TRADUCTOARE I SISTEME DE MSURARE

SUBIECTE POSIBILE VERIFICARE PE PARCURS 2009/2010

Procesul (operaia) de msurare; mrime fizic i valoare a mrimii fizice.
Modaliti de realizare a operaiei de msurare.
Relaii ntre mrimi i uniti de msur; sisteme de uniti de msur.
Clasificarea mrimilor de msurat; exemples
Clasificarea metodelor de msurare; exemplificri, comparaia succesiv
Noiunea de traductor.
Noiunea de senzor.
Clasificarea traductoarelor.
Locul i rolul traductoarelor n sistemele automate: schem de reglare monovariabil
independent cu traductor analogic.
10. Locul i rolul traductoarelor n sistemele automate: schem de conducere ierarhizat
multiproces.
11. Structura general a unui traductor analogic i extensia la un traductor numeric.
12. Caracteristici statice; indicatori de calitate (performane) n regim static: selectivitatea,
domeniul de msurare, liniaritatea.
13. Caracteristici statice; indicatori de calitate (performane) n regim static: sensibilitatea, clasa
de precizie, rezoluia, repetabilitatea i reproductibilitatea.
14. Indicatori de calitate (cu comentarii) dedui din caracteristicile dinamice pentru elementul de
ntrziere de ordinul I.
15. Indicatori de calitate (cu comentarii) dedui din caracteristicile dinamice pentru elementul de
ntrziere de ordinul II.
16. Caracteristicile energetice ale traductoarelor.
17. Caracteristicile constructive i de fiabilitate ale traductoarelor.
18. Clasificarea elementelor sensibile ale traductoarelor electronice.
19. Elemente sensibile parametrice: analiz general + exemplificri.
20. Elemente sensibile generatoare: analiz general + exemplificri.
21. Adaptoare electronice: schema de principiu, semnificaia i funcionalitatea blocurilor.
22. Conexiuni tipice: cu 4, 3 i 2 fire; schema adaptorului pe dou fire.
23. Circuit de intrare tip punte Wheatstone de tensiune cu un bra activ lucrnd n regim
dezechilibrat: analiza liniaritii.
24. Circuit de intrare tip punte Wheatstone de tensiune cu un bra activ lucrnd n regim
dezechilibrat: analiza sensibilitii i rejecia perturbaiilor.
25. Punte Wheatstone de c.c. cu un bra activ i tensiune de ieire liniar cu variaia rezistenei
elementului sensibil.
26. Circuite de intrare pentru elemente sensibile inductive i capacitive; exemplificare pe cazul
traductorului inductiv diferenial de deplasare.
27. Circuite de intrare pentru elemente sensibile generatoare: adaptarea n impedan, adaptarea
n nivel de semnal, adaptarea n nivel de semnal i impedan.
28. Circuite de intrare pentru elemente sensibile generatoare: conversia curent-tensiune,
conversia sarcin-tensiune.
29. Circuite de prelucrare intermediar: liniarizarea.
30. Convertoare de ieire: convertor tensiune-tensiune, convertor tensiune-curent.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

1.Procesul (operaia) de msurare; mrime fizic i valoare a mrimii fizice.

Masurarea=op imp intalnita in activ umane si consta in det pe cale experimental a laturii cantitative pt
obiectul/fenomenul/procesul fizic investigat.
Procesul de m=e alc din totalitatea activ cu character experimental effectuate in vederea realizarii unei
masurari.
Componentele procesului= Masurand(marime de masurat), Metoda de masurare, Mijloc/echipament
de masurare, Etalonul(asigura conformitatea masurarii)
Imp fiecarui elem al procesului de masurare e in f de natura, precizia si destinatia masurarii.Fiece
componenta poate constitui pct de plecare in clasificarea masurarilor.Dezvoltatile din domeniul unei
component tin seama de necesitatile si posibilitatile existente in domeniile celorlalte component
1b Masurarea este posibila datorita unor proprietati/attribute ale obj/fenomenului/sis fizic care fac
posibila clasificarea acestora in clase de echivalenta.Iar atributul la baza clasificarii= Marime fizica
Ex:clasa corpurilor calde- atribut=temperature
Marimea fizica permite doar o clasificare calitativa a obj.Daca in cadrul aceleiasi clase omogena dpv al
criteriului de clasificare se face o noua impartire in f de intensitatea senzatiei provocate de marimea
fizica-> se poate introduce notiunea de val a marimii fizice.
Cel mai convenabil val marimii fizice se exprima prin nr pt ca relatii simple de echivalenta si ordonare.
Reprezentarea marimii fizice prin nr pp 2 conditii: marimea fizica->multime ordonabila; e posibila o
corespondenta biunivoca intre multimea mar fizice si reale pe baza unei conventii de scara ce defineste
unitatea de masura
=>Rezultatul unei masurari e un nr care +unitate de masura reprezinta val marimii masurate
2.Modaliti de realizare a operaiei de msurare.
Masurarea pp compararea val necunoscute cu elem unui set de referinte=>elem echivalent din set iar
eticheta/nr atasat acestuia se atribuie marimii necunoscute.
Categorii: operatia de masurare directa nominal(dk elem set de ref nu admit decat rel de echivalenta,
ex:culori)o.m.d ordinal(cand elem set de ref admit si rel de ordonare,ex:duritate talc->diamant ; in cele 2
situatii cresterea finetii masurarii se face numai prin cresterea nr de elemente al setului)o.m.d bazata pe
folosirea unei scari de masurare (dk pe langa cele 2 rel de echiv si ordonare, elem setului de ref admit
sir el de combinare(obt de non elem setului) e posib def notiunii de distant intre marimea de masurat si
un elem al setului de ref. Prin conventie acel elem luat ca ref ia val 1 ia pe baza lui se creaza toate elem
setului 1+1->2.
Aceasta ultima modalitate exprima intr-o forma mai generala def op de masurare clasica bazata pe
notiunea de unitate de masura a=A/[A] rez masurarii= marimea de masurat/unitatea sa de masura de
aceiasi natura fizica;
Aceasta def pp realizarea unei scari de raport ce nu e posibila pt toate situatiile, ex temperature.

3.Relaii ntre mrimi i uniti de msur; sisteme de uniti de msur.

Teorema fundamentala a unitatilor de masura :
A
A
a [ A' ]
a
; a'
;

Raportul val masurate ale unei marimi fizice e=

[ A]
[ A' ]
a' [ A]
cu raportul invers al unitatilor de masura folosite.
A
A
a1 A1
Consecinta: Raportul val masurate a 2 marimi fizice de
a1 1 ; a2 2 ;

[ A]
a2 A2
aceiasi natura fizica nu depinde de unitatea de masura folosita [ A]
Pt un domeniu dat marimile fizice sunt legate intre ele prin legile fizice(exprimate prin formule
matematice/fizice) care pot fi scrise in domeniu
F
M
A
respectiv.Diferenta constand in aparitia unui F M A; f [ F ] ; m [ M ] ; a [ A]
coef dependent de unitatile de masura in formula
[ M ][ A]
[ M ][ A]
fizica denumit coef parazit.
f
ma k ma k

[F ]

[F ]

3b Prezenta coef parazit in formulele fizice=>operarea dificila cu acestea, Se cauta ca pe cat posibil ca
acesta sa fie facut unitar.Consecinta:doar o parte din unitati pot foi arbitrar alese=fundamentale iar
celelalte fiind deduse din primele=derivate.
Tot unit de masura fundamentale si derivate ce alc un exemplu coerent pt domeniul considerat =sis de
unitati de masura
-> l legi fizice independente; m marimi (m > l); numarul minim de marimi (unitati) fundamentale n:
n = m l obs:alegand nr unitatilor fundamentale conform ecuatiei=>relatii complicate pt deducerea
unitatilor fundamentale Consecinta in practica n>m-l
Marimile si unit fundamentale se normalizeaza pe baza unor criteria: tre sa fie semnificative pt domeniul
considerate si invariante in timp si spatiu; sa existe posibilitateea reproducerii u.f. sub forma de etaloane
fizice;alegerea u.f. tre sa conduca la rel simple de deducere pt cele derivate; alegerea practica se face
din conditii de aplicatii majoritare a unitatilor respective
Sistemul International (SI): [m], [kg], [s], [A], [K], [mol], [cd] + [rad], [sr]
4.Clasificarea mrimilor de msurat; exemples
Criterii in clasificarea marimilor de masurat:
a) dupa aspectul dimensional-spatial
m scalare pot fi caracterizate prin nr ex masa lungime
m vectoriale carac prin directive, sens si modul;pot fi reprezentate prin matrice uni linie/coloana in
care componetele sunt marimi scalare ex forta presiune acc
m tensoriale atasate spatiului unei configuratii geometrice ;dk spatial e n dimensional iar config
geometrica are m component=>o marime tensoriala are nxm component scalare ex tensorul eforturilor
ce apar intrun corp supus la torsiune
b) dupa tipul relatiilor empirice care pot fi definite pe multimea obiectelor sau fenomenelor carora le
sunt asociate
m reperabile se pot def doar rel de echiv si ordonare ex scara rihter
m extensive- rel echiv, ordonare+concatenare; cele mai multe admit concatenarea de tip aditiv pt care
se construiesc scari de raport ->greutati
m intensive- m extensive la care se admit cel mult concatenari de interval ex temperatura
c) dupa aspectul energetic
m active- de tip intensitate; au energie proprie din care o mica parte poate fi folosita in procesul de
masurare ex temperatura apei dintr-un recipient
m pasive de tip parametric; necesita o sursa aux de energie de activare pt masurarea acestor
marimi(ex rezistena electrica)

5.Clasificarea metodelor de msurare; exemplificri, comparaia succesiv

Metoda de masurare - ansamblul de principii si mijloace folosite pentru efectuarea unei masurari
Clasificare (criterii): a) dupa modalitatea de realizare a comparatiei cu unitatea de masura
metode directe de masurare-comparatie simultana(pp existent in acelasi tip in procesul de masurare a
masurandului si a etalonului; poate fi 1:1 si 1:n), comparatia succesiva
metode indirecte de masurare -rel explicite,rel implicite
b) in functie de modul de variatie al masurandului :m statice, dinamice, statistice
c) dupa modul de obtinere si prezentare a rezultatului masurarii : m analogice, numerice
d) dupa destinatia masurarii si performantele obtinute :m de laborator , industriale
5b.Comp succesiva-pp efectuarea op de masurare in 2 etape: Etapa de etalonare(calibrare-consta in
aplicarea unui etalon variabil la intrarea echip, iar val acestuia se mem pe dispozitivul de afisare a
echip); aceasta etapa e face la constructiea echipamentului, dupa reparatii, periodic, in conformitate cu
normativele prevazute pe echip respective;instrumentatia destinata mas are carac metrologice bine
precizate de fabricant;consecinta :aceasta trebuie insotita de un bulletin de verificare eliberat de o
entitate autorizata; Etapa de masurare propriu-zisa- se aplica la intrarea echip marimi necunoscute,
acesta oferind in iesire val masurandului in limitele de precizie garantate de constructor;
consecinta:aceasta modalitate este cea mai frecvent folosita intrucat se usureaza efectuarea procesului
de masurare

6.Noiunea de traductor.
traductor - un dispozitiv care convertete un semnal de o anumit natur fizic ntr-un semnal
corespunztor avnd o natur fizic diferit; - un convertor de energie semnalul de intrare are
ntotdeauna energie sau putere. traductorul trebuie s influeneze neglijabil mrimea de msurat (se
spune c puterea preluat de la mrimea de msurat trebuie s fie sub o anumit valoare denumit
putere disponibil).
Pt k exist 6 clase de semnale - mecanic, termic, magnetic, electric, optic i chimic pp orice dispozitiv
care convertete semnale dintr-o clas n alta = traductor ;n practic doar dispozitive care ofer o ieire
electric = traductoare ->Argumente: exista cel putin o modalitate de masurare el pt orice marime fizica
neelectrica;in prezent sunt realizari de dispozitive si circ electronice care prelucreaza semn obtinute de
la elem sensibile facand op multiple precum amplificare, rejectie perturbatie ,calibrare, fara a aparea ef
de retroactiune;semnalele electrice pot fi usor prelucrate, memorate, afisate si transmise la distanta;
Restrictiile impuse traductorului se refera la: semnalul de iesire trebuie sa fie proportional cu marimea
mas(carac statica liniara) si semnalul de iesire tre sa fie calbrat/unificat cu limite de variabile
normalizate. Concluzii: traductorul - este elem al sis automate care furnizeaz indicaii cantitative sis de
control/comand despre procesul automatizat; / are un caracter dual:- de instr de msurat;- de elem
tipic funcional al sis de automatizare; / trebuie s furnizeze semnale care s poat fi interpretate, deci
ieirea lui este - de regul - un semnal electric. Mai mult, ieirea trebuie s fie proporional cu intrarea.
traductorul = dispozitiv care stabilete o coresponden ntre o mrime fizic x (parametru de proces)
variind ntr-un anumit domeniu prestabilit i un semnal el calibrat y concordant unei stri/situaii de
msurare.

7.Noiunea de senzor.
Senzorul este legat de modalitatea de percepie a mrimilor msurate, sugernd o similitudine cu
comportamentul uman n maniera de a obine informaie despre cantitile fizice. El incearca sa imite
comportamentul simturilor umane dar nu si modul lor de functionare.Ei sunt dispozitive de mrimi
reduse (miniaturi), care permit determinri punctuale ale msurandului, ceea ce conduce la extensia
definiiei ctre arie / matrice de senzori. senzori =ansambluri de dispozitive sensibile care permit
determinarea unui cmp de valori pentru o mrime fizic ntr-o manier similar cu organele de sim
umane.;
Concluzie: Senzorii permit obinerea de imagini sau hri ale unei scene prin ci similare/analoge omului.
Exemplu este camera de luat vederi realizat cu un senzor vizual liniar CCD (Charge Coupled Device)
In esenta,un senzor realizeaz aceeai funcie ca i un traductor, adic percepe starea unei mrimi
fizice pe care o convertete n semnal electric, n consecin, structura funcional a unui senzor
respect - n principiu aceeai schem ca a traductorului. Totusi, senzorilor le sunt specifice cel puin
trei caracteristici: miniaturizarea, care permite realizarea de msurri (determinri) punctualeale
mrimilor investigate; multiplicarea funcional, adic existena n structura unui senzor a unui numr
mare de dispozitive sensibile care ndeplinesc aceeai funcie, dispuse liniar sau matricial; fusiunea
senzorial, care presupune reuniunea mai multor senzori ntr-o configuraie unic, pentru a asigura o
funcionalitate dorit.
Pe de alta parte mediul in care sunt pusi sa lucreze senzorii este mult mai prielnic fata de cel in care
lucreaza un traductor
8.Clasificarea traductoarelor
Criterii:a) Dup necesitatea existenei unei surse auxiliare de activare pentru obinerea semnalului de
intrare se disting:
active/ tip generator-pe baza marimii de mas genereaza un semnal de natura electrica ; pasive /tip
parametric- necesita sursa auxiliara de activare a marimii
b) Dup semnalul de ieire distingem:
analogice-au o dependenta intrare/iesire printr-o f continua; numerice-permit obt de stari distincte
direct digital prin maniera de realizare a es; cvasinumerice-realizeaza o iesire dintr-o durata de semnal el
care poate fi usor convertita in semnal digital
c) Dup principiul de funcionare care st la baza transferului de energie intrare-ieire avem:
t lucrnd n regim dezechilibrat-pp amplificarea semnalului rezultat in iesirea elem sensibil si a circ
asociat acestuia; t cu echilibrare automat-tendintei de dezechilibru i se opune prin reactie un semnal
care realizeaza echilibrarea intrarii(sis de urmarire),din pacate sunt putine marimi fizice la care este
posibil acest sistem
d) Dup dinamica exprimat prin relaia intrare-ieire, traductoarele se pot clasifica n sisteme de ordinul
0 (sau de tip proporional), 1 (element de ntrziere de ordinul I), 2 (element de ntrziere de ordinul II),
sau de ordin mai mare.
e) O clasificare foarte rspndit a traductoarelor este n funcie de mrimea msurat. n consecin,
vorbim de traductoare de temperatur, presiune, debit, nivel, umiditate, poziie, vitez, acceleraie,
for, cuplu etc.
f) Dup principiul funcional care st la baza realizrii prii de intrare a traductorului:
rezistive, capacitive, inductive (parametrice);
cu acumulare de sarcin electric, cu generare de tensiune electric / curent electric (generatoare).

9.Locul i rolul t n s automate: schem de reglare monovariabil independent cu traductor analogic.

CD-Comparator diferential;R-legea de reglare;EA-elem actionare;

yref=marimea de referinta,=yref-y,=m actionare, x=marimea investigate
Asupra procesului apar in permanenta perturbatiile p.Rolul buclei de reglare e de a urmari ref fixata
yref,minimizand eroarea.Aceasta configuratie de automatizari este o struct tipica de sis cu
urmarire.Perturbatiile sunt compensate din constructia sis.T are rolul de a da info cantitativa despre
marimea investigate.Locul lui este pe calea de reactie/informationala
9+10->arat: locul t n cadrul automatizrii proceselor ca elem pe calea informational// rolul
acestuia de efectuare a operaiei de msurare. Consecine: t are carac metrologice bine precizate prin
care se gar cal ms// diversitatea mar de pro se regaseste in partea de intrare a t// ieirea acestuia este
restrns la semnale electrice compatibile elem din instalaia de automatizare la care sunt cuplate.
10.Locul i rolul traductoarelor n sistemele automate: schem de conducere ierarhizat multiproces.
T traductoare;DA- dispozitive de
acionare; ICC interfa de conversie i
comunicaie; NLC nod local de
conducere; SA1, SA2 servere de
aplicaie; CP post dispecer;CNI
conducere numeric ntreprindere; MC1,
MC2 magistral de cmp;MLA
magistral local de aplicaie;MLI
magistral local de ntreprindere
La niv de process->T si DA.Se evidentiaza
2modalitati de achizitie/distributie de
la/catre Pro.La Pro1 se fol o ICC aferenta
fiecarui T/DA ce se cupleaza pe MC1(M
standard de t serial).La Pro2 se fol cate o
icc pt T(icct) si una pt DA(iccda), in lit de
specialitate se numesc sis de achizitie/
distributie a datelor.
La niv local de conducere->NLC.dar
acestea nu pot garanta conducerea unor
procese de medie/mare complexitate.De
aceea prin MLA se ajunge la SA in care
sunt realizate str de conducere globala a
a Pro distribuit. Tot aici se leaga consola
operatorului cu ajutorul careia se poate
folosi interfata in conducerea Pro.
La niv de interprindere- mli, se gaseste
conducerea numerica a intreprinderii.

11.Structura general a unui traductor analogic i extensia la un traductor numeric.

ES- element sensibil (senzor, captor, detector); A adaptor (circuit de conditionare, transmitter);
ELT element de legatura si transmisie (rol secundar) ; SAE surse auxiliare de energie
ES elem care asigura cuplarea traductorului cu procesul. Tre sa aiba o serie de calitati: sa fie selectiv
(preia din proces numai marimea fizica si variatiile acesteia care intereseaza); rejecteaza celelalte marimi
ale mediului in care se face masurarea; sa nu exercite efect de retroactiune ( la cuplarea cu procesul sa
nu determine modificari ale marimii masurate x); sa permita cuplari cu procesul foarte variate (acelasi
tip de traductor sa poata fi folosit la game diferite pentru aceleasi marimi, sau chiar la marimi diferite).
Remarca: Semnalul s1 furnizat de ES nu este calibrat->necesitatea adaptorului A.
A - dublu rol: preia semnalul de la ES i - dup o serie de transformri cu caracter liniar / neliniar - l
transform n semnal calibrat de ieire y; asigur cuplarea cu dispozitivele de automatizare (pe baza
energiei dat de sursele de energie auxiliare SAE are n ieire o putere suficient de a aciona aceste
dispozitive, fr s apar efect intern de retroaciune ctre ES).
Pentru compatibilitatea cu dispozitivele de automatizare, semnalele calibrate sunt standardizate
(unificate). Concluzie: indiferent de variaia mrimii de intrare x, semnalul de ieire analogic este calibrat
(unificat)
ELT - cu structur simpl, care asigur conexiuni de natur mecanic, electric, optic, termic etc
SAE - sunt cerute de elementul sensibil, n special la categoria celor parametrice (dar nu numai!), ca i
de adaptor pentru circuitele interne de calcul, liniarizare i ieire.
11b Atunci cnd se dorete un echivalent numeric al ieirii obinute cu un traductor analogic se
folosete un circuit suplimentar de conversie analog numeric i o interfa de comunicaie=icc

ICC - interfa de conversie i comunicaie.

Concluzie: Folosind o interfa ICC deja standardizat, orice traductor analogic cu ieire n semnal
unificat poate fi inclus ntr-o schem complex de conducere, prin cuplarea acestuia pe o magistral de
cmp standard.

12.Carac statice; ind de calitate n regim static: selectivitatea, domeniul de msurare, liniaritatea.
Caracteristicile statice se definesc n regimul de funcionare n care att mrimea de intrare ct i cea de
ieire sunt n regim staionar (invariante n timp pe perioada de observaie).
Practic vom considera ca pe intervale relativ mici de timp intrarea e invarianta =respecta cond de regim
stationar iar dependentay=f(x) repezinta carac statica a T in absenta mar de influenta.
n realitate (figura.., pe lng intrarea util x, asupra traductorului mai acioneaz o serie de mrimi de
influen extern - 1, ..., n - ca i de influen intern - 1, ..., p - astfel c trebuie s se considere:

~
~
y f ( x; 1 , ..., n ; 1 , ..., p )

~
~
~
~
~
f
f
f
f
f
~
y x
1 ...
n
1 ...
n
x
1
n
1
n

1. Una din caracteristicile eseniale ale ES - implicit a traductorului - este selectivitatea; concret, daca se
procedeaza la dezvoltarea n serie Taylor a funciei (*) rezulta: (sus)
~
~
~
Un traductor are o foarte bun selectivitate daca ~
f
f
f
f

~y ~f ( x)

2. Domeniul de msurare este intervalul xmin ... xmax n cadrul cruia traductorul permite efectuarea
corect a msurrii, n conformitate cu caracteristica static acceptat ca atare a acestuia.

y y
[ xmin ...xmax ] [ ymin ... ymax ] y ymin max min x xmin

xmax xmin
intrare
variabil divers

iesire
calibrat/unificat

3. Liniaritatea. O cerin impus

traductoarelor este de a avea o caracteristica
statica liniara, adic se impune o dependen
de forma
y ymin k x xmin
Pe domenii mari de variaie ale intrrii
caracteristicile statice sunt neliniare,
aproximarea prin caracteristici liniare fcnduse n limitele unei erori de neliniaritate sau
abateri de la liniaritate n*%+ exprimat cu
relaia:

n [%]

ymax
100
ymax ymin

ymax max{| y1 | ; | y2 |}

Se consider c traductorul are o comportare liniar dac:

n [%] imp

13.Carac statice; ind de calitate n regim static:sensibilitatea, clasa de precizie, rezoluia, repetabilitatea
i reproductibilitatea.
4. Sensibilitatea. Considernd neglijabile sensibilitile parazite introduse de marimile de influenta, ceea
ce nseamn caracteristic static ideal y = f(x), se definete sensibilitatea ca derivata ieirii n raport cu
intrarea, adic:
S sensibilitate absoluta.

dy
S
dx

var.finite

y ymax ymin

x
xmax xmin
c.s.l.

[dim.iesiri i]
[dim.intrarii ]

Sensibilitatea unui traductor este determinat de sensibilitatea elementelor componente i de modul

cum acestea sunt incluse n cadrul schemei structurale. La elemente componente cu caracteristici liniare
- funcie de modalitatea lor de combinare - se poate deduce uor sensibilitatea total; exemple sunt
date n figura urmatoare:

Remarca: la structura cu reacie, cum - n general - K1K2 >> 1, rezulta c sensibilitatea total este
condiionat practic de precizia i stabilitatea caracteristicii unui singur element.
5. Clasa de precizie se definete se definete ca eroarea admisibil de baz dat sub form normat
(raportat la domeniu), adic:

c
| X ad |
xmax xmin | X ad |t |
| X ad |
X ad |b | X ad |s
c
100 [%] (** *) ->

100
xmax xmin
din c. p.
% din |xad |b

Din relaia (***) se obine eroarea admisibil absolut de baz (intrinsec)// relaie valabil pentru
condiii de referin precizate prin standarde sub form de valori sau intervale de referin.
n consecin, eroarea admisibil absolut total |Xad|t va fi:
6. Rezoluia se exprim prin intervalul maxim de variaie al mrimii de intrare care poate fi pus n
eviden (citit) - produce un salt elementar - la ieirea traductorului.Rezoluia este specific
traductoarelor analogice cu caracteristic static discontinu sau cvasicontinu, la care semnalul calibrat
de ieire este numeric sau analogic n trepte. La traductoarele numerice rezoluia se exprim prin
numrul de bii ai conversiei analog-numerice, respectiv intervalul elementar de cuantificare al mrimii
de intrare. Ex: dac se face conversia pe n bii atunci treapta elementar de cuantificare (cuanta) este
ceea ce semnific o reprezentare n valoare absolut a rezoluiei.
x x
x max n min
Se poate utiliza i o reprezentare procentual a rezoluiei.
2
7. Repetabilitatea exprim abilitatea traductorului de a reproduce valori ale ieirii ct mai apropiate
atunci cnd se aplic acestuia - n mod repetat - aceeai valoare a msurandului, n aceleai condiii de
experimentare i n acelai sens, msurrile fiind considerate ntr-un timp limitat.
8. Reproductibilitatea se refer - de asemenea - la gradul de coinciden dintre dou citiri succesive
atunci cnd aceeai mrime este msurat cu o metod precizat, dar numrul de determinri este
foarte mare, efectuate de operatori diferii cu aparate diferite, n laboratoare diferite. Cantitativ,
reproductibilitatea este valoarea minim care depete, cu o probabilitate dat, valoarea absolut a
diferenei dintre dou msurri singulare obinute n condiiile mai sus-menionate.

14.Indicatori de calitate (cu comentarii) dedui din caracteristicile dinamice pentru elementul de
ntrziere de ordinul I.
dy
a1 a0 y(t ) b0 x(t )
Pornind de la forma general:
cu notatiile a1 T

a0

dt
dy
T
y (t ) k x(t ) | L
dt

b0
k
a0

H ( s)

k
.
1 Ts

Considernd intrarea treapt unitate x(t) = u-1(t), rezult n domeniul variabilei complexe s
care, trecut n timp, conduce la funcia indicial

1
k
1
Y ( s)
k
s(1 Ts)
s s 1

y (t ) k (t ) k 1 e

Caracteristicile de frecven, obinute din H(j) = H(s)| s=j, adic

H ( )

k
H ( j )
1 jT

1 T 2 2
( ) arg( k ) arg(1 jT ) arctgT

sunt

Indicatori: 1. Eroarea sau abaterea dinamic D(t) ca fiind (jos) cu observaia c D(t) 0 cnd t .

(t ) y(t ) y

D
s
Practic, se consider
c eroarea
dinamic devine neglijabil atunci cnd aceasta atinge un anumit
procent din ys i nu-l mai depete ulterior (eroarea dinamica a intrat in banda de stabilizare Bs).
2. Timpul de stabilizare sau timpul de rspuns ts

| D (t ) | Bs ,
t
s

k 1 e T

pt. () t ts Pentru traductoarele analogice Bs se ia n practic 2...5% din ys=k

k (0,02...0,05)k

ts
T

ts

0,02...0,05 e T 20...50

rezultnd ts (3...4)T.

3. Constanta de timp T se poate pune n eviden, pe figura a), ca fiind valoarea subtangentei pentru t =
0; ntr-adevr //Caracteristica amplitudine-pulsaie arat caracterul de filtru trece-jos al elementului de
ntrziere de ordinul I. Pe aceast caracteristic se pune n eviden:

dy
1 Tt
k e
dt t 0
T

t 0

k
tg
T

H ( B )

1
H (0) , deci
2

k
2

4. Pulsaia de band B ca fiind pulsaia la care:

1 T
obinndu-se B = 1/T .
Observatie: la caracteristica faz-pulsaie exist un punct de inflexiune pentru = B de valoare (B) =
-/4.
2
B

15Indicatori de calitate (cu comentarii) dedui din caracteristicile dinamice pentru elementul de
ntrziere de ordinul II.
d2 y
dy
a
a1 a0 y(t ) b0 x(t )
Pornind de la ec diferentiala:
2
2

dt

notatiile

a2
Ta2 ;
a0

b0
k
a0

a1
Tb ;
a0

dt

d 2 y(t )
dy(t )
Tb
y(t ) kx(t )
2
dt
dt
k
H ( s) 2 2
Ta s Tb s 1
Ta2

| L

funcia de transfer corespunztoare

Funcia indicial i caracteristicile de frecven se traseaz n dou cazuri distincte:
a) rdcinile
ecuaiei caracteristice (de la numitor) sunt reale;
b) rdcinile ecuaiei caracteristice sunt
complex conjugate. //Cu notatiile:

Ta2

si Tb

2
n

; cu 0 1

s2

2
n

s 1 0

Deoarece H ( s )

Pentru intrare treapt unitate, se obine:

e nt
y (t ) k (t ) k 1
sin n 1 2 t
1 2

H ( )
1 2
2
cu arctg
1 2

Indicatori:
n

s1, 2 n jn 1 2

n2

k
2

s 1

n
( ) arctg
2
2
1 2
2
4
n
n2
2

1.Timpul de cretere - tc - ca fiind durata n care ieirea parcurge

2
2
distana dintre 0,1ys i 0,9ys pe prima oscilaie.
T

n 1 2
2. Perioada oscilaiilor amortizate - T -, care are valoarea
3. Supracreterea - - eroarea dinamic corespunztoare primului maxim al ieirii; de obicei se exprim
sub form relativ prin raportare la ys, adic:
ymax ys

100

Deoarece max,y(t)- se asigur pentru tmax = T/2, rezult c r [%]

2
y

ymax ys 1 e

din care se obine

r [%] 100 e
4. Timpul de stabilizare - ts - legat de banda de stabilizare Bs prin intermediul erorii dinamice D(t) = y(t) ys = y(t) - k, adic |D(t)| Bs pentru orice t ts. Se poate scrie:

ys

nt s
e
Iar

sin n 1 2 t s Bs

1 2

max sin n 1 2 t 1

ts

ln

ys
Bs 1 2

5. Pulsaia de rezonan - r - valoarea pentru care H() = 0, adic: r n 1 2 2

6. Pulsaia de band - B - valoarea pentru care amplitudinea H(B) = H(0)/2, adic:

k

1

2
B
2
n

4 2

2
B
2
n

k
2

B n 1 2 2 2 4 2 4 4

OBS 1) Cu ct n este mai mare cu att B este mai mare, T este mai mic, ts mai mic, adic traductorul
are o dinamic mai rapid (mai bun); 2) Cu ct factorul de amortizare crete cu att B se micoreaz,
T crete, ts crete, deci dinamica este mai lent; 3) Creterea lui B produce lrgirea spectrului de
frecvene a mrimii de intrare, n consecin se diminueaz caracterul de filtru trece-jos al traductorului,
astfel c acesta va msura i zgomotele, tiindu-se faptul c acestea sunt de frecvene nalte.

16.Caracteristicile energetice ale traductoarelor

Deoarece traductoarele presupun preluarea unei mrimi printr-o operaie de msurare, rezult c are loc
un consum energetic. Puterea, care prin integrare d consumul energetic, este preluat total sau parial
de la mrimea de msurat (total n cazul mrimilor active i parial la cele pasive). Puterea preluat de la
mrimea de msurat nu poate depi o anumit limit denumit putere disponibil pentru a nu
influena valoarea mrimii de msurat. n general, oricrei mrimi X supuse msurrii i se poate asocia o
alt mrime Y, astfel nct produsul lor XY s reprezinte o putere, iar raportul acestora X/Y s fie de
natura unei impedane, denumit impedan generalizat sau metrologic Zm=X/Y Obinerea unei
impedane Zm preocupare permanent n construcia traductoarelor perfecionarea permanenta a
elementelor sensibile - dimensiuni, mas - avnd n vedere c ele sunt cele care determin n cea mai
mare msur impedana Zm. Probleme puse n practica construciei traductoarelor: adaptarea
impedanei Zm cu cea a sursei Zs care produce mrimea activ de msurat se procedeaz la preluarea
mrimii de msurat cu amplificatoare de msurare; // prin folosirea amplificatorului, pe lng adaptarea
n nivel se realizeaz i o adaptare n putere, rezultatul fiind o adaptare n impedan; // dac este
posibil o metod de zero - msurare fr consum energetic - echivalent cu o impedan Zm = (este
cazul punilor cu echilibrare automat) // n cazul mrimilor pasive, msurarea presupune utilizarea unei
surse auxiliare de energie trebuie avute n vedere dou aspecte: puterea preluat de la sursa auxiliar
s fie folosit pentru conversia mrimii parametrice ntr-un semnal electric (tensiune, curent); s nu
apar modificri ale valorii msurate (de exemplu, n cazul unui termistor, s nu se produc o nclzire
suplimentar la alimentarea cu o tensiune extern). // O alt problem este legat de consumul propriu
- pe ansamblu - al traductorului.
17.Caracteristicile constructive i de fiabilitate ale traductoarelor.
Formele constructive sunt condiionate - n mod esenial - de natura aplicaiei pot fi diferite, chiar
dac mrimea i domeniul de msurare sunt aceleai.
Importante: - robusteea - calitatea traductorului de a dispune de stabilitate n funcionare (funcioneaz
la parametrii nominali). -capacitatea de suprancrcare reprezin proprietatea unui traductor de a
suporta valori ale mrimii de msurat care depesc limita superioar a domeniului pentru care este
destinat; iar pe timp ndelungat - suprasarcin - pe timp scurt - oc.
De reinut: traductoarele au circuitul de ieire prevzut cu limitare de semnal, chiar dac au loc depiri
ale domeniului nominal al mrimii de intrare. - protecia climatic este n concordan cu zonele
climatice (rece, temperat, tropical-umed, tropical-uscat i foarte rece), care corespund
recomandrilor CEI. - protecia contra exploziilor cuprinde o serie de msuri specifice aplicate n
construcia i montarea traductoarelor pentru a evita aprinderea atmosferelor explozive exterioare. protecia anticorosiv se refer la acele pri - fie ale elementului sensibil, fie ale adaptorului - care vin n
contact direct cu medii puternic corosive.
17b Fiabilitatea reprezint proprietatea ca traductorul s funcioneze n limitele indicatorilor si de
performan, adic fr defeciuni, un interval de timp ct mai ndelungat. Poate fi: previzionala,
experimentala, operationala. Dac unui traductor i se pot preveni, depista i nltura defeciunile se
spune c acesta are proprietatea de mentenabilitate. Proprietatea ca dup efectuarea reparaiilor
(aciuni de mentenan), s-i recapete integral capacitatea de funcionare se numete restabilire.
Disponibilitatea este proprietatea unui traductor ca acesta s-i ndeplineasc funcia specificat sub
aspectele combinate de fiabilitate, mentenabilitate i de organizare a activitii de mentenan la un
anumit moment de timp sau ntr-un interval de timp dat.
Cauzele defeciunilor sunt variate, fie ntmpltoare, fie sistematice (datorit mbtrnirii
componentelor), n consecin acestea se studiaz probabilistic sau statistic. Se definesc astfel
(probabilistic): funcia de defectare F(t)=P(tTf) Tf - timpul de bun funcionare funcia de fiabilitate
R(t)=P(t>Tf) R(t)=1-F(t)

18.Clasificarea elementelor sensibile ale traductoarelor electronice

Elementele sensibile permit detectarea mrimilor msurate, adic fac legtura cu procesul. n
consecin, acestea constituie partea cea mai diversificat a t. Nr/varietatea mrimilor fizice care
intervin n procesele automatizate este foarte mare o multitudine de tipuri de elem sensibile.
Totusi se pot grupa elementele sensibile dupa dou criterii, suficiente pentru atingerea scopului urmrit:
a) Dup principiul conversiei mrimii fizice x(t) aplicate la intrare n semnal electric(important pentru
evidenierea fenomenelor fizice care stau la baza conversiei mrimii de msurat ntr-un anumit tip de
mrime electric, aceasta conducnd la alegerea corespunztoare a circuitelor de intrare i chiar a
structurii adaptorului):- elemente sensibile parametrice (detalii lasub19) - elemente sensibile
generatoare - numite i active - sunt folosite pentru preluarea mrimilor active (acele mrimi care au o
putere asociat din care o parte - mic - poate fi folosit n procesul de conversie); elementele
sensibile active genereaz un curent, o tensiune sau o sarcin electric.. X->I,U,Q X->...
b) Dup natura mrimii de msurat, se disting tipuri ce poart denumirea domeniului de aplicaie, cum
ar fi(evideniaz aspectele concrete de utilizare a traductoarelor, n special cele legate de performane,
respectiv alegerea elementului sensibil adecvat unei aplicaii date. ):- elemente sensibile mecanice pentru deplasri, viteze, fore, cupluri;- elemente sensibile termice - pentru temperaturi, debiteelemente sensibile chimice - pentru pH, Redox, concentraie, umiditate- elemente sensibile electrice pentru cureni, tensiuni, putere activ, putere reactiv etc.
19.Elemente sensibile parametrice: analiz general + exemplificri.
(denumite i pasive sau modulatoare) convertesc variaia mrimii de intrare (parametrul de proces) x n
variaia unui parametru de circuit electric (de exemplu R, L, C). n consecin, au nevoie de energie
extern de activare (de unde i denumirea de elemente sensibile pasive);X->R,L,C x->R, L,C
Cele mai intalnite situaii de elemente sensibile parametrice din construcia traductoarelor.
Fie un conductor omogen, rezistena sa electric esteR = l/S. Variaia de rezisten R poate fi obinut
pe baza variaiei uneia din cele trei mrimi care dau expresia rezistenei R .Ex: pe o l data vrem sa
masuram T rezistiv, si se folosete proprietatea l(x) R
Foarte ntlnite - variantele de traductoare rezistive bazate pe variaia rezistivitii
(termorezistene, termistoare - sub aciunea temperaturii, fotorezistene, fototranzistoare, in
general fotoelemente - sub aciunea radiaiilor luminoase, umidometre, concentraii - sub
aciunea unor procese chimice).Ex: -la o termorezisten relaia de funcionare este:
2
3
- la o diod semiconductoare dependena este:

R R0 1 0 0 0 ...

qUD

Dac ID = ct atunci: U kT ln I D I 0
D
I D I 0 e kT 1
-In cazul unei bobine cilindrice
q
I0

cu lungime mare i diametru mic inductivitatea proprie este dat de relaia:

N2

n
lk

k 1 k S k

S
d

k 1

0 r S

N-nr spire; miuk=permeabilitate;Sk-sectiunea prin care trec linii de

camp;lk=lungimea liniilor de camp
l si Sk si miurkk(x)->L
0 rk S k
-La un condensator plan capacitatea electric este dat de relaia:
Delta de toate mijloc->C

N2
lk

Sunt situaii n care elementul sensibil nu se poate cupla direct la variabila de proces x, n aceste cazuri
folosindu-se un circuit modulator sau un corp de prob:- La msurarea turaiei cu ajutorul unui
fotoelement , unde f=frecventa impulsurilor obtinute la iesirea fotoelementului
La msurarea forelor cu ajutorul unei mrci tensometrice
f [Hz]

n[rot / min] 60

20.Elemente sensibile generatoare: analiz general + exemplificri.

numite i active - sunt folosite pentru preluarea mrimilor active (acele mrimi care au o putere asociat
din care o parte - mic - poate fi folosit n procesul de conversie); elementele sensibile active
genereaz un curent, o tensiune sau o sarcin electric.. X->I,U,Q X->...
Aceste semnale, fie sunt de valori absolute mici, fie provin de la surse cu impedane interne mari, astfel
c este necesar conversia lor in semnal calibrat de ieire cu ajutorul unor adaptoare; chiar i circuitele
de intrare sunt realizate cu elemente active - alimentate cu energie auxiliar - pentru a preveni efectul
de retroaciune ctre mrimea msurat. Funcionarea elementelor sensibile generatoare se bazeaz pe
o serie de legi fizice sau efecte fizice, cum ar fi: Legea induciei electromagnetice - generarea - prin
inducie - a unei tensiuni sub aciuneamrimii de msurat: iar N este numrul de spire al bobinei
Qv
D
d(t ) //
strbtut de fluxul variabil (t).

e(t ) N

dt

e B l v cu v

Qv

4B

e( v )

Ex: - La traductoarele electromag de debit, la care lichidul curge perpendicular fa de direcia de

t.t.e.m. kTC ( 0 )
aplicare a induciei - rezult: (de la e de sus)
Efectul termoel (efect Seebeck) - generarea unei tensiuni termoelectromotoare (t.t.e.m.) de contact
ntre dou metale diferite (ttem de sus): // Ef piezoelectric - const n aceea c materiale anizotrope (de
ex cuarul) supuse la compresiune (for, presiune) se ncarc spontan cu o sarcin electric.Ef
piroelectric - se manifest la anumite subst de sintez (artificiale) care supuse la variaii de temp - se
incarc spontan cu sarcini electriceE Hall - manifestat la anumite semiconductoare, care, in prezena
unui camp electric, genereaz o tensiune de ieire dependent de inducia electromagnetic a campului
B E fotovoltaic - se manifest la anumite dispozitive semiconductoare, la care dac jonciunea p-n este
iluminat din exterior (efect fotovoltaic extern) - are loc o deplasare a purttorilor de sarcin, deci se
genereaz un curent electric E electrochimic - se manifest prin generarea unei t.e.m. intre doi electrozi
plasai in soluii cu concentraii de ioni diferite (traductoare de pH, Redox, potenial de electrod).
Concluzie: Esg se carac prin semnale slabe ca ampli si putere asociata ceea ce impune str el performante
pt preluarea si prelucrarea lor
21. Adaptoare electronice: schema de principiu, semnificaia i funcionalitatea blocurilor.
preia semnalul de la elementul sensibil ES i l transform n semnal electric calibrat y variind n limite
unificate. Structura unui adaptor:CI -circ de intrare;CPI - circ de prelucrare intermediar;CE - convertor
de ieire;BRL - bloc de reacie local;BRG - bloc de r global;SAE - surse aux de energie.

Ci are cea mai mare diversitate incat el tre sa permita conectarea tuturor caegoriilor de elm sensibile.
Cele mai intalnite CIsunt montajele in punte lucrand in regim dezech.//Semnalul obt la iesirea CI este o
tensiune care contine pe langa comp utila si o serie de comp parasite provenite din mediul in care se
face masurarea sau chiar din principiul fct ci-ului.Tensiunea si nu este semnal el calibrat. El e prelucrat
de cpi care impreuna cu CE si BRL/BRG realizeaza semnalul de ten sp variabil liniar cu mar de intrare x in
limitele unei erori de neliniaritate admise..Limitele de var ale semnalului sp sunt convenabil alese de
constructor pt a garanta toate performantele T. In cadrul CPI, se pot gsi o serie de blocuri speciale de
calcul, cum ar fi:multiplicatoare, extractoare de radical, ridicare la ptrat, mediere, filtrare etc. CE este
de tip convertor ten-ten sau ten-c garantand puterea semnalului y pt a se obt toate performantele T.
SAE sunt nelipsite in orice str de adaptor, avand in vedere ca toate t de pe piata sunt t electrice.

22.Conexiuni tipice: cu 4, 3 i 2 fire; schema adaptorului pe dou fire.

Funcie de modul cum se conecteaz in exterior SAE i semnalul calibrat de ieire se disting variantele

conex pe 4 fire -fig.a - 2 fire pt alimentarea extern Ualim i 2 fire pt semnal(este situaia in care
alimentarea extern trebuie decuplat de ieire i intrare); // conex pe 3 fire-b - alimentarea extern
Ualim i semnalul de ieire au un conector comun;// conex pe 2 fire-c - atat alimentarea extern cat i
semnalul de ieire sunt pe aceleai conductoare.
22bConstrucia - principial se particularizeaz prin modul de realizare a convertorului de ieire

In principiu o structur de dou surse de curent, una debitand c ct de la limita inferioar a domeniului
(4mA) i cealalt un c proporional cu mrimea de intrare x. Circ de intrare i prelucrare intermediar
CIPI comand prima surs de curent cu o tensiune proporional cu variabila de proces x, iar dioda D
asigur protecia adapt la conect unei surse de alimentare extern Ualim cu polaritatea invers.

23Circ de intrare tip punte Wheatstone de U cu un bra activ lucrnd n regim dezech: analiza liniaritii.
In cazul elementelor sensibile rezistive (de deplasare, de temperatur), la care x R(x), se folosete o
punte Wheatstone alimentat n c continuu. Care are 4 brate rezistive si 2 diagonale:diag AB de alim si
CD de masurare unde se obt U de dezechilibru Ud.Pt x=0=> R=0=>punte in ech R0R4=R2R3.Pt x0,
R0=>

U d VC VD

R R4
E.
( R0 R R3 )( R2 R4 )

U e AAD U d

Liniaritatea: Prin insusi principiul de funct a puntii rezulta o

dependenta neliniara a Ud cu R dar pp R<<(R0+R3)

R R4
E

R dezvoltare n serie Taylor a termenului 1/*1+R/(R0+R3)],

care s se considere doar primul termen al dezvoltrii
( R0 R3 )( R2 R4 )1
din
R0 R3
R R4
R 2 R4
primul termen componenta liniar -Udlin
Ud
E
E
( R0 R3 )( R2 R4 )
( R0 R3 ) 2 ( R2 R4 )
iar al 2lea, comp neliniar - notat Udnel.
U d nel
R
nmax n a Rezolvata daca: 1)R0 impus,R3 din cond de
n

Fie eroarea de nelin

R0 R3
U dlin
ech, na impus=>var max a lui
R e data de: | R |max ( R0 R3 ) na //2) |R|max , R0
1
si na impus=> R0 R3 | R |max
Ud

24Circuit de intrare tip punte Wheatstone: analiza sensibilitii i rejecia perturbaiilor.

Analiza sensibilitii se face numai pentru partea util (liniar) a tensiunii de dezechilibru. Punem
R
condiia de echilibru R0R4=R2R3 sub forma: R4/R2=R3/R0=k si => R R4
k
R0 R2
R0
Se def sensibilitatea punii SW ca fiind: (jos)

SW

Ud / E
k

R / R0 1 k 2

SW max

U d S

1
4

U d U dlin

R E
.
R0 4

R3 R4
1 1
R0 R2

1 k 2

E.

care e max atunci cnd

(dSW)/(dk)=0, de unde rezult k=1. Condiia k=1 nseamn: (mijloc 2 ec)
24b Rejecia perturbaiilor. Fie situaia n care apare o variaie perturbatoare Rp asupra rezistenelor R0
i R2, iar componenta util o notm cu Ru. Avem: - n braul AC R = R0 + Ru + Rp - n braul AD R2
= R20 + Rp // condiia de echilibru fiind aceeai (R0R4 = R20R3).
max

Ru R4 ( R3 R4 )R p

R3
R4
Ud E
.
U d E

R R R R R R R
(
R

R
)(
R

R
)
0
u
p
3
20
p
4
u
p
3
20
p
4
0
Se observ c o rejecie foarte bun a perturbaiilor se obine atunci cnd R3 = R4, adic atunci cnd
puntea are la echilibru toate rezistenele egale.

25Punte Wheatstone de c.c. cu un bra activ i tensiune de ieire liniar cu variaia rezistenei
A .I 0.I 0
elementului sensibil.

U D UC

Ue
0 deci U C U D .
A

Cum I1+Ir-I- = 0, rezult c I1 = -Ir,

astfel c se obin relaiile:

I1

UC U A UC E

kR0
kR0

Ir

UC Ue
R0 R

UD

E
E
R0
kR0 R0
k 1

din care rezult:

E
E
E
Ue
k 1
k 1
kR0
R0 R

Ue

E R
k 1 R0

26.Circuite de intrare pentru elemente sensibile inductive i capacitive; exemplificare pe cazul

1
traductorului inductiv diferenial de deplasare.
Z ES
Z

L
(x
)
ES
ES
ES
jCES ( x)
Impedana elementului sensibil este de forma:
LES ( x) L0 L( x)
la traductoare inductive// iar pt cele capacitive:
se
utilizeaz
fie
montaje
de puni de c.a. lucrnd n regim dezechilibrat, la care
CES ( x) C0 C ( x)
amplitudinea tensiunii de dezechilibru depinde de intrarea x, fie circuite oscilante RC, la
care frecvena de oscilaie depinde de intrarea x.
26b Exemplificare - ntr-o modalitate sumar - cazul unui circuit de intrare pentru un traductor inductiv
diferenial de deplasare folosind o punte de c.a. Se consider elem sensibil al traductorului, compus din
dou bobine cilindrice lungi B1 i B2 identice, n interiorul cruia se deplaseaz un miez din material
feromagnetic cilindric, acionat de mrimea de intrare.
Pentru un x 0 apare un dezechilibru al punii dependent de valoarea deplasrii x, iar faza tensiunii
de dezechilibru Ud depinde de sensul deplasrii fa de poziia de zero. ntr-adevr, scriind tensiunea de
dezechilibru (datorit modului de construcie a celor dou bobine se neglijeaz inductivitatea mutual):
2
2

(L) << L0 => 2 jR L

R
R
p
p

U d U a

R R j ( L L) R R j ( L L)
0
0
p
0
0
p

Ud Ua

( R p R0 jL0 ) 2

deci amplitudinea tensiunii de dezechilibru - considerat n modul - este proporional cu variaia de

inductivitate L.
2L0 ( R p R0 )

2
arg Ua = 0 => arg U d arg( 2 jR p L) arg( R p R0 jL0 ) arctg
2
2 2

( R p R0 ) L0

Dac se asigur condiia (Rp+R0)2 - 2L02 = 0 prin alegerea corespunztoare a rezistenei Rp, atunci - fa
de poziia de echilibru - argUd poate fi *rad+ sau 0 *rad+. Concluzie: prin determinarea (discriminarea)
fazei tensiunii de dezechilibru se asigur gsirea sensului deplasrii x n raport cu poziia de echilibru.

27.Circuite de intrare pentru elemente sensibile generatoare: adaptarea n impedan, adaptarea n

nivel de semnal, adaptarea n nivel de semnal i impedan.
ESG preiau mar de masurare si dau in iesire un semnal de tensiune el/current el/sarcina.
A. Adaptarea n impedan fig a presupune preluarea tensiunii generate de ES de o aa manier nct
circuitul de intrare al CC-ului - prin impedana sa - s nu influeneze ieirea din elementul sensibil.
Conform figurii trebuie ndeplinit condiia: ui eES

Ii

eES
Ri
1
U i Ri I i
eES
e
RES ES
RES Ri
RES Ri
1
Ri

Cerinta de adaptare in z impune:

RES
1 sau Ri RES
Ri

O modalitate de a realize aceasta cerinta este folosind

un repetor

R2
_
AO
+

B. Pt a realiza doar adaptarea n nivel de semnal se poate folosi un montaj

de amplificator neinversor , la care: u 1 R2 e
e

R1

ES

eES

cu observaia c rejecia modului comun este slab.

C. Pt performane mai bune - adap n nivel i impedan- se folosesc
structuri difereniale , la care:

2R
eES
ue 1
RCT

R1

+
AO
_
R

unde RCT = rezisten de ctig (amplificare), cu care se pot

realiza amplificri ntre 1 i 1000 i rejecia modului
eES
comun mai bun de 120 dB.

ue

R
_
AO

R
RCT

_
AO
+

ue

R
R

D. Cnd semnalele de tensiune generate de elem sensibile

sunt de valori foarte mici, obinute de la surse cu impedane interne foarte mari (de exemplu la
elementele sensibile de pH), se folosesc amplificatoare instrumentale cu modulare-demodulare, sau
structuri cu ambaza termostatat pentru controlul riguros al derivei termice.
E. n multe aplicaii cerute de practica sistemelor de achiziie a semnalelor tip tensiune de nivel mic se
impune folosirea unor amplificatoare / atenuatoare cu factor de amplificare programabil (sistemele de
achiziie de date - prescurtat SAD - au n structura lor un astfel de amplificator, a crui factor de
amplificare este comandat numeric de P sau C).

28.Circuite de intrare pentru esg: conversia curent-tensiune, conversia sarcin-tensiune.

Ii
F. Cnd se dorete conversia curent-tensiune,
adic pt cazul cnd x+x I+I(x) = IES, atunci avem
IRES
circ echiv din fig a pt care: RES

I ES I i I RES

IES

Ri
Ii
I .
RES ES
1
Ri

I RES RES I i Ri

RES

I RES

U
Ir e
Rr
I1 I r 0

Ir

Ultima relaie se poate asigura cu un circ ca n fig b,

convertor curent-tensiune, pentru c:
I

I1 I ES I RES I ES

IES

I ES

Ue
Rr

ES

du
dQ
Cr e 0
dt
dt

I1
RES

U e Rr I ES .

ue

Q
Cr

care arat c ieirea din AO este proporional cu sarcina el dinamic

acumulat pe CES; aceast schem = amplificator de sarcin sau
convertor sarcin-tensiune.

V- _ Rr

AO

RES

G. Pentru cazul elem sensibile cu acumulare de sarcin el (ex la cele

piezoelectrice pentru msurarea forelor), atunci schema echiv e
cea din figura a. Prin alegerea convenabil a impedanei
de intrare Zi - tot de tip capacitiv - rezult relaia:
Folosind montajul din figura b,
1
1

la care ICES este neglijabil, se obine: I ES I r 0

C
C
i

Ri

a)

Dac RES >> Ri, adic RES/Ri >> 1, atunci: I i I ES .

0
RES

CI

b)

V+ +

Ue

29.Circuite de prelucrare intermediar: liniarizarea. Tensiunea obinut la ieirea circuitului de intrare n general neliniar, coninnd, pe lng componenta util, i componente parazite sau zgomote. n
cadrul CPI se caut s se amelioreze info obinut la ieirea din CI, se dorete o tensiune up
proporional cu x (parametrul de proces). Elementele sensibile ES au - prin nsi principiul de
funcionare - o dependen neliniar cu mrimea de intrare x, neliniaritate care se poate accentua
datorit modului de preluare a variaiilor x de ctre circuitul de intrare CI.
Pt es neliniare, caracteristica lor static este dat de constructor, fie sub form relaional (mai rar), fie de cele mai multe ori - sub forma unui tabel de valori (de exemplu la un termocuplu se precizeaz
t.t.e.m. din 0C n 0C pe intervalul de utilizare al acestuia).
Se dorete obinerea unei dependene U CI k x sau U CI k x U 0
Cum eroarea de neliniaritate n > nad (eroarea maxim admis), o modalitate foarte utilizat este
liniarizarea pe poriuni, care const n alegerea punctelor de frngere x1, x2, ... pe caracteristica real n
aa fel nct, pe fiecare segment de funcionare (0...x1, x1...x2, ...) s fie ndeplinit condiia n < nad

U CI m1 'x

I.Pentru x n domeniul 0 x < x1, tensiunea UCI este cuprins n

intervalul 0 UCI < UC1 i deci: (sus) U CI U C1 m2 ' ( x x1 )
II. Pentru x1 x < x2, tensiunea UC1 UCI < UC2 i: U U m

U L U L1 m2 (U CI U C1 ) m1U C1 m2 m2 ' ( x x1 ),

i relaiile pot fi continuate pn la UCImax.

CI

m1 m1 'x.

Pentru implementare se pot utiliza reele de diode semiconductoare (obinuite sau Zener) sau
tranzistoare; n figura se prezint o variant care folosete diode Zener. Astfel,

Ue

I.
Pentru 0 Ui < UDZ1 nici o diod Zener nu conduce, astfel c
tensiunea de ieire Ue este dat de relaia:
care, n reprezentarea din fig, reprezint primul segment cu panta:
Rr
Rr

R0

Ui

m1

R0

II. Pentru UDZ1 Ui < (UDZ1+UDZ2) se obine:

R
U e r U i r (U i U DZ1 )
R1
R0

U e m2 (U i U DZ 1 ) U e1

Rr
U DZ 1
R0
obs c m2 > m1. U DZ 1 U C1 , U DZ 2 U C 2 U DZ 1 etc
m2

Rr
R1 || R0

R
R
R
U e r r (U i U DZ 1 ) r U DZ 1
R0
R1 R0

si U e1

30.Convertoare de ieire: convertor tensiune-tensiune, convertor tensiune-curent

Locul convertorului de ieire CE este dup Cele mai folosite tipuri de semnale calibrate pentru
traductoarele analogice sunt n tensiune unificat i n curent unificat, n timp ce la traductoarele
numerice ieirea poate fi un echivalent numeric n conformitate cu un cod precizat, sau o frecven de
impulsuri.
CPI, rolul acestuia fiind de a transforma tensiunea liniar up din ieirea CPI n semnalul calibrat y.
O structur de convertor tensiune-tensiune, care asigur un semnal unificat de tensiune, se poate realiza
cu schema din figura, n care tensiunea Up(x) - obinut la ieirea CPI - variaz liniar cu parametrul de
proces x n limite neunificate, iar tensiunea U0 este folosit pentru asigurarea limitei inferioare a
R
R
semnalului de ieire Ue.
U r U ( x) r U .
e

R1

R0

pe baza careia se poate face dimensionarea functie de limitele

de variatie ale iesirii si variatia tensiunii de intrare.

O str de convertor tensiune-curent este prezentat n figura <-

Considernd curenii de
polarizare I- I+ 0 i amplificarea
A , se pot scrie relaiile:
I1 I 2 0
UB U A

Pentru ca s fie ndeplinit condiia

de ieire n curent trebuie, de
asemenea, ndeplinit inegalitatea
I e I 4 echivalent cu a considera c R4 i R3 alctuiesc un divizor de tensiune n
raport cu cderea de tensiune pe sarcina Rs
R3
U

Rs I e .
B
R3 R4
Deci U e ( R0 Rs ) I e si
U A U p U A Ue
R3 Rs
R3 Rs

0
Ie U p
I e ( R0 Rs ) I e
R1
R2
R3 R4
R3 R4

0
R3 Rs
R
R
1
2
UA UB
Ie
R3 R4
R3 Rs

RR
Dac se alege R4 = R2 i R3 = R1 R2 U p ( x)
Ie
.

I e U p R2 R1 3 s I e ( R0 Rs ) I e relaia se poate scrie

R1 R0
R3 R4

R3 R4

Pentru obinerea unui curent de ieire diferit de zero

(Iemin 0) se folosete o surs de referin U0 ca n fig
la care:
R U p ( x) R2 U 0

I e 2

R1 R0
R1 R0