artritei reumatoide sunt de mare valoare:

A. Redoarea matinala poliarticulara si simetrica de mai mult de o ora.
B. Febra de peste 38 grade C. asociata inflamatie articulare.
C. Tumefactia articulara pe seama ingrosarii sinoviale si a acumularii de exsudat in cavitatea articulara,
stabilite clinic si prin examenul lichidului sinovial.
D. Afectarea metacarpofalangiana si interfalangiana proximala simetrica si de durata.
E. Existenta inflamatiei articulatiilor interfalangiene distale concomitenta unor eruptii cutanate.
(pag. 2071)
L1213082. In poliartrita reumatoida:

A. Osteoporoza este predominent periarticulara
B. Osteoporoza apare la toate sediile osoase.
C. Sunt prezenti autoanticorpi anti-AND dublu catenar.
D. Determinarea antigenelor de histocompatibilitate este decisiva pentru diagnosticul precoce.
E. Coloana vertebrala nu este nicodata interesata.
(pag. 2072)
L1213083. Sindromul Felty se caracterizeaza prin:

A. Artritra reumatoida cronica
B. Prezenta nodulilor pulmonari la barbatii care au lucrat in mediu silicogen.
C. Leucopenie, niciodata insotita de anemie sau trombocitopenie.
D. Frecventa crescuta a infectiilor sistemice.
E. Lipsa nodulilor reumatoizi.
(pag. 2072)
L1313084. Efectele adverse la administrarea metotrexatului in terapia poliartritei reumatoide sunt

urmatoarele:
A. ulceratii orale
B. anomalii ale functiei hepatice
C. anomalii ale functiei renale
D. pneumopatie interstitiala
E. afectare oculara de tipul retinopatiei ireversibile
(pag. 2075)
L1313085. Metotrexatul, imunosupresor folosit in terapia poliartritei reumatoide:

A. se administreaza in doza unica de 7.5 pina la maximum 20 mg/zilnic
B. este frecvent administrat ca tratament de prima intentie in forme agresive de boala
C. ameliorarea maxima se obtine dupa 6 luni de tratament
D. reprezinta optiunea terapeutica cu durata cea mai mare de mentinere in poliartrita reumatoida
E. este un antagonist de acid folic
(pag. 2075)
390
Rezidentiat 2004
391
L1313086. Modificarile caracteristice sinovitei reumatoide sunt urmatoarele:

A. hipertrofia si hiperplazia celulelor sinoviale
B. prezenta de modificari vasculare focale sau segmentare
C. expresie crescuta a moleculelor de adeziune pe suprafata celulelor endoteliale vasculare
D. prezenta infiltratului inflamator de tip imun
E. prezenta granulomului eozinofil
(pag. 2069)
L1313087. Procesul inflamator reumatoid:

A. afecteaza orice articulatie diartrodiala, preferential articulatiile metacarpofalangiene si interfalangiene
proximale
B. afecteaza preferential articulatiile interfalangiene distale
C. afecteaza frecvent coloana vertebrala lombara
D. afecteaza segmentul cervical superior al coloanei vertebrale
E. afecteaza bilateral si simetric articulatiile mici ale miinii si piciorului
(pag. 2071)
L1313088. Terapia cu glucocorticoizi in poliartrita reumatoida:

A. reprezinta o terapie simptomatica eficienta
B. administrarea in doze mici poate incetini progresia eroziunilor osoase
C. administrarea pe termen lung se insoteste de accentuarea progresiei leziunilor osoase caracteristice bolii
D. pulse-terapia lunara poate grabi raspunsul terapeutic cind se initiaza o noua terapie patogenica
E. administrarea intraarticulara este unica cale de administrare preferata in terapia formelor severe de
poliartrita reumatoida
(pag. 2075)
L1313089. Urmatoarele afirmatii referitoare la factorul reumatoid sunt adevarate:

A. prezenta factorului reumatoid stabileste diagnosticul de poliartrita reumatoida
B. nu este caracteristic poliartritei reumatoide ci se intilneste si in lupus, hepatita cronica, sarcoidoza
C. caracterizeaza forme severe, progresive de boala, cu manifestari extraarticulare
D. este constant prezent la pacienti cu vasculita sau noduli
E. testele folosite evidentiaza doar prezenta factorului reumatoid de tip IgG
(pag. 2073)
L1313090. Urmatoarele afirmatii referitoare la vasculita reumatoida sunt adevarate:

A. apare frecvent la pacientii cu poliartrita reumatoida severa si titru crescut de factor reumatoid
B. are doar expresie cutanata
C. are ca expresie clinica manifestari variate ce includ polineuropatia si mononevrita multiplex
D. poate afecta aproape orice organ
E. reprezinta una din manifestarile extraarticulare foarte frecvente ale bolii, in special la americanii de origine
africana
(pag. 2072)
L1313091. Urmatorii factori sunt considerati factori de gravitate pentru poliartrita reumatoida:
A. prezenta a mai mult de 20 articulatii tumefiate
B. prezenta eroziunilor osoase subcondrale
C. absenta nodulilor reumatoizi
D. prezenta HLADRB1*0401
E. titruri crescute de factor reumatoid seric
(pag. 2070)
L1413092. Deformarile caracteristice ale mainii in artrita reumatoida sunt:

A. deviatia ulnara a pumnului cu deviere radiala a degetelor
391
Rezidentiat 2004
392
B.
C.
D.
E.
deformare in gat de lebada

deformare in butoniera
pierderea mobilitatii policelui
chistul Baker
(pag. 2071, 2072)
L1413093. Efectele toxice cele mai importante ale matotrexatului sunt:

A. anemie severa
B. discomfort gastrointestinal
C. disfunctie plachetara
D. fibroza hepatica
E. ulceratii orale
(pag. 2075)
L1413094. Manifestarile sistemice ale artritei reumatoide pot fi atribuite:

A. TNF alfa
B. leucotriena B4
C. factorului de stimulare al coloniilor de granulocite-macrofage(GM-CSF)
D. interleukina 6
E. interleukina 1
(pag. 2071)
L1413095. Prevalenta artritei reumatoide:

A. creste cu varsta
B. este de aproximativ 0,08% din populatie
C. este de trei ori mai mare la femei
D. este influentata de tipul rasial
E. scade dupa varsta de 50 de ani
(pag. 2068)
L1413096. Printre agentii cauzali ai artritei reumatoide se numara:

A. virusul citomegalic
B. Mycoplasma
C. parvovirusurile
D. virusul Epstein-Barr
E. Klebsiella
(pag. 2069)
L1413097. Printre factorii de probabilitate crescuta in a dezvolta anomalii articulare sau invaliditate in
poliartrita reumatoida se numara:
A. debutul la varsta tanara
B. prezenta de HLA DR4
C. titruri inalte de factor reumatoid seric
D. eroziuni osoase pe radiografie
E. prezenta a mai mult de 20 de articulatii inflamate
(pag. 2073)
L1513098. Afectarea oculara intalnita la pacientii cu poliartrita reumatoida consta in:

A. conjunctivite
B. sclerite
C. episclerite
D. iridociclite
392
Rezidentiat 2004
393
E. glaucom cu unghi deschis

(pag. 2072)
L1513099. Analiza biochimica a lichidului sinovial la pacientii cu poliartrita reumatoida evidentiaza:

A. continut proteic scazut
B. cresterea concentratiei de glucoza
C. scaderea complementului hemolitic total
D. scaderea fraciunii C3
E. scaderea fractiunii C4
(pag. 2073)
L1513100. Cele mai frecvente localizari ale nodulilor reumatoizi sunt:

A. bursa olecraniana
B. spatiul popliteu
C. tendonul lui Achile
D. occiput
E. interfalangian proximal
(pag. 2072)
L1513101. Citokinele si chemokinele implicate in procesul inflamator al sinovialei in poliartrita

reumatoida sunt:
A. interleukina 2
B. interferonul alfa
C. interleukina 10
D. factorul de stimulare al coloniilor de granulocite macrofage (GM-CSF)
E. interleukina 6
(pag. 2070)
L1513102. Consecintele vasculitei reumatoide sunt:

A. polineuropatia
B. mononevrita multiplex
C. ulceratiile cutanate
D. accidentele vasculo-cerebrale hemoragice
E. nodulii reumatoizi
(pag. 2072)
L1513103. Criteriile Colegiului American de Reumatologie revizuite (1987) pentru diagnosticul

poliartritei reumatoide includ:
A. redoare matinala
B. manifestari pleuropulmonare
C. afectare oculara
D. noduli reumatoizi
E. artrita simetrica
(pag. 2074)
L1513104. Manifestarile pleuro-pulmonare intalnite in poliartrita reumatoida sunt:

A. atelectazii lamelare
B. pneumomediastin
C. fibroza interstitiala
D. noduli pleuropulmonari
E. afectare pleurala
(pag. 2072)
393
Rezidentiat 2004
394
L1513105. Modificarile precoce caracteristice sinovitei reumatoide sunt:

A. leziunile microvasculare
B. cresterea numarului celulelor sinoviale
C. osteoporoza epifizara
D. eroziunea periostului
E. lezarea cartilajului articular
(pag. 2069)
L1513106. Tumefierea articulara in poliartrita reumatoida apare datorita:

A. entezitei reumatoide
B. subluxatiilor epifizare
C. acumularii de lichid sinovial
D. hipertrofiei sinovialei
E. ingrosarii capsulei articulare
(pag. 2071)
L1613107. Anemia in artrita reumatoida este:

A. Normocroma, normocitara
B. Se coreleaza cu activitatea bolii
C. Raspunde la tratamentul cu fier
D. Reflecta o eritropoeza ineficienta
E. Macrocitara, megaloblastica
(pag. 2073)
L1613108. Bolnavii cu vasculita reumatoida:

A. Au titru mare de factor reumatoid
B. Au in general forme blinde de boala
C. Pot prezenta fenomene ischemice ce pot merge pina la necroze tisulare
D. Neuropatia periferica se datoreaza in exclusivitate vasculitei
E. Interesarea renala este frecventa
(pag. 2072)
L1613109. Criteriile ARA in artrita reumatoida sunt:

A. Redoare matinala sub o ora
B. Modificari radiologice cu eroziuni si decalcificari osoase pe radiografia posteroanterioara de mina
C. Prezenta nodulilor reumatoizi observata de medic
D. Prezenta serica in titru crescut al factorului reumatoid
E. Prezenta HLA DR4 si HLA DR1
(pag. 2074)
L1613110. Deformarile din cadrul artritei reumatoide apar prin:

A. Laxitatea structurilor tisulare moi de sustinere
B. Distructia cartilajului
C. Dezechilibrul muscular
D. Deformarile apar exclusiv la articulatiile membrului superior
E. Deformarea in git de lebada apare prin flexia articulatiei interfalangiene proximale si extensia
compensatorie a celei distale
(pag. 2071)
L1613111. In etiologia artriei reumatoide sunt implicate:

A. Mycoplasma
B. Virusul Epstein Barr
394
Rezidentiat 2004
395
C. Infestatiile parazitare
D. Superantigenele produse de stafilococ si streptococ
E. Predispozitia genetica
(pag. 2069)
L1613112. Lichidul sinovial in artrita reumatoida are urmatoarele caracteristici:

A. Leucocite < 5000/mm3
B. Concentratia glucozei este crescuta, criteriu important in diagnosticul diferential cu artritele septice
C. Viscozitate redusa
D. Predomina limfocitele
E. Complementul este in titru scazut
(pag. 2073)
L1613113. Nodulii reumatoizi

A. Sunt intilniti pe structurile periarticulare, suprafetele de extensie si seroase
B. Prezenta lor se coreleaza cu valori crescute ale factorului reumatoid
C. La nivel pulmonar in evolutie pot duce la pneumotorax
D. Apar la peste 50% din bolnavi
E. Au o structura omogena alcatuita din fibre de colagen si macrofage
(pag. 2072)
L1613114. Tratamentul cu Metotrexat in artrita reumatoida:

A. Efectul maxim apare dupa 6 luni de tratament
B. Induce remisiunea bolii
C. Doza este de 7.5-20mg/zi
D. Este DMARD de prima alegere in artrita reumatoida agresiva
E. Hepatotoxicitatea este rara si nu necesita monitorizarea functiei hepatice
(pag. 2075)
L2313115. In poliartrita reumatoida, analiza lichidului sinovial evidentiaza urmatoarele:

A. prezenta de niveluri crescute ale complementului total si fractiunii sale C3 ca urmare a activarii pe cale
alterna
B. celularitate crescuta (5- 50000 globule albe/microlitru)
C. turbiditate crescuta, vascozitate scazuta si nivel crescut de glucoza
D. predominanta in procent de 75% a limfocitelor
E. prezenta de niveluri mult scazute de complement total si fractiunilor C3 si C4 ca urmare a activarii pe cale
clasica
(pag. 2073)
L2313116. Factorii de gravitate, agresivitate ai poliartritei reumatoide sunt urmatorii:

A. prezenta de noduli reumatoizi
B. titruri joase ale factorului reumatoid
C. prezenta precoce a eroziunilor osoase
D. numar crescut (> 15) articulatii dureroase
E. teren genetic: HLA DRB1*0407
(pag. 2070)
L2313117. Urmatoarele afirmatii referitoare la terapia cu methotrexat in poliartrita reumatoida sunt

adevarate:
A. este un derivat izoxazol
B. se administreaza in forme agresive de boala ca medicatie patogenica de prima intentie
C. ameliorarea maxima se obtine dupa intervalul de 3 luni de administrare
D. reprezinta optiunea terapeutica cu durata de mentinere cea mai mare in poliartrita reumatoida
395
Rezidentiat 2004
396
E. doza uzuala variaza intre 7.5 si 15 mg zilnic, in administrare unica orala

(pag. 2075)
L2313118. Urmatoarele afirmatii referitoare la factorul reumatoid sunt adevarate:

A. are semnificatie prognostica in poliartrita reumatoida (titruri mari se asociaza cu forme severe de boala, cu
potential evolutiv si prezenta de manifestari extraarticulare)
B. este un element marker pentru diagnosticul de poliartrita reumatoida
C. nu este caracteristic poliartritei reumatoide, fiind intalnit si in hepatite cronice, sarcoidoza, sifilis sau lupus
eritematos sistemic
D. testele clasice evidentiaza factorul reumatoid de tip IgG
E. este constant prezent la pacienti cu poliartrita reumatoida cu manifestari extraarticulare de tipul nodulilor
reumatoizi sau vasculitei
(pag. 2073)
L2313119. Sindromul Felty:

A. consta din asocierea poliartritei reumatoide cu evolutie indelungata cu splenomegalie si neutropenie, la
care se adauga uneori anemie si trombocitopenie
B. apare frecvent la pacienti cu poliartrita reumatoida precoce
C. se caracterizeaza prin susceptibilitate crescuta la infectii, legata de scaderea numarului si functiei
neutrofilelor
D. apare la pacienti cu titruri crescute ale factorului reumatoid si manifestari sistemice de tipul nodulilor
reumatoizi
E. reprezinta modalitatea evolutiva cea mai frecventa in poliartrita reumatoida
(pag. 2072)
L2313120. Manifestarile pleuro-pulmonare adesea raportate la pacienti cu poliartrita reumatoida sunt:

A. fibroza interstitiala
B. nodulii pleuro-pulmonari
C. afectarea pleurala de tipul pleureziei sau pleuritei
D. hipertensiune arteriala pulmonara
E. pneumotorax
(pag. 2072)
L2313121. Deformarile articulare caracteristice poliartritei reumatoide sunt consecinta urmatoarelor

elemente patologice:
A. distructia cartilajului articular
B. distructia ligamentelor, tendoanelor, capsulei articulare
C. dezechilibrului muscular
D. laxitatii structurilor moi tisulare
E. in poliartrita reumatoida nu apar deformari caracteristice
(pag. 2071)
L2313122. Algoritmul de tratament al poliartritei reumatoide presupune:

A. administrarea de la inceput in formele de boala lent progresive a terapiei patogenice combinate
B. administrarea de prima intentie a methotrexatului in forme agresive de boala
C. mentinerea, in caz de raspuns favorabil, a tratamentului patogenic initiat, cu monitorizare a activitatii bolii si
toxicitatii
D. administrarea de prima intentie, indiferent de forma de boala, doar a terapiei simptomatice (AINS)
E. initierea corticoterapiei in doze inalte, precoce in evolutia bolii, pentru a controla inflamatia
(pag. 2076)
L2313123. Criteriile pentru clasificarea poliartritei reumatoide revizuite n 1987 sunt:

A. artrite ce afecteaza mai mult de 4 articulatii
B. artrite localizate la nivelul articulatiilor mainii (pumni, articulatii metacarpofalangiene si interfalangiene
396
Rezidentiat 2004
397
distale)
C. artrite simetrice
D. redoare matinala cu durata de o ora
E. prezenta nodulilor reumatoizi
(pag. 2074)
L2313124. IL1 si TNF alfa joaca urmatoarele roluri in patogenia poliartritei reumatoide:
A. participa la inflamatia reumatoida atat la nivel local, sinovial, cat si sistemic
B. induc proliferarea sinoviala si formarea panusului
C. intervin in aparitia si intretinerea fenomenelor inflamatorii, nu si a celor distructive tisulare
D. sunt implicate in lezarea tisulara, cartilaginoasa si osoasa
E. IL1 i TNF alfa nu sunt implicate in patogenia poliartritei reumatoide
(pag. 2070)
L2313125. Procesul inflamator reumatoid poate avea urmatoarele localizari:

A. preferential la nivelul articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene proximale
B. preferential la nivelul articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene distale
C. segmentul cervical superior (C1-C2) al coloanei vertebrale
D. segmentul vertebral lombar
E. articulatiile sacro-iliace, bilateral si simetric
(pag. 20771)
L2313126. Sinovita reumatoida se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. hipertrofia si hiperplazia sinoviocitelor
B. prezenta infiltratului inflamator imun alcatuit din celule mononucleare
C. prezenta granulomului eozinofil
D. expresie crescuta a moleculelor de adeziune pe suprafata celulelor endoteliale vasculare
E. prezenta de modificari vasculare focale sau segmentare incluzand neovascularizatie si tromboza
(pag. 2069)
L2313127. Vasculita reumatoida:

A. reprezinta principala manifestare sistemica a poliartritei reumatoide la americanii de origine africana
B. poate afecta aproape orice organ
C. are expresie clinica polimorfa, incluzand polineuropatie si mononevrita multiplex, ulceratii cutanate,
gangrene digitale
D. are doar expresie clinica la nivel tegumentar
E. este frecvent raportata la pacienti cu forme severe de poliartrita reumatoida, cu titru crescut al factorului
reumatoid
(pag. 2072)
L2313128. Deformarile caracteristice mainii reumatoide include urmatoarele modificari:

A. deviatie ulnara a pumnului si radiala a degetelor
B. deformare a degetelor in "gat de lebada"
C. deformare a policelui in "Z"
D. deformere a degetelor in "ciocan"
E. deviatie radiala a pumnului si cubitala a degetelor
(pag. 2072)
L2313129. Corticoterapia utilizata in poliartrita reumatoida:

A. reprezinta o terapie simptomatica eficienta
B. administrata pe termen lung accelereaza progresia leziunilor radiologice caracteristice bolii
C. administrata in doza joasa poate incetini progresia radiologica a eroziunilor osoase
397
Rezidentiat 2004
398
D. pulse-terapia lunara poate grabi raspunsul terapeutic cand este initiata o noua terapie patogenica
E. administrarea intra-articulara reprezinta unica cale de administrare in formele severe de boala
(pag. 2075)
L2313130. Terapia cu methotrexat in poliartrita reumatoida poate determina urmatoarele efecte

adverse:
A. ulceratii orale
B. fibroza hepatica
C. anomalii ale functiei renale
D. pleurezie
E. afectare oculara de tipul retinopatiei ireversibile
(pag. 2075)
L2513131. Reinei afirmaiile corecte pentru artrita reumatoid

A. debutul bolii este cel mai frecvent n copilrie
B. este mai frecvent la femei
C. nu este descris la brbai
D. afecteaz toate rasele
E. are o predispoziie genetic
(pag. 2068)
L2513132. Predispoziia genetic pentru artrita reumatoid este dat de antigenul major de
histocompatibilitate (HLA) de tip:
A. HLA B27
B. HLA Dw4
C. HLA Dw16
D. HLA DR1
E. HLA DR4
(pag. 2068)
L2513133. n artrita reumatoid este demonstrat reactivitatea fa de:

A. structurile nucleare
B. proteinele de oc termic
C. nucleoproteine
D. colagenul de tip II
E. mitocondrii
(pag. 2069)
L2513134. Factorii infecioi implicai etiologic n artrita reumatoid sunt considerai:

A. virusul Ebstein-Barr
B. mycoplasma
C. stafilococi
D. M. artritidis
E. Entamoeba hystolitica
(pag. 2069)
L2513135. Leziunile precoce ale sinovitei reumatoide sunt:

A. geodele
B. calcificrile
C. lezarea microvascular
D. infiltrarea perivascular cu mononucleare
E. creterea numrului celulelor sinoviale
398
Rezidentiat 2004
399
(pag. 2069)
L2513136. n infiltraia celular a sinovitei reumatoide se observ:

A. predominant limfocite T CD4
B. limfocite T CD8+
C. limfocite B
D. fibroblati
E. numeroase eozinofile
(pag. 2069)
L2513137. Fibroblastele sinoviale n artrita reumatoid sunt activate producnd:

A. factori procoagulani
B. colagenaz
C. mucopolizaharide
D. catepsina
E. complement
(pag. 2070)
L2513138. Interleukinele produse prin limfocitele T cu rol n patogenia artritei reumatoide sunt:
A. IL-2
B. IL-6
C. TNF-alfa
D. metaloproteinazele
E. colagenul
(pag. 2070)
L2513139. Care din urmtoarele citokine implicate n patogeneza artritei reumatoide au origine n
macrofagele activate:
A. proteoglicanii
B. IL-1
C. IL-6
D. IL-8
E. TNF-alfa
(pag. 2070)
L2513140. Caracteristicile sinovitei reumatoide constau n:

A. lezarea cartilajului i osului
B. proliferarea sinovial
C. inflamaia lichidului sinovial
D. inflamaia esutului sinovial
E. producerea de sindesmofite
(pag. 2070)
L2513141. Degradarea cartilajului n artrita reumatoid se produce prin activarea condrocitelor in situ
sub aciunea:
A. IL-1
B. TNF-alfa
C. eozinofilelor
D. proteinelor de oc termic
E. plasminei
(pag. 2071)
L2513142. Menionai care din urmtorii factori sunt implicai n patogeneza manifestrilor sistemice
399
Rezidentiat 2004
400
din artrita reumatoid:

A.
B.
C.
D.
E.
IL-6
TNF-alfa
IL-1
complexele imune circulante
osteoclastele
(pag. 2071)
L2513143. Tumefierea articular n artrita reumatoid se datoreaz:

A. osteofitelor
B. osteoporozei
C. acumulrii de lichid sinovial
D. ngrorii capsulei articulare
E. hipertrofiei sinovialei
(pag. 2071)
L2513144. n artrita reumatoid sunt afectate cel mai frecvent articulaiile:

A. interfalangiene proximale
B. interfalangiene distale
C. metacarpofalangiene
D. articulaia pumnului
E. coloana vertebral lombar
(pag. 2071)
L2513145. Inflamaia reumatoid conduce la:

A. anchiloz fibroas
B. deformri fixe
C. anchiloz osoas
D. fixare n flexie
E. apariia sindesmofitelor
(pag. 2071)
L2513146. Afectarea coloanei vertebrale n artrita reumatoid este:

A. limitat la coloana cervical superioar
B. poate determina durere lombar
C. conduce la subluxaia atlanto-axial
D. produce durere occipital
E. localizat frecvent la nivelul coloanei lombare
(pag. 2071)
L2513147. Nodulii reumatoizi se caracterizeaz prin:

A. apar la pacieni cu factor reumatoid seric prezent
B. se localizeaz periarticular i pe suprafeele de extensie
C. sunt granuloame Aschoff
D. conin depuneri de cristale de hidroxiapatit
E. pot fi produi iniial de o vasculit focal
(pag. 2072)
L2513148. n artrita reumatoid afectarea muscular se manifest prin:

A. atrofia muchilor scheletici periarticulari
B. hipertrofia i hiperplazia musculaturii periarticulare
C. atrofia fibrelor de tip II
400
Rezidentiat 2004
401
D. necroze ale fibrelor musculare la biopsie

E. uneori infiltrat mononuclear
(pag. 2072)
L2513149. Vasculita reumatoid se descrie:

A. titru mare de factor reumatoid seric
B. ulceraii cutanate
C. infarcte viscerale
D. subluxaia atlanto-axial
E. mononevrit multiplex
(pag. 2072)
L2513150. Vasculita reumatoid afecteaz frecvent:

A. plmnii
B. intestinul
C. ficatul
D. ganglionii limfatici
E. rinichiul
(pag. 2072)
L2513151. Manifestrile pleuro-pulmonare din evoluia artritei reumatoide includ:

A. pleurezia
B. fibroza intesrtiial
C. nodulii pleuro-pulmonari
D. pneumotorax
E. degenerarea malign
(pag. 2072)
L2513152. Cile aeriene superioare pot fi afectate n artrita reumatoid prin:

A. dopuri mucoase
B. spasm hipocalcemic laringian
C. noduli laringieni
D. artrit cricoaritenoidian
E. pseudomembrane
(pag. 2072)
L2513153. Sindromul Felty asociaz urmtoarele aspecte:

A. artrit reumatoid
B. pneumoconioz
C. splenomegalie
D. anemie
E. neutropenie
(pag. 2072)
L2513154. Osteoporoza din artrita reumatoid:

A. este ameliorat prin administrare de glucocorticoizi
B. afecteaz osul juxtaarticular ct i oasele lungi
C. crete moderat riscul de fractur
D. este influenat de inflamaia activ
E. este agravat de insuficiena funcional articular
(pag. 2072)
401
Rezidentiat 2004
402
L2513155. Din medicamentele modificatoare ale bolii pentru artrita reumatoid fac parte:
A. sulfasalazina
B. antimalaricele
C. srurile de aur
D. antihistaminicele
E. colchicina
(pag. 2075)
L2513156. n tratamentul imunosupresiv al artritei reumatoide se folosesc:

A. 5-fluorouracilul
B. imipramina
C. ciclofosfamida
D. sulfasalazina
E. azatioprina
(pag. 2075)
L2613157. Urmatoarele afirmatii referitoare la artrita reumatoida sunt false, cu exceptia:

A. Boala este mai frecventa la barbati
B. Susceptibilitatea genetica este data de genele HLA si de cele care controleaza expresia receptorilor
limfocitelor T pentru antigene si imunoglobuline
C. Prevalenta AR este de 0.8% din populatia generala
D. Riscul gemenilor dizigoti de a dezvolta boala este similar cu cel al gemenilor monozigoti
E. Debutul bolii se situeaza intre 35-50 ani
(pag. 2068)
L2613158. Nodulii reumatoizi

A. Prezenta lor se coreleaza cu valori crescute ale factorului reumatoid
B. La nivel pulmonar in evolutie pot duce la pneumotorax
C. Sunt intilniti pe structurile periarticulare, suprafetele de extensie dar niciodata in seroase
D. Apar la peste 50% din bolnavi
E. Au o structura omogena alcatuita din fibre de colagen si macrofage
(pag. 2072)
L2613159. Bolnavii cu vasculita reumatoida:

A. Au titru crescut al ASLO
B. Au in general forme agresive de boala
C. Neuropatia periferica se datoreaza in exclusivitate vasculitei
D. Pot prezenta fenomene ischemice ce pot merge pina la necroze tisulare
E. Interesarea renala este frecventa
(pag. 2072)
L2613160. Lichidul sinovial in artrita reumatoida are urmatoarele caracteristici:

A. Viscozitate redusa
B. Leucocite < 5000/mm3
C. Concentratia glucozei este crescuta, criteriu important in diagnosticul diferential cu artritele septice
D. Predomina polimorfonuclearele
E. Complementul este in titru crescut
(pag. 2073)
L2613161. Criteriile ARA in artrita reumatoida sunt:

A. Redoare matinala peste o ora
B. Modificari radiologice cu eroziuni si hiperproductii osoase pe radiografia posteroanterioara de mina
402
Rezidentiat 2004
403
C. Prezenta nodulilor reumatoizi observata de medic

D. Prezenta serica in titru crescut al factorului reumatoid
E. Prezenta HLA DR4 si HLA DR1
(pag. 2074)
L2613162. Referitor la artrita reumatoida sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Afectarea simetrica a articulatiilor periferice
B. Sinovita inflamatorie persistenta
C. Este o afectiune acuta multisistemica de cauza necunoscuta
D. Distructiile cartilajului si eroziunile osoase apar printr-un mecanism de uzura
E. Prezenta fenotipului HLA DR4
(pag. 2068)
L2613163. Deformarile din cadrul artritei reumatoide apar prin:

A. Distructia cartilajului
B. Dezechilibrul muscular
C. Deformarile apar exclusiv la articulatiile membrului superior
D. Laxitatea structurilor tisulare moi de sustinere
E. Deformarea in git de lebada apare prin flexia articulatiei interfalangiene proximale si extensia
compensatorie a celei distale
(pag. 2071)
L2613164. Tratamentul cu Meotrexat in artrita reumatoida:

A. Este DMARD de prima alegere in artrita reumatoida agresiva
B. Efectul maxim apare dupa 6 saptamini de tratament
C. Induce remisiunea bolii
D. Doza este de 7.5-20mg/zi
E. Datorita efectului hepatotoxic necesita monitorizarea functiei hepatice
(pag. 2075)
L2613165. Examenul histopatologic al sinovialei reumatoide releva urmatoarele modificari:

A. Aplazia celulelor sinoviale
B. Tromboze microvasculare si neoangiogeneza
C. Edem
D. Infiltrat inflamator cu celule polinucleare
E. Celule endoteliale modificate, asemanatoare cu cele ale venulelor din organele limfatice
(pag. 2069)
L2613166. Modificarile histopatologice care diferentiaza artrita reumatoida de artritele periferice din SA
sunt:
A. Formarea de panus
B. Vilozitatile sinoviale exuberante
C. Infiltratul limfoid
D. Depozitele de fibrina
E. Localizarea eroziunilor la nivelul cartilajului articular
(pag. 1841)
L2613167. Citokinele si monokinele sunt responsabile de urmatoarele caractere ale sinovitei

reumatoide:
A. De inflamatia tesutului sinovial
B. De inflamatia tesutului si lichidului sinovial
C. De inflamatia tesutului sinovial nu si de caracterul inflamator al lichidului sinovial
D. De aplazia sinovialei reumatoide
403
Rezidentiat 2004
404
E. De leziunile cartilajului si osului

(pag. 2070)
L2613168. Factorul reumatoid poate fi prezent in:

A. Lupusul eritematos sistemic
B. Sindromul Sjogren
C. Endocardita bacteriana subacuta
D. Dupa vaccinare si transfuzii
E. In nici una din situatiile mai sus enumerate
(pag. 2073)
L2613169. Selectati factorii care se coreleaza cu dezvoltarea de anomalii articulare si invaliditate in

artrita reumatoida:
A. Fenotipul HLA-DR2 si DR-3
B. Debutul la virste tinere
C. Stare socio-economica precara
D. Prezenta de noduli reumatoizi
E. Prezenta unei alte boli asociate
(pag. 2073)
L2813170. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la AR sunt adevarate ?

A. prevalenta AR este de aproximativ 0,08% din populatie
B. femeile sunt de aproximativ trei ori mai frecvent afectate decat barbatii
C. nu are predispozitie genetica
D. factorul genetic major in etiologia AR este gena HLA-DR4
E. boala se dezvolta frecvent intre 35 si 50 de ani
(pag. 2068)
L2813171. Urmatoarele virusuri reprezinta agenti cauzali in etiologia AR cu exceptia:

A. virusul Epstein-Barr
B. virusul paragripal
C. virusul rubeolic
D. virusul citomegalic
E. virusul hepatic
(pag. 2069)
L2813172. Care sunt cele mai precoce leziuni ale sinovitei reumatoide?
A. hiperplazia celulelor sinoviale
B. lezarea microvasculara
C. scaderea numarului celulelor sinoviale
D. infiltrarea cu celule mononucleare
E. cresterea numarului celulelor sinoviale
(pag. 2069)
L2813173. Deformarile caracteristice ale mainii in AR includ urmatoarele cu exceptia:

A. deviatia ulnara a pumnului cu deviere radiala a degetelor
B. hiperextensia articulatiilor interfalangiene proximale
C. flexia articulatiilor interfalangiene proximal
D. hiperextensia primei articulatii metacarpofalangiene
E. extensia articulatiilor interfalangiene distale
(pag. 2071-2072)
404
Rezidentiat 2004
405
L2813174. Manifestarile pleuropulmonare care apar in AR includ:

A. pneumonii
B. pneumotorax
C. fibroza interstitiala
D. pleurezie
E. arterita
(pag. 2072)
L2813175. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la osteoporoza secundara din AR sunt false ?
A. poate fi ameliorata de terapia glucocorticoida
B. AR se asociaza cu o scadere moderata a masei osoase medii
C. osteopenia afecteaza numai osul juxtaarticular
D. creste riscul de fractura
E. este agravata de terapia antiinflamatoare
(pag. 2072)
L2813176. Criteriile ARA in AR sunt:

A. redoare matinala mai putin de o ora
B. artrita simetrica
C. prezenta nodulilor reumatoizi observata de medic
D. artrita la mai putin de trei zone articulare
E. prezenta serica in titru crescut a factorului reumatoid
(pag. 2074)
L2813177. Anemia in AR este:

A. hipocroma monocitara
B. arata o eritropoieza ineficienta
C. se coreleaza cu activitatea bolii
D. este mai rar intalnita in AR activa
E. normocroma, normocitara
(pag. 2073)
L2813178. Lichidul sinovial la pacientii cu AR are urmatoarele caracteristici:

A. turbid
B. vascozitate crescuta
C. continut proteic crescut
D. glucoza este in concentratie usor scazutasau normala
E. C3 si C4 sunt puternic crescute
(pag. 2073)
L2813179. Care sunt medicamentele antireumatice care modifica boala?

A. Antimalarice
B. Sulfasalazina
C. Eritromicina
D. Antipiretice
E. Sarurile de aur
(pag. 2072)
L2813180. Cele mai frecvente localizari ale nodulilor reumatoizi sunt:

A. ulna distal
B. tendonul lui Ahile
C. spatiul popliteu
405
Rezidentiat 2004
406
D. bursa pleocraniana
E. occiput
(pag. 1)
L2813181. Consecintele vasculitei reumatoide sunt urmatoarele cu exceptia:

A. mononevrita multiplex
B. nodulii reumatoizi
C. pericardita
D. necroza dermica
E. infarctul miocardic
(pag. 2072)
L2913182. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitoare la artrita reumatoida:

A. Artrita reumatoida nu afecteaza toate rasele.
B. Trasatura caracteristica in artrita reumatoida este sinovita inflamatorie persistenta.
C. Sexul feminin este mai afectat decat sexul masculin.
D. Sexul masculin este mai afectat decat sexul feminun.
E. Debutul este mai frecvent in a patra si a cincea decada de viata.
(pag. 2068)
L2913183. Dintre semnele si simptomele artritei reumatoide nu fac parte:

A. Durerea in articulatiile afectate este ameliorata de miscare.
B. Durerea in articulatiile afectate este accentuata de miscare.
C. Febra pest 40 C apare frecvent.
D. Redoarea matinala de peste o ora.
E. Afectarea articulara este asimetrica.
(pag. 2071)
L2913184. Sindromul Felty consta din:

A. Neutrofilie.
B. Artrita reumatoida cronica.
C. Splenomegalie.
D. Hepatomegalie.
E. Neutropenie.
(pag. 2072)
L2913185. In artrita reumatoida vasculita in forma ces mai agresiva poate provoca:
A. Mononevrita multiplex.
B. Ulceratii cutanate.
C. Anemie microcitara.
D. Polineuropatie.
E. Gangrena la nivelul degetelor.
(pag. 2072)
L2913186. Care dintre urmatoarele medicamente par a avea capacitatea de a modifica evolutia artritei
reumatoide.
A. D-penicilamina.
B. Sarurile de aur.
C. AINS.
D. Antimalaricele.
E. Acid acetil salicilic.
(pag. 2074)
406
Rezidentiat 2004
407
407
Rezidentiat 2004
408
Tema nr. 14
Litiaza biliara
BIBLIOGRAFIE:

L1114001. Colecistectomia profilactica la bolnavii cu litiaza biliara este recomandata in urmatoarele
situatii, cu o exceptie:
A. diabeticii simptomatici datorita riscului crescut de complicatii septice
B. simptome frecevente si cevere care perturba modul de viata al bolnavului
C. colecistite acute sau pancreatite acute in antecedente
D. vezicula biliara de porelan
E. calculi mai mari de 2 cm
(pag. 1906-19075)
L1114002. Din totalul colecistitelor acute, colecistita acalculoasa se intilneste intr-un procent de:
A. 25%
B. 5-10%
C. 2%
D. 15%
E. 0%
(pag. 1908)
L1114003. Investigatia de electie pentru decelarea calculilor biliari este:

A. colecistografia orala
B. radiografia abdominala simpla
C. ecografia veziculei biliare
D. scintigrafia radioizotopica
E. tomografia computerizata abdominala
(pag. 1906)
L1114004. Triada Charcot caracteristica pentru diagnosticul colangitei acute este reprezentata de:
A. colica biliara + icter + febra si frison
B. colica biliara + hemoculturi pozitive + febra si frison
C. colica biliara + greata si varsatura + febra
D. colica biliara + leucocitoza + febra
E. colica biliara + icter + leucocitoza
(pag. 1911)
L1114005. Una din urmatoarele conditii nu se asociaza cu dezvoltarea calculilor pigmentari:

A. hemoliza cronica
B. hemodializa cronica
C. ciroza alcoolica
D. infeciile cronice ale tractului biliar
E. varsta inaintata
(pag. 1905)
L1114006. Una din urmatoarele metode diagnostice nu se foloseste in diagnosticul calculilor biliari:
408
Rezidentiat 2004
409
A.
B.
C.
D.
E.
radiografia abdominala simpla

ecografia
endoscopia digestiva superioara
colecistografia orala
colecistografia radioizotopica
(pag. 1905)
L1214007. Bila este formata in:

A. vezicula biliara
B. spatiul Disse
C. sange prin dezintegrarea hematiilor
D. lobulii hepatici
E. celulele Kupffer
(pag. 1902)
L1214008. Calculii pigmentari reprezinta ce procent din totalul calculilor biliari?

A. 80%
B. 60%
C. 40%
D. 20%
E. 10%
(pag. 1903)
L1214009. Ce procent de calculi veziculari sunt depistati prin colecistografia orala?

A. 70-75%
B. 80-85%
C. 90-95%
D. 99%
E. 100%
(pag. 1906)
L1214010. Ce radionuclid se foloseste in diagnosticul scintigrafic al colecistitei acute?

A. Ga
B. In
C. Au
D. Tc
E. Cr
(pag. 1905)
L1214011. Compozitia apei din bila este de aproximativ:

A. 50%
B. 60%
C. 70%
D. 80%
E. 90%
(pag. 1902)
L1214012. La ce concentratie formeaza acizii biliari agregate micelare?

A. > 1 mM
B. > 2mM
C. > 200 mM
D. > 2000 mM
409
Rezidentiat 2004
410
E. > 10 000 mM
(pag. 1902)
L1314013. Calculii biliari pigmentari contin:

A. Bilirubinat de calciu
B. Aspartat de calciu
C. Palmitat de calciu
D. Carbonat de calciu
E. Fosfat de calciu
(pag. 1905)
L1314014. Care dintre complicatiile litiazei veziculare se poate solda cu ileusul biliar?
A. Fistula colecisto-coledociana
B. Fistula colecisto-duodenala
C. Vezicula biliara de portelan
D. Colecistopancreatita acuta
E. Hidropsul vezicular
(pag. 1909)
L1314015. Care este frecventa calculilor biliari colesterolotici si micsti?

A. 90%
B. 80%
C. 50%
D. 40%
E. 15%
(pag. 1903)
L1314016. Ce explorare paraclinica permite identificarea precisa a calculilor biliari in peste 95% din
cazuri?
A. Radiografia abdominala simpla
B. Colecistografia orala
C. Ecografia veziculei biliare
D. Colecistografia intravenoasa
E. Scintigrafia radioizotopica (HIDA, DIDA)
(pag. 1906)
L1314017. In colecistita acuta litiazica, cel mai frecvent, colecistectomia se practica:

A. Precoce
B. Dupa 10 zile
C. Dupa 6 saptamani
D. Dupa 3 luni
E. Dupa stingerea infectiei
(pag. 1909)
L1314018. Incidenta litiazei biliare la femeile peste 40 de ani, dupa statisticile necroptice din SUA, este:
A. 5%
B. 10%
C. 20%
D. 30%
E. 40%
(pag. 1903)
410
Rezidentiat 2004
411
L1414019. Identificati care din urmatoarele afirmatii reprezinta un avantaj diagnostic al

colangiopancreatografiei retrograde:
A. Se poate efectua in sarcina
B. Vizualizarea optima a tractului biliar proximal
C. Se poate efectua in pancreatita acuta
D. Posibiliatatea efectuarii sfincterotomiei endoscopice si indepartarea calculilor
E. De mare succes in prezenta dilatatiei cailor biliare
(pag. 1913)
L1414020. Limitele ecografiei in explorarea colecistului sunt urmatoarele cu exceptia:

A. Sarcina
B. Investigatie recenta cu bariu
C. Ascita
D. Obezitate masiva
E. Prezenta gazelor intestinale
(pag. 1906)
L1414021. Precizati ce element nu face parte din tabloul clinic al unei colecistite acute necomplicate:
A. Durere in hipocondrul drept cu debut brusc
B. Icterul
C. Febra joasa
D. Rigiditate abdominala
E. Intensificarea durerii la miscare sau la respiratii mai ample
(pag. 1908)
L1514022. Absenta vizualizarii colecistului la colecistografia per os se intalneste:

A. cand bilirubina serica depaseste 4 mg/dl
B. cand calculii au dimensiuni peste 3 cm
C. la pacientii cu stetoza hepatica
D. la pacienii cu obezitate grad IV
E. in puseele de pancreatita acuta
(pag. 1906)
L1514023. Explorarea imagistica ce permite aprecierea volumului si contractilitatii veziculei biliare este:
A. colecistografia orala
B. colangiografia intravenoasa
C. colangiografia endoscopica retrograda
E. ecografia in "timp real"
(pag. 1906)
L1514024. Explorarea imagistica de electie pentru diagnosticul litiazei veziculare este:

A. radiografia abdominala simpla
B. colangiopancreatografia endoscopica retrograda
D. ecoendoscopia
E. colecistografia orala
(pag. 1906)
L1514025. Febra sau frisoanele asociate colicii biliare sugereaza:

A. migrarea calculului in coledoc
B. colecistita acuta
411
Rezidentiat 2004
412
C. asocierea colangiocarcinomului
D. apariia pancretitei acute
E. existenta unei malformatii a veziculei biliare
(pag. 1906)
L1514026. Radiografia abdominala simpla efectuata la pacientii cu suferinta biliara poate oferi date
patognomonice pentru:
A. colangita acuta
B. dilatarea coledocului peste 2 cm
C. vezicula biliara de portelan
D. malformaiile veziculare
E. chistele coledociene
(pag. 1906)
L1514027. Tratamentul de electie al litiazei biliare simptomatice este:

A. colecistectomia laparoscopica
B. coleretice si antispastice
C. antibiotice cu excretie biliara asociate cu simptomatice
D. preparate care conin acizi biliari
E. litotritie extracorporeala
(pag. 1907)
L1614028. Calculii biliari colesterolici si micsti reprezinta:

A. 70% din totalul calculilor
B. 50% din totalul calculilor
C. 95% din totalul calculilor
D. 80% din totalul calculilor
E. 20% din totalul calculilor.
(pag. 1903)
L1614029. Calculii pigmentari reprezinta:

E. 20% din totalul calculilor.
(pag. 1903)
L1614030. La pacientii cu colangita acuta, bacteriile sunt prezente in bilicultura in:

A. 25 %
B. 10%
C. 75%
D. 50%
E. 100%
(pag. 1911)
L1614031. Obstructia biliara prelungita din ciroza hepatica secundara poate fi asociata cu deficiente
clinice manifeste ale:
A. Vitaminelor A, D si K
B. Vitaminelor B si C
C. Proteinelor
D. Glucidelor
412
Rezidentiat 2004
413
E. Potasiului
(pag. 1912)
L1614032. Pacientii cu litiaza biliara prezinta si litiaza caii biliare principale in:
A. 20-30 %
B. 12- 25 %
C. 5-10 %
D. 15-20 %
E. 10-15 %
(pag. 1911)
L1614033. Pentru prevenirea formarii calculilor biliari doza de acid ursodezoxicolic este:
A. 100 mg/zi
B. 1000 mg/zi
C. 600 mg/zi
D. 800 mg/zi
E. 250 mg/zi
(pag. 1905)
L2314034. Care este prima exoplorare imagistica la un pacient suspectat de litiaza veziculara:
A. Radiografia abdominala simpla;
B. Colecistografia orala;
C. Colecistocolangiografia;
D. Scintigrafia radioizotopica;
E. Ecografia hepato-bilio-pancreatica.
(pag. 1917)
L2314035. Care este cea mai grava complicatie a litiazei veziculare:

A. Colecistita cronica;
B. Hidropsul vezicular cu bila alba;
C. Angiocolita acuta icterouremigena;
D. Hidropsul intermitent;
E. Vezicula de portelan.
(pag. 1921)
L2314036. Care din urmatoarele metode reprezinta indicatia de electie in tratamentul litiazei veziculare
simptomatice:
A. Disolutia chimica a calculilor;
B. Litotritia extracorporeala;
C. Litotritia percutana;
D. Colecistostomia;
E. Colecistectomia laparoscopica.
(pag. 1923)
L2314037. In colecistita acuta edematoasa la debut se recomanda ca tratament:

A. Colecistectomia laparoscopica;
B. Colecistectomia pe cale deschisa;
C. Colecistostomia;
D. Disolutia chimica locala cu MTBE a calculilor;
E. Litotritia extracorporeala.
(pag. 1924)
413
Rezidentiat 2004
414
L2514038. Urmtorii factori favorizeaz formarea calculilor biliari din colesterol cu EXCEPIA:
A. Secreia biliar crescut de colesterol
B. Formarea defectuoas a veziculelor
C. Hemoliza cronic
D. Nucleerea cristalelor de colesterol monohidrat
E. Sarcina
(pag. 1904)
L2514039. Hipomotilitatea veziculei biliare, care determin staz i formarea de sediment biliar, nu este
produs de:
A. Nutriie parenteral prelungit
B. Post
C. Sarcin
D. Obezitate
E. Octeotrid
(pag. 1905)
L2514040. Din totalul cazurilor cu litiaz biliar, calculii colesterolici i micti reprezint:
A. 50%
B. 45%
C. 80%
D. 75%
E. 90%
(pag. 1903)
L2514041. Din totalul cazurilor cu litiaz biliar, calculii pigmentari reprezint:

A. 10%
B. 20%
C. 15%
D. 30%
E. 40%
(pag. 1903)
L2514042. Autopsiile seriate au artat prezena calculilor biliari la femeile de peste 40 de ani n:
A. 20% din cazuri
B. 5% din cazuri
C. 30% din cazuri
D. 15% din cazuri
E. 40% din cazuri
(pag. 1903)
L2514043. Prezena calculilor biliari la brbaii de peste 40 de ani a fost evideniat la autopsiile seriate
n:
A. 15% din cazuri
B. 10% din cazuri
C. 5% din cazuri
D. 8% din cazuri
E. 20% din cazuri
(pag. 1903)
L2514044. Acidul ursodezoxicolic are o eficacitate crescut n prevenirea formrii calculilor n doz de:
A. 200 mg%
414
Rezidentiat 2004
415
B.
C.
D.
E.
250 mg%
800 mg%
500 mg%
600 mg%
(pag. 1905)
L2514045. Formarea calculilor pigmentari este mai des ntlnit la:

A. Amerindieni
B. Afroamericani
C. Scandinavi
D. Asiatici
E. Australieni
(pag. 1905)
L2514046. Investigaia de elecie pentru decelarea litiazei biliare este:

A. Ecografia abdominal
B. Radiografia abdominal simpl
C. Tomografia computerizat abdominal
D. Colecistografia oral
E. Scintigrafia radioizotopic
(pag. 1906)
L2514047. Tratamentul medicamentos de dizolvare a calculilor biliari se efectueaz cu acid

ursodezixicolic n doz de:
A. 8-15 mg/kg/zi
B. 15-20 mg/kg/zi
C. 10-13 mg/kg/zi
D. 5-10 mg/kg/zi
E. 20-25 mg/kg/zi
(pag. 1907)
L2514048. Tratamentul cu acid ursodezoxicolic poate realiza dizolvarea complet a calculilor n:

A. 40-50% din cazuri
B. 50-60% din cazuri
C. 30-40% din cazuri
D. 70-80% din cazuri
E. 60-70% din cazuri
(pag. 1907)
L2514049. Durata tratamentului cu acid ursodezoxicolic pentru dizolvarea calculilor biliari este de:
A. 6 luni
B. 1 an
C. 2 ani
D. 3 ani
E. 5 ani
(pag. 1907)
L2614050. Secreia bazal zilnic de bil este de:

A. 500-600 ml
B. 400-500 ml
C. 300-400 ml
D. 600-800 ml
415
Rezidentiat 2004
416
E. 100 ml
(pag. 1902)
L2614051. Acizii biliari secundari sunt formai n:

A. ficat
B. pancreas
C. intestin subtire
D. colon
E. vezic biliar
(pag. 1902)
L2614052. n bila normal, raportul dintre conjugai cu glicin fa de cei cu taurin este n jur de:
A. 2:1
B. 3:1
C. 1:2
D. 4:1
E. 5:1
(pag. 1902)
L2614053. Capacitatea normal a veziculei biliare este de:

A. 10-20 ml
B. 20-30 ml
C. 30-75 ml
D. 75-100 ml
E. 120 ml
(pag. 1903)
L2614054. Mecanismele incriminate n formarea bilei litogene sunt urmtoarele, cu excepia:

A. dieta hipocaloric
B. obezitatea
C. consumul de medicamente (clofibrat)
D. cresterea secreiei biliare de sruri biliare i fosfolipide
E. activitatea crescut a HMG-CoA
(pag. 1904)
L2614055. Radiografia abdominal simpl ofer date patognomonice pentru urmtoarele afeciuni, cu
excepia:
A. calculi colesterolici
B. calculi biliari calcificai
C. vezicula biliar de porelan
D. colecistita emfizematoas
E. ileus biliar
(pag. 1906)
L2814056. Investigatia de electie pentru decelarea calculilor biliari este:

B. Colecistografia orala
C. ecografia
E. CT
(pag. 1906)
416
Rezidentiat 2004
417
L2814057. Factorii predispozanti pentru formarea calculilor pigmentari sunt urmatorii cu exceptia:
A. hemoliza cronica
B. varsta tanara
C. mediul rural
D. infectii parazitare
E. ciroza alcoolica
(pag. 1905)
L2814058. Cel mai frecvent agent patogen implicat in etiologia colecistitei acute este:
A. Klebsiella
B. Clostridium
C. Staphilococcus
D. E. Colli
E. Streptococcus
(pag. 1908)
L2814059. Cea mai rapida metoda de explorare imagistica pentru diagnosticul litiazei biliare este:
B. scintigrafia radioizotopica
D. colecistografia orala
E. ecografie Doppler color
(pag. 1906)
L2814060. Calculii pigmentari reprezinta:

E. 25% din totalul calculilor
(pag. 1903)
L2914061. Factorul principal care controleaza evacuarea veziculei biliare este:

A. ac.colic si chenodezoxicolic
B. colesterolul
C. ac.biliari secundari
D. colecistokinina
E. secretina
(pag. 1903)

L1114062. Conditii care se asociaza cu formarea calculilor colesterolici:
A. alimentatia parenterala
B. sarcina
C. administrarea anticonceptionalelor orale
D. diabet zaharat
E. dislipidemia
(pag. 1904)
L1114063. Factorii pronucleanti pentru litiaza biliara sunt:
417
Rezidentiat 2004
418
A.
B.
C.
D.
E.
glicoproteine nonmucinice
glicoproteine mucinice
apolipoproteina A1
apolipoproteina A2
lizin-fosfatidil-colina
(pag. 1904)
L1114064. in colica biliara necomplicata putem intilni:

A. greata si varsatura
B. cresterea usoara a bilirubinei serice (< 5 mg/dl )
C. febra cu hemocultura pozitiva
D. iradierea durerii interscapular
E. cresterea marcata si persistenta a bilirubinei serice
(pag. 1906)
L1114065. Mecanismele care intervin im litogeneza biliara sunt:

A. secretia biliara crescuta de colesterol
B. formarea defectuoasa a veziculelor
C. nucleerea cristalelor
D. prezena sedimentului biliar
E. inflamatia veziculei biliare
(pag. 1904)
L1114066. Prevalenta liiazei biliare este:

A. 20% la femei
B. 40% la femei
C. 8% la barbati
D. 15% la barbai
E. 50% la varstnici
(pag. 1903)
L1114067. Principalii factori care favorizeaza formarea calculilor de colesterol sunt:

A. suprasaturarea bilei cu colesterol
B. nucleerea monohidratului de colesterol
C. hipomotilitatea vezicii biliare
D. infeciile cailor biliare
E. hemoliza cronica
(pag. 1905)
L1114068. Secretia biliara crescuta este un factor de risc pentru litiaza biliara, este favorizata de:
A. obezitate
B. diabet zaharat
C. diete hiperproteice
D. diete hipercalorice
E. consumul unor medicamente
(pag. 1904)
L1114069. Tipuri de calculi biliari:

A. colesterolici
B. tirozina cristalizata
C. pigmentari
D. micsti
418
Rezidentiat 2004
419
E. uratici
(pag. 1903)
L1114070. Tratamentul litiazei biliare cu acid ursodezoxicolic poate fi indicat in urmatoarele situatii:
A. la pacientii care refuza interventia chirurgicala
B. la pacientii cu calculi recurenti dupa colecistectomie
C. la pacientii cu calculi mici (< 15 mm), radiotransparenti si mobili
D. la pacienii cu calculi mici (<15 mm), radioopaci si mobili
E. in litiaza biliara complicata cu colecistita acuta
(pag. 1907)
L1214071. Care afirmatie este adevarata despre CBP ?

A. Se uneste cu canalul cistic
B. Se uneste cu canalul hepatic
C. Se varsa in duoden
D. Provine din confluenta cisticului si hepaticului
E. Dreneaza ductul Wirsung
(pag. 1902)
L1214072. Care dintre factorii de mai jos nu predispune la litiaza biliara?

A. Ciroza
B. Cura de slabire
C. Obezitatea
D. Alcoolul
E. Fumatul
(pag. 1905)
L1214073. Care este efectul CCK?

A. stimuleaza contractia vezicului biliare
B. stimuleaza contractia sfincterului Oddi
C. stimuleaza secretia biliara
D. inhiba tonusul sfincterului Oddi
E. inhiba contractia veziculei biliare
(pag. 1903)
L1214074. Care sunt acizii biliari primari?

A. acidul colic
B. acidul dezoxicolic
C. acidul chenodezoxicolic
D. acidul taurocolic
E. acidul taurodezoxicolic
(pag. 1902)
L1214075. Ce calculi biliari pot fi dizolvati de sarurile biliare administrate oral?

A. calculii de sub 5 mm
B. calculii sub 7 mm
C. calculii radiotransparenti
D. calculii radioopaci
E. calculii aderenti la perete
(pag. 1907)
L1214076. In sucul biliar se gasesc urmatorii consituenti:
419
Rezidentiat 2004
420
A.
B.
C.
D.
E.
acizi biliari
fosfolipide
apa
colesterol esterificat
colesterol neesterificat
(pag. 1902)
L1214077. Stenoza papilara se caracterizeaza prin:

A. durere epigastrica
B. enzime de colestaza cresute
C. dilatarea CBP
D. drenaj biliar intarziat in duoden
E. icter progresiv
(pag. 1910)
L1314078. Care din urmatoarele microorganisme pot fi izolate in bilicultura la un bolnav cu colecistita
acuta litiazica?
A. Klebsiella
B. Pneumococ
C. Staphylococcus
D. Escherichia coli
E. Streptococcus grup D
(pag. 1908)
L1314079. Care este triada sugestiva pentru diagnosticul colecistitei acute litiazice?
A. Durere cu debut brusc in hipocondrul drept
B. Disparitia matitatii prehepatice
C. Febra
D. Leucocitoza
E. Icter sclerotegumentar intens
(pag. 1908)
L1314080. Care sunt factorii predispozanti pentru formarea calculilor biliari colesterolotici?
A. Rezerva si secretie normala a acizilor biliari, cu secretie biliara crescuta de colesterol
B. Hipomotilitatea veziculei biliare, care determina staza si formarea de sediment biliar
C. Dieta cu continut caloric crescut, bogata in grasimi
D. Prezenta unor cantitati crescute de bilirubina neconjugata in bila, cu precipitarea bilirubinei
E. Afectiuni hemolitice cronice
(pag. 1905)
L1314081. Ce afirmatie referitoare la tratamentul cu acidul ursodezoxicolic sunt adevarate?

A. Se administreaza in doze de 10-13 mg/kg/zi.
B. Cea mai mare rata de succes (peste 70%) se inregistreaza la pacientii cu calculi de dimensiuni mici,
radiotransparenti, mobili.
C. Scade activitatea HMG-CoA reductazei, care are ca rezultat scaderea sintezei hepatice de colesterol.
D. 60% din pacientii cu litiaza biliara simptomatica sunt candidatii unui astfel de tratament.
E. Rata recurentelor este de 30-50% pe o perioada de urmarire de 3-12 ani.
(pag. 1907)
L1314082. Ce afirmatii referitoare la colecistita acuta sunt exacte?

A. Inflamatia acuta a peretelui veziculei biliare urmeaza, de obicei, unei obstructii a canalului cistic de catre
un calcul.
B. Inflamatia chimica este produsa de eliberarea de lizolecitina (ca urmare a actiunii fosfolipazei asupra
420
Rezidentiat 2004
421
lecitinei din bila) si altor factori tisulari locali.

C. Inflamatia bacteriana poate avea un rol la 50-85% dintre pacientii cu colecistita acuta.
D. Nu exista colecistita acuta acalculoasa.
E. Colecistita acuta debuteaza, adesea, printr-un episod de colica biliara, a carei severitate creste progresiv.
(pag. 1908)
L1314083. Ce afirmatii referitoare la ileusul biliar sunt exacte?

A. Ileusul biliar se refera la obstructia intestinala mecanica rezultata prin migrarea unui calcul de dimensiuni
mari in intestinul subtire.
B. Pe radiografia abdominala simpla se evidentiaza prezenta gazului in arborele biliar (pneumobilie).
C. Pe radiografia abdominala simpla se constata stergerea umbrei psoasului.
D. De regula, valvula ileocecala este sediul obstructiei de catre calculul inclavat.
E. In toate cazurile, pacientii prezinta un istoric de simptome biliare anterioare si acuze digestive sugestive
pentru colecistita acuta.
(pag. 1909)
L1314084. Ce factori predispun la formarea calculilor biliari pigmentari?

A. Hemoliza cronica
B. Rezectii ileale intinse
C. Ciroza alcoolica
D. Infectia cronica a tractusului biliar, parazitoze
E. Tratamentul cu clofibrat
(pag. 1905)
L1314085. Ce medicamente pot dizolva calculii de colesterol mai mici de 15 mm, aflati intr-un colecist
functional?
A. Acidul ursodezoxicolic (UDCA)
B. Cimetidina
C. Acidul acetilsalicilic
D. Acidul chenodezoxicolic
E. Metoclopramid
(pag. 1907)
L1314086. Ce modificari de laborator apar in colecistita acuta litiazica?

A. Leucocitoza 10.000-15.000/mmc, cu o deviere spre stanga a formulei leucocitare.
B. Bilirubina serica usor crescuta, sub 5 mg/dl, intalnita la 45% din pacienti.
C. Cresterea modesta a aminotransferazelor serice la 25% din bolnavi.
D. Hiperglicemie.
E. Leucopenie
(pag. 1908)
L1414087. Care din urmatoarele acuze sunt specifice pacientilor cu litiaza biliara:
A. Colica biliara
B. Greturi si varsaturi
C. Eructatiile
D. Dispepsia
E. Febra
(pag. 1906)
L1414088. Care din urmatoarele elemente nu fac parte din triada Charcot intilnita in colangita acuta:
A. Greturi si vasraturi
B. Dispepsia
C. Febra si frison
421
Rezidentiat 2004
422
D. Icter
E. Rigiditate abdominala
(pag. 1911)
L1414089. Care din urmatoarele grupe de pacienti cu litiaza veziculara au indicatie de colecistectomie
profilactica:
A. Pacienti cu simptome suficient de frecvente sau de severe pentru a perturba modul de viata
B. Pacienti sub 50 de ani cu litiaza veziculara asimptomatica
C. Pacienti cu calculi biliari peste 2 cm
D. Pacienti ce au prezentat un episod de pancreatita acuta datorat litiazei biliare
E. Pacienti ce au dezvoltat calculi pe un colecist malformat
(pag. 1907)
L1414090. Indicati care sunt avantajele scintigrafiei radioizotopice cu acizi iminodiacetici N substituiti
marcati:
A. Identificarea precisa a calculilor biliari
B. Permite stabilirea volumului si contractilitatii vezicii biliare
C. Identificarea precisa a obstructiei canalului cistic
D. Disponibilitate imediata
E. Diagnosticul colecistitei acute
(pag. 1906)
L1414091. Precizati avantajele colecistografiei orale:

A. Identificarea anomaliilor vezicii biliare
B. Identificarea precisa a calculilor biliari
C. Poate decela calculi de dimensiuni foarte mici
D. Cost redus
E. Este o metoda rapida de diagnosticare
(pag. 1906)
L1414092. Precizati care din urmatoarele elemente reprezinta un risc crescut pentru colecistita
acalculoasa:
A. Traumatisme severe
B. Arsuri intinse
C. Infectii ale vezicii biliare cu Escherichia Coli
D. Hiperalimentatie parenterala prelungita
E. Interventii chirurgicale ortopedice
(pag. 1908)
L1514093. Absenta vizualizarii colecistului prin scintigrafie radioizotopica este intalnita in:
A. boala Carolli
B. obstructia canalului cistic
C. colecistita acuta
D. colecistita cronica
E. post colecistectomie
(pag. 1905)
L1514094. Ce explorari imagistice recomandati pentru vizualizarea canalului cistic la pacientii cu litiaza
biliara:
A. ecografia abdominala in scala gri
B. ecografie Doppler color
C. colecistografia orala
D. scintigrafia biliara radioizotopica
422
Rezidentiat 2004
423
E. radiografia abdominala simpla

(pag. 1905-1906)
L1514095. Factorii care favorizeaza nucleerea cristalelor de colesterol monohidrat in vezicula biliara
sunt:
A. glicoproteinele mucinice
B. glicoproteinele non-mucinice
C. lizin fosfatidilcolina
D. apolipoproteinele AI
E. apolipoprotienele AII
(pag. 1904)
L1514096. Factorii predispozanti pentru formarea calculilor pigmentari sunt:

A. ciroza biliara primitiva
B. colestaza cronica intrahepatica
C. ciroza alcoolica
D. hemoliza cronica
E. infectiile cronice ale tractului biliar
(pag. 1905)
L1514097. Indicatiile colecistectomiei profilactice in litiaza biliara sunt:

A. prezenta unei complicatii anterioare datorate litiazei biliare
B. asocierea colesterolozei veziculare
C. vezicula biliara calcificata
D. primul puseu colicativ cu durata peste 4 ore remis spontan
E. asocierea adenomiomatozei veziculare
(pag. 1907)
L1514098. Mecanismele fiziopatologice ale formarii calculilor veziculari in timpul sarcinii sunt:
A. mobilizarea colesterolului tisular
B. cresterea saturatiei in colesterol a bilei
C. diminuarea contractilitatii veziculei biliare
D. scaderea secreiei de saruri biliare
E. afectarea circuitului hepatoenterohepatic al sarurilor biliare
(pag. 1904)
L1514099. Mecanismele patogenice implicate in formarea calculilor veziculari colesterolici sunt:

A. alterarea conversiei hepatice a colesterolului in acizi biliari:
B. scaderea activitatii hidroximetilglutaril-coenzima A reducatazei
C. cresterea activitatii 7alfa hidroxilazei hepatice
D. diminuarea secreiei hepatice de saruri biliare si fosfolipide
E. cresterea raportului colesterol/acizi biliari
(pag. 1904)
L1514100. Sedimentul biliar care predispune la aparitia litiazei veziculare este format din:
A. cristale de colesterol monohidrat
B. bilirubinat de calciu
C. cristale de urat monosodic
D. filamente de mucina
E. cristale de lecitina si colesterol
(pag. 1904)
423
Rezidentiat 2004
424
L1514101. Tratamentul cu acid ursodeoxicolic in litiaza biliara are urmatoarele indicatii:

A. pacienti cu litiaza asimptomatica
B. litiaza coledociana cu calculi sub 1 cm
C. litiaza veziculara cu calculi sub 15 mm
D. colecist funcional
E. calculi pigmentari
(pag. 1907)
L1614102. Autopsiile seriate efectuate in Statele Unite arata ca:

A. 20% din femei prezinta litiaza biliara
B. 30% din femei prezinta litiaza biliara
C. 8% din barbati prezinta liatiaza biliara
D. 25% din femei prezinta litiaza biliara
E. 10% din barbati prezinta litiaza biliara
(pag. 1903)
L1614103. Bila litogena este rezultatul diminuarii secretiei hepatice de:

A. Colesterol
B. Saruri biliare
C. Fosfolipide
D. Lipoproteine
E. Mucina
(pag. 1904)
L1614104. Colecistectomia laparoscopica:

A. Este un procedeu cu abord minimal
B. Necesita perioada scurta de spitalizare
C. Rata mortalitatii este mai mica fata de colecistectomia clasica
D. Pretul interventiei este mai mare fata de colecistectomia clasica
E. Pretul interventiei este mai mic fata de colecistectomia clasica
(pag. 1907)
L1614105. Factorii antinucleere a cristalelor de colesterol sunt:

A. Apoloporpoteina AI
B. Apolipoproteina AII
C. Lizin fosfatidilcolina
D. Glicoproteinele non-mucinice
E. Lipoproteina X
(pag. 1904)
L1614106. Factorii predispozanti pentru formarea calculilor colesterolici si micsti sunt:

A. Ciroza alcoolica
B. Obezitatea
C. Afectiunile ileale
D. Sarcina
E. Hormonii sexuali feminini
(pag. 1905)
L1614107. Factorii pronucleere a cristalelor de colesterol sunt:

A. Apoloporpoteina AI
B. Apolipoproteina AII
C. Lizin fosfatidilcolina
424
Rezidentiat 2004
425
D. Glicoproteinele non-mucinice
E. Lipoproteina X
(pag. 1904)
L1614108. in cazul litiazei caii biliare principale sunt corecte urmatoarele afirmatii:
A. Bilirubinemia depaseste 5mg/dl
B. Bilirubinemia depaseste 3mg/dl
C. Bilirubinemia depaseste 2,5mg/dl
D. Fosfataza alcalina are valoare normala
E. Fosfataza alcalina este crescuta
(pag. 1912)
L1614109. Limitele diagnostice in ecografia veziculei biliare sunt:

A. Prezenta gazelor intestinale
B. Obezitate masiva
C. Astenia masiva
D. Ascita
E. Investigatie recenta cu bariu
(pag. 1906)
L1614110. Pentru calculii pigmentari sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Sunt mai frecvente la mexicani-americani
B. Sunt mai frecvente la asiatici
C. Este asociat frecvent cu infectia cailor biliare
D. Apare in afectiuni hemolitice
E. Este frecventa in hepatite cronice
(pag. 1905)
L2314111. Ce afirmatii referitoare la colangiografia intraoperatorie sunt adevarate:

A. Este indicata in cazurile cu episod icteric recent sau actual;
B. Este indicata cand diametrul coledocului depaseste 1 cm;
C. Se recomanda cand se descopera calculi veziculari mai mici de 5 mm si un cistic larg;
D. Este indicata in toate colecistectomiile laparoscopice;
E. Este indicata in hidropsul vezicular cu bila alba.
(pag. 1924)
L2314112. Ce afirmatii referitoare la colecistita acuta sunt adevarate:

A. Este cea mai redutabila complicatie a litiazei veziculare;
B. E. coli, Klebsiella, anaerobii sunt germenii raspunzatori de elementul infectios;
C. Uneori in jurul colecistului adera viscerele de vecinatate in tendinta de a bloca diseminarea procesului
infectios;
D. Prima faza de evolutie o reprezinta colecistita acuta flegmonoasa;
E. Imbraca forma hiperplazica sau scleroatrofica.
(pag. 1920)
L2314113. Ce afirmatii referitoare la colecistita cronica sunt false:

A. Fazele evolutive de infectie a peretelui vezicular se succed de la inflamatia catarala la cea flegmonoasa;
B. Cavitatea veziculara se reduce considerabil sau dispare complet, peretele vezicular mulandu-se pe calcul;
C. Colecistul scleroatrofic mai poate dezvolta activitate motorie intalnindu-se frecvent colica biliara;
D. Colecistita cronica, prin remanierile sclerofibroase pericolecistice, conduc la procese de pediculita
lemnoasa;
E. Incidentele si accidentele colecistectomiei in cazul colecistitei scleroatrofice sunt mai rare comparativ cu
restul colecistopatiilor.
425
Rezidentiat 2004
426
(pag. 1920)
L2314114. Ce afirmatii referitoare la ileusul biliar sunt false:

A. Aceasta complicatie se manifesta clinic printr-un tablou de ocluzie inalta;
B. Calculul vezicular cu diametru de 3-4 cm se poate bloca in duoden;
C. Radiologic se evidentiaza ansa sentinela;
D. Evidentierea pneumobiliei poate sugera diagnosticul;
E. Ileusul biliar este o complicatie degenerativa a litiazei veziculare.
(pag. 1921)
L2314115. Ce forme imbraca colecistita acuta litiazica:

A. Forma hiperplazica;
B. Forma catarala;
C. Forma scleroatrofica;
D. Forma flegmonoasa;
E. Forma gangrenoasa.
(pag. 1920)
L2314116. Ce afirmatii referitoare la litiaza veziculara sunt false:

A. Litiaza veziculara se intalneste cu precadere la sexul feminin;
B. Un procent de 30% din litiazele veziculare ajung la chirurg fiind supuse tratamentului chirurgical;
C. Rareori litiaza veziculara constituie o descoperire intamplatoare sau necroptica;
D. Litiaza veziculara apare mai frecvent la pacientii sub 30 de ani;
E. Prezenta calculului in vezicula biliara (corp strain) antreneaza in toate cazurile o suferinta biliara.
(pag. 1915)
L2314117. Ce afirmatii referitoare la mecanismele litogenezei sunt adevarate:

A. Hipercolesterolemia constitutionala sau de cauza alimentara este insotita intotdeauna de o crestere a ratei
colesterolului in bila;
B. Alterarea raportului colesterol-acizi biliari este favorizata de staza si infectie;
C. Administrarea de contraceptive orale favorizeaza aparitia litiazei veziculare;
D. Imposibilitatea colecistului de a-si evacua convenabil continutul este una din cauzele favorizante ale
litogenezei;
E. Cresterea concentratiei de acizi biliari si lecitina din bila favorizeaza aparitia litiazei.
(pag. 1916)
L2314118. Ce afirmatii referitoare la ecografie in litiaza biliara sunt false:

A. Poate confirma diagnosticul de litiaza a caii biliare principale in 98% din cazuri;
B. Este capabila sa indice singura necesitatea explorarii intraoperatorii a caii biliare principale;
C. Poate evidentia imagini hidroaerice in grosimea peretelui vezicular in colecistita acuta cu anaerobi;
D. Nu se poate efectua la bolnavii icterici;
E. Este o metoda sensibila si specifica pentru depistarea litiazei veziculare inlocuind examenul colecistografic.
(pag. 1917)
L2314119. Ce afirmatii referitoare la complicatiile degenerativ-neoplazice ale litiazei veziculare sunt

adevarate:
A. Cel mai frecvent degenerarea survine pe un colecist litiazic cu evolutie indelungata, la un bolnav varstnic;
B. 30% din neoplasmele veziculei biliare survin la un bolnav purtator de calculi veziculari;
C. Deseori degenerarea maligna constituie o surpriza intraoperatorie;
D. Prognosticul cancerului de vezicula biliara pe litiaza este favorabil la bolnavii tineri;
E. Invazia patului vezicular este rareori posibila.
(pag. 1922)
426
Rezidentiat 2004
427
L2314120. Ce afirmatii referitoare la complicatiile migratorii ale litiazei veziculare sunt adevarate:
A. Calculii cu diametru de 1-3 mm sunt cei mai agresivi, ei trecand relativ usor prin zona cervico-cistica;
B. Pasajele repetate prin regiunea oddiana conduc in final la sclerodistrofii oddiene;
C. In situatia in care un calcul blocat in infundibulul vezicular revine in cavitatea veziculara apare un hidrops
intermitent;
D. Mucocelul vezicular cu bila alba nu este o complicatie mecanica;
E. Icterul mecanic litiazic secundar migrarii unui calcul din vezicula biliara este indolor si apiretic.
(pag. 1921)
L2314121. Ce afirmatii referitoare la complicatiile fistulare ale litiazei veziculare sunt adevarate:
A. Fistulele bilio-cutanate sunt frecvente;
B. Cel mai frecvent erodarea se produce in dreptul unui calcul inclavat infundibular, directia de fistulizare fiind
spre duoden sau coledoc;
C. Este posibil ca fistula sa se inchida spontan;
D. Aparitia unui sindrom icteric, angiocolitei sau a ileusului la un bolnav purtator de calculi voluminosi poate
sugera complicatia fistulara;
E. Cel mai frecvent diagnosticul se precizeaza preoperator prin ecografie.
(pag. 1921)
L2314122. Ce afirmatii referitoare la complicatiile perforative ale litiazei veziculare sunt false:
A. 20% din litiazele veziculare evolueaza spre perforarea in peritoneu liber;
B. Complicatiile perforative survin, cel mai frecvent, in peritoneu liber determinand peritonita biliara;
C. Aproximativ 10% din colecistitele acute prezinta zone de necroza parietala in dreptul unui calcul inclavat in
infundibul;
D. Cand perforatia a fost precedata de formarea unui plastron poate sa apara un abces in plastron;
E. Perforatia in peritoneu liber survine in formele gangrenoase si, mai ales, la varstnici.
(pag. 1922)
L2314123. Ce semne se pot intalni in ileusul biliar:

A. Durere in hipocondrul drept, insotita de febra in antecedentele recente;
B. Dureri abdominale colicative insotite eventual de melena;
C. Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze;
D. Greturi, varsaturi;
E. Pneumoperitoneu.
(pag. 1921)
L2314124. Ce afirmatii referitoare la diagnosticul diferential al litiazei veziculare si la "mirajul" primei

leziuni sunt adevarate:
A. Tumora renala dreapta poate simula o litiaza veziculara asimptomatica coexistenta;
B. Un cancer de unghi drept colic poate simula pana la un punct o colecistopatie;
C. O tumora gastrica poate simula o litiaza biliara coexistenta descoperita ecografic;
D. In era chirurgiei laparoscopice explorarea cavitatii peritoneale a scazut semnificativ aceste interpretari
eronate comparativ cu explorarea prin laparotomie;
E. Anamneza, examenul clinic atent si explorarile complementare pot ghida in mod adecvat chirurgul spre
afectiunea dominanta evitand astfel "mirajul" primei leziuni.
(pag. 1920)
L2314125. Ce afirmatii referitoare la colecistectomia laparoscopica pentru litiaza veziculara sunt false:
A. Durere postoperatorie absenta sau minima;
B. Este posibila in toate cazurile;
C. Leziunile hepatocoledocului se intalnesc in 5% din cazuri;
D. Spitalizarea postoperatorie este scurta, de 1-3 zile;
E. Avantaje estetice si economice prin reducerea spitalizarii.
427
Rezidentiat 2004
428
(pag. 1924)
L2314126. Ce afirmatii referitoare la colecistectomia deschisa in litiaza veziculara sunt adevarate:

A. Metoda ramane rezervata doar pentru contraindicatiile laparoscopiei;
B. Se poate realiza pe cale retrograda, anterograda sau bipolara;
C. Tehnica anterograda este rar utilizata;
D. Tehnica retrograda este preferata in conditiile unui pedicul dificil, reducand riscul lezarii coledocului;
E. Tehnica retrograda faciliteaza migrarea unor microcalculi in coledoc.
(pag. 1924)
L2514127. Nucleerea accelerat a cristalelor de colesterol monohidrat se datoreaz:

A. Glicoproteinelor non-mucinice
B. Glicoproteinelor mucinice
C. Apolipoproteinei AI
D. Lizin fosfatidilcolinei
E. Apolipoproteinei AII
(pag. 1904)
L2514128. Urmtorii factori favorizeaz formarea calculilor biliari prin diminuarea motilitii veziculei
biliare:
A. Intervenii chirurgicale
B. Arsuri
C. Tratament cu Clofibrat
D. Sarcin
E. Alimentaie n totalitate pe cale parenteral
(pag. 1904)
L2514129. Factorii predispozani pentru formarea calculilor biliari colesterolici i micti sunt:
A. Obezitatea
B. Hormonii sexuali feminini
C. Infecii cronice ale tractului biliar
D. Sarcina
E. Ciroza hepatic alcoolic
(pag. 1905)
L2514130. Factorii predispozani pentru formarea calculilor pigmentari sunt:

A. Nutriia parenteral prelungit
B. Hemoliza cronic
C. Ciroza hepatic alcoolic
D. Ciroza biliar primitiv
E. Vrsta naintat
(pag. 1905)
L2514131. Nu constituie factori predispozani pentru formarea calculilor biliari pigmentari urmtorii:
A. Octeotridul
B. Hemoliza cronic
C. Ciroza hepatic alcoolic
D. Infeciile cronice ale tractului biliar
E. Colestaza cronic intrahepatic
(pag. 1905)
L2514132. Urmtoarele afeciuni favorizeaz formarea calculilor biliari colesterolici i micti prin
diminuarea secreiei acizilor biliari:
428
Rezidentiat 2004
429
A.
B.
C.
D.
E.
Ciroza biliar primitiv

Ciroza hepatic alcoolic
Obezitatea
Colestaza cronic intrahepatic
Infeciile cronice ale tractului biliar
(pag. 1905)
L2514133. Calculii colesterolici i micti se ntlnesc mai frecvent n:

A. Europa de Nord
B. Asia
C. Australia
D. America de Nord
E. America de Sud
(pag. 1905)
L2514134. Lipsa vizualizrii colecistului, dar cu vizualizarea arborelui biliar, poate indica:
A. Obstrucia canalului cistic
B. Colecistita acut
C. Colecistit cronic
D. Litiaza coledocian
E. Lipsa chirurgical a colecistului
(pag. 1905)
L2514135. Febra sau frisoanele asociate colicii biliare presupun o complicaie preexistent, precum:
A. Malformaia veziculei biliare
B. Colecistita acut
C. Colangiocarcinomul
D. Pancreatita acut
E. Colangita
(pag. 1906)
L2514136. Colica biliar se nsoete frecvent de:

A. Grea
B. Vrsturi
C. Regurgitaii acide
D. Cretere uoar a bilirubinei serice
E. Pirozis
(pag. 1906)
L2514137. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la rolul ecografiei n evaluarea
diagnostic a veziculei biliare sunt false:
A. Este o metod rapid
B. Poate decela calculi de dimensiuni foarte mici
C. Este limitat de prezena icterului
D. Este contraindicat n sarcin
E. "n timp real" permite stabilirea volumului i a contractilitii veziculei biliare
(pag. 1906)
L2514138. Limitele diagnostice ale ecografiei n evaluarea veziculei biliare sunt reprezentate de:
A. Prezena gazelor intestinale
B. Bilirubin seric> 6-12 mg/dl
C. Obezitate masiv
429
Rezidentiat 2004
430
D. Prezena ascitei
E. Investigaie recent cu bariu
(pag. 1906)
L2514139. Avantajele diagnostice ale colecistografiei orale sunt:

A. Costul redus
B. Identificarea precis a calculilor biliari
C. Identificarea anomaliilor veziculei biliare
D. Nu este limitat de prezena icterului
E. Nu este contraindicat n sarcin
(pag. 1906)
L2514140. Avantajele utilizrii scintigrafiei radioizotopice n evaluarea diagnostic a veziculei biliare

sunt:
A. Confirmarea unei suspiciuni de colecistit
B. Nu este contraindicat n sarcin
C. Diagnosticarea colecistopatiei acalculoase
D. Identificarea precis a obstruciei canalului cistic
E. Evaluarea simultan a cilor biliare
(pag. 1906)
L2514141. Colecistectomia profilactic la pacienii cu litiaz vezicular are urmtoarele recomandri:

A. Prezena simptomelor suficient de frecvente sau de severe pentru a perturba modul de via al pacientului
B. Pacienii litiazici asimptomatici sub 50 de ani
C. Prezena n antecedente a unei colecistite acute
D. Vezicula biliar calcificat
E. Calculi biliari mai mari de 2 cm n diametru
(pag. 1907)
L2514142. Colecistectomia laparoscopic reprezint procedura de elecie n cazul pacienilor litiazici

cu indicaie operatorie datorit:
A. Perioadei scurte de spitalizare
B. Preului sczut
C. Ratei sczute a mortalitii
D. Conversiei ctre laparotomie ntr-un procent ridicat
E. Frecvenei sczute a complicaiilor
(pag. 1907)
L2514143. Indicaiile tratamentului cu acid ursodezoxicolic n litiaza biliar sunt:

A. Calculii pigmentari
B. Litiaza vezicular cu calculi radiotranspareni mai mici de 15 mm
C. Calculi colesterolici sub 15 mm aflai ntr-un colecist funcional
D. Litiaza coledocian
E. Calculii radioopaci
(pag. 1907)
L2514144. Precizai care dintre urmtorii ageni patogeni sunt izolai mai frecvent din bilicultura
pacienilor cu colecistit acut:
A. Escherichia coli
B. Klebsiella
C. Proteus
D. Staphilococcus
E. Clostridium
430
Rezidentiat 2004
431
(pag. 1908)
L2514145. Tabloul clinic i paraclinic al colecistitei acute cuprinde urmtoarele elemente:

A. Durere cu debut brusc n hipocondrul drept
B. Scdere modest a aminotransferazelor
C. Febr
D. Leucocitoz
E. Cretere uoar a bilirubinei serice
(pag. 1908)
L2514146. Precizai care dintre urmtoarele manifestri reprezint complicaii ale colecistitei:
A. Empiemul i hidropsul veziculei biliare
B. Gangrena i perforaia veziculei biliare
C. Fistulizarea i ileusul biliar
D. Hemoragia digestiv superioar
E. Vezicula biliar de porelan
(pag. 1909)
L2514147. Complicaiile precoce postcolecistectomie cuprind:

A. Atelectazia pulmonar
B. Formarea de abcese subfrenice
C. Endocardita infecioas
D. Fistulele bilio-enterice
E. Megacolonul toxic
(pag. 1910)
L2614148. Acizii biliari secundari sunt urmtorii:

A. acidul chenodezoxicolic
B. acidul dezoxicolic
C. acidul colic
D. acidul litocolic
E. acidul linoleic
(pag. 1902)
L2614149. Constituenii principali ai bilei sunt:

A. apa
B. acizii biliari
C. lecitina
D. colesterol esterificat
E. acizi grai liberi
(pag. 1902)
L2614150. Motilitatea veziculei biliare este diminuat n:

A. intervenii chirurgicale
B. arsuri
C. stress
D. administrare de antidiabetice orale
E. sarcin
(pag. 1905)
L2614151. Factori predispozanti pentru formarea calculilor colesterolotici i micti sunt:

A. obezitate
431
Rezidentiat 2004
432
B.
C.
D.
E.
hemoliz cronic
vrst naintat
post
ciroza alcoolic
(pag. 1905)
L2614152. Factori predispozani pentru formarea calculilor pigmentari sunt:

A. factori demografici (Europa de Nord)
B. obezitate
C. ciroza alcoolic
D. scderea ponderal
E. hemoliza cronic
(pag. 1905)
L2614153. Care din urmtoarele afirmatii referitoare la sedimentul biliar sunt adevrate?
A. este mai hiperecogen
B. este mai hipoecogen
C. variaz n funcie de poziie
D. produce umbr acustic
E. nu produce umbr acustic
(pag. 1905)
L2614154. Lipsa vizualizrii colecistului la scintigrafia radioizotopic, cu vizualizarea arborelui biliar

poate nsemna:
A. obstrucia canalului cistic
B. colecistita acut
C. colecistita cronic
D. lipsa chirurgical a colecistului
E. obstrucia canalului coledoc
(pag. 1905)
L2614155. Colecistochinina produce:

A. o contracie puternic a veziculei biliare
B. diminuarea rezistenei sficnterului Oddi
C. scderea motilitii veziculei biliare
D. creterea rezistenei sfincterului Oddi
E. scderea deversrii constituenilor biliari n duoden
(pag. 1903)
L2614156. Factori pronucleani n litogeneza biliar sunt:

A. glicoproteine non-mucinice
B. glicoproteine mucinice
C. apolipoproteinele AI
D. apolipoproteinele AII
E. lizinfosfatidilcolina
(pag. 1904)
L2814157. Factorii predispozanti pentru formarea calculior colesterolici si micsti, sunt:

A. hemoliza cronica
B. ciroza alcoolica
C. obezitate
D. ciroza biliara primitiva
432
Rezidentiat 2004
433
E. tratamentul cu clofibrat
(pag. 1906)
L2814158. Avantajele ecografiei veziculei biliare sunt:

A. identificarea precisa a obstructiei canalului cistic
B. nu este limitat de prezenta gazelor intestinale
C. nu este limitat de prezenta icterului
D. nu este limitat de prezenta sarcinii
E. poate decela calculi de dimensiuni foarte mici
(pag. 1906)
L2814159. Constituentii principali ali bilei sunt urmatorii cu exceptia:

A. apa
B. aminoacizii
C. acizi biliari
D. colesterol esterificat
E. lecitina
(pag. 1902)
L2814160. Prevalenta litiazei biliare este:

A. 50% la femei
B. 5% la barbati
C. 20% la femei
D. 13% la varstnici
E. 8% la barbati
(pag. 1903)
L2814161. Colica biliara se caracterizeaza prin urmatoarele simptome:

A. greturi
B. febra
C. meteorism
D. durere in hipocondrul drept
E. eructatie
(pag. 1906)
L2814162. Factorii care predispun la formarea calculilor colesterolici sunt:

A. obezitate
B. hormonii sexuali feminini
C. ciroza alcoolica
D. varsta inaintata
E. tratamentul cu clofibrat
(pag. 1905)
L2814163. Care din urmatoarele elemente fac parte din triada Charcot intanita in colangita acuta ?
A. icter
B. pirozis
C. febra si frison
D. colica biliara
E. cefalee
(pag. 1911)
L2814164. Care sunt criteriile care definesc stenoza papilara?
433
Rezidentiat 2004
434
A.
B.
C.
D.
E.
durere in etajul abdominal inferior

analize hepatice modificate
scaderea presiunii bazale a sfincterului Oddi
dilatarea caii biliare comune la CPER
intarzierea drenajului substantei de contrast din duct
(pag. 1910)
L2814165. Lipsa vizualizarii colecistului prin scintigrafie radioizotopica este intalnita in:
A. colecistita acuta
B. postcolecistectomie
C. ciroza biliara primitiva
D. infectie cronica a tractului biliar
E. obstructia canalului cistic
(pag. 1905)
L2814166. Bila litogena este rezultatul diminuarii secretiei hepatice de:

A. saruri biliare
B. glicoproteine
C. mucina
D. fosfolipide
E. acizi biliari
(pag. 1904)
L2814167. Care din urmatoarele investigatii sunt contraindicate in sarcina:

A. colecistogrfia orala
B. ecografia abdominala
C. radiografia abdominala simpla
D. tomografia computerizata
E. scitigrafia
(pag. 1906)
L2814168. Care din urmatoarele elemente reprezinta un risc crescut pentru colecistita acalculoasa ?
A. arsuri intinse
B. perioada postpartum
C. colangiocarcinomul
D. traumatisme severe
E. interventii chirurgicale ortopedice
(pag. 1908)
L2814169. Radiografia abdominala simpla poate fi utila si in diagnosticul:

A. colecistita emfizematoasa
B. ileus biliar
C. ciroza biliara primitiva
D. vezica de portelan
E. bila calcara
(pag. 1905)
L2814170. Complicatiile colecistitei sunt urmatoarele cu exceptia:

A. perforatia
B. penetratia
C. empiemul
D. icterul
434
Rezidentiat 2004
435
E. hidropsul
(pag. 1909)
L2914171. Mecanisme importante in formarea bilei sunt:

A. secretia biliara crescuta de colesterol
B. secretia biliara crescuta de acizi biliari
C. sarcina si alimentatia saraca in calorii
D. scaderea rapida in greutate
E. sedimentul biliar
(pag. 1904)
L2914172. Hipomotilitatea veziculei biliare apare in:

A. nutritie parenterala prelungita
B. sarcina
C. hepatita alcoolica
D. anticonceptionale orale
E. adenocarcinom hepatic
(pag. 1904)
L2914173. Ecografia veziculei biliare prezinta urmatoarele avantaje:

A. identificarea precisa a obstructie canalului cistic
B. identificarea precisa a calculilor biliari
C. permite vizualizare volumului si contractilitatii veziculei biliare
D. nu este limitata de ascita
E. nu este limitata de o investigatie recenta cu bariu
(pag. 1906)
L2914174. Complicatiile colecistitei acute sunt:

A. empiemul
B. hidropsul
C. perforatia
D. vezicula de portelan
E. ciroza biliara secundara
(pag. 1909)
435
Rezidentiat 2004
436
Tema nr. 15
Encefalopatia portala
BIBLIOGRAFIE:

L1215001. Care dintre factorii urmatori nu pot precipita encefalopatia portala?
A. Dieta bogata in hidrati de carbon
B. Diureticele
C. Sedativele
D. Infectii
E. Glucoza
(pag. 1891)
L1215002. Cate scaune se recomanda bolnavului cu encefalopatie portala?

A. Cel putin 10/zi
B. Unul zilnic la ora fixa
C. 2-4/zi
D. 5-10/zi
E. Nici unul, putand fi comatos!
(pag. 1892)
L1215003. Ce aspect EEG se intalneste in encefalopatia portala?

A. Unde ample, simetrice, 2-5/sec
B. Unde lente 3/min
C. Unde cu amplitudine redusa, 12/min
D. Unde inalte, 12/min
E. unde bifide la nivel parietal
(pag. 1891)
L1215004. Ce substante au fost izolate din creierul bolnavilor cu insuficienta hepatica fulminanta?
A. Saruri de Aluminiu
B. 2-4 benzodiazepine
C. 1-4 benzodiazepine
D. 3-5 benzodazepine
E. saruri de amoniu
(pag. 1891)
L1215005. Cine produce modificari ale SNC in encefalopatia portala?

A. Trigliceridele necatabolizate prin ciclul acizilor grasi
B. Ureea
C. Amoniacul
D. Amoniul
E. Bilirubina crescuta
(pag. 1890)
L1215006. Cum este EEG in stadiul I de encefalopatie portala?

A. absent
436
Rezidentiat 2004
437
B.
C.
D.
E.
nespecific
de obicei normal
totdeauna normal
scris cu mana
(pag. 1892)
L1215007. Cum se caracterizeaza starea neurologica in encefalopatia portala stadiul IV?

A. normala
B. coma superficiala tardiv
C. coma profunda tardiv
D. excitatie neurologica
E. neuroticism
(pag. 1892)
L1215008. Encefalopatia hepatica se mai numeste:

A. hepato-biliara
B. porto-sistemica
C. porto-portala
D. hemato-portala
E. porto-splenica
(pag. 1890)
L1315009. Diagnosticul de encefalopatie hepatica poate fi luat in considerare atunci cand sunt prezenti
urmatorii patru factori majori, cu exceptia:
A. afectiuni hepatocelulare acute sau cronice si/sau sunturi extensive colaterale porto sistemice.
B. alterari ale starii de constienta si ale activitatilor mentale care pot progresa in final la coma.
C. combinatie schimbatoare de schema neurologice incluzand asterixis, rigiditate, hiperreflexie.
D. aspect caracteristic dar nespecific al EEG.
E. aspect de leziune focala pe EEG.
(pag. 1891)
L1315010. Stadiul II al encefalopatiei hepatice se caracterizeaza prin:

A. euforie sau depresie
B. usoara stare de confuzie
C. exprimare verbala incoerenta
D. asterixis
E. EEG normala.
(pag. 1892)
L1315011. Tratamentul encefalopatiei hepatice cronice:

A. administrarea de lactuloza
B. restrictia proteica de la 60mg/zi
C. regim bogat in proteine vegetale
D. doze scazute de neomicina
E. administrarea cronica de sedative.
(pag. 1892)
L1315012. Abordarea pacientului cu encefalopatie hepatica presupuneurmatoarele gesturi terapeutice,

cu exceptia:
A. evaluare initiala (excluderea altor cauze de afectare mentala, identificarea factorilor precipitanti,
determinarea constantelor biochimice).
B. restrictie proteica.
C. lactuloza 30-120ml de 1-4ori/zi.
437
Rezidentiat 2004
438
D. transplant hepatic ca prim gest terapeutic.

E. antibiotice cu spectru larg (Neomicina, Metronidazol).
(pag. 1892)
L1415013. Factorul precipitant cel mai adesea incriminat in declansarea encefalopatiei hepatice la
pacientii cu ciroza hepatica decompensata este reprezentat de:
A. interventii chirurgicale
B. hipoxie
C. terapie diuretica intempestiva
D. sangerari gastrointestinale
E. cresterea aportului proteic alimentar
(pag. 1891)
L1415014. Foetor hepaticus se datoreaza urmatoarelor substante implicate in patogeneza

encefalopatiei hepatice:
A. amoniac
B. mercaptani
C. acid gamaaminobutiric (GABA)
D. fenoli
E. acizi grasi cu lant scurt
(pag. 1891)
L1415015. Stadiul I clinic al encefalopatiei hepatice se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:

A. tulburari de somn
B. confuzie usoara
C. exprimare verbala incoerenta
D. euforie sau depresie
E. EEG de obicei normala
(pag. 1892)
L1415016. Transmitatorii neurochimici falsi implicati in patogenia encefalopatiei hepatice deriva din:
A. Amoniac
B. Fenoli
C. acizi grasi cu lant scurt
D. metionina
E. aminoacizi aromatici
(pag. 1891)
L1515017. Alcaloza sistemica favorizeaza instalarea encefalopatiei hepatice prin:

A. cresterea cantitatii de ioni de amoniu (NH4+)
B. cresterea cantitatii de amoniac neionizat
C. efect depresiv direct asupra SNC
D. blocarea sinapselor neuronale
E. stimularea productiei de falsi neurotransmitatori
(pag. 1891)
L1515018. Cantitatea de proteine din alimentatie maxim permisa la pacientii cu encefalopatie hepatica
este:
A. 20 g/zi
B. 60 g/zi
C. 1 mg/kgc/zi
D. 2 g/kgc/zi
438
Rezidentiat 2004
439
E. 200 g/zi
(pag. 1892)
L1515019. Care dintre urmatorii neurotransmitatori este implicat in aparitia encefalopatiei hepatice:
A. levodopa
B. bromocriptina
C. cetoanalogi ai aminoacizilor esentiali
D. acidul gama-aminobutiric
E. aminoacizi cu lant ramificat
(pag. 1891-1892)
L1515020. Doza de neomicina utilizata in encefalopatia hepatica este:

A. 0,5 g/zi
B. 1 g/zi
C. 1 g de 2 ori pe zi
D. 1 g de 6 ori pe zi
E. 20 g/zi
(pag. 1892)
L1515021. O varianta clinica a encefalopatiei hepatice o reprezinta:

A. atrofia corticala
B. sindromul bipiramidal
C. degenerescenta hepatocerebrala cronica progresiva
D. parapareza spastica
E. psihoza Korsakoff
(pag. 1891)
L1515022. Substanta cel mai des incriminata in patogeneza encefalopatiei hepatice este:
A. amoniacul
B. mercaptanii
C. acizii grasi cu lant scurt
D. fenolii
E. benzodiazepinele endogene
(pag. 1890-1891)
L2315023. Urmtoarele afirmaii despre encefalopatia hepatic sunt adevrate:

A. deficitele neurologice focale sunt ntotdeauna absente
B. edemul cerebral este o excepie n evoluia encefalopatiei hepatice
C. deficitele neurologice sunt complet reversibile dup corectarea factorilor precipitani numai n
encefalopatiile acute
D. deficitele neurologice sunt complet reversibile dup corectarea factorilor precipitani att n formele acute
ct i n cele cronice de encefalopatie
E. deficitele neurologice sunt ireversibile chiar i dup corectarea factorilor precipitani
(pag. 1891)
L2315024. Diagnosticul de encefalopatie hepatic ar trebui luat n discuie cnd sunt prezeni urmtorii
factori majori, cu excepia:
A. afeciuni hepatocelulare acute/cronice i/sau unturi colaterale portosistemice
B. alterri ale strii de contien i ale activitilor mentale care pot progresa pn la com
C. combinaii schimbtoare de semne neurologice diverse (asterixis, rigiditate, hiperreflexie etc.)
D. aspect caracteristic, dar nespecific al electroencefalogramei
E. aspect caracteristic i specific al electroencefalogramei, cu leziuni focale
439
Rezidentiat 2004
440
(pag. 1891)
L2315025. Care din urmtoarele afirmaii despre diagnosticul encefalopatiei hepatice este fals:
A. este un diagnostic de excludere
B. exist anomalii diagnostice specifice ale testelor de funcie hepatic
C. anomaliile testelor de funcie hepatic nu sunt specifice pentru diagnostic
D. examinarea lichidului cefalorahidian este necaracteristic
E. tomografia computerizat a creierului nu demonstreaz nici o anomalie specific
(pag. 1891)
L2315026. Stadiul II al encefalopatiei hepatice se caracterizeaz prin:

A. exprimare verbal incoerent
B. uoar stare de confuzie
C. asterixis
D. EEG normal
E. euforie sau depresie
(pag. 1892)
L2315027. Abordarea pacientului cu encefalopatie hepatic presupune urmtoarele gesturi terapeutice,

cu excepia:
A. transplant hepatic ca prim gest terapeutic
B. corectarea factorilor precipitani
C. restricie proteic
D. lactuloz 30-120 ml de 1-4 ori pe zi
E. antibiotice cu spectru larg
(pag. 1892)
L2315028. n tratamentul encefalopatiei hepatice cronice este contraindicat:

A. restricia proteic pn la 60 mg/zi
B. administrarea de lactuloz n doze mici
C. administrarea de neomicin n doze mici
D. administrarea cronic de sedative
E. regim bogat n proteine vegetale
(pag. 1892)
L2615029. Diagnosticul de encefalopatie portal se pune n prezena urmtorilor factori majori, cu

excepia:
A. Afeciuni hepatocelulare acute sau cronice
B. Alterare a strii de contien
C. Foetor hepatic
D. Combinaii schimbtoare de semne neurologice
E. Aspect EEG caracteristic
(pag. 1891)
L2615030. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la asterixis sunt false?

A. Intereseaz extremitile
B. Poate afecta i capul i trunchiul
C. Este o micare ritmic, simetric
D. Este o micare aritmic
E. Dispare n coma hepatic.
(pag. 1891)
L2615031. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la encefalopatia hepatic sunt false?
440
Rezidentiat 2004
441
A.
B.
C.
D.
E.
Diagnosticul encefalopatiei hepatice este de obicei un diagnostic de excludere

Poate avea evoluie acut sau cronic
Anomaliile biochimice hepatice sunt importante pentru diagnostic
Examenul lichidului cefalorahidian este necaracteristic
Tomografia computerizat cerebral nu relev anomalii specifice
(pag. 1890, 1891)
L2615032. Dieta n encefalopatie hepatic vizeaz:

A. Diet hipocaloric
B. Diet hipercaloric
C. Diet hipoprotidic
D. Diet hiposodat
E. Oprirea alimentaiei enterale
(pag. 1892)
L2815033. Stadiul III al encefalopatiei hepatice se caracterizeaza prin:

A. euforie sau depresie, usoara stare de confuzie, tulburari ale somnului
B. letargie
C. coma
D. confuzie marcata, exprimare verbala incoerenta, somnolenta, cu posibilitatea trezirii
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 1899)
L2815034. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul encefalopatiei hepatice este corecta:
A. administrarea lactulozei diminua productia de amoniac, actionand direct asupra metabolismului bacterian
B. prin administrarea laxativelor osmotice nu se reduce incarcarea cu substante azotate
C. ionul amoniu rezulta in urma conversiei amoniacului la un pH alcalin
D. antibioticele nu influenteaza cu nimic producerea amoniacului intestinal de catre bacterii
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 1892)
L2815035. Stadiul IV al encefalopatiei hepatice se caracterizeaza prin:

A. confuzie marcata, exprimare verbala incoerenta, somnolenta
B. letargie, confuzie moderata
C. euforie sau depresie
D. coma, initial raspunde la stimuli nocivi, ulterior nu raspunde
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 1892)

L1215036. Care dintre factorii urmatori pot precipita encefalopatia portala?
A. Hemoragiile interne
B. Hemoragiile externe
C. Hipopotasemia
D. Hipocalcemia
E. Hiponatremia
(pag. 1891)
L1215037. Care este doza de lactuloza in tratamentul encefalopatiei portale?

A. 3 x 15 ml/ zi
441
Rezidentiat 2004
442
B.
C.
D.
E.
3x 50 ml/zi
30-50 ml din ora in ora pana la aparitia scaunului
10 g la nevoie
250 ml/zi
(pag. 1892)
L1215038. Care este doza de neomicina in tratamentul encefalopatiei portale?

A. 4x1 g
B. 4x0,5
C. 3x100 g
D. 4 x 2 g + vitamina B
E. 4x 100 mg/zi
(pag. 1892)
L1215039. Care sunt elementele clinice ale diagnosticului de encefalopatie portala?

A. Alterarea starii de constienta
B. Semne neurologice
C. Flapping moving
D. Catch-up flapping
E. Melena
(pag. 1891)
L1215040. Ce modificari neurologice sunt tipice encefalopatiei portale?:

A. Modificari ale comportamentului
B. Modificari neurologice
C. Asterixis
D. Prelucrarea hepatica alterata
E. Diselectroencefalografice
(pag. 1890)
L1215041. In ce boli pot aparea ictere prin compresia ductelor biliare?

A. Sdr. Crigler-Najjar
B. Cancer pancreatic (cefalic)
C. Cancer pancreatic (corporeo-caudal)
D. Limfom
E. Pancreatita cronica
(pag. 278)
L1315042. Dezechilibrele hidroelectrolitice si metabolice care pot precipia encefalopatia hepatice sunt
reprezentate de:
A. alcaloza sistemica
B. hiperpotasemie
C. hipoxie
D. azotemie
E. hipovolemie.
(pag. 1891)
L1315043. Diagnosticul encefalopatiei hepatice:

A. implica un nivel crescut al amoniacului in ser.
B. este de obicei unul de excludere.
C. presupune un examen al LCR caracteristic.
D. presupune existena unor anomalii sugestive ale creerului pe computer tomografie.
442
Rezidentiat 2004
443
E. se pune pe EEG pe modificari caracteristice dar nespecifice.

(pag. 1891)
L1315044. Factorii implicati in patogeneza encefalopatiei hepatice sunt reprezentati de, cu exceptia:
A. mercaptani
B. acizi grasi cu lant lung
C. fenoli
D. scaderea permeabilitaii barierei hematoencefalice
E. amoniacul.
(pag. 1890)
L1315045. Factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice sunt:

A. constipatia
B. abuzul de diuretice
C. hepatita acuta virala supradaugata
D. administrarea de benzoazepine, tranchilizante sau sedative.
E. restrictia proteica in alimentatie.
(pag. 1891)
L1315046. Gesturi terapeutice utile in tratamentul encefalopatiei porto-sistemice pot fi:

A. evacuarea intestinului prin clisme si laxative
B. cresterea aportului de proteine in alimentatie
C. administrarea de dizaharide neabsorbabile.
D. neomicina in doze de 2 grame la 6 ore.
E. flumazenilul ca antagonist al benzodiazepimelor.
(pag. 1892)
L1315047. in terapia encefalopatiei porto sistemice pot fi utile urmatoarele antibiotice:

A. neomicina in doza de 0,5-1g la 6 ore.
B. tetraciclina in doze de 2 g la 6 ore.
C. metronidazol pe cale orala.
D. ampicilina
E. lincomicina.
(pag. 1892)
L1315048. Manifestarile clinice ale encefalopatiei hepatice pot fi reprezentate de:

A. parapareza spastica.
B. declin lent ale functiilor intelectuale.
C. ataxie cerebeloasa.
D. coreoatetoza.
E. ataxie tabetica.
(pag. 1891)
L1315049. Stadiul III al encefalopatiei hepatice este caracterizat de:

A. confuzie marcata.
B. somnolenta cu posibilitatea trezirii.
C. absenta asterixisului.
D. EEG anormala
E. exprimare verbala incoerenta.
(pag. 1892)
L1315050. Urmatoarele afirmatii privind mecanismul de actiune al lactulozei in terapia encefalopatiei
443
Rezidentiat 2004
444
porto sistemice sunt adevarate:

A. lactuloza actioneaza ca laxativ osmotic.
B. metabolizarea lactulozei de bacteriile din colon poate produce pH alcalin impiedicand absorbtia
amoniacului.
C. lactuloza diminueaza producerea de amoniac prin efect direct prin metabolismul bacterian.
D. absorbia amoniacului scade dupa administrarea lactulozei.
E. lactuloza poate favoriza conversia amoniacului din intestin in ioni amoniu.
(pag. 1892)
L1315051. Asterixisul (flapping-ul tremor):

A. este nespecific si apare si in alte forme de afectare metabolica cerebrala.
B. este o pierdere aritmica, asimetrica a sustinerii voluntare a pozitiei extremitatilor.
C. se intilneste la comatos.
D. se demonstreaza cerand pacientului sa flecteze braele.
E. se demonstreaza cerand pacientului sa intinda bratele cu mainile in flexie dorsala.
(pag. 1891)
L1315052. Caracteristicele clinice ale encefalopatiei hepatice pot fi mimate de urmatoarele afectiuni:
A. intoxicatia acuta cu alcool
B. supradozele de sedative
C. encefalopatia Wernicke
D. hipoglicemie
E. epilepsie "grand - mal".
(pag. 1891)
L1415053. Asterixisul (flapping tremor) se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. este inconstant prezent in stadiul I al encefalopatiei hepatice
B. apare si in alte forme de afectare metabolica cerebrala
C. se poate demonstra si la pacientul comatos
D. este cea mai precoce manifestare a encefalopatiei
E. este strict specific encefalopatiei hepatice
(pag. 1891)
L1415054. Encefalopatia hepatica cronica se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. poate fi controlata terapeutic prin administrarea prelungita a dozelor mari de neomicina
B. parapareza spastica
C. ataxie cerebeloasa
D. absenta edemului cerebral
E. regres brutal al functiilor intelectuale
(pag. 1891)
L1415055. Factori precipitanti ai encefalopatiei hepatice sunt urmatorii, cu exceptia:

A. obstructia extrahepatica de duct biliar
B. paracenteza viguroasa
C. acidoza
D. administrarea de barbiturice
E. dieta hipoproteica
(pag. 1891)
L1415056. Stadiul II clinic al encefalopatiei hepatice se manifesta prin:

A. coma
B. exprimare verbala incoerenta
444
Rezidentiat 2004
445
C. letargie
D. stare de confuzie moderata
E. euforie sau depresie
(pag. 1892)
L1415057. Stadiul III clinic al encefalopatiei hepatice se caracterizeaza prin:

A. EEG anormala
B. absenta flapping-tremorului
C. absenta raspunsului la stimuli nocivi
D. confuzie marcata
E. somnolenta cu posibilitatea trezirii
(pag. 1892)
L1415058. Urmatoarele afirmatii privind anomaliile metabolice din encefalopatia portala sunt exacte:
A. amoniacul neionizat are capacitatea de a traversa bariera hematoencefalica
B. alcaloza induce o scadere a raportului amoniac neionizat / ioni amoniu
C. hipopotasemia inhiba productia renala de ammoniac
D. receptorii benzodiazepinici deprima neurotransmisia GABA
E. mercaptanii sunt derivati din metabolismul intestinal al metioninei
(pag. 1891)
L1515059. Afectarea neurologica in encefalopatia hepatica acuta are urmatoarele caracteristici:

A. deficitele neurologice sunt progresive si ireversibile
B. se asociaza frecvent edem cerebral
C. manifestarile clinice sunt schimbatoare si se pot intalni orice anomalii neurologice
D. aspectul LCR la puncia rahidiana este serohematic
E. se asociaza frecvent fenomene de meningism
(pag. 1891)
L1515060. Asterixisul poate fi intalnit la pacientii cu:

A. hepatita cronica activa
B. ciroza hepatica compensata
C. encefalopatie hepatica stadiul II
D. encefalopatie hepatica stadiul III
E. encefalopatie hepatica stadiul IV
(pag. 1892)
L1515061. Diagnosticul de encefalopatie hepatica este sustinut in urmatoarele conditii:

A. existenta unei afectiuni hepatocelulare acute sau cronice si/sau sunturi porto-sistemice
B. alterari ale stari de constienta sau activitatii mentale
C. manifestari specifice leziunilor nervoase periferice
D. tulburari ale somnului cu inversarea ciclului somn-veghe
E. unde lente simetrice cu voltaj inalt pe EEG
(pag. 1891)
L1515062. Efectele favorabile ale lactulozei in encefalopatia hepatica se datoreaza:

A. actiunii ca laxativ osmotic
B. conversiei amoniacului in ioni amoniu
C. efectului direct inhibitor asupra metabolismului bacterian
D. aciunii protectoare asupra celulei nervoase
E. blocarii falsilor neurotransmitatori
(pag. 1892)
445
Rezidentiat 2004
446
L1515063. Encefalopatia hepatica este un sindrom neuropsihiatric complex caracterizat prin:

A. modificari ale starii de constienta
B. nevroza obsesivo-fobica
C. areflexie osteo-tendinoasa in stadiile incipiente
D. asterixis
E. modificari electroencefalografice distincte
(pag. 1890)
L1515064. Explorarile paraclinice utile in diagnosticul encefalopatiei hepatice sunt:

A. tomografia computerizata craniana
B. examenul LCR
C. electroencefalograma
D. dozarea amoniemiei serice
E. ecografia Doppler a sistemului venos port
(pag. 1891)
L1515065. Factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice sunt:

A. acidoza metabolica
B. hiperpotasemia
C. hipovolemia
D. abuzul de sedative sau tranchilizante
E. interventiile chirurgicale
(pag. 1891)
L1515066. in tratamentul encefalopatiei hepatice se utilizeaza:

A. lactuloza
B. carbamazepina
C. flumazenil
D. metaspar
E. metronidazol
(pag. 1892)
L1515067. Stadiul III al encefalopatiei hepatice se caracterizeaza prin:

A. euforie sau depresie usoara
B. exprimare verbala incoerenta
C. somnolenta cu posibilitatea trezirii
D. letargie
E. coma
(pag. 1892)
L2315068. Encefalopatia hepatic este un sindrom neuropsihiatric complex, caracterizat prin:

A. modificri ale strii de contien
B. modificri ale personalitii
C. semne neurologice fluctuante
D. absena modificrilor electroencefalografice
E. modificri de comportament
(pag. 1890)
L2315069. Care din urmtorii factori nu sunt implicai n patogeneza encefalopatiei hepatice:
A. amoniacul
B. acizii grai cu lan lung
446
Rezidentiat 2004
447
C. fenolii
D. mercaptanii
E. scderea permeabilitii barierei hematoencefalice
(pag. 1890)
L2315070. Encefalopatia hepatic poate fi precipitat de urmtorii factori:

A. sngerri gastrointestinale
B. constipaie
C. administrare de sedative, tranchilizante
D. restricie proteic n alimentaie
E. infecii
(pag. 1891)
L2315071. Urmtoarele dezechilibre hidroelectrolitice i metabolice pot precipita encefalopatia

hepatic:
A. alcaloza hipopotasemic
B. alcaloza sistemic
C. hiperpotasemia
D. hipovolemia
E. hipoxia
(pag. 1891)
L2315072. Care din urmtoarele medicamente pot precipita encefalopatia hepatic:

A. diuretice
B. ampicilina
C. barbiturice
D. benzodiazepine
E. flumazenil
(pag. 1891)
L2315073. Urmtoarele afirmaii despre asterixis (flapping tremor) sunt adevrate:

A. este specific encefalopatiei hepatice
B. este nespecific i apare i n alte forme de afectare metabolic cerebral
C. este prezent la pacienii comatoi
D. este o pierdere artmic, asimetric a susinerii voluntare a poziiei extremitilor
E. cel mai bine se demonstreaz cernd pacientului s ntind braele cu minile n flexie dorsal
(pag. 1891)
L2315074. Caracteristicile clinice ale encefalopatiei hepatice pot fi mimate de urmtoarele afeciuni:
A. supradozele de sedative
B. intoxicaia acut alcoolic
C. delirium tremens
D. epilepsia grand mal
E. psihoza Korsakoff
(pag. 1891)
L2315075. Manifestrile clinice ale encefalopatiei hepatice pot fi reprezentate de:

A. paraparez spastic
B. tulburri de somn, cu inversarea ciclului somn/veghe
C. coreatetoz
D. convulsii tonicoclonice
E. declin lent al funciilor intelectuale
447
Rezidentiat 2004
448
(pag. 1891)
L2315076. Care dintre urmtoarele afirmaii despre foetor hepaticus sunt adevrate:
A. este un miros specific de mucegai al respiraiei i urinei
B. este datorat amoniacului
C. este probabil datorat mercaptanilor
D. se poate ntlni la pacienii cu diferite stadii de encefalopatie hepatic
E. este prezent numai n stadiile 3 i 4 ale encefalopatiilor hepatice
(pag. 1891)
L2315077. Stadiul III al encefalopatiei hepatice se caracterizeaz prin:

A. absena asterixisului
B. EEG normal
C. somnolen cu posibilitatea trezirii
D. exprimare verbal incoerent
E. confuzie marcat
(pag. 1892)
L2315078. n tratamentul encefalopatiei hepatice pot fi utile urmtoarele gesturi:

A. creterea aportului de proteine n alimentaie
B. administrarea de dizaharide neabsorbabile
C. evacuarea intestinului prin clisme i laxative
D. administrarea de flumazenil
E. administrarea de sedative
(pag. 1892)
L2315079. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la mecanismul de aciune la lactulozei sunt
adevrate:
A. lactuloza poate favoriza conversia amoniacului intestinal n ioni de amoniu
B. scade absorbia amoniacului
C. scade producerea de amoniac prin efect direct asupra metabolismului bacterian
D. este un laxativ osmotic
E. metabolizarea lactulozei de ctre bacteriile din colon realizeaz in pH alcalin, mpiedicnd absorbia
amoniacului
(pag. 1892)
L2315080. Urmtoarele antibiotice sunt indicate n tratamentul encefalopatiei hepatice:

A. tetraciclina n doze de 2 g la 6 ore
B. neomicina n doze de 0,5-1 g la 6 ore
C. neomicina n doze de 2 g la 6 ore
D. metronidazol pe cale oral
E. cloramfenicol
(pag. 1892)
L2615081. n stadiul II al encefalopatiei portale nu apar:

A. Letargie
B. Confuzie moderat
C. Vorbire incoerent
D. Convulsii
E. Com
(pag. 1892)
L2615082. Factorii implicai n patogeneza encefalopatiei hepatice sunt:
448
Rezidentiat 2004
449
A.
B.
C.
D.
E.
Acidoza metabolic
Hipoglicemia
Disfuncia hepatocelular sever
Diareea
Hipervolemia
(pag. 1890, 1891)
L2615083. Care din urmtoarele medicamente sunt folosite n tratamentul encefalopatiei hepatice:
A. Lactuloz
B. Flumazenil
C. Tetraciclin
D. Metronidazol
E. Penicilin
(pag. 1892)
L2615084. Efectul lactulozei n insuficiena hepatic se exercit prin:

A. Diminuarea produciei de amoniac
B. Producerea unui pH intestinal acid
C. Producerea unui pH intestinal alcalin
D. Favorizarea conversiei amoniului n amoniac
E. ncetinirea tranzitul intestinal
(pag. 1892)
L2615085. Care din urmtorii metabolii contribuie la dezvoltarea encefalopatiei hepatice?

A. Fenolii
B. Aminoacizii cu lan ramificat
C. Mercaptanii
D. Acizii grai cu lan scurt
E. Trigliceridele cu lan mediu
(pag. 1891)
L2615086. Care din urmtoarele afeciuni pot mima encefalopatia heaptic?

A. Supradozajul de sedative
B. Delirium tremens
C. Hipoglicemia
D. Hematomul subdural
E. Meningita
(pag. 1891)
L2615087. Lactuloza se administreaz n insuficiena hepatic:

A. De trei ori pe zi
B. O singur dat pe zi
C. Intravenos
D. Per os
E. Pn pacientul are 2-4 scaune moi/zi
(pag. 1892)
L2615088. Care din urmtoarele pot precipita encefalopatia hepatic?

A. Excesul de diuretice
B. Acidoza hiperpotasemic
C. Paracentezele repetate
D. Hipopotasemia
449
Rezidentiat 2004
450
E. Hemoragiile digestive
(pag. 1891, 1892)
L2615089. Degenerescena hepatocerebral cronic progresiv din encefalopatia hepatic se

caracterizeaz prin:
A. Sindrom extrapiramidal
B. Ataxie cerebeloas
C. Declin rapid al funciilor intelectuale
D. Priapism
E. Micri coreoatetozice
(pag. 1891)
L2615090. Care din urmtoarele dezechilibre electrolitice i metabolice nu sunt incriminate n

patogeneza encefalopatiei hepatice?
A. Hiperpotasemia
B. Acidoza metabolic
C. Hipervolemia
D. Hiperfosfatemia
E. Alcaloza
(pag. 1891)
L2615091. Care din urmtoarele substane acioneaz ca fali mediatori n encefalopatia hepatic?
A. Serotonina
B. Dopamina
C. Octopamina
D. Acidul 5 hidroxi indol acetic
E. Acidul gama amino butiric
(pag. 1891)
L2815092. Factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice sunt urmarorii, CU EXCEPTIA:

A. diareea
B. deficitul de proteine din alimentatie
C. azotemia
D. hipoxia
E. diureticele
(pag. 1891)
L2815093. Diagnosticul diferential al encefalopatiei hepatice se face cu:

A. intoxicatia acuta cu alcool
B. delirum tremens
D. psihoza Korsacoff
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 1891)
L2815094. Diagnosticul de encefalopatie hepatica se pune pe prezenta urmatoarelor semne:

A. afectiuni hepatocelulare acute sau cornice / sunturi colaterale porto-sistemice
B. alterari ale starii de constienta si ale activitatiilor mentale
C. asterixis, rigiditate, hiperreflexie, raspunsextensor plantar
D. unde simetrice de voltaj inalt, lente pe EEG
E. foetor hepatic
(pag. 1891)
450
Rezidentiat 2004
451
L2815095. Evaluarea initiala a pacientului cu encefalopatie hepatica cuprinde urmatoarele etape:

A. excluderea altor cauze de afectare mentala
B. identificarea factorilor precipitanti si corectia lor
C. determinarea electrolitilor, a creatininei, amoniacului, obtional a glucozei
D. nu trebuie respectate nici una din etapele de mai sus
E. nici unul din raspunsuri nu este corect
(pag. 1892)
L2915096. Factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatica sunt:

A. proteine in exces in alimentatie
B. narcotice
C. hipervolemie
D. hepatite cronice
E. hepatite cronice
(pag. 1891)
L2915097. Factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatica sunt:

A. proteine in exces in alimentatie
B. narcotice
C. hipervolemie
D. diuretice
E. hepatite cronice
(pag. 1891)
L2915098. Diagnosticul de encefalopatie ar trebui luat in cosiderare cand apar:

A. fetor hepatic
B. sindrom emetic
C. asterixis,rigiditate,hiperreflexie
D. EEG fara modificari patologice
E. tulburari precoce de somn
(pag. 1891)
L2915099. Asterixisul:
A. este sinonim cu flapping tremorul
B. e o pierdere aritmica,asimetrica a sustinerii voluntare a pozitiei
C. se demonstreaza cel mai bine cu pacientul in decubit dorsal
D. se poate intalni si la pacientul comatos
E. este specilic encefalopatiei portale
(pag. 1891)
L2915100. Tratamentul encefalopatie hepatice acute este:

A. clisme si laxative
B. regim hiperproteic
C. tetraciclina,ampicilina,metronidazol
D. oxacilina.gentamicina,mebendazol
E. neomicina
(pag. 1892)
L2915101. Pot mima o encefalopatie portala urmatoarele:

A. delirium tremens
B. hiperglicemia
451
Rezidentiat 2004
452
D. meningita
E. uremia
(pag. 1891)
452
Rezidentiat 2004
453
Tema nr. 16
Icterele clasificare etiopatogenica
BIBLIOGRAFIE:

L1216001. Artralgiile asociate icterului evoca:
A. sdr. Reiter
B. febra mediteraneana
C. hepatita acuta virala
D. sdr. Crigler-Najjar
E. sdr. Rotor
(pag. 279)
L1216002. Care este prima sarcina in evaluarea icterului?

A. Determinarea intensitatii
B. Determinarea bilirubinuriei
C. Daca se datoreaza hemolizei sau unei suferinte hepatobiliare
D. Daca are cale de transmitere
E. Daca are componenta ereditara
(pag. 279)
L1216003. Ce enzima transforma BMG in BDG?

A. Glucuronil transferaza mitocondriala
B. Glucuronil transferaza din reticulul endoplasmatic
C. Glucuronil transferaza din lizozomi
D. Glucuronil transferaza din reticulul exoplasmatic
E. Glucuronil transferaza din microlizozomi
(pag. 276)
L1216004. Ce enzima transforma hemul in biliverdina?

A. Biliverdin-oxidaza
B. Biliverdin-reductaza
C. Hem-oxigenaza
D. Hem-reductaza
E. Bilirubinaza
(pag. 275)
L1216005. Ce paraziti din aria noastra pot determina obstructie intraductala?

A. ascaris
B. tenia
C. clonorchis
D. schistosoma
E. giardia
(pag. 278)
L1216006. Ce procent din bilirubina se formeaza prin distrugerea hematiilor batrane?

A. 80%
453
Rezidentiat 2004
454
B.
C.
D.
E.
60%
40%
20%
10%
(pag. 275)
L1216007. Icterul apare atunci cand bilirubinemia depaseste:

A. 3 micromoli/l
B. 2,5 micromoli/l
C. 30 micromoli/l
D. 34 micromoli/l
E. 134 micromoli/l
(pag. 275)
L1216008. In ce boala icterul se agraveaza dupa post prelungit?

A. Gilbert
B. Rotor
C. Dubin-Johnson
D. Crigler-Najjar I
E. Crigler-Najjar II
(pag. 278)
L1316009. Absenta completa a glucuronil transferazei caracterizeaza icterul din:

A. Sidromul Rotor.
B. Ciroza biliara primitiva.
C. Sindromul Crigler Najjar tip I.
D. Hepatita alcoolica.
E. Colangiocarcinom.
(pag. 278)
L1316010. Afectare excretiei biliare este frecventa in ciroza hepatica de orice etiologie in stadiul tardiv,
dar apare mult mai devreme intr-un caz:
A. Ciroza alcoolica.
B. Ciroza virala B.
C. Ciroza virala C.
D. Ciroza biliara primitiva.
E. Boala Wilson.
(pag. 279)
L1316011. Icterul din sindromul Gilbert este determinat de:

A. Deficitul dobandit usor de glucuronil transferaza.
B. Deficitul ereditar usor de glucuronil transferaza.
C. Absenta ereditara a glucuronil transferazei.
D. Obstrucia biliara extrahepatica.
E. Tulburari ereditare in excretia hepatica a bilei.
(pag. 278)
L1316012. Icterul neo natal fiziologic este determinat de:

A. Leziuni hepatocelulare.
B. Hemoliza.
C. Deficit tranzitor de glucuronil transferaza.
D. Malformaii biliare.
454
Rezidentiat 2004
455
E. Stare septica.
(pag. 278)
L1316013. Icterul se detecteaza clinic de regula cand nivelul bilirubinei:

A. Conjugate depaseste 2 - 2,5 mg/dl.
B. Neconjugate depaseste 2 - 2,5 mg/dl.
C. Totale serice este peste 2 - 2,5 mg/dl.
D. Totale serice depaseste de 1.5 ori limita superioara a valorilor normale.
E. Totale serice depaseste limita superioara a valorilor normale.
(pag. 275)
L1316014. in patogeneza icterelor poate interveni oricare din urmatoarele mecanisme, cu o exceptie:
A. Supraproductie de bilirubina.
B. Captare hepatica crescuta de bilirubina.
C. Captare hepatica scazuta de bilirubina.
D. Conjugare hepatica scazuta.
E. Excretie scazuta a bilirubinei in bila.
(pag. 278)
L1416015. Precizati care din urmatoarele explorari noninvazive este cea mai utila in diagnosticul
Sdr.Budd-Chiari:
A. Tomografia computerizata
B. Rezonanta magnetica nucleara
C. Ecografia
D. Ecografia combinata cu analiza Doppler
E. Radiografia
(pag. 280)
L1416016. Precizati care din urmatoarele reprezinta o cauza atat de hiperbilirubinemie conjugata cit si
neconjugata:
A. Pancreatita
B. Hemobilia
C. Litiaza biliara
D. Sdr. Crigler-Najjar de tip.1
E. Starile septice
(pag. 278)
L1416017. Un pacient ce prezinta un icter progresiv cu marmoratie verzuie,scadere ponderala,scaune

acholice hem pozitive si o vezicula biliara palpabila la examenul fizic ne orienteaza spre urmatorul
diagnostic:
A. Hepatocarcinom
B. Hepatita cronica grava
C. Ciroza biliara
D. Carcinom ampular
E. Colangita sclerozanta
(pag. 280)
L1416018. Un pacient cu o nuanta verzuie a icterului ce asociaza scadere ponderala,adenopatii si

splenomegalie spre ce afectiune ne poate orienta:
A. Colangiocarcinom
B. Carcinom ampular
C. Carcinom periampular
D. Hepatita cronica grava
455
Rezidentiat 2004
456
E. Cancer pancreatic
(pag. 280)
L1516019. Carcinomul ampular determina icter prin:

A. conjugare scazuta a bilirubinei
B. hemoliza intravasculara
C. captare hepatica scazuta a bilirubinei
D. obstrucie intraductulara
E. deficit dobandit al glucuronil-transferazei hepatice
(pag. 278)
L1516020. Care dintre urmatoarele forme de icter evolueaza cu bilirubinurie:

A. icterul din colangita sclerozanta
B. sindromul Gilbert
C. sindromul Crigler-Najjar tip I
D. icterul hemolitic
E. icterul neonatal
(pag. 278)
L1516021. Icterul Crigler Najjar tip II apare datorita:

A. deficitului moderat de transferaza hepatica
B. supraproductiei de bilirubina
C. captarii hepatice scazute a bilirubinei
D. afectarii excreiei hepatice a bilirubinei
E. colangitei sclerozante
(pag. 278)
L1516022. Mecanismul de aparitie al icterului neonatal este:

A. eritropoeza ineficienta
B. hemoliza intra si extravasculara excesiva
C. deficitul tranzitor de transferaza hepatica
D. infeciile neonatale
E. stricturi ale cailor biliare intrahepatice
(pag. 278)
L1516023. Sindromul Dubin-Johnson se caracterizeaza prin:

A. icter prin supraproductie de bilirubina
B. icter prin hemoliza intravasculara in exces
C. icter prin afectarea excretiei hepatice a bilirubinei
D. icter prin colestaza extrahepatica
E. icter prin activitate scazuta a glucuronil-transferazei hepatice
(pag. 278)
L1516024. Sindromul Rotor se caracterizeaza prin:

A. icter prin captare hepatica scazuta a bilirubinei
B. conjugare scazuta a bilirubinei
C. icter prin eritropoeza ineficienta
D. afectarea excreiei hepatice a bilirubinei
E. icter prin compresia ductelor biliare
(pag. 278)
L2316025. n patogeneza icterelor poate interveni oricare din urmtoarele mecanisme, cu o excepie:
456
Rezidentiat 2004
457
A.
B.
C.
D.
E.
excreia sczut a bilirubinei n bil

conjugare hepatic sczut
supraproducie de bilirubin
captare hepatic crescut de bilirubin
captare hepatic sczut de bilirubin
(pag. 278)
L2316026. Icterul din sindromul Gilbert este determinat de:

A. deficitul ereditar uor de glucuronil transferaz
B. absena ereditar a glucuronil transferazei
C. deficitul dobndit uor de glucuronil transferaz
D. tulburri ereditare n excreia bilei
E. obstrucia biliar extrahepatic
(pag. 278)
L2316027. Absena complet a glucuronil transferazei caracterizeaz icterul din:

A. hepatita alcoolic
B. sindromul Rotor
C. colangiocarcinom
D. sindromul Crigler Najar tip I
E. ciroza biliar primitiv
(pag. 278)
L2316028. Afectarea secreiei biliare este frecvent n ciroza hepatic de orice etiologie n stadiul
tardiv, dar apare mult mai devreme ntr-un caz:
A. ciroza viral B
B. ciroza viral C
C. ciroza biliar primitiv
D. boala Wilson
E. ciroza alcoolic
(pag. 278)
L2316029. Icterul se detecteaz de regul cnd niveluil bilirubinei:

A. Conjugate depete 2-2,5 mg/dl
B. Neconjugate depete 2-2,5 mg/dl
C. Totale serice depete de 1,5 ori limita superioar a valorilor normale
D. Totale serice este de peste 2-2,5 mg/dl
E. Totale serice depete limita superioar a valorilor normale
(pag. 275)
L2316030. Icterul neonatal fiziologic este determinat de:

A. hemoliz
B. malformaii biliare
C. leziuni hepatocelulare
D. stare septic
E. deficit tranzitor de glucuronil transferaz
(pag. 278)
L2516031. Cauzele icterului cu hiperbilirubinemie predominant neconjugat sunt urmtoarele cu

EXCEPIA:
A. Supraproducia de bilirubin
B. Afectarea excreiei hepatice a bilirubinei
457
Rezidentiat 2004
458
C. Captarea hepatic sczut a bilirubinei

D. Conjugarea sczut a bilirubinei
E. Starea septic
(pag. 278)
L2516032. Precizai care dintre urmtoarele medicamente poate inhiba activitatea glucuroniltransferazei hepatice:
A. Contraceptive orale
B. Cloramfenicol
C. Androgeni
D. Clorpromazin
E. Izoniazid
(pag. 278)
L2516033. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugat prin tulburri familiale sau ereditare nu
se ntlnete n:
A. Sindromul Crigler-Najjar
B. Sindromul Dubin-Johnson
C. Sindromul Rotor
D. Colestaza intrahepatic recurent
E. Icterul colestatic al sarcinii
(pag. 278)
L2516034. Icterul prin absena glucuronil-transferazei hepatice se ntlnete n:

A. Sindromul Gilbert
C. Ciroza biliar primitiv
D. Sindromul Crigler-Najjar tip I
E. Sindromul Crigler-Najjar tip II
(pag. 278)
L2516035. Icterul din sindromul Crigler-Najjar tip II se produce prin:

A. Deficit ereditar de glucuronil-transferaz
B. Deficit ereditar uor de glucuronil-transferaz
C. Absena ereditar a glucuronil-transferazei
D. Deficit dobndit de glucuronil-transferaz
E. Tulburri familiale n excreia hepatic a bilei
(pag. 278)
L2516036. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugat prin obstrucie biliar intraductal se

ntlnate n urmtoarele afeciuni cu EXCEPIA:
A. Litiaz biliar
B. Colangiocarcinom
C. Hemobilie
D. Ciroz biliar primitiv
E. Chiste coledociene
(pag. 278)
L2516037. Icterul neonatal se datoreaz:

A. Absenei ereditare a glucuronil-transferazei
B. Deficitului ereditar uor de glucuronil-transferaz
C. Deficitului tranzitor de glucuronil-transferaz
D. Deficitului ereditar moderat de glucuronil-transferaz
458
Rezidentiat 2004
459
E. Tulburri ereditarede excreie hepatic a bilei

(pag. 278)
L2516038. Icterul laptelui de sn apare prin:

A. Inhibiia glucuronil-transferazei de ctre pregnandiolul i acizii grai din laptele de sn
B. Deficitul ereditar uor de glucuronil-transferaz
C. Deficitul ereditar moderat de glucuronil-transferaz
D. Absena ereditar a glucuronil-transferazei
E. Tulburare ereditar de excreie hepatic a bilei
(pag. 278)
L2516039. n sindromul Gilbert se constat:

A. Deficit tranzitor de glucuronil-transferaz
B. Deficit ereditar uor de glucuronil-transferaz
C. Absena ereditar a glucuronil-transferazei
D. Deficit ereditar moderat de glucuronil-transferaz
E. Deficit dobndit al glucuronil-transferazei
(pag. 278)
L2516040. Icterul din boala hepatic alcoolic se produce prin:

A. Eritropoiez ineficient
B. Post prelungit
C. Afectarea dobndit a excreiei hepatice a bilei
D. Hemoliz intravascular
E. Deficit tranzitor de glucuronil-transferaz
(pag. 278)
L2616041. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la metabolismul bilirubinei sunt false?
A. Peste 90% din bilirubina seric este sub form neconjugat
B. 80% din bilirubina circulant deriv din hematii mbtrnite
C. Valorile serice normale ale bilirubinei conjugate sunt 0,1- 0,5 mg/dl
D. Valorile serice normale ale bilirubinei totale sunt de 0,3 1 mg%
E. Bilirubina conjugat circul legat strns de albuminele serice
(pag. 275)
L2616042. Care din urmtoarele ictere evolueaz cu hiperbilirubinemie predominant conjugat?

B. Sindromul Crigler Najjar tip II
C. Sindromul Rotor
D. Icterul neonatal
E. Hemoliza intravascular
(pag. 278)
L2616043. Care din urmtoarele ictere evolueaz cu hiperbilirubinemie predominant neconjugat?

A. Ciroza biliar primitiv
B. Sindromul Dubin Johnson
C. Colangita sclerozant
D. Sindromul Gilbert
E. Sindromul Rotor
(pag. 278)
L2616044. Afectarea captrii hepatice a bilirubinei apare n:
459
Rezidentiat 2004
460
A.
B.
C.
D.
E.
Sindromul Gilbert
Sindromul Dubin Johnson
Sindromul Rotor
Malformaii biliare
Icterul laptelui de sn
(pag. 178)
L2616045. Scaunele acolice i hem-pozitive sugereaz:

A. Boala celiac
B. Stenoza piloric
C. Colangit sclerozant
D. Carcinom ampular
E. Pancreatita cronic
(pag. 279)
L2616046. Colita ulceroas reprezint o predispoziie pentru:

A. Litiaz biliar vezicular
B. Litiaz coledocian
C. Coalngit sclerozant primar
D. Ciroz biliar primar
E. Ampulom vaterian i alte tumori duodenale
(pag. 279)
L2816047. In conditii normale, excretia urinara zilnica de urobilinogen nu depaseste:

A. 3 mg
B. 8 mg
C. 4 mg
D. 6 mg
E. 1 mg
(pag. 276)
L2816048. Icterul neonatal apare:

A. in pima zi de viata
B. intre a cincea zi si a zecea zi de viata
C. intre a doua zi si a cincea zi de viata
D. dupa o saptamana de viata
E. intre a sasea zi si a noua zi de viata
(pag. 278)
L2816049. O activitate moderat scazuta a glucuronil-transferazei apare in:

A. sindromul Crigler-Najjar tip ll
B. sindromul Rotor
C. icter neonatal
D. sindromul Crigler-Najjar tip l
E. sindromul Gilbert
(pag. 278)
L2816050. Cel mai frecvent simptom asociat cu colestaza cronica este:

A. durerea abdominala
B. icterul
C. pruritul
D. altralgii
460
Rezidentiat 2004
461
E. febra
(pag. 279)
L2816051. Icterul prin conjugare alterata apare in urmatoarele afectiuni:

A. hemoliza intra- si extravasculara
B. sindromul Rotor
C. icter neonatal
D. icter recurent de sarcina
E. eritropoieza ineficienta
(pag. 1846)
L2816052. Excretia alterata a bilirubinei se caracterizeaza prin:

A. bilirubina serica neconjugata scazut, bilirubina serica conjugata crescuta, si prezenta bilirubinei in urina
B. bilirubina serica neconjugata crescuta, bilirubina serica conjugata scazuta, si prezenta bilirubinei in urina
C. bilirubina serica neconjugata crescuta, bilirubina serica conjugata crescuta, si absenta bilirubinei in urina
D. bilirubina serica neconjugata crescuta, bilirubina serica conjugata crescuta, si prezenta bilirubinei in urina
E. bilirubina serica neconjugata scazuta, bilirubina serica conjugata crescuta, si absenta bilirubinei in urina
(pag. 1846)
L2816053. Icterul neonatal se caracterizeaza prin:

A. bilirubina serica neconjugata crescuta, bilirubina serica conjugata scazuta, si prezenta bilirubinei in urina
B. bilirubina serica neconjugata crescuta, bilirubina serica conjugata scazuta, si absenta bilirubinei in urina
C. bilirubina serica neconjugata scazuta, bilirubina serica conjugata scazuta, si prezenta bilirubinei in urina
D. bilirubina serica neconjugata scazuta, bilirubina serica conjugata crescuta, si absenta bilirubinei in urina
E. bilirubina serica neconjugata crescuta, bilirubina serica conjugata absenta, si absenta bilirubinei in urina
(pag. 1846)

L1216054. Care afirmatie despre compozitia bilei este adevarata?
A. Bila nu contine albumina
B. Bilirubina neconjugata este insolubila in apa
C. Bila devine hidrosolubila prin conjugare
D. Bila isi pierde solubilitatea prin glucuronare
E. Bila determina aparitia glucuronidazei
(pag. 276)
L1216055. Care afirmatie este adevarata despre patogeneza icterului?

A. Productia din hem depaseste metabolizarea bilirubinei
B. Productia din hem depaseste excretia bilirubinei
C. Este produs de colestaza
D. Prelucrarea hepatica alterata
E. Dupa rezectii ileale extinse
(pag. 275)
L1216056. Care afirmatie este adevarata despre scaunele acholice?

A. Se intalnesc in icterul obstructiv
B. Se intalnesc in icterul prin anemie hemolitica
C. Ridica suspiciunea de tumori ale ampulei Vater
D. Este patognomonic pentru litiaza coledociana
E. Este un semn de prognostic infaust
461
Rezidentiat 2004
462
(pag. 279)
L1216057. Care dintre fenomenele urmatoare nu intervin in metabolismul bilirubinei?

A. adsorbtia
B. captare
C. conjugare
D. excretie
E. izomerizare
(pag. 276)
L1216058. Ce factori nu intervin in patogeneza colestazei?

A. Ocluzia canaliculelor biliare de catre bila densa
B. Ocluzia canaliculelor biliare de catre hepatocitele tumefiate
C. Ocluzia canaliculelor biliare de catre celulele inflamatorii
D. Diglucuronarea
E. Monoglicuronarea
(pag. 279)
L1216059. Ce icter familial apare prin deficit de transferaza?

A. Gilbert
B. Rotor
C. Dubin-Johnson
D. Crigler-Najjar I
E. Crigler-Najjar II
(pag. 278)
L1216060. In ce boli pot aparea ictere prin compresia ductelor biliare?

A. Sdr. Crigler-Najjar
B. Cancer pancreatic (cefalic)
C. Cancer pancreatic (corporeo-caudal)
D. Limfom
E. Pancreatita cronica
(pag. 278)
L1316061. Care dintre urmatoarele afirmatii despre icterul neo natal sunt adevarate ?
A. Este determinat de deficitul de glucuronil transferaza.
B. Apare dupa a 6 a zi de viata.
C. Apare intre a 2-5 a zi de viata.
D. Exista o absorbie intestinala neo natala crescuta de bilirubina conjugata.
E. Hepatocitele nou nascutului au capacitate normala de secretie a bilirubinei neconjugate.
(pag. 278)
L1316062. Care dintre urmatoarele cauze de icter asociaza hiperbilirubinemie predominant conjugata ?
A. Colangita sclerozanta.
B. Administrarea de contraceptive orale.
C. Icterul neo natal.
D. Administrarea de cloramfenicol.
E. Sindromul Crigler Najjar.
(pag. 278)
L1316063. Care dintre urmatoarele ictere sunt determinate de afectarea excretiei hepatice:
A. Sindromul Gilbert.
462
Rezidentiat 2004
463
B.
C.
D.
E.
Sindromul Rotor.
Sindromul Crigler Najjar.
Sindromul Dubin Johnson.
Icterul recurent de sarcina.
(pag. 278)
L1316064. Care dintre urmatoarele medicamente pot produce colestaza ?

A. Androgeni.
B. Acid ursodezoxicolic
C. Izoniazida.
D. Contraceptive orale.
E. Clorpromazina.
(pag. 278)
L1316065. Obstructia completa a ductelor biliare extrahepatice determina icter cu:

A. Hiperbilirubinemie predominant conjugata.
B. Hiperbilirubinemie predominant neconjugata.
C. Absenta bilirubinuriei.
D. Bilirubinurie marcata.
E. Scaune acholice.
(pag. 279)
L1316066. Pot fi insotite de hiperbilirubinemie predominant neconjugata urmatoarele situatii clinice:

A. Hemoliza.
B. Litiaza biliara.
C. Sindromul Gilbert.
D. Sindromul Dubin-Johnson.
E. Icterul colestatic de sarcina.
(pag. 278)
L1316067. Prin care din urmatoarele mecanisme poate explica icterul ce apare in bolile hepatocelulare
(hepatite si ciroze) ?
A. Afectarea excretiei biliare.
B. Cresterea conjugarii bilirubinei.
C. Reducerea conjugarii bilirubinei.
D. Reducerea captarii bilirubinei.
E. Obstructie biliara extrahepatica.
(pag. 278)
L1316068. Putem afirma despre un sindrom icteric ca este predominant cu hiperbilirubinemie

neconjugata daca:
A. Bilirubina este prezenta in urina.
B. Bilirubina este absenta in urina.
C. Peste 50% din bilirubina serica totala este neconjugata.
D. Peste 80-85% din bilirubina serca totala este neconjugata.
E. Sub 50% din bilirubina serica totala este neconjugata.
(pag. 278)
L1316069. Tulburarile hepatocelulare in care icterul poate fi asociat cu o faza obstructiva sau
colestatica includ:
A. Hepatita alcoolica.
B. Infiltrarea grasa a ficatului indusa de alcool.
C. Sindromul Gilbert.
463
Rezidentiat 2004
464
D. Sindromul Rotor.
E. Cele mai multe forme de hepatita virala sau autoimuna.
(pag. 279)
L1416070. Care din urmatoarele reprezinta cauza unei hiperbilirubinemii neconjugate:

A. Eritropoeza insuficienta
B. Sdr.Gilbert
C. Sdr.Rotor
D. Sdr.Dubin-Johnson
E. Nutritie parenterala
(pag. 278)
L1416071. Icterul cu hiperbilirubinemie conjugata recunoaste drept cauza:

A. Hepatitele virale
B. Ciroza
C. Pancreatita
D. Post prelungit
E. Sdr.Gilbert
(pag. 278)
L1416072. Identificati care din medicamentele enuntate pot reprezenta o cauza a unui proces colestatic:
A. Clorpromazina
B. Fenobarbital
C. Acetoaminofenul
D. Izoniazida
E. Steroizii anabolizanti
(pag. 279)
L1416073. Precizati spre ce boli hepatice ne pot orienta un icter cu o nuanta verzuie:
A. Ciroza biliara
B. Hepatita acuta virala tip.B
C. Hepatita cronica grava postvirusala
D. Cancer de capr de pancreas
E. Litiaza coledociana
(pag. 279)
L1416074. Prezenta la un pacient a unor scaune acholice hem pozitive poate fi data de:
A. Cancer de cap de pancreas
B. Litiaza coledociana
C. Ciroza biliara primitiva
D. Colangiocarcinom
E. Intoxicatie cu acetaminofen
(pag. 279)
L1416075. Prezenta unor scaune acholice ne pot orienta spre urmatoarele afectiuni cu exceptia:
A. Colangita sclerozanta
B. Cancer de cap de pancreas
C. Litiaza coledociana
D. Chist coledocian inflamat
E. Ciroza biliara primitiva
(pag. 279)
464
Rezidentiat 2004
465
L1516076. Colestaza indusa medicamentos poate apare dupa administrarea de:

A. androgeni
B. saruri de aur
C. clorpromazina
D. contraceptive
E. glucocorticoizi
(pag. 278)
L1516077. Icterele cu hiperbilirubinemie predominant conjugata sunt:

A. icterul indus de contraceptive orale
B. icterul din boala hepatica alcoolica
C. icterul postoperator
D. icterul din starile de post prelungit
E. icterul hemolitic
(pag. 278)
L1516078. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugata datorita afectarii excretiei hepatice se

intalneste in:
A. colestaza intrahepatica recurenta
B. colestaza de sarcina
C. colestaza indusa medicamentos
D. colangiocarcinom
E. postoperator
(pag. 278)
L1516079. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugata prin obstructie biliara intraductala se

intalneste in:
A. boala hepatica alcoolica
B. ciroza biliara primitiva
C. chistele coledociene
D. carcinomul ampular
E. hemobilie
(pag. 278)
L1516080. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant neconjugata aparut ca urmare a captarii hepatice

scazute a bilirubinei se intalneste in:
A. hemoliza extravasculara
B. post prelungit
C. stari septice
D. inhibiie medicamentoasa a transferazei hepatice
E. colangita sclerozanta
(pag. 278)
L1516081. in obstructia biliara partiala severitatea icterului si a bilirubinemiei depinde de urmatorii

factori:
A. varsta avansata a pacientilor
B. asocierea unei boli hepatocelulare
C. asocierea colangitei
D. accentuarea procesului de hemoliza
E. scaderea captarii hepatice a bilirubinei
(pag. 278)
L1516082. Indicati care dintre urmatorele forme de icter evolueaza cu hiperbilirubinemie predominant
465
Rezidentiat 2004
466
neconjugata:
A.
B.
C.
D.
E.
icterul Crigler Najjar tip I

icterul laptelui de san
icterul dupa nutritie parenterala prelungita
icterul din colangiohepatita orientala
icterul determinat de chistele coledociene
(pag. 278)
L1516083. Medicamentele pot determina aparitia unui sindrom icteric prin urmatoarele mecanisme:
A. cresterea hemolizei intravasculare
B. cresterea hemolizei extravasculare
C. blocarea activitatii glucuronil-transferazei hepatice
D. colestaza intrahepatica
E. scaderea captarii hepatice a bilirubinei
(pag. 278-279)
L1516084. Sindromul Crigler-Najjar tip I se caracterizeaza prin:

A. icter nuclear
B. mortalitate infantila prin disfunctia SNC
C. malformatii cardiace asociate icterului
D. pancitopenie
E. transmitere autosomal recesiva
(pag. 278)
L2316085. Putem afirma despre un sindrom icteric c este predominant cu bilirubin neconjugat dac:
A. bilirubina este absent n urin
B. bilirubina este prezent n urin
C. sub 50% din bilirubina seric total este neconjugat
D. peste 80-85% din bilirubina seric este conjugat
E. peste 50% din bilirubina seric total este neconjugat
(pag. 278)
L2316086. Care dintre urmtoarele medicamente pot produce colestaz:

A. acid ursodezoxicolic
B. androgeni
C. clorpromazina
D. izoniazida
E. contraceptive orale
(pag. 278)
L2316087. Care dintre urmtoarele ictere sunt determinate de afectarea excreiei hepatice:
A. sindromul Rotor
B. icterul recurent de sarcin
C. sindromul Crigler Najar
D. sindromul Dubin Johnson
E. sindromul Gilbert
(pag. 278)
L2316088. Tulburrile hepatocelulare n care icterul poate fi asociat cu o faz obstructiv sau
colestatic includ:
A. sindromul Gilbert
B. hepatita alcoolic
466
Rezidentiat 2004
467
C. sindromul Rotor
D. cele mai multe forme de hepatit viral sau autoimun
E. infiltrarea gras a ficatului indus de alcool
(pag. 278)
L2316089. Obstrucia complet a ductelor biliare extrahepatice determin icter cu:

A. hiperbilirubinemie predominent neconjugat
B. absena bilirubinuriei
C. hiperbilirubinemie predominent conjugat
D. scaune acholice
E. bilirubinurie marcat
(pag. 279)
L2316090. La un pacient icteric pruritul este cel mai frecvent asociat cu:
A. obstrucia extrahepatic
B. hemoliza
C. colangita sclerozant
D. ciroza biliar primitiv
E. hepatita acut viral
(pag. 279)
L2316091. Care din urmtoarele date din istoricul unui pacient icteric sunt adevrate:
A. pruritul este cel mai frecvent asociat cu colestaza cronic extrahepatic
B. pruritul este asociat cu colestaza cronic att extrahepatic ct i intrahepatic
C. scaunele acholice apar mai frecvent la pacienii cu obstrucie biliar extrahepatic
D. scaunele acholice i hem pozitive sugereaz o tumor a tractului biliar distal
E. pruritul este cel mai frecvent asociat cu hemoliza
(pag. 279)
L2316092. Care din urmtoarele date obinute la examenul clinic al unui pacient icteric sunt adevrate:
A. obstrucia biliar malign se prezint ca icter nedureros
B. obstrucia biliar malign se prezint ca icter dureros
C. obstrucia biliar litiazic se prezint ca icter dureros
D. vezicula biliar palpabil sugereaz obstrucie biliar distal prin tumor malign
E. febra i sensibilitatea epigastric i n hipocondrul drept sunt frecvent asociate cu litiaza coledocian i
colangita
(pag. 280)
L2316093. Care din urmtoarele afeciuni produc icter prin obstrucie extrahepatic:
A. colestaza de sarcin
B. colangita sclerozant
C. colestaza medicamentoas
D. litiaza biliar
E. ciroza biliar
(pag. 278)
L2316094. Care din urmtoarele mecanisme intervin n producerea icterelor cu bilirubin predominant
neconjugat:
A. supraproducia de bilirubin
B. afectarea captrii hepatice a bilirubinei
C. obstrucia biliar extrahepatic
D. afectarea conjugrii glucuronice
467
Rezidentiat 2004
468
E. afectarea excreiei hepatocitare a bilirubinei

(pag. 278)
L2316095. Care din urmtoarele afirmaii despre icterul neonatal sunt adevrate:
A. apare dup a 6 a zi de via
B. apare ntre a 2-5 a zi de via
C. este determinat de deficitul de glucuronil transferaz
D. exist o absorbie intestinal neo natal crescut de bilirubin conjugat
E. hepatocitele nou nscutului au capacitate normal de scerie a bilirubinei conjugate
(pag. 278)
L2316096. Care din urmtoarele cauze de icter asociaz hiperbilirubinemie predominent neconjugat:
A. icterul neonatal
B. administrarea de cloramfenicol
C. colangita sclerozant
D. sindromul Crigler Najar
E. administrarea de contraceptive orale
(pag. 278)
L2316097. Prin care din urmtoarele mecanisme se poate explica icterul ce apre n bolile
hepatocelulare (hepatite i ciroze)
A. creterea conjugrii bilirubinei
B. reducerea conjugrii bilirubinei
C. afectarea excreiei biliare
D. reducerea captrii bilirubinei
E. obstrucie biliar extrahepatic
(pag. 278)
L2316098. Pot fi nsoite de hiperbilirubinemie predominant neconjugat urmtoarele situaii clinice:

A. litiaza biliar
B. sindromul Gilbert
C. hemoliza
D. icterul colestatic de sarcin
E. sindromul Dubin Johnson
(pag. 278)
L2516099. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant neconjugat prin supraproducie de bilirubin se

ntlnete n:
A. Post prelungit
B. Hemoliz
C. Stare septic
D. Boal hepatocelular
E. Eritropoiez ineficient
(pag. 278)
L2516100. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant neconjugat prin activitate sczut a glucuroniltransferazei hepatice se ntlnete n:
C. Sindromul Rotor
D. Sindromul Crigler-Najjar tip II
E. Sindromul Crigler-Najjar tip I
468
Rezidentiat 2004
469
(pag. 278)
L2516101. Cauzele icterului cu hiperbilirubinemie predominant neconjugat prin conjugare sczut a

bilirubinei sunt urmtoarele:
A. Deficitul ereditar de glucuronil-transferaz
B. Icterul neonatal
C. Nutriia parenteral
D. Starea septic
E. Colangita sclerozant
(pag. 278)
L2516102. Deficitul dobndit al glucuronil-transferazei se ntlnete n:

A. Inhibiia medicamentoas a glucuronil-transferazei
B. Icterul colestatic al sarcinii
C. Icterul laptelui de sn
D. Boal hepatocelular
E. Colangit sclerozant
(pag. 278)
L2516103. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugat se produce prin:

A. Supraproducie de bilirubin
B. Afectarea excreiei hepatice
C. Obstrucie biliar extrahepatic
D. Conjugare sczut a bilirubinei
E. Captare hepatic sczut a bilirubinei
(pag. 278)
L2516104. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugat apare n urmtoarele afeciuni ereditare:

C. Sindromul Crigler-Najjar tip I
D. Sindromul Rotor
E. Sindromul Crigler-Najjar tip II
(pag. 278)
L2516105. Urmtoarele medicamente pot produce icter cu hieprbilirubinemie predominant conjugat:

A. Cloramfenicol
B. Contraceptive orale
C. Androgeni
D. Clorpromazin
E. Acetaminofen
(pag. 278)
L2516106. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugat apare n urmtoarele afeciuni:

A. Ciroz biliar primitiv
B. Colangit sclerozant
C. Icterul laptelui de sn
D. Sindromul Rotor
E. Eritropoiez ineficient
(pag. 278)
L2516107. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugat prin compresia ductelor biliare este
determinat de:
469
Rezidentiat 2004
470
A.
B.
C.
D.
E.
Colangiocarcinom
Ciroz biliar primitiv
Limfoame
Metastaze n ganglionii limfatici portali
Colangit sclerozant
(pag. 278)
L2516108. Urmtoarele proliferri maligne produc icter prin obstrucie biliar intraductal:
A. Colangiocarcinom
B. Carcinom pancreatic
C. Carcinom ampular
D. Limfoame
E. Metastaze n ganglionii limfatici portali
(pag. 278)
L2616109. Accentuarea icterului n sindromul Gilbert este cel mai adesea asociat cu:
A. Stres fizic
B. Menstruaie
C. Ingestie de alcool
D. Abuzuri alimentare
E. Febr
(pag. 280)
L2616110. Sindromul ductului biliar disprut este asociat cu:

A. Transplantul hepatic
B. Colestaza acut de sarcin
C. Colestaza recurent familial benign
D. Infecia HIV
E. Boala de iradiere
(pag. 281)
L2616111. Afectarea conjugrii bilirubinei cu glucuronat se produce n:

A. Sindromul Crigler Najjar tip I i II
B. Sindromul Dubin Johnson
C. Sindromul Rotor
D. Sindromul Gilbert
E. n niciuna din bolile de mai sus.
(pag. 278)
L2616112. Urobilinogenul urinar este sczut n:

A. Hemoliz
B. Boli hepatocelulare
C. Rezecii ileale
D. Colestaz
E. Obstrucie biliar extrahepatic
(pag. 276)
L2616113. Care din urmtoarele situaii cresc riscul de icter nuclear la copiii cu icter neonatal?
A. Unele medicamente
B. Hipoalbuminemia
C. Acidoza
D. Hemodializa
470
Rezidentiat 2004
471
E. Hipoglicemia
(pag. 276)
L2616114. Hiperbilirubinemie conjugat fr anomalii enzimatice hepatice se poate ntlni n:

A. Postoperator
B. Sarcin
C. Sindrom Rotor
D. Septicemie
E. Sindromul ductului biliar disprut
(pag. 280)
L2616115. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la conjugarea bilirubinei cu acid glucuronic sunt
adevrate:
A. Reaia de conjugare are loc n microzomii hepatici
B. Reacia este catalizat de HMG CoA reductaz
C. Numai bilirubina conjugat este excretat n bil
D. Conjugarea este reacia limitatoare de vitez n metabolismul bilirubinei
E. Conjugarea bilirubinei are loc numai n ficat
(pag. 276)
L2616116. Sindromul colestatic cu ducte biliare de calibru normal ne sugereaz:

A. Boal alcoolic a ficatului
B. Ciroza biliar primitiv
C. Hepatite medicamentoase
D. Sindrom Dubin Johnson
E. Sindrom Rotor
(pag. 281)
L2616117. Hiperproducia de bilirubin este cel mai adesea asociat cu:

A. Obezitatea
B. Sepsisul
C. Strile hipercatabolice
D. Resorbia unor hematoame voluminoase
E. Hemoliza intravascular
(pag. 278)
L2816118. Riscul de icter nuclear este marit in urmatoarele conditii, cu exceptia:

A. hemoliza
B. alcaloza metabolica
C. hiperalbuminemie
D. unele infectii
E. acidoza metabolica
(pag. 276)
L2816119. Urina galbena sau portocalie este datorata urmatoarelor medicamente cu exceptia:
A. Ampicilina
B. Rifampicina
C. Tiamina
D. Eritromicina
E. Sulfasalazina
(pag. 278)
471
Rezidentiat 2004
472
L2816120. In care din urmatoarele afectiuni ereditare apare icter prin deficit ereditar de transferaza:
A. icter neonatal
B. sindromul Rotor
C. sindromul Gilbert
D. sindromul Dubin-Johnson
E. sindromul Crigler-Najjar
(pag. 278)
L2816121. In care din urmatoarele tulburari hepatocelulare, icterul nu este de tip obstructiv sau
colestatic:
A. icterul indus de steroizi
B. icterul din primul trimestru de sarcina
C. hepatita alcoolica
D. sindromul Gilbert
E. neoplasmul hepatic( hepatocarcinom)
(pag. 279)
L2816122. Care din urmatoarele cauze pot produce scaune acolice hem positive ( scaune de argint ) ?
A. carcinom pancreatic
B. colangiocarcinomul
C. hepatocarcinomul
D. colangita sclerozanta
E. carcinom ampular
(pag. 279)
L2816123. Cauzele frecvente de hepatita toxica sunt date de:

A. rifampicina
B. izoniazida
C. acetaminofenul
D. clorpromazina
E. agenti anestezici halogenati
(pag. 280)
L2816124. Sidromul ductului biliar disparut poate apare in urmatoarele afectiuni cu exceptia:
A. infectia cu virus hepatic tip C
B. boala de iradiere
C. leucemie limfatica cronica
D. infectia cu virus citomegalic
E. rejectia transplantului de ficat
(pag. 281)
L2816125. Care din urmatoarele afirmatii despre icterul determinat de supraproductia de bilirubina
sunt false ?
A. apare in stari cu eritropoieza ineficienta
B. apare doar secundar unei hemolize intravasculare
C. nivelul bilirubinei serice este crescut pana la 5-6mg/dl
D. este insotita de febra si de durere abdominala
E. nivelul bilirubinei serice este crescut pana la 3-4mg/dl
(pag. 278)
L2816126. Icterul prin supraproductie de bilirubina apare in urmatoarele afectiuni:

A. hemoliza intra- si extravasculara
472
Rezidentiat 2004
473
B.
C.
D.
E.
sindromul Gilbert
icter neonatal
icter recurent de sarcina
eritropoieza ineficienta
(pag. 1846)
L2816127. Bilirubina este prezenta in urmatoarele lichide ale corpului cu exceptia:

A. lichid articular
B. lacrimi
C. sucul pancreatic
D. lichidul cefalorahidian
E. lichidul pleural
(pag. 275-276)
L2816128. Care din urmatoarele afirmatii privind proprietatile bilirubinei conjugate nu sunt adevarate ?
A. liposolubila
B. se secreta renal
C. reprezinta circa 90% din bilirubina serica circulanta
D. poate forma cu albumina un complex covalent reversibil
E. are o afinitate mai mare pentru lipide, spre deosebire de bilirubina neconjugata
(pag. 275)
L2816129. Sursele de bilirubina sunt urmatoarele:

A. eritrocitele
B. mioglobina
C. nucleoproteinele
D. enzimele
E. citocromii hepatici
(pag. 275)
L2816130. Care sunt cele trei faze ale procesului de metabolizare hepatica a bilirubinei ?
A. preluarea hepatica
B. supraproductie de bilirubina
C. depozitare hepatocitara
D. conjugare hepatica
E. excretia prin bila
(pag. 276)
L2916131. Care sunt situatiile in care poate exista hemoliza si functie hepatica alterata:
A. ciroza
B. infarct pulmonar
C. sepsis
D. anemie hemolitica
E. tumori
(pag. 278)
L2916132. Sindromul icteric prin preluare hepatica alterata apare in:

A. sdr.Gilbert
B. administrarea de novobiocina
C. sdr.Rotor
D. adm.de cloramfenicol
E. adm de ac.flavaspidic
473
Rezidentiat 2004
474
(pag. 278)
L2916133. Urina normala contine:

A. coproporfirina 2
B. coproporfirina 3
C. coproporfirina 4
D. cantitati mici de coproporfirina 1
E. cantitati mari de coproporfirina 1
(pag. 276)
L2916134. In afectiunile hepatocelulare:

A. nivelul seric al bilirubinei neconjugate este scazut
B. nivelul seric al bilirubinei neconjugate este normal
C. nivelul seric al bilirubinei neconjugate este crescut
D. nivelul seric al bilirubinei conjugate este normal
E. nivelul seric al bilirubinei conjugate este crescut
(pag. 278)
L2916135. Icterul neonatal apare:

A. a 2a - a 5a zi de viata
B. apare hiperbilirubinemie conjugat
C. bilirubinemia conjugata este max 5mg/dl
D. la nounascut cu eritroblastoza icterul este mai accentuat
E. este prezent in momentul nasterii
(pag. 278)
474

Laborator Part2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Laborator Part2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezidentiat 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a II a

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

L1109004. NU este o afirmatie adevarata privind hipertrofia concentrica ventriculara:

L1109005. NU este un efect al tratamentului cu digoxina:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a II a

L1309009. Administrarea vasodilatatoarelor arteriale sistemice nu se recomanda in tratamentul

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a II a

L1309013. La pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva foarte severa (anasarca) schema

L1309014. La pacientii cu insuficienta cardiaca prin disfunctie sistolica, administrarea inhibitorilor

L1409016. Care din urmatoarele medicamente se folosesc in managementul insuficientei cardiace

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a II a

L1509022. Hipertrofia ventriculara excentrica, ca mecanism adaptator al unei solicitari hemodinamice

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a II a

L1509025. La pacientii cu insuficienta ventriculara stanga severa cu evolutie indelungata, ortopneea si

L1609028. in insuficienta cardiaca, mecanismul adaptativ Frank Starling intervine prin:

L1609029. Mecanismele implicate in patogeneza dispeei din IC includ urmatoarele cu EXCEPTIA:

L1609030. Semnele clinice relevante pentru IC includ urmatoarele, cu EXCEPTIA:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a II a

L1609032. Tratamentul vasodilatator al IC cu inhibitori ai enzimei de conversie este recomandat in

L2309035. Criteriile Framingham minore pentru diagnosticul insuficientei cardiace include:

L2309036. Ortopneea este:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Dispneea cu aparitie exclusiv nocturna.

L2309037. Care dintre urmatorii factori nu poate precipita insuficienta cardiaca?

L2309040. Care dintre urmatoarele mecanisme adaptative neuroumorale nu se intalneste in

L2309041. Legea Laplace stabileste relatia intre:

L2309042. Digoxinemia recunoaste ca valori terapeutice obisnuite concentratiile de:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a II a

L2509043. Hipertrofia ventricular excentric, ca mecanism adaptator al unei solicitri hemodinamice

L2509045. Care este cel mai frecvent simptom al insuficienei cardiace:

L2509046. La pacienii cu insuficien ventricular stng sever cu evoluie ndelungat, ortopneea i

L2509048. Hidrotoraxul din insuficiena cardiac prezint urmtoarele trsturi:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a II a

L2509051. Antiaritmicul de elecie pentru tratamentul fibrilaiei atriale i a tahiaritmiilor ventriculare

L2609053. Cate obiective ale epidemiologiei cunoasteti?:

L2609054. Care sunt etapele unui proces de aparitie a bolii:

L2609055. Care sunt domeniile de aplicare ale epidemiologiei:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Numai in studiul etiologiei bolilor

L2609057. Metodele utilizate in epidemiologie sunt:

L2609058. Notiunile de baza ale epidemiologiei sunt:

L2609060. Scopul anchetelor de cohorta:

L2609061. Culegerea informatiilor in mod indirect se poate face prin:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA MEDICINA DE LABORATOR - INTREBARI - PARTEA a II a

L2609062. Riscul relativ arata:

L2609063. Obiectul preocuparilor epidemiologiei il constituie:

L2609064. Etapele procesului de aparitie a bolii sunt urmatoarele cu exceptia:

L2609065. Profilaxia primara este:

L2609066. Profilaxia secundara este:

L2609067. Profilaxia tertiara inseamna:

L2609068. In epidemiologie se folosesc urmatoarele tipuri de metode:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004