Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DESPRE
TARILE ROMANE
,
Vol. X
Partea I
(VI
J*4
i1C1RiA
Coat
Reigate
LOSICA
WI fisriu Kebriir
04crn t Betryletron h f becIrettenJetriaftweal r'te- too7cry:Ri). Zer.rq 2taew.
owt
7.-01,
ti
cr
L*1!
I-
www.dacoromanica.ro
CALATORISTRAINI
DESPRE
TARILE ROMANE
Vol. X, Partea I
www.dacoromanica.ro
FOREIGN TRAVELLERS
ABOUT
THE ROMANIAN COUNTRIES
Vol. X, Part I
www.dacoromanica.ro
ACADEMIA ROMANA
CALATORI STRAIN!
DESPRE
TARILE ROMANE
VOL. X
PARTEA I
Volum ingrijit de t MARIA HOLBAN,
MARIA M. ALEXANDRESCU-DERSCA BULGARU,
PAUL CERNOVODEANU (redactor responsabil)
FA
www.dacoromanica.ro
91.04(: 498)(082)
C.Z. pentru biblioteci mici: 91.
ISBN 973-27-0699-6
Imprimat in Romania
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE*
Ei au apartinut tuturor natiunilor din Europa luminilor" din Vest 5i din Est,
ingloband Anglia parlamentard, Franta Vechiului Regim, apoi a Revolutiei,
Prusia autoritard, Imperiul centralist al Habsburgilor 5i pe cel autocrat al Rusiei.
www.dacoromanica.ro
am crede
care o descopera in mai multe Imprejurari), nu semnaleaza faptul imprumuturilor, pe care desigur nici nu 1-a observat. Publicarea de catre Al.
Cioranescu a scrisorii anonime a medicului Saul, la care raspunde Carra
numindu-1 tidied problema patetnitatii acelei scrisori. Oare Saul a fost inspirat
de Raicevich? $i care era al doilea bosniac, dupa expresia lui Sulzer?
Cartea lui Sulzer, care a cunoscut opera lui Dimitrie Cantemir, a inspirat-o
www.dacoromanica.ro
Principate. Tot astfel, Sestini it foloseste pe Seipp, ingloband o buns parte din
textul acestuia calatoriei sale din Banat si Transilvania.
In general, cartile despre Principate erau bazate pe informatii date de
altii, socotiti mai cunoscatori ai subiectului: D. Cantemir, Sulzer, Raicevich.
Dintre toti, cel mai folosit era Raicevich, autorul celei mai usoare si mai
variate descrieri a Principatelor, dar cel mai cu prestigiu ramanea D. Cantemir,
chiar atunci cand comitea greseli evidente. Conform raspunsului lui Carra la
acuzatiile lui Saul ca afirma lucruri gresite, Carra se multumeste sa reproduca
germand, relativ putin citita. Aceasta a fost prima forma a viitoarei Istorii a
lui Carra. Dar lucru curios chiar Istoria lui ajunge un izvor de informatii,
mai ales pentru francezi. i la Langeron si la Printul de Ligne se descopera
influenta lui Carra.
www.dacoromanica.ro
in volum atat prima dare de seama, cat i adaosul publicat in lucrarea despre
ambasadele paralele ale lui Repnin i Abdalkerim pentru ratificarea pacii din
1774, datorata lui N. Itzkowitz. $tirile se completeaza bine pentru trecerea
prin Principate, dar desigur ar trebui cunoscute i diversele manevre de la
Constantinopol, de care se pare ca nu a fost strain ambasadorul rus.
Ambasada lui Kutuzov din 1793 a fost mai modesta din toate punctele de
vedere. Pare curios ca, la prima vedere, Mihail Sutu ar fi parut preferabil pentru
Moldova lui Alexandru Moruzi, dar acesta fusese, pans la numirea sa ca domn,
mare dragoman i parea prea plecat poruncilor Portii in acel moment. Povestirea
drumului lui Kutzov prin Principate e facuta in textele destul de apropiate ale lui
Struve i Reimers. Acesta din urma era parch' mai vioi i mai pitoresc, dar lipsit de
intoarcerea soliei, caci Reimers nu s-a inapoiat data cu ea. Trebuie, in acelai
timp, sa nu atribuim lui Struve traducerea franceza a textului din Gotha (1802),
care amplified mult textul autentic din 1801. Autorul editiei din 1802 folosete
sistemul ajuns destul de raspandit de a adauga unui text opera altor martori, creand
o anumita confuzie in mintea cititorilor.
Dar ceea ce da culoare intregii dari de seama a razboiului din 1787 este
persoana lui Potemkin, inaltata mult deasupra meritelor sale reale i care este
celebrate de aristocratii francezi, veniti ca voluntari sa serveasca impotriva semilunii.
Nu era cea mai mica urma de fanatism la acqtia, ii dadeau seama de marile sale
defecte: o mare apatie units unor tresariri de energie, o vanitate care se traducea
printr-o gelozie evidenta a comandantilor care au reuit o actiune i un fel de fatalism
superstitios, care acoperea totul, unite cu intelegerea tonului ce era al Vechiului
Regim. Cel mai reprezentativ dintre aceti strain de limbs franceza era printul de
Ligne. In corespondenta altui original, cu nota sa de farmec i de repulsie, Langeron,
care ii incepea cariera de om al razboaielor cu turcii in armata rush', este dezvaluita
reactia sa negative fata de comandantul atotputernic al Ecaterinei a II-a. Printul de
Ligne vorbete de mizeria reala de la Oceakov i mai putin de cea din Moldova, dar
Langeron denunta nepasarea i neglijenta domnind la o statie de pota pentru a
merge la Iai, o saptamana dupa cucerirea Ismailului, cu calatorii lasati literalmente
sa moara de foame, mai mult de opt zile in aceasta situatie ingrozitoare, fail cai i
cea mai mica provizie. In schimb, la Iai, comandantul rus era sarbatorit cu banchete
la care rasuna orchestra condusa de vestitul Serpi, conducatorul italian, ce era platit
cu o avere pentru serviciile sale. Moartea lui Potemkin i funeraliile cuvenite unui
set' de stat care i s-au facut aduc o nota vie peste distrugerile razboiului ce se
apropia, in sfarit, de incheierea sa aparenta. Apar tot felul de zvonuri ale veleitatilor
lui Potemkin privind accesul sau la tronul Poloniei, ca i la stapanirea Principatelor.
Cei ce afirma posibilitatea unor asemenea veleitati sunt dintre intimii lui Potemkin:
printul de Ligne i contesa Branicka. Cat despre contesa Golovin, ea da o idee doar
exterioara a fastului de care -era acoperit comandantul rus vent la Bender. Din
anturajul lui Potemkin, mai trebuie remarcat maiorul von Campenhausen, a carui
descriere a Moldovei, dar mai ales a Basarabiei, din 1790-1791, prezinta un deosebit
www.dacoromanica.ro
locale. Unii i-au repropt lui Sidney Smith succesele sale batatoare la ochi,
operatiunile sale teatrale, evaziunile sale din cetatile franceze, care au constituit
adevarate evenimente, dar viata lui a fost compusa intr-adevar din asemenea
episoade.
Oare Gotze trebuie considerat ofiter prusian sau diplomat, dupd cum it
arata functia sa pe langa Poarta? El avea dispretul prusianului pentru celelalte
natii si sentimentul de superioritate asupra turcilor *i a nationalitatilor inferioare
11
lui von Gotze au oferit prilejul unui Jurnal sau Tagebuch, ramas inedit, din
care am extras acele informatii care ne privesc si care arata totodata judecata
ofiterului prusian si firea sa cea ursuza. Acuzatiile aduse de el lui Kodrikas
nu sunt convingatoare, iar observatiile sale asupra portului femeilor de la
munte si din Banat sunt judecati pripite ce arata putin spirit de observatie. In
schimb, sunt cu totul not datele pe care le da asupra romanilor instariti asezati
de-a lungul Dundrii, de la Zimnicea la Rusciuk. Am reconstituit cateva din
drumurile sale, numerotate in notele lui de la 1 la 1 000. Sunt in mare nereguld,
amestecate cu critica unor harp, lamurirea unor bani sau functii turcesti, precum
www.dacoromanica.ro
Raicevich, dupa numirea sa ca agent al imperiului sau mai bine zis dupd
recunoa$terea sa de catre Poarta. Acest moment a coincis cu inceputul domniei
lui Alexandru Mavrocordat, zis Deli Bei. Meditand asupra situatiei ru$ilor,
13
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
15
Inca prin originalitatile sale. Consulul rus Severin atepta vizita capitanului
Vernon pentru a se lamuri asupra situatiei Elisabetei Craven. Putea sau nu sa
fie ea primita de o persoand avand un rol official? La Constantinopol, fusese
gazduita de ambasadorul Frantei, nu de Sir Robert Ainslie, al Angliei. Pe
urma, i-a parut rau lui Severin ca nu a primit-o i a aruncat intreaga raspundere
pe Vernon. Lady Craven si -a continuat drumul la Sibiu, unde 1-a intalnit pe
losif II, cu care a ras de pretenple lui Mavrogheni i a vorbit despre viitoarea
ei instalare la Curtea de acolo. Intoarsa la noua ei locuinta, a inceput redactarea
www.dacoromanica.ro
soliei sale. Nu avea amanunte asupra trecerii acestuia din urma prin Bucure*ti,
amintita doar de cele cloud stampe ale lui Luigi Mayer cuprinse in albumul
editat de Watts. Cat prive*te pe Sibthorp *i Dallaway, care plecau in suita lui
mitologia ins4i, s-a devotat cu totul Greciei vechi, neavand pentru cei
contemporani decat un dispret, care se impaca bine cu partialitatea sa pentru
turci. A lasat totu*i in scrisorile sale un tablou viu al trecerii sale prin Tara
Romaneasca *1 at ospitalitatii primite din partea boieroaicei Ilinca, al carei
port constantinopolitan este descris impreuna cu amanuntele primirii, cu mici
deosebiri, de catre tovard*ii sal, Stockdale *i Wilbraham, care tineau *i ei
jurnale ale caldtonei lor. Noi nu avem Jurnalul lui Morrit, care s-a pierdut
dupd ce a intrat in posesia colectionarului *i eruditului Constantin Karadja, ci
numai cateva scrisori ale sale.
Nu vom pomeni aici pe Eton, Elias Abesci *i nici chiar pe Townson
pentru informatii asupra Tarilor Romane, pentru ca sunt oarecum mai putin
receptivi la realitatile noastre. Totu*i, ultimul a dat prilej girondinului Petion
www.dacoromanica.ro
17
atat de bogata a lui Langeron este redata doar la inceput (1788-1791), deli
continuarea ei mai tarzie (1806-1812) atenueaza intru catva aceasta lips1
Regimul fanariot nu dispare decat dupd 1821. 0 lume intreaga se schimba.
Explicatia ei o vom gasi in marturiile din volum.
Am vazut ca el se compune din calatorii intamplatoare, cu scurte impresii
notate cu mai multa sau mai putind impartialitate i din lucrari mai ambitioase
avand ca tel redarea realitatii dupa mai multe izvoare alese insa cu talc. Mai
intervine uneori i patima personals pentru a transforma cartea scrisa in pamflet.
0 astfel de carte este aa-zisa Istorie a Moldovei ,si Tara RomeineVi de Jean
Louis Carra. Acesta, nemultumit de domn, s-a alaturat grupului de opozanti
www.dacoromanica.ro
urmeazd in multe din afirmatiile sale. Dupd lauda lui Ipsilanti, continutd in
complimentele din partea acestuia lui Metastasio, 5i rdspunsul celui din urma,
ce se traduceau prin cea mai delicatd propaganda pentru domnul fanariot,
Panzini i5i reia descrierea fArd strdlucire a ora5elor 5i regiunilor pustiite de
rdzboi 5i golite de oameni, care se refugiau in Transilvania 5i Banat din cauza
saraciei 51 a taxelor ce nu le puteau pldti. Numdrul locuitorilor pare extrem de
redus, dupd cifrele ce le dd. Pare cu totul nea5teptat ca, dupd cifrele ardtand
veniturile tarii 5i pretentiile crescute ale Portii 5i ale dregatorilor sai, sa adauge
www.dacoromanica.ro
19
Magazin", dand fragmentar si biografia lui Schwanz, dar fara a-si dascali
interventiile. Il folosea pe Griselini $i, prin el, pe Del Chiaro, gratie caruia
cuno$tea textul destul de rar al lui Bocignoli, dar intrebuinteaza de preferinta
texte actuale cum ar fi Istoria... lui Carra $i Memoriile lui Bauer, dupd o
critics severs a autorilor lor. Nu este insa consecvent cu sine. Caci dupd ce
arata superficialitatea lui Carra $i a operei sale, it urmeaza cu o perseverenta
datorita sentimentelor sale pentru Raicevich, pe care il crede a fi autorul
scrisorii anonime care s-a dovedit a fi a lui Saul (dupa raspunsul lui Carra,
care se adreseaza anume lui Saul). Dintre toate hartile, o prefers pe aceea a
Olteniei a lui Schwanz. A Tarii Romane$ti, facuta de Bauer, e prea scumpa.
Cea a lui Griselini care de fapt este atribuita Stolnicului e facuta din bucati
innadite impreuna. Pe D. Cantemir, el mai mult it citeaza $i it critics, dandu-i
textul. Dar spiritul sau atat de critic fata de altii nu it opre$te de la greFli cel
putin egale. Spiritul in care $i-a publicat volumul, care trebuia sa fie urmat de
materialul ramas in ms. $i pastrat azi la Biblioteca Academiei Romane, este
unul de polemica. Autorul e suparat pe Tara Romaneasca, pe guvernul austriac,
pe domnul de la Bucure$ti $i pe romani, in general. Ace$tia sunt lene$i $i i$i
merits soarta. Dar, in alt loc at cartii sale, le plange de mild si acuza regimul
$i pe domnul de soarta lor. Pe domn, de asemenea, it lauda 5i it demasca pe
rand. El dore$te rentabilitatea tariff, $i proiectele sale se tes in perspectiva unei
viitoare anexari $i colonizari cu elemente germane care vor introduce aici
disciplina $i harnicia. Capitolele sale comports numeroase citatii, discutii,
reminiscente $i discursuri filosofice. Scopul sau e dublu. Pe de o parte sa
elaboreze, cum nu s-a mai facut, o descriere a Principatelor, denuntand $i
miturile lui D. Cantemir, pe de alta, sa arate cat de potrivit ar fi fost el pentru
postul de consul austriac in Principate. Cartea sa a fost citita cu incredere de
germani, influentandu-i in sensul dorit de el. Sa ne gandim la deosebirea
dintre cele cloud volume ale lui Lehmann-Seipp, unul scris sub influenta lui
Griselini, celalalt sub cea a lui Sulzer. Si tot astfel, influenta asupra lui Hacquet,
5i
data Poloniei spre a o mentine in viata. Pentru moment, Al. Ipsilanti era
prizonier" la imperiali, iar M. Sutu era la Constantinopol, a$teptanduli ceasul.
www.dacoromanica.ro
'nand pe Raicevich dupd Sulzer, N. Iorga este ispitit sa-i atribuie uncle merite
mai mult trecutul. Una din particularitatile lui Raicevich este ca atat in
Observafiile sale, cat $i in rapoartele sale staruie asupra drepturilor $i onorurilor
www.dacoromanica.ro
21
ramaneau neinvatati. Fata de ace5tia, un Rosetti, un Ba15, un Cantacuzino-Deleanu pareau din alts lume. Bietii ispravnici, boieri 5i ei, tremurau
in targurile din Moldova, in case ce dau sa calk cu ferestre avand drept geam
foi de hartie, in aceea5i mizerie in care Ikea tara intreaga. Pamantul, a5a rau
cum era muncit, dadea cu generozitate roadele sale, dar de cele mai multe on
22
www.dacoromanica.ro
erau razboaie on venea Poarta cu cererile sale fara sfarsit. Pana si domnul isi
dobandise numele de papusoi voda", de pe urma faptului ca nu mai lasa nici
porumbul de samanta pentru nevoile de hrand ale anului viitor. Va trebui ca
mitropolitul sa dea bani pentru a se cumpara mewl pentru hrana populatiei
sarace ce murea literalmente de foame. Pentru mitropolitul Iacov Stamate,
medicul sas are un adevarat cult. Chipul sau sta in fruntea cartii Inchinate
Moldovei, deli ea a aparut dupa moartea lui I. Stamate. Despre judetele tarii,
urmeaza planul lui D. Cantemir, despre medici si bolile mai frecvente la romani,
urmeaza propria sa expenenta, cu o aplecare satirica, la care nu ne-am fi aSteptat.
Peste tot rasuna glasul unui memorialist care isi aduce aminte. Galeria domnilor
acestea, pomene$te de mizeria crunta din ora$ $i din tall, de proasta stare a
sanatatii, din cauza aerului stncat $i a germenilor de friguri ce staruiau in
atmosfera, precum $i de existenta unui singur spital infiintat de Grigore al III-lea
Al. Ghica cu cateva decenii mai inainte, avand defecte ce ii fac impropriu
scopului sau. Administratia Iasilor este data pe mana unor elemente nepregatite
sau frauduloase, pomeneste cu oarecare dispret de mesele boierilor, de caretele
for din strainatate, cu vizitii tigani. Wolf cunoa$te scrierile lui D. Cantemir,
Carra, Sulzer, Raicevich si poate pe ale lui Del Chiaro. Descrie ca $i acesta
o casatorie cu alaiul sau $i o inmormantare. Este contra casatoriilor puse la
o redare cat mai completa a subiectului propus. Vor fi deci parti care vor
www.dacoromanica.ro
23
reaminti pe cele spuse $i de cei doi autori, dar acestea sunt mai toate de
domeniul bogatiilor naturale ale tarii.
Nu identic a fost telul acelui autor care scrie prima oars sub pseudonimul
de Lehmann $1 a doua oars sub anonimat, find recunoscut apoi sub numele
sau real de Seipp, directorul unei trupe teatrale care cutreiera Imperiul
Habsburgic, dand reprezentatii $i in Transilvania $i Banat. Seipp calatorea
intotdeauna pe capra trasurii spre a vedea mai bine natura $i oamenii. Scopul
marturisit al cartilor sale era de a-i invata pe drumeti s calatoreasca indicandu-le
care e justificata de autor in partea intai, apare figura legendary a lui Turati,
Pasul Buzaului, moment care este comentat $i de eroul lui Hope, falsul
Anastasius, in romanul sau destul de bine documentat.
In amintirile lui Seipp iese in evidenta vizita nea$teptata, pe care a facut-o
www.dacoromanica.ro
intr-o clips itinerariul, find impins de catre rgi care se retrageau in fata
turcilor. Iar Seipp $e temea de o patrundere a lui Mavrogheni in Transilvania.
Incercarea domnului devotat turcilor este mai pe larg aratata in romanul
lui Th. Hope, care are parti destul de bine documentate peste care se a$terne
imaginatia scriitorului, imbogatind $i denaturand adevarul. Se pare ca Merkelius
i-a dat unele informatii in cele trei zile cat a stat Hope in Bucure$ti. Caci la
aceasta s-a redus $ederea lui in capitala tarii. Nu avem informatii sigure despre
o alts $edere a lui in Tara Romaneasca. Totu$i, exists mai multe desene acute
de el in tara noastra. In momentul de fata, desenele se pastreaza intr-o colectie
din Grecia, nefiindu-ne accesibile (informatie data de istoricul englez Trevor
J. Hope). Cum autorul nu cid nici un fel de lamuriri asupra trecerii sale prin
Tara Romaneasca, nu 1-am inclus in marturiile calatorilor straini prin Tarile
Romane, ci i-am fault loc in relatarile indirecte, alaturi de Le Chevalier, care
care a stat numai cloud zile, dar a fost primita oficial in trecerea ei prin
Bucure$ti.
mai departe in Moldova sub noul domn? Am crezut ca prima impresie din
Jurnal trebuia sa ne dea reactiile unui calator la cel dintai contact cu realitatile
de la noi. Cat despre tonul amintirilor, ni se pare ca unele apropieri se pot face
cu un anumit raport al lui Konig, minimalizand mizeria taranilor, care nu ar
avea decat de ca$tigat din obligatia for de a munci mai mult etc. Se pare ca
www.dacoromanica.ro
25
e mai important decat scrisoarea sa despre societatea din Iai sau decat
misteriosul sau medalion despre A. Mavrocordat Firaris, plin de fantezie.
A trebuit sa facem cateva taieturi in text. Acestea cu gandul la proportiile
volumului, dar i la cititori. Observatiile mult prea bogate ale naturalitilor
asupra solului argilos sau lutos i a pietrelor de diferite feluri intalnite, a
faunei i a florei etc. au fost recluse de noi, de ex. la Sestini, Spallanzini i la
Hacquet, unde abundenta for risca sa domine spre dauna nespecialitilor. Alteori,
am fost retinuti de gandul ca o parte din material se afla in traducere romaneasca
la indemana cititorilor, de exemplu paginile lui d'Hauterive despre A. Mavrocordat Firaris i Curtea sa, i am renuntat la ele, cu parere de rau. Ar fi trebuit,
poate, sa facem un loc i pentru figuri care au jucat un rol in viata Principatelor
www.dacoromanica.ro
care apar mai clar in textul direct al lui Hacquet, unde aluzia este inlocuita
prin exprimarea mai inceata a vorbitorului i prin urmarirea continua a starii
psihice i afective a autorului. Cel ce se pronunta asupra locuitorilor din
Bucovina proaspat smulsa din Moldova nu este acelai cu cel ce protesteaza
in 1763-1764 contra exceselor domnilor de pamant din Transilvania. Sunt
anumite inconsecvente ale firii omenqti care reies mai evident dintr-o urrnarire
rabdatoare, dar i fastidioasa, a textului. Am facut desigur taieturi din descrierea
naturalistului a diferite varietati geologice sau botanice, dar am pastrat oscilatiile
unui spirit ispitit s se bizuie ba pe constatarile sale, ba pe ale unui cunoscator"
ca Sulzer. De aceea, am pus accentul in egala masura asupra persoanei autorilor,
a pozitiei for sociale sau a celei privind prejudecatile etnice on religioase etc.
cloud volume din cele ruse5ti, textele privind misionarii catolici din
Diplomatarium Italicum, IIV, 5i diferite alte texte publicate de Institutul Roman
de la Roma, Calatorii poloni ai lui P. P. Panaitescu, cei ru5i ai lui G. Bezviconi,
pe langa izvoarele engleze date la lumina de istoricii englezi Tappe 5i Hope,
27
von Gotze, transcris intocmai de regretata dr. Herta Giindisch din Sibiu, dupd
manuscrisul original de la Budapesta, de care pomene5te 5i N. Iorga fara a fi
identificat autorul; apoi insemnarile privindu-i pe Laskarev 51 Severin din
www.dacoromanica.ro
asupra multor puncte. Foarte multe din judecatile for sunt puternic influentate
de cele spuse de scriitorii precedenti, si unii din acestia credeau ca au vechi
socoteli de lichidat. Apoi, se mai strecoard, in materialul folosit, editii sporite,
dar nu de autor, adevarate compilatii din textele altor calatori .au din citate
straine fara a mentiona nicaieri acest fapt. $i mai sunt uneori calatori adevarati
care isi adauga la propriul for text pe cel luat pe tacute de la altul. Sau sunt
traduceri care altereaza mult textul, ca aceea a lui Struve din 1803, dupd editia
fantezista din 1802 si nu dupd cea autentica de la Gotha, din 1801. Toate isi
au, insa, in final, insemnatatea for si merita a fi incredintate posteritatii*.
t MARIA HOLBAN
pnn adaosul a not calatori integrati ulterior in volum. Este omagiul meu adus regretatei mitiatoare
a colectiei.
Paul Cernovodeanu
www.dacoromanica.ro
29
JOHANN FRIEDEL
(1752-1789)
Johann Friedel, flul locotenentului austriac Ludwig Friedel, s-a nascut in Timisoara Ia
17 august 1752
In tinerete, a urmat cursunle Academiei Militare din Viena, dar a fost nevoit sa o
paraseasca in urma unor greseli, astfel ca s-a intors la Tnnisoara. In urma demersunlor tatalui
sau, a fost primit ca stegar in regimentul austriac Conte Pellegrini no. 49, cu garnizoana la Sibiu
(1769) Spre a-si lua postul in primire, a facut impreuna cu tatal sau o calatorie pe Dunare.
Dupa o sedere de 7 ani in Transilvania, Friedel a fost mutat in Silezia la regimentul de
infantene comandat de colonelul Cornelius von Ayrenhoff, care isi castigase un nume ca autor
dramatic. Sub inraunrea superiorului sau, i s-a trezit gustul literar si dorinta de a se cultiva,
astfel ca in 1778, Friedel si-a inceput studiile de filosofie la Academia din Olmiitz (Olomuc).
Totodata, Friedel si-a inceput cariera de scriitor, publicand piese de teatru, romane, cat si
diferite scrieri polemici. Parasind cariera militara a fost librar, critic de arta si actor. Joaca la
teatrele din Leipzig, Gotha, Regensburg, Hamburg, Dresda, Mannheim, Erfurt $i Kassel 5i in
cele din urma ajunge director de teatru la Viena, unde moare la 31 martie 1789.
Printre alte scneri, Friedel a lasat si o descriere a calatoriei sale din 1769, pe malul
banatean al Dunarn Scnsa la cererea pictorului Johannh Heinrich Tischbein, inspectorul
pinacotecii din Kassel, relatia a fost redactata din amintire la 4 august 1783, Ia Pressburg
(Bratislava). Ca atare, ea cuprinde multe erori si inexactitati geografice, pe Tanga amanunte
pline de interes asupra traiului, portului 5i indeletnicirilor romanilor banateni fats de care
autorul nutreste sentimente de adanca simpatie. Ele se impletesc cu ideile inspirate de Rousseau
asupra superioritatii morale decurgand din trawl in sanul naturii, departe de influenta corupatoare
a civilizatiei din epoca sa.
Gustav Gugitz, Johann Friedel. Ein literarisches Portrait aus der josephinischen
Aufkliirungszeit, in Jahrbuch der Grillparzen Gesellschaft", XV, 1905, p. 186-250, precum $1
Fr. Wettel, Btographische Skizzen. Beitrage zur Geschichte des Temeseer Banates, Temeswar,
1908, p. 78-86: Johann Friedel.
www.dacoromanica.ro
31
Felix Milleker, Johannh Friedel. Der erste Dichter der Banater Deutsche'? Geb. 17 VIII
1751 -gest. 31 III 1789, Wrschatz, 1927, 13 p. (extras din Banater Bucherei", XXIX).
Iar la not, Eugen I. Paunel, Ca latona din 1769 a stegarului Johann Friedel de-a lungul
malulut beincitean al Duncirii, in Arhivele Olteniei", 1935, p 35-45.
JOHANN FRIEDEL
Ca Mode pe Dunfirel
1769
din acele luntre dintr-o bucata, din trunchiul stejarilor marl cam in felul cum
se fac in Germania troacele si care sunt trecute apoi prin foc. Luntrele au
o lungime, de doi, cel mult trei, stanjeni si jumatate si sunt aka de late, incat
I Dupd lucrarea germana a lui Johann Friedel, Gesanunelte Kleine gedruckte and
ungedruckte Schriften. Den Freunden der Wahrheit gewidmet, 1784, in versiunea lui
Eugen I Paunel, in Arhivele Olteniei ", 1935, p. 37
2 Calatona lui Friedel a avut loc in 1769
45.
3 In text Bellegrini, numele mare$alului de mai tarziu Karl Klement Pellegrini (1720-1796)
4 Relatia, alcatuita sub forma de scnsoare, este adresata pictorului Johannh Heinrich
Ttschbein (1722-1789), dtrectorul Scolii de bele-arte din Kassel.
5 Cele mai multe calatorii se faceau pe atunci (1769) cu cai rechizitionati: acest fel de
robots oricat de anevoios ar fi pentru oamenii din alte (tan) era pentru romani un ca$tig bine
venit Administratia cea noud a dispus pentru a evita once abuz ca pasagerul sa plateasca
Comisanatului din Timiwara suma cuvenita pentru calatona intreaga In schimb, calatorul i$1
prime$te mersul de drum $i atat de multe bonuri imprimate cate mile tine drumul Bonurile se
dau din statie in stave taranului, drept plata Taranul, la randul sau, depune bonurile in loc de
numerar cand isi plate$te birul Cum venitul in numerar al oamenilor din $esul Banatului
e foarte redus, se poate lesne vedea cat de bine venite trebuie sa fie aceste robote pentru
pram (n a.)
6 In Iugoslavia
32
www.dacoromanica.ro
am putea 5edea pc fund, rezemati comod pe ambele coate de peretii lor. Doi
romani ca vasla5i 5i unul drept carmaci erau toata suita noastra.
Langa Ujpalanka se pierde 5esul eel frumos 5i Dunarea intra prin cloud
5iruri de munti, care se Intind pe amandoud partile, doua, trei, adeseori 5ase
mile spre uscat. Muntii ace5tia sunt foarte bogati in metale, minele care au fost
sapate aici dau calitati uria5e de argint, arama 5i mai ales fier. Nu ma Indoiesc
ca 5i muntii a5ezati pe teritoriul turcesc ar putea aduce acela5i folos data
oamenii 5i-ar da mai multi silinta.
Muntii din aceasta regiune, mai ales cei a5ezati spre Dunare, sunt uria5i 5i
prapastio5i. Ma mira ca nu s-a gandit Inca nimeni sa faca lesniciosul negot cu
lemne de constructii navale, caci muntii sunt acoperiti de copaci de pluta, iar
Dunarea este foarte potrivita pentru transportul for spre Turcia. Pe de alta parte,
trebuie sa se considere ca intreaga portiune care se intinde de-a lungul malului
nu este locuita de oameni. Ai crede ca to Indrepti spre o lume fermecata din care
puterea unui vrajitor rau i-a alungat pe oameni. Poti sa mergi tale de o jumatate
de zi pada sa zare5ti un sat romanesc. Si acestea se gasesc numai la distante de
jumatate de ceas de la maluri, in vaile ascunse ale raurilor.
Imi aduc Inca foarte bine aminte cat de mult m:a impresionat aceasta
priveli5te. Am crezut ca umblu pe campii patriarhale. Inchipuie5te-ti raul lat,
aproape nemarginit de la un mal la altul, care 5erpuie5te la poalele unor munti
rapo5i, ce se inalta maret pada in nori. Muntii sunt zugraviti Intr -un verde de mii
de nuance $i acoperiti de copaci de toate felurile. Mai degraba adauga lini5tea
sarbatoreasca ce pared ca se intinde peste intreaga natura. Ici II 5i colo, turme de p 39
of care se catara pe stancile abrupte, ca in poemele pastorale ale lui Gessner7 5i
numai acest aspect to -ar incanta. Coboard-te acum din luntre Si vei crede ca
trebuie sa urci la primul pas pe un perete de munte. Vei gasi insa dupd ce ai
trecut pe poteci 5erpuitoare, prin tufi5uri bogate care acopera malul si dupd ce ai
fost salutat de ciripitul a mii de pasan o campie vesela in mijlocul muntilor si
www.dacoromanica.ro
33
Romanul bate in pamant pentru copaci tari $i tineri, pune alti patru deasupra
lor, impleteste un perete din trestie de jur imprejur, it acopera cu pamant prost,
aseaza cativa copaci ca acopens, it acopera iar cu trestie si palatul sau, pe care
1-a durat el cu nevasta in doua, trei zile, e dat gata. Dupa ce s-a uscat aceasta
casuta, zugraveste, dupd gustul sau, peretii cu rosu, galben, alb sau chiar cu
toate culorile. Dupd ce si-a ispravit casa, i i mai ciopleste scanduri de copaci
$i -$i face in acest fel mese, scaune, laite, paturi $i toate sculele casei.
El, nevasta
$i
imbracaminte, insa in acest caz, tot taranul insusi e fabricantul. Fiecare roman
are la casa lui un razboi, ce si-1 face din lemn pang la cel mai mic cui. In serile
cu horbote impletite de mana lor $i care sunt tot atat de late. Deasupra
acestei camasi, in locul bufantelor $i volanelor pe balene9, obisnuite la
cucoanele noastre, nimic altceva decat cloud sorturi inguste, dintre care unul
e legat dinainte, (iar) celalalt dinapoi. Aceste sorturi sunt facute din bumbac
colorat, dar de cele mai multe on sunt innodate din land, in gaitane tari ca
34
www.dacoromanica.ro
de bucate. Cand e Inca laptos, it coc Intreg, cu cocean cu tot, boabele se scot
apoi 5i le mananca ca (Intocmai) o trufanda; cand ( porumbul) e copt, il usuca
5i-I sfarma sau il macind cu ra5nite mici, facand din el, prin fierbere, un fel
de pasat des 5i consistent (in Italia polenta), sau coc un fel de turta, lata 5i
groasa, cel mult cat un policar, 5i care se intrebuinteaza ca paine. Am gustat
din trustrele bucate 5i le-am gasit foarte gustoase, dar n-am putut sa mananc
prea mult, nefiind obi5nuit cu ele. Bautura for e apa 5i laptele. In locul vinului,
au o tuica admirabila, pe care 5i-o fabrics fiecare din abundenta, pentru casa.
for despre lume. Spre regretul meu, sunt nevoit sa-ti marturisesc ca in acest
www.dacoromanica.ro
35
moravurilor (lor), a$ putea sa-ti dau nenumarate exemple. Deseori, $edea tandrul
indragostit in campul de papu$ot, prin care trecem, langa zeita sa romanca, o
nu s-a gasit decat o singura mused in partea anala sau prin nari, dar la
deschiderea pielii curgea, in toate cazurile, o cantitate mare de lichid galbui
care se varsa dintre came $i piele, de-a lungul intregului corp. Comitetul
p 42 sanitar din Timi$oara a facut bineinteles // cercetarile cuvenite, dar domnii
n-au fost imtiati in tainele lui Esculap, prin urmare totul a limas teorie $i nu
s-au luat masuri impotriva raului. Ei s-au multumit cu sfatul: Cand yin mu$tele,
trebuie sa inchideti vitele"; de cloud on s-a facut incercarea, cu multa truda $i
mari cheltuieli, de a zidi gura acestei pe$teri, dar presiunea aerului dinduntru
spargea totdeauna acest zid cand pacla sau aburii erau gata sa iasa afara. De
atunci, toate au ramas cum au fost.
Dunarea curge aici intr-un singur brat fard revarsari secundare, iti poti
u$or inchipui cat de maret $erpute$te aceste fluviu, care a primit in cursul sau
atatea rauri. Pada la Or$ova veche se gase$te numai un singur ostrov. El este
insa destul de mare. Dupd cat imi aduc aminte, nu 1-am vazut trecut pe nici
o harts. Trebuie sa marturisesc insa ca am consultat, pe langa opul Delineatio
Danubii al lui HomannI4, numai trei harti, caci nu-mi place s fac calatorit cu
degetul pe harts. Aceasta insula este denumita Porecils. Targu$orul care se
gase$te pe insula, iar nu pe malul turcesc al Dunarii, a$a cum cred multi, e
destul de mare $i e vestit pentru multimea de negustori turci care pornesc de
aici, in expeditiile lor, in susul sau in josul Dundrii. Si imperialii au pe insula
un pichet, dar in afara targului.
13 Este vorba de musca columbaca.
14 Johann Baptist Homann (1663-1724), cartograf german, a publicat intre 1702-1707
Danubti Graectae et Arhipelagi tabula.
15 Pareci = Poreclul sarbesc.
36
www.dacoromanica.ro
Cateva ore mai jos de aceasta insuld se aude, chiar la distanta de jumatate
de mild, un zgomot ca de cascade16. Cand te apropii de acest loc primejdios,
observi ca Dundrea vajaie peste lespezi de started. Aceasta trecatoare merge
for e de 100 pang la 150 de stanjeni. Inaltimea for impiedica lumina zilei sd
ajungd pand la nivelul apei. Un intuneric ingrozitor domneste asupra apei;
crezi ca pleci pe Stix, atat e de intunecos acolo. Totodatd, inaltimea insald
ochiul, astfel incat ti se pare ca stancile sunt suspendate deasupra raului,
aplecate una spre alta. Pe alocuri, deschizatura de sus pare a fi numai o
crdpaturd ingusta din arcul stancilor intinse deasupra II raului. Apa pare ca se p 43
opreste pe loc $i face ici $i colo vartejuri nemiscate din cauza adancimii fard
fund; cateodatd, cursul ei este impins in sus. Intr-un cuvant, aceasta regiune
este de asa naturd incat nimeni nu o va strdbate fard uimire, dacd nu cu groazd.
Cu toate acestea nu ameninta nici un pericol. Dincolo de acest loc, se afla pe
malul turcesc satuletul Kolobina18, situat imediat pe malul Dundrii, la poalele
unui munte. Acest sat nu -$i cultiva pdmantul si nici nu creste vite,iocuitorii
heanindu-se din comertul cu lemnul asa-numitelor alune turcesti19. In aceasta
parte exists paduri intinse, de mai multe mile, care sunt pline de astfel de
copaci. Se gasesc copaci de alune care intrec, ca marime si putere, pe cei mai
vechi stejari. Aceste paduri au fost descoperite de generalul Engelshofen20,
cand calatorea pe aici, dupd incheierea ultimei pad cu turcii21, pentru a fixa
granitele. De atunci, lemnul devine tot mai cunoscut $i mai cautat, astfel ca,
in prezent, satuletul trdieste numai din negotul cu lemnul de alun. Copacii se
taie, crengile se intrebuinteazd pentru fiert $i pentru foc, trunchiurile alunecd
E vorba de cataracta Iuti, de Tanga malul sarbesc al Dundrii.
E vorba de Cazane.
KoloInna = Golubunie, pe malul sarbesc at Dundrii.
19 Cotylus collurna.
20 Franz Leopold, baron von Engelshofen (1692-1761), general imperial, comandant
militar at Olternei (1733-1736) $i apoi guvernator al Banatului (1740-1753). Cf. E Wettel,
Biographische Skizzen Bettrcige zur geschichte des Temeser Banates, Temesvar, 1908, p. 78-86,
K. Kraushaar, Kurzgefasste geschichte des Banates, Wien, 1923, p. 164.
21 Pacea de la Belgrad (1739)
16
17
111
www.dacoromanica.ro
37
jos peste. munti $i se taie apoi cu ferestraul in bucati de cate $apte picioare.
Scandurile se cioplesc numai cu toporul, romanii sunt foarte iscusiti la acest
lucru. Pretul la latimea obi$nuita, adica 14-16 picioare, $i la o grosime de 11/2
picioare este de 10 creitari pe bucata, preturile se urea de la un picior la altul
de latime, pada. la 20 sau cel mai mult 30 de creitari. La o suta de bucati se
dau 10 (bucati) pe deasupra. Aceste scanduri cu dimensiuni obi$nuite costa pe
bucata, inclusiv cumpararea pe loc, transportul pans la Viena, vama $i celelalte
cheltuieli 30-40 de creitari. Judea, deci, cat ca$tiga negustorii sarbi la aceasta
afacere, daca vand bucata cu un taler sau cu doi florini.
se cladeau pe atunci podurile. Traian n-a ridicat , acest pod pentru a la.sa
posteritatii o capodopera arhitecturala, ci pentru a putea urmari mai u$or cu
armata sa pe du$mani. Acest tinut prezinta, de la Ujpalanka pada. la Or$ova,
de a$a natura, incat nu e chip de calatorit pe aici MIa multa truda si chiar
atunci numai cu primejdia vietii. Numai putini romani indraznesc cateodata s
se urce pe aceste stanci prapastioase...
[Autorul i$i continua demonstratia privind nepotrivirea locului pentru
construirea podului lui Traian, in credinta gre$ita ca acesta ar fi fost situat in
stramtoarea descrisa mai inainte].
S continuam insa calatoria noastra. La Ogemelin, am parasit luntrea $i
p 44
am urmat drumul calare spre partile din jurul Mehaliei. Pe aceasta cale, am
trecut prin Or$ova veche, un sat de putind insemnatate, a$ezat in fata fortaretei
turce$ti Or$ova Noua.23, $ezata in mijlocul Dundrii, pe o insula. Iti amintesc
acest sat numai pentru revarsarea acelui ,canal24 vestit, prin care turcii, dupd
incheierea ultimei paci, abateau Cerna spre Dunare, mai sus de Mehadia.
Pricina abaterii era urmatoarea: turcii pretindeau ca raul Cerna, care trebuia s
formeze granita, ar fi fost deviat, pentru ca localitatile din jurul Mehadiei s
ajunga imperiale. S-a ras de aceasta invinuire $i li s-a ingaduit turcilor sa traga
granita dupd o noud, abatere a raului, daca vor izbuti sa-i schimbe cursul in
aceasta regiune muntoasa. S-au gasit indata ingmeri francezi care fAcusera
proiectul acestui ciudat canal. El trece prin munti, peste val, pe stalpi de o
22 Xtfehn. Ioan Xiphilinos, calugar din Trapezunt din a doua jumatate a secolului XI, care
constructiei canalului, relatia lui Fr. Grisehni, Versuch ezner... Gescluchte des Temeswarer
Banates, Wien, 1780, p. 174-5, cat si F Wettel, op. ca., p 79 80.
38
www.dacoromanica.ro
aI
www.dacoromanica.ro
39
ANONIM (1769)
Extractul ce unneaza se datoreste until evreu galitian, ramas anomm, autorul unei lucran
mai intinse despre razboiul care a inceput intre rust sl turct in 1768. Aceasta lucrare constituie
prin faptele not pe care le aduce o prettoasa contnbutie la cunoasterea memorabilei camparm
din 1769, cand dupa episoade de mare rasunet ca asediul Hotinului si al Galati lor, ocuparea
Bucurestilor, turcii au fost alungati peste Dunare si cele doua Pnncipate dunarene, Moldova si
Tara Romaneasca, au fost ocupate de rust.
Unele capitole ale originalului intitulat Den ubrige Feldzug vom Jahr 1769 und der
Russen Eroberung der Moldau und Wallachey au fost reproduce de N. Iorga, sub titlul Un evreu
polon despre fcirile noastre in sec. XVIII, in Revista istonca", XII st XIII (1926 si 1927).
Expunerea faptelor istorice este precedata de o introducere geografica, redata de not in
traducere, privind Tara Romaneasca si Moldova, care au fost teatrul de razboi. Inforrnatia se
vadeste bunk dar culeasa din carti $i cu referire mai ales la istorie Judecand dupd unele greseli
geografice elementare, se pare insa ca autorul nu a cunoscut direct cele cloud Tar, Romoine.
SCHITA GEOGRAFICA
DESPRE TARA ROMANEASCA $1 MOLDOVA1
p 297
lata celelalte tali care se aflau sub protectia sceptrului Turciei $i ii erau
tributare: principii cre$tini sunt principele Tarii Romane$ti $i principele
Moldovei, tar principii mahomedani sunt principele Bugeacului $i principele
Crimeii. Tara Romaneasca este inconjurata de Bulgaria, Moldova, Transilvania,
Ungaria (?) $i Serbia. Famantul ei este foarte roditor; tara are grane si yin $i
pepeni, are, de asemenea, frumoase turme de of $i cirezi de vite $i cai; se mai
altii, numesc un roman $i Italian, in limba lor, vlah. Ei se trag din vechii
coloni$ti ai romanilor, pe care i-a trimis imparatul Traian aici, $i cu toate ca
s-au amestecat cu slavi si pecenegi2, isi zic totu$i: romani"3, spre a se deosebi
de altii si ca semi al originii lor. Dar, numarul locuitorilor acestei tart scade
I Traducerea s-a facut dupd onginalul german, publicat in Revista Istorica", an. XII
(1926), p 297-307, si an XIII (1927), p. 61-66 $i 120-129.
2 Pazmaciten
3 Roinunius.
40
www.dacoromanica.ro
mereu, din pricina birurilor grele, care-i fac sa // paraseasca tara in masa. Ei p. 298
sunt inchinaton ai lui Hristos cel rastignit, dupd felul ortodoc$11or $1 iii au
principele lor, care este numit hospodar $i este un supus al turcilor. Cand s-a
urcat pe tron, a trebuit sa le plateasca, pentru confirmarea in scaun, o jumatate
de milion de pia$tri turce$ti $i, pe langa aceasta, sa dea un tribut de 200 000
de pia$tri. Iar la ei, un piastru valoreaza un gulden $i opt creitari. Oltul desparte
Tara Romaneasca in doua Orli: in partea de la apus de rau se afla orapil Baia'
$i Severinul, o cetate in ruine, $i ora$ele Craiova si Ramnic. In partea de la
rasarit de Olt se gasesc Targovistea, care este capitala card, $i Bucure$ti, un
ora$ infant, re$edinta unui prelat grec (= ortodox), $i ora$ele Ialomita5 (!),
Braila, Campulung $i Bacau6, in care locuie$te un episcop catolic.
Moldova $i-a luat numele de la un parau care se varsa in Siret. Turcii o
numesc Bogdan, caci a$a se numea principele7 care a supus tara sultanului Soliman I; de aceea, ii numesc $i pe locuitori bogdani. Ea este inconjurata de Valahia,
Transilvania, Ungaria (?), Polonia $i tinutul Oceakov8, Bugeacul $i Bulgaria. E
strabatuta de Prut, care se varsa apoi in Dunare $i imparte tam in cloud parti care
se numesc: partea de rasarit $i partea de apus; aceea de dincolo este o (regiune)
muntoasa.", aceasta de dincoace este o intindere neteda $i pustie9. Siretul desparte
Moldova de Bulgaria (!), iar Nistrul o desparte de Oceakov $i de Polonia. Cei
mai multi dintre locuitori sunt valahi (= romani) $i de credinta ortodoxa. Ei au
stat $i sub sceptrul de fier, ca $i populatia Tarii Romane$ti $i, de aceea, multi au
emigrat din tara. Principele for era, de asemenea, dator sa trimita turcilor acela$i
tribut pe care-1 da principele Tarii Romane$ti. Moldova de Jos I se intindea de la
Ia$i pand la Dunare, iar orapl Ia$i este capitala tarii intregi $i este a$ezat pe raul
Bahlui; $i cu toate ea nu e mare, este bine infant $i de natura, $i prin me$tepg
omenesc (!), $i in el locuie$te mitropolitul tarii. Mai sunt apoi ora$ele: Hu$i,
Falciu, Galati, Neamt" $i targul Valea Stramba12(numita) astfel, pentru ca acolo
au fost batuti rau cre$tinii in cateva randuri // de turci $i tatari. Moldova de Sus p. 299
12 Wale Strimba (= arges Thal) (corect = Valea rea). Localitate necunoscuta in istoria
tani. S-ar putea sal fie vorba de valea Alba?
13 Stepanowze, pe Prut.
14 Neidentificat. Oare Targu frumos? Candva putand avea sensul de: frumos, minunat.
15 Ehotschlum.
www.dacoromanica.ro
41
lipcani16, adica lituani17, si ei sunt cu totii adepti ai lui Mohamed. Mai este apoi
o tars pe care moldovenii o numesc Basarabia, iar tatarii Bugeac; este asezata
intre bratul de miazanoapte al Dundrii si Nistru, la Marea Neagra. In ea, se afla
p. 305
venit multi boieri din Moldova si Tara Romaneasca la (cneazul) Go litin si s-au
supus puterii rusesti. Mare le vizir se afla inca la Bender si a poruncit s fie
prins Callimachi22, hospodarul Moldovei, si 1-a trimis la Constantinopol,
deoarece tinea cu rusii, iar fratele 1ui23 trecuse la rusi cu cateva mii de oameni.
Liptschen.
Litanischen.
Pass.
27
Chor.
42
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
43
Jurnalul este precedat de o nota despre Ivan Vasillevict Korostovtev, redactata de nepotul
acestuia, V L. Korostovtev.
lor, din cauza ruinarii ei de catre trupele rusesti, care i-au lipsit de intreaga lor
avere (cati au facut parte din confederatie nu si-au gasit alt rost si au fost
tratati ca rebeli...).
Magaziile din Hotin sunt indesate zilnic de catre turci cu provizii, constand
din pesmeti, pe care ii aduc din diferite part ale Moldovei. Iar in popor umbla
zvonul ca aceste provizii sunt pregatite pentru spahii care yin acolo; sosirea
lor e asteptata in curand.
3a
Potrivit acelorasi zvonuri, la 19 ale acestei luni, iunie, au sosit la Hotin
pand la patru sute de spahii, cu trei alaibei, comandantii lor, care au raspandit
zvonul ca acesti spahii vor incepe sa soseasca acolo, zilnic, cate 20 de oameni
si chiar mai multi, timp de o lung intreaga; s-ar fi luat aceasta masura pentru
inlesnirea spahiilor aflati pe drum sau, mai degraba, pentru a ascunde adevaratul
f. 7 lor numar, cum s-a si intamplat in realitate, caci dupa // data de 19 si pand la
22, au sosit Inca pana la 500 de oameni, in diferite partide si ei isi aseaza
tabara pe un loc anume hotarat in apropiere de Hotin, unde incep sa-si faca
bordeie.
2a
4 august
f. 62
f. 78
acolo in tabara pand la case mii de spahii, comandati de pana cu trei tuiuri
Daghistanli, si o alts garnizoana, 'Ana la cinci mii (de oameni), sub comanda
guvernatorului Ali Pasa [...].
Copie dupa extrasul primit de la dl. general maior ,si cavaler
dupa informaiiile trimise de locotenentul Malenkov,
aflat sub Hotin, de
partea aceasta a Nistrului, cu privire la evenimentele petrecute la Hotin la 2
iulie
I Traducerea s-a gout dupd microfilmul manuscrisului lut Korostovtev (0.0 D P., 213, 2).
2 Sotnic capitan peste o suta de oameni.
44
www.dacoromanica.ro
i5i vor pierde, bine Inteles, viata. Se cuvine ca ei sa ceara sultanului leafa pe
6 august
Ambasadorul Turciei, pentru a se arata in public cu un alai mai numeros, f. 80
spre cinstea lui, a luat de la Hotin pans la 50 de oameni, pe care i-a trimis
Inapoi de la Camenita.
Austriecii au inceput sa sape in apropiere tran5ee 5i (sa faca) la granita
tura o carantind pentru cei ce trec (in vehicule 5i pe jos).
Zile le acestea, au mai sosit la Hotin Inca papa la opt sute de spahii.
f.
www.dacoromanica.ro
45
gasit trei moldoveni dintre care unul, fiind... din satul Gaiteni5, a plecat de la
ei si spune ca turcii, in numar de 20 de oameni, au fost in satele Raspopeni,
Kizic6 (?), Chiperceni7 5i Rauteni8, pe data de 9, si au luat de acolo vitele, iar
din satul Rauteni trei moldoveni, au plecat indata spre Bender, iar un grup
format din cativa dintre ei, pe aceeasi data, au trecut peste Nistru in Polonia,
mai sus de Iagorlac. //
f. 3
Cernoievici din Iasi, cu data de 13, ca in aceasta hind in noaptea (de 10) spre
11, un grup de turci si tatari hoinari, condus de Deli Asan, a fost infrant; in
aceasta lupta a fost ucis Kasan Deli Asan 5i au mai fost omorati 'Inca 27 de
turci; in afara de aceasta, au fost luati prizonieri doi tatari, care la interogatoriu
au aratat ca tuturor tatarilor li s-a fixat intalnire la Causani, dupd sarbatoarea
numita bairam, si socotesc ca 5i turcii, care trecusera (Dunarea), la Ismail,
unindu-se cu ei in acel loc, vor ataca Iasii. Ace lasi lucru 11 confirms 5i un
spion turc, prins pe data de 10. Si cum la Iasi se and numai doua regimente
de infanterie, cu efectiv de abia o mie de oameni 5i o suta de vanatori, iar in
caz de atac, nu numai ca nu e cu putinta s trimila un grup, el nici in Iasi nu
pot ocupa cu acest detasament locurile necesare, de aceea imi cere sa-i trimit
46
www.dacoromanica.ro
dupd aceste ultime regimente de sub comanda mea, in urma cererii // domnului
general-maior Cernoievici $i ca atunci nu primisem inca rezolutia la raportul f. 4
ruse$ti ca o multime de tatari yin de-a lungul raului Bac, iar acel capitan
moldovean a plecat la Ia$i, sa dea de $tire.
De aceea, am socotit Ca de voi continua mar$ul spre Ia$i, care se afla la
o distanta de 13 ore, de acolo nu vom putea ajunge inainte de cinci zile, oricat
de repede am inainta, din cauza drumului prost, iar convoaiele regimentare, cu
atat mai mult, nu puteau fi lasate sa soseasca cu provizii alimentare, dupd cum
se spunea in ordinul general-maiorului Cernoievici, de unde trebuia dedus ca
acestea erau acolo insuficiente; iar intreband pe locuitori, (am aflat ca) distanta
de la Chi$inau pans la Ia$i nu e mai mare ca cea de acolo (de la Ia$i) incoace
(la Boto$ani), prin urmare nu era cu putinta sa sosim acolo inaintea du$manului;
www.dacoromanica.ro
47
afla de-a lungul raului Prut, cat si cei dintre Prut si Nistru si (cele) trei
regimente de cazaci (si) al patrulea regiment, al lui Martinov, care acopera
Botosanii, nu pot opune rezistenta puternica, din cauza ca un mare numar
dintre ei se afla in misiuni fara intariri. Iar daca acestia vor fi infranti, atunci
nici regimentul Tenghinski, care se afla in mars, nu va fi in afard de pericol.
Socotind astfel, am considerat ca e mai util s ma intorc inapoi la Botosani,
ca sa ajut la jonctiunea cu regimentul Tenghinski si dupa ce voi fi facut
jonctiunea cu acesta, sa vedem incotro isi va indrepta dusmanul fortele si,
48
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
49
malul celalalt
5i,
inamic.
50
www.dacoromanica.ro
11
www.dacoromanica.ro
51
f 61
. ..
f 64
f. 69 14 septembrie
Am primit raportul de la maiorul Elaghin ca o echipa de calmuci, trimisa
de el sub zidurile Oceakovului, a capturat 300 de cai, 100 de capete de vite
cornute, 12 camile $i 7 moldoveni.
In acela$i timp, eu am trimis sub zidurile Oceakovului un grup de 100 de
husari $i lancieri, cu capitanul Gotovici, care in apropiere de Oceakov au gonit
Oceakov, cu cazacii sai, a capturat pand la trei sute de cai, patru camile,
$aptesprezece vite cornute $i cloud familii de moldoveni38. In acela$i timp, au
ie$it din cetate, contra lui, pang la cincizeci de oameni, pe care el i-a gonit in
suburbia cetatii39, fard nici o pierdere din partea lui.
38 Volohov.
39 Vorstadt.
52
www.dacoromanica.ro
3 octombrie
cu tot echipamentul; intre timp, din cetate au ieit pand la o suta de turci, dar
maiorul Elaghi, sosind la acea echipa cu un regiment de cazaci, i-a gonit pe
toti turcii care iqisera din cetate i a omorat base oameni, luand (captivi) 82
de moldoveni, doi tatari i peste o mie de capete de vite cornute.
www.dacoromanica.ro
53
GUSTAV ORRAEUS
(1739-1811)
Gustav Orraeus era fiul unut predicator flnlandez care it destinase aceleta5i chemari $i
it indrumase pe calea studiern limbilor clasice. Trimis la 14 ani la Abo pentru a studia teologta,
el s-a hotarat insa pentru 5tiintele naturale sustinand chiar, in decembrie 1754, disertatia sa sub
ruin]. Adumbratio Florae.
din Prusia (1759-1762), poate unnari din expenenta ravagiile chzenteriei printre trupe.
Continuandu-5i activitatea la St. Petersburg, pnme5te in 1768, diploma de doctor in medicula.
In anul urmator, este numit medic general al armatei comandate de Rumtantev in campania
contra turcilor. In aceasta calitate poate sa observe $1 sa combats epidemia =mei care a bantuit
in Moldova cu o violenta nemaicunoscuta !Ana atunci 51 care s-a raspandit apoi $i mai departe,
ajungand sa bantuie cu furie la Moscova in 1771.
Observatiile din cursul luptei contra flagelului atat in Moldova, cat 51 la Moscova au fost
consemnate de el intr-o lucrare care se adreseaza in primul rand medicilor 5i personalului
medical 51 care a fost publicata in 1784 la Petersburg sub titlul: Descriptio pestis quae anno
MDCCLXX in Jassia et MDCCLXXI in Moscva grassata est (Petropoli... MDCCLXXIV)
Aceasta descriere comporta o parte narativa-istorica a desfa5urant activitatii de combatere
a both $1 una descriptive de redare a conditillor in care aceasta s-a ivit 5i s-a dezvoltat 0 serie
intreaga de exemplifican, dupe constatari facute asupra unor cazuri particulare, aduc o multime
de elemente pretioase pentru cunoa5terea imprejuranlor crince din Moldova in timpul campaniei
ruso-turce. Autorul revine adesea cu prilejul descnerii =mei din Moldova la fapte 5i fenomene
constatate de el in Moldova in cursul epidemiei. In 1772 a revenit in Moldova ca insothor al
mistunn printului Or lov, trimis ca plenipotentiar la Foc5ani.
Intors in capitals, s-a retras in 1776 din activitatea medicaid, consacrandu-se agriculturii
5i studierii unor probleme in legatura cu diferite epizootii. In 1803 este numit membru al
consiltului medical, tar la 1808 membru al Academiei Medico-Chirurgicale din St. Petersburg
Moare la 1 septembne 1811.
Pe langa lucrarea sa despre ciuma, a mai scris in 1807 una despre febrele catarale.
$i Teodor Ghitan, Un document rusesc important pentru istorta ciumei de la Iasi din 1770
lucrarea luz G. Orraeus, in vol. Contt ibittn la studizil legcnurilor medicale romcino-ruse,
Bucure5ti, 1952, p. 23-60
54
www.dacoromanica.ro
De cum s-a intors aceasta trupa la Ia$i, s-au luat fara cea mai mica
banuiala masuri de incartiruire pe iarna a soldatilor, atat a celor sanato$i, cat
$i a celor bolnavi, cei dintai prin casele ord$enilor, iar ceilalti in spitalul4 care
fusese intemeiat in palatul domnilor Moldovei5. S-au scurs vreo trei saptamani
in lini$te $i nu se aratau nici un fel de semne ale unei molime atat de cumplite.
Dar nu se ajunsese nici la jumatatea lunii ianuarie a anului 1770, cand chirurgii,
care iii faceau serviciul la spital, au observat nu numai multe febre pete$iale,
dar chiar la unii din ace$ti (bolnavi) dupd ziva a $aptea $i a opta a boalei ni$te
buboni inghinali in regiunea de sus a coapsei, care, ivindu-se metastazic ca
ni$te crize oprite pe loc, nu pareau sa prevesteasca nimic rau, intrucat primii
bolnavi dupd inceperea supuratiei 5i intremarea6 ulcerelor // s-au insanato$it p. 3
Traducerea s-a facut dupa textul latin al lui G. Orraeus: Descriptio pestis quae anno
MDCCLXX in Jassia et MDCCLXXI in Moscova grassata est (Petropoli... MDCCLXXXIV).
2 Chzrzltarha locum tenens.
3 Constantin Mavrocordat in a patra domnie (18 mn. 1769 4 dec. 1769).
4 Nosoconiwn znzlztarae.
5 Mai jos, se pomenete de fiecare data de acest spital ca fund instalat la manastirea Sf.
Spiridon.
6 Consoldationem.
www.dacoromanica.ro
55
in fiecare zi, iar cei la care s-au Inmultit (simptomele) in primele zile ale
boalei au fost de cele mai multe on readu5i la sanatate. In sfar5it, s-au ivit la
raniti, 5i chiar in ranile insa5i, carbunculi (aducand) cu (ci) o moarte grabnica.
Pe cand se petreceau acestea in spital, timp de trei sau patru saptamani, in ora5
totul era bine 5i nu se auzea nimic despre ciuma. Am aflat din relatii demne
boccelele sale 5i 1-a dus cu el la Iasi, iar cand a fost liberat din spital ca
vindecat 1-a vandut unui evreu oarecare. Acest nenorocit, netemandu-se pentru
el de nici un rau (care i-ar putea veni) de acolo, 1-a imbracat 5i a doua zi a
fost cuprins de ciuma impreuna cu cei doi copii care dormeau cu el in pat
(caci era vaduv) 5i in scurta vreme a schimbat viata cu moartea. Aceasta board,
ivita din semn, a trezit ceva luare aminte la autoritatile din Ia 5i, mai ales
zvonul despre ciuma ivita nu numai la Galati, dar chiar 5i in spital Incepuse
sa se 5i raspandeasca prin popor. S-au luat masuri, dar ceea ce a fost nespus
P.
cu atat mai u5or din toate privintele, vremea find Inca atunci friguroasa. E
drept ca a fost incuiata casuta evreului mort, dar cu aceasta simpla masura nu
s-a putut Impiedica jefuirea ei indata de catre hoti 5i astfel din imprastierea
acestor lucruri infectate, iar 5i (pe de alts parte) din spitalul insu5i, a carui
4 comunicare cu restul ora5ului nu fusese oprita, II s-a raspandit pe nesimtite
molima printre locuitorii 5i soldatii ce locuiau la ci.
Inca de la sfar5itul lunii martie, vestea acestei boale neobi5nuite a fost
dusa la tabara de iarna a stralucitului generalisim, contele Rumiantev8 (in)
ora5u1 Podoliei Lati5ev, la o departare de vreo 350 de leghe ruse5ti de Ia 5i,
(purtata) de catre unii care se Intorceau acolo, insa relatarile erau confuze 5i
absolut contradictorii, astfel incat nu 5i-a putut face nici o parere sigura in
aceasta privinta. Caci unii, necunoscand .simptomele adevarate, nu i-au vorbit
decat despre ni5te decese, venite pe nea5teptate 5i oarecum subit, oameni
sanato5i mai Inainte, prabu5indu-se fulgerati pe strazi, in timp ce altii dimpotriva,
judecand lucrurile mai u5or decat se cuvenea intr-o chestiune atat de grava,
infati5au aceasta board drept o febra maligns oarecare. Pe pozitiile acestora
din urma statea din marea vitregie a soartei insu5i locotenentul general von
Stoffeln9, cantonat la Iasi 5i avand comanda trupelor ramase in Moldova 5i
7 Perfecte resolvebantur
8 Romanzov = Generalul feldmarepl conte Piotr Alexandrovici Rumiantev (1725-1796).
9 Generalul locotenent Hristofor Feodorovici von Stoffeln (t 1770).
56
www.dacoromanica.ro
Tara Romaneasca, altminteri foarte activ $i mai presus de orice lauds. Acesta,
chirurgi. Armata, care pada acum iernase in Polonia, era pornita acum spre
Moldova spre care se $tia bine ca se indreapta in mare numar trupele turcilor
$i ale tatarilor. Nici nu puteau veni la un moment mai rau aceste $tiri neplacute
despre acest nou, $i nu mai putin cumplit, du$man cu care, dupd cum se arata
lucrul, era mai putin vorba s to lupti decat sa cazi infrant sub loviturile lui.
Caci daca nu era s fie dusa armata foarte curand s intampine pe du$manul
ce se $i apropia de hotarul Moldovei dinspre Basarabia, era de a$teptat negre$it
ca locuitorii acestei tali care nu de multa vreme jurasera cu atata insufletire
credinta sceptrului rusesc erau sa se afle in cea mai mare primejdie impreuna
cu acea parte din trupele noastre ramase acolo $i rau incercata pana acum de
sa ,afle mai sigur care e partea de adevar sau de in$elare in zvonul despre
existenta ciumei, mai inainte pusa la indoiala, $i afirmata acuma, $i totodata
pentru ca sa se purceada, poate, cu mai multa eficacitate la masurile atat de
prevenire, cat $i de vindecare, a hotarat ca s ma trimita inainte in Moldova
pe mine, care macar ca eram afectat pe langa persoana sa ca medic exclusiv
al sau, ma ofeream totu$i de bunavoie pentru aceasta expeditie. Mi-a cerut ca
fara a zabovi pe drum s ma indrept spre Ia$i, ca find punctul principal $i
focarul cel mai puternic al molimei, iar dupd ce voi fi cercetat // peste tot p 6
10 Comercium.
www.dacoromanica.ro
57
starea oraselor $i a satelor intalnite in drum, sa-i trimit rapoarte dese despre
aceasta stare, precum $i despre simptomele principale ale bolii $i despre leacuri,
daca s-ar cunoa$te cumva vreunele... etc. Mandatul acesta mi s-a dat in ora$elul
tare era ca simptomele erau fara gravitate $i chiar la doi, la care copsesera
bubonii, erau atat de ware, incat (bolnavii) au fost in stare sa se scoale din
pat la fel cu cei sanato$i $i sa raspunda corect la toate intrebarile. Ei nu au nici
sa-mi urmez drumul mai departe. Prin satele sau mai degraba prin catunele
" Nosocomium generale.
12 Praefecto urbis
13 Chihareha.
14 Rernedia maturantis.
15 Tugurio suburbano.
58
www.dacoromanica.ro
izolate ale moldovenilor si prin micile cantonamente ale soldatilor nostri care
erau asezate pe camp (imprastiate) si ici si colo pe tot drumul pang la orasul
afara din oral a capitanului care comanda in acest loc. Acesta, cu durerea
intiparita pe fats, mi-a adus la cunostinta starea lucrurilor nespus de jalnica de
aici. Mi-a spus ca ciuma fusese adusa cu cloud luni in urma de niste cala.tori
(veniti) din Iasi si ca pand acum bantuia cu atata furie, incat dintre locuitorii
pe care ii socotea la vrea 2 000-3 000 au pierit mai mull de opt cute in rastimp
de case saptarnani si ca cei ramasi //, cuprinsi de spaima, au fugit in Muntii p 8
Carpati din apropiere, dar nici nu au dat de scaparea, pe care o sperau din tot
sufletul, ci foarte multi din ei care duceau cu ei germenii acestei boli, nespus
de molipsitoare, au murit" in acelasi chip.
Acest exod general fusese grabit mai ales de vedenia unui preot care a
propovaduit deschis ca i-a aparut in vis nu stiu ce sfant ce i-a prezis ca vor
pieri toti, neaparat, daca nu vor parasi indata orasul. Cainii care misund in
satele din Moldova si nu au stapani anume, ca in alte locuri, ci ratacesc pe
drumuri si se inmultesc nestingherit find lipsiti de hrana au inceput sa
sfasie cadavrele ciumatilor, care fusesera ingropate fara grija, asa cum se
intampla in asemenea imprejurari catastrofale, si nici destul de adanc, sau cele
pe care le-au gasit neingropate, si din cauza aceea multi caini au turbat (dupd
cum), m-a incredintat capitanul, si din asta afla el un pnlej de teama tot atat
de mare ca teama de ciuma pentru el si pentru soldatii care mai ramasesera (in
viata). Mi-a spus ca dintre cei 200 de calareti (numiti husari) pe care ii comanda,
murisera de ciuma pand atunci 70, iar 32 zaceau de aceasta board sub corturi,
langa padurea vecina.
Din detasamentul de pedestrasi, constand din 120 de oameni, mai mult
de 40 parasisera viata aceasta si 17 boleau. In sfirsit, dintre cazacii in numar
de 20, cantonati nu departe de oral, au pierit trei, iar unul, molipsit de ciuma,
www.dacoromanica.ro
59
60
www.dacoromanica.ro
chiar santinele pentru prevenirea jafurilor, care insa pand acum nu au putut
nicidecum fi impiedicate. Autoritatile moldovene21 folosesc masurile obisnuite
in asemenea (Imprejurare). Caci mortii sunt transportati de niste ciocli anume
randuiti in acest scop, ca si cei care se arata a fi contaminati, cei dintai intr-un
cimitir special afard din oral, cei din urma in padurea din apropiere. Totusi,
cea mai mare parte dintre ei se ascund prin casele (lor). Cealalta masura
preventive a lor, in care se incred cel mai mult, consta doar in faptul ca
20
21
Valetudinartis legronuni
Magatratus.
www.dacoromanica.ro
61
11
mai tari. Coaja peruviand nu a adus nici un rezultat mai deosebit. Cei ce
transpirau la momentul potrivit, adica la inceputul bolii, sau s-au vindecat in
curand, sau ofereau mai apoi simptome mai putin alarmante etc.
Cele aratate mai sus, in scris, despre apantia *i prima latire a ciumei in
Iasi, le-am notat atunci pe un caiet25, in prezenta lor, dupd relatia lor, facuta
de comun acord, precum si alte observatii confirmate apoi Intru totul de mine.
Violenta bolii a sporit cu trecerea timpului, caci in luna februarie Inca era mai
ward decat in martie, iar toata luna aprihe, s-a latit nespus de mult *i chiar
*i acum26 se pare ca se inrautate*te din zi in zi. Vremea calduta *i neobi*nuit
de ploioasa cu adierea aproape fard de intrerupere, cu un aer dens *i cetos mai
ales noaptea, a tinut intr-una tot asa tot timpul acesta de crunta incercare.
p. 13 Numarul precis al mortilor, de*i nu era cu putinta s fie stabilit, se // presupune
a fi trecut acum de aproximativ jumatate din numarul total, atat al locuitorilor,
cat *i al soldatilor. Barbieni27 *i ingrijitoni bolnavilor in cea mai mare parte,
ba chiar *i foarte multi din substitutii lor au murit. Chirurgii insisi *i ofiterii
22 In platers etatrits.
23 M-am mirat mult de faptul ca medicii greci, de fats, care amandoi erau inaintati in
varsta $i -si facusera pans atunci practica medicaid, intr-o masura mai mare sau mai mica, chiar
la Constantinopol, nu mi-au putut aduce cea mai mica lumina in privinta ciumei. Unul a
pieconizat terra stgdata, cealalalt theriaca veneta, ca unicele leacuri ce le erau cunoscute; ei
marturiseau sincer ca nu au cercetat nici aici, nici la Constantinopol bolnavi de ciuma, caci daca
ar fi vrut sa faca asa ceva, atunci nimern nu 1-ar mai fi folosit i ar fi fost ei inOp tinuti de o
parte ca banuiti (de ciuma). Dupa catva timp, nu s-a intamplat sa intalnesc in cale unul din
ace*tia care m-a intrebat incotro mergeam Nu cumva la mandstirea Sf Spiridon? (unde era
spitalul pentru ciumati), iar cand am spus ca da, mi-a raspuns indata Doamne sfintei ce vrei
(sa fact) acolo? Hotarat, chiar daca imparateasa mi-ar oferi ca rdsplata jumatate din Moldova,
tot n-as intra acolo pentru nimic in lume" (n a.).
24 Luarea de sange
25 In adversaria renal.
26
Adica la data acestei consultdri
27 Barbitonsores (faceau oficiul de felceri)
62
www.dacoromanica.ro
31 Palma.
32 Generalul von Stoffeln.
www.dacoromanica.ro
63
doveni33, alcdtuind Divanul sau Senatul suprem, i-au facut cunoscut ca indata ce
si
ei imediat orasul si ca
acest lucru nu ar putea fi Ingaduit nicidecum, din cauza pagubei enorme in venituri
care ar rezulta de acolo, precum si din alte imprejurdri, deoarece fard ei ar ramane
tara intreaga card conducerea, care era lasata in mdinile for si prin urmare ar
ramane fard nisi un folos pentru au nostri.
Cauza acestei declaratii indraznete a boierilor a fost apropierea dusmanului
si lipsa armatei celei mari (care Inainta foarte Incet din cauza ploilor grozave
si nesfarsite si a drumurilor stricate din acea pricing si care mai zabovea Inca
15 pe langd cetatea Hotinului, cam la 200 de // leghe rusesti de acolo); in timp
ce, dimpotrivd, marea gloatd a turcilor si tatarilor inainta din Basarabia spre
Iasi i ajunsese in locul numit Movila Rabdia, departata doar cu 60 de leghe
de noi, incercase sa treacd Prutul, si fusese cu greu oprita de la (implinirea)
acestui plan de o mica trupd a soldatilor nostri cu care se hartuia in fiecare zi.
Nici teama for nu era neindreptatitd, caci dacd ar fi trecut dusmanul 5i s-ar fi
napustit asupra noastra, se parea ca fard vreo minune doar nu mai putea
scapa nimeni dintre ai nostri. Caci din celelalte cinci regimente ale garnizoanei
abia cloud miff (de soldati) au putut fi adunati sub arme, intariturile orasului
erau ai ele aproape inexistente, din cauza aceasta soldatii asteptau pieirea atat
de la ciumd, cat si de la dusman, impreund cu locuitorii (tarn), cdrora le-ar fi
fost pregatita aceeasi soarta dacd nu ne-ar fi ajutat Dumnezeu si dacd vitejia
trupelor noastre de sub conducerea vajnicului colonel, atunci maior (cum it
numesc ei), Sorici, nu ar fi zaddrnicit incercarile (dusmanului). Pericolul era
sporit de faptul ca generalul locotenent, principele Repnin, si generalul maior,
Zametin, acela din Focsani, acesta din Bucuresti, ce mergeau cu trupele for
Impotriva dusmanului, Inaintau mult mai Incet in executarea marsului decat le
era porunca, din cauza acelorasi greutati care stmghereau armata cea mare.
si
a Inceput sd scadd simtitor, chiar dacd nu s-a stins de tot. Insusi generalul
locotenent, deli m-am Impotrivit la aceasta, si-a ales ca loc de tabard pentru
p 16 sine35 via cea mare a mitropolitului Moldovei36 // sadita peste tot cu pomi si
33 Intr -o dimineata, cand staruiam serios pe langa generalul locotenent pentru evacuarea
soldatilor notri din ora5, aga sau mat marele politlei, atunci din intamplare de fata, nu a rout
sa afirme ca cluma disparuse deodata 51 ca in toata noaptea n-au fost numarati decat trei morti
in ora4 Cand 1-am replicat ca eu insumi chiar acum, am intalnit cloud marl carute pline de
cadavre, el a continuat, fara rume, sa tagaduiasca adevarul faptiilui.
34 la*i.
64
www.dacoromanica.ro
grabs atat de mare $i lipsa a multor lucruri , au fost randuiti dintre soldatii
sanatosi 30 de ingrijiton pentru ciumati, punandu-li-se in frunte un ofiter $i
doi subofiteri41, carora li s-a impus ca sarcina grija hranei, adunarea lucrurilor
de (ciuma), duceau in tatna bolnavit tor, chiar pe rudele for cele mai de aproape, in padunle
vecme $i, a$ternandu-le frunze, iarba 5t zdrente, ii culcau in locun umbroase, a$ezand langa ei
un vas pu' cu apa $i ceva hrana $i ii lasau pe 'meth nenorociti soartei tor. Daca existau rude
sau (unit) care sa aiba mild de ei, ii mat vizitau apoi $1 le duceau cele de care duceau lipsa,
in primul rand apa. Cei care mai aveau ceva puteri i$i aduceau vreascuri $1 i$i apnndeau focul
Cand mureau erau aruncan in pamant de ciocli, dar nu arareori erau lasati ultani $i in cele din
urma putrezeau sau erau prada canulor, fiarelor $1 viermilor.
38 Domesticis.
39 Conclavia.
Extemporanea
41 Official's et duo subofficiales.
42 Deoarece, chiar indata dupa sosirea mea, am vazut ca chirurgii examinau pe =man
fard nici o precautie (pentru sine), intocmai ca pe ceilalti bolnavi, umbland cu ma'p'le goale
pentru pulsul bolnavilor $1 pe restul corpului, cu prilejul bandajanlor $i a aplicarii leacunlor
externe si a$a mai departe, aducand ca argument faptul ca ramasesera neatimi de board dupd
tree luni de urmare in felul acesta, incurajat de acest fapt $i nevoind sa arat teams, am urmat
pilda for tot timpul, deft dupd aceea nu a limas cu totul nepedepsita aceasta indrazneala nici
in ce ma pnve$te pe mine, Inc' pe chirurgi.
413
www.dacoromanica.ro
65
pentru spitalul de ciuma. Caci cei molipsiti ascundeau cu cea mai mare
incordare, cat mai puteau rabda, starea for nespus de periculoasa, pana cand,
franti cu totul 5i lipsiti de putere sau dupd alte semne, ajungeau s fie suspecti.
Ba chiar dupa aceea, se ascundeau prin padurile vecine, unde erau gasiti mai
apoi morti, sau erau sfa5iati de cainii ratacind pretutindeni in haite intregi.
Mai erau adu5i 5i destul de multi din cantonamente, mai mult on mai putin
departate de Ia 51, care au murit chiar indata dupa sosire sau scurta vreme dupa
aceea. In primele zile ale lunii iunie45 (!), spitalul de ciumati a fost transportat,
aflati la vreo patru leghe de ora5, in directia Bucure5ti, intr-un loc unde se
construiau din trunchiuri de copaci umbrare mari 5i aerisite, atat pentru bolnavi,
cat 5i pentru convalescenti, dar destul de departate intre ele. Aceasta peregrinare,
la vreme nepotrivita, a fost foarte vatamatoare pentru ciumati, din mai multe
pricini, indeosebi din cauza caldurii excesive 51 din cauza ca in timpul acestui
43 Adica am prima o scrisoare foarte binevoitoare de la generalmm, in care arata Ca ar
vedea cu placere reintoarcerea mea pe langa persoana sa intrucat 1 se raportase ca furia ciumet
aproape ca trecuse 51 imi ingadum sa hotardsc dupd propna mea judecata, durata 51 modul
punficarn carantmei. M-am indreptat spre armata cu mare atenfie, negdsind nicalen decat locun
pnmejduite 51 am ajuns la avangarda (extremutn agmen), care se harfuia foarte des cu cetele de
recunoa5tere ale du5mamlor 51 se mica aproape neincetat in difente direc/II, sub paza carela am
stat 12 zile intregi fard odihna, pana and aensit bine de 5ederea sub cerul fiber 51 lard a fi trecut
cu vedere celelalte masun (de dezmfectare), am intrat in tabara cea mare a trem z1 dupa lupta
de la Larga.
44 Conclamatos.
45 Desigur, de cittt = mite, intrucat autorul a plecat de la Ia 51 la 22 mme, cand nu se
pomenea de o asemenea mutare
46 Commenstum
66
www.dacoromanica.ro
cat $i de ai no$tri. Mai apoi insd, s-au imbolndvit din zi in zi foarte multi
ofiteri, chirurgi, preoti militari, nobili $i negustori $i molima $i-a atins apogeul.
pe cer senin, atunci in acele zile $i urmdtoarele, contagiunea era mult mai
slabd, iar la revenirea ploilor, din nou se infautdtea. Si cand in jurul mijlocului
lunii iunie vremea a fost mai statornied $i mai uscatd, ciuma s-a imblanzit din
zi in zi, spre sfar$itul ei pdrea aproape ca s-a $i stins; dupd aceea mai izbucnea
sporadic ici $i colo luand aspectul vreunei alte boli obimuite mai putin de
temut din cauza unei contagiuni mai rare. Din relatiile chirurgilor militari
slujind in corpurile de trupe ce se intorceau din Foc$ani $i Bucure$ti, s-a aflat,
de asemenea, ca pe cat a fost adusd la ei mai tarziu ciuma, pe atata a fost $i
mult mai u$oard decat cea care a bantuit la Ia$i $i de cum au pornit la inceputul
lui mai in mar$ul poruncit, a dispdrut cu totul, ccl putin printre ai no$tri.
Negre$it, molima se rdspandea pe nesimtite $i in mai multe orase $i sate, atat
din Moldova, cat $i din Tara Romancascd, dar este sigur ca nicdieri nu a adus un
dezastru de mari proportii sau care sd se poatd asemui, intr-un fel oarecare, cu cel
de la Ia$i; eaci aproape prctutindeni se stingea in scurta vreme, intrucat locuitorii,
dupd obiceiul lor, se refugiau in munti, la camp sau in mici proprietati singuratice49
www.dacoromanica.ro
67
TotuO, dupa trecerea a putine saptamani, ciuma, care s-a ivit pe neasteptate,
atat printre soldatii noStri din garnizoana, cat i printre locuitori, a pricinuit
mare spaima, dar, slava Domnului, Inca din primele zile ale noului an a disparut
cu totul, i nici nu s-a mai intors dupd aceea. 0 companie a regimentului de
infanterie (Korinski), intrecand celelalte trupe din garnizoand, a fost atat de
nefericita incat si -a pierdut 24 dintre soldatii sai cei mai buni. Cand, la scaritul
lunii februarie, dupd primirea invoirii de plecare, ma intorceam la Petersburg,
se afirma ca domnete sanatatea in toata Moldova i Tara Romaneasca, deli,
dupa aceea, nu a incetat sa se mai iveasca iardi ciuma ici si colo. Dar chiar
51 Atha armata cea mare".
52 Pest's ipsissimae.
53 Acela51 lucru s-a aflat 5i despre cetatea de la Bender, cucenta, in urma unui atac sub
auspicule marelui comandant militar stralucitul conte Panin*, de la armata a doua. In aceasta
(cetate) foarte multi** au murit de aceasta boala atat inainte de sosirea armatei***, cat 51 dupa
inceperea asediului 51 cat a mai tinut acesta a incetat (boala) cu totul, chiar in timpul caniculet.
Totu5i, dupa aceea, datorita prazilor capturate, s-a rede5teptat nu numai printre soldati, dar chiar
printre locuitorti Ucrainet 51 at Podoliei vecine 51 a pricinuit nu putine decese.
Generalul Piotr Ivanovici Panin (1721-1789)
* * Este vorba de turcii din cetate.
*** Armata lui Parini
68
www.dacoromanica.ro
in vara anului 1772, cand m-am intors iar in Moldova cu principele Orlov54,
plenipotentiar la congresul pacii de la Focsani, II ca medic al sau si al intregii p. 22
sale suite, am mai gasit ici $i colo urme de ciuma, deli mai rare. Astfel, in
cloud sate, ce nu erau departate de Focsani, mi s-a spus, pe cand zaboveam in
apropiere, ca bantuie ciuma, si din suita noastra chelaru155 Curtii, ce statea in
acel oral din cauza pivnitelor cu vinuri, a murit cu semnele caracteristice de
ciuma, insa bucatarul sef s-a insanatosit. E drept ca nu mi-a ramas strain faptul
ca aceasta molima a bantuit grozav in deosebite spitale, indeosebi la Hotiii, in
anul 1770, si la Bucuresti, in anul 1771, si pe langa un mare numar de soldati
ai nostri, a mai rapit din sanul (spitalelor) si foarte multi medici, chirurgi si
cele mai dese, care nu au putut fi oprite in nici un chip in timpul acesta
nenorocit al razboiului. Caci tot proviantul era transportat in carute polone, in
care au fost transportati de cloud on chiar ciumatii, cum am povestit mai sus.
De ce ar fi deci prilej de mirare ca cei mai multi dintre acesti carutasi57 au
in satele din Polonia, ciuma s-a ivit mai intai la evrei... etc.
Ciuma in Ucraina... ... Ea a patruns in Rusia mica si a fost adusa de
armata a doua ce se intorcea victorioasa de la Bender... in gubernia zisa Noua
Rusie...
... ingramadirea de rele mai era sporita si de eresuri felurite din care nu p. 37
era din cele mai putin primejdioase acesta: anume ca cei molipsiti (precum am
observat chiar eu la Iasi) aruncau un lucru oarecare, si nu din cele mai fail
de pret, cum ar fi: bani, haine, obiecte casnice etc. pe ulite sau in alte locuri
54 Grigore Grigorovici Orlov (1734-1783).
55 Cellarius aulicus.
56 Autoplis.
57 Veredariorum.
58 Descriptio pestis..., partea a II-a a lucrarii. S-au excerptat informapile relative la tara
noastra.
www.dacoromanica.ro
69
Daca la Ia*i *i la Hotin ciuma a inceput mai intai (sa apard) in spitale
(apoi) la Moscova (a inceput) la bane ingrijitorului spitalului *i in locuintele
stramte ale lucratorilor marii manufacture de postay. Dar cine nu cunoa*te
felul de viata al saracilor?
printre evreii mai saraci, traind, precum se *tia, in cea mai mare mizerie *i
murdarie...
[Febra pete*iala
5i
ciuma]
p. 53
imbolnavit de febra pete*iala 15 soldati, dintre care numai doi infati*au buboni.
La Ia*i, in spitalul militar *i in infirmeriile regimentelor, s-au dezvoltat in luna
ianuarie ni*te febre pete*iale, la inceput simple, nedand na*tere decat treptat
la simptomele ciumei.
70
www.dacoromanica.ro
Cand am sosit la Iasi, la inceputul lunii mai, abia daca murise pang p. 53 54
atunci vreunul dintre ofitcrii, chirurgii si boierii moldoveni, deli molima
umblase pand atunci Inca de tree luni, insa dupa aceea, au fost loviti
multi de ea...
[Contagiunea prin obiecte jefuite]
Cat am stat la Iasi printre ciumati si cei adusi molipsiti de (board), cand p. 56
erau intrebati (de mine) cu luare aminte ca s ajung sa aflu cauzele boalei,
aproape intotdeauna sau marturiseau ei insisi, sau se dovedea in alt chip ca au
furat din casele mortilor sau din bisericile rau pazite, in care orasenii mai
bogati, ce fugeau in alta parte din cauza ciumei, isi pusesera la pastrare impreuna
(cumulatum) lucrurile for in Mite (impreund cu) tot felul de haine si vechituri
www.dacoromanica.ro
71
pofta raci, care nu erau aa de proaspeti fiind verzulii pe dinauntru, deli 1-am
facut atent sa se abtind de la mancarea lor. Acesta abia s-a sculat de la masa
72
www.dacoromanica.ro
[Recidive de ciuma]
p 61
La Iasi, multi dintre convalescentii (de ciuma), deli erau tinuti de o parte
de cei ce zaceau de aceasta boala, au cazut in recidiva si a trebuit s fie din
nou primiti in spatiul de ciuma. Chirurgul regimentului de infanterie de la
Kiev, Kirchstein, vindecat cu totul de o ciuma acuta foarte grava, cu un bubon
inghinal enorm (taiat in prezenta mea), dupa plecarea mea de la Iasi a murit
aparandu-i un alt bubon in partea cealalta. Eu insumi asa cum voi arata mai
jos , am incercat trei atacuri destul de serioase. Au fost dintre barbieri si
ingrijitori care s-au vindecat de trei si de patri on de ciuma. A fost vrednic
de observat ca simptomele la acestia care se imbolnavesc din nou erau din ce
in ce mai usoare, si ei in cele din urma ajunsi limfatici deveneau imuni.
Un ingrijitor soldat , de varsta mai inaintata din spitalul de ciuma de la
Iasi, caruia i-a aparut al treilea bubon inghinal, nu a avut decat o febri extrem de
Cand am sosit prima data la Iasi, mi-am consacrat orele libere, pe care
mi le puteau lua, plimbarilor prin gradinile din oral, atat pentru dragostea cea
mare pe care o port entomologiei, cat si pentru a-mi exercita trupul; incredintat
bine ca pe acest pamant, atat de binecuvantat in privinta darurilor naturii si in
aceasta vreme atat de potrivita de yard, voi avea o recolta foarte bogata de
insecte. Dar cat m-am inselat! Caci nu am gasit decat doar foarte putine ici si
colo, si acestea mai ales din clasa coleopterelor si, in afard de muste si tantari
(culicos) si alte (insecte) foarte obisnuite, nu se iveau (specii) mai rare. Cand
73
p. 65
61
74
www.dacoromanica.ro
incat nu s-a mai auzit nimic despre ele. Dad, se intampla ca cineva sd sufere
de alte friguri, tot nu era la adapostul simptomelor64 de ciuma care apareau,
cand mai curand, cand mai tarziu. In spitalele militare atat de la Iasi, cat de
la Moscova, se imbolnaveau de ciuma aproape in fiecare zi unii dintre bolnavi
(de alte boale) despre care 'And atunci nu fusese nici o banuiala de ciuma si
nici nu s-a putut ghici de unde venea contagiunea, iar ceilalti, alaturi de care
lacusera mai multe zile, famaneau mai departe imuni.
Locuitorii din Moldova, invocand o lungs experienta foarte constants si
in Turcia, dupd cum spun ei, asteapta cu nerabdare variolele atunci cand
bantuie ciuma, incredintati cu totul ca molima va lua sfarsit indata dupd aparitia
acesteia. S-a intamplat in mod oportun ca printre prizonierii tatari, dintre care
unii zaceau de ciuma, sa" obsery si o copila de vreo opt ani bolnava de o
variola moderata neprimejdioasa. In zilele urmatoare, s-a potolit simtitor si
furia ciumei, incat ajungand sporadica la sfarsitul lunii iunie sa nu mai
progreseze decat mai rar. Este lucru sigur ca in tot timpul bantuirii ciumei
la Iasi, a lipsit cu totul variola la Iasi si la Moscova, unde a e aproape
endemics... etc.
[Morti fulgeratoare de ciuma]
Scurta vreme inainte de sosirea mea la Iasi, doi soldati, facand de paid p. 72
la fin Sopron intr-o mahala unde erau pastrate hainele celor morti de ciuma,
fara a se ingriji deloc de puterea contagiunii, au adormit pe gramada aceasta
(de efecte) si dupd putine ore au fost gasiti morti.
Cand intr-o zi pe inserate, ma indreptam spre manastirea Sf. Spiridon, ca
s cercetez, ca de obicei, pe bolnavii internati acolo, am dat de un subofiter
zdravan, stand pe un scaunel pe ulita langa o casa oarecare si vorbind cu alt
soldat... Banuindu-1 a fi atins de ciuma 1-am examinat, macar ca nu voia s
se lase si nu am gasit nici un indiciu de febra, dar (in schimb) un bubon mare
la piciorul drept. Intrand eu la spitalul de ciuma, am trimis indata sa.-1 aduca
acolo pentru a-1 putea ingriji, dar abia adus a si murit fail veste. $i nici nu
era lucru neobisnuit atat la Iasi, cat si la Moscova, ca cei ce umblau pe ulita
sau indeplineau vreo treaba., pe drum sau aiurea, s cads deodata fulgerati de
moarte.
simt mai bine din toate privintele. Dar niciodata nu puteam fi sigur de toti
acestia ca sa nu moafa fara veste vreunul sau altul dintre ei chiar in aceeasi
zi sau in noaptea urmatoare. Moartea pentru ei a fost atat de blanda si de
64 Criteriis
www.dacoromanica.ro
75
neateptata incat foarte multi i-au dat sufletul cand mancau, fara semnele cele
mai slabe ale versiunei recidive.
La Iai, unii care indeosebi din cauza caldurii din miezul zilei II cadeau
leinati pe ulite, totui in scurta vreme ii reveneau. Altii deveneau extrem de
slabi i sufereau de ameteli.
[Buboni nedureroi]
Iasi, unii aratau aproape in gluma pe doi dintre cei de fats ca bolnavi de mina, anume pe
chirurgul Rosberg
Cand am staruit sa fie exammati am gasit la cel dintai o path' mare neagri la extremitatea
piciorului si un ganglion submaxilar inflamat, iar la celalalt un bubon incipient inghinal frisk
acesta a mai limas opt zile in aceeasi stare, liar acela mai bine de trei saptamani !Ana ce au fost
cuprinsi de mina insisi, insotita de febra si de cortegiul ceralalt de simptome.
76
www.dacoromanica.ro
noptii pe unul mort (de ciuma) 5i aceasta fara de nici un fel de urmare
vatamatoare. Indrazneala victorioasa a cioclilor, mai ales moldoveni, a degenerat
p. 82
pe la sfarsitul luni mai 1770, cand mai bantuia inca ciuma cu cea mai
mare furie, cele 5 regimente, care 'Ana atunci fusesera a5ezate in Iasi ca
garnizoana, erau duse din porunca ilustrului generalisim la armata cea mare.
Mi-au povestit dupa aceea ofiterii 5i chirurgul un lucru cu totul memorabil: ca
aceasta trupa in prima zi de mars, numai doi (soldati) au fost trimi5i indarat
la spitalul de ciumati, iar in ziva a doua unul singur; dupa aceea, nu a mai
aparut nici o urma a bolii, de5i nu cu mult inainte se internau din mijlocul for
pada la douazeci pe zi 5i era foarte probabil ca duceau cu ei foarte multe
lucruri contaminate din orasul atat de infectat de ciuma 51 in plind confuzie.
Pentru absolut aceea5i ratiune, ciuma din sanul trupelor ce plecau din Tara
Romaneasca 5i care nu putuse fi starpita prin nici un fel de masuri cata vreme
stateau pe loc, ci, dimpotriva, se raspandea zi de zi tot mai departe a disparut
ca prin minune de cum s-a pus in mi5care tabara. Eu insumi, simtind foarte des
semnele de infectie, mi-am pus toata paza in faptul de a-mi petrece toate orele
libere in plimbari, adunand ierburi 5i insecte prin gradini 5i campii 5i prin
p. 113
www.dacoromanica.ro
77
p. 117
Cand am cercetat multimea de prizonieri tatari care erau detinuti Intr -un
sat cam la o departare de zece leghe rusesti de Iasi, am vazut un cheag de lapte
[Alimentarea bolnavilor]
P. 124
ales pelinurile, care erau mult folosite de oamenii mai avuti, in scop si
profilactic, nu mi se pare ca au adus vreo dovada hotaratoare68 (?), caci acestia
p. 125
78
www.dacoromanica.ro
a fost pricinuita de prea multa mi$care (caci el era ofiterul lui de ordonanta).
Scotandu-se cateva uncii de sfinge sanatos, dupd cum am aflat de la chirurg,
sa-i lase singe, ceea ce, de asemenea, s-a intamplat Intr -un chip nenorocit,
incat chiar a doua zi de dimineata ni s-a anuntat moartea lui. La amandoi,
putin inainte de moarte, au aparut buboni inghinali.
p. 126
[Masuri de profilaxie]
p. 127
p. 128
p 136
Pentru moldoveni, aproape toata paza consta in fumul sau, mai degraba,
79
p. 139
p. 140
in degetul aratator al mainii drepte. Degetul, intr-o clipa, s-a umflat mult,
astfel ca nu-1 puteam indoi deloc... [durerea se intinde la axila, piept 5i in
regiunea inghinala 5i apare o umflatura pe brat. Alte simptome. Ia medicamente
care sa provoace sudatie etc. A doua zi, e bine... etc.]. Degetul aratator in tot
timpul celor patru luni ce au urmat a ramas cam umflat... 5i timp de mai multi
ani..., daca atingeam pulsul unui bolnav in toiul unor friguri maligne, intr-o
clipa, simteam o durere sfredelitoare mai mare sau mai mica in degetul aratator
80
www.dacoromanica.ro
P. 148
vindecat].
p. 149
Observatii
In vremea ciumei, atat la Iasi, cat $i la Moscova, a fost o recoltd foarte
bogata de fructe varatice, $i indeosebi de struguri.
p. 150
Experiente
[Abces artificial]
Deoarece in spitalul de ciuma de la Ia$i, am observat ca ciumatii suferind
de carbunculi se vindecd iute dacd se obtine o supuratie prin anume metode
folosite (exper. XIV), cu conditia ca acei carbunculi sa se afle in regiuni mai
putin periculoase, am hotarat sa incerc dacd nu a$ putea accelera supuratia
printr-un abces71 artificial in vreo regiune mai putm primejdioasd $i, in felul
acesta, sa -i scap de primejdia mortii pe cei suferind de buboni, caci ace$tia
sunt intotdeauna periculo$i cand le e intarziatd supuratia. Am ales, a$adar, in
acest scop, pe un soldat tandr in a patra zi de boald, febricitand intens de o
ciuma acutd $i aflat in stare de delir, dar pastrandu-$i totu$i destul de bine
p. 155
adanci $i dese cam cat inconjurul unei ruble $i sa fie unsd aceasta mica rand
cu unt de antomoniu $i acoperita cu zeamd de in, apoi sa fie bolnavul bandajat
in fata mea.
[A doua zi, rana era curata $i a aparut pe picior un carbuncul. Acesta,
tratat, a ajuns la supuratie, bubonul a copt $i bolnavul s-a vindecat].
[Extirparea bubonilor]
p. 156
www.dacoromanica.ro
81
Limp mergeau spre vindecare dupa metoda folosita (de mine) $i nici nu a voit
vreunul sa se supuna de bunavoie operatiei.
p. 157
p. 161
p. 165
despre leacurile contra ciumei atat externe, cat $i interne75, mi-a afirmat ca in
imparatia turceasca este folosita cu cel mai mare succes mai' ales terra
sigillata...
82
www.dacoromanica.ro
(? - 1812)
la campania incheiata in 1774, prin pacea de Kuciuc-Kainargi. In 1773, a fost numit sef al
spitalului din Ismail In 1780 era medic la spitalul militar din Riga. Pe baza experience' sale din
timpul campaniei din Moldova si Bulgaria, a scris un tratat publicat in cloud versium aproape
simultane una germand sub titlul: Aber mal ein Beytrag zur Kenntniss und Hei lung der Pest.
Aerzten und Wundaerzten bey der russisch-kaiserlichen Armee gewidmet von Dr. Johannh
Martin Minderer russischen-kaiserlichen Kollegten, Assessoren und altesten Ober-Wund-Aerzte
der Arnteen. Riga bey Johann Friederich Hartknoch 1790, cealaltd, latind sub titlul Commentatio
de peste eique medendi niethodo in ratione et experientta fundata, Ienae, 1789 in 4. Riga
eodem anno Tratatul urmareste manifestarea, simptomele s' propagarea ciumei, in general,
expunand in capitolul I observahile directe din cursul campaniei ruso-turce din 1769-1774.
Aceastd lucrare i-a castigat titlul de doctor al Facultacii de Medicind de la Jena, titlu recunoscut
si de forurile medicale de la Sankt Petersburg. In 1799, ajunge medic primar la spitalul principal
din Moscova.
In 1806, publics: Geschichte der Pest in Volhynien un Jahre 1798 In cursul rdzboitilui
ruso-turc din 1806-1812, vine din nou in Moldova In 1808 era medic sef al spitalelor rusesti
din Iasi. Spitalele erau instalate in locurile urmatoare: Conacul lui Ipsilanti afard din Iasi (330
de paturi), la Mandstirea Galata (270 de paturi), in casa lui Manu (254 de paturi), in casa lui
Pline (203 de paturi). El a mai cerut instalarea a Inca unui spital in casa comisului Conachi.
Mai era si la Mandstirea Hlincea un spital de ciumati Intors in patrie, moare in 1812.
Relatia lui Minder completeaza relapa lui Orraeus cu aspecte not Autorul a putut observa
conditille locale aflate la detasamentele armatei de la Dundre, care erau diferite de cele aflate
de Orraeus in Moldova.
Pe langd ciumd, sunt descrise si celelalte boli care s-au abatut asupra trupelor rusesti.
Trebuie retinutd constatarea cu privire la starea de relativd nereceptivitate a localnicilor la
grozava molund.
Relatia lui Minder a fost infatisata la not in Tara de dr. Margareta Luka, in teza sa de
doctorat, sustinutd la Cluj, in 1934, sub titlul Observaliile doctorului J. M. Minderer a'espre
mina ci alte epidemii in Moldova in cursul razboiului ruso-turc 1769-1774.
A mai fost analizatd si de dr. P. Samarian, in lucrarea sa cuprinzatoare: Din epidemiologia
trecutului romcinesc Ciuma, Bucuresti, 1932, p. 59.
www.dacoromanica.ro
83
10
artilerie, al carui chirurg eram, la aka -numitul corp Bauer. Acest corp statea in
observatia duvnanului dincolo de Dunare, la Isaccea. Campamentul nostru era
I Textul a fost redat aici cu unele mici modifican dupa versiunea romaneasca, publicata
de Margareta Luka, a originalului german tiparit la Riga, in 1790.
2 Textul infisat aici constitute capitolul I al lucrarii amintite mai sus cu titlul... Beytrag/
zur/Kennintss and Hedung/der/Pest/, inchinata medicilor din armata rusa. Concomitent cu textul
german aparea si o versiune Latina Commentauo de Peste.
3 Febra putreda este echivalentul in terminologia medicaid a secolului al XVIII-lea pentru
star febrile, care, dupa descrienle autorilor contemporani, se pot identifica atat cu febra tifoida,
cat $i cu tifosul exantematic (nota trad.).
4 Sub febre inflamatorn trebuie sa intelegem afecouni catarale, febrile, ca grips, pneumonic, bronhopneumonie, bronsita etc (nota trad ).
5 0 forma de malane bilioasa, de obicei cu hemoglobinune (nota trad ).
6 Von den Krankhetten einer Armee (nota autor)
84
www.dacoromanica.ro
asezat pe o inaltime. In fata noastrd era Dundrea, ale carei maluri erau acoperite
Dundrea a inghetat, lucru rar in regiunile acelea. Nici mosnegii nu puteau sa -si
aminteasca de o astfel de iarna. Eram invinuiti in glumd ca am adus de la Polul
Nord frigul. Cu tot genii intens si vantul de nord taios si neincetat, epidemia a facut
ravagii printre noi pand la mijlocul lunii februarie. In timpul acesta, febra era mai
mare si observam mai des start de delir. Acum observam si buboni si carbunculi,
iar in februarie, molima a inceput sa fie mai putin maligns. Pentru a infrana rdul,
s-au luat cele mai bune masuri. In afard de controlul subofiterilor, domnii ofiteri
trebuiau sa inspecteze zilnic cantonamentele si sa fie atenti la curatenie si ordine.
Dacd gaseau suspecti, care voiau sa-si ascunda boala, acestia erau imediat trimisi
in lazaret. Deoarece locuitorii fugiserd in cea mai mare parte din oral, aveam case
destule pentru a tine bolnavii nostri confortabil. Cei suspecti erau tinuti atata timp
izolati, 'Dana' ce se iveau simptomele sigure ale // ciumei. Bolnavii de ciuma erau P. 12
inchisi in locuinte anume, in care se gasea un numar corespunzator de tirulnici si
infirmieri. Cei mai multi dintre acestia au cazut si ei jertfd epidemiei. Cea mai mica
atingere transmitea boala. Pentru ingroparea celor morti au fost la inceput comandati
profozii" regimentelor8. Dupd ce insd, toti acestia au murit, deli aveau halate si
cangi, ne-am folosit de Ingrijitorii de cai. Si acestia au patit la fel. Atunci, am fost
7 = Bordeie.
8 Profoss" (latineste. praepositus), subofiter subordonat auditorului (magistratului militar),
care supraveghea soldatii arestati, comanda pedepsele corporale si executille capitale.
www.dacoromanica.ro
85
siliti sa promitem recompense pentru localnicii care vor ingropa mortii. indata,
s-au oferit tiganii. Acestia, deli umblau cu cadavrele fare nici o grija, au ramas
totusi sanatosi. Singura lor masura de profilaxie era baia. Se aruncau cu haine
cu tot in rau si cand credeau ca s-au spalat indeajuns, imbracau haine proaspete
si uscate peste cele ude. In cele din urma, s-a putut observa ca prin dispersarea
ciumatilor in oras veninul infection se raspandeste si mai mult. Oricat de aspru
era controlul, totusi, nu s-a putut stavili comunicarea bolnavilor cu cei sanatosi.
Prietenia si mila, pe de alts parte, egoismul si tendinta spre jaf, erau mai
puternice decat orice masura preventive. Puteam sa le predicam soldatilor cat
de mult, sa-i prevenim in tot felul, ei ramaneau surzi la povete. Atunci, am
inceput sa tinem bolnavii in corturi afara din oral. Intre Limp, am luat masuri
pentru ridicarea unui spital pentru ciumati. A fost insarcinat cu aceasta, domnul
lor. El era numai mild, numai suflet, nu avea alta grija decat aceea de a usura
mizeria bolnavilor sai. Necontenit era preocupat de a gasi mijloace not pentru
salvarea lor. Si dace incercarile sale nu dadeau rezultat, cauta altele. Nimic nu
p. 13 a ramas neincercat din toate mijloacele care promiteau a fi efi II cace. Si apa
gudronata, ca substanta care rezista putreziciunii, a fost puss la contributie
atunci cand nimic nu ajuta. Si nici aceasta nu a ajutat. El mi-a fost prieten, ne
Altii sufereau foarte mult de dureri reumatice, care dupd lungi divagatii se
fixau pe cate o parte a corpului 5i produceau sau paralizii, sau tumori rem. La
altii, durerea intense se termina cu o cangrend. Umi se plangeau de un lumbago
86
www.dacoromanica.ro
chinuitor i boala era de durata foarte lungs. La toti exista un miros fetid al
gurii i o putrefactie a gingiilor, la unii i greturi (?)9. Cu toate ingrijirile
noastre, cangrena se latea atat de mult, incat trecea asupra partii interioare a
obrazului i asupra maxilelor. Boa la aceasta a durat pans la sfarsitul lui aprilie.
Acuma se ivira insa febrele intermitente, care totusi nu au fost prea intense.
Noi am trecut in campament19, in josul orqului. Dunarea ieise din albie
i Meuse mari ravagii. Insula Sf. Gheorghe era complet acoperite de apa, aa
incat in ciuda inaltimii stufului care cretea pe ea, fluviul avea intre Ismail i
Tulcea, pe o distanta de 7 verste, aspectul unui lac. In sfarit, incepura apele
mari sa scads, lasand pretutindeni mla*tini i ochiuri de apa, care in urma
caldurii arzatoare a soarelui raspandeau exhalatiuni mefitice. Nicaieri nu am
vazut insecte de toate speciile in cantitati aa de maxi. Ele mureau, dupa ce se
fecundau. Regiuni intregi, unde apa scazuse, pe insula Sf. Gheorghe, erau
15
ci s-a asociat la una sau la alta din boli. Este straniu ea sub masca de febra (vara i
intermitenta, de febra bilioasa sau de alte febre de durata mai lungs, uneori toamna 1771)
febra, dupa trei-patru zile, se ridica brusc i bubonii se iveau in stinghii.
Foarte des se intampla ca bolnavul sa fie ridicat dintre ceilalti soldati i trimis
la lazaret, fara ca infectia sa se intinda mai departe. Dar n-a fost in toate
cazurile chiar asa de benigna. Virusul pestos, adus de cazacii zaporojeni, in
urma expeditiei domnului locotenent colonel von Bliichert, de la tarmul Marii
Negre, se raspandi repede. Dar institutiile noastre, masurile noastre preventive
i felul nostru de a trata boala II oprira in curand. $i ciuma adusa cu prada din
Isaccea se latise repede. Totusi, ea s-a putut opri in curand. Poate de aceea n-a
putut sa prinda radacina, fiindca eram in cantonament liber i traiam in aer
curat, poate insa i de aceea fiindca orice ciuma vara pare a fi atat de maligns,
din cauza evaporatiei. Ciuma aceasta avea mai mult o natura bilioasa. In vara
aceasta, timpul a fost foarte cald, cu ploi i furtuni. Militarii notri erau deci
foarte obositi. Aerul era aproape intotdeauna fierbinte i lipsit de electricitate.
Abia se descarca un nor in altul sau in pamant *i soarele ardea iar4i cu
www.dacoromanica.ro
87
(Tama
1771-1772)
in afara hotarelor patriei sale, decat acestea. Cel mai bun exemplu ni-1 da
Hannibal cu armata sa invingatoare.
Dupa sfarsitul norocos al expeditiei din jos de Babadag, am trecut in
cantonamentul de iarna. Iarna aceasta a fost mai domoala. Era mai mult umeda
decat rece, cel mult vantul din nord o inasprea putin. In timpul acesta, am avut
(Primavara
4/ vara
1772)
din jurul orasului. Fiecare regiment si-a cautat un loc potrivit si once
promiscuitate a incetat. In tot cursul verii, aerul a fost uscat si cald. Inca in
mai, s-au ivit febre intermitente maligne si tinura pans in august. Erau
caracterizate prin remisiuni si se asemanau cu febra semitertiara. Aceste febre
tenace ne-au rapit multi oameni. Rareori se terminau bine. Adesea treceau in
frecvente nu erau rare. Ele erau atat de generalizate, // incat aproape nici unul
nu scapa de ele. Aceste febre alternau, catre sfarsitul lunii august, cu dizenteria
si febra putrida. Amandoud aceste boli insa nu erau atat de generalizate si erau
mai Rutin maligne decat in anul precedent.
In mijlocul acestei luni, s-a ivit ciuma printre personalul tehnic si matelotii
marinei. Dar ea nu s-a raspandit mai departe si nu a avut o mortalitate mare.
colibe. Cu turcii n-am avut in timpul acesta nici o atingere. Ciuma aceasta, de
1772 41
lama
1772-1773)
(Primavara
1773)
(Vara 1773)
www.dacoromanica.ro
dar nici nu am ocupat orate, unde mai curand este de. temut virusul putrid al
molimei, ci atacam pe dugnan in campamentele sale. Poate ca ne-a aparat de //
infectie activitatea i micarea. In consecinta, s-a inchis i spitalul pentru
ciumati, iar putim bolnavi cronici din el au fost licentiati.
p 18
(Toamna
1773)
(Iarna
cauza bolilor.
www.dacoromanica.ro
89
de 49 de ani.
Inca de la inceputul catierei sale 5tiintifice, in 1770, a pomit intr-o calatone de studii in
Banat 51 Transilvania A cercetat mai intai minele din Ungana de sus, apoi s-a indreptat spre
Banat Trece prin Pesta $1 Seghedin; la inceputul lui iunie sose5te in Timi5oara, unde se opre5te
zece zile, dupd care viziteaza restul Banatului, studund intre altele, cu mult interes minele de
la Sasca, topitoriile de la Boca In prima jumatate a lunu iulie, paraseste Banatul $1 cerceteaza
minele de Ia Sacaramb, Zlatna, Baia Mare, Baia Spne.
Rezultatele calatonei, redate in forma de scnson, be trimite lui I Ferber, mineralog celebru in
acea vreme, care be publics sub titlul Briefe uher mineralogische Gegen-Stande auf enter Retse durch
das Temeswarer Banat, Siebenburgen, Obe -und Nieder Hungary, Frankfurt und Leipzig, 1774
Lucrarea a trezit un interes deosebit in lumea 5tuntifica $1 curand a fost tradusa in limbile engleza
(Londra, 1777, in volumul Travels through the Banat of Tenieswar; Transylvania and Hungary in the
year 1770, pe care it imparte cu I Ferber, care da un rezumat al 'stone' mtneralogice a Boemiei),
90
www.dacoromanica.ro
italiana (Venetia, 1778) 51 franceza (Paris, 1780). Cartea cuprinde, pe langa informatii de stncta
specialitate (descnen de rocs, indicarea directiei unor vine metalice, explicarea modului de exploatare
minters, atat cea populara, cat $i cea organizata 51 analiza forme' de organizare a munch, cu semnalarea
procedeelor folosite in dauna muncitorilor 51 a mijloacelor de eludare din partea acestora a dispozitnlor
care it lezau), si o sere de observani pe margmea subiectului principal, cu implicatii ce it depa5esc in
multe pnvinte De pia semnalarea efectului negativ at exploatanlor miniere asupra padunlor devastate
pentru a procura lemnul necesar pentru galerii si sublimerea rolului nefast al nobililor, propnetan ai
acestor padun, care tmeau capre anume pentru a distruge lastansul, si deem padurea, spre a folosi
locul drept pawne pentru turmele for aducatoare de venituri. E Inca $1 mai scandaloasa invoiala ei 51
conducerea exploatanlor miniere cu scopul fructificani unei alte surse de c'astig carciumile
utilaj absolut necesar, Mat departe, este vorba de viata grea a baiesilor romani 51 truda for
nerasplatita, spre a -51 agonise pane zilnica, exploatati mai intai de tanful fixat de Oficiul
aurulut pentru achizitiile aurului de la spalatoni de aur tigani $1 romani, apoi de intermediani,
care veneau sa cumpere pe nimic modesta for recolta de aur, pe care nu o puteau preda el in$i$1
Oficiului, pentru ca acesta nu primea cantitati mice pe care acestia le-ar fi putut infatisa in
fiecare saptamana Iar ca sa astepte sa poatd strange ace' minim obligator, nu le statea in putinta,
cand ei tralau de la mans pana la gura manati din urma de crunta for saracie. Pentru romani,
autorul mantfesta destul interes, desi ideile despre ongmea for sunt foarte confuze. 0 etimologie
cu totul fantezista (roman raman, adica dainuiesc!) alatun de afirmatia ca sarbti s-ar trage
zice-se din scin (!) 5i ca fats de ace5na onginea romanilor ar fi mai nesigura (!) preced
descrierea si caractenzarea acestora. Se vadeste un amestec de parer' personale 51 de adoptarea
unor aprecien imprumutate de la altii, ca, de pilda, aceea ca limba romans e vorbita mai aspru
in Tara Romaneasca 5i cu mai multa eleganta in Transilvania. Autorul crede ca romann ar folosi
alfabetul grecesc, pe care it confunda cu cel chinlic. Descrierea modului for de viata si a
portului for contine multe elemente reale. Cea a fun for e influentata de spintul campaniei
annortodoxe, raspunzand la rezistenta darza a locuitonlor la incercarea de a-1 face catolici, prin
surprindere, pe calea unirii Bisericii cu Roma. Declaratn ca aceea ca romann nu au deloc religie
si sunt in aceasta pnvinta asemenea cu vitele tor, precum 5i critica patima5e contra preotilor
ortodocsi provin de la un fost iezuit, limas credincios sectarismului Ordinului sau.
Descrienle sale sunt in general destul de plate. Doar, uneon, rasare in relief cate o
imagine mai nea5teptata, ca cea a ocnasilor dusi in zanganit de lantun in zori pe strazile
Tunisoarei spre locul unde vor munci pana seara sau apare Zlatna intr-o tonalitate rosie din
cauza pamantului bogat in minereu de arama sau, in sfarsit, rasund vuietul asurzitor al rotilor
celor tree sute de mori de spalat aurul invartindu-se in intrecere in Ro5ia (Montana)
Autorul, asa cum reiese din insemnarile sale, este un om cumsecade, destul de satisfacut
de sine, fail probleme $i conformandu-se ideilor domtnante ale mediului in care traieste. Fats
de Fridwalszky, coleg intru mineralogie, macar ca acela nu avea studn de specialitate in materie,
atitudinea sa pare lipsita de generozitate, caci a folosit in diferite randun rezultatele unor
constatari ale acestuta, dar nu s-a putut abtine de a-I infatisa intr-o lumina cancaturala.
Din povestirea peregrinarilor sale rezulta ca era destul de temator, din fire, obsedat de
teama talhanlor, de care pomene5te nu o data. Prudenta sa, poate justificata, nu se dezmintea
nice cand cerceta minele, preferand uneon sa pnveasca de sus in adancul minei, decat sa se
increada pentru coborfire in niste scarf neproptite in nimic, leganandu-se in vid. Nici metoda de
coborare intr-un sac sau burduf, suspendat de franghii, pe care o expenmentase de mai multe
ori, nu era lipsita de emotli, compensate de viziunea feerica a cristalelor de sare reflectand
inmilt lumina unei torte aprinse aruncate de sus in ocni. Dar intr-o imprejurare ramasa neuitata,
o asemenea isprava era sa-i fie fatala.
www.dacoromanica.ro
91
0 scurta schita biografica despre Ignaz von Born se gaseste in F Wettel, Biographtsche
Skizzen, Timisoara, ed. I, 1908; ed. III, 1932.
De semnalat o ciudatenie in cronologia scrisorilor, scrisoarea a XIII-a find data./ din
11 iulie (1770) Ara indicatie de loc, in vreme ce scrisoarea a XIV-a din Vincul de Jos poarta
data de 24 iunie, iar a XV-a din Cluj, cea de 28 iunie.
Cercetdri recente au scos la iveala apartenenta lui von Born la masonerie, find chiar
presedintele lojei vieneze Zur Wakren Eintracht". I n casa sa activa un cenaclu al artistilor si
savantilor masoni, printre care s-a numarat si gravorul Jakob Adam, autorul portretelor
conducatorilor Horea, Closca $i Crisan, acute, mai mult ca sigur, inainte de rascoala din 1784,
la rugamintea mineralogului gazda. In calitatea pe care o avea de consilier minier si montanistic,
von Born intretinea legatun stranse si cu Iosif al II-lea, monarh cu inclinatii filomasonice. Dupa
toate probabilitatile, el a fost cel care a introdus pe Horea de patru on in audienta la imparat,
spre a-i expune pasurile romanilor, deoarece mineralogul austnac a sprijinit vedenle demofile
ale conducatorului motilor din Apuseni Vezi toate amanuntele la Ioan Chindris, Horea pi
masonerta?, in Anuarul Institutului de 'stone Cluj-Napoca", XXXVII (1998), p. 291-301.
1770
Scrisoarea a II-a
P. 5
Banatul Timi5oarei este marginit la nord de rani Mure5, la vest de Tisa, la sud
de Dunare 5i la est de lantul de stanci grozave ce o despart de Transilvania 5i Tara
Romaneasca. Dupd cum se vede, numai din partea aceasta se leaga cu uscatul; din
partile celelalte poate sa fie considerate ca o peninsula. Tara este impartita in 11
districte sau mici guvernaminte deosebite, acestea sunt: Cenad, Ciacova, Santandrei,
Sanicolau, Becicherec, Palanca Noug, Var5et, Or5ova, Caransebe5, Lugoj 1i Lipova.
Fiecare din aceste districte este subimpartit in mici pla5i numite cercuri3. Fiecare
92
www.dacoromanica.ro
5i
zise6, find situate de cealalta parte a Mureului i a Tisei (!). Niciuna din
aceste patru cetati nu este prea puternica, cu toate ca sunt celebre in istoria
razboiului cu turcii, cum sunt 5i Panciova, Palanca Nou'd7 i Orwva. Raurile
mici ale Banatului sunt Mrs insemnatate, deoarece ele nu curg decat pe o
portiune scurta de pamant, dar Timiul i Nera merita toata atentia: primul este
navigabil, multumita unui canal costisitor, taiat de la Lugoj, trecand prin orawl
Timisoara pans la Petervaradin8.
Pamantul este foarte manos. In multe locuri, crete o vita de vie (aleasa)
care da un yin, Indeosebi cel rou, excelent. Ciresii, caiii si prunii sunt foarte
acestei tali, care a facut toate acestea, ar fi trait mai mult. De curand, a fost
organizata in aceasta tara o trupa nationals desemnata II sub numele de p. 8
regimentul iliric; aceste trupe sunt comandate de locotenent colonelul Baron
de Sezugass, cavaler al Ordinului Maria Tereza, un om care si -a servit bine
tam, nemultumindu-se doar cu faptul de a fi atenuat purtarea aspra a ofiterilor
sai, de a-i fi obinuit cu manierele germane, el se straduiete, de asemenea, sa
educe pe soldatii de rand. El face coli 5i pune invatatori, iar soldatul este
obligat sa-i trimita copiii la invatatura. Daca s-ar face un calendar cu sfintii
politici, el ar merita sa fie inclus, cu titlul de reformatorul iliric.
Un alt fel de trupe nationale sunt plaiesii, awzati la hotarul dintre
Transilvania i Tara Romaneasca, de la Margal I pand la Orwva, pentru a
impiedica emigrarea (locuitorilor) in afara de tinut, ca 5i fuga talharilor turci
Kantscha, pe Tisa intre Szeged, in Ungaria si Zenta, in Iugoslavia.
5 Send in, in Iugoslavia
6 De fapt, Aradul era cuprins in teritonul asa-numitelor comitate extenoare sau Partium
care nu depindeau de voievozii Transilvarnei, autontatea acestora neintinzandu-se nici de partea
cealalta asupra comitatului secuilor.
7 In Iugoslavia.
8 Oras in Iugoslavia.
4
www.dacoromanica.ro
93
sau localnici. Ace$ti plaie$1 sunt comandati de capitanul Petru Vancea12, care,
in ultimul razboi cu turcii, sub numele de Haran-Ba$a (a$a se numesc capii de
bande), a condus cea mai numeroasa banda de hoti $i $i-a dobandit situatia de
mari merite; dovada sunt serviciile importante pe care le-a adus, in ultimul
razboi cu turcii, capitanul Ducca, un om de 80 de ani14, care nici n-a cerut $i
nici n-a primit niciodata vreo rasplata, multumindu-se cu constiinta slujbelor
aduse $i cu satisfactia stapanului sau.
9 locuitorilor //, precum $i despre religia lor, acum dau doar un mic rezumat al
zilei mele de ieri.
Dis de dimineata am fost trezit de un zanganit ingrozitor de lanturi care
rasuna pc toata strada unde imi am locuinta $i este produs de ocnapi care sunt
du$i la lucru, legati in lanturi doi cate doi. Nu am vazut pe strazi decat chipuri
galbene $i desfigurate iqind din casele cele mai frumoase. Femeile $i fetele
au burta mare ca urmare a frigurilor de care au suferit. Mi s-a parut ca ma aflu
in imparatia mortilor, in loc de oameni hoituri in morminte spoite. La masa,
in afard de cativa straini $i de mine, aproape toti comesenii aveau accese de
friguri: unii dardaiau de fig clantamnd din dinti $i altii arzand de caldura, ei
nu-$i puteau stinge setea care ii mistuia.
Dupd pranz, am vizitat canalul despre care am mai vorbit; am vazut acolo
cateva sute de stupi transportati in livezi $i fanete, unde sunt lasate albinele sa-si
caute hrana toata vara. De fiecare 60 de stupi, este randuit un stupar ca sa le
poarte de grija; stupii ace$tia sunt facuti din unsprezece scandurele late de trei
porti si ascutite la capatul de sus, legate impreund cu nuiele de rachita sau de
mesteacan. Ele formeaza, deci, un fel de con gol pe dinduntru $i la baza deschis.
La doi sau trei toli15 deasupra pamantului au o mica deschizatura $i induntru sunt
cateva scandurele incruci$ate de care 4i prind albinele fagurii. Dar oamenii de
vestit, care, vara trecuta, a dat mult de furca turcilor: mi s-a spus ca-1 tin
12 Peter Vanscha. Vancea, capetenia unei cete de haiduci, in timpul razboiului austroruso-turc din 1736-1739; 1-a scos pe viitorul imparat romano-german Francisc I de Lorena
(1745-1765), sotul Mane' Tereza, pe atunci numal arhiduce, din padurea de la Corm, unde se
ratacise in tovardsia catorva din pnetenu sal la o vanatoare, salvandu-1 astfel de primejdia de
a cadea in mana turcilor, de care era plind padurea Drept rasplata, a fost numit capitan al
plaiesilor. Cf. Nicolae Stoica de Hateg, Cronica Banatultn, Studiu
94
www.dacoromanica.ro
5i
inchis, la cererea anume a Portii. Este un tanar frumos si bine imbracat, care
era odinioard un negustor bogat in Serbia si care s-a facut talhar numai pentru
a se razbuna de silniciile pe care le-a indurat atat el, cat si familia lui, din
partea turcilor; dupd aerul sau indraznet si sfidator si dupd ispravile vitejesti
pe care le-a savarsit cu bine, isi vine s crezi ca poate s-ar dovedi si el un nou
Alexandru Machedon data ar fi avut la indemana forte mai mari...
Scrisoarea a III-a
p. 20
p. 11
dovezi sigure ca au fost odinioard sub romani, fie intr-unul sau celalalt din
sensurile de mai sus. Chiar si limba for care e vorbita in Tara Romaneasca18,
in chipul cel mai aspru, iar in Transilvania19, cu multa eleganta, este o latina
corupta; totusi, nu inteleg cum de folosesc atatea cuvinte italiene, care n-au
nici un fel de asemanare cu limba latina, astfel ca: arama29 (cupru), mancare
(a manta) si multe altele. Terminatia cuvintelor for si felul de a le conjuga,
dupa felul Italian, s-au amestecat cu limba acestei natiuni. Felul for de trai este
foarte aspru si salbatic; sunt lipsiti de religie, arte si stiinte; copiii lor, de cand
au abia cateva zile, sunt scaldati afard in aer liber in apa calda, lama, ca si
vara, si infasati in panza de in sau stofa de land groasa. De la 5 pang la 12
sau 14 ani sunt folositi pentru paza vitelor; fettle invata in acelasi timp sa
spele, s fats paine, s toarca, sa coasa, s teasa si asa mai departe. De la 14
ani, sunt folosite la lucrul campului. Ei cultiva cel mai mult porumbul sau
cucuruzul, totusi searnand si orz si grau; ei fac din fructele pomilor, pe care-i
sadesc in mare numar, un fel de vinars pe caie -1 numesc rachiu (rakie) si pe care
it beau din belsug. Hrana for este tot atat de simpla, ca si imbracamintea, //
mancarea for obisnuita consta, de cele mai multe ori, dintr-un fel de tuna din p. 12
pasat de porumb, coapta in sputa, pe care o numesc malai, ceva came, lapte,
branza, fasole si alte legume. Portul for variaza, dar indeobste este alcatuit din
cele ce urmeaza: barbatii poarta un fel de itari de land alba, in felul ungurilor,
dar nu chiar asa de stramti, opinci din piele de bou neprelucrata, o camasa
17 Rat-en.
www.dacoromanica.ro
95
de dimie grosolana, ceva mai scurta deck camasa; pe cap, un fel de colas
rotund, umplut cu par sau paie, pe care it acopera cu o panza. Fete le umbla
cu capul gol; gateala lor consta din cercei, facuti din amnia alba sau galbena,
din sticla colorata, margele, perle, fluturi si salbe de monede, insirate pe o
cordea legata in jurul capului sau al gatului; aceasta gateala zanganeste (la
orice miscare), asa ca o fats romanca imbracata de sarbatoare, adesea va fi
auzita (de departe) inainte de a putea fi vazuta. Aceste fete se marita foarte
tinere, dar sarboaicele mai devreme deck romancele. Sunt perechi de tineri
casatoriti cu barbatul abia de 14 ani, iar nevasta neavand inca 12 ani impliniti.
Au cateva me5te5uguri pentru care sunt deosebit de bine inzestrati. Printre ei
nu exists nici rotari, nici tesatori de meserie, fiecare roman find si rotar 5i
fiecare femeie 5i o tesatoare. Nu vezi nicaieri o femeie mergand fara a lucra;
P. 13 ele poarta de obicei pe cap (cosul cu) ceea ce vor vinde la piata; // daca au
un copil neintarcat, it poarta tot astfel. Furca le este infipta in beau 5i tot
drumul, ele tors mergand. Tot ce le trebuie e facut de ele. Abia de se mai vede
printre ei vreun meserias, dar nici un cersetor. In ce prive5te religia, nu prea
5tiu ce sa va spun, totu5i ei marturisesc ca fac parte din cei pe care not ii
numim graeci Ritus non Unitorum2t. Dar, de fapt, ei n-au mai multa religie
deck vitele lor; afara de posturile lor repetate care se Intind aproape de jumatate
de an 5i care sunt atat de stricte ca nu indraznesc sa manance deloc nici came,
nici oud, nici lapte, abia daca mai au vreo idee $1 de alte indatoriri religioase.
Dar, postul acesta, ei it tin cu atata sfintenie, incat nimic nu-i poate face sa-1
usureze sau sa-1 intrerupa, chiar daca nesocotesc toate cclelalte legi divine sau
umane. Un talhar nu-si va ingadui sa se infrupte impotriva acestei abstinence
Si nici nu-si va dezmierda nevasta sau pe a altuia de teams ca Dumnezeu nu
i-ar mai binecuvanta ispravile sale. Nestiinta Si superstitia bonzilor nu poate
fi mai mare decat a popilor (asa numesc acesti oameni pe preotii lor). Unii din
96
www.dacoromanica.ro
apropiate, mai multe zile, chiar cateva saptamani. Cand moare un ginere,
inmormantarea e insa si mai solemna Si se pune pe mormant o prajina lungs
de cativa stanjeni, pe care mireasa atarna o cunund de flori, o pang de pasare
5i o basma alba.
Ei se feresc de a intra in bisericile noastre; 5i daca uneori unii dintre ei
sunt siliti sa intre in biserica, se spala indata ce s-au inapoiat acasa pentru a
se punfica.
Faptul II de a fi aghiesmuiti in bisericile noastre sau a lua parte la vreo
slujba, unde e folosita aghiazma, ii umple de groaza pentru ca aghezmuirea se
face cu un aspersonu facut din par de pore 5i ei cred ca acest lucru ii spurca"
(sporcat) in eel mai inalt grad: imbracamintea care a fost stropita (cu apa
sfintita) nici nu a mai fost purtata fail a fi spalata. Preotii sau popii lor ii
stropesc cu o ramurica sau un mic buchet de isop.
Mult timp n-am putut s inteleg ce vor s spund romanii prin cuvintele
frate de cruce", a manca crucea"24, dar, in sfarsit, am aflat, iata: cand cloud
sau mai multe persoane vor sa-si jure prieterne vesnica si doresc sa nu se mai
desparta, nici in viata, mci in moarte, pun o cruce in vasul din care beau si
mananca, pronuntand legamantul lor pe veci. Aceasta ceremonie nu trebuie
nesocotita niciodata. Ea precede indeobste talhanile25; tot asa fac 5i cand vor
sa-5i apropie pe cineva cat mai strans; de exemplu, cand hotii dau drumul
cuiva, de teams s nu fie tradati de el, it fac sa jure pe sare, pe paine si pe
cruce ca va pastra tacerea; aceasta se numeste a jura pe cruce, pe pita, pe
sare"26. In ce priveste canoanele lor religioase, ele sunt foarte deosebite de ale
noastre. Furtul si adulterul sunt socotite nimicuri la ei; in schimb, siluirea sau
necinstea unei fete este un pacat mult mai mare, iar omorul nu poate fi iertat
de preoth lor. Numai Dumnezeu singur (spun ei) poate s-1 ierte. Totusi talhariile
si omorurile sunt foarte raspandite la ei. Cauza acestor contradictii se poate
gasi, cred, in ideea imperfecta pe care o au despre divinitate 5i suflet, caci cum
23 De fapt colaci.
24 Frate de cruce, Kreuzbruder, Mangar Cruce (a rnanca crucea).
25 De fapt, legarnantul hatducilor
www.dacoromanica.ro
97
p 15
ar putea avea ei idei Clare asupra datoriilor omului $i ale societatii? Toate
fenomenele sau efectele unor cauze pe care nu pot sa le inteleaga, ei le privesc
ca fapte supranaturale; o eclipsa de soare este o lupta intre varcolaci $i soare,
p 16 de aceea, indata ce vad acest fenomen, fac zgomot // $i impu$ca mereu pentru
de diavol, arum ostapl sfant, (adeca) Sfantul Gheorghe, i-ar fi taiat in acea
pe$tera capul.
Niciodata romanii n-ar taia o frigare dintr-un fag ca sali friga carnea,
din cauza unui suc ro$iatic pe care it produce acest arbore primavara $i din
cauza ca turcii fac din fag tepile in care trag pe cre$tini.
Din toate osandirile la moarte, cea prin funie este cea mai temuta; chiar
$i teapa $i roata ii sperie mai putin, din cauza ca funia strange gatlejul $i
sufletul nu poate sa iasa in sus, ci e impins inapoi, in jos. Ei socotesc aceasta
o spurcata batjocorire a sufletului, iar eu socot ca aceasta grija a for e curat
materialism psihologic.
Deoarece superstitia este o flied a prostiei, ati putea judeca $i mai bine
din ceea ce va voi spune aici, extrema ne$tiinta $i simplitate a acestui popor.
Daca intrebi pe un mo$neag roman cati ani are, iti va raspunde ca la asediul
Belgradului sau al Timi$oarei sau la incheierea pacii sau cand a murit acel
principe sau a fost ales acel episcop, umblam cu porcii sau cu vitele, sau
lucram la camp, s-au m-am insurat" $i a$a mai departe $i atunci poti sa-i
socote$ti varsta.
98
www.dacoromanica.ro
p 18
Scrisoarea a IV-a
Oravita, 23 iunie 1770
Dace imparts intreg acest tinut printr-o lime dreapta, care trece prin p 19
ora$ul Timi$oara, partea care va ramane la rasarit de linie va fi tinutul muntos
Ceva mai la sud de aici, sunt minele de ararna de la Dognecea. Ceva mai
departe, sunt cele de la Oravita $1 de la Sasca30, jar la sud de tot sunt (acelea
de la) Bosniac, ce se nume$te $i Moldova Noua. In campia care este marginita
ba chiar $i din pamantul care se afla de-a lungul lor. Inainte vreme erau ni$te
Toate minele sunt impartite in patru districte miniere, a$a-zisele BergAemter", cum sunt cele de la Boc$a de care va tine pe viitor Re$ita , de
www.dacoromanica.ro
99
Scrisoarea a V-a
Oravita, 26 iunie 1770
Oravita este centrul minelor din Banat. Mine le, depinzand de ea, au fost
exploatate de turci, cat au stapanit acest tinut, dar cu mai putin ca*tig decat
astazi. Dupd ce a fost recucerit acest tinut de la ei, au fost refacute vechile
constructii pe cheltuiala statului i s-au adaugat i altele noi, totui, catva timp
dupa aceea, aceste mine au fost cedate unor companii particulare, sub anumite
conditii pur economice.
p. 22
minerilor, mai*trilor i lucratorilor, dar aceste pretun sunt tot atat de diferite,
ca i lucrurile unde se exploateaza minele.
In afara de folosul pe care Ii au prin aceasta de a procura exploatarilor,
la un pret potrivit, lemnul i toate celelalte lucruri necesare, precum i de a
Scrisoarea a VI-a
Oravita, 27 iunie 1770
100
www.dacoromanica.ro
$i, de aceea, galeria principals este orientate spre sud. 0 serie de mici
contragalcrii folosesc la explorarea $i saparea vinelor mai mici...
dureaza de la case pand la noud luni, aici se merge pand la cea mai stricta
economie; se folosesc lumandri, dar ele nu lumineaza atat de bine ca lampile
noastre. Fiecare mina are inspectorui sau sau maistrul miner, care de cele mai
multe on lucreaza la rand cu ceilalti si isi supravegheaza oamenn. In interiorul
acestor mine se folosesc cloud feluri de lucratori; unii sunt pentru lucrarile
brute $i ceilalti saps mina, pe un pret stabilit; ace$tia din urma sunt obligati
sa predea minereul scos topitoriei $i sa intretind stalpii de sprijin in partile in
care lucreaza; preturile sunt intotdeauna in functie de cantitatea de minereu pe
care o predau $i cu greutatile pe care le-au avut pentru a-1 extrage. La mina
numita Cosovatul, cel mai ndicat pret nu trece de 14 flonni pentru fiecare
chintal de minereu, dar cand mina se lucreaza u$or, nu obtin decat doi, trei
pand la zece florins de chintal. In cea numita Cornu Talvei, unde minereul este
amestecat cu gangs spatica $i metalul este rar $i unde e nevoie, in consecinta,
de mai mult lucru pentru a obtine o anumita cantitate, se pla.te$te pang la 20
de florini de chintal. Minerii // sunt impartiti in grupe mici $i fiecare din grupe p. 30
e desemnata prin numele aceluia care a incheiat targul. Aceste angajari sunt
reinnoite din trei in trei luni, iar dupe starea si natura metalului, preturile sunt
marite sau mic$orate. De aici, rezulta un neajuns foarte mare sau ca sa spun
mai bine, o nedreptate, caci atunci cand se gase$te un loc in masiv care este
mai bogat, sau mai u$or de exploatat decat de obicei (minerii de pang atunci)
sunt indepartati $i inlocuiti cu mineri platiti cu bucata. Dar mai rezulta $i un
35
36
www.dacoromanica.ro
101
alt neajuns pentru intreprindere, caci de indata ce minerii gasesc unele locuri
mai bogate sau cand fac unele descoperiri, ei le ascund cat pot de mult.
Acestea sunt nepotrivirile pe care dl. comisar Hegengarthen isi propune s le
indrepte.
In afard de faptul ca minerii isi fac norma for de opt ore, ei mai lucreaza
Inca cloud ore pe deasupra la separarea minereului; de aceea, primesc portia
gratuita de cereale despre care am vorbit mai inainte...
Scrisoarea a VII-a
p. 31
campii si dealuri. Drumul trece peste tot pe un list lucios intrerupt de o wed
argiloasa amestecata cu mica...
...Sasca este asezata intr-o vale inconjurata cu dealuri calcaroase, pe
un substrat de list. Parti din acest pamant calcaros sunt spalate de apele de
ploaie si duse in vale, unde se incrusteaza intre radacinile si muschiul aflat
acolo. Vine le si filoanele de cupru se gasesc intre aceasta piatra calcaroasa
1) .
la turci, Care anul 1746. La Inceput, nu s-a lucrat decat la cateva vine de
cupru la suprafata. Apoi, datorita cercetarilor romanilor care cautau mine, s-au
descoperit niste puturi vechi si gramezi man, acoperite de arbori batrani, ceea
topeau minereul in cuptoare mai mici cu foale de mans, cum fac taranii
finlandezi si rusi?... Cele mai importante dintre mine sunt in promontoriu:
Nicolae cel Nou, Terezia, Nepomuc, (apostolii) Filip si Iabob. Pe aceasta din
urma am vizitat-o, este una din cele mai bogate din tot tinutul Sasca.
In muntii mijlocii sunt gropi sau cariere de unde se scoate de sub pamantul
vegetal intre acesta si substratul de piatra calcaroasa un pamant brun cu
fier care cid 2%-5% funti de arama (la greutatea sapata). Cariera cea mai
insemnata de felul acesta e in muntii mai inalti numiti Mariafelsen. Poate sa
OA un diametru de 3-4 stanjeni si o adancime tot atat de mare [...]
102
www.dacoromanica.ro
Scrisoarea a VIII-a
p. 39
p. 41
www.dacoromanica.ro
103
Scrisoarea a IX-a
Dognecea, 5 iulie 1770
Alaltaieri mi-am luat limas bun de la dl Comisar imperial Hegengarthen
si am sosit aici dupd cinci ore de drum. Muntii care se exploateaza la Dognecea
sunt munti mijlocii, care se tidied de pe campia de langa Verret si se indreapta
spre rasarit catre Transilvania. Singura \Tana constants in Banat este aici la
Dognecea. Directia si adancimea sunt constante pentru o buns bucata de vreme.
p. 47
afard de minele de sare, de care v-am vorbit mai 'Inainte, mai exists 'Inca multe
altele de plumb si arama in Muntii Wolfgang, Talva si Moravit.
Mina numita Simon, Juda este poate cea mai importanta mina de amnia
din cate sunt in Europa. Dupd multe cercetari neconcludente de suprafata, s-a
104
www.dacoromanica.ro
era luminata cu un mare numar de fAchi, iar mmeni stateau sau, mai degraba,
erau suspendati pe muchiile sau talpile ie*ite in relief din masa de minereu bogat
de amnia de culori variate. Forma acestei sapaturi este ovals. Nivelul sau de sus
sau primul nivel are o latime de trei sau patru stanjeni, dar se largeste atata Inca
la nivelul al noualea are doudzeci 5i sase lungime 5i doudzeci latime. De la acest
nivel scade in aceea5i proportie in jos [...] // Adancimea intregii sapaturi este de p. 50
patruzeci de stanjeni 5i putul (numit) Iosif coboard in ea. De5eurile 5i minereurile
sunt trase afard cu cai. De ascmenea 5i apele sunt pompate de la nivelul cel mai
jos la nivelul al noualea, de unde sunt scoase pe o galerie.
www.dacoromanica.ro
105
Scrisoarea a X-a
p. 53
ale mele, care se aduna aici in vremea aceasta pentru a afla o clima mai
sanatoasa $i a se feri de frigurile care bantuie cu putere la Timiwara...
...In adevar, Lugojul are o wzare favorabila pentru sanatate...
...Mi-am amintit ca v mai datorez cateva amanunte de felul cum se
p 54 spala 5i se topqte minereul in Banat. Iata-le aici. // Topirea 51 rafinarea aramei
la Oravita e aproape la fel cu cea observata de dvs in Ungaria de Jos44
$i
se
5i
www.dacoromanica.ro
fatadei casei i apoi s-a inapoiat acolo de unde venise. Aceasta aparitie i
disparitie s-a repetat de mai multe on in acel* fel. Examinand apoi locul de
unde le ea aceasta flacard electrica, am descoperit existenta unei vane de
pirita sub pamantul vegetal.
Calatoria mea de la Dognecea la Boca i de acolo la Lugoj este una din
cele mai extraordinare i mai curioase din cate am facut vreodata. Nesiguranta
care este pe aceste drumuri 1-a determinat pe dl Hegengarthen, Comisarul Curtii...,
sa tnmita toate ordinele necesare // ca sa calatoresc in siguranta. In urma acestor p 60
ordine, am gasit in fiecare din satele pe unde treceam, o ceata de 40 pans la 50 de
romani cu flinte46 i ciomege, care sub conducerea capitanilor lor, ma petreceau
pang in satul urmator, iar cand drumul era mai greu sau (acoperit) cu bolovani in
locurile mai &rele, duceau pe sus, mai degraba decat sprijineau, pe umeni lor,
trasura mea. In aceeai zi, s-a ordonat i o raita printre hoti, inconjurandu-se
padurile i cautand talharii. Foarte des se iau asemenea masuri in timpul anului,
dar, tot atat de des, fard rezultat, caci ordinul acesta general nu este tinut atat de
secret i nu este indeplinit cu toata iuteala pentru ca sa nu-1 afle bandele de hoti,
acetia avand cativa prieteni sau rude prin sate care ii intiinteaza. Si astfel unii
(din ei) stau acasa la ei in lini te in ziva aceea, iar altii au indrazneala sa is parte
i ei la goand dupd talhari.
Bocp, unde m-am oprit ca sa iau masa, se afla la patru leghe de Dognecea,
intr-o vale mandra, Intre dealuri istoase i calcaroase wzate pe o baza de
roca metalica; raul Barzova o strabate, dar smarcurile i mlatinile din fur fac
ca acest loc sa fie prea putin sanatos. Pe cand Serbia se afla sub autoritatea
imperials, erau la Bocp cladiri frumoase, utine i ateliere de fierarie, dar
acum industria fierului a fost oprita; totuA mai sunt inca unele ateliere metalice.
Scrisoarea a XI-a
p 94
www.dacoromanica.ro
107
tarsi! Intr -o parte, aveam prapastia Murqului $i de cealalta parte, stanci uria$e
$1 gola$e. In afard de cei patru cai, care erau inhamati la trasura mea, mai
trageau la ea Inca opt boi. Am sosit seara foarte tarziu la Deva, dar siguranta
timp cat se mai gase$te; este parasita atunci cand nu se mai gase$te; astfel
incat aceste gropi seamana mai mult cu acelea ale unor iepuri de cask decat
acelea ale unor mineri. Pans acum nu s-au infiintat topitorii pentru aceste
p. 96 minereuri; totu$i //, s-a trimis o anumita cantitate la cuptoarele de argint de la
Certejul (de Sus)5 in apropiere, ca s se afle ce castig s-ar putea spera, Inainte
aproape. Dar, pentru a ajunge la aceste mine, am luat boi ca sa-mi traga
trasura, caci caii mici ungure$ti pe care ii aveam $i care sunt buni pentru
campie n-ar fi fost de vreun folos pe un drum atat de muntos. In sfamt, am
ajuns cu bine pe innoptate la Sacaramb, numele adevarat al locului unde se
exploateaza aceste mine de our $i care indeob$te e cunoscut sub cel de Nagyag.
De fur imprejur nu se vad decat paduri, iar intr-o vale se vad vreo suta de case,
hangare man, cateva case mare de spalat (minereul) $i o biserica. Toate acestea
formeaza un targ de munte, care traie$te numai de pe urma exploatarii minelor,
www.dacoromanica.ro
raul Mure5, care curge la poalele muntelui. Nobilii, stapanii acestor paduri, nu
se opun deloc la rarirea lor; din contra, ei sunt foarte bucuro5i, caci astfel
gasesc mijlocul de a intretine // un numar mai mare de turme, ba ei tin chiar p. 97
capre anume pentru a distruge lastari5u1. Fiecare nobil are grija sa tind pe
mo5ia sa o carciuma pentru a vinde yin minerilor. Si, cum proprietarii minelor
s-au angajat sa achite lunar datoriile lucratorilor pe yin, (nobilii) le-au ingaduit,
in schimb, libertatea de a taia din 'Allure lemnul trebuitor minelor 5i cladirilor.
Muntii sunt formati aici, in intregime, din roca noastra metalled (Saxum
metalliferutn), peste care se gase5te un fel de 5ist ro5iatic. Descoperirea minei
de aur se datore5te intamplarii. Un roman, numit Ion Armean"52, a vemt la
tatal meu, care exploata pe atunci o mina bogata de argint la Certeju 5i i-a spus
ca zilnic se vede o flacara ce iese 5i joaca deasupra unei crapatun din padure
5i el crede ca asta ar insemna ca trebuie sa fie ascunse acolo minereuri bogate.
Tatal meu era, din fericire, destul de aventuros pentru ca sa dea atentie spuselor
acestui om de treaba. A facut deci o galerie la locul indicat de acel roman, dar
a sapat in zadar cativa ani; in cele din urma s-a plictisit 5i era hotarat a o
parasi, cand a mai facut o ultima incercare in directia vanei 5i aici a dat de
un minereu bogat in aur, ce se infati5a sub forma unor lamele negre; din cauza
aceasta, 1-au privit mai intai ca minereu de fier cu mica 5i nu s-au convins de
contrariul decat dupd ce 1-au incercat in foc. Aceasta descoperire fericita 1-a
determinat pe tatal meu sa urmeze mai repede toate mijloacele pentru a continua
aceasta exploatare; ...a5adar, a distribuit unele actiuni printre prietenii sai 5i
a continuat lucrul cu regularitate; s-au mai descoperit, cu timpul, in afara de
aceasta 5i de vana alba, Inca // trei vine 5i una ce se inalta in sus... In muntele p. 98
din fats, am descoperit o alta vana numita Ion Nepomuk.
...Toate aceste vine coboara in jos 5i au fost exploatate pang acum la o
adancime de 60 de stanjeni... Acum multi ani, am inceput o galerie de scurgere
care merge la 30 de stanjeni sub nivelul cel mai adanc de, acum, dar natura
terenului ne ingaduie sa ne gandim la o galerie Inca mai adanca... //
...Starea faramicioasa... a straturilor diferite a facut ca galeriile noastre p 99
sa fie costisitoare 5i anevoios de lucrat. Pentru ca sa aiba in orice caz o
aerisire suficienta 5i loc destul pentru canalul de apa, trebuia (ca galeria) sa
fie inalta de 12 picioare. Iar peretii laterali 5i acoperi5u1 au fost intarite de
uscioare53 de stejar, fiecare de o grosime de un picior 5i a5ezate des unele de
altele. La intrarea in galerie este un ventilator actionat de o roata cu apd intr-o
camera inchisa, de unde tuburi 5i conducte de aer facute din lemn duc aerul
la partea cea mai de jos a putului 5i it fac sa circule. Conductele sunt alcatuite
din patru scanduri tintuite impreuna 5i intarite la articulatii printr-un ciment
din pamant galben, praf de tigla 51 seu.
Exploatarea se face foarte regulat..., in multe locuri se vac' patru, ba
cinci platforme suprapuse, de unde se scot cele mai bogate minereuri...
www.dacoromanica.ro
109
100
pe ea 5i apoi vana este data jos in prezenta unui functionar. Lucrul acesta se
face la sfar5itul fiecarei zile de lucru sau la sfar5itul saptamanii 51 impiedica
nu numai risipirea minereurilor printre pietrele obi5nuite, ci 5i furtul ei (vanei).
Prin putul lui Daniel, curentul de aer este dus in partile cele mai adanci
5i e ajutat transportul minereului in galerii.
Minereurile mai bogate sunt purtate in jgheaburi de lemn la camerele de
separare 5i acolo separate de functionan55, dupd felul lor...
Minereurile mai sarace sunt separate in bai prin ni5te site de fier. Bucati
mai mari, care nu trec prin sita dintai 5i cele care tree prin primele cloud site,
sunt separate cu ciocanele56 de piatra obi5nuite. Cele ce trec prin sita a treia
5i a patra sunt date in grija mai5trilor ciurari57, iar praful ce trece prin sitele
urmatoare, este spalat in cuptoare comune.
Minereurile sunt incercate in fiecare lurid 5i separate in consecinta.
...Cele mai bogate minereuri sunt pisate intr-o piulita de fier, apoi umezite
p 102
i Inchise intr-un sac 5i, impreund cu minereul stropit 51 cu cel rezultat de la
spalare, ele sunt transportate peste munti, la targul regesc Zlatna, unde li se
face proba din nou de catre un functionar regal specialist, pentru a fi platite
dupd valoarea lor. Deoarece minereul trebuie umezit de teams sa nu se piarda
pe drum, din cauza scuturaturilor la care e supus, se defalca tree funti pentru
fiecare chintal de minereu ud 51 in afara de aceasta se retin doi florini pentru
fiecare chintal de minereu, reprezentand cheltuielile topirii
5% pentru
pierderea la foc, atat pentru aur, cat 5i pentru argint. Dupd ce s-au facut toate
aceste retineri, se plate5te net proprietarului 30 de florini pentru fiecare marca
de aur 5i 19 florini 5i 30 de creitari pentru fiecare marca de argint.
In ce prive5te salariile zilnice pentru aceasta exploatare la Sacaramb, ele
sunt mult mai mari decat in alts parte, deoarece alimentele aici sunt foarte
scumpe, trebuind sa fie aduse de la distante man pe spinarea cailor sau aduse
p 103 in spate de oameni. II Acestea, adunate impreund cu celelalte cheltuieli ale
p. 101
56 Schetdehammer
57 Stebsetzern.
58
110
www.dacoromanica.ro
aceea proprietarii fac acum un bazin mare Intr -un loc mai ridicat pentru a
actiona morile...
Scrisoarea a XII-a
p 104
www.dacoromanica.ro
111
107
de creitari pentru un piset. Totu5i dace acest aur a fost purificat cu mercur
(fiind mai curat), se plate5te cu 15 creitari mai mult. Acest oficiu aduce o mare
inlesnire pentru bietii romani, dintre care cea mai mare parte traiesc numai din
p 108 spalarea (aurului) // caci, in felul acesta, ei pot vinde in fiecare saptamand
mica lor cantitate de aur agonisita, indiferent de cuantumul ei. Si cum
majoritatea granulelor de aur vandute aici cantaresc abia trei sau patru dinari,
este foarte greu sa se face proba fiecarui lot separat pentru a-5i putea da seama
de puritatea lui in vederea stabilini pretului sau real. De aici nevoia unui pret
unitar, fare a lua seama de valoarea intrinseca 5i, deci, un prilej pentru romani
de a falsifica 5i a spori greutatea aurului lor, adaugand la aurul lor, cand este
deosebit de curat, putin praf de argint, pentru a-i mari greutatea. Dar abia poti
crede ca din aceste mici granule din aurul, pe care-1 depun ace5ti tarani in
cantitati neinsemnate, se adund totu5i in toata regiunea, impreund cu cel pe
care-1 produc minele, de la 700 pada. la 1000 de chintale pe an.
Ca sa nu pierd prea mult timp, am plecat numaidecat dupd masa sa
vizitez bogatele mine de aur numite Maria din Loretto, aflate pe Muntele Fata
Baii61, nu departe de Zlatna, la nord .. Dupe o jumatate de ore, am ajuns la
poalele muntilor acopenti cu 5ist argilos, pe o baza de Hornschiefer" cenu5iu.
Muntii se inalta lin, de5i la prima vedere, ei par abrupti 5i neaccesibili. La o
inaltime de 150 de stanjeni, a fost sapata odinioara galeria Sigismund [traditia
p. 109 o atribuie regelui Sigismund]. // Trebuie observat ca aceasta galerie merge in
linie dreapta direct la vans...
p 110
Aceasta mina nu se afla acum in conditiile cele mai bune... // ...La 50 de
stanjeni mai sus de galeria Sigismund, dam de gresie care este roca minei
Loretto...
Sunt cloud vine paralele, la 14 stanjeni departare intre ele, una e numite
p 111
112
www.dacoromanica.ro
Muntele Carnic este strdbdtut de mai multe sute de galerii, care nu patrund
induntru decat pe o lungime de cativa stanjeni. Totusi, acest fel oricat s-ar
pdrea de neregulat este potrivit cu natura acestor mine, care este alcatuitd din
vine mici si subtiri rdspandite, ici si colo, in stancd. Ele isi schimbd directia
(ori) Inclinarea si se intrerup apoi de tot. Cercetdtorii au la dispozitia for o
portiune de trei stanjeni atat pe verticald, cat si pe partea culeatd. Ei incep, de
obicei, sa sape pe o fisurd verticald pe care o continua 6 sau 7 stanjeni.
Atunci, ea incepe II sa se lase mai jos si sa piece si pe nesimtite se teseste, p. 115
adicd, potrivit cu firea acestui munte, devine galbend si dd aur nativ. Dar nu
se mentine astfel decat abia doi sau trei stanjeni, caci deodata coteste iar si se
intrerupe si minerul, care a invatat din experienta ca nu se mai poate spera
nimic de la o asemenea yank o pdraseste si se concentreazd asupra alteia sau
62 In versiunea engleza: pit.
63 Abrud-banya
64 Igrie
www.dacoromanica.ro
113
cauta prin vechile galerii, pang cand descopera rama5ite mai valoroase de
minereu de odinioara; aceasta este cauza pentru care exploatarea este atat de
neregulata.
La oarecare distanta de aici, s-a gasit o piatra pe care erau sapate cateva
figure de instrumente folosite in exploatarea minelor, cu o inscnptie romans,
ceea ce arata limpede ca romanii s-au folosit de acelea5i instrumente, ca 5i not,
voi mints daca Va voi afirma ca." sunt aici mai mult de 300 (de mori), care
atunci cand sunt in functiune, toate in acela5i timp, fac un zgomot atat de
mare, incat se aude de la o ors departare. Ele sunt construite ca baile 5i pivele
grosolane ale tiganilon n-au acopen5, iar spalatoriile lor n-au decat un singur
canal. Stalpii sunt intariti cu un fel de homstein" cenu5m, care se aduce de
la Baia de Cri568. Nu pot fi incredintat, dupd afirmatille slujba5ilor de la mine,
ca in aceasta lucrare nu ar exista pierderi, caci se vede ca tiganii dintr-un sat
numit Carpeni569, care nu este departe de aceasta vale, traiese numai din
neglijentele celor de Abrud. In acest scop, ei fac gropi", unde mans paraul
care trece prin valea Ro5ie, precum 51 pe cel care actioneaza Wile 51 pivele la
Bucium71, care depune acolo nisipul; cand aceste gropi sunt pline, ei be golesc
5i spala nisipul pe mese.
Mai exista Inca in aceasta regiune 5i alte mine de aur; ele se afla aproape
de locurile numite Bucium, Abrud72 5i in Muntii Vulcoiu. Cea mai mare parte
din aceste mine sunt formate din filoane de cuart, in care se gase5te putin
minereu cu pinta aurifera, pe care cei vechi le-au parasit pentru a n-au gasit
nici o rasplata a munch lor. Romanic mai scot (5i) astazi ceva minereu de dat
la piud. Chiar aproape de Zlatna, in Muntii Breaza726's 5i Rusina se afla minele
67bis Vorospatak
Rosia Montana este unul din cele mai importante centre aurifere.
68 Kordsbanya, pe Crisul Alb, la nord de Brad.
69 Kerpenes, Carpinis, la nord de Abrud.
70 Cf. descrierea lui Fridwaldski, cunoscuta i folosita de von Born
71 Bucsum, la est de Abrud
72 Abrud-Zeller
72bis Brasa.
114
www.dacoromanica.ro
Petru 5i Pavel, Cei trei crai, Toti sfintii 5i altele. // 0 mare parte din minele p. 117
celelalte au fost parasite. Ace lea care se mai exploateaza Inca astazi produc un
fel de minereu de plumb care contine 5i aur; 51 se mai gase5te, de asemenea,
aur, dar minele nu dau prea mare folos. In ceea ce prive5te cele doua mine de
mercur, care se afla, de asemenea, Tanga Zlatna, nu le voi trece sub tacere nici
pe ele, una (din ele) se afla mai la nord de noi, la o ors departare de Dumbrava.
cele care provin de la Sacaramb, Fata Baii, cat 5i cele care provin din alte
locuri. Argintul aurifer care se extrage este trimis la Alba Iulia, unde este
repartizat monetariei.
Scrisoarea a XIII-a
Seicarcimb, iulie 1770
www.dacoromanica.ro
115
p. 122
precum 5i la alte produse ale sale. Sunt toate motivele sa se creada ca aceasta
mina ar da mult mai mult (daca ar fi) in mainile unor oameni mai de5tepti. De
altfel, lipsa de ordure care domne5te in aceasta exploatare este motivul pentru
care minern dosesc cu u5unnta bucati foarte frumoase. Am vazut vanzandu-se
ziva-n amiaza mare, in plata de la Deva, bucati foarte frumoase provenind din
aceasta mina_ De aceea, Consiliul Mine lor, pentru stavilirea acestor hotii, a
interzis sa se primeasca in turnatoria regala cantitati mici de minereu; totu5i,
se mai fac 'Inca multe hotii in aceasta privinta; ...caci se gasesc negustori
destul de bogati pentru ca sa cumpere de la mineri bucatile care 11 le aduc
(ace5tia) 5i sa le adune pang cand string o cantitate destul de mare, pentru a
avea catimea necesara predarii la turnatoria regala. Ace 5ti negustori se numesc
p 123 Gozari" 74; ei strabat tinutul pentru a aduna bucati din tot locul; 11 dar, trebuie
recunoscut ca acest trafic este foarte folositor 51 chiar foarte important pentru
bietii oameni care exploateaza minele pe seama lor. Caci multi dintre ace5ti
p 130
Scrisoarea a XIV-a
De la Sacaramb la Vintul de Sus
(Spalarea aurului in Transilvania)
Vintul de Sus, 24 iunie (!) 1770
vrabii 5i un flacau foarte vesel, care ne-a distrat prin glumele sale. In ce
prive5te vmul, era a5a de prost incat am preferat sa ma multumesc cu apa
decat sa-1 beau...
p. 132
116
www.dacoromanica.ro
Spre seara aceleiasi zile, am sosit la Alba Iulia, cetate foarte bine infanta
aicea m-am nascut si aici am fost crescut papa la varsta de opt ani. Acest oral are o
asezare foarte placutd, intr-o campie inconjurata de coline calcaroase si sistoase.
Aici am intalnit un nobil ungur, care venea tocmai din locurile unde ma duceam
eu; cunostea foarte bine Cara, mai ales baile de aur din Transilvania. Cu atat mai
mare pldcere am profitat de tot ceea ce mi-a spus, cu cat nu vedeam cum le-a putea
vedca eu insumi. lath la ce se reduc ele. Toate paraiele si raunle care izvordsc din
Transilvania poarta (cu sine) aur. Dar dintre toate aceste paraie Si faun, cel care
card cel mai mult este Anesul, care este comparat de istoricii tarii, cu Tagul76 si
Pactolu177. Spaldtorii de aur, in afard de romanii care locuiesc pe langd faun, sunt
mai ales tigani. Totusi, nu trebuie sa confundati tiganii din Transilvania cu cei din
132
Ungaria. Acestia din urma, dupd cum am vazut, sunt saraci si nenorociti, fard
pricepere, pe cand cei din Transilvania stiu sa -si gaseasca de lucru si se pricep sa
Scrisoarea a XV-a
(Ocna de la Turda: bogatia ocnelor din Transilvania)
Cluj, 28 iulie 1770
Pe furtuna cea mai ingrozitoare din cate am pomenit vreodatd, am sosit
la Turda, in ziva de 24, la miezul noptii, obosit frant. In spatele acestui loc,
se and un munte care se tidied foarte inalt. De indatd ce ai ajuns in varf, vezi
in imprejurimi coline mici, formate mai mult ca sigur din aceeasi calitate de
piatra calcaroasd cenusie, ca aceea care se vede in vai. De partea cealaltd a
raului care poarta aurul este Turda. Ocnele care poarta acest nume sunt situate
76 Curge prin Spania $i Portugalia
77 Rau let in Asia Mica, din aurul care se spala din el s-a imbogatit miticul Cresus (I).
78 Era un complex de scoli calvine: colegiu, seminar teologic, scoala pedagogics
www.dacoromanica.ro
117
masivul de sare. S-a scut o galerie mica la suprafata padurii de sare, pentru
a alunga apele care se infiltreaza prin acest acopens de pamant i clisa spre
a le impiedica sa cads in end. Mai este un alt put, mai mic, ce serveste pentru
urcarea si coborarea lucratorilor.
Mina avand o forma conick este imposibil ca scarile sa poata s fie
fixate pe parti. Ele sunt legate cu scoabe de fier de sus sau cu franghii una de
alta si atarna libere si leganandu-se in mijlocul cavernei mari de sub ele. Dar
minerii de aici sunt atat de obisnuiti, ca urea si coboard pe aceste scan cu tot
atata curaj ca si intr-un put obisnuit. //
De indata ce am ajuns la intrarea masivului de sare, am vazut cu placere
p 140
numeroasele lampi ale minerilor, ocupati ca s taie sarea, avand fiecare cate
79 Urmeaza in versiunea franceza. Aceste stratum probabil au ca sol istul Spun probabil,
118
www.dacoromanica.ro
cu atat mai plaeuta, cu cat luminile erau reflectate din toate partile de
suprafetele stralucitoare ale sarii. Am cercetat acest pamant clisos, care
desparte straturile de sare si care are un gust cam acid si un miros ca de
branza stricata. Acest pamant este tare ca lutul. Aria acestei mine are un
diametru de 70 stanjeni.
Alaturi de aceasta, se mai gasesc aici patru alte ocne, printre care mai
importanta este cea numita Sf. Anton, care nu este Inca decat foarte putin
adancita; cea numita Clujana8 are 50 de stanjeni grosime si 60 de stanjeni
inaltime. Celelalte cloud mine care se afla dedesuptul si deasupra acestora au
aceeasi grosime si aceeasi adancime. Se vad mai multe putun, care fiind
parasite de mai multi am, s-au umplut cu apa, II de care bolnavii se servesc
pentru a face bai.
Dupd ce am vizitat mina, mi s-au aratat gramezile imense ce provin din
bolovanii de sare care sunt aruncati ca fiind prea mici. Aceasta sare, cum am
mai spus, nu este destinata pentru nici o folosinta, dar vai de acela care ar
sustrage cat de putina. Motive le care mi-au fost aratate, pentru a se justifica
aceasta severitate, sunt ca astfcl e regulamentul, (iar pentru a justifica risipa)
ca sare in mase man este destula pentru toata lumea si ca bogatia acestor mine
fagaduieste sa produca Inca mult timp mase de acestea si, in sfarsit, ca sarea,
p. 141
motive. N-as spune nimic Impotriva adevarului, cand as afirma ca sunt mai
mult de 100000 de chintale de sare in aceasta gramada si ca se topeste anual,
fie din cauza zapezilor, fie din cauza ploilor, sare in greutate de mai multe sute
de chintale...
La poalele acestui munte, se afla o vale frumoasa, in care este asezat p. 143
Clujul, unul din orasele cele mai bogate si mai populate. Inscriptiile romane,
despre care aminteste preotul Fridwalsky in cartea sa81, dovedesc ca odinioara
se afla aici o colonie romans in acest tinut si ca acest oral ii servea drept
capitals (?). Acest oral, ca si zidurile care it inchid, este construit dintr-un fel
de piatra calcaroasa amestecata cu nisip si pietrificari... Dorinta de a vedea un
mineralog si a sta de vorba cu el, m-a fault sa-1 vizitez pe parintele Fridwalsky,
care locuieste la iezuiti. Odaia lui e plina, (dar) fard nici o ordure, de tot felul
80 Co loser
www.dacoromanica.ro
119
Scrisoarea a XVI-a
P 146
Scrisoarea a XVII -i
p. 150
face Inca parte din Transilvania, si, de aceea, tinea de Camera miniera a
Transilvaniei, dar, in timpul din urma, a fost puss sub directia Bali Mari. Cale
de patru ore pang am ajuns aici, n-am vazut decat stanci goale, cu totul spalate
p 155
120
www.dacoromanica.ro
Scrisoarea a XVIII-a
Baia Mare, 22 august 1770
Lunga mea tacere este urmarea unui accident nenorocit, care era cat pe
paralizate. Fara ajutorul unui tanar medic priceput din Baia Mare si fare
ingrijirea ce mi-a fost data de inspectorul general administrativ, in a carui case
locuiam, cram cu siguranta pierdut... //
Baia Sprie este una din minele cele mai vechi. A fost exploatata, p 156
neintrerupt, secole de-a randul. La inceput, locuitorii traiau numai din
exploatarea minelor. Razboaiele, care au intrerupt exploatarea tuturor minelor
din vecinatate, nu i-au adus nici o vatamare si ea a continuat lucrul 'Dana in
1689. In anul urmator, imparatul Leopold 185 a cumparat-o pentru suma de
2540 florini si a alipit-o la domeniul sau, scutind pe locuitori de orice dari. De
atunci, minele au prosperat mereu. Astazi cea mai bogata dintre mine este
Borcul...
p. 77
86 Capitol intercalat in relatia lui Ignaz von Born, intre scnsorile X si XI Observatiile
consilierului de Curte, von Koczian, au fost (cute in 1769, ached cu un an inainte de calatona
lui von Born in Banat In versiunea engleza, capitolul este introdus la srarsitul scnsorn a IX-a
ocupa toata scrisoarea a X-a.
87 Boschowitz, la varsarea paraului Minis in raul Nera
www.dacoromanica.ro
121
cu atat transports mai putin aur, mai ales in timpul cand aceste ape sunt
scazute, cum s-a observat in 1769, cand s-a vazut ca nisipul raului era atat de
putin aurifer incat au fost nevoiti sa spele numai pamantul sanatos.
Pentru a cunogte pe deplin situatia acestor particule de aur, am examinat
fundul gropilor din care erau scoase, ca $i locurile din preajma raului. Iata
pamant].
Continuandu-mi drumul pun acest trout, am gasit multe urme de sapaturi
chiar parole de nisip de care este 'Tit aurul; m-am convins de aceasta, cu
ajutorul unei lupe..., dar poate ca aceste particule de aur nu sunt destul de
multe pentru a acoperi cheltuielile care s-ar face cu faxamitarea cu pisalogul...
...Cum spalatoni de aur de rand s-au retras, cei mai multi la Bania89,
Rudaria $i Dolbosef, am urcat acolo spre a cerceta pamantul pe care it spalau
p. 88 acolo... If La Banya 51 Rudaria, am vazut tigann cautand aur in $anturile 5i
rigolele torentelor de munte...
[Despre slaba rentabilitate a spalatului aurului]. Se spune ca se produce
p. 89 in fiecare an cateva mii de florins de aur. Dar suma // e neinsemnata, daca tine
seama de numarul mare de oameni folositi la aceasta spalare. De exemplu, din
anul 1770, erau din pantile Palanca Noua", Or$ova $i Caransebes, 80 de familii,
barbati, femei si copii, ocupate cu acest lucru 5i care nu obtineau (aur) decat
88 Werscherowa, Polvaschniza, Purlava, Tumul = Turnul Rment, idem Ohaba-Ptstra,
Margo, toate in jud Cara*.
89 Banya, Rudena, Telposchitz, toate in jud. Timi*
90 Ujpalanka, in Iugoslavia.
122
www.dacoromanica.ro
pentru 600 sau 700 de ducati de aur; de aici am tras concluzia ca acest lucru
nu este destul de important pentru miner, cu atat mai putin pentru un miner
german, in tamp ce tiganul poate s-1 faca mai bine, caci umbra jumatate gol.
daca se mai gasea a opta parte din cantitatea de mai sus, iar in ultimele
doudzeci de crestaturi, abia daca se mai puteau gasi cloud sau trei fire de aur.
Am examinat apoi nisipul care se arunca de la aceasta masa si n-am gasit
decat cu foarte mare greutate vreo urma de aur...
[Autorul mai pomeneste de o noud calatorie facuta la cererea baronului
Hegengarthen, pentru a face sondaje mai adanci la Almas, unde a si fost, la
13 iunie 1771].
www.dacoromanica.ro
123
IOSIF al II-lea
(1740
1790)
sale idei de guvernare (1780-1790) A luptat tot timpul domniei sale s faca din monarhia
austnaca ce se mentinea ca un complex de state autonome, dominate de o putemica class
- un stat centralizat, sub conducerea until suveran absolut, spruinit impotriva nobililor,
de masele largi ale poporului Printr-o sere de reforme sociale $i politice, a cautat sa restranga
drepturile nobililor $i sa asigure o stare mai build tarammii iobage.
A facut numeroase calatorii de studs in stramatate: in Franca, Spania, Italia, Prusia, dar
cauta, mai ales, sa cunoasca de aproape direct situatia din monarhie si a vizitat in repetate
randun difentele state ereditare Astfel, Banatul si Transilvania le-a vizitat de trei on A dat o
atentie deosebita Banatului, provincia de granita spre turd, in mare parte pustiita de indelungata
stapanire turceasca si de razboaiele de care a fost bantuita in ultimul deceniu al secolului al
XVII-lea 51 in prima jumatate a celui urmator Era nevoie aici de lucran de asezare, de colonizan
masive si de organizarea granite' militare. A vizitat Banatul inainte de perioada refonnelor, cand
Maria Tereza tinea in mans intreaga conducere a monarhiei
Prima calatone o face in 1768 Printr-un voluminos memoriu Iosif al II-lea aduce la
cunostinta Curti' imperiale starea de lucrun din provincie $1 face propuneri de indreptare Se
feudala
iau, astfel, masun privind noile colonizan, infiintarea unui regiment de granicen romani,
repartizarea pamantului si reglementarea &ardor pe baze no' si, ca masun prehminare, se dispune
publicata de Constantin Sassu, sub titlul: Jurnal der Reise S-ar Malt Des Kaissers durch
Hungarn, Banat, Siebenburgen and die Marnioross von 1773, in Arhivele Olteniei", VII (1928),
124
www.dacoromanica.ro
acum dupd textul german De calatoria de inspectie a lui Iosif al II-lea in Banat s-au ocupat
Mihail P. Dan i Costin Fenepn, Informatii privind pregatirea celei de-a treza dilator:1 a lui
losif al 11-lea in Banat, in Banatica", IV, 1977, p. 259 i urm.
asupra diferitelor sisteme de organizare incercate succesiv in Banat, cf. i relatarea lui Fr.
Gnselini in volumul de fatal
www.dacoromanica.ro
125
secetei man din toamna trecuta. Deoarece insa ogoarele vecine nu sunt in
aceeasi stare desi nu au avut mai multa ploaie ca celelalte , este evident in
cazul propnetatilor statului on ca functionani au fost delasaton", ori ca
intinderile sunt prea marl, iar in cazul pamanturilor taranesti '3, taranu114 este
asa de impovarat cu munca, incat nu-si poate lucra bine ogoarele sale, fapt de
care taranii se si plang mult.
Aici in Arad, am fost primit de ofiteri si de vicespanul'' Furray; dupd o
scurta cuvantare, am mers la masa, dupd masa am mai stat de vorba cu acesti
domni. Intre altele, cetatenii Aradului mi-au infatisat pasurile lor, aratandu-mi
special, cu privire la darile care stat", mi-a spus ca situatia nu mai putea
dainui; mi-a vorbit, de asemenea, si despre reaua vointa a taranilor.
Pagubele pricinuite de vant si de ploi, mai ales la 01, vite 5i cai, ca 5i la
boii de macelarie, intrec orice inchipuire; din fericire, cei mai greu loviti au
fost negustonii de vite care tineau herghelii si crescatorii mari, pe cand taranii,
care isi in vitele langa cask si le-au mai putut salva. Armenn, care au cele
mai mari crescatoni de vite din regiune, nici nu vor macar sa-si declare
pierderile si sa-si indite numarul vitelor pierdute, de teams ca aceasta s nu
vatame creditul lor...
10 mai, Timi,voara
126
www.dacoromanica.ro
de piatra, iar cele de caramida, find supuse maeinarii prin umezeala, cer
reparatii dese, lucrari de acest fel find chiar in curs. In perioada apelor man,
pivnitele sunt tot timpul inundate. De altfel, ora5u1 insu5i nu este ferit de
inundatii. E temerea ca terenul denivelat22, in dreptul a5a-numitei Retirade"
vechi, ar usura Mure5ului schimbarea cursului sau sau ar ajunge a fi cu totul
sub apa, in perioada apelor mari, acestea neputandu-se retrage din cauza
malurilor inalte, 5i formand mla5tini cu miasme aducatoare de boli. Totu5i, in
afard de o singura reduta, nici un zid n-a suferit pana acum vreo stricaciune.
Cazematele sunt, dupd spusele oamenilor, cam umede lama, dar acum intr-o
stare destul de bunk putand fi folosite; // dar, deoarece numarul for este totu5i p. 93
insuficient pentru a intampina cerintele unui ora5 atat de mare, va fi nevoie
Inca de multe constructii militare 5i civile, al caror cost ar fi urmatorul:
pentru un arsenal
75 000 fiorini
depozit de alimente
80 000
sediul comandamentului plus cancelaria
98 000
corpul de garda 5i locuinta ofiterilor
70 000
57 000
400 000 ,.,
Total
780 000 fiorini
in afard de piesele de artilerie care ar mai costa doua-trei cute de mii de fiorini.
Pans acum, s-au cheltuit pentru acest punct intarit 20-28000 de fiorini; daca se
retran5ament23
www.dacoromanica.ro
127
Audiente
intai generalul comandant, contele Mitrovsky", care mi-a infatisat in
chipul cel mai temeinic situatia mizerabila de aprovizionare a trupelor locale,
datorita scumpetei: carnea costa, in realitate, 4 creitari31, legume nu se gasesc,
yin nu se poate cumpara, find prea scump, iar oamenii, fie ei batrani sau
tineri, stationati aici, mai ales cei de la posturile cordonului militar32, nu pot
rezista. Mortalitatea este mare datorita aerului nesanatos, a soldei mizerabile,
in sfarsit, a lipsurilor pe care trebuie sa le indure chiar pe drum, venind din
card incoace, niste oameni care dupd treizeci de am de serviciu ar merita o
25 Localitate chsparuta
26 Szent-Andrcis, la nord de Timisoara. Acest sat era sechul administratorului districtului
Tunisoara cf Fr Griselini, Versuch ezner polthschen and naturlichen Geschichte des Temesvarer
pentru vitele cornute on pentru cat nu exista nisi adaosturi, Hitt graidun, lucru de altfel
obisnuit $1 la sarbi" Vezi in trad. rom a lucrani lut J. J Ehler publicata de Costal Fenesan sub
titlul Banatul de la of igun pcinci acum 1779, Timisoara, 1982, p 50
28 Manastirea Timis"
29 In verhulten Stein Etchen, ached goruni ramast pitici care sunt acoperiti ii ascun$1 de
vegetatia cealalta.
30 Josef A Mitrovsky era in fruntea comandamentului general al Banatului cu resedinta
la Timisoara, demisioneaza in 1777, cf Fr Griselini, op cit., p. 142. In textul german, publicat
in Arhivele Oltemei", Mitrovaky, apoi Mitrowsky
31 La Bolocan gresit: coroane Creitarul (kreuzer) este a 60-a parte dintr-un florin (gulden).
32 Zona de granita
128
www.dacoromanica.ro
soarta mai build decat sa clued o viata de mizerie cu solda de 4 creitari ungure$ti
$i sa mai fie $i meniti in parte unei morti sigure. 0 mie cloud sute de oameni
au, ce-i drept, un supliment de cate un creitar, dar ce inseamna aceasta fata de
aproape patru mii de oameni, cati cuprinde regimentul?
care cuprindea districtele camerale din Banat, spre deosebire de districtele =Mare de margine
(Panciova, Uwalanca, Mehadia, o parte din Caransebe$, ceva din Becicherec $1 comuna
Chichinda), supuse comandamentului militar. Pentru o situatie precisa, yen Fr Griselini,
op ctt., p. 145.
www.dacoromanica.ro
129
si mai
ales cnezii43 , nu. Toate robotele, fie cu palmele, fie cu caii44 se platesc
intocmai ca zilele de munca. Numai prestatiile districtuale trebuie efectuate de
ei fare plata. Deoarece nu se folosesc toate terenunle, mai raman aproape in
fiecare sat terenuri camerale, care pot fi folosite, fie la sporirea mosiilor, fie
la not colonizari. S-au dat dispozitii ca s nu fie pastrate ca terenuri camerale
decat numai cele mai rele si mai indepartate de sate, in felul acesta vor creste
suprafetele. Ar fi insa de dorit ca satele sa se subdivide mai mult si sa fie mai
mici, ca sa fie siliti taranii sa strabata o tale mai lungs de 2 mile pans la
locunle lor. Totusi, oamenii nu se lase usor induplecati la aceasta.
Se pare ca scumpetea e foarte mare aici, mai ales la untura si legume,
ca presedintele conte Clary nu face uz indeajuns de autoritatea sa. Administratia
innegreste multa hartie, insa nu poate fi adusa sa se urneasca din loc vreodata
pentru a face constatari la fata locului. Ofiterii care se gasesc acum la ridicarea
hartii par a nu fi cei mai buni. Nera45, din tinutul Almajului, ar putea fi
amenajata poate pentru plutirea lemnelor, daca s-ar arunca in aer cateva stanci
pe sub care trece. De altfel, din Almaj, nu duc in clisura" decat carari pentru
calaton. In strinsoarea cazanelor, dintre Dubova47 si Plavisevita, se gaseste o
scorbura la care se poate ajunge pe un drum ferit si se poate opri de acolo
traficul de pe Dunarea veche, chiar si (numai) cu o tragere redusa", deci cu
atat mai mult cand vor fi asezate vreo batene sau ceva redute. In Almaj sunt
cateva sate, care bucuros ar devern sate militare. In clisura, insa, in unele sate,
epidemiile au rant mult populatia. Graniceni romani ai lui Papilla", creati
aici, vor mai intampina multe greutati, mai cu seams atunci cand oamenii vor
fi inarmati. Trupele postate la granita5 se afla intr-o stare mizerabild, mai ales
germanii, nu gasesc alimente si chiar transporturile de paine se fac foarte greu.
Ar fi de dorit s se construiasca cuptoare propni de pame la Svinita" si ca
aprovizionarea sa se face pe Dunare de la Ujpalanca52. Noile cerdacuri"" de
zid sunt foarte bune, dar, inainte de toate, e de dorit, si nu vor zile bune de
trait, pand nu se vor parcela toate terenurile si nu vor fi vandute taranilor.
43 Die Knesen (conducatorn national' ai satelor)
44 Robotele cu can se plateau 12 creitan pentru fiecare cal, tinuti din zon pana in amurg
130
www.dacoromanica.ro
ca -si pune capul pentru succesul ei, dar crede ca It. col. Elmpt nu ar fi omul
potrivit pentru aceasta misiune, find prea posac54. Conte le ar don alt ofiter,
care s fie mai iute la treaba. Toti taranii mai cer pamant sau, in once caz, cei
mai multi. Conte le gaseste impozitul pe cap de locuitor destul de aspru si
anume in forma cea noua deoarece pang acum se ramasese la cea veche
insa, prin desfiintarea taxei pe mijloacele contribuabilului55, s-a produs o mare
usurare atat pentru contribuabili, cat si pentru vistieria statului. Intrucat, inainte
vreme erau inscrise toate vitele taranilor, ceea ce dadea loc la plangeri si la
impilan56, cu atat mai mult II cu cat se confisca tot ce fusese dosit. Iar aceasta p 96
dadea functionarilor judeteni si husarilor comitatului prilej de asuprire. La
constituirea fiecarui lot taranesc intreg s-au luat ate 3 iugare pentru a fi
arendate sau date unui mai mare numar de colonisti care veneau in tars.
Cadastrarile ar fi lucrul principal si ar fi rectificate acum cu prilejul parcelarii.
Proprietatile se masoara si, Mara de cnezi, care trag cele mai man foloase din
asuprirea populatiei, toti sunt multumiti cu aceasta. El insusi" ar fi lipsit de
www.dacoromanica.ro
131
In ora$ se gasesc de toate, dar pe zona de granita este lipsa mare. Armata
cere ca satele din spatele zonei sa furnizeze toate alimentele necesare, ceea ce
nu ar fi drept, satele granicere$ti find mai aproape. Carnea ar costa in general
cam 4 creitari, armata ar putea sa-si aiba hotarat macelaria ei. Din cauza
minelor, mai e nevoie $i de instalatii speciale.
... [A examinat dosarul lui Garhard etc.]
Am inspectat regimentul gamizoanei, compus din tineri mici de statura,
dar destul de chipe$i, insa al caror corp ofiteresc e atat de mizerabil, incat la
inspectarea intregului regiment, in mars, s-au dovedit numai trei care puteau
P. 97 fi intrebuintati // la aceasta treaba. Am vizitat, dupd aceea, cetatea si ne-am
plimbat pe zidurile ei. Emanatiunile $antului extern, pricinuite de proasta
scurgere a instalatiilor de spalat, precum $i a canalelor cu apa sunt cauzele
principale ale insalubritatii ora$ului.
Dar, inainte de a putea spune ceva in aceasta privinta, va fi nevoie de un
e umed, mai cu seams iarna... [A fost invitat la teatru, dar nu s-a dus].
12 mai, zi de odihnci la Tirm,wara
M-am plimbat calare dis de dimineata, prin aka -zisa rezerva"64, insotit
de contele Nostitz $i de principele de Nassau, ca sa vad aceasta padure, precum
$i regiunea. Paduricea ar fi destul de frumoasa, daca ar fi mai bine intretinuta
si daca s-ar cruta putin vanatul.
care nu li se platesc
obligatiile
Demilunes
Stark belegt.
66
132
Kinda.
Joseshona.
www.dacoromanica.ro
prea mari. Unele au cate o suta cincizeci de case. El tine sfat de trei on pe
saptamand, data pentru judecati, de cloud on pentru treburile camerale si o p 98
data pentru cele militare... A publicat astazi ca pretul carnii sa fie de trei
creitari. // Intrucat conducerea luerarilor de fortificatii s-a plans ca nu poate
cumpara lemnele necesare constructiilor, contele se justified prin aceea ca
padurile sunt foarte departe, ea transportul sub forma de robots este peste
masura puterilor taranilor67.
...Am stat, dupd aceea, de vorba cu episcopul Timisoarei68, care e foarte
intristat de pngoanele dezlantuite de mitropolit69 $i recomanda, cu deosebire,
pe abatele de Pestni", pentru scaunul episcopal'', in nici un caz insa pe tanarul
propus de mitropolit. Dupa cat cunoa$te regiunea, episcopul &este impozitele
prea mari, el va contribui, insa, in tot chipul, dupd cum a si facut, pentru a le
face mai acceptabile72 taranimii.
Atunci a venit Hidebrand73, care mi-a spus, fara inconjur, ca noua randuiald
noua organizatie n-ar fi bune chiar deloc. Tara aceasta e o tara de pastori
si nu de plugari, deoarece locuitoni se ocupa mai mult cu cre$terea vitelor.
Repartizarea care s-a facut pe delnite74 nu foloseste la nimic. In felul acesta,
pasunile devin mai mici, distrugandu-se astfel once fel de industrie $i de
si
cultura. A lasa numai atata loc de pasune, la fiecare lot tardnesc, este o greseald
73 Consther administrativ Pentru rolul sau in construirea de sate noi, cf. Fr. Grisehm,
op cit., p. 133 Pentru deosebinle de veden cu contele Clary, cf. mai sus, p. 131.
74 In Fluren.
categona a II-a, 6 fl. si 30 creitan $t pentru categ. a III-a 4 fl. si 30 crettari Vezi tabelul
capitatiet la J. J Ehler, op cit , p. 111.
www.dacoromanica.ro
133
134
www.dacoromanica.ro
acoperite, cele mai multe, cu maracini. Se cunoaste ca acolo au fost altadata paduri,
dar nu mai e nici o speranta s mai creased la loc.
www.dacoromanica.ro
135
Oamenii se plang, insa, in satele lor, ca nu pot gasi nimic, nici macar
legume. De la Sasca, prin tot Almajul, exists drumun care sunt insa doar
poteci, ce duc toate in clisura, la Dunare. Este sigur ca militarizarea Almajului
Mehadia, 18 mai
La ora cinci, am plecat calare de la Bozovici. Drumul ducea prin vale,
care are peste tot aceeasi latime. Muntii sunt dezgoliti cu totul 5i se vede bine
ca padurile au fost parte arse, parte defrisate. Oile 5i caprele pasc pretutindeni,
impiedicand refacerea padurilor. Supraveghetorul padurilor94 din Bozovici imi
spunea ca situatia in padurile laturalnice ar fi Inca 5i mai rea. Toate ordinele
sunt zadarnice. Rapoartele raman rail raspuns. Multe sute de mii de copaci
putrezesc culcati la pamant. In afara Mehadiei, am vazut cloud companii formate
din vreo suta patruzeci de cete, facand parte din noul regiment de graniceri al
lui Papilla. Unii dintre ei frau imbracati in haine de acasa95, care nu-i costa
decat doi florini 5i 40 de creitari. Oamenii nu sunt aratosi 5i mai erau 5i unii
care, parte din cauza varstei, parte din a staturii, nu erau deloc buni de militarie,
9 Valea Almasului.
91 Ujpalank, in Banatul iugoslay.
92Adica mutate din zona militarizata.
136
www.dacoromanica.ro
deck doar pentru posturile de plaie$i. Dupd ce i-am trecut in revista, i-am
lasat sa se adune; doi dintre ei m-au rugat sa li se dea la toti arme. Spuneau
cu totii ca sunt multumiti cu noua lor situatie, dar nu exprimau bucuria pe care
ar fi dorit-o. Am vorbit cu ei prin talmaci. I-am asigurat ca vom avea grija de
ei $i li se // vor da armele, care se $i afla de fapt la Timi$oara; cei mai multi p 104
Caransebec, 19 mai
romans. Sunt printre ei oamern chipe$i; nici ei nu par prea multumiti. Mai ales cei
din Rucsa se plang de pamanturile lor rele, care sunt foarte mici, $i pe terenurile
a$ezate la inaltimi mai mari, ei nu pot cultiva nimic, deoarece bucatele nu se coc $i
ni$te vecini le-ar fi luat din parnantul lor. Mai ales, insa, se plang de contributia
care e prea apasatoare pentru ei. I-am lini$tit, spunand ca data ce vor fi militari,
vom avea grija de ei. Muntii sunt foarte inalti $i despaduriti cu totul $i mi$una de
96 Gaben and Portia:en
97 Alt Orsova.
98 Ramasa turcilor, prin tratatul din 1739. Avea sa fie ocupata in 1778, de generalul
Papilla
www.dacoromanica.ro
137
nenumarate of si capre. Sate le sunt toate asezate pe vai si nu le vezi decat atunci
cand intri chiar in ele. Se mai plang ea ar fi suferit foarte mult de pe urma molimei
la vite. Valle raurilor Bellareca, Sebes si Timis sunt numai in parte militarizate, iar
satele situate pe el isi au pamanturile, de cele mai multe on, amestecate cu cele ale
granicerilor. Muntele de la Globurau e foarte prapastios si abrupt. In fiecare din
aceste sate, se afla numai cate un detasament' din batalionul gamizoanei lui
Wolfenbiittel. Toti se plang de scumpete si de imposibilitatea de a-si face rost de
legume. De la Slagna"108, am plecat spre Caransebes...
Marga109, 20 mai
p 105
cel mai putin aratos, in schimb, e eel mai disciplinat, deoarece in aceasta
regiune nu a dezertat nici un soldat. Oamenii pareau mltumiti, iar moralul for
destul de bun. Rana la Ohaba, regiunea e neteda de tot, apoi incep insa muntii
s se apropie de valea prin care curge Bistra. Marga e un biet "' sat romanesc
cu o statiune vamala"2... [E intampinat de diferiti ofiteri].
La ora cinci si jumatate, am plecat de la vama de la Marga si am trecut
prin Poarta de Fier unde se afla un asa numit pas, care nu are insa o insemnatate
prea mare, el putand fi lesne invaluit.
Se vad valurile de pamant, construite de principele Lobkowitz"3, in linie
defileul propnu-zis. II
La Zeicani"4 se afla pnma din statiunile vamale15 ale Transilvaniei, care,
impreund cu cea de la Marga, de bilete de vama16. Aici se afla o unitate din
regimentul I infanterie romanesc Si una din regimentul de husari Kalnocky. Acestia
(= husarii) se plangeau de painea proasta si de astemutul mizerabilm, care nu mai
fusese reinnoit de treizeci de ani. Incolo, husarii Kalnocky aratau foarte bine.
Imediat dupd Marga, se afla in vale cloud sate rasfirate care insa sunt in
intregime provinciale"8. Indeosebi regimentul I romanesc se infatiseaza"9 atat
107 Ein Commnado
115 Die I-te dreissiger and mauth-Station in Szebenbtirgen welche mit der margaer
palletireil thut (termenul de dreissiger e traducerea cuvantului latin de tricesima sau vama ce
se lua la intrarea marfurilor straine pe tentoriul statului)
116 Palletieren tut, cf. dictionar, Bollette = bilet de vama
117 Elende Beitfournituren.
118 Provincial (ached nu gratuceresti)
119 ...Die Verlegung (.9 des ersten wallachischen Rgts ist del-gestalten zerstiickelt
138
www.dacoromanica.ro
etc.
doi, trei civili'20. Mai exists 5i sate in care se afla numai unu sau doi militari.
Cum ar putea, deci, ofiterii sai subofiterii sa mai observe de nu sunt cumva
legaturi neincetate (peste granita), cand o singura companie e impra5tiata pe o
raza de 18 mile? Cum vor putea oamenii s-5i ocupe efectiv locurile in cordoanele
sanitare contra ciumii171, cand au de parcurs in acest scop distante a5a de mari?
122 Urmeaza lista impartita in 3 coloane: 1. Localitati de-a lungul muntilor mari; 2.
Localitati mai in intenor; 3. Localitati $i mai in interior. Numirile din original sunt subliniate.
In coloana din stanga e forma corecta romaneasca.
De-a lungul munplor mart
Bautan (?)
Bucova
Zeicam
paucinesti
Hobita
Clopotiva
(Penzani)
(Bukova)
(Szeikan)
(Panthinest)
(Hobiza)
Raul de Mori
( Clopotiva)
Valea Dalsii
Nucsoara
Malaesti
Pestera
Coroesti
Sarel
Petrosul
Crivadia
Merisor
Banita
(Paar p Parisot)
Jlul Unguresc
Mat in interior
(Petruz)
(Crivadja)
(Mensor)
(Panyza)
(Hungarische Soil)
Gradiste
Ostrovul mare
(Gradzska)
(Gross Ostrov)
Ohaba Sibisel
Salasul de sus
(Stbzsel)
Salasul de Jos
Paros
Vaideni
Jiul Romanesc
(Paros)
Matesti
(Mocsest)
(Vajdaf)
St mai in Interior,
nu insa dincolo de Ca lea lui Traian, Ostrovul
(Klein Ostrov, Kornjnst)
Mic, Camesti
Galati
Pui
Livadia
www.dacoromanica.ro
(Rusot)
(Galaz)
(Pty)
(Libadja)
139
109 rodnical" in aceasta tars decat in Banat // p. 108 hand // *i nici nu domne*te
o scumpete atat de mare, dat find ca banita cea mare den Pressburg'3 costa
13 sau 14 siebzenerim. Autoritatile judetului Hunedoara, in care ne aflam de
fapt, au delegat pe un nobil, anume Zeig, ca sa ne calauzeasca. El cunoa*te
destul de bine tinutul *i e de religie reformats. Judetul are doi subprefecti, doi
140
www.dacoromanica.ro
ultimii doi ani a pricinuit pagube marl, lucru de care se plang $i taranii. Am
vazut $i transporturi de sare care mergeau de la depozit la Jupalnic. Oamenii
spuneau ca ajung aici in opt zile. Pentru ca incarcatul a 14 chintale, ei primesc
5 gro$i de (fiecare) chintal, iar pentru uzura carului, 15 gro$i. (E amintit aici
$1 colonelul Dombrowka de la regimentul I romanesc).
Adaos la jurnal'"
21 mai
133 In originalul german publicat in Arhivele Oltemei", nr 39-40, p 438. Acest text
este intercalat intre eel de la 20 mat Marga, ce se termind cu pnmirea Ia Marga, si eel din zma
urmatoare cu drumul de la Marga mai departe in Hateg si descnerea situatiet din Hateg. Se
vede, insa, ca aceste randun sunt de alts natura decat textul jurnalului propriu-zis, thaw in
fiecare sears. Aici s-ar parea ca avem de-la zece cu scurte insemnan, ce trebulau sa slujeasca
apoi Ia redactarea jurnalului. In felul acesta, se explica faptul ca localitatile de pe porounea de
itinerar Marga-Valea Hategului apar de cloud on, o data in aceste scurte insemnari si apoi,
altadata, in jurnalul propnu-zis.
134 Textul e neclar... Marga 1/2 Maut der Bannatuscher Granz. Etsen Thor 2 1/2 pass
bet Martnore
135 Zaykan, in Hateg.
136 Vechea Sarmizegetusa.
137 Csopea, la sud de Hateg.
138 Livadia
www.dacoromanica.ro
141
140 Nagy-Ag. Cf. descnenlor lui Friclwaldszki (vol. IX at colectiei) si von Born, in
volumul de fats.
141 Andreas, conte von Haddik, feldmaresal austnac (1710-1790). In 1773, era guvernator
al tentornlor anexate de Austria dupd prima imparnre a Po lornei.
142
www.dacoromanica.ro
Friedrich Wilhelm von Bauer sau Bawr s-a nascut in 1731 la Hallau, in Germania A
intrat de tanar in annata $1 a participat la razbolul desapte ani (1756 1763) A fost un timp
in serviciul printului de Bruanschweig (Brunswick). In 1769, a trecut in serviciul Rusiei, in
gradul de general quartiermaister, ca inspector al fortificatillor de la frontiera suedeza Era bine
plant $i se bucura de protectia lui Or lov $1 de favoarea Ecatennei a II-a In anul urmator, 26
ianuarie 1770, insarcinatul cu afaceri al Frantei la Sankt Petersburg, Honore Auguste Sabatier
de Cabre, scrie despre el ca si-a facut dusmani crunti, ca e foarte incantat de sine $i imbatat de
favoarea sa A luat parte la razbolul ruso-turc din 1768-1774, sub comanda maresalului
Rurniantev, indeosebi la.,actiunile de la Larga 5i Cahul, Ai s-a distins.la Movila Rabaiel, unde
a comandat avangarda In 1773, a fost inaintat general locotenent In ultimii am as viepi, a
condus lucran de hidrologie la Kronstadt, Riga $i lacul Ilmen, asigurand saparea unui important
canal de legatura. A intocnnt proiectul unui mare Atlas geografic $i militar", avand a servi ca
introducere la istoria razboiului la care tocmai participa. Prin ofiteni sat de stat major, a desenat
harnle provincillor, pe al carui teritoriu s-a desfasurat razbotul, anume Moldova, Tara
Romaneasca, Podolia, Volhinia $1 Crimeea, cat $i Bulgaria $1 stramtonle, mai dand $i planurile
batalnlor principale ca, de pilda, asediul cetatilor Hotin, Tighina, Cetatea-Alba, Chilia, Braila,
Giurgiu etc.
Dar, din lipsa de fonduri, n-a izbutit sa tipareasca decat prima harta, achca aceea a
care apare la Amsterdam la 1781 (in copie la Biblioteca Academies Romane) $1
n-a mai publicat harta Tarn Romanesti, care ar fi urmat indata dupa aceea a Moldovei.
Prmtr-un fel de ironic a soartei, a fost tipanta aceasta harta a Moldovei, Para matenalul
informativ ce ar fi trebutt sa o insoleasca, in temp ce, acela privitor la Tara Romaneasca a
aparut Para harta pe care era destinat sa o lamureasca, sub titlul. Memorres lustortques et
geographique sur la Valachte avec un prospectus d'un atlas geographique et milttarre de la
dermere guerre entre la Russre et la Porte Ottomane, publiee par Monsieur de B xxx, Francfort
et Leipzig, chez Henri Louis Broenner, 1778.
Partea I infatiseaza o descnere generala a tarsi $i a institutillor sale, a II-a da o lista a
Moldovei
tuturor localitatilot cunoscute. In mod destul de neasteptat, partea I a fost inglobata de J. L Carra
ca adaos la textul editiei de la Neuchatel (1781) a asa zisei sale: Htstotre de la Moldavte et de
la Valaclue. Scopul urmant era, evident, de a da oarecare consistenta acelei pretense Istoru a
Moldovet (unde statuse un an de zile) $i a Tarn Rornanestz
(unde nici nu calcase).
0 editie in limba greaca (traducere a dascalului Nicolae Lazar din lanina) apare la
Bucuresti, in 1789 ( titlul, reprodus in Bianu $i Hodos, Bibbografia romeineasca veche, II,
p. 332).
0 versiune completa, in romaneste, Inca nu avem. N. T. Oraseanu traduce $i publics, dupa
echtia din 1781 a istonei lui Carra, partea intai a memoriilor lui Bauer, cupnnzand descrierea
generala a taro $i mstitutnlor ei, in volumul: Istorta Moldova .Ft a Romeinti... Coprinzand st
metnoru istonce st geografice cu mat multe note ale traducatorzlor Traducere de N. T Orilseanu,
Libraru-Editoru Christ. Ioaninu et Comp. Romanow, Bucuresti, Imprimena Natzionala a lui
losef Romanow et Comp, 1857
www.dacoromanica.ro
143
Un alt fragment din memortile amintite, anume lista localitatilor din Oltenia, pe judete,
a fost publicat, cu numeroase adnotari, de C. I Karadja, sub tttlul: Oltenia dupa meniorule
generalului von Bauer (1778), in Arhivele Olteniei", III (1924), nr. 13-15, p. 225-233,
302-311 si 410-420
Amp la infatisare a Tani Romanesti are la baza un bogat material, datorat datelor cerute
oficial de autor ispravnicilor de judete, in timpul ocupatiei rusesti, cat a informatnlor de tot
felul ale banului Mihail Cantacuzino, care lucra la o documentata Istorie a Tarn Romanesti,
precum si expenentei sale propni. Judecatile sale despre regimul fanariot merits toata luarea
aminte El se opreste, indeosebi, asupra reformelor lui Constantin Mavrocordat si condamna
manrea nemasurata a tributului de catre acesta, precum si lichidarea oncarui element militar al
tarn Partizan al fiziocrattlor, el contests insusi sistemul de impunere care pone accentul pe
capitatie, in loc de productie.
Editia I, apanda in 1778, a fost cunoscuta de Fr I Sulzer, a cam Geschic /ite... apare
in 1781. El a folosit si a comentat informapile bogate din acele Mernorn istorice.
La noi, de memonile lui Bauer s-au ocupat, oarecum, in mod incidental, N Docan, in
legatura cu lucrarde cartografice privind razbonil austro-rus-turc din 1786-1791 si razboiul
precedent, la care participase Bauer, anume in Memorn asupra lucrarilor cartografice privitoare
la razbouil din 1786-1791, in Analele Romane", M. S. I., sena II, t XXIV (1912), p 18-20
st G Pascu, in legatura cu Istoria lui Carra, Calaton straini in Moldova si Muntenia in secolul
al XVIII-lea, Iasi, 1940, p 81-117. La randul sau, G. Bezviconi 1-a comentat in Insemnari
bio
bibliografice despre calatori rusi in tarde noastre in secolele XV XVIII, in Analele
romano-sovience", Istorie, I (1957), p 75, nr 32. Mai recent, vezi Dumitru V. Georgescu si
George Georgescu, Judetul Arges la 1778, clupa memoride generalului Von Bauer, in Argessis
- Studii si comunican", Pitesti, VII (1995), p 73-78.
Viata lui Bauer a fost tratata in doua notice biografice rusesti, una sub titlul Reprezentarea
viefil rciposatului general inginer E W Bauer; aparuta la St. Petersburg, in 1788, cealalta, in
lucrarea lui M I. Glinoetki, Istoria Statului Major rus, St Petersburg, 1883 (in limba rusa).
De semnalat ca numele sau se afla ortografiat in diferite feluri. Baur, Bawr si Bauer.
Clima
p6
Este mai frig in munti si mai cald in campie. Imi amintesc ca am indurat
in campiile care ajung papa a Dunare, in lunile iunie, iulie si august o arsita
si
septembrie, cand mai este Inca foarte cald, noptile incep s fie racoroase, 5i,
din aceasta cauza, in toate diminetile de toamna este o ceata foarte deasa;
soarele tidied in timpul zilei multi aburi care se condenseaza din cauza frigului
din timpul noptii si care, de obicei, nu se ristpesc decat spre ora 9 sau 10
dimineata. Un strain, care nu este obisnutt cu aceasta, ar trebui sa fie foarte
atent si this' noi am avut in acest anotimp multi bolnavi la trupd.
lama este moderata in comparatie cu clima noastra nordica; frigul este,
sur la Valachie..., publics par Monsieur de B xxx, a Francfost et Leipzig, 1778, p. 6 si urm
144
www.dacoromanica.ro
Rauri
Cunosc putine tan in care sa se gaseasca atatea rauri, paraie, lacuri
$i
izvoare ca in Tara Romaneasca. Lacurile $i raurile sunt pline de pestii cei mai
gusto$i, iar multimea si varietatea for nesfarsita, ce feed Dunarea, intrec once
descriere verosimild; cu greu iti vine sa dai crezare acestui lucru, daca nu 1-ai
vazut cu ochii tai. Inundatiile sunt un fenomen obisnuit al raurilor din Tara
Romaneasca, precum $i al tuturor celor care yin din munti. Ele se produc, de
obicei primavara, cand zapada se topeste in munti, in lunile mai si iunie, dar
asemenea revarsari // se mai intampla si spre sfarsitul toamnei. In anul 1771, P. 8
revarsarea Dundrii a durat pang la mijlocul lunii iulie, acest fluviu nu s-a
retras in albia sa decat spre sfarsitul acestei luni, iar apele sale erau Inca foarte
scazute la inceputul lunii octombrie. Se intampla, de asemenea, cateodata, ca
Argewl $i Oltul sunt navigabile, dar pe ele nu plutesc decat vase tesite la
fund. Pe Dunare, al carui curs pang aproape de Har$ova are o adancime de 18
pand la 60 de picioare, plutesc vase de tot felul.
Toate aceste rauri $i toate aceste paraie, care vin in cea mai mare parte
din muntii Carpati, sunt foarte repezi. Dunarea, in care se varsa toate, fie de-a
dreptul, sau altminteri, este unul din cele mai mari fluvii ale Europei si pand
www.dacoromanica.ro
145
Muntii
p. 10
Muntii care marginesc tara la nord sunt, dupd cum am spus, Muntii
Carpati. Ei sunt socotiti printre cei mai inalti si cei mai man din lume; sunt
unii, ale caror varfuri ridicate deasupra norilor, sunt acoperiti cu o zapada
care nu se topeste decat rareori. Este acelasi lane de munti, care sub diferite
nume, desparte Polonia de Ungaria, margineste Transilvania, Moldova 5i Tara
Romaneasca 5i strabate Ungaria, Boemia, Silezia 5i o parte a Germaniei.
Carpatii, si mai ales aceia ai Ceahlaului, sunt cei mai inalti, latimea lor variaza
de la 10 la 15 leghe 5i ocupd aproape jumatate din Ora. Ei formeaza (intaritura
de) granita cea mai puternica pe care natura a putut s-o dea acestei provincii,
impotriva oricarui atac din partea aceasta. Au putine trecatori si sunt foarte
anevoioase, astfel incat un numar mic de oameni poate sa be apere cu usurinta
impotriva unor forte cu mult mai marl. Acesti munti sunt folositi, de asemenea,
Pamantul
Campiile, care cuprind aproape toata cealalta jumatate a Tarii Romanesti,
sunt, in general, roditoare, udate de un numar mare de rauri si brazdate de mii
de vai placute. Bogatia naturals a solului rasplateste, cu prisosinta, ostenelile
P.
din aceste tinuturi isi hranesc obisnuit caii cu orz, dupd exemplul turcilor.
Secara n-o cultiva decat foarte rar, deoarece ei nu mananca decat paine
de grau sau de mei, sau un fel de fiertura gatita din Mild 5i porumb, numit,
in limba lor, cucuruz. In ce prive5te inul 5i canepa, ei seamand putin Si doar
pentru nevoile lor gospodaresti.
Pasunile si livezile corespund cu totul rodniciei campurilor. Ele hranesc
si ingrasa numeroase turme de cai, de cornute 5i de oi, a caror came este foarte
cautata de turci.
Pasunile din Tara Romaneasca sunt atat de manoase si de vestite, incat
12 chiar si vecinii isi tree acolo // in fiecare an multe mii de cai si turme numeroase
de boi 5i oi, care se ingrasa in acele locuri.
146
www.dacoromanica.ro
Vinul
Vita de vie nu este ultimul object de preocupare in Tara Romaneasca; ea
crete acolo pretutindeni, macar cal se cultiva de obicei, cu rezultate mai bune
la poalele muntilor (= dealurilor). Vinul nu este numai bun, dar este $i din
belsug. Sunt $i unele vinuri care se iau la intrecere, in calitate, cu cele din
Ungaria $i, daca sunt putine, aceasta este numai din vina locuitorilor, care nu
se pricep nici cum sa-1 faca, nici cum sa-1 pastreze.
Nu cunosc placere asemenea aceleia pe care o simti cand to plimbi
toamna printre aceste vii, inconjurate pretutindeni de pometuri frumoase si
intinse.
Fructele
Adeseori gasesti paduri intregi de pomi roditori ca: peri, meri, ciresi $i
altele si vita de vie salbatica din belsug. Cea mai mare parte a muntilor
seamana, din cauza acestor paduri, cu cele mai frumoase gradini; paraiele care
se pravalesc din et, cu un murmur dulce $i placut, rostogolesc in campii o apa
limpede si sanatoasa $i scalda, strabatandu-le, Valle cele mai incantatoare; ai
zice ca sunt asezate anume a infatisa ochilor cea mai frumoasa priveliste care
se poate inchipui. Arta se straduieste in zadar sa se apropie de natura, gradinile
noastre cele mai frumoase sunt cu mult mai prejos decat aceste locuinte salbatice
www.dacoromanica.ro
147
p. 13
Animalele
toate tarile vecine. Vanat mare de tot felul se afla aici, de asemenea, din
belsug, iar vanatorul gaseste cu usurinta prilejul sa-si exercite iscusinta. Padunle
si muntii misuna de: cerbi, caprioare, capre salbatice, porci mistreti, iar
campiile, mai ales, de iepuri. Fiarele carnivore care se gasesc aici sunt: vulpile,
ursii, lupii, rasii etc. Mai exists aici o specie deosebita de lupi de campie mai
mici decat cei de munte. Acesti lupi de campie locuiesc, mai ales, pe malul
Dundrii si se ascund in stuful lacurilor si mlastinilor care comunica intre ele.
Ei sunt foarte numerosi, foarte lacomi si fac multa pagubd in turme.
Insectele
p 15
p 17
148
www.dacoromanica.ro
Despre locuitori
p. 18
limba romand (latina) a invins, dar ea n-a avut o soarta mai bung in Tara
Romaneasca decat in celelalte tari, unde predomina odinioara. Aici, s-a corupt
chiar mai mult decat peste tot aiurea.
Romanii sunt, in general, de statura inalta, bine legati, voinici $i de un
temperament foarte sanatos. La ei, bolile sunt rare, iar ciuma, cu toate ca este
foarte obi$nuita in Turcia, nu apare aproape niciodata, in afard de vremurile
de razboi, cand acest flagel este adus la ei din Asia, de catre trupe.
Este dureros ca o card atat de frumoasa, cu un pdmant atat de manos, sub
un cer atat de binefacator, si locuita de oameni cu o fire ca aceasta, s fie atat
de putin populata; sunt convins ca ea ar putea sa hraneasca de 5 sau 6 on mai
multi locuitori decat cuprinde acum $i nenorocirea e ca populatia se rare$te
din ce in ce mai mult, mai ales de vreo 30 sau 40 am incoace. Pot fi invocate
mai multe cauze: stapanirea prea aspra a turcilor; darile cu care domnul este
obligat sa incarce tara pentru a fi in stare a plati tributul anual $i a cumpara
pneteni puternici la curtea sultanului; felul tiranic in care sunt stranse aceste
dari; asupririle boierilor care se razbuna pe supu$ii lor de dispretul desavar$it
pe care li-1 arata turcn; razboaiele pe care // le-a purtat Poarta atat de des, de p. 20
pe urma carora a patimit Indeajuns Tara Romaneasca, folosita adesea ca teatru
de lupta; nelegiuirile i cruzimile nemaipomenite pe care le fac trupele in
trecerea lor, in care nu pazesc nici ordinea, nici disciplina, $i calca deopotnva
in picioare legile, religia $i omenia, despre care ei n-au avut niciodata nici cea
mai mica notiune; in sfar$it, ciuma insa$i pe care o aduc aici, ca o insotitoare,
pa$ind mai totdeauna in urma lor; toata aceasta gramada de rele nimicitoare,
din care unul singur ar fi de ajuns ca s pustiasca i sa goleasca de locuitori
pang i tara cea mai infloritoare, contribuie in egala masura la depopularea
acestor provincii, mai sporita Inca in fiecare zi, prin fuga locuitonlor sai.
Politica inteleapta si bineracatoare a vecinilor ii prime$te cu bratele deschise,
i Transilvania mai ales a fost de catva timp azilul lor obi$nuit. Ei gasesc aici,
datorita marii asemanari a pamantului, a obiceiurilor $i a limbii, o noua patrie
5 Afirmatie cu totul falsa t inexacta.
6 Un jargon effroyable. Apreciere incorecta, datonta necunoasteni structuni limbii noastre
www.dacoromanica.ro
149
De tend ru$ii au cucerit aceasta Ora', s-au inapoiat mai multe familii la
caminele lor. Dar ar trebui un lung $ir de am pentru a reda Tarii Romane$ti
stralucirea ei de odinioara; pentru a reinvia atatea ora$e, altadata populate $i
infloritoare, $i pentru a reface atatea sate, odinioard bogate $i atatea locuinte
pustii, din care cel ce strabate tara nu intalne$te la fiecare pas decat ni$te triste
rama$ite. Moravurile romanilor sunt simple $i nu sunt nici infrumusetate $i
nici corupte de arta.
Au imprumutat multe trasaturi de la turci, stapanii lor; se imbraca $i
P 21 traiesc aproape dupd felul acestora: cumpatati la mancare, // prefers legumele
$i fructele la felurile cele mai cautate. Case le $i locuintele lor sunt, de asemenea,
cladite si intocmite dupa moda turceasca, mai ales acelea ale boierilor $i ale
oamenilor instariti. De obicei, nu se foloseste sticla in Tara Romaneasca; in
locul ei, sunt folosite ba$ici de pore; camerele locuite de femei sunt totdeauna
inchise cu asemenea ferestre, caci romanii, ca $i turcii, i$i ascund femeile $i
cauta sa be fereasca de ochii lacomi ai strainilor; a face curte femeilor $i a
raspunde la ea ajunge o arta destul de complicate $i de rafinata pentru amandoua
www.dacoromanica.ro
p 23
MeOepiguri
mole etc. Si isi clacleau singuri casele, dupa cum s-a putut constata, pand farm, chiar si in
cursul secolului al XIX-lea.
www.dacoromanica.ro
151
Religia
Comertul
p. 25
p.
26
dar not nu i-am mai gasit decat ruinele. In general, comertul a lancezit
intotdeauna si populatia n-a avut niciodata acel spirit de hamicie, de activitate
Si de munca ce sta la baza (comertului).
13 Orasch. Ulterior Piva Petri', azi sat desfiintat in corn. &urgent, dud Ia lornita.
14 In pnmul rand de Prusia.
152
www.dacoromanica.ro
situate de-a lungul Dunani. Nici romanii n-au avut de ca$tigat, caci cu toate
ca armata rusa a adus $i a cheltuit aici foarte multi bani, dand prilejul unui
www.dacoromanica.ro
153
mai adanci a mintilor celor mai luminate, este cu totul necunoscut intr-o tard
inzestrata de natura cu imbelsugare si cu rodnicie de tot felul. Acestea sunt
roadele lenei si ale neghiobiei16.
Dar aceasta adanca amorteala care apasa si Indobitoceste o natiune intreaga
Capitolul III
Despre carmuire
al mazililor si al clerului.
Turcii, dupd ce au cucent tam, au inceput numaidecat s se amestece in
treburile ei publice; dand ajutor cand unuia, cand altuia din diferitele particle,
au ajuns in curand sa dispund de principat dupd bunul lor plac. Independent
de aceasta politica, au dat adapost domnilor si boierilor nemultumiti, sub
pretextul de a ocroti oamenii prigoniti pe nedrept si foloseau orice imprejurare
16 La stupidite. Judecata simplista care nu tine seama de situatia politica a tarn in acea
vreme, de care este vorba indata dupd aceea.
154
www.dacoromanica.ro
pentru a schimba, dupd voie, domnii sau, cel putin, a le stavili autoritatea.
Ceea ce s-a izbutit pe deplin, mai ales la inceputul acestui secol, dupd moartea
lui Constantin Brancoveanu. //
In primele timpuri ale inehindrii, domnia se dadea pe viatd, dar apoi s-a p 34
hotarat ca aceasta instalare dintai sa fie innoita din trei in trei ani, iar mai in
urma, a trebuit sd se dobandeased in fiecare an o confirmare printr-un firman
al sultanului: aceasta confirmare se numeste mucarer.
Domnii nusi puteau pdstra domnia decat intr-un chip foarte nesigur si
$i
p 35
p. 36
eel Bdtran a platit la inceput 3 000 de bani rosii sau aspri rosii, Para a mai
17 Regulamentul fiscal a fost promulgat, de fapt, la 7 februarie 1741.
18 Judecata simplista 5i mexacta pe care o va prelua si Sulzer.
19 Adica pand la instaurarea regimului fanariot, in 1716.
www.dacoromanica.ro
155
socoti 600 de robi. Altii spun ca tributul in bani a fost platit intaia data abia
in 1517 si ca sub Matei Basarab, a ckui domnie incepe in anul 163320, a fost
merit. In 1739, cu prilejul alipirii Banatului Craiovei, a mai fost merit cu
100 000 de lei, iar in 1765, pentru reluarea in stapanire a unor insule care
tineau de vilaietul Silistrei'', s-au mai adaugat Inca 2 000 de lei, astfel incat
totalul s-a ridicat la 309 500 lei. In afard de aceasta suma, se plateau Inca, sub
diferite denumiri, alte contributii sultanului, vizirului si marilor dregatori din
Turcia. Acestea s-au merit an de an si domnii nu mai obtineau domnia decat
datoria darurilor pe care obimuinta a ajuns sa le socoteasca drept un tribut
indrepfatit. In 1761, sub Constantin Mavrocordat, gizia sau dare' care sultan s-a
merit dintr-odata aproape cu 500 Kmii) de lei i acela al vizirului cu 125 000 de lei.
p 37
156
www.dacoromanica.ro
dupd voia sa, pentru a sadi pe el vita de vie sau pomi roditori; clack dupd
trecerea a trei ani, un beneficiar Iii parasete pamantul, proprietarul poate sa
dispund de el cum ii place. //
Proprietarii iau dijma de la toate produsele; in lacurile i baltile care se
gasesc pe moiile lor, nimeni nu poate pescui fard incuviintarea lor. Ei ii aleg
appartenantes au public.
27 leurs locataires
28 habitant.
www.dacoromanica.ro
157
P. 39
P.
anumite venituri de la mireni, cu prilejul botezurilor, casatoriilor, inmormantarilor $i alte imprejurari asemanatoare. Mitropolitul, (adica)
arhiepiscopul, fiecare episcop $i cele 12 manastiri mari au fiecare cate o
pivnita de vinuri la Bucure$ti, scutita de once impozit. Aceiasi mitropoliti,
episcopi $1 manastiri, impreund cu tot ce depinde de ei, mai sunt scutiti 5i de
vinanci $i dijmarit $i nu platesc oientul cel vechi decat la trei ani odata; dar,
mai apoi, au fost datori sa-1 plateasca in fiecare an, dar chiar Si a$a, ei capatau
adeseon hartii de scutire de la domni pentru o parte din aceasta dare.
Fete le biserice$ti aveau altadata, in urma hotararilor domnilor, sate pline
de $erbi 5i scutite de once impozit. Aceasta s-a desfiintat $1, in loc de $erbi,
li s-a dat un anume numar de scutelnici sau tarani liberi; li s-a dat, de asemenea,
venitul de la cateva vami $i pescuitul de la mai multe balti. Mai au Inca dreptul
de a Incasa vinariciul de la cateva vii $i o cantitate anumita de sare din ocne $i
p 41 mai pnmesc, totu$i, in fiecare an, bani pesin de la vistiena domnului //. Din
acest amanunt se constata cum clerul n-a fost tratat chiar rau in Tara
Romaneasca $i ca influenta religiei a servit $i aici ca aiurea la imbogatirea
slujitonlor ei, pnn pomenile statului.
158
www.dacoromanica.ro
p. 42
din cele trei episcopii, staretii lor sunt numiti de episcopii respectivi, cu
aprobarea domnului $1 socotelile veniturilor $1 cheltuielilor manastirilor sunt
infatisate vistienei publice, de catre prelati impreuna cu marele logofat. Dar
Despre boieri
Astfel se numesc cei care sunt in slujba sau care au fost in slujba.
Aceasta demnitate este tot ass de veche ca $i carmuirea domnilor.
[...] Votul boierilor avea odinioard mare greutate in alegerea domnilor $i
Poarta aproba $1 intarea intotdeauna pe acela care fusese ales in unanimitate.
Alegerea lui Constantin Mavrocordat, in anul 1730, a fost ultimul exemplu al
acestei insemnate prerogative', dar de la acea epoca incoace Poarta numeSte
domn pe cine vrea, fara sa tina seama de vointa boierilor. Firmanul dat noului
domn prevede ca el trebuie sa fie recunoscut ca domn si ea oricine trebuie sa
se supund vointei sale pentru indeplinirea poruncilor imparatesti, punand in
vedere totodata domnilor sa ocroteasca pe boieri $i pe raiale"" $i sa dea
seama la Poarta de aceia care ar indrazni sa nu se supuna. Sultanul $i vizirul
p. 43
repeta aproape acelasi lucru domnului $1 boierilor care se gasesc in acel moment
la Constantinopol. Fiecare boier are sarcini diferite, dar toti impreund sunt
sfatuitori pi ajutaton ai domnului. In afacerile spinoase $i de mare importanta,
el incearca sa se sprijine pe unanimitatea lor, asa cum se poate vedea din
diplomele $i decretele domnului, care folosesc formula: cu consensul unanim
al sfatului de boieri $i mari $i mici.
Boierii din prima $1 a doua class aveau odinioard o mare suits, iar oamenii
care faceau parte din ea luau adesea numele dregatoriilor $i stapanilor lor. II
www.dacoromanica.ro
159
Toate aceste feluri diferite de trupe erau scutite de impozite; ele pnmeau
leafa, tainuri, came i paine i la Pati un dar constand din postav pentru o
hams. //
Micul numar care a mai ramas dupd reforma lui Constantin Mavrocordat
p 46
a mai primit catva timp trei lei pe luna, painea, carnea i postavul de Pati.
Dar, aceste ramaite de trupe au pierdut incetul cu incetul aceste inlesniri $i,
34 Corect, 1678.
35 Corp de pedestrime infimtat de $erban Cantacuzmo, in 1688
36 In text, deformat: casots.
37 Bachboula Bachi. Era termenul turcesc pentru capstan.
160
www.dacoromanica.ro
departe de mai primi vreo plata, au fost, au fost ei datori sali intretina ofiterii,
atat pe cei mici, cat 5i pe cei mari, printr-o contributie stabilita. Nu se poate
pentru a-1 retine intr-o slujba atat de putin banoasa. Aceasta Intocmire, deli
foarte ciudata, a fost totu5i respectata cu strictete de toate celelalte administratii
ale tarii. In afara de trupele despre care am vorbit, mai era Inca un fel de
militie in judete sub capitanii de o mie"; cei care faceau parte din ea erau
scutiti de impozit, fara totu5i s primeasca leafa; erau numiti cazaci, martalogi
5i calara5i 5i, toti slujeau ca in timp de razboi. Numarul tuturor acestor slujitori
nu este cunoscut, dar pare sa nu fi fost mic in trecut, caci au Infruntat razboaie
inver5unate, ca5tigandu-le Impotriva unor du5mani foarte de temut.
Nicolae Mavrocordat, care a domnit din anul 1716, a concediat cea mai
mare parte din trupe 5i a mic5orat 5i numarul slujitorilor in judete, condu5i de
capitanii de o mie. Fiul sau, // Constantin Mavrocordat, i-a desfiintat pe toti p 47
Despre negustori
Negustorii sunt sau ba5tina5i sau straini; in randul celor dintai se cuprind
5i armenii 5i evreii. Comertul cu popoarele, fie vecine, fie indepartate, se face
Despre Omni
Sunt cloud feluri de tarani in Tara Romaneasca: unii pot sa posede, ca
stapani, un pamant al for 5i se numesc megie5i; ceilalti, cu toate ca sunt //
liberi, nu se bucura de acest privilegiu; ace5tia se numesc tarani ( tzarans ');
ei se stabilesc pe pamantul altuia 5i sunt la cheremul proprietarilor. Odinioard,
existau tarani 5erbi sau robi ai stapanilor for 5i cu toate ca tarami, care se aflau
www.dacoromanica.ro
161
p. 48
cunoasca numarul taranilor dupa peceti4 sau bilete tiparite, s-au gasit la
inceputul domniei sale 147 000 de familii, acest numar scazand pans la 70 000
la recensamantul care s-a facut in 1745. Mai tarziu, s-au mai facut mai multe
conscrieri, dintre care cea mai scazuta a fost de 35 000 de familii. Emigratia
Despre tigani
Tiganii sunt singurii robi din Tara Romaneasca; cei de pe domeniul
domnului sunt rudari, ursari si laieti. Rudarii sunt lemnari. Ursarii se numesc
asa dupa ursii cu care umbla prin tara ca sa castige un ban; ei sunt, de asemenea,
p. 49 5i potcovari. // Laietii lucreaza arama si se indeletnicesc, de altfel, cu tot felul
de mestesuguri brute. Vatrasii" sau cei care trthesc in case si locuiesc in sate
sunt scutiti de impozite si lucreaza pentru stapanii lor.
Despre dregatorii
162
www.dacoromanica.ro
trecerea peste rand, dar in ultimul timp slabiciunea domnilor, nevoia de a face
pe placul turcilor, grecilor $i romanilor, in acela$i timp $i venalitatea slujbelor
$i asupririi au lasat locul unor oameni de nimic, ajun$i, care fac parada de
titluri pompoase. Curtea domnului devine tot mai numeroasa $i mai stralucitoare
p. 51
Clasa intai
Mare le ban al Craiovei
El este guvernatorul celor cinci judete din bathe'. Din cauza cererilor
exagerate, pe care i le adresau turcii ca reprezentand pe domn, incepand din
anul 1761, domnii n-au mai trimis bani la Craiova. Un boier, numit caimacan
al domnului, ducea la indeplinire acolo ordinele acestuia, avand ca leafa 300
www.dacoromanica.ro
163
Banul are tot un toiag ca semn al autoritatii sale si imparte dreptatea ca ultima
instanta in banie. Dar ispravnicii din cele 5 judete atarna nemijlocit de domn
$i dau seama la vistieria statului de banii perceputi, in calitate de strangatori
ai darilor.
A doua dregatorie
Mare le vornic din Tara de Sus
Odinioara nu era deck un singur vornic. Constantin Mavrocordat a
infiintat doi in 1761, unul in Cara de Sus si altul in Tara de Jos.
Primul este judecatorul principal in judetele de la apus, anume: Olt,
Arges, Teleorman, Vlasca (Vlaka) i Ilfov; mai este si in Dambovita, cand nu
exists vornic la Targoviste. Pans la Constantin Mavrocordat, existau in toate
judetele vornicei, ca si banisori, dar, acest domn i-a desfiintat, de asemenea,
si a trecut autoritatea for de judecatori ispravnicilor, care se inteleg deci cu
marele vornic in privinta veniturilor.
Vatafii de plaiesi sau paznicii drumurilor din Muntii Carpati din judetele
amintite, ca si din judetele muntoase din bailie (= Oltenia) stau sub ordinele
p. 53 vornicului // i ii fac daruri la intrarea for in slujba; sunt datori, de asemenea,
sa-i inlesneasca desfacerea cu amanuntul a unui butoi de yin de fiecare vatasie.
Vornicul mai judeca poporul de rand din Bucuresti. Odinioard, el beneficia
de jumatate din vama oborului la targul din Valeni si a treia parte de la Oborul
din Bucuresti, dar a pierdut aceste drepturi in urma reformei. Caii rataciti sunt
pastrati la el, ca si la ban, in folosul proprietarilor. El poarta, de asemenea, ca
A treia dregatorie
Mare le vornic al Tarii de Jos, avand aceeasi functie ca si cel din Tara
de Sus se bucura, de asemenea, in judetele de rasarit de aceleasi privilegii si
de toate foloasele legate de aceasta functie in judetele de apus.
A patra dregatorie
Mare le logoffit
www.dacoromanica.ro
A cincea dregatorie
p. 54
Mare le spatar
Este mai mare peste trupele tarii i are comanda asupra tuturor mahalalelor
oraului Bucureti. Dregatoria sa era, Inainte de reforms, una dintre cele mai
Insemnate i mai banoase din tars. Fiecare ofiter ii dadea un dar, cand era
Inaintat, i fiecare slujitor ii dadea cate o piele de vulpe, la numirea sa, i in
fiecare an un car de fan. Pe aceste daruri se intemeiaza darea de trei lei pe an,
pe care fiecare slujitor este dator sa i le mai plateasca Inca i acuma. Dupd
reducerea armatei, el are sub ascultarea sa:
1 capitan de lefegii cu
100 de lefegii
1 vel ceau cu
100 de lefegii
1 babulucbai cu
400 de seimeni
1 capitan de catane cu
50 de catane
2 capitani de tulumbagii cu
100 de slujitori
8 capitani cu
400 de scutelnici
4 capitani de margine cu
200 de slujitori //
1 capitan de pota la Bucureti cu
100 menzilgii
12 capitani cu
200 arnauti
1 capitan cu
30 catoreni"44 straini
78 capitani din afara cu
3 144 slujitori, menzili sau
oameni de pota
A asea dregatorie
Mare le vistier
sunt sub autoritatea sa. Primete patru parale de fiecare leu din capitatia
breslelor. Slujitorii i alti privilegiati nu-i pot justifica scutirea for decat prin
tidule tiparite, pe care le platesc cate zece parale bucata, marelui vistier.
Altadata, el Incasa toate veniturile in moneda veche, un leu la 44 de parale i
www.dacoromanica.ro
165
p. 55
A saptea dregatorie
Mare le postelnic
Acesta este loctiitorul. domnului, dupa obiceiul carmuirii turcesti. Aceasta
A opta dregatorie
p. 57
Mare le clucer
A noua dregatorie
Mare le paharnic ( Vel patarnik ")
Acesta este marele paharnic al domnului. La cele patru mari sarbatori ale
anului, cand domnul se afla in biserica, acest dregator ii aduce o cupd cu vin,
precum si paine46, iar la ospetele publice ii umple primul pahar. Are cloud
treimi din caminarit, impozit aSezat pentru plata acestei slujbe, care se ridica
la 24 de parale pentru fiecare butoi de vin vandut in carciumi. In afara de acest
venit, mai primea odinioara inca 500 de bolovani de sare.
45 Lipcars (= lipcans).
lareti ratan, in slujba domnului, folositi ca stafete sau cunen.
46 Probabil pentru impartasanie.
166
www.dacoromanica.ro
A zecea dregatorie
Mare le stolnic
Clasa a doua
Mare le serdar lie vel perdari (!)J
www.dacoromanica.ro
167
Mare le sluger
Mare le pitar
Mare le armas
Este inspectorul (organelor de represiune a) criminalilor si guvernatorul
marii inchisori de stat. Armasul al doilea $i al treilea asculta de el. El mai are
si grija tiganilor de pe domeniul domnului $i este comandant de artilerie $i
conducatorul muzicii osta$esti. Sub ascultarea sa stau: tunarii, 65 de pusca$i,
40 de arma$i, 24 de masalagil $i 20 de muzicanti. Darea garduraritului49 sau
venitul de la viile din Ramnicul Sarat, Buzau si Secuieni este a lui $i odinioara
mai primea si 500 de bolovani de sare. //
Mare le portar
p 60
168
www.dacoromanica.ro
Vornicul de la TargoviOe
Este balivul"5 judetului Dambovita, dar, de c'atva timp. aceasta slujba
nu mai exists.
Ispravnicii
In fiecare judet exists cate un ispravnic i adesea cate doi. Cei de Ramnicul
Clasa a treia
Aceasta class se imparte in doua subdiviziuni. Aceea a slujbailor mici,
atamand de dregatoriile mai inalte i aceea a zapciilor sau executantilor.
www.dacoromanica.ro
169
p. 61
insu$i spada. Cei patru spatari primesc pogonaritul sau darea pe vii, de cite
patru parale de butoiul mare $i cloud de cel mic.
Cei mai insemnati dintre slujba$ii ace$tia primesc de la 15 pana la 30 de
p 62
lei pe lund $i au cite 10 pand la 15 scutelnici; vistierul al doilea are 20 de lei
de sferturi" sau capitatia fiecarui judet; ceilalti primesc cite 10 lei pe lund
$i are fiecare cite doi scutelnici.
Despre zapcii
daca paratul ar fi boier din clasa intai, el este obligat s se apere in public.
Domnul asista, el insu$i, de obicei, la aceste adundri, pentru a face s fie mai
bine respectata dreptatea $i exists cazuri in care a pedepsit, cu stra$nicie, pe
boierii dovediti a fi savar$it nedreptati. Dar, trebuie sd fie cineva foarte sigur
de dreptatea reclamatiei, inainte de a se plange impotriva unuia mai mare, caci
atunci and nu-$i poate dovedi para este pedepsit cu cea mai mare asprime.
Boierii din clasa intai $i a doua iau parte la adundrile divanului; ei stau
jos $i domnul $ade sub un baldachin. El este, oarecum, deasupra acestui consiliu
suprem, pentru ca el poate s-i anuleze sentintele, daca le socote$te false sau
contrare legilor, sau daca este in interesul sau sau ii vine cheful sd le socoteasca
astfel. Primii $apte boieri au cel mai mare rol la conducerea tarii $i sunt ca un
fel de membri i consilieri ai divanului; cu toate ca o seams de boieri din clasa
a doua iau $i ei parte la $edinta, ei nu pot fi considerati decat ni$te subalterni
$i ca simpli asistenti. Mitropolitul, in aceste adunari, trece inaintea tuturor
boierilor. El sta la stanga domnului, dupd obiceiul turcilor, care socotesc acest
loc ca cel mai de cinste.
54 Numirea turceasca pentru copil de casa sau paj.
55 Pd, bici facut din cureluse impletite si avand un miner scurt.
170
www.dacoromanica.ro
S-a aratat mai sus ca toate sentintele i toate judecatile se dau dupd
datinele i obiceiul tarii. Dar aceasta constituie o jurisprudenta foarte nestabild,
din care // poporul indura multe neajunsuri. Tribunalele insele se gasesc deseori p. 64
in aa mare incurcatura, incat nu tiu in ce fel sa hotarasca, iar divanul, la care
ajung toate pricinile pans in cele din urma datorita apelului, nu face, de cele
mai multe ori, decat s incurce lucrurile fara vreo nadejde a le mai descurca.
Ru0 au Mout dupd ocupatie mai multe schimbari fericite in administrarea
tarii. Intre altele, au stabilit pentru fiecare dintre boieri *i functionari atributiile
i rolul for i i-au Mout raspunzatori (in cadrul acestora), dar romanii, putin
obinuiti cu ordinea, nu sunt prea multumiti de asemenea randuieli. Ei prefera
lenea i dezordinea muncii i ordinii".
gramatici // i are o leafs de 1 000 lei, din care jumatate ii este platita de p. 65
vama, iar cealalta o scoate din venitul de la ocne.
Marele cupar da paharul cu vin i painea domnului, cand acesta se afla
in biserica; si la masa, el ii toarna de obicei in pahar.
Credintarul si cei 12 paharnicei nobili sunt sub ordinele lui. Afars de
dajdia vedrei57 de un leu si jumatate de fiecare butoi de yin, care se vinde cu
amanuntul in Bucuresti, el mai primeste inca a treia parte din caminarit si
detine sarcina inspectarii pivnitei si a viilor Curtii.
Vataful de copii cu 100 de copii stau sub ordinele sale. In imprejurari
solemne poarta steagul tarii, indata dupd domn si toti copiii poarta prapuri sau
flamuri.
www.dacoromanica.ro
171
p.
parte din casa" domnului, care, asa cum am spus mai sus, este in intregime
sub autoritatea marelui camaras.
Aceste slujbe sunt date, de obicei, celor care fac parte dintre targoveti
5i, uneori, chiar din drojdia poporului, care gasesc astfel mijlocul de a
intra in randul nobililor si de a se ridica la cele mai inalte demnitati din
stat. [...] //
p. 67
172
www.dacoromanica.ro
68
Capitolul IV
p. 69
sa fie folositoare din mai multe puncte de vedere, daca ar fi fost urmate
intocmai; dar, schimbarea deasa a domnilor *i lacomia for au fost cauza tuturor
inovatiilor i sporirilor ce le vom arata.
Venitul vistieriei tarii sau tributul tarii se platea de cloud on pe an, sub
denumirea de sama mare i a doua sama64, fara sa fie cuprins darul de bairam
i ratiile de came i allele, despre care am vorbit in capitolul de mai inainte,
i nici cheltuielile in cursul unui an.
Veniturile domnului constau din darea de 4 parale pe cap de oaie i din
www.dacoromanica.ro
173
p. 72
primul (sfert), dupd catagrafia din 1739, s-a ridicat la suma de 367 700 lei
numai in clasa taranilor.
Mihail Racovita a infiintat sfertul al cincilea, in 1741, iar Constantin
Mavrocordat, dupa ce a luat fraiele domniei, a adaugat un al $aselea, in anul
1744.
174
www.dacoromanica.ro
socoteli generale. Atunci a ales el, din randurile boierilor, comisari pentru
diferitele judete, care, impreuna cu ispravnicii, trebuiau sa intocmeasca socoteala
satelor. Le-a dat bilete pentru suma de platit, potrivit cu listele vistieriei, i a
sorocit plata la patru termene pe an.
Urmapl sau, Scarlat Ghica (1758-1761), gasi, datorita acestei randuieli,
sfertul ridicat la aproape 200 000 d elei. El nu a urmarit totui aceasta hotarare
inteleapta, ci a micorat suma *i a inmultit iar numarul sferturilor. El a pus sa
se stranga sferturi in fiecare lung i a izbutit prin acest mijloc s adune sume
man in anii 1758 *i 1759, cum se va vedea din lista ultimului an, anexata la
sfaritul acestui capitol.
Acest sistem care era atat de favorabil zgarceniei i lacomiei domnilor
a fost totdeauna adoptat cu multumire de catre ei i dupd aceea, cu toate ca
totalul sumei platite in sferturi s-a micorat de multe ori, din cauza bajeniei
locuitorilor striviti de acest bir.
In anul 1766, de exemplu, acelai domn, Scarlat Ghica, n-a perceput cu
totul din capitatia taranilor decat suma de 849 458 1/3 lei, iar in 1767, domnul
Alexandru Ghica n-a scos decat 785 776 2/3 lei. //
p. 74
Despre bresle
Diferitele categorii de locuitori care platesc bir (tribut) vistieriei publice,
in afara de tarani, se numesc bresle. Sub aceasta denumire se inteleg mazilii
sau urmaii boierilor care n-au nici o slujba; neamurile sau // cei mai importanti p. 75
67 In domma din 1756-1758, a cincea, in Tara Romaneasca.
www.dacoromanica.ro
175
dintre mazili, paharniceii sub ordinele vatafilor lor; logofe ;ii de divan, ai caror
parinti sunt mazili, capitanii, scosi din slujba,funcjionarii de vamii fara slujba,
chiaburii (?)68 sau taranii fruntasi, negustorii din cele 12 judete, Compania din
Craiova, care este o intovarasire a negustorilor din acest oral, Compania din
Gorj, alts societate de negustori din judetul cu acelasi nume, ruptayii sau aceia
dintre straini sau dintre locuitorii tarii, cu care se incheia invoiri speciale
privitoare la bir. Brasovenii, locuitori ai Brasovului", birnici in virtutea unei
Despre manastiri
Impozitul asupra manastirilor a fost platit sau refuzat dupa imprejurari.
Stefan Cantacuzino le-a scutit printr-un act din 1715.
Constantin Mavrocordat le-a scutit din nou prin reforma sa, dar, in schimb,
Mavrocordat, cand a fost numit iarasi domn, a sporit aceste soroace la patru,
dar Stefan Racovita a asezat din nou darea, intocmai ca pe vremea varului sau
Mihai. Aceasta randuire din urma a fost respectata 'Ana la Grigore Ghica72.
[Sumele platite in 1766 si 1767]...
Despre preoti
p. 77
Preotii plateau doua dari pe an la domnia lui Stefan Cantacuzino care i-a
scutit printr-o diploma de imunitate. Nicolae Mavrocordat i-a impus din nou
si ei au platit darea pana la reforma lui Constantin Mavrocordat.
68 Alcihys (?).
176
www.dacoromanica.ro
5 nov. 1769).
dispus ca fiecare preot sa nu plateasca mai mult de patru lei pe an. 0 parte
din ace$ti bani au fost folositi apoi pentru opere de binefacere.
Strainii
p. 78
Boierii
In vechime, boierii, atat cei care erau in functie, cat $i cei care nu aveau
slujba, plateau la inceputul fiecarei domnii not ploconul $i in fiecare an banii
calului". Amandoud aceste contributii au fost desfiintate prin reforma atat de
des amintita. Dar sub Grigore (al II-lea) Ghica, in 1748, boierii au fost din nou
obligati sa plateasca impozit sub denumirea de plocon $i de mukarer. Constantin
Racovita i-a scutit mai apoi de mucarer, dar au platit intotdeauna ploconul.
Acest impozit se ridica, in 1766, la 8 000 de lei.
Slujitorii
Dupd ce a mic$orat numarul slujitorilor sau militia tarii $i a despuiat de
cea mai mare parte din vechile for privilegii pe aceia care mai ramasesera Inca
in slujba, Constantin Mavrocordat i-a scutit de impozit prin reforma sa.
Grigore (al II -lea) Ghica a fost cel dintai care a obligat, in 1748, pe
slujitorii care erau afard din ora$ul Bucuresti II s plateasca ploconul $i ajutorinta p. 79
cu Cate 4 lei, iar pe functionarii de po$ta cu cate doi lei, la fiecare soroc. De
atunci, ei au continuat sa plateasca mereu aceasta dare care, in vremea lui
Scarlat Ghica, se ridica la 13 690 de lei, iar in 1767, sub Alexandru Ghica,
la 11 798 de lei.
trebuie sa fie predate la Braila, de unde sunt apoi duse in magaziile din
www.dacoromanica.ro
177
Oieritul
Oieritul' este o dijma veche, platita la inceput in natura $i apoi in bani.
Acest impozit a mers mereu crescand. La inceput, era de trei parale, apoi, de
patru $i cinci pand cand, in sfar$it Constantin Mavrocordat, in 1748, 1 -a ridicat
la $ase. Ba chiar acelasi domn, in 1744, apoi Grigore (al II-lea) Ghica, in
1752, $i Stefan Racovita, in 1765, au gasit cu cale sa-1 ceard indoit.
Pe deasupra, manastirile, boierii $i mazilii, care se bucurasera mult timp
de privilegiul de a nu plati oieritul decat la trei ani o data, au fost siliti s-1
plateasca in fiecare an, ca $i ceilalti supusi. Cateodata, domnii cauta sa-i
despagubeasca, acordandu-le miluiri prin bilete de imunitate, fiecaruia dupa
rangul $i atributiile sale. //
Acest impozit se strange cu incepere din ziva de Sf. Dumitru pans la
p 81
cea de Sf. Gheorghe. Altadata, contribuabilii mai erau siliti s intretina $i
pe comisari, $i aceasta intretinere se numea plocon. Constantin Mavrocordat
a dispus ca in locul ploconului s dea o jumatate de pars la cate zece oi,
iar cei care ar avea mai multe sa dea inca 27 de parale, in afara de taxa
obi*nuita. Banii ace$tia intrau in camara domnului $i comisarii n-au mai
avut pentru intretinere decat leafa lor. In 1758 $i 1761, taranii din
Transilvania care platesc dare dupa invoiala74 au obtinut prin influenta
ministrului Austriei la Constantinopol firmane, pe baza carora nu trebuiau
sa plateasca decat trei parale, cum fusese mai inainte; dar protestand domnii
impotriva acestui ordin al Portii, el a fost desfiintat inainte de a fi fost pus
in aplicare.
s-a tinut de atunci incoace. Suma primita pentru oierit, in 1766, se ridica la
215 900 de lei $i, in 1767, la 218 500 de lei.
73 Mazir (!). Era i comandant al cetatii Braila.
74 Qui sont tributaires par convention.
178
www.dacoromanica.ro
Dijmaritul (demarit)
dar Mihai Racovita 1-a reinfiintat $i a fost platit pana cand Constantin
Mavrocordat 1-a desfiintat din nou in 1744; de atunci, n-a mai fost platit.
Strainii care au podgorii sau gradini sau vii in tars au platit intotdeauna
pogonaritul. Acest impozit asupra viilor strainilor este, de obicei, arendat cu
1 500 de lei. In anul 1767, arenda s-a ridicat la 2 100 de lei.
Vicaritul strainilor
Vacaritul este darea pe boi $i cai. Constantin Brancoveanu a fost primul
care a infiintat-o, la inapoierea sa de la Adrianopol, sub cuvantul de plata a
cheltuielilor de drum; ea era atunci de 10 parale de cap de vita. Stefan
Cantacuzino a desfiintat-o, dar Nicolae Mavrocordat a reinfiintat-o $i de atunci
179
Vitele marunte se socotesc cloud drept una. In 1763, aceasta dare era
cuprinsa in oierit i, in 1767, a fost data in arenda pentru suma de 4 000
de lei.
Tutunaritul
Tutundritul este un vechi impozit pe tutun, fiecare pogon platete 4 lei
i 16 parale. Mara de aceasta, proprietarul unei culturi de tutun este obligat
sa dea 27 de parale pentru intretinerea comisarului. Acest impozit se strange
in luna august. In 1766, el a fost inglobat in dijrnarit, in 1767, a fost arendat
pe suma de 7 950 de lei. Cand crete tutun din belug se indoiete tutundritul,
cum s-a intamplat in 1751, cand s-a ridicat la 15 000 de lei.
Ocnele
Sunt ocne la Telega, in judetul Prahova, i la Slanic, in judetul Secuieni.
de sare a fost extrasa din ocne in anul 1755, ea s-a urcat pans la 25 000 000
75 (Qui sont appeles d 'ova).
76 Ocnele Mari, azi or4, jud. Valcea.
180
www.dacoromanica.ro
ocale. Cu toate acestea, ele ar produce $i mai mult daca s-ar putea gasi vreun
debu$eu pentru cantitatile extrase.
Vama
(al II-lea) Ghica 1-a ridicat, in 1733, $i a facut un nou tarif care a fost in
vigoare pans la reforms. Acela$i domn infiinteaza o casa a vamii $i un mare
vame$; 12 sate dimprejurul Bucure$tilor $i alte 8 Imprejurul targurilor principale
sunt scutite de acest impozit pentru tot ceea ce duc pe sus sau aduc (la targ
sau in capitals). In 1766, veniturile vamii se ridicau la 100 00 de lei $i in 1768
la 115 00 de lei.
Veniturile doamnei
Tiganii, robi pe domeniile domnului, fac parte din (bunurile afectate)
veniturilor doamnei. Unii dintre ei dau ca bir aur, pe care-1 scot din rauri.
Dintr-o lista autentica a lui Stefan Racovita, din anul 1764, reiese ca din 240
de tigani numiti rudari, 171 dadeau 6 dramuri" de cap, 21 dadeau patru $i 48
dadeau trei. Totalul se ridica la 1 254 de dramuri, ceea ce face in aur rafinat
1 003 dramuri.
Aceia$i tigani sunt, de asemenea, datori sa vanda marelui arma$, mai
mare asupra lor, cu doi lei dramul, tot aurul pe care it gasesc. Acesta it vinde
din nou, la randul lui, la un pret mai mare, in folosul doamnei. Totu$i, cantitatea
de aur vanduta in felul acesta marelui arma$ nu depa$e$te deloc pe aceea data
ca impozit. Ceilalti tigani, anume din 195 numiti ursari $i 473 numiti laieti,
care s-au ivit din aceasta cauza, ea a fost iar alipita, in 1765, sub numele de
77 Dragmes (Un dram = 3,38 gr).
www.dacoromanica.ro
181
feuds, cu conditia totusi a unei plati anuale de 25 000 de lei catre tezaurul
sultanei, care poseda acest rasa ca apanaj, si 3 500 lei nazarului din Braila.
[Urmeaza in text Veniturile de la Cii,Fla Vizirului din anul 1763, inainte
p. 94
Mai de mult, tara platea capitatia, banii de bairam, gizia (dzaize") sau
peschesul sultanului, in afara de alte daruri pentru vizir si demnitarii mai de
seams de la Constantinopol. Pe deasupra, ea intretinea trupele sau militia tarii
si cateodata si trupe auxiliare. Aceste cheltuieli s-au micsorat treptat dupd
diferitele reduceri, incepand de pe la mijlocul secolului trecut, pana cand, in
sfarsit, dupa marea reducere a celor doi Mavrocordati, ele au incetat cu totul;
putinele trupe care au mai fost pastrate atunci pentru administratie au limas
95 fara plata, cum s-a aratat mai sus. // In schimb, cheltuielile, la inceput foarte
modeste, prevazute pentru tribut si darurile Portii, s-au marit considerabil, de
la Constantin Brancoveanu pana la reforma lui Mavrocordat, mai ales in anul
1761, cand acest domn a adaugat dintr-odata 500 000 de lei de platit la inceputul
cale decat sa incarce tam cu impozite, pentru a putea face fata la atatea
cheltuieli.
Nu se gaseste nici o lista autentica si amanuntita a sarcinilor anuale ale
tarii. Agentii domnilor la Constantinopol primesc banii din vistierie in bloc si
trimit listele cheltuielilor cu de-amanuntul direct domnilor, fara ca ele sa mai
fie trimise si arhivelor din tara. Ce se gaseste mai autentic acolo e seria listelor
cheltuielilor din 1766, sub Scarlat Ghica, si din 1767, sub Alexandru Ghica.
E deajuns sa redau aici pe cele dintai, cele urmatoare find, cu exceptia datelor,
aproape in intregime aceleasi. S-a adaugat la fiecare articol cate o explicatie,
182
www.dacoromanica.ro
Concluziile capitolului
[...] Se vede un popor strivit de dezordini cumplite i de impozite de
nesuportat, iar la cheremul unui stapan despot i lacom...
[...]Cativa domni au incercat sa faca regulamente pentru impartirea p. 101
dreptatii, dar acestea n-au folosit la altceva decat sa ineurce i mai rau haosul
legilor; mai multi dintre aceti domni s-au ocupat de finance, dar cu singurul
scop de a -si mari veniturile prin dari fara sa se gandeasca la urmarile fatale
ale celor mai multe din aceste dari.
Dintre toti domnii, Constantin Mavrocordat a fost acela care a facut cel
mai mare rau tarii sale. Fara vreo pretentie a-i aprecia caracterul moral, se
poate spune cu siguranta ca era un rau diplomat i un i mai rau financiar.
Poate ca primele sale intentii nu erau vinovate, se poate spune chiar ca a facut
cateva reglementari bune in finance in timpul primei sale domnii. Dar, in
general, n-a folosit decat paliative impotriva unor rele inradacinate; in afara
de cateva mici schimbari, nu s-a indepartat niciodata de vechiul plan vicios.
In loc de a se gandi sa desfiinteze capitatia sau cel putin s-o micoreze i sa
o stabileasca la o catime fixa i sa aeze greutatea principals a impozitului pe
produse i pe consumul tarii, el a marit capitatia i a lasat celelalte venituri
pe seama arendailor, dupa exemplul inaintailor sai. Acest fel de a strange
darile poate s fie lesnicios pentru domni, dar este foarte daunator pentru lard.
Dar sand Constantin Mavrocordat s-a vazut gata a fi doborat in mai multe
randuri de intrigile dumanilor sai i obligat s cedeze tam rivalilor sai, n-a
mai fost scrupulos asupra mijloacelor de a se mentine i a crezut ca ii
intarete domnia adaugand // deodata o jurnatate de milion de lei la tributul ce p. 102
trebuia platit Portii. Aceasta masura nesocotita nu numai ca a aruncat tara
intr-un noian de nenorociri, dar a fost pentru el cauza prima a mazilirii sale.
Cinci sute de miff de lei, care trebuiau platiti la inceputul fiecarei domnii, li
s-au parut turcilor o ratiune suficienta pentru a schimba mereu domnii, spre a
obtine aceasta sums cat mai des cu putinta, astfel incat acest mijloc a avut
indoita urmare de a coplei tara sub poveri de nesuferit i a ieftini demnitatea
de domn.
Pentru a desavari ruina poporului s-a pus numai asupra taranului toata
greutatea unui bir atat de excesiv i atat de putin proportionat cu numarul i
mijloacele locuitorilor, caci aceasta greutate, in plus, se percepea tot pe calea
capitatiei i aceasta dare este cu atat mai vatamatoare cu cat este aproape
www.dacoromanica.ro
183
184
www.dacoromanica.ro
FRANCANTONIO MINOTTO
(?
post 1777)
Invatand repede limba romans, el ar fi alcatuit in 1775, dupa spusa lui, o gramatica
romans, iar in 1777, un dictionar romanesc, pe care promitea sa-1 trimita Congregatiei impreuna
cu un catehism romanesc. Dar nici una din aceste lucrari nu se gaseste nicaieri, asa a nu e
exclusa banuiala ca ele sa fi existat doar ca fagaduieli neimplinite.
In cursul sedeni sale in Moldova, Minotto a fost amestecat in certurile dintre misionari.
Era in relatii proaste cu prefectul Giuseppe Martinotti care it descne in culorile cele mai grele.
El insusi 41 aroga un rol de informator tainic cu pnvire la neregulfle misionarilor din Moldova.
De la Minotto a ramas o scnsoare trimisa in 1775 cardinalului Stefano Borgia in care descrie
starea jalnica a lath in urma razboiului pustutor din 1768-1774. A fost publicata de Gh. Calinescu in
p. 503
[RAPORT] 1
1775, mai 23. Am ajuns in aceste pArti dupd o calatorie foarte grea, dupd
cum va fi aflat domnia voastra2 prea stralucita prin alts scrisoare pe care i-am
trimis-o indata ce am sosit aici...
Pradaciunile i distrugerile pe care le-au facut aici ruii sunt nenumarate i
aceastA tall se afla in cea mai cumplita lipsa, din care cauza Si noi traim in mare
saracie. Aproape in fiecare zi alerg calare pentru a vizita pe bietii notri catolici
de sub pastoria mea, caci acetia s-au adapostit in timpul razboiului in paduri i
nici nu vor sa iasa de acolo pentru ca se tern de un razboi sangeros. Austriecii au
si ocupat o bund parte din acest principat, rush sunt la hotare, turcul sosqte. Sa
ne ajute Dumnezeu. Eu nu ma ingrozesc de altceva, numai sa nu parasesc pe
aceti catolici ai notri chiar cu pretul vietii mele...
Niciodata nu mi-as fi inchipuit rautatea acestor greci3 i ura for fats de p. 504
noi.
Traducetea s-a facut dupa textul italian pubhcat de G Calinescu in Diplomatanum
Italicum, II (1930), p. 503-504.
2 Stefano Borgia, secretarul Congregatiei de Propaganda Fide.
I
3 Ortodocsi.
www.dacoromanica.ro
185
pe care le oferea Congregatiei de Propaganda Fide. Vezi Gh. Calinescu, Alcuni misionari
cattolici italieni della Moldovia nei seccolt XVII e XVIII, I, p. 69.
6 Scrivo in pocha carte.
7 Che cosa i restarebbe.
8 = 31 mai.
186
www.dacoromanica.ro
ABDULKERIM PAS
(m. dupa 1788)
In urma infringerii Imperiului Otoman in razboiul purtat impotriva Rusiei tariste intre
1768-1774, s-a ajuns, dupa indelungate tratative, la semnarea tratatului de pace de la Kuciuk
Kainargi (10/21 iulie 1774) pnn care Poarta era nevoita s faca insemnate concesii teritoriale
5i financiare puternicei sale adversare, sa consimta la 5firbirea monopolului ei economic $1 a
drepturilor de suzeranitate asupra Principatelor romane 5i sa accepte o a5a-zisa independenta a
Crimeii, ca preludiu a anexarii ei la imperiul Ecaterinei a Il-a Pentru schimbul instrumentelor
de ratificare a tratatului s-a procedat, conform traditnlor diplomatice a epocii, la trimiterea unor
ambasadon extraordinari din partea celor dou5 puteri insarcinati sa aduca de la Istanbul $i
Moscova (in mod exceptional nu de la St Petersburg) semnatunle suveranilor respectivi, sultanul
Abdul Hamid I $i tanna Ecaterina a II-a. Din partea Portia otomane a fost numit ca tnmis
extraordinar in Rusia Abdiilkenm efendi, un dregator al Curti', lucrand in aparatul birocratic de
stat 51 arborand titlul de noblete de seyyid, adica de presupus scoborator din familia profetului
Mahomet. Inaintea investirii sale ca ambasador (elci) so a inaltarii sale cu acest prilej la
rangul de pasa, AbdUlkerim a avut o cariera modesta, incepand a slugs pe marele vizir Mustafa
pa5a (1752 -1755, 1756 -1757) ca pastrator al sigiliului. In 1756 sau 1757 a capatat dregatoria
de hacegetn, un fel de 5ef de birou in complicata 51 birocratica administratie a statului otoman
Intr-o vreme s-a ocupat de plata salariilor spahiilor $i agalelor Seraiului.
Mehmet efendi, recrutat de asemenea din aparatul de stat aflat in slujba marelui vizir,
cunoscandu-se foarte putine date biografice asupra lui. A ocupat diferite functii ca 5ef de birou
$i a decedat, la randul sail, in 1788.
Manuscrisul cupnnzand misiunea (sefaretname) lui Abdiilkenm pa5a in Rusia s-a pastrat
in fondul Esat efendi al bibliotecii Stileymaniy din Istanbul, inventar nr. 2280, find editat in
traducere engleza de onentalistul amencan Norman Itzkowitz, in lucrarea sa, scoasi in colaborare
cu slavistul Max Mote, Mubadele. An Ottoman-Russian exchange of Ambassadors, Chicago,
1970, p. 55-120, cu note explicative succinte Si o introducere (p. 1-31). De misiunea omologului
lui Abdulkerim pa5a, kneazul Nikolai Vasilievici Repnin, s-a ocupat in aceia5i lucrare amintitul
editor Max Mote. Textul jurnalului soliei lui Abdfilkerun pa5a a mai fost editat in limba tura
in 1898 la Istanbul de publicistul Ahmet Cevdet, dup5 o copie neidentificata 51 cu o ortografie
occidentalizata, aceasta editte in limba omand este nu numai foarte greu accesibild, dar Si
defectuoasa 5i nesigura din punct de vedere al calitatii 5tiintifice.
In cuprinsul jurnalului misiunii lui Abdillkerim pa5a, alcatuit de scribul-secretar Nahifi
Mehmet efendi, o importanta deosebita s-a acordat descrierii ceremonies
www.dacoromanica.ro
denumite in protocolul
187
Curtii otomane mubadele adica al intalnini celor doi ambasadori, otoman si rus, la hotarele
imperiului sultanilor, in cazul de fats la Hotin, pe o pluta, solemn impodobita, pe firul raulut
Nistru Ceremonia s-a repetat atat la venire cat si la plecare, cei doi ambasadori patrunzand si
parasind la aceeasi data impenile respective (in cazul lui Repnin, Polonia, care mai exista Inca
in 1775-1776 ca stat clientelar al tannei, Rusia neavand granita comuna cu Imperiul otoman).
Stink despre tattle romane cuprinse in jurnalul alcatuit de Nahifi Mehmet efendi sunt
putine, saracacioase $i lipsite de o importanta deosebita. 0 oarecare atentie s-a acordat portului
Galati, a carui reinviere economics dupa distrugerile sufente in timpul razboiului din 1768-1774,
este atribuita in mod gratuit sultanului, ca de altfel si intreaga refacere a Moldovei.
Ceea ce contrasteaza putemic Intre jumalele misiunilor lui Abthilkerim pa$a si N. V. Repnin,
consta pe de o parte in itineranile diferite adoptate de cei dot trams' extraordinan si reactia
provocata in cercunle conducatoare ale Principatelor romane. In vreme ce domnii Moldovei $1
ai Tarn Romanesti, nu numat ca nu se intalnesc cu emisarul Porto st nu-t trimit mci un dregator
de seams ca sa-1 intampine la hotare, Alexandru Ipsilanti refuzand chiar sa4 asigure provizu in
trecerea prin principatul muntean, tar delegatia otomana a fost nevoita sa traverseze tarile
romane intr-o izolare completa, evitand resedintele for de scaun, ambasadorul rus Repnin a fost
primit cu toata caldura de catre Grigore al III-lea Ghica $i Ipsilanti la Iasi si Bucuresti si de
toata boierimea, ba chiar si de mitropolitii respectivi, organizandu-se serban si primin in cinstea
emisarului tannei la tot pasul. Raceala si antipatia manifestata fats de reprezentantul sultanului
de ate domnii $1 boiern romani reiese cu toata pregnanta in jurnalul soliei lui Abdiilkerim
pasa, nevoit sa poposeasca prin sate obscure si in indiferenta totals a autontatilor locale si de
stat. Prezenta lui pe teritonul romanesc a fost aproape indezirabila si de aceea si stirile privind
Principatele din jurnalul misiunii lui Abdiilkenm pasa sunt atat de saracacioase, afectandu-se
o pretinsa detasare si indiferenta fats de niste provincii" soconte tributare sultanului.
Textul jurnalului misiunei lui Abdulkerim pasa n-a fost cunoscut pans acum istoriografiel
romanesti p apare acum in traducere pentru prima oars in tara noastra in colectia de fats, dupa
editia amintita datonta lui N. Itzkowitz.
a.H. (= joi 2 februarie st. n. 1775) in drum spre Rusia, sosind la $umen in
Bulgaria la 26 zi'l-hidjge (27 februarie).]
In timpul ederii noastre aici a sosit o scrisoare din partea domnului
Moldovei2. El indica pentru not o ruts pe calea de la Isaccea si Timarabad"3.
Totusi aceasta regiune de abia scapase de catuele ocupatiei. Dat find ca
nu-i revenise la starea initiala, se vor ivi man piedici de a ne procura provizii
5i in alte domenii. Am scris din nou domnului explicandu-i ca in comparatie
188
www.dacoromanica.ro
*i
9 portar basi.
I a robe of honour.
"
kayk.
12 karla.
13 sayke.
www.dacoromanica.ro
189
pang la Braila n-a fost cerut sau luat nici macar un ac de gamalie de la
P.
190
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
191
[Drumul de intoarcere]
[Reintalnirea ambasadorilor rus si otoman in drumul for de intoarcere
spre patrie in cursul ceremoniei mubadele de la Hotin, desfasurata duminica
30 iunie st. n. 1776].
(Dupd trecerea Nistrului) am poposit la Hotin timp de opt zile. Vineri 20
p. 116
Djumadi-ul-evvel (5 iulie) am plecat de acolo. Conform poruncii sosite de la
marele vizir23 am urmat drumul ardtat de domnul Moldovei. Am trecut rdul
(Prut) pe la Tutora si am stat acolo o zi. Luni 6 Djumadi ul-ahir (22 iulie) am
ajuns la Macin navigand pe rdul (Prut). Multumiri si slava (trebuie) aduse lui
Allah, (deoarece) la trecerea noastra prin satele Moldovei de ased data si in
special prin orasul Galati, le-am gasit intr-o stare de zece on mai infloritoare
decat la trecerea noastrd anterioard. [Laude aduse sultanului a cdrui politica
inteleaptd ar fi determinat chipurile, amintitele imbundtatiri in starea generald
a Moldovei.]
Dupd aceasta am stat la Macin o noapte si a doua zi am plecat pe calea
Dobrogei24. [Nu se mai face nici o mentiune papa la sosirea ambasadorului la
Hacioglu Pazari si Kirk Klise pe teritoriul otoman.]
192
www.dacoromanica.ro
5 ian. 1777).
Kneazul Niko la' Vasilievici Repnin s-a nascut in 1734. La varsta de 15 ani, el a slujit
impreund cu tatal sau in armata de pe Rin, in corpul rusesc trimis de tanna Elisabeta I sa
colaboreze cu francezii in razboiul de succesiune al Austriei. Ulterior, a luat parte in armata
franceza la razboiul de 7 ani La 26 de ant, a fost inaintat colonel, la 28 general. La moartea
Elisabetei I, noul tar, Petru al III-lea, a schimbat diametral politica fats de Frederic al II-lea al
Prusiei 51 Repnin a fost tricots la cartterul general al acestuia, unde a luat parte la negocierile
de pace. In 1762 multumita protectiei contelui Panin, unchiul sotiei sale Natalia Alexandrovna,
ar pune capat anarhiei mobiliare ce ducea tara de raps pnn dreptul nelimitat la Liberutn veto.
Insarcinat de canna sa sprijine dreptunle politice ale dizidentilor, adica ale celor ortodoc5i
din republica" polona, el 5i-a depa5it instructiumle, amestecandu-se fati5 in toate trebunle de
stat, amenintand, pe baza prezentet trupelor ruse5ti in Polonia, smulgand importante rectificari
tentonale 51 starnind ura tuturor incepand cu regele, care era, de fapt, prizonierul sau. S-a
amestecat in lupta dintre particle, pregatind confederatia de la Radom (1767) $1 Wilna, care a
cerut Ecaterinei a II-a sa ocroteasca libertatile (!) republicane". La 24 februarie 1768, a iscalit
pactul polono-rus, care proclama pe canna protectoarea legilor 5i libertattlor Polornei". Impotnva
acestor fapte s-a ridicat Confederatia de la Bar (1768). La declan5area razboiului Porni contra
Russet, canna a socont necesar sa-lrecheme din Polonia pentru a face posibila oarecare destindere
intr-un moment in care era nevoie de toate fortele militare. Recompensat cu Ordinul Sf. Alexandr
Nevski $i inaintat la gradul de locotenent general, mai primind un dar de 50000 de ruble, el a
fost trimis la armata ce asedia Hotinul. A comandat un corp de armata sub ordinele lui Rumiantev.
In tulle 1770 s-a distins in luptele de la Larga 5i Cahul, precum 5i in actiunile de la Chi lia 5i
Ismail. Decorat pentru vitejia cu Ordinul Sf. Gheorghe clasa a II-a, a fost sarbatont la St. Petersburg ca un erou. In anul urmator, a comandat armata care a infrant, langa Bucure5ti, o oaste
de 10 000 de otomani, luand parte $i la actiunile de la Giurgiu 5i Vacaresti. Criticat de Rumiantev
pentru conducerea acestei din urma operant, a cerut sa se retraga de Ia comanda sa 5i, in toamna
S-a reintors la armata in 1774, luand parte la cucerirea Siltstrei, in iunie In iulie, a fost pus
de Rumiantev sa ia parte Ia tratativele de pace de la Kuctuk Kainargi, in lipsa ambasadorului
Aleksei Mihailovici Obreskov, care nu a reu5it sa soseasca la timp Incheindu-se confennta de
pace (17-21 tulle 1774), a fost trimis sa duca la Peterhof aceasta 5tire, fund rasplant cu
inaintare in grad 51 un nou dar de 50 000 de ruble. Cum feldmareplul Rumiantev s-a imbolnavit,
Rep= a fost desemnat ca succesor eventual al acestuia in cazul morns sale. Dar, acesta
insanato5indu-se, Repnin a fost trimis ca ambasador extraordinar la Poarta, intre 13 Utile
1775 12 febr. 1776, unde mistunea lui era destul de grea, avand a impaca poruncile imparatesei
ca s nu se schimbe nice o iota la litera tratatului incheiat 5i ideea fixa a otomanilor de a obtine
o revizuire indeosebt a clauzei privind mdependenta Crimen. In fata acestei situani, nu putea
ft vorba de obtinerea pentru Principate a recunoa5terii vechtlor pnvilegn, la care se refereau
www.dacoromanica.ro
193
memoriile inaintate de boieri moldoveni si munteni lui Repnin la trecerea sa prin Tarile Romane
spre Poarta.
Cel mai prompt fusese Alexandru voda Ipsilanti, care 1-a tnmis pe Raicevich cu doleantele
propni si ale tarii tocmai la Kiev, unde a fost primit de Repnin, care venise sa-1 vada pe
maresalul Rumtantev. La 1 iunie 1775, Repnin ii raporta cannel despre cererile cuprinse in
memoriul adus de Raicevich. Se cerea domnia pe vtala pentru Al. Ipsilanti, reducerea platilor
catre Poarta la cuantumul vechi cu 50 de am in urma, inapoiere prizonierilor facuti pe teritoriul
otoman, desfiintarea raialei Giurgiu, obtinerea unui insarcinat cu afaceri la Constantinopol, care
194
www.dacoromanica.ro
oficiale de la Poarta 5i, in sfar5it, drumul de inapoiere pans la Nistru, unde trebuiau sa se
intalneasca din nou cei doi ambasadori rus 51 otoman, pe un vas in mulocul acelui fluviu,
urmand apoi ca fiecare sa se intoarca in Cara sa.
Ambasadorul avea sa urmeze aproape acela5i drum ca la ducere, cu deosebirea ca nu
avea sa mai treaca pnn Bucure5ti. Textul acesta, destul de amplu, a fost tiparit mai intai ca
suphment al periodicului Academiei de Stunte, intitulat Sankt Peterburgskie Vedomosti", 5i
apot ca volum separat (1777) tras in 600 de exemplare. A aparut dect de doua ori, avand un
caracter festiv, mai degraba decat informativ 0 confruntare a Jurnalului lui Repnin cu darea
de seams tipanta in 1777 scoate in evidenta unele deosebin. Exista informalii in legatura cu
trimiterea sau sosirea de curler', care nu au fost pastrate in textul tiparit.
Not am redat textul Jurnalului lui Repnin indicand cu un asterisc frazele ce nu apar in
redactarea din 1777. Dupa redarea 51 a scrisorn lui Repnin din Varte5cotu catre farina care
incheie Jurnalul, am continuat sa dam urmarea calatoriei cu plecarea la Ia 51 $i restul drumului
prtn Tara Romaneasca, dupa relatia lui Bulgakov. Textul acesteia a fost publicat la Chicago, in
1970, intr-o versiune engleza, de catre profesorul Max Mote, in volumul amintit, in care sunt
infatuate in mod paralel darile de seams ale celor doua soli, otomana 5i rusa.
In mod destul de nea5teptat, indicarea zilelor lunii e redata dupa stilul nou (gregorian)
5i nu dupa cel vechz, pastrat in tank ortodoxe pans dupa primul razboi mondial. Noi am
pastrat intocmat modul de datare al editorului, care poate u5or fi transpus in stilul vechi
scazand 11 zile.
Corespondenta lui Repnin a fost publicata in revista Russkii Arhiv" (Arhiva rusa),
1865, 1869, 1874 etc., tar arhiva sa militara s-a tiparit in Sbomik" culegerea Societatit ruse
de 'stone, St. Petersburg, vol. V, 1870, p. 141 5i urm. (pentru Principate); vol VI, 1871,
vol. XV, XVI $1 LXV.
Documentele cu pnvire la relatiile lui Repnin cu domnii Moldovel $i ai Tani Romane5ti,
Gngore al III-lea Ghica 5i Alexandru Ipsilanti, cat 5i cu boierii moldoveni au fost publicate in
colectia Hurmuzaki, sena noua, I, Rapoarte consulare ruse (1770-1796), Bucure5ti, 1952,
p. 89 $i urm.
Informatii asupra activitatii desf4urate de Repnin se gasesc in Sbomicul Societatii
istorice ruse ", citat mai sus, $i in revista Russkaia Stanna", 1884; date bibltografice da Bezviconi
www.dacoromanica.ro
195
p. 118
13-
www.dacoromanica.ro
fost pu$i la dispozitie, cat $i toti demnitarii din suita pa$ei. Dupd o cale de
cinci ceasuri de la Hotin, am ajuns la satul Larga9, unde am $i poposit.
Dupd un drum de cinci ceasuri, am stat peste noapte la Gordine$ti'. Pe
drumul dintre Gordine$ti $i Coste$ti", ne-a ie$it in cale capitanul Ioanovici al
regimentului de infanterie Sevaski, care a fost trimis curier la Constantinopol
catre consiherul cavaler Peterson. La cloud dupd-pranz, a sosit ambasadorul la
Coste$ti, unde 1-a intampinat la cort un corp de cantareti moldoveni, trimi$i
din partea domnului (Moldovei) Ghica'2. Pand a nu se insera, a sosit din Kiev
sergentul de cavalerie al comandamentului de acolo, aducand scrisori din
Moscova. In aceasta zi, am facut o cale de patru ceasuri. //
A doua zi, a fost o zi de odihna. Pe la orele 11, au venit la cort trei boieri p. 120
moldoveni '3, trimi$i din partea domnului Ghica, pentru a insoti pe print pand
la Ia$i. Ei au adus in numele principelui for diferite fructe $i au fost poftiti la
pranz.
lui Rep= (Hurmuzaki, Rapoarte consulare ruse, I, p. 96-97, doc. nr. 6).
14 Stecane$ti-Targ, veche denumire a satului Stefanesti, corn. Sterane$ti, jud. Botosani.
15 Sat, coin. Bivolari, jud. Ia$i.
16 Sat i corn., jud. Tap.
17 Sat, corn. Victoria, jud. Iasi.
18 Dumitru Ghica, mare ban, fiul dragomanului Alexandru Ghica.
19 Dumitru Sulgearoglu, soul Ecaterinei Ghica.
20 Stan Nikubulos Panayodoros, dragoman al ambasadei ruse din Constantinopol.
www.dacoromanica.ro
197
ai sai. Dupd ce a sosit la cort, printul a luat lac la masa pregatita pentru
dansul, avand alaturi pe damn 5i mai departe un grup din suita sa, iar
mihmandarii lui au luat lac la masa pregatita pentru ei 5i au petrecut putin.
p. 121 Cand s-a sculat ambasadorul ca sa -fii continue drumul, i-a daruit domnul II un
cal cu tot tacamul, pe care 1-a primit ambasadorul, iar printr-o atentie delicata,
i-a ragaduit ca la intrarea in ora5 va calari negre5it pe acesta. Dupd aceasta,
a rugat domnul pe print sa-i dea voie sa soseasca el mai curand la Ia 5i, spre
a putea pregati toate cele necesare pentru primirea ambasadorului in casa ce
5i
198
www.dacoromanica.ro
Ia$i la ora 1 dupa pranz, dupa o calatorie de trei ceasuri, respectiv 15 verste.
18 iulie. De dimineata, unul din secretarii ambasadei a fost trimis cu
daruri la domn $i doamna. Dupd ce s-a intors acesta, ambasadorul a vizitat el
insu$i pe domn, iar sotia ambasadorului a facut ea insa$i o vizita doamnei. La
loc la 10 verste de Ia$i, unde a ramas pans seara la 6; aici i s-a servit
pranzul. Astazi au fugit husarii care fusesera repartizati la ambasadii, fapt
care s-a adus la cunoVinfa domnului; acesta a dat numaidedit porunca
tuturor ispravnicilor judetelor ca sa-li puns toata osteneala pentru a prinde
www.dacoromanica.ro
199
p 105
m-am oprit chiar in Focpni, caci in acest timp sunt acolo multe cazuri de
friguri, ci mi-am awzat tabara nu departe de acolo, la un sat numit Vartqcoiu36,
insa, cu toate masurile de paza, se inmultesc i la mine cazurile de boala, caci am
acum aproape o suta de oameni care sufera de frigurile cele mai chinuitoare //.
p. 106 Primind de la principele Ghica, domnul Moldovei, copia conventiei37 incheiate
* Completare ce nu apare in darea de seams oficiala amintita.
31 Memonul prezentat de boieri lui I. V. Repnin, in care se cer recunoasterea vechilor
privilegii ale Moldovei, desfiinlarea raialei Hotinului, eliberarea moldovenilor luati in robie in
timpul razboiului ruso-turc din 1768-1774 si interzicerea intrarii grecilor in tail, este publicat
in colectia Hurmuzaki, serie nou5., Rapoarte consulare ruse, I, p. 99-103, nr. 9 din 27 iulie/
7 august 1775.
32 Gavriil Calimachi, mitropolit at Moldovei (15 aprilie 1760 20 februarie 1786).
33 Fraza care urmeaza nu mai corespunde textului relatiei oficiale din 1777, ce cuprinde
plecarea din Iasi $i continuarea drumului prin Moldova si Tara Romaneasca, trecerea Dunani
etc Aceasta parte va fi redata de not dupd versiunea engleza din vol. Mubadele.
34 in versiunea din Ivista istorica": Seleniev.
35 Cf. textul rus publicat in Hurmuzaki, serie noud, Rapoarte consulare ruse, I,
p. 105-106, doc. nr. 12 din 11/12 august 1775.
36 Virtescoi, sat si corn., jud. Vrancea.
37 Conventia turco-austriaci privitoare la cedarea Bucovinei e publicata tot in Hurmuzaki,
op. cit., I, p. 106-107, anexa la doc. 12.
200
www.dacoromanica.ro
intre Poarta si Curtea din Viena, cu prilejul cedarii de catre Poarta Austriei a
tinuturilor din Moldova si Tara Romaneasca (!), o alatur impreund Cu traducerea
si o harts referitoare la aceasta. Principe le Ghica si pasa din Hotin sunt numiti
de catre Poarta ca sa termine definitiv aceasta chestiune si sa stabileased noile
hotare intre aceste cloud imparatii.
Dat la 11 august 177538, din lagarul de la Vartescoiu, aproape de Focsani.
p. 135
August
din cuirasieri cu sabiile trase (din teaca.), cornetul (Karl) Brink. Cai ai
ambasadei. Boieri moldoveni, comisul, printul Cerklisceiev (Kherkheulizev).
Nobilii ambasadei calare. Amandoi mihmandari calare si intre ei maresalul
ambasadei impreund cu interpretul Hangerli. Careta in care sedea ambasadorul
pentru toate atentiile din timpul sederii la Iasi. El a pornit la drum insotit de
hatmanul moldovean cu suita lui si cu doi boieri, care fusesera desemnati sa -1
38 Stil vechi. Spre deosebire de darea de seams publicata in 1777, rapoartele lui Repnin
sunt datate dupd stilul vechi. In textul ce urmeaz5., tradus dupa versiunea engleza a descrierii
intregu calatorii datorata lui Bulgakov, se constata prezenta marginald a unor date dupa stilul
nou, neuzitat in Rusia. Continuarea calatoriet de la Iasi sere Giurgiu si Dunare va fi redata dupd
versiunea editorului Mote, mentionandu-se datarea care poate fi transpusa in cea dupd stilul
vechi scazand 11 zile din datele respective.
39 In traducerea noastra, dupa versiunea engleza a lui Mote.
www.dacoromanica.ro
201
insoteasca pand la Foc5ani. Dupa un drum de cinci ore la Ia 5i, 5i-au a5ezat
tabara langa o statie de po5ta numita Scanteie. Acolo ambasadorul a fost
intampinat de ispravnicul judetului. //
p. 137
10. Plecand la orele 6 de dimineata, ambasadorul 5i-a urmat drumul pans
la statia de po5ta numita Unce5ti41, la 4 ore departare de cea precedents, $i
acolo s-a a5ezat tabara $i s-a petrecut noaptea.
Spre sears, doi boieri moldoveni locuind in vecinatate, au venit sa-1
salute pe ambasador.
11. Plecand la 5 dimineata, au sosit in ora5u1 Vaslui, unde s-au incartiruit.
ambasador, dar find tarziu, primirea for a fost amanata pe ziva urmatoare.
19. Dimineata, inainte de plecare, ambasadorul s-a intalnit cu cei trei
boieri romani $i, dupd primirea salutarilor tor, a pornit la drum. Dupd patru ore
p. 138 de drum, a sosit la Pomii Strajescului45, unde era pregatita o tabard // pentru
el. A5teptandu-1 sub un cort era spataru146, adica dregatorul care avea conducerea
202
21 mart. 1777).
www.dacoromanica.ro
Cel din urma a ramas pentru masa de pram, iar primul s-a scuzat pentru ca
era nevoie de el spre a se lua anumite masuri in scopul distrarii ambasadei.
21, 22 5i 23. S-a stat pe loc aceste trei zile pentru a se ingriji de cele
necesare.
www.dacoromanica.ro
203
Septembrie
i-a cerut voie sa o is inainte i i-a adus un cal cu cioltar bogat, pe care el
(ambasadorul) a' promis din curtenie ca it va calari la intrarea sa in ora. Dupa
ce i-a lasat timp domnului, ca sa ajunga mai inainte, a incalecat acel cal.
Ambasadoarea, care o lasase i ea pe doamna sa mearga mai inainte, s-a suit
in trasura i au intrat in ora in acelai fel cum intrasera la Ia0. Doi fii" ai
P.
11, ambasadorul, cu toata suita sa, 1-a vizitat pe domn. Dupa pranz,
ambasadoarea a vizitat-o pe doamna. Dupd aceea, domnul s-a dus la ambasador
cele mai alese doamne ale Curtii i au stat 'Ana la 8 seara. in aceea0 zi,
adjutantul generalului Rontov a poftit pe domn i doamna cu familia pentru a
doua zi la care au fost poftiti i boierii cei mai insemnati.
55 Chesarie, episcop de Ramnic (12. ianuane 1774
9 ianuarie 1780).
56 Alexandru Ipsilanti.
57 Caterina Ipsilanti, fiica marelui postelnic Dimitrie Moruzi si a Sultanei Mavrocordat.
58 Constantin si Dimitrie
59 Scarlat Caragea, mare postelnic (3 mhe 26 septembrie 1775).
60 Soth Ipsilanti au avut cloud fete: Smaranda, sotia lui Dimitrie Racovitd, i Ralita,
casatorita ulterior cu marele spatar Alexandru Manu.
204
www.dacoromanica.ro
o mass sub un cart pentru el 5i suita lui, la care a fost prezenta 5i sotia
domnului 5i cele mai alese boieroaice de la Curte. Apoi a fost reprezentata o
comedie turceasca 5i seara s-a tras un mic foc de artificii. Totul s-a sfar5it la
10 seara 5i ambasadorul s-a intors in ora5.
8. Aceasta a fost data fixata pentru plecarea din Bucure5ti, dar a fost
amanata pe ziva de 11 a lunii, la cererea staruitoare a domnului Tarii Romane5ti.
64 Note le lui Rep= arata ea in ziva de 10 septembrie a primit o petitie din partea
boierilor din Tara Romaneasca. Era scrisa Intr -o ruseasca aproape agramata (illiterate). Ei
cereau o intanre a privilegnlor de care beneficiau, hotararea unei sume fixe pentru tributul
www.dacoromanica.ro
205
urmand exemplul felului cum s-a purces la plecarea din Iasi. La ora 10,
ambasadorul a parasit Bucurestii in fruntea suitei romanesti, turcesti si a sa
12. S-a plecat la 6 de dimineata si, dupa 4 ore de drum, s-a ajuns la
Calugareni, unde a fost asezata tabara.
13. S-a plecat la 6 de dimineata si s-a sosit in satul Daia, dupd un drum
de 4 ore si s-a pus tabara acolo. //
14. S-a pornit la ora 6 si la 4 verste inainte de Giurgiu, ambasadorul a
p 144
fost intampinat de un grup de primire [Urmeaza insirarea turcilor veniti inainte
cu temenele Care ambasador etc.].
Cand a trecut ambasadorul in fata cetatii Giurgiu, s-au tras 70 de lovituri
de tun din fortareata si din vasele ancorate pe partea opusa. La trei verste dupd
ce a trecut de oral, ambasadorul s-a oprit pe malul unui rau, Ramadanul, care
curge de la (?) Dunare, si a fost puss tabara acolo. Cand a intrat in cvartirul
sau principa165, a fost urmat de capitanii acelui grup, carora li s-a servit cafea.
La 2 dupa amiaza, au sosit la tabard vasele care sa.-1 clued pe ambasador
cu suita sa peste Dunare si s-au slobozit tunurile.
La ora 4, ambasadorul s-a dus sa inspecteze locul unde avea s se face
trecerea si cu acest prilej a fost salutat de loviturile de tun ale vaselor.
15. Dimineata cvartirmaesterul principal a fost trimis peste Dunare s
aleaga locul de popas. La inapoierea sa, a inceput transportul trasurilor in mai
p 145 multe randuri si aceasta a durat toata ziva IL [Vizita comandantilor turci din
Giurgiu etc.]
16. Dis-de-dimineata a trecut si restul convoiului, si la ora 11, ambasadorul
cu familia sa, insotit de toata suita, au ajuns la malul Dundrii si indata au fost
trecute dincolo trasurile si caii de calarie. Convoiul romanesc a fost slobozit,
cu exceptia spatarului, care voia sa -1 insoteasca pe ambasador ceva mai departe.
El si cu o parte din suita sa s-au imbarcat pe niste vase pregatite anume pentru
el. Ambasadoarea si printesele s-au imbarcat pe altul si Inca cloud s-au mai
umplut cu cei doi mihmandari turci si suitele for si trei dregatori trimisi de la
Giurgiu, ca sa-1 insoteasca pe ambasador... [Salutul tunurilor de pe vase, din
Giurgiu si din Rusciuk... etc.].
65 The headquarters.
206
www.dacoromanica.ro
[Drumul de inapoiere]
1776
Mai
25. Dupa plecarea la 7 dimineata i un drum de ase ore, ambasadorul
194
a sosit intr-o tabard. langa satul Bektir Kioi66 pe la pranz.
26. Ambasadorul a parasit tabara la ora apte i, dupa // ce a calatorit p. 195
timp de patru ceasuri, a sosit la ora zece (!) intr-o tabard instalata langa satul
Mamut-Kuius67.
Iunie
1. Dupa 4 ore de drum, s-a sosit la tabara aezata chiar pe malul Dunarii,
langa oraul Macin. Patru agale *i odabai din Braila cu 100 de ieniceri au
calarit in intampinarea sa i 1-au insotit la cartierul sau general. In aceea*i zi,
capugibaciul sau comandantul Brailei a venit la tabard' sa-1 salute pe ambasador
www.dacoromanica.ro
207
7. Dupd 4 ore si jumatate de drum, s-a pus tabdra intr-un loc numit
Dcherul"74.
cu toti boierii, astepta pe ambasador intr-un cort. Dupd ce 1-a primit si 1-a
tratat pe ambasador la o masa cu mancare rece si cu bauturi, i-a cerut voie sa
mearga inainte la Iasi, pentru a-1 intampina pe ambasador la locuinta acestuia.
Dupd aceea, ambasadorul a incalecat si a purces la Iasi in aceeasi ordine si cu
aceleasi onoruri, fard nici o stirbire, ca in drumul spre Tarigrad.
A inaintat in bubuitul tunurilor si al flintelor ostasilor postati de-a lungul
ulitelor si in sunetul clopotelor. Domnul insusi 1-a intampinat pe ambasador pe
72 Desigur, parcalabul Galatilor.
73 Neidentificat. Editorul M. Mote presupune ca ar putea fi Pechea de azi, sat i corn.,
jud. Galati.
74 Cerul ? Neidentificat.
75 Veche denumire a satului i corn. Valea Marului, jud. Galati.
76 Dekolin, vezi mai sus n. 42.
77 Sat, corn. Zapodeni, jud. Vaslui.
78 Sat i corn., jud. Ia5i.
79 Vasile Razu.
80 Debasta.
81 Postelnicul Ventura.
208
www.dacoromanica.ro
treptele de jos ale scarii locuintei desemnate pentru el, dar cum doamna se afla
ce au stat jumatate de ora, ambasadorul s-a sculat, si-a luat ramas bun de la
domn si a pornit la drum. Era insotit de hatmanul moldovean, de un numar
insemnat de ostasi si de trei boieri. Dupa doua ore de drum, a sosit la tabara
*sa din localitatea Sculeni.
20. A mers trei ore si s-a oprit langa satul Trifesti.
21. A mers trei ore si s-a oprit langa satul Tabara.
22. A sosit in tabara de langa orasul Stefanesti, la 6 ore departare de
Tab ara.
23. Dupa ce a trecut raul Prut si a mai mers doua ore, si-a pus tabara
langa satul Costesti.
[De aici insotitorii ambasadorului, veniti de la Iasi, s-au inapoiat la ei si
ambasadorul a fost primit la 28 iunie de turcii de la Hotin. Ceremoniile de la
82 Fraza defectuoasa: but the wife of the hospodar who was sick in the village (I), the
sister of the hospodar's wife... etc. Probabil de talmacitastfel: fund suferinda, a ramas in ora$...
etc. Dintre cele trei surori ale doamnei Ecaterina, cea care ar fi putut sta langa dansa ar fi fost
doar Victoria, socia marelui camara$ din Moldova, Gheorghe Nerulo. S-ar mai putea ca sa fie
vorba, de fapt, de sora domnului, $i nu a doamnei; fraza find foarte incorecta este ingaduita
$i aceasta presupunere.
www.dacoromanica.ro
209
LIONARDO PANZINI
(1739-1807)
Se cunosc prea putine amanunte biografice despre abatele Lionardo Panzini, originar din
portul Mola din provincia Ban. S-a nascut la 30 decembrie 1739 $i s-a calugarit de tanar. $1-a
ca$tigat un nume in lumea literelor prin publicarea unei biografii a vestitului istonc napolitan
Pietro Giannone, La Vita di Pietro Giannone, Londra, 1766.
La cererea lui Alexandru Ipsilanti, Stefan Ratcevich, pe atunci secretar al domnului, 1-a
convins, in 1776, sa vina in Tara Romaneasca in cahtate de preceptor $i profesor de limba
italiana a beizadelelor Dimitne $i Constantin, acesta din urma fund vtitorul domn al Moldovei
(1799-1800) $1 al Tarii Romane$ti (1802-1806). La venirea sa in Tara Romaneasca, Panzini
avea 37 de am. In timpul $edern sale in Tara Romaneasca (1776-1778), el a avut putmta sa-si
faca doar o idee generala despre starea tarii bi despre planurile de reforms ale domnului, pe
care-1 admira mult. In acest rastimp, a facut $i o calatone de afaceri la Mena, ducand, cu acest
pnlej, lui Metastasio o scrisoare din partea lui Alexandru Ipsilanti $i aducandu-i sr raspunsul,
adevarat duel de laude epistolare.
Dar zvonunle despre iminenta unui nou razbm ruso-turc au determinat pe Panzini sa
paraseasca in 1778 Curtea din Bucuresti, spre a se intoarce la Neapole. In anul urmator, vazand
ca nu izbucntse razboiul, a pomit spre Tara Romaneasca, dar guvemul napolitan 1-a rechemat,
spre a-i da o insarcinare la Ministerul Afacerilor Strame Ulterior, a facut parte din deputatia
napolitana, trimisa la Paris, dupa alungarea Bourbonilor 8i ocuparea Neapolulut, de trupele
franceze conduse de generalul Championnet; deputatii nu au fost primiti de directon sau de
Talleyrand, care i-a invitat sa-si comunice doleantele for comisarulut civil al directorulut la
Neapole. Panzini s-a intors la Roma $i Neapole fara sa-si fi putut implim mistunea. A murit
in 1807.
In timpul $ederii sale in Tara Romaneasca, Panzini a trimis pnetenului sau, dominicanul
Diodato Marone, profesor de teologie la Universitatea din Neapole $i inspectorul scolilor din
acel regat, o serie de scrison. Aceasta corespondenta se pastreaza in manuscns (ms. XXIX E
19 bis) in arhiva vestitei Societa napolitana di Storia Patna". A fost publicata in parte de Nino
Cortese, in studiul sau intitulat La Valachia durante it Principato di Alessandro 1pstlanti, in
purcede ca inainta$ii sat, ar putea scoate 2 milioane de piastri pe an, dar el nu scoate deck
1 200 000 de piastn anuat, din care platea 300 000-500 000 piastri Porch, ramanand, deci, cu
700 000-900 000 de pia$tri pentru cheltuiehle sale $i ajutorarea supayilor (!). Socoteala mutt
prea apologetics $1 neconforma cu realitatea. Si la Raicevich aflam aceasta dualitate in aprecieri
pe de o parte condamna exploatarea fananota in general, pe de alta i$i laud's patronul, fara
insa a ultra in asemenea socoteli, pe care le cuno$tea desigur mat bine ca abatele Panzmi. In
210
www.dacoromanica.ro
schimb, acesta este mult mai sever cu Grigore al III-lea Al. Ghica, cumnatul lui Al. Ipsilanti,
cu care acesta nu se avusese prea bine Prezentarea situatiei din Tara Romaneasca e mai mult
de ordin general, fall cifre $i precizan concrete. De unde si-a luat el informatille? 0 parte
pnvind trecutul este luata din Rev lupile lui Del Chiaro, prin care 1-a cunoscut foarte probabil
si pe Schendos van der Bech. Judecata asupra lui Nicolae Mavrocordat denva din infatisarea
lui de catre acestia cat priveste realitatile prezente, ele i s-au impus ca impresii proprii Cea
mai violenta a fost desigur provocata de uciderea lui Grigore Ghica care i-a aratat cat de
nesigura e viata sub turci si 1-a hotarat sa piece curand dupd aceea, cu gandul unei reverliri
posibile, daca nu va fi razboi.
Sulzer in Istoria sa pomeneste de Panzini, redandu-i numele Bancini.
De Panzini s-au ocupat mai rapid urmatorii: P. Napoli Signorelli, in Vicende della coltura
della due Sicilie, Napoli 1811, VII, p. 145-146, cat si in lucrarea 1l regno di Ferdinando Iv,
p. 253 (ms. in R. Biblioteca del Gerolomim di Napoli); G. de Sancus, Ricordi storici de Mola
di Bari, Napoli, 1880, p. 160; Fr. Nicolini, L. Istoria civile" di P. Giannone, Napoli 1907; si
ceva mai staruitor B. Croce, La rivoluzione napolitana del 1799, Bari, 1912, p. 279, 282,
316-317.
Corespondenta lui Panzini a fost studiata. de M. Schipa, in Archivio storico Napolitano",
lorga in Istoria romcinilor prin calatori, Bucuresti, 1928, II, p. 214-221. 0 evocare la A.
Pomescu, Italianul Panzini la Curtea lui Ipsilanti-Voda (1776), in Gazeta municipals ", VII
(1938), nr. 317 (3 aprilie), p. 1-2.
...In privinta religiei, domnul este legat de credinta sa, dar nu dispretuieste
religia altora; este omenos, intelept, tolerant si lipsit de prejudecatile populare
I Traducerea s-a facut dupd textul italian publicat de Nino Cortese, in L'Europa Orientale", II, Roma, 1922, p. 161 $i urm Trebuie observat cal textul, in prezentarea de fatal, se afla
grupat pe materti, dandu-se si indicatia datei scrisorilor din care au fost extrase fragmentele, dar
subordonand ordinea cronologica celei logice.
2 Alexandru Ipsilanti, domn al Tani Romanesti (1774-1782).
. 3 Ecatenna, sora lui Constantin Moruzi, domn al Moldovei (1777-1782).
4 Smaranda Ipsilanti sau poate sora ei mai tanard Ralita.
5 Constantin si Dimitrie Ipsilanti.
www.dacoromanica.ro
211
161
P.
162 i grosolane // de care sunt stapaniti, fara e nici o exceptie, cei din neamul sau,
$i mai ales romanii. Prive$te cu aceia$i ochi $i fard partialitate pe ortodoc$i,
intrebat daca doreau sa -$i tins sinagoga in ora$ sau afara din ora$. Ei au
raspuns, fire$te, ca daca ar fi cu voia domnului, le-ar fi mai la indemana s
o aiba acolo unde se afla de mai multi ani, adica in cuprinsul mahalalei lor.
Bine" a raspuns domnul, urmati $i mai departe s o tineti acolo unde se
afla". Apoi s-a intors catre fratii sau calugarii intoleranti: Nu va bagati", a
spus el, in treburile altora, cand ace$tia nu se amesteca in ale voastre. Daca
credinta voastra nu ar fi aici religia dominants $i marturisita de mine insumi,
ati admite oare ca un domn de o credinta deosebita de a voastra sa va trimita
sa savar$iti slujbele voastre biserice$ti in afara ora$ului?" Astfel a impus tacere
zelului orb al catorva calugari $i preoti ignoranti, care faceau din aceasta mare
murmur. Domnul este de felul lui din Trapezunt. Tatal sau' a ocupat cateva
dregatorii de seams in principatul Moldovei. Ar fi ajuns (dragoman al Portii),
daca nu ar fi fost surprins de moarte. Fiul sau, multumita destoiniciei sale, a
ajuns la varsta de 18 ani postelnic sau marepl al curtii, in Moldova. Dupd
aceea, s-a intors la Constantinopol. Poarta s-a slujit in foarte multe afaceri de
luminile $i sfaturile sale, pand ce 1-a inaltat ca dragoman, slujba cea mai inalta
$i mai banoasa pe care o pot avea grecii la Constantinopol. Apoi dupd ce s-a
incheiat pacea cu Rusia, a fost numit domn al Tarii Romane$ti din consideratie
pentru serviciile aduse Portii. Numele sau de familie este Ipsilanti. Nu-mi
vorbiti mie de noblete, cand e vorba de grecii supu$i Portii. La turci, nu se
cunoa$te nobletea de neam, care se transmite din generatie in generatie. La ei,
slujbele dau noblete pe timpul cat sunt exercitate. In clipa cand unul moare
sau este scos din slujba, inceteaza de a mai fi privit ca nobil. Totu$i, grecii
intre ei nutresc respect pentru uncle familii, considerate nobile de ei $i indeosebi
pentru acelea care numara $i multi domni. Astfel, Mavrocordatii, Racovite$tii,
Ghicule$tii, cei din neamul Caragea8 sunt considerati ca mai ale$i ca altii.
Dupd aceasta socoteala, domnul nu numard alti domni in neamul sau din
partea tatalui, de$i din partea mamei se trage din Mavrocordati. Dar, aceasta
este o nobilime bazata pe un criteriu subiectiv9, care nu are valoare decat
printr-o conventie intre greci. Ea nu este recunoscuta $i nici admisa de turci
$i deci e lipsita de orice efect, caci ea nu dal nici rang, nici drepturi, nici
privilegii, nici un tratament deosebit acelor familii care se lauds ca o au.
...Acesta de$i este un principe marunt, necunoscut pentru trei sferturi din
Europa, i$i cauta gloria lui acolo unde ar trebui sa fie ambitia tuturor suveranilor
dornici de a o gasi. Vrea sa faca statul sau sa infloreasca, dore$te sa-1 scoata
6 Contra extstentet sinagogii.
7 Ion Ipsilanti, aga *i hatman in Moldovan.
8 Li Corazza [ Coratza].
9 Nobihta d'opinione.
212
www.dacoromanica.ro
din ne$tiinta $i barbaria in care a fost cufundat pans acum. Dupd ce a oranduit
sistemul politic intern al principatului, dupa ce a asigurat libertatea personala
$i patrimoniala a supu$ilor sai, degrevandu-i de greutatile enorme $i de arbitrarul
sub care zaceau, trezindu-i putin cate putin la ideea de ordine $i de randuiala,
supunandu-i jugului bland al unor legi intelepte, drepte $i omenoase, insufletind
agricultura //, industria $i comertul, dupd toate acestea ravne$te a-i face sa se p. 163
o biblioteca, mai putin pentru folosul sau deck pentru acel al publicului
Ce ne$tiinta adanca domne$te aci! Abia cate unul $tie sa citeasca putind p. 164
greaca literals ". Am intrebat pand acum pe cinci sau $ase persoane, care trec
drept foarte invatate, dar care in realitate sunt [ni5te] pro5ti de mana intai'2,
daca se puteau gasi aici sau la Ia$i carti biserice$ti tiparite de unii greci din
Deoarece metoda grecilor pentru cea mai ingrijita educatie, adaptata de p. 165
epitetele cele mai ciudate din lume. Domnul nostru nu a pus sa fie vestita
lumii Inca, intrucat aceasta planta nu a incoltit aici, de$i pe vremea ru$ilor
ace$tia o cultivau intre ei $i pentru placerea lor.
p. 166
II Greco letterale.
12 Potentisstme bestie.
13 Fraternita (Francmasonerie).
www.dacoromanica.ro
213
mahala, in care sunt adunati top negustorii $i care este alcatuita dupa moda
nemteasca, tot restul are infatisarea unui sat, casele sunt impra$tiate ici $i colo
$i aproape fiecare e cu gradina sau cu curtea sa. Ulitele principale sunt podite
cu scanduri, fapt pentru mine nou si ciudat. Aceasta podire este folositoare
pentru a scapa de noroi, care este ingrozitor cand ploua, dar este foarte neplacuta
pentru cel care merge cu trasura, deoarece scandurile nefiind bine imbinate
intre ele $i nici netede $i bine geluite, zdruncina atata incat lecuiesc de obstructie
intestinala, chiar Si pe cei care au suferit de ea zece ani in $ir. In acest ora$,
numarul de biserici si manastiri este peste masura de mare, se ndica aproape
la 300. La fiecare zece pasi, dai de o biserica mica, sau o capela, sau o
mandstire mica din care 15 sau 20 la un loc ar alcatui una din manastirile
noastre de marime mijlocie. Orasul este mai degraba populat. Se numara $apte
mii de case $i aproape 20 000 de locuitori: romani, greci, bulgari etc. Sunt
multi germane, care au fugit aici din Transilvania. Sunt unul sau doi italieni
$i tot atatia francezi. Boierii de la Curte vorbesc cu strainii fie limba italiana,
fie cea franceza. Intre ei, vorbesc intotdeauna greceste. Limba romans nu se
vorbe$te, de fapt, la Curte, unde cea mai mare parte din dregatorii care o
alcatuiesc sunt greci de la Constantinopol, ear ace$tia fie ca nu o inteleg, fie
Ca nu le place sa o vorbeasca...
1 decembrie, 1770
Tara Romaneasca se margineste la nord cu Transilvania, la miazazi cu
Dunarea, care o desparte de Bulgaria, la rasarit cu Moldova $i la apus, aproape
de Mehadia, cu Banatul Timiwarei $i cu Dunarea, care o desparte de Serbia.
Este asezata Intre gradele 45 $i 46 de latitudine nordica. Este inconjurata de
un lant de munti, care se intind de la rasarit spre miazanoapte $i apus, bogati
in fel de fel de zacaminte de arama, fier, de argint $i de our care nu sunt
exploatate
precum $i de ocne imbel$ugate care alcatuiesc o ramura foarte
insemnata a veniturilor domnului. Restul principatului, in partea sa centrald'6
$i spre miazazi, este o campie intinsa, udata de un numar necrezut de rauri $i
de paraie, care curg in cea mai mare parte de la nord spre sud $i dau o mare
rodire pamantului, care din firea sa e foarte bun pentru orice fel de cultura.
Raurile principale sunt Jiul, Oltul sau Aluta'7, Argewl, Ialomita, Prahova $i
Buzaul, care merg s se verse in Dunare; Dambovita, care, dupa ce a strabatut
Bucure$tiul, se varsa in Arges, $i Ramnicul, care se uneste cu raul Siret, la
hotarele Moldovei. Pe langa rauri, in Tara Romaneasca, mai e o mare multime
de iazuri $i lacuri, care dau pe$ti minunati $i multi, $i sunt tot atat de numeroase
ca $i raurile inse$i. Pe langa aceste lacuri, obi$nuiesc boierii tarii sa -$i aiba
casele for de placere. 0 mare parte din teritoriul tarii este acoperit cu paduri
mare $i dese de stejari, brazi si alp copaci cu lemn minunat de bun $i pentru
constructii mare, $i pentru obiecte marunte. Vanat este apdar din bel$ug:
15 Scrisoare adresata tot lut Diodato Marone ca $1 cea de la 26 tulle precedent.
16 Nel suo cuore
17 In paranteze drepte se propune lamurirea Olt $i Oltet, ceeace e inexact, Aluta find
numele latin al Oltului.
214
www.dacoromanica.ro
fie mai putin tiranica si asupritoare, deli despotica. Dar, de cand Poarta a
inceput, 5i a continuat in mod constant in acest veac, sa vanda ca la mezat, si
pe timp scurt, acest principat si, de asemenea, si pe eel al Moldovei, aceluia
dintre greci care oferea mai mult, abia de poti crede asupririle, tiraniile,
stoarcerile, ticalosiile 5i cruzimile de toate felurile pe care aceste lipitori le-au
sdvarsit, pentru a se despagubi repede de marile sume pe care le-au cheltuit
5i, deci, pentru a grdbi imbogatirea 5i pricopsirea for mai inainte ca Poarta sa -i
mazileasca si sa vanda altora acelasi privilegiu nedemn de a jefui nestingheriti
aceste cloud taxi nefericite. Mai ales in vremea din urma, Poarta a exercitat
impotriva acestor tali nenorocite sfortarile extreme ale unei carmuiri arbitrare
5i tiranice, care o face, cu atata dreptate, sa fie blestematd si urdtd de supu5i
5i dispretuita de alte natiuni civilizate 5i luminate. Aproape in fiecare an, a
schimbat domnii din Tara Romaneascd 5i Moldova. S-a trimis aici chiar unul
www.dacoromanica.ro
215
p. 167
trebuit sa faca pe uciga$ii fara mild $i pe calaii acestor nefericiti supu$i, spre
a face fats cererilor continue $i nemasurate ale Portii, precum $i darurilor $i
pe$che$urilor, pe care erau siliti sa le faca lacomilor mini$tri ai Portii, pentru
a capata intarirea in domnie, ce trebuiau s o ceard la fiecare $ase luni. La
aceste nenorociri indelungate $i obi$nuite, indurate de aceste principate, s-a
adaugat ultimul razboi pustiitor dintre Rusia $i Poarta, care timp de $ase ani
in $ir a avut ca teatru Tara Romaneasca. Ora$e $i sate distruse, ogoare pustiite,
Toate aceste amanunte v vor ajuta sa intelegeti cum de o tail care are
280 de mile in lungime de la apus catre rasarit si 160 latime de la miazanoapte
p 168 la miazazi, cu // o a$ezare atat de prielnica $i avand din belpg produse variate,
nu cuprinde in clipa de fats decat 70 000 de familii, adica putin mai mult de
200 000 de oameni, in afard de tigani, care sunt in cea mai mare parte, robi
ai nobililor locali sau aiboierilor", cum se numesc aici nobilii, cu un cuvant
$i acela$i port, numarul lor a fost sporit cu aceia care s-au refugiat acolo,
(venind) din Tara Romaneasca $i din Moldova, care cuprinde $i ea descendenti
din acela$i neam.
13 ianuarie 1777
Tara Romaneasca se imparte in Valahia superioara $i inferioara, Muntenia
$i Oltenia. Se nume$te Valahie inferioard acea parte care se afla la apus de raul
Olt sau Aluta $i Muntenia cealalta, care este la rasarit de raul pomenit $i care
www.dacoromanica.ro
se indreapta catre domn si catre divanul sau in Muntenia; dar in Oltenia, cum
ispravnicii celor opt kadilikuri cuprinse in acea (provincie) sunt numiti de ban
sau de viceregele Craiovei, ei mama cu totul de el si la el alearga supusii cand
au plangeri impotriva acestora.
Acesti ispravnici erau, la inceput, numai guvernatori politici ai judetelor
for respective. In orice kadilik se mai afla un guvemator militar, numit capitan,
care avea sub comanda sa un anumit numar de oameni cu insusiri militare si
217
2 februarie 1777
P.
in dauna sa, (tulburari) catre care sunt aplecate in chip firesc caracterul si
spiritul schimbator i uuratic al muntenilor i moldovenilor. Aceste popoare
nefericite, care gemeau sub jugul apasator al administratiei despotice a propriilor
lor domni, cei mai multi din ei pamanteni, pe care Poarta ii facea fare voia lor
instrumentul tiraniei i asupririi, sub care zaceau toti supu5ii Portii care nu
sunt musulmani, au fost prea multa vreme dati prada propriilor lor neintelegeri
si certuri launtrice. Ei au suferit de o stare atat de schimbatoare i nestatomica
i, in afara de aceasta, au fost apasati de atatea asupriri (i) asupra persoanelor
lor i bunurilor lor, incat era cu neputinta sa se dedea (studiului) literelor si
218
www.dacoromanica.ro
mare dand la lumina o gramatica greaca voluminoasa Intr -un mare torn in
quarto21. El este stimat $i pretuit de toti $i pretinde pentru acest cuvant o
consideratie $i o veneratie generals. Este un batran cumsecade $i cu moravuri
simple. Si-a intrebuintat doua treimi din viata pentru a da la lumina aceasta
lucrare in care se gra, cu toate acestea, uncle pretiozitati atat de ciudate22
incat ar stami rasul tinerilor no$tri, cand ar fi ei mai necajiti. El i$i is toate
exemplele sale de expresii $i de figuri retorice de la soare, lung, astre, din
astrologie $i din geometric fare a cunoa$te nici macar definitiile acestei $tiinte.
In cartea lui gase$ti totul afara de logica cea mai obi$nuita... Si acest om cu
aceste frumoase merite este persoana cea mai considerate din punctul de vedere
al invataturii in aceasta tars. Sunt unii care au Inceput sa guste putin din limba
franceza, cu prilejul $ederii ru$ilor in aceasta tara in ultimul razboi. Dar, din
lipsa de studii preliminare si de cuno$tinte obi$nuite $i curente in Europa, cu
cat citesc ace$tia mai mult, cu atat inteleg mai putin $i, astfel, sunt mereu ca
ni$te copii...
www.dacoromanica.ro
219
pentru un interval scurt extrem de limitat. Cel care a sugerat Portii acest nou
$i asupritor mod de comportare, cu privire la aceste principate, a fost faimosul
Alexandru Mavrocordat24, cel mai invatat $i mai insemnat barbat pe care il
numara grecii modemi, care, find dragomanul Portii, a fost sufletul tuturor
tratativelor (diplomatice) care au avut loc in anul 1699, cu prilejul pacii de la
p 172 sau propriu. Avea doi fii: Nicolae25 $i // loan, pe care ii pusese sa Invete
limbile $i $tiintele la Padova26 $i care au facut progrese mai mari ca cele ce
se pot nadajdui de la educatia greceasca obi$nuita. Primul din ace$tia a fost
cel care a publicat tratatul despre datorii $i care avea o biblioteca aleasa $i
bogata. Taal lor, Alexandru, i-a menit pe amandoi treburilor politice $i, din
nenorocire, i-a insufletit de acelea$i principii de credinta fats de Poarta, care
fusese calauza constants a tuturor operatiilor sale $i a succesului sau. Amandoi
220
www.dacoromanica.ro
Joan care se afla atunci dragoman. Acest nou domn a domnit in Tara
Romaneasca pand ce a fost eliberat principele Nicolae din Inchisoare, fapt
care s-a intamplat in anul 1719. Carmuirea domnului Joan, oricat ar fi fost de
calauzita de acelea$i teluri tiranice $i asupritoare, urmarite de Poarta cu privire
la aceste cloud tart, a parut totu$i supu$ilor un jug mai bland $i mai u$or. Dar
Inapoindu -se Nicolae, in anul 1719, in scaunul Tarii Romane$ti, a adaugat la
pand in 1730, data la care a murit lasand un nume dintre cele mai urate care
se pomenesc in istoria oricarei tart, incat poate fi numit pe drept biciul Tarii
Romane$ti. Iata roadele carmuirii politice ale unui principe filosof, autorul
unei carti de morala" pentru a acoperi cu o ru$ine ve$nica numele sau in
amintirea urma$ilor $i, ceea ce ajunge, Mid a mai adauga altceva, ca sa-1 faca
a fi amintit cu card $i cu ura. II
Pentru a ispa$i nedreptatile faptuite in cursul domniei sale, principele p. 173
Nicolae a cladit o mare manastire la Vacare$ti, un sat la un ceas departare de
Bucure$ti, unde este $i inmormantat $i careia i-a lasat biblioteca sa aleasa,
plind de cartile cele mai bune, in editiile cele mai valoroase, $i de cateva
manuscrise. Dar aceasta biblioteca a suferit vicisitudini de tot felul, mai ales
in timpul ultimului razboi, cand ru$ii $i altii, dupd pilda lor, au luat pe furi$
un numar foarte mare de carti $i aproape toate manuscrisele. In diferite manastiri
www.dacoromanica.ro
221
5i
In acela*i fel, haraciul, care la inceput, cand Tara Romaneasca s-a pus
p 174 sub II ocrotirea Portii, cu putin mai inainte de sfar*itul veacului al XV-lea, era
stabilit la 12 000 de galbeni ungurqti sau 50 000 de aspri, s-a ridicat treptat
5i din vointa arbitrary a mini*trilor Portii i prin oferta voluntary a domnilor
fanarioti, care, de la Nicolae Mavrocordat incoace, au ravnit la carmuirea
acestei tali, la 1 000 de pungi sau 500 000 de piastri, caci fiecare punga
cuprinde 500 de piaWi, dupa socoteala turceasca. In aceeai masura au crescut
5i darurile i pqcheprile catre minitrii Portii, caci singurul mijloc pentru a-i
interesa 5i a-i face sa actioneze erau banii28.
La aceste cauze interne ale saraciei i ruinei acestei tali se adauga cele
venite din afard adica epidemiile dese de ciuma i razboaiele pe care Casa de
Austria le-a sustinut impotriva Portii i mi ales ultimele trei incheiate, primul
prin pacea de la Carlowitz in 1699, al doilea prin cea de la Passarowitz in
1718, ultimul prin tratatul de la Belgrad din 1739, au pricinuit Tarii Romaneti
pagube grele; dar ultimul razboi nefericit pe care Poarta 1-a facut Rusiei a
insemnat pustiirea 5i extrema ruins a acestei tali, care, dupd atatea calamitati
5i
222
www.dacoromanica.ro
zi in zi, nu e de mirare daca aceasta tara, care avea altadata aproape 1 000 000
de locuitori, nu cuprinde astazi mai mult de 70 000-80 000 de familii, dintre
care o parte sunt stabili, legati de un loc anume $i robi ai boierilor, cum se
numesc aici in Moldova $i in Rusia, magnatii $i nobilii, dar cei mai multi sunt
ratacitori $i vagabonzi, cum este pretutindeni acest neam de oameni... pacostea
decat sate mici $i saracacioase $i din atatea targuri $i sate nu a mai ramas
astazi nici un semn $i nici o urma. Bucure$tiul insu$i, care este de catva timp
incoace capitala principatului, mai arata inca semnele pustiirii din ultimul
razboi prin atatea case ruinate sau arse in parte sau mistuite cu ,totul de flacari.
Targovi$te, vechea capitala a Tarii Romane$ti, la 12 leghe la nord de Bucure$ti,
a ajuns un sat marunt29 locuit de 20 sau 30 de familii, Buzau, unul din cele
doua scaune episcopale ale acestei tali, a fost prefacut in cenu$a de ru$i; astfel
ca episcopul este silit sa stea la Bucure$ti. Toata aceasta parte a tarii, care se
intinde spre miazazi de Bucure$ti pand la Dunare, e aproape toata depopulate
$i cu pamantul nelucrat, din cauza navalirilor necontenite, a macelurilor $i // a p. 175
pustiirilor pe care le faptuiau, in vremurile trecute, turcii de dincolo de Dunare,
care treceau dincoace fare de nici o impotrivire, pentru a face robi $i a lua
prada, nimicind prin foc $i pard tot ce le statea in tale. Lucrul acesta nu be mai
este ingaduit astazi la Poarta, potrivit unuia din articolele principale stipulate
in favoarea acestor principate de catre Rusia, in ultimul tratat, $i care datorita
influentei precumpanitoare a Curtii Rusiei a fost pand acum observat cu sfintenie
de catre Poarta...
Din tot ce am spus mai sus, yeti observa indeajuns ca notiunile de roman
si grec nu sunt sinonime, ca dimpotriva reprezinta ideea a cloud popoare absolut
deosebite ca legi, limbs, obiceiuri, pozitie geografica $i politica. Numai religia
este aceea$i la amandoua popoarele. Este adevarat ca de cand domnesc grecii
in Tara Romaneasca $i in Moldova, boierii $i oamenii mai de seams dintr-o
tara $i din cealalta imita obiceiurile $i felul de a fi al grecilor $i nu folosesc
aproape nici o alts limbs decat aceea a Curtii. Este, de asemenea, adevarat ca
incepand din aceea$i vreme, un numar foarte insemnat de greci se and aici, fie
ca s-au a$ezat aici, fie ca yin Ali caute norocul in aceste doua principate, ele
fiind (oarecum) Indiile sau America lor". Dar tocmai aceasta ii face urati de
ba$tina$ii tarii, chiar in timpul cand se tem de ei $i ii respects, datorita cruntei
legaturi de subjugare $i a injosirii suflete$ti intrate in obiceiul for din cauza
sclaviei. In general in amandoua tarile, numele de grec este un motiv de ura
www.dacoromanica.ro
223
neamului sau, trebuie deosebite de politica lui rqinoasa fata de acest necajit
popor, pe care s-a straduit in fel i chip sa-1 aduca in starea cea mai cumplita
i ingenuncheata in care poate fi adus omul de tirania i despotismul cel mai
rafinat. A descurajat, la romani, orice fel de cultura, chiar cea mai de rand i
mai obinuita, pentru ca sa aiba mereu nevoie de greci pentru toate treburile
publice i particulare, sacre i profane.
23 octombrie 1777
13.
176
mai inalta demnitate, cu firmane sau ordine ale sublimei Porti, in care se
repeta acee* intiintare i se reinoiau acele* asigurari. Astazi sunt tocmai
15 zile de cand a sosit aici acest trimis, insotit de 50 de bostangii. A inceput
sa faca pe grozavul i sa faptuiasca samavolnicii de care domnul nostru,
multumita energiei i prudentei sale, i-a dat prilej s se caiasca. Cand a dat de
tire ea aducea un firman al Sublimei Porti, domnul a adunat Divanul la care
a aparut capugi-bai-ul i s-a citit cu formalitatile obinuite divinul rescript",
in care se vestea mai pe larg acee* tire, data mai dinainte in particular, iar
(acum), cu lungi intorsaturi de cuvinte, poporul i boierii erau indemnati sa
224
www.dacoromanica.ro
nimic mai mult decat ce fusese in Tara Romaneasca, s-a lasat atras in cursa.
S-a dus, asadar, spre sears, sa-I vada 5i s-a dus potrivit obiceiului sau incognito,
insotit numai de trei sau patru persoane de incredere si neinarmat. A intrat la
capugi-basi si, cum acela voia sa-i vorbeasca prietene5te, putinele persoane
care-1 insoteau au fost nevoite sa ramand afard din odaie, unde au fost salutate
de suita turcului 5i tinute de vorba. Dupa primele complimente schimbate intre
principele Grigore si dregatorul turc si dupd ce primul si-a bait cafeaua, al
doilea a scos un alt Erman 5i 1-a dat principelui Grigore sa.-1 citeasca. In acest
timp, a ie5it din odaie, sub un pretext oarecare, pentru a da ordinele necesare
oamenilor sai si pentru a ascunde pe calau intr-un loc potrivit. S-a intors apoi
principatul pans la sosirea noului domn. Cum bunurile sale sunt confiscate,
ministrul Portii se straduieste acum sa be caute si sa be adune pentru a be duce
la Constantinopol", dar, in aceasta privinta, si Poarta, si el insusi, vor ramane
pacaliti, caci principele ucis adunase averi mari, dar nu le avea la el; se crede
ca le tinea investite in Prusia $i in Rusia, caci fusese ocrotit pand in clipa aceea
de cea dintai din aceste puteri, iar de cealalta, numai pand intr-o anumita vreme,
acum insa era urat si dispretuit de acea Curte.
Tata sfarsitul tragic al lui Grigore Ghica, fiul unui dragoman al Portii36,
multe milioane de piastri trebuiau sa intre in vistieria sultanului, dar ca pana atunci nu se
gasisera decat 500 000 Se credea ca giuvaerurile, tratele de banca etc. ar fi fost duse de
secretarul sau in Po lonia sau Ungaria (n ed ).
36 Alexandru Ghica, mare dragoman at Portii (1727-1740)
www.dacoromanica.ro
.6225
El fusese mai Inainte dragoman", ca 5i tatal sau; in acel timp, a avut prilejul
un ministru prusian39 la
Constantinopol. Acest fapt i-a adus lui Ghica o sums mare de bani, ca rasplata,
5i impreuna cu aceasta ocrotirea regelui Prusiei. A fost, deci, facut domn al
TAM Romfine$ti", putin inaintea ultimului razboi. La sosirea rusilor in aceasta
tail, in intelegere cu ei, s-a lasat a fi facut prizonier de acestia, fapt pe care
Poarta 1-a 5tiut bine si nu 1-a uitat niciodata. Dupd pace, a fost facut domn al
Moldovei41, prin autoritatea Curtii de la Petersburg, cand a fost numit domn
al TAM Romanesti 5i cel ce domne$te azi. In timpul primei sale domnii 5i in
ultima, din care a fost scos in chip tragic, a urmarit, mereu acelasi scop de a
aduna avutii 5i de a le trimite in tan cre$tine, unde trebuia sa se retraga intr-o
zi. Rusia 1-a ocrotit de la Inceput, dar dupd aceea, ajungand sa fie urat de
mareplul Rumiantev42, nu mai avea nici o consideratie pentru el. Se incredea
prea mult in ocrotirea Prusiei fata de care Poarta nu avea nevoie sa arate nici
un fel de condescendenta. Era Inca tanAr, neavand nici 50 de ani; era Inzestrat
226
www.dacoromanica.ro
KAROL BOSCAMP-LASOPOLSKI
(t 1794)
Diplomatul polon Karol Boscamp (sau Boskamp)-Lasopolski a facut mai multe calatoril
prin Moldova, aflandu-se in slujba suveranulm sau, Stanislav al II-lea August Poniatowski
In calitate de consilier intim al regelui, Boscamp a fost trimis prima oars in Moldova la
sfamtul anului 1764, spre a facilita aprobarea pnmini ambasadorului Thomas Alexandrowicz
la Poarta, insarcinat a notifica Divanului imperial 51 sultanului urcarea monarhului pe tron.
Conform protocolului in vigoare, solul trebuia sa a5tepte la hotar, stabilindu-se provizoriu la
Zaleszczyki, pans la sosirea autonzatiel marelui vizir de a pleca la Constantinopol.
Boscamp a fost trimis in avangarda la Ia51 (24 decembrie 1764), spre a avea o intrevedere
cu domnul Grigore al III-lea Alexandru Ghica (1764-1767), bine cunoscut pentru influenta sa
la Poarta 51 a grab' formalitatile de calatone a solului. Delegatul polon s-a intalmt cu domnul
la 26 decembrie 1764/6 ianuane 1765 5i apoi a mai beneficiat de o alts primire confidenciala,
in care Ghica i-a prom's sprijmul, expnmandu-5i aversiunea fata de marele vizir Mustafa Ba5ir,
ostil inclinatiilor sale ruso-prusiene. Boscamp a mai prima lamuriri suplimentare 51 de la marele
postelnic st sfetnic de taina al domnului, Nikobulos Panaghiodon, sperand in rezolvarea cat mai
grabnica a solicitarilor sale. Dar Poarta manifesta reticence 5i neincredere fats de Stanislav al II-lea
Poniatowski, ridicat la tron cu spruinul tarinei Ecaterina a II-a 5i a particle' protariste din
Po Ionia, temandu-se ca aceasta card sa nu cads sub influenta totals a Curti' de la St. Petersburg
De aceea, lucrurile stateau pe loc, iar Boscamp isi prelungea, neputincios, 5ederea la Iasi. El
pe Syropulos, dar I-a inlocuit cu secretarul sau, Jean Baptiste Linchou, care a procedat la fel
ca predecesorul sau. Boscamp, aflat la Poarta de la 14 iulie, a inaintat marelui vizir un protest
la 8 septembrie 1765, dezmintind informattile calomnioase primite de turci de la Stefan Racovita.
Acesta fusese, de altfel, mazilit (18 august) 5i inlocuit cu Scarlat Al. Ghica, rude a lui Grigore
www.dacoromanica.ro
227
n-a fost insa de acord cu cererile polone, dar a ingaduit mihmandaruhn Sayid Mehmed sa piece
la Var$ovia, la 6 noiembrie 1765, insotit de Boscamp, spre a-1 recunoaste de facto pe Stanislav
al II-lea August ca rege al Poloniei. Dar problema ambasadei lui Alexandrowicz nu avansa
deloc. El a pnmit not instructium de la rege, la 19 $1 20 februarie 1766, spre a scne la Poarta
insistand pentru recunoa$terea deplina a suveranului sau $1 primini lui oficiale ca ambasador de
catre marele vizir $i sultan. Boscamp a fost retrimis la Constantmopol, imputemicit totodata cu
scrisori din partea palatinulm Rusiei Ropi, adresate domnului Moldovei $1 pa$ei de Hotin, spre
a facilita legatunle po$tale intre Var$ovia $i capitala Impenului Otoman. In timpul non sale
$ederi la Constantinopol (29 aprilie-12 Mine 1766), Boscamp a obtinut, in sfarpt, permisiunea
pentru Alexandrowicz de a ft pnmit ca trtmis extraordinar la Poarta, dar lui nu i s-a recunoscut
statutul de insarcmat cu afaceri official $i a trebuie s se intoarca in patrie (amanunte asupra
soltet lui Alexandrowicz, in Ccilatori stratnt. ., vol. IX).
in special comerciale. In acest scop, Stanislav al II-lea August a trimis pe secretarul sau,
Zygmunt Everhard, in capitala Imperiului Otoman, la 4 septembne 1776, in calitate de insarcinat
cu afacen, pentru a trata primirea lui Boscamp ca trimis extraordinar cu rangul de internuntm.
Acesta din urma a cerut sa se face apel $1 la Grigore al III-lea Al. Ghica, revenit in scaunul
Moldovei (1774-1777) $1 Melek Mehmed, pa$a de Hotin, ambii dispunand de influents in
seraiul imperial. Boscamp avea in vedere atat pe kapukehma lui Ghica la Poarta, socrul
acestuia, Iakovachi Rizo Rangabe, cat $i pe ministrul rus Aleksandr Stakievici Stakiev $i pe
cumnatul pa$ei din Hotin, situat foarte bine la Constantinopol. Planul diplomatului polon a
fost impartapt marelui secretar al Coroanei Ogrodsky, la 24 august 1776, care, supunandu-1
regelui, a obtinut aprobarea cuvernta; el a insarcinat pe generalul conte de Witt, comandantul
fortaretii Kameniec (Camenita), cu intocmirea scnsonlor catre domn (7 septembne) $i pa$a,
primind de la ace$tia raspunsun favorabile. Dupa interventia lui Ghica $i a lui Melek Mehmed
la Poarta, marele vizir, Dervi$ Mehmed pa$a, s-a adresat la sfar$itul lunii septembne 1776
marelui cancelar al Coroanei, Andrzej Mlodziejowski, eptscop de Poznan, transmitandu-1
aprobarea sultanului $i a Divanului imperial pentru primirea lui Boscamap ca trimis extraordinar,
fixandu-i-se itinerariul insa doar prin Moldova, pe la Ia$1 $i Galati, dar refuzandu-i-se trecerea
prin Tara Romaneasca $i pe la Bucure$ti. La 14/25 octombrie 1776, Grigore Al. Ghica i$i
exprima satisfactia catre Witt, pnntre-o scnsoare, ca. Boscamp va trece prin Moldova, urmand
sa fie primit cu cinste la Ia$i. La 8 octombrie a sosit la Hotin trimisul turc ce avea sa
insoteasca pe Boscamp impreuna cu talmacml Pangali. La 6 noiembrie 1776, Boscamp primea
din partea regelui cloud semi de instructiuni, dintre care unele secrete. In cadrul acestora din
urma, tnmisul polon trebuia sa bona de la domnul Grigore al III-lea Al. Ghica un aranjament
228
www.dacoromanica.ro
Krakow se pasta fotografia until desen astazi pierdut atasat manuscrisulut 631, ce infatisa
intrarea solului Boscamp la Iasi. 0 notita insotind desenul explica semnificatia amanuntelor: in
fruntea alaiului se afla infantena moldoveneasca, apoi cavaleria si, dupd aceea, tnmisul Porpi;
urma apot cavaleria
cu interpretul. Mai multi cai de schimb si alte trasuri ce incheiau convotul Autorul desenului
indica printre cei ce pnveau calari intrarea solului in oras si pe domn care si-a pastrat insa
incognito-ul. Primirea solulut s-a facut cu fast, iar discutille lui Boscamp cu Gngore Al. Ghica
au fost fructuoase, insa fara urmari practice, deoarece Poarta n-a ingaduit domnulut sa exporte
sare in Po lonia. In schimb, Ghica a prom's solului ca va.acorda protectie catolicilor din Moldova,
ingaduindu-le, chiar, celor din Iasi sa-si refaca biserica st sa traga clopotele ca in lacasurile
ortodoxe.
Boscamp a ajuns la Constantinopol la 12 februarie 1777, fund primit in audienta solemna
de sultan la 15 aprilie. Diplomatul polon a stat peste un an in Impenul Otoman, dar misiunea
sa n-a fost incununata de prea mare succes In plus, nu i s-a acordat nici statutul de rezident
permanent la Poarta, incat, la 3 martie 1778, dupa vizita de ramas bun facut vizirului, a trebuit
sa paraseasca Constantinopolul, la 24 aprilie. Calatoria de intoarcere nu s-a mai desfasurat cu
pompa antenoard, prietenul lui Boscamp Gngore Al. Ghica piennd decapitat la Beilicul din Iasi
la 1 octombrie 1777, iar noul domn Constantin Moruzi i-a fixat o ruts pe stanga Prutului,
interzicandu-i accesul prin capitala Moldovei De altfel, relatiile dintre Polonia tara aflata in
plina decadere st scasiata de contradicts si Moldova au ramas reci, din prima Porui, ce
adoptase o atitudine foarte circumspecta fats de regatul nobiliar socotit a fi devenit chentelar
Rusiei tariste; otomanii intretineau legatun si incurajau acum mai mult opozitia cercurilor ostile
lui Stanislav Poniatowski.
In sfarsit, de solia lui Boscamp la Poarta se mai leaga si un episod insolit, in timpul
sedeni sale Ia Constantinopol, el a avut prilejul sa cumpere acolo o frumoasa roaba din Bitynia
(Asia Mica), Sofia Czelicze (1760-1822), devenita mat tarziu nora generalului conte de Witt,
comandantul fortaretei Kameniec Putin scrupulosul ei sot, fiul contelui, a stiut sa faca caned
exploatand farmecele consoartei sale, cu care a cutreterat maple rase europene, dar in 1785,
Sofia de Witt se afla la Curtea domneasca din Iasi, find admirata de contele d'Hauterive A
reusit mai farziu sa devina favorita atotputernicului kneaz Potemkin, generalissimul trupelor
tariste, in timpul sedern acestuia in capitala Moldovei, pe vremea razboiului austro-ruso-turc,
Amanunte la C. Gane, Sofia Potocka, in vol Dtncolo de zbuctumul veactilut, Bucuresti, 1939,
p. 94-112, si Jerzy Lojek, Dzteje pleknej Bttynki. 0 powlesc o zyczn Zofit Wttowei-Potockt
(1760-1822) (Istoria frumoasei din Bitynia. Povestea vietit Sofiei de Witt-Potocka), ed. a 2-a,
Warszawa, 1972.
Date biografice asupra lui Karol Boscamp-Lasopolski se intalnesc in Polski Slownik
Btograficzny, vol II, Krakow, 1936, p. 372-374.
Textul coedit al calatonei sale la Constantinopol, in 1776-1777, si al trecerti prin Moldova
se pastreaza in Arhiva Centralia a Actelor Vechi din Varsovia (Archiwum Glowne Akt Dawnych
we Warszawie), fond Zbtor Popielow, ms. 236, f. 45-53, iar al drumului de intoarcere, ibidem,
f. 78-88, fund rezumat de Vetuamin Ciobanu, Jurnal iwan la sfcirpt de veac (1775-1800),
Iasi, 1980, p. 43-48. Date asupra activitatii diplomatice a lui Boscamp-Lasopolski se mai
intalnesc si la Wladislaw Konopczynski, Polska a Turcya (1683-1782), Warszawa, 1936,
pp. 180-183,264-267, Gh. Duzinchevici, Contribupuni la istoria relapunilor polono-romcine
in timpul lui Grigore Ghica 1776-1777, in Cercetari istorice ", X-XII (1934-1936), p. 26-32;
V Ciobanu, Documente inedite privind relapile Moldovei cu Polonia in a doua jumcitate a
secolului a! XVIII-lea, in Anuarul Institutului de istorie si arheologie A.D. Xenopol", Iasi,
XIII (1976), p. 355-356, si Relapile polilice romcino-polone intre 1699 qi 1848, Bucuresti,
1980, pp. 95-112 si 135-143.
www.dacoromanica.ro
229
de o ora de Ia5i, ca acela era locul in care au fost intampinati toti solii poloni
de rangul sau2.
230
www.dacoromanica.ro
...inca de pe cand Boscamp se afla la Hotin, Grigore Al. Ghica voda i-a
adus la cuno5tinta ca Linea la dispozitia sa cloud palate, unul de optsprezece 5i
altul de patrusprezece camere...
Ajuns la re5edinta care i-a fost rezervata..., ce avea o said impozanta, din
care se intra in camere mobilate, solul a fest salutat, in numele domnitorului,
de marele postelnic Ventura'. El era insotit de numero5i dregatori moldoveni,
care i-au prezentat daruri, dupa moda orientala", La u5a camerei ocupate de
Boscamp au fost instalate garzi.
In dupd amiaza aceleia5i zile, solul i-a trimis la Curtea domneasca pe secretarul
15 septembrie
1796) in Divanul lw Grigore al III-lea Al. Ghica in timpul domniei sale anterioare in Tara
Romfineasca.
6 Din cei patru baieti ai lui Ghica, probabil cei mai varstnici: Dumitrache si Scar lat.
7 Gavriil Callimachi, mitropolit (1760-1786).
www.dacoromanica.ro
231
la prima use a salii de audiente, dupa care 1-a invitat sa is loc pe o perna d
damasc, la fel cum statuse si el in timpul vizitei la domnitor. Boscamp a luat
p. 47 loc pe un fotoliu II langa Grigore Al. Ghica. In afard de ei si fiii domnitorului,
si
economice. Astfel ca
232
www.dacoromanica.ro
cu atat mai mult cu cat acesta se afla atunci in bune raporturi cu tarina
Ecaterina a II-a de la care Grigore Al. Ghica a5tepta sprijin pentru realizarea
programului politic pe care-1 preconiza]. Boscamp nu mai putea insa ramane
multa vreme la la5i. Cu prilejul unui nou bal, dat de domnitor, in seara zilei
de 19 decembrie, el 5i-a anuntat decizia de a parasi ora5u1 Ia 5i a doua zi
dimineata, dand asigurari ca, la intoarcerea sa din capitala Imperiului Otoman,
avea sali is revan5a pentru ospitalitatea deosebita cu care a fost tratat.
In dimineata zilei de 20 decembrie, la re5edinta solului, s-au prezentat
fiii domnitorului, insotiti de dregatorii Curtii, pentru a-i ura drum bun din
partea acestuia. Plecarea nu a mai avut insa loc dimineata, a5a cum fusese
planificata, ci in cursul dupd amiezei, cand i-au fost trimise cele doua trasuri
domne5ti, alaiul punandu-se in mars, in aceea5i components 5i dispunere, ca
la sosire9.
9 Dupa cum subliniaza V. Ciobanu, solul Boscamp parasea astfel capitala Moldovei,
pentru a nu o mai vizita niciodata. La intoarcerea sa de la Istanbul, in aprilie mai 1778, in
scaunul de la Iai domnea Constantin Moruzi, care, din considerente politice i de protocol, i-a
refuzat trecerea prin capitala Moldovei.
www.dacoromanica.ro
233
JEAN-LOUIS CARRA
(1742-1793)
Jean-Louis Carra s-a nascut la Pont de Vey le, in Burgundia (Franta), la 9 martie 1742.
Tatal sau, care era mic slujbas (comisar al dreptunlor senionale), a murit in 1750, lasand sase
copii orfani. Mama sa s-a recasatorit. Dintre copii, au ramas in vials doar trei. Tanarul Jean-Louis
studiaza in colegiul iezuitilor din Macon Aici, la 16 ani, este acuzat de participarea directs sau
indirecta, la un furt petrecut in oral. El fuge, dar este extradat justitiet din Macon, unde e
condus sub escorts, cu catuse la maini Ramane in inchisoare dot ani, fard a fi fost judecat (!),
$i e eliberat in 1760. De atunci, potrivit cu biograful sau cel mai recent, Jean Martinerie,
rataceste pnn Europa, indeosebi prin Austria $i Prusia, fara alte precizari. In 1768, venit in
treacat la Pont de Vey le, el declard ca locuieste la Paris si ca este secretarul marchizului de
Argenson (Marc-Antoine de Paulmy d'Argenson, fost ambasador in Elvetia, Polonia si Venetia).
In 1770, e recomandat de astronomul Lalande librarului Fortunato Bartolomeo Felice din Yverdon,
care lucreaza la o editie a Enciclopediei, in 48 de volume Este angajat de el, dar, in curand,
se incinge o cearta, e licentiat din slujba
gt
234
www.dacoromanica.ro
Otoman. Acestei faze ii apartin doua lucrari, anume cunoscuta sa Histoire de la Moldavie et de
la Valachie avec une dissertation sur l'etat actuel de la Moldavie et de la Valachie, tiparita in
1777, la Bouillon, $i nu la Tao, cum se afirma in foaia de Min, precum $i o foarte cunoasa
bro5ura: Essai particulier de politique dans lequel on propose un partage de la Turquie europeenne, tiparita ostentativ la Constantinopol, in realitate, Ia Pans, in 1777. Rostul primer din
aceste lucrari nu poate fi inteles pe deplin fard cercetarea acestei bro5uri, care a precedat-o.
Confruntarea for tradeaza rolul adevarat al filosofulut cosmopolit", in realitate, agent in slujba
lui Frederic al II-lea, regele Prusiei.
Nu se cunosc bine imprejurarile in care J. L Carra a intrat in slujba noului domn al
Moldovei, Grigore al III-lea Alexandru Ghica, 5i nici natura exacta a atributiilor sale El nu a
fost recomandat domnului de catre ambasada franceza din Constantinopol, caci angajarea lui s-a
facut la Moscova, de unde s-a indreptat spre Moldova El nu a fost recomandat nici de membni
ambasadei franceze din Rusia, dupa cum reiese [impede din propria lui declaratie catre ministrul
francez al Afacenlor Externe, Charles de Gravier, conte de Vergennes, declaratie in care vrea,
totu5i, sa valorifice cat mai mult faptul ca it cuno5tea pe ministrul plenipotentiar francez, M.
Durand". In timpul 5ederii mele la Moscova, am avut norocul (l'avantage) sa flu cunoscut de
D. Durand. Acest ministru tie ca. George (!) Ghica m-a atras la el ca sa-1 flu de folos". Trebuie
subliniata ambiguitatea voita a acestei formulari. Un punct lasat de Carra anume nelamurit este
acela al rostului sau declarat pe langa domn Nicaieri, el nu se incumeta sa adopte fati5 calitatea
de secretar. Sunt folosite peste tot formule ingenioase, ca aceea in care e invocata marturia
plenipotentiarului francez Francois Marie Durand de Distroff. In Discursul prelimmar din Istoria
sa, el declara ca s-a ocupat de educatia fiilor domnului Moldovei 51 de corespondenta franceza
a acestuia. In scrisoarea adresata de el lui G Saul, in 1779, el spune: Ma ocupam cu placere
de educatia copiilor sai si ii steiteam la dispozitie pentru corespondenta sa franceza ". Ceea ce
lamure5te echivocul lasat anume sa planeze asupra acestui punct Dar se mai intalnesc $i alte
declaratii in doi peri, menite a crea impresii false. De pilda, afirmatia ca ar fi scris de la Iasi
ambasadorului francez de la Constantinopol, Francois-Emmanuel de Guignard, conte de Saint
Priest, in vederea intretineni unei corespondente sustinute (asemenea aceleia purtate, in trecut,
cu secretarii francezi ai domnilor, de pilda cu La Roche, sub cei doi Callimachi), dar indata e
shit a recunoa5te ca totul s-a rezumat doar la o intenfie nerealizata, din cauza imposibilitatii de
a -si incredinta scrisonle altora decat curierilor ru5i sau calara5ilor domnului. Tot astfel se lauds
cu o cunoa5tere directs a Tarn Romane5ti (unde nu i-a calcat piciorul), scriind, din Var5ovia,
ministrului Afacenlor Externe, de Vergennes, ca 5ederea in Moldova 5i o calatorie in Tara
Romaneasca m'ont donne la clef de toutes les affaires de ces pays-1a". De altmmteri in Disertatia,
tnmisa atunci aceluia5i ministru, el 151 sprijina acuzatiile pe care le aduce domnului Grigore al
reduce cifra Ia trei, iar nota acuzatoare nu mai e mentinuta. Sensul ei reiese 5i dintr-o alta
imputare pnvind pretinsele intrigi ale lui Ghica cu Curtea de la Viena, cand, in realitate,
raporturile cu aceasta se resimteau de protestariie domnului la masurile imperialilor cu prilejul
rapirii partii de nord a Moldovei. De altminteri, Sulzer declara destul de !impede ca domnul
Moldovei era departe de a avea o inclinatie pentru austrieci.
Dar care va fi fost rostul venirii lui Carra in Rusia, de unde apare pe orizontul nostru?
Desigur, cautarea unei capatuiri, intr-un moment, ca'nd intrigile legate de incheierea pacii
ruso-turce puteau oferi perspective atragatoare unor pamfletari virtuali 5i oameni ai condeiului,
gata sa se inroleze in ceata mercenanlor celor doi despoti luminati" ce orbeau lumea filosofilor
de Ia Pans cu promisiunile, darurile 5i lingu5irile tor, creand iluzia unui Eldorado promis
filosofilor". -Este calitatea pe care o adopts Carra silindu-se sa intre in slujba regelui Prusiei,
Frederic al II-lea, $i a imparatesei Ecatenna a II-a, cei doi initiatori ai primei dezmembrari a
Poloniei, pentru care schiteaza un plan filozofic" de impartire a teritoriilor Imperiului Otoman.
!nitre cei doi patroni posibili, preferinta mergea, fire5te, la imparateasa, mult mai generoasa cu
agentii propagandei sale decat regele de la Sans Souci. S-ar parea ca el a $1 incercat sa-si ofere
www.dacoromanica.ro
235
servicitle sub forma deghizata a unor viitoare opuscule despre niste realitati rusesti anume
despre insuccesul noilor colonti de la Astrahan si despre rascoala lui Pugacev.
Alegerea for putea sa pars =data, cact ele proclamau, de fapt, o stare precara ce se
vadea inauntrul imparattei moscovite. De aceea, nu este exclus ca acea invitatie sa contina si
germenele unut santaj in cazul unut refuz. Este foarte sugestiva usunnta cu care schimba tonul
fata de Ecaterina a II-a, in cursul aceluiasi text, adica a brosurn intitulate Essai particulier de
politique dans lequel on propose un portage de la Turquie europeenne, par Monsieur C***, a
Constantmopole, 1777, atat in privinta politicti ei, cat si a pretuirii acordate indeobste de pinta
publics soldatilor rusi in razboiul cu turcil. Incepe cu lingusin si povete. De ce sa se intinda
in Europa, cand are atatea de facut inauntrul propnet sale imparatti?... etc. Ea a uitat sa
harazeasca acel cod de legs fagaduit atat de mult si pentru care a fost atat de laudata... Sa-1 terte
daca se amesteca, ea are desigur monvele sale pe care el nu le cunoaste... etc. ... Curtea de
la Petersburg trebuie sa restituie partea din Polonia pe care a luat-o si asupra careta nu avea
nict un drept. In felul acesta, ar pune in incurcatura Curtea de la Mena... etc. Trebuie sa se
ajunga la un echilibru de forte Intre cele trei puteri ce s-au Infruptat din ciuntirea Poloniei; ea
neavand decat o suprafata de 1/6 fata de a Rusiei, va trebui sa ocupe o Intindere de la Marea
Baltica la Marea Neagra st sa tind in respect atat pe austrieci, cat st pe rusi. In lotul sau vor
intra Moldova st Basarabia. Dar indata se impune o alts solutie. Regele Prustei, care cunoaste
mai bine ca oricine Curtea de la Petersburg, viclenta ruseasca st gloriola Ecaterinei a II-a, a
profitat, cum se stle, de dezordinea din Polonia, pentru a propune copartajul... Daca cele trei
puteri nu restituie teritoriile pe care le-au luat si nu e vreo speranta de asa ceva atunci
regele Poloniei nu va mai avea nici o autoritate. Va trebui ca cele trei puteri sa consimta ca Tara
Romaneasca si Moldova sa fie alipite regatului dezmembrat al Poloniet... si ca nobilii polont
sa accepte ereditatea coroanei regale...". Autorul revine asupra propunerii de pana acum. Dupa
impartirea Turciei europene, Austria si Rusia vor restitui teritoriile luate din Po lonia, et le roi
de Prusse reglera les limites des pays specifies dans ce nouveau partage sur la largeur de quinze
milles" (!). Asadar, regele Prustei nu va restitui nimic st va fl arbitrul acestei not impartirt. In
concluzie, se declara ca trebuie sa se opteze sau pentru impartirea Turciei europene, restituindu-se
Polontet teritoriile rapite" (in afara bineinteles de cele luate de regele Prusiet, despre care nu
se pomeneste nimic), sau pentru o concesiune unanima a Moldovei st Tani Romanesti regatului
dezmembrat al Polontei.
Se vede bine ca aceste scheme difente apartin unor momente difente, din suprapunerea
carora rezulta o mare confuzie. Tot astfel se explica si contradictia ce se observa, la un moment
dat, Intre text si nota din subsol care it anuleaza De exemplu, la p 57, citim in text: Fara buna
comportare a rusilor contra purtatorilor de turban, ungurii, austriecii si poate Europa ar fi Inca
ferm incredintati ca ei sunt invincibtli". Dar in josul paginii, aflam nota I1 in sens diametral
opus. Nu, domnule autor, nu e nevole de mare ment si mare vitejie pentru a-i bate pe turct,
care nu au nici tun, nici vitejie, nici disciplina, nici spioni. Toti moldovenit, valahn si great
erau spionit rusilor si cu toate acestea, et nu au fost in stare sa cucereasca nici Stlistra, nici
Varna, cloud sandramale care n-ar fi rezistat doua zile in fata francezilor sau prustenilor.
Trebuie sa cunosti in amanunte acest razboi pentru a nu to mai minuna atata, ceea ce rusii
ascund cat pot, dar se va gasi poate un autor caritabil, care sa ne lamureasca despre totul".
Vezi st p. 23, n. 8: Daca regele Prusiei mai analizeaza o a doua oars pe rust cu ajutorul
pusttlor st batonetelor, s-ar putea, prea bine, sa se descopere ceea ce cred ea et nu sunt
atat de grozavt cum se crede".
Aceasta atitudine diametral opusa celei precedente si tonul dusmanos al notelor intaresc
presupunerea ca avem stet ecoul a cloud momente difente: acela al manevrelor lui Carra pentru
a-si ofen servichle st acela al constatarit insuccesului lor. De altminten, din propunenle lui
Carra se poate vedea ca ele se refers la doua planuri. Unul, de reconstituire a Poloniei, care
fusese mat intai schitat in mare de catre cancelarul Kaunitz, de altfel fara succes, caci regele
Prustei nu voia sa restituie nimic, celalalt, de distnbuire a tentoriflor Turciet europene, inspirat
direct de rege.
Pamfletul anonim al lui Monsieur C**" a fost tipant in 1777, aproape odata cu Istoria
Moldovei fl a Tariff Romeinevi, a caret viitoare aparitte o anunta. Dar mai inainte, Carra a mai
expus Inca un alt protect de politica europeand, pe care it trimite, la 16 mai 1776, de la
236
www.dacoromanica.ro
Var5ovia, unde se afla dupal plecarea sa de la Ia 5i. De asta data, se adresa direct ministrului de
Afacen Externe de la Paris, canna it oferise servictile sale, bineinteles nu gratutte, cu trei zile
mai inainte, ca observator vigilent al viitoarei Diete de la Var5ovia (unde aveau sa fie discutate
masurile pentru investirea regelui cu puteri monarhice, instaurand ereditatea coroanei in locul
sistemului dezastruos al alegerii de catre Dicta).
In epistola din 13 mai, el i51 intocme5te fi 5a personals, invocand ca referenti pe Diderot,
Voltaire 5i abatele Reynal (!), pomenind de cele aproape 800 de contributii la suplimentele
Mani Enciclopedii, amintind de calatoriile sale prin mat toate impenile 5i regatele continentului,
prevalandu-se de cuno5tinta ministrului Durand din timpul 5edent sale la Moscova 51 de calitatea
de secretar al lui Grigore al III-lea Ghica la I a s i , precum 5i de o calatone (!), in Tara Romaneasca,
multumita carora cunoa5te toate legatunle domnilor cu rusii, turcii si austriecti 51 multe alte
lucruri, pe care le pot arata intr-o prima scrisoare ". Mai adauga, cunoa5terea a 8-9 limbi 5i
calitatea de om de Mere, care i-a deschis toate uple 5i 1-a pus in contact cu toll oamenti man.
In final, o noua referinta. Roaga sa i se tnmita raspunsul la Mathieu de Basquiat, baron de La
Houze, ministrul regelui Frantei la Hamburg, unde va pleca peste cloud zile, care il cunoa5te 51
cu care se va sfatui. Dar, plecarea la Hamburg era, poate, doar prilejul de a-1 mentiona pe acest
diplomat, caci la 16 mai, el trimite o mostra de consideratii 5i reflectti politice asupra chestiunii
orientale. El declara: Ar fi mai bine ca regele Prusiei sa stapaneasca jumatate din Polonia cleat
sa fie lasate Rusia 5i Austria s prinda radacini acolo... Daca rezultatul Dietei va fi cel sperat
de Rusia, atunci va trebui sa dtspunem Curtea de la Berlin sa is o hotarare in ce pnve5te Casa
de Austria 5i sa lase pe turci sa atace impenul in acela5i moment in care ar incepe razboiul in
Po lonia contra ru5ilor". Imparatul, atacat din cloud parts, ar avea destul de furca 5i Suedia ar
intra in Finlanda 5i ar ocupa Viborgul, regele Prusiei ar ocupa Curlanda 5i Hanovra, iar Anglia,
prinsa de razbotul din America, ar mai fi incurcata in conflictul dintre Portugalia Spania, mai
trebuind sa-51 apere Hanovra, nu va putea face fats 5i va fi doborata de Franca razbunatoare.
Anglia 15i va pierde colonitle, iar Franta, Prusia $1 Suedia vor trage singure folosul atator
razboate".
avea sa fie decapitat de succesorul lui Grigore Ghica, in 1778. Este semnificativ faptul
CI,
laudand eruditia acestuia, Carra declard ca moldovenit fi-au pus ncidejdea in el (!). Spiritul sau
de intriga, ce se vade5te in Istoria sa, unde dezvaluie lucraturile mmistnlor" domnului contra
lui, atitudinea lui propne de fronds 5i, poate, banuiala afilierii sale masonice 1-au facut curand
indezirabil. La implinirea unui an, el a fost licentiat din slujba. El pretinde chiar intr-un pasaj
din Disertatia sa, in forma amplificata, ca ar fi fost alungat din locuinta ce ii fusese data 5i silit,
astfel, sa-5i caute un adapost intr-o 5andrama la marginea ora5ului. I s-ar fi retras 5i mobilierul
daruit chipurile de domn. In sfar5it, la plecare nu i s-a plant decat jumatate din cheltutehle de
inapoiere prevazute in contract. El se declara persecutat de marele postelnic Ventura 5i parat de
calugani fanatici 5i rauvoitori pentru spiritul sau ateu. $i dupa. licentiere, Carra a mai stat un
timp la Ia 5i, unde it gase5te Sulzer la venirea sa cu treburi proprii, cam pe la sfar5itul lut
februarie, cand au luat masa impreuna la un boier invatat, nenumit de autor, poate chiar Manolache
Bogdan, la care au mai luat parte 5i Le Doulx, consulul prusian Jager 5i Alexandru Mavrocordat
(viitorul domn Firaris), in care de5i a fost vorba de nedreptatile domnilor greet 5i de ciuntirea
cheltutelilor de drum ale lui Carra, nu s-a pomenit nimic despre aceastli alungare din caso. Sa
fie oare Inca una din inventiile lui Carra?, Ca, de pilda, povestirea interventiei sale in favoarea
www.dacoromanica.ro
237
lui Le Doulx, pentru care ar fi redactat chiar o hotarare adoptatli ci de domn (!), potnvit
versiunii amplificate din Disertatia, in forma sa ultima. El leaga indata acest act al sau de nobila
dat de el lui Le Doulx. Dar imaginatia lui Carra nu se opre*te aici. El mai inventeaza, in
raspunsul catre medicul Gheorghe Saul, gestul sau de a-1 preveni pe domn despre existenta unui
complot contra sa. Iata ce spune: Trei saptamani inaintea plecarii mele (deci inceputul lui
februane 1776), I-am prevenit pe acest domn Ghica (Giska") de un complot format contra sa
*i i-am spus ca am vazut conjuralii intr-o casa particulara *L ca dupd ce am confruntat toate
imprejuranle ajunse la cuno*tinta mea, de curand, cu informatia ce mi-a dat-o un ofiter rus,
prieten de-al meu, in trecerea pnn Ia *i, nu m-am indoit de proiectul format de a face sa fie
mazilit de Poarta. I -am propus sit treaca in Franta inzpreuna cu familia sa *1 sa aduca cu el
si comonle sale. Domnul a ras de informatiile *i propunerile mele fit, zece lunt mai tarziu,
urmarea a dovedit ca zelul meu nu i-ar fi fost fare folds, data sceleratii *i calugani de care era
inconjurat nu s-ar ft ingrijit sa ma discrediteze in ochi: sal prin instnuarz false ,ci calomnzoase".
Dar intre acest pretins gest din februane 1776 *1 uciderea lui Ghica nu sunt zece Zuni, cum
pretinde Carra, ci vreo 18 lulu! Iar sentimentele lui Carra, in februane 1776, fata de Ghica sunt
cele ce reies din acuzatitle ce i le aduce, atat in nota Disertatzei trimise de la Var*ovia lui
Vergennes in mai 1776, cat *i in notele din Essai particulier, redactate cam tot acum. De fapt,
inventia generoasa din scrisoarea catre Saul, din 1779, este urmarea &recta a imprestei generale
de groaza si compatimire produsa de cruntul epilog de la Iasi: Carra, vrand sa foloseasca acest
interes pentru reclama Istoriet sale, redactase o notita, destul de documentata, publicata de el,
la 15 notembrie 1778, in Journal Encyclopedique", in care s-a vazut silit sa-*i schimbe atitudinea
fata de domnul hulit in Histoire, aratat acum ca o vtctund a boierilor sai, fare a renunta insa
la invocarea ambItzei ,ci avantiei sale, dar incheind pe o nota noua: le respecte sa memoire!"
Ceea ce nu 1-a impiedicat sa mentina, *1 in editia Istoriez din 1781, acuzatiile sale contra
domnulut. Carra a plecat din Ia*i, plan de ura contra domnului, pe care il denunta, in mai 1776,
lui Vergennes, in nota sa veninoasa, la capitolul despre venituri din Disertatie, precum *1 in
notele din Essai particulier, privind concursul pe care Ghica 1-a dat Ecaterinei a H-a in raspandirea
de manifeste printre grecii din imparatia turceasca, mai inventand *i pretinde legaturi ale sale
cu austriecii (...a fait traduire lui meme des memoires de la Cour de Petersbourg en langue
grecque pour exciter ses compatriotes a la revolte en faveur des Russes qu'il a trahis ensuite
a leur tour, afin de faire sa tour aux Allemands qu'il abhorrait qu'il a vraisemblablement
trahis s'il a pu"). De observat Ca atat perceperea abuziva a haraciulut pe ultimit doi am, cat
*1 rolul in traducerea manifestelor carte greci sunt motive invocate de turd pentru uciderea
lui Grigore Ghica.
Incercanle lui Carra de all face rost de o misiune oarecare la Var*ovia dau gre* *1,
reintors in Franta, el se vede silit sa -5i valonfice Dzsertatla, precum *1 consideratille sale
contradictorii, stranse sub titlul de Essai particulier, conceput sub inspiratia lui Frederic al
II-lea, care i-a *i trimis o tabachera de our cu o scnsoare magulitoare, pe care el s-a grabit sa
o rupa in fata Camerei legislative, in 1793, la declararea de razbot din partea Prusiei, depunand,
totodata, in fata acesteia *i tabachera, ca sa -5i manifeste patriotismul 5i spiritul revolutionar In
1777, apareau aproape simultan 5i Essai particulier, tiparit la Constantinopol (!), cum scree pe
foam de titlu, dar in realitate la Paris, *1 Histoire de la Moldavie et de la Valachie, tipanta la
Ia*I" (!), pe cheltuiala societatii tipografice din Deux Ponts" (= Zweibrucken, in Germania)
Primul dintre acestea precede cu putin Istoria pe care o anunta. Autonzatia de aparitie poarta
data de 25 ianuarie 1777 (Paris) Apdar, intreaga redactare s-a facut la iuteala, in intervalul
dintre oferta Disertatzei, in mai 1776, *i data de 25 tanuarie 1777. Caci este de presupus ca
pentru a obtine autorizatia aceasta, trebuia infatipt manuscrisul Integral. In librane, a aparut in
octombne 1777. De altminteri, truda autorulut s-a marginit la insailarea impreund a unor texte
imprumutate La textul initial a mai fost adaugat un Discurs preliminar" *1 Indus in capitolul
final despre Caracterul moldovernlor", care, insa, apartine unei faze anterioare (vezi Observapi
mace). Este probabil ca amandoua brownie au fost subventionate de Frederic al II-lea, cum
ar rele*i din trimiterea de pe foam de titlu a Istoriei la Societatea tipografica din Deux Ponts
(Zweibnicken). La Essai particulier se arata doar ca loc de aparitie Constantinopol", ceea ce
238
www.dacoromanica.ro
nu mai ingaduia o trimitere similard De retinut ca dupa o noua editie la Paris la ltbrarul
Saugratn, in 1778, urmeaza o alta datata din Neuchatel (1781), posesiune, precum se 5tie, a
regelut Prusiei.
Istoria Moldover ci Tarn Romoinesti nu a trezit la inceput mare interes, cu toata organizarea
reclamel de catre autor care strecura fragmente medite in chfente gazete locale inainte de
publicare 5i iii sena singur recenzu elogioase dupa apantie. Foarte curand, uciderea lut Grigore
al III-lea Ghica i-a oferit un nou pnlej de reclama. La 15 iulie 1778, apare in Journal
Encyclopechque" o recenzie a Istorzei. El se grabe5te sa dea, ca un fel de completare, o nota:
Notice sur Gregoire Ghika, in care atribuie rolul determinant al acestui epilog intrigilor 5i
denunturilor mini5trilor" domnului $i descne sfarsitul sangeros al acestuia, datorat ambipei sr
avarillei sale. De pe urma recenziei din 15 tulle, se porne5te 5i cunoscuta polemics dintre
autorul anonim al scnsoni trmise, in 1779, de la Mena: Lettre a Messieurs les auteurs du
Journal de Bouillon..., combatuta in raspunsul, tot anomm, atribuit de Engel lut Sulzer, Reponse au libelle diffamatozre qui a pour titre Lettre... etc., trimis din Var5ovia. Acestea sunt
titlunle pe care le da Sulzer in a sa Geschichte... (vezi relatia sa din volumul de fata). Iar Sulzer
it arata pe Raicevich drept autor al scnsorii din Viena.
Dar tats ca in anti din urma a intervenit un element nou. In articolul publicat de Alexandru
(1779), este redat textul sensorn atribuite acum serdarului G. Saul, dupa cum ar reie5i din
raspunsul direct adresat de Carra in persoana, in ciuda faptului ca numele lui Saul nu aparuse
in acea scnsoare anomma, dupa spusa lui Sulzer, Engel etc. Dar problema se mai complied,
deoarece Sulzer in mai multe locum din a sa Geschichte vorbe5te de dor calomniatori, bosniaci
amandoi, desemnandu-1 destul de limpede pe Raicevich, fara a dezvalui identitatea celuilalt.
Mai sunt 51 alte nepotriviri Dupa Sulzer, raspunsul la acel Libelle... s-ar datora unui pneten al
sau. Ar reie5i, deci, ca au fost dozzei reispunsuri: unul, tipant in "Journal de Bouillon", de Carra
in persoana, celalalt, tiparit la Var5ovia, anomm, fie stns de el sau din inspiratia lui, poste, de
acel pneten al lui Sulzer. Din aceasta polemics, in afard de titlunle redate de Sulzer, not
cunoa5tem un singur text, acela al raspunsului adresat fatty lut G. Saul, care insa nu concord&
cu elementele date de Sulzer. Acest raspuns din 1779 ii da prilejul lui Carra sa mai adauge un
nou capitol fantezist la raporturile sale cu Grigore al III-lea Ghica. Cat pnve5te raspunsul
propriu-zis la obiectitle aduse gre5elilor sale din Histoire, el le respinge victorios, aratand ca
le-a luat din textul lui Dimitne Cantermr. 0 urmare a criticilor aduse lui Carra, a fost inglobarea
in textul editiet de la Neuchatel a unei parti importante din memortile generalulut Bauer, cu date
statistice despre Tara Romaneasca, pomenita doar in thin' Istoriei : abia mentionata in text.
Editia de la Ia5i" a Istorzei a fost dedicata printului Louts de Rohan (pe atunci adjunct al
episcopului de Strasbourg), al carui secretar se declara 51 pe care it lingu5este intr-o nota
refentoare la fosta sa ambasada la Viena, in legatura cu chestiunea Polornet.
Acest personal, u5uratic, cheltuitor si credul, era prada tuturor oculti5tilor $i 5arlatarnlor,
ca vestitul Cagliostro, care a $i fost oaspetele lut la palatul episcopal din Strasbourg, unde it
fabnca diamante P) 51 our (!) intr-un laborator amenajat anume. Este cunoscut in 'stone pentru
credulitatea sa in afacerea colierului" Nu 5tim cats vreme a limas Carra pe langa el. In 1781,
iii scoate editia a treia, tipanta la Neuchatel In anul urmator, 1782, solicits postul de consul
francez in Tara Romaneasca. La 26 mai 1782, el adreseaza un memonu ministrului de Vergennes,
invocand pentru a-51 dovedt cuno5tintele sale fundamentale", martuna unor opere ,,.. de un
adevar 51 exactitate incontestabile", refenndu-se la Istoria Moldovei si a Tara Romanesti, dar
numirea lui La Roche a pus capat sperantelor sale. Un an mai farm, el incearca sa supuna lui
Vergennes o urmare la proiectul de impartire a Turciei, publicat cu 5ase ani mai inainte. Fara
a se descuraja de primirea rece intampinata, el cere zadarnic, la 29 octombne 1783, sa fie trimis
ca secretar de ambasada la Constantinopol, pe langa noul ambasador, Marie Gabriel Auguste,
conte de Choiseul-Gouffier, in virtutea faptului ca pe langa celelalte calificari pentru aceasta,
el ar avea 5i pneteni comuni cu el. Nereu5ind mei acum, se inhama la exploatarea sublectelor
celor mai variate, atunci la ordinea zilei. In 1781-1783, el dedica regelui Prusiei Les nouveaux
principes de physique, in 4 volume, cu notite elogioase in "Journal Encyclopedique" (!). In
1784, senzatia creata de exibithle balonului lui Montgolfier ii ofera pnlejul unui Essai sur la
www.dacoromanica.ro
239
nautique aerzenne In anul urmator, se ocupa de alt spectacol oferit parizienilor: anume
demonstratule impresionante de isterie colectiva din jurul a5a-zisului baguet de Mesmer",
publicand un Examen physique du magnetisme animal (Paris, 1785). Experience le lui Franklin
inspira o Dissertation elementaire sur la nature de la lunziere, du feu et de l'electricite (Paris,
1787). El cid $1 traducer' ca Istoria Greciei vechi (din limba engleza), in 1787, sau lucran mai
constitu /iei statului, Protect de caiet pentru starea a treta din orasul Paris, Paris, 1789,
Consideratii, cercetiiri ci observant asupra state/or generale, 1789-1790,5i, indata dupa luarea
Bastille', publics Memorti istorice st autentice asupra Basultei, 1790.
La izbucnirea revolutiet, se manifesta cu vehementa in mijlocul electonlor, apoi la tribuna
clubului iacobmilor, militeaza pentru infiintarea Comunei si a garzii nationale, duce o actiune
violenta pentru declararea razboiului contra Austriei, este unul din capli insurectiei din 10
august; in sfar5it, e numit de doud departamente membru al Conventiei nationale. Impreuna cu
Mercier, scoate un ziar Les Annales patriotiques et litteralres de la France". Mai apoi, intemelaza
"Le Journal de l'Etat et du citoyen". Convins de rolul mobilizator al preset, el cere pentru
casttgarea razbolului, 50 000 de cetateni inarmati cu sulite (des piques), 12 tipografii, hartie 51
tipografi. Denunta in fata Conventiei operatiile militare din Savola, acuzand pe generalul care
le conducea, e trimis la tabara din Chalons sa-1 supravegheze 51 pe generalul Dumouriez, it
lauds pe generalul Kellerman etc. Dar, cu toate dovezile de zel revolutionar, el devine suspect
in urma unor gesturi destul de surprinzatoare.
In 1791 (23 august), it lauds in public pe William, duce de York, al doilea flu al regelui
Angliet, gasindu-1 potrivit pentru a fi mate duce la Belgiei, cu toate putenle unui rege al
francezilor", tar in ianuarie 1792, la clubul Iacobinilor, it propune chiar ca rege constitutional
al Frantei (!), in eventualitatea unei reeditari a fugii de la Varennes. Cu toata furtuna starnita
de aceasta ciudata propunere, el repeta aceea5i gre5eala, de asta data cu pnvire la ducele de
Brunswick, seful francmasomlor de rit scotian din Germania, desemnat de o minontate, in
frunte cu contele Louis de Narbonne, ministrul de razboi din guvemul Roland, drept candidatul
ei la coroana Frantei (!) (vezi Albert Sorel, L'Europe et la Revolution francaise, II, p. 59; Emile
Dard, Un confident de l'Empereur, le comte Louis de Narbonne, 1755-1813, Pans, 1943, cap V).
In legatura desigur cu acest project, Carra a scris in Analele patriotice", de la 25 iulie 1792,
ca ducele era eel mai mare comandant 5i le plus grand voyageur de l'Europe" si ca nu i-ar lipsi
deck o coroana pentru a fi nu numai eel mai mare rege din Europa, ci adevaratul restaurator
al libertatii in Europa! Dar, printr-o fatala coincidenta, aceste randuri apareau tocmai in ziva
publicarii vestitului manifest al lui Brunswick (vezi Aulard, Histoire politique de la Revolution
francaise). Carra se alaturase girondinilor $i cooperase cu ei in timpul mintstrului Roland Nu
a luat insa parte la manifestarile for violente din mnie. Cand s-a redeschis ofensiva impotrtva
for in octombrie $1 au fost condamnati la moarte, Carra a fost 51 el cupnns in aceasta proscnptiune.
240
www.dacoromanica.ro
solicitare catre ministrul Vergennes (vezi V. Mihordea, Contrabutiz la biografia luz Jean-Louis
Carra, Bucuresti, 1940, dupa corespondenta de la Ministerul de Afaceri Straine din Franta), si
un memoriu pentru fnfiintarea unui consulat francez la Bucuresti pentru Tara Romaneasca,
Moldova si Basarabia, din 26 mai 1782, publicat in colectia Hurmuzaki, Supl. I, p. 11-16, dupd
textul din arhiva de la Quai d'Orsay. In ultima faza care Incepe in 1784, el sine o seams de
brosuri si carti disparate, mentionate de noi mai sus.
Ca traducers din Histoire de la Moldavie, noi cunoastem traducerea germana publicata
la Frankfurt si Leipzig, in 1789, cu WW1: Geschichte der Moldau und der Wallachei von threm
Ursprunge an bus auf dem jetzzgen Zustand dieser Provinzen nebst Beschreibung der mzt den
Tiirken gefiihrten Kriege, auf einer Reise gesammelt (von) Herrn Carras, kontgl. Franz
Ambasadeur zu Warschau (!), J. Chr. Engel semnaleaza pt o alts traducere germand, publicata
la Nurnberg, in 1821: Carra's Thstortsch-Statistische Beschreibung der furstentitmer Moldau
und Wallachei, und der zwischen diesen Fiirsten un den Turken geftihrten Kriege, Neue Auflage,
Nurnberg, A. Schneider, 1821. Tot de un text inrudit cu 'storm lui Carra e vorba si in lucrarea
anonima germana, citata de Engel, in Geschichte der Moldau und der Wallachei, Halle, 1804,
I, p. 103, XVII, si publican. in: Johann Bernoulli, Archly zur neueren Geschichte, Geographie,
Natur- und Menschen Kenntniss, Zweiter Theil, Leipzig, 1785, care s-ar datora unui nobil
german, ce a stat mult in acele tan. Urmeaza o serie de informatii ce coincid cu cele ale lui
Carra. Autorul arata apol, in amanunt, ce ar putea deveni aceste tan sub o suzeranitate cresting.
Exists si o traducere ruseasca dupa textul francez: Istortia Moldavit i Valahu... etc., din 1791.
L. Baidaf, Note marginate la Istorta lui Carra", in Universul literar", nr. 2 din 9
ianuarie 1927.
G. Pascu, Calatori stroini. Carra, in Revista critics ", 1936 si 1937, si Un aventurier
pripaszt la curtea lw Grigore Alexandru Gluca Vocta In 1776, in Universul", nr. 63 din 6
mute 1939.
V. Mihordea, Contributti la biografia lui Jean -Louts Carra, in Revista istorica", XXV,
nr. 7-9 (1939), p. 228-229.
M. Holban, Autor de !'Histoire de la Moldavie et de la Valachie de Carra, in Revue
historique de sud-est europeen", Bucarest, XXI (1944), p. 151-230.
V Candea: Poate ft mclusa cartea lui Carra, Histoire de la Moldavie et de la Valachie"
in Bibliografia romeineasca veche?, in Studii p cercetari de bibliografie", vol. I (1955),
p. 243-246.
www.dacoromanica.ro
241
sale mat vrednice de atenpe nu sunt cele incluse in Istorie, et cele cuprinse in Notita sa,
descriind uciderea domnului (dupd informatille pe care le pnmtse) $i dezvaluind manevrele
postelniculut $1 ale caminarultu, principalti doi mintstri" ai domnului, care i-au pregatit naruirea.
Ele completeaza bine insemnanle nepretuite ale efemeridelor lut Constantin Caragea despre
prologul dramei de la Iasi.
Cap. II
Descriere geografical
Moldova $i Tara Romaneasca provincii alaturate, sunt asezate intre 41 si
fol 69
Traducerea de fata s-a facut dupa textul ms. francez cu titlul de mat sus, aflat in
2 Absurditatea acestor asociani: latitudine est (!) $i longitudine sud (!) a fost sublimata
atat de catre Sulzer in 1781, cat $i de criticul anonim din 1779, autorul scrisorii catre d-nii
jumali$ti din Bouillon Vezi p extrasele din Sulzer in volumul de fats.
3 Acest rau are tret ramificatn care au constituit acum in urma obiectul principal de
discutie intre Casa de Austria $1 Poarta pentru fixarea limitelor din partite acelea In sfamt,
Curtea de la Viena a birutt. I s-a cedat toata provincia cuprinsa intre marele si micul Stret. Ceea
ce ofera austriecilor inlesnirea de a patrunde in acelasi timp in Moldova $1 Tara Romaneasca,
$1 de a pune sa fie ridicati pe sus in douazect lr patru de ore, oncand ar gasi cu cale, pe
suveranit acestor doud.principate. Trei sau patru companti de husan ajung pentru executarea
acestei lovitun (n a ). In privinta celor tret Streturi, cf. $i brosura lui Carra: Essai particulier
242
www.dacoromanica.ro
Romaneasca are un mare numar de rauri care aproape toate vin din muntii
Transilvaniei, strabat Tara Romaneasca tot de la nord-vest spre sud-est 5i se
varsa unele in Dunare, altele in Siret. Ia 5i, pe micul rau Bahlui, care se varsa
in Prut la 6 leghe de acolo 5i nu pe Prut cum 1-au Insemnat toti geografii
pand in ziva de astazi , este capitala Moldovei 5i re5edinta domnului. Bucure5ti,
Clima
Clima este aproape aceea5i ca in Burgundia 5i in Champagne, dar ceva mai
rece iarna 5i mai calda vara. Aerul nu are acea elasticitate 5i nici acea vioiciune
care caracterizeaza clima noastra occidentals. // Observi acest lucru dupa fol 70
descurajarea, inertia 5i melancolia obi5nuita a locuitorilor. Multimea (cea mare a)
mla5tinilor 5i apelor statatoare de prin vai 5i campti, desimea 5i intinderea padurilor,
umiditatea fireasca a atator pamanturi necultivate 5i care sunt mereu acoperite de
ierburile uscate 5i putrezite din anul precedent sunt cauzele secundare ale viciului
care domne5te in atmosfera acestei clime. Cele principale yin din a5ezarea tarilor
4 in textul inedit: a peu pres, in Histoire, p 163: pour le moms.
5 Gyerase.
6 Ocupatia ruseasca a durat din septembrie 1769 pand in octombrie 1774. Grigore al
III-lea Ghica a venit in Moldova la inceputul lui 1775.
7 Cf. In Histoire, p. 165.par la grace de Dieu et du roi de Prusse.
8 Domn al Tarii Romanesti 1774, sept. 1782 ian.
9 Ralf Ismail pap, 1774-1779.
10 cf. Histoire, p. 165: par la grace de Dieu et de son argent.
II Urmeaza in text, tot p. 165: Nous parlerons en son lieu et place (des intrigues) de leur
cour, ainsi que de tout ce qui peut donner est Klee juste et claire du gouvernement actuel de
ces provinces. Commencons par faire connaitre la nature du climat et du sol, l'agriculture,
l' economie rurale, le populations, les moeurs, le commerce et l'etat des choses [physiques]
dans cette partle presque inconnue de 1'Europe.
www.dacoromanica.ro
243
*i din orientarea fats de soare. Ele sunt cele care determine o deosebire atat de
mare intre moravurile, inclinatiile *i gusturile celor care locuiesc intr-o zone
temperate *i a celor care sunt mai aproape de poli sau de ecuator.
Solul
*i, deci, mai potrivit pentru toate soiurile de cereale, mai ales pentru grau.
Solul dealurilor, al damburilor si al muntilor este, de obicei, cenu*iu (ceea ce
arata un amestec mai mare de nitru *i de nisip) *i este in general foarte putin
pietros. El nu este arid decat doar in muntii care contin minerale; peste tot
aiurea suprafata pamantului este acoperita cu ierburi, cu flori, cu arbu*ti. Dace
te indrepti spre Basarabia sau Transilvania dai [pe rand]* de damburi acoperite
cu bolti de pomi tineri, de trandafiri, de pruni, meri, peri, ciresi, duzi [*i vii]*
salbatice ce se amesteca la intamplare, precum *i de campii smaltuite cu mii
nu cunosc nici una, unde *esurile, dealurile *i muntii sa fie atat de bine
distribuiti pentru agricultura si pentru priveli*te ca in Moldova *i Tara
Romaneasca. Natura este mai mareata *i mai impunatoare in Elvetia, dar aici
ea este mai blanda *i mai zambitoare, dace te poti sluji de aceasta expresie.
Se vad foarte putini pini sau brazi, ve*nica podoaba a campiilor din Rusia *i
din tara moscovita, unde natura are o infati*are mohorata *i salbatice] *.
Padurile sunt pline de fragi, de topora*i, de aluni *i de porumbe; gase*ti
o multime de copaci inalti buni pentru constructia corabfilor: arinul, artarul,
ulmul, scoru*ul si stejarul se intalnesc foarte des; cele mai multe din padurile
care se afla la *es au din loc in loc induntrul for poieni, unde locuiesc tiganii12,
Raurile Motru *i Bistrita rostogolesc mici farame de our pe care tiganii stau
12 Les Cyganis.
13 Bohemtens.
14 Autorul se inspird din descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir, unde Insa e vorba
244
www.dacoromanica.ro
sa le caute in nisip i care le ingaduie sali plateasca tributul for anual. Este
lucru sigur al in Moldova sunt mine de aur, de argint cu vine ce se prelungesc
moravurile
fol. 71
arte
Abia a 50-a parte" din tara este destelenita i facuta ogor. Taranul abia
15 Iosif al II-lea
16 In Histoire, p 172: environ de cinq cent male Si lipseste cuvantul ensemble impreuna.
16 bis Cf. In Histoire, ibidem: cu cele mai pacatoase sate dm Franta $i Germania (aux plus
miserables villages de France ou d'Allemagne).
17 In textul din Histoire, p. 174-177, autorul cuprinde in acest loc descnerea cancaturala
a meselor, jocunlor, muzicii, portului oamenilor instariti din Moldova. Satira rauvoitoare introdusa
aici de autor a inspirat $i tonul altor francezi, de pilda Langeron sau chiar, intruckva, printul
de Ligne, consmopolit de limb5 franceza Despre portul taranilor este vorba in capitolul Caracterul
moldovenilor fi al muntenilor (Du caractere des Moldaves et Valaques), introdus intr-o ultima
faze de compunere a volumului (p. 220-223) pentru care vezi: Obs Critice.
18 In Histoire, p. 179: a 40-a parte (un quarantieme).
www.dacoromanica.ro
245
scoate ce ii trebuie, de teams sa nu-i rapeasca prisosul boierul care are grija
ca acest nenorocit sa nu alba' decat doar atat cat ii trebuie pentru a nu muri
de foame.
Despotismul principilor greci a fost asa de crunt si de lipsit de judecata
in aceste doua principate, incest necontenit trec familii de larani munteni si
dintre care cele mai bune sunt in jurul satelor Orikest"22, Zafert"23 5i
Krutchna"24. Se face negot de poame uscate cu Constantinopolul.
In Tara Romaneasca se cultiya 5i tutun; cel de la Munteni25 5i de la
Brezan"26, langa Siret, este platit de cloud on mai mult deck cel din Polonia,
adica ocaua 2 livrell4 cu 4 pand la 5 parale, adica 5ase-5apte sols" din Franca.
Debitul este foarte mare in Turcia, tatarime 5i Polonia. Se cultiya 5i inul 5i
19 in Histoire, p. 180, intreg acest pasaj este inlocuit cu unul mai retonc, lipsit de aceste
precizari. La misere ou la paresse, ou pour tnieux dire l'aneantissement de l'espece humaine
dans ces contries, paralt une chose incroyable, quand on considere que les champs, les bois,
les prairies, les rivieres, les itangs, les montagnes sont en commun; tnais on n'a qu'a faire
reflexion sur les effets du despotisme oriental, rafine par des Grecs, enclaves et tyrans tout
ensemble; l'on ne sera plus etonne de rten.
20 Terminat in 1774.
21 Neidentificat. Oare Pitetii, unde vole erau renumite, sau cumva Piatra-Olt, dintr-o
confuzie cu regiune Dragaani?
22
23
24
25
26
246
www.dacoromanica.ro
canepa, dar numai pentru consumul lduntric. Planta numita Weyd" (drobu$or)27
32 Les bergeries. Din context, s-ar parea ca autorul se refers $i la vaci, nu numai la oi.
In tabelul tipant (p. 183), acest pasaj este precedat de eel relativ la herghelii.
33 Fumato (!), corect Afumati, sat si comuna, jud Ilfov.
34 in Histoire, p. 183-184: ...la lame qui est longue et grosse. Cependant on trouve pres
d'Ulaska en Valachie une espece de laine qui sert a la fabrication de draps de trente aunes
la piece. Ces draps se fabriquent a Fumato aussi en Valachie, a trois heures de Bucarest.
35 Un leve (trebuie observat ca aici e vorba de un pret impus si nu de unul liber si real)
36 Urmeaza in Histoire, p. 184-185, descnerea acelut produs minunat" (une production
merveilleuse) at tarii care este asa-zisa ceara verde (are verte) care lipseste cu desavarsire in
textul inedit si a fost mtrodusa in Histoire dupe textul lut Cantemir (Descriptio Moldaviae, I,
cap. VII). Vezi Obs. crit.
37 Lipseste in Histoire.
38 Cf. in Histoire, p. 182-183: Et vingt male betes a comes avec cinq ou six male
chevaux de la Moldavie qui passent par la Pologne pour la Silesie, la Moraine, et le
Brandenbourg.
www.dacoromanica.ro
247
fol. 73
Regele Prusiei a scos de aici in anul acesta trei mii cinci sute (de
cal) pentru nevoile trupelor u,soare cu zece ducati de Olanda de cap de
animal, una peste alta39. Pretul cailor obipuiti este de cincisprezece la
douazeci de piaVre turceti de cap. Piastrul are cincizeci de sols". Un
cal de husar costa de la treizeci la treizeci $i cinci de piaWi. Nu gaseti
cai mari. Caii cei mai inalti pe care i-am vazut in Europa sunt cei din
Volinia, provincie meridionala a Poloniei. Sunt foarte ieftini. Pentru cinci
louts d'or" poti sa ai patru cai de tra surd minunati. In Moldova i in
Tara Romcineasca41, doi boi de plug costa impreuna doisprezece pans la
cincisprezece pia$tri, doi boi mari gr* costa impreunii de la douazeci i
cinci la treizeci de piaWi. II
Ocaua de came (doua livre i un sfert) se vinde la Iasi cu cinci sols"
sau cinci
$i
$i
$i
manate din cand in cand la nite stoguri de fan pentru hrana for $i pentru ca
sa linga sare minerala.
Se scot din ocnele Moldovei pe fiecate an pans la o suta de mii de drobi
de sare minerala. Fiecare drob cantarete cam o suta de ocale. Ea se vinde in
tars $i in Polonia $i cantitati foarte insemnate se incarca pentru a fi trimise la
Constantinopol. La doudsprezece leghe de Bucurqti se gasqte, de asemenea,
sare minerala din care se vinde multa in Anatolia $i la Constantinopol.
Transportul se face, de obicei, pe Dunare. Sunt trei mine de sare in Moldova
ci una in Tara Romaneasca (943 Leinga aceste mine de sare gasevi naft44. Se
afla $i nitru in [mare]+ abundenta bi cel din Moldova este mai bun ca cel din
Poloniar $i muntii de la granita indeosebi sunt foarte bogati in pirite potrivite
pentru extragerea pucioasei $i fabricarca vitriolului. Padurile sunt pline de
copaci doborati de vant, $i cu toate acestea nimeni nu pare sa se fi gandit la
infiintarea vreunei fabrici. Acest lemn [potrivit pentru construirea de corabiiP
Portul cel mai insemnat din Moldova este (orapl) Galati [alts data
Ancyra Galatiarum]* pe Dunare. Cel al Tarii Romanqti este Braila pe acela$i
fluviu. In aceste cloud orate se face negotul cel mai intens din cele cloud
provincii.
39 Lipseste in Histoire.
4 In Histoire, p. 183: douze a vingt.
41 Lipseste in Histoire.
248
www.dacoromanica.ro
Veniturile
Veniturile obinuite ale Moldovei sunt de vreo trei milioane de livre de
Tours. Ace lea ale Tarii Romaneti sunt mai mari cu 'Inca o jumatate: din ele
platqte fiecare din domni un tribut (annual) Portii, cel dintai de o mie de
pungi, // adica un milion cloud sute de mii de livre de Tours i al doilea o mie fol. 73v
cinci sute de pungi, adica un milion opt sute de mii de livre, in afard de
darurile pe care sunt siliti sa le faca marilor dregatori din serai, pentru a-si
pastra locul. Aceste venituri se tidied uneori mai mult, dupd lacomia i
indemanarea domnului care detine administratia. De pilda, principele Ghica a
140 000
100 000
200
30
30
200
000
000
000
000
100 000
250 000
1
050 000
piawi //
fol. 74
El a convins-o sa -si indrepte cu tot dinadinstil pretentille (jeter serieusement ses vues) asupra
celor cloud principate, cerdndu-i protecpa ci continuarea domniei sub dominapa ulterioarci a
Case: de Austria. Dar gcindul sau adevdrat era ca sub aceasta paveiza si sub aceasta amagire
(sous cet abri et sous cet espoir) sa se poatid imbogali dupd voia sa si sa se _lath' temut de
Poartd, care banuindu-i intrigue,ci vdzcindu-1 sprijinit de protectia regelui Prus:ei si a imparatului
n-a indraznit pcina acum .5.64 infrunte fags, deli printul Repnin la sosirea sa la Constantuzopol
in anul :recut a si cerut depunerea lui (Aceasta nota trnmtea la o asa zisa Corespondents
secrets in hmba franceza a principelui Ghica")
48 In Histoire, p. 1, corespunde la capitolul 1, ce nu are un titlu aparte, ci urmeaza indatas
dupd titlul cartu: Histoire de la Moldavie et de la Valachie.
49 Les Palus Meotides (!) = Marea de Azov.
www.dacoromanica.ro
249
tarile salbatice din fundul Americii. Sub Mithridate, regele Pontului50, s-au
raspandit in Tara Romaneasca, in Moldova 5i Basarabia cateva hoarde de geti,
masageti 5i daci care au locuit in aceste tan vreo suta de ani51. Cu prilejul
de slavi s-a a5ezat mai apoi (aici), dar nu a putut sa reziste multa vreme
influentei periculoase a climei de atunci (!). 0 parte s-a retras in acea tara
numita liana azi Sclavonia. Romanii, care aveau despre aceste regiuni o parere
Imperiului Roman 5i ale Greciei. Cei mai multi dintre ace5ti nenorociti
condamnati la moarte in patria for au gasit, foarte curand, in aceasta clime
mistuitoare moartea, pe care o meritasera prin crimele lor. Coboratorii for care
le-au mo5tenit viciile 5i la5itatea au fost cuceriti pe rand 5i subjugati de sarmati,
tatari 5i huni. Dupci53 cucerirea Imperiului Grec54 de catre Mahomet al doilea,
Tara Romaneasca 5i Moldova au avut un 5ef independent numit Dragul, tar la
disparitia familiei sale care a domnit foarte scurta vreme, au trecut de bunavoie
sub dominatia lui Corvin55, regele Ungariei, care s-a aparat multa vreme contra
fol. 74v turcilor56. // In cele din urma, ace5ti du5mani ai cre5tinilor i-au cucerit 5i s-au
multumit s le ceard un tribut oarecare, lasandu-i slobozi s-5i aleaga domnii
5i boierii (!). Religia greaca, propagate aici de calugarii refugiati din vremea
schismei, a ajuns din clipa aceasta religia dominants a tarii. Curand, ora5ele
5i aproape tot teritoriul au ajuns apanajele episcopilor 5i ale manastirilor57.
Sultanul, multumit de tribut 5i de devotamentul acestor suverani ecleziastici58,
i-a lasat in pace. Abia sub celebrul medic Mavrocordato59 a inceput domnia
familiilor grece5ti. E16 a fost numit print al Moldovei, 5i de atunci familia sa
a domnit aproape continuu aici pada la ultimul razboi.
Familia GhiculeVilor61 a aparut dupe aceea. Acea a Ipsilantilor n-a inceput
55 De acolo iii trage Casa de Austria pretentiile sale asupra acestor cloud principate.
Numai datonta unor cercetari indaratnice in manastirea de la Galata, langa Iasi, am descoperit
cateva urme ale istoriei vechi a Moldovei si Tarn Romanesti. Se mai pot gasi Inca la Focsani
pe Nistru (sic), unde s-a tinut ultimul congres (n.a.).
56 Adaugat in Histoire, p. 3: Stefan cel Mare a fost apoi ales domn al celor dou6
provincii (Etienne le Grand fut ensuit elu Prince des deux Provinces).
52 Adaugat in Histozre, p. 4: Acadar episcopii sz calugarii au ajuns in curcind adeviirap
suverani (Par consequent les Eveques et les Moines en devinrent bletztot les veritables souverains).
250
www.dacoromanica.ro
ca sa stea in scaun. //
Limba romaneasca si cea moldoveneasca sunt, cu exceptia catorva cuvinte, fol. 75
una si aceeasi limba. Aceasta limba deriva in mare parte din latina, cum ar fi:
paine62, pane, maine, mane, apa, aqua, yin, vinum, vinut, in parte din slava sau
scrisului (lor) de mans si de tipar sunt in parte grecesti, rusesti si tatarasti (!)
Greaca vulgara este limba de Curte, cea a domnilor si a guvernatorilor de
provincii. Se vorbeste si italiana, germana si franceza".
semnate de el; camarasul sau primul sambelan; marele si micul paharnic sau
ceasnic. Vornicul mare si cel mic care sunt un fel de intendenti ai casei.
Mare le hatman, care este generalul cavaleriei alcatuita din cel mult 25 de
oameni imbracati in albastru; // Aga sau cu alte cuvinte seful politiei are
totdeauna cu el zece soldati imbracati in verde care, impreuna cu straja domnului
care este de 20 de oameni imbracati in albastru si de optsprezece imbracati in
63 Cf. Histoire: On y park aussz 1 Waller: et le francozs (Urmeaza fraza despre raspandirea
in card a lucrarilor lui Voltaire etc.... si despre amenintarile patriarhului contra tuturor celor ce
ar ceti carti romano-catolice si indeosebi cele ale d-lui Voltaire" (I).
64 Rapporteurs de proces ou &mains.
65 Assignations.
www.dacoromanica.ro
251
fol. 75v
Carmuirea si justitia
fol. 76
scrise. Daca din intamplare sunt a*ternute pe vreo foaie de hartie, ele nu
constituie un titlu, prin faptul acesta, caci nu exists nici o grefa *i nici o
cancelarie unde s se depund. Nimic mai obi*nuit decat sa vezi reincepand de
zece on acela*i proces sub acela*i domn sau sub un altul. Voi aminti cateva
exemple de felul cum se practica justitia la curtea domnului Grigore (al III-lea)
Ghica. Un oarecare negustor din Iasi [numit Nicolleti]* chemase inaintea
domnului pe unul dintre datornicii lui pentru suma de 600 de galbeni, (dupd
un) cont stabilit *i semnat; in urma acestei expuneri datornicul a fost [mai
intai]* condamnat de catre domnul insu*i sa plateasca aceasta suma. Postelnicul
care partinea pe acest datornic 1-a lasat sa inteleaga ca pentru a se razbuna pe
creditorul sau si a scapa de intreaga datorie nu are decat sa depuna 300 de
ducati [in mainile lui]*. Debitorul accepts oferta si da cei trei sute de ducati.
Contul stabilit *i semnat pe registrul negustorului este declarat insuficient69
67 Lipsete in Histoire.
68 In Histoire, p 190-191: ...Juges par le (caprice et l'interet)* du Prince ou par[les
intrigues del* des Ministres. [C'est cella qui donne le plus d'argent au favors de son Altesse,
qui a gain de cause. Tous les raisonnements, toutes les preuves de bon droit dans une affaire
ne sont d'aucun poids aupres des juges]*. Textul dintre paranteze lipsqte din Disertapa iniliala
i apare numai in eel tiparit.
69 In Dissertation: insuffisant, in Histotre, p. 191. faux.
70 In Histotre, p. 192, urmeaza. Cei 300 de ducali au fast impartiti intre domn, prunul
4.i al doilea ministru, iar bietul creditor a fost condamnat sit" taca, pentru ca sa nu i se is i
252
www.dacoromanica.ro
faianta etc.; abia si-a schimbat infatisarea acest pustiu sub mana acestui
intreprinzator francez74, (cand), batranul grec, ocrotitorul lui si asa-zisul lui
prieten75, ii trimite somatie sa vina sa dea socoteala de tot ce Meuse si de tot
ce mai voia sa face, punandu-i in vedere
dea toti banii pe care ii scotea
din gospodaria sa rurala76. Acest francez, uimit de o asemenea purtare, se
adreseaza domnului77: invoca privilegiul acordat, contractul sau, cheltuielile
facute, recunostinta ce i-o datora cumnatul Mariei Sale. Zadamica oboseala.
Sunt adjudecate toate instalatiile cumnatului domnului, cu condifia de a restitui
doar 300 de piastri francezului". Dar, cumnatul domnului nu a vrut s plateasca
nici acei 300 de piastri, jurand pe barba lui ca dace domnul ar vrea s5-1
sileasca sa plateasca oricat de putin, se va duce la Constantinopol sa
destainuiasca Portii toate tradarile tainice. $i astfel lucrurile s-au terminat asa
si bietul ofiter francez a ramas pagubit. Cauza acestei nedreptati, mi se pare
ca rezulta din invidia trezita in tara aceea de munca productive a strainilor si,
ceea ce ii mai ramasese din averea lui Pentru urmarea din Histoire, in care este vorba de o
judecata a tanarului boier Bali, introdus doar acum in text, lard elemente corespunzatoare in
Disertatie, vezi completarile aduse textului original inedit, redat in anexa.
71 In Histoire, p. 193: Troisieme exemple, in Disertatie: second exemple.
72 Este vorba de Lucake delle Rocca, pentru care vezi: N. Iorga, Istoria literaturii
romane din secolul al XVIII-lea, G. Pascu, in Rev. critics" si A Otetea citat de not in notita
introductiva la textul lui Ludolf in volumul de fats.
73 In Disertatie Grand terrain. in Histoire, p. 194. znculte.
74 Cf. Histoire, p. 194: industrieux et infortune francois.
75 Urmeaza ibidem, p. 194-195 tombe malade, del/Jen% fou et rave que sous ces etablissements lui appartiennent en propre et que l'officier francois nest que son commis. II lui
fait signifier... etc.
76 Urmeaza ibidem, p. 195: qui ne lui avoit pas encore rendu un sol, et de ses manufactures qui n'etaient commencees que depuis deux mois.
77 Urmeaza, p. 196: On donne alors des memoires au prince contre son beau-frere.
Personne n'osait se meler de cette affaire. Je fus le seul qui prit le parts de cet infortune. Je
representai a Son Altesse que si l'on vouloit s'emparer de la manufacture et des etabhssemens
de cet stranger, it falloit au moms le dedommager par un equivalent en argent. Le prince
approuvoit toutes mes raisons et cependant l'affaire ne se finissoit point. A la fin, soupconnant
que la decision lui etoit trop pemble pour de pareils juges, je leur &rim un jugement qu'ds
suivirent a la lettre et que le prince approuva beaucoup voila donc la partie adverse de
l'officier francais condamnee a lui payer une somme comptant. Mais ce jugement n'eut aucun
effet
78 In versiunea din Histoire, p 196, gasim doar une somme comptant Pentru afacerea
Le Doulx, vezi i Sulzer in volumul de fats.
www.dacoromanica.ro
253
fol. 76v
254
www.dacoromanica.ro
Observatii Critice
Descoperirea in cartoanele Ministerului Afacerilor Strdine din Paris a
unui text anonim, intitulat Dissertation geographique, historique et politique
sur la Moldavie et la Valachie, a dus la confruntarea lui cu textul corespunzator,
inglobat, cu unele modificari, in asa-zisa Istorie a Moldovei 'i Tarii RomaneVi
(Histoire de la Moldavie et de la Valachie) a lui Jean-Louis Can-a, unde poarta
titlul Dissertation sur l'etat actuel de la Moldavie et de la Valachie i constituie
nucleul sau initial. Urmarirea schimbarilor introduse in text ldmuresc spiritul
www.dacoromanica.ro
255
domnului, fie pentru a incerca sa-si deschida astfel o cale spre o legatura cu
ambasada franceza din Constantinopol sau cu alti agenti ai diplomatiei. b)
elaborarea Disertatiei geografice ... avand sa acopere, chipurile, un camp mai
vast, referindu-se si la Tara Romaneasca (!), si care a fost intreprinsci in
Polonia, punand la bataie materialul lucrat anterior, spre a fi oferita din Varsovia
www.dacoromanica.ro
Carra ca cele doua fan romcinevi ar putea deveni un adevarat Peru pentru
Imperiu! Capitolele e) *i f) din Descriptie: Despre Campii *i paduri *i Despre
(p. 205-223), compus din impresii personale, din elemente luate din partea a
II-a, politica, a Descriptiei Moldovei i din informatii disparate, uncle din
Istoria Imperiului Otoman, de exemplu, despre girit sau despre exercitiile
www.dacoromanica.ro
257
$1
Carra, cap. 10) este povestita expeditia lui Petru cel Mare in Moldova, in
1711, 5i comportarea sa fata de Dimitrie Cantemir. Pentru o confruntare a
258
www.dacoromanica.ro
Al. Ghica, din 1778, i apoi un post scriptum i la aceasta, in raspunsul sau
catre serdarul Gh. Saul din anul 1779.
www.dacoromanica.ro
259
Maximilian Franz von Habsburg s-a nascut la Viena, la 8 decembrie 1756, ca cel mai
tartar fiu al imparatesei Maria Tereza $i al sotului ei, Francisc I de Lorena. Destmat initial
carierei armelor $i harazit functiei de palatin at Ungariei, tandrul arhiduce a suferit un gray
accident in timpul razboiului pentru succsiunea Bavanei (1778), care a pus capat veleitatilor
sale in domeniul militar. La sugestia mamei sale, el s-a hotarat sa intre in viata ecleziastica,
find ales episcop coadjutor de K6 ln $i Munster (1779-1780), iar mai tarziu, a devenit arhiepiscop
Adam von Weingarten, este destul de modest, continand observatii generale, corect
surprinse, dar Para stralucire. A facut totusi unele remarci utile privind nocivitatea
exploatarii abuzive a fondului forestier din regiunea Sasca $i Moldova Nola, recomandand
de fratele sau mai mare, Iosif al II-lea, dar ii este inferior in spirit de observatie $i
ingeniozitatea solutillor propuse.
Biografia arhiducelui a fost studiata de M. Braubach, Maria Thereslas jiingster Sohn.
Max Franz, letzter Kurfiirst von Kln und Fiirstbischof von Munster, ed. a 2-a, Wien-Munchen,
1961. Jumalul ski de calatorie din 1777 in Ungaria, Slavonia $i Banat a ramas inedit pans
in zilele noastre, find pastrat in Arhivele de Stat din Viena (Haus-, Hof- und Staatsarchiv
Wien, Habsburgisch-lothringische Familienarchive, Hofreisen, Karton 2, f. 597-607). El a
fost editat de curand in originalul german $i in traducere adnotata de cercetatorul Costin
Fenesan, Maximilian Franz von Habsburg. Jurnal de calatorie prin Banat (1777), in Studii
$i materiale de istorie medie", XV (1997), p. 215-233 (introducere, p. 215-220; text, p. 220-226;
traducere, p. 226-233).
260
www.dacoromanica.ro
era aparata din ambele parti de cloud mici forturi, dintre care cel aflat pe
Belareca tinea defileul sub bataia tunurilor i, dupa cum o arata ruinele, a
dispus de intarituri solide. La Mehadia este i o cazarma, unde se afla incartiruita
o companie din regimentul de garnizoana. In afara cazarmii este cladirea fostei
carantine, acolo functionand acum spitalul militar. Afars din sat *i dincolo de
podul mare peste Belareca s-a propus amenajarea unui cimitir deoarece
care, la caz de
nevoie, ar putea face servicii bune prin saparea unui Sant, in cazul in care cele
doua flancuri ar fi aparate de cloud redute corespunzatoare, aceasta deoarece
prin aezare cuprinde Si tine sub bdtaie intreaga vale. A doua zi, joi, in 15
(mai), am purees, de la Mehadia la Jupalnic, care se afla la o departare de 3
ore. Drumul trece pe vale, de-a lungul Belarecai, care, la o departare de o
mild, se varsa in Cerna. Aici sunt de trecut foarte multe asa-numite chei sau
defileuri. Munti sunt de ambele parti Si, atat cat o ingaduie terenul, sunt
folositi pentru agricultura. De asemenea, se mai vad ruinele unui vechi apeduct,
construit zadarmc de turci pe vremea incheierii tratatului de pace in scopul de
a c4tiga raul Cerna Si Bai le (Herculane). Inainte de Top let, valea devine ceva
mai larga. Acolo s-a aflat tabara armatei noastre dupa batalia de la Mehadia,
atunci cand a eliberat Orwva2. Este uimitor, cum de a reuit armata sa-i
primeasca bagajele, proviziile, munitiile, artileria, furajele Si alimentele pe
singurul drum ce vine de la Slatina (Tim4ului), strajuit de atatea defileuri,
cale de zece mile. De la Jupalnic, am calarit in dreapta, de-a lungul f4iei Si
a potecii care formeaza granita pe uscat pans la postul nostru de paza de pe
o inaltime, pentru a vedea Orwva Veche. Aceasta este o localitate cu totul
deschisa (nefortificata), mizerabild Si mica, pe care turcii au primit-o de asta
parte a Dunarii pe temeiul ultimului tratat de pace3. Cladireacarantinei, care
www.dacoromanica.ro
261
P. 229
cazarma Hahner, care are nevoie de reparatii si pare sa fie foarte nesanatoasa.
De la carantina am calarit pana pe muntele Alion, dincolo de Cerna, anume
p
230 pand la locul unde fusese amplasata intaritura // turceasca din care s-a tras
asupra cetatii4. Urmele acesteia se mai pot vedea. Din acest loc se zareste in
mijlocul Dundrii, pe o insula, cetatea Orsova, asemeni unei plombe. Din cauza
constructie celei din Bozovici. Aici se afla, in afara unei companii din
4 Este vorba de cetatea Orsova Noud, aflata pe insula Ada-Kaleh, bombardata de trupele
otomane in 1738.
5 Francisc I Stephan (1708-1765), mare duce de Lorena si Toscana, sot al Imparatesei
Maria Tereza si asociat de aceasta la tron (1745-1765).
6 Bata lia de la Cornea (4 iulie 1738) s-a soldat cu victoria trupelor habsburgice asupra
celor otomane.
7 Eroare a lui Maximilian von Habsburg, deoarece Regimentul de GranitA Romano-Ulric
se intindea pe intreaga vale a Timisului, inclusiv Caransebesul.
262
www.dacoromanica.ro
teren in pants ce coboara lin, iar Bega este cea care, prin inundatitle ei,
urmeaza sa fie forma principals a cetatii, a$a ca Timi$oara poate fi transformata
intr-o insula aflata in mijlocul apei. La acest mijloc ar trebui sa nu se recurga
insa prea devreme din ratiuni de sanatate a atmosferei. Se incearca inlaturarea
www.dacoromanica.ro
263
militar merits sa fie vazut. E insa pacat, ea subteranele sunt foarte umede, de
aceea neputand fi folosite pentru bolnavi. Spatiul, care cuprinde cu uprinta
400 de oameni, se umple cu totul toamna si primavara i de aceea, pentru
imbunatatirea situatiei, s-a propus construirea unei cladiri pentru convalescenti
in suburbia numita odinioara Fabric. In vechiul castel de aicil 1 este adaposti
arsenalul. Dupd amiaza am inspectat calare lucrarile exterioare (de fortificatie)
i canalul Bega, care trece prin fata lor.
Marti dimineata, in 20 mai, am vizitat cladirile militare, iar dupd amiaza
imprejurimile (cetatii), prilej sa calaresc la fel ca 5i ieri cai de serviciu ai
regimentului Savoia. Mai intai am vazut marina hidraulica12, ce aduce in ora.
singura apa pe cat se pare potabila. Apoi am vizitat locul in care T. Gruber,
specialistul hidraulic de aici13, vrea sa construia5ca o ecluza pentru vase,
precum si depozitul de lemne i locul pana unde vin plutele cu lemne, apoi
gradina prqedintelui (Administratiei Tarii banatului) i (cartierul) Iosefin. De
aici ne-am intors acasa, iar seara am petrecut-o la preedintele (Administratiei
TArii Banatului) 14, dupa cum in seara precedents fusesem oaspetii generalului
comandant15. Ora 5111 Tim4oara are strazi frumoase i regulate, precum si foarte
multe cladiri ale (administratiei) imperiale camerale si militare, care it
P.
piata16 se mai afla marea biserica-catedrala, langa care a fost lasat liber
amplasamentul pentru construirea rqedintei episcopale. De cealalta parte (a
pietei) se Tidied biserica greco-neunita si locuinta episcopului. In piata de
paradal7 se afla corpul principal de garda, deasupra acestuia cancelaria militara,
apoi casa generalului-comandant si a comandantului (cetatii), precum i marea
biserica franciscand18. Locuitorii sunt aproape cu totii germani si mai ales
austrieci, care '4i. cauta aici norocul, dar si sarbi i evrei din cei germani i
spanioli, care ii impart aici sinagoga intre ei. Aici se mai afla foarte multi
detinuti civili si militari, in numar de circa 600, care, dei presteaza cea mai
grea munca i sunt tinuti tot timpul in cazemate, se bucura totui de o sanatate
mai bund ca ceilalti (locuitori). 0 dovada, ca mancarea putina, micarea multa
i abtinerea de la hoinaritul noptatic sunt eel mai bun mijloc pentru a to apara
de frigurile (febra tifoida n.n.) de aici.
" Este vorba de Castelul Huniazilor, actualmente sediul Muzeului Banatului.
12 Pompa hidraulica pusa in functiune in 1774, prin care se pompa apa iintr-un sistem de
conducte, drept sursa de apa potabila servind o fantana de mare adancime. Prima pompa ludraulica
264
www.dacoromanica.ro
pans la Arad, trecand prin Sannicolaul Mare, Periam si Fen lac. Aradul se
divizeaza de fapt in patru parti. Prima este Aradul Nou, aflat in Banat. Ca si
celelalte localitati aflate pe acest drum, Aradul Nou a devenit foarte mare si
pare sa fie instarit. Dincolo de santul Tiganca, ce reprezinta linia de hotar,
aflata deja pe teritoriul Ungariei, se afla vechea cetate Arad, acum complet
demolata. Molozul 5i pamantul de la aceasta este folosit la noua cetate. Aceasta
mare, fiind locuit mai ales de germani 5i romani. Aici se afla sediul unui
episcop greco-neunit. Intr-un soi de cazarmi, de altfel bune, este Incartiruit un
www.dacoromanica.ro
265
Karl Friedrich von Magdeburg s-a nascut in anul 1730 (circa), la Greifswald, in Pomerania
suedeza In anul 1753, a intrat in corpul ingmerilor militari austrieci, ajungand in 1771 locotenentcolonel2 iar in 1779 a ajuns comandant at mannei militare austriece (comandant des Obersten Schiff
Amts). In aceasta calitate a desfdsurat o activitate suspnuta pentru imbunatatirea marine' impenale.
Numit in 1784 general-mator si confirmat in comandamentul pontonienlor, a spnjinit cu vasele
sale, in timpul razbolului turco-austriac, operatiumle militare desfasurate in lama anului 1790.
In 1801 s-a retras din armata, iar dupd dot ant a murit la Mena.
Ca sef al batalionului de pontorneri si apoi ca sef at marinei impenale, Magdeburg a
facut mai multe calatorn pe Dunare, de care a dat seama in rapoarte militare pastrate in Arluva
impenala de razboi din Mena (Kriegs-Archiv Hofkriegs Rath 1783, g. 944, 135) Din porunca
imparatului a facut ;1 niste calatoni secrete in Impenul Otoman, in 1777-78, tree dintre ele in
Peninsula Balcanica si una in Oltenia, si o explorare a Dunani de la Orsova la Rusciuc
Raportul asupra acesteia din urma, intitulat Beschreibung der Donau, Deren daran liegenden
Ortschaften and dire Enifernung von Orsowa bis Ruschtschuk im Jahr von 1777-1778 bereits
si pastrat in sectiunea hartilor de la Knegs Archly (B III b 28), a fost publicat de Nicolae
Docan in studiul- Explorapunz austriace pe Dundre la sfcirsitul veacului al XVIII-lea, aparut in
Ana lele Academie' Romane", M.S.I., serie a II-a, torn. XXXVI, (1913-1914), p. 603-611.
Cuprinde observattile facute in cursul calatonet, staruind asupra aspectului malurilor
Dunarn si at cetatilor turcesti: Vtdin, Nicopol si Giurgiu, ale caror intantun sunt cercetate cu
de-amanuntul, dandu-se indicant asupra garnizoanelor lor. Totodata sunt semnalate locurile
pnmejdioase pentru navigatie si indicate cele potrivite pentru asezarea unor poduri de sate.
Raportul se ocupa insa mai mult de malul drept at Dunarii, unde se aflau cetatile turcestt cele
mai de seama.
In 1778, colonelul Magdeburg a pnmit o misiune mult mai gingasa, anume, de a calatori
prin toata Oltenia spre a raporta despre starea et dupa ultimul razboi ruso-turc, despre resursele
sale si despre dispozitia locuitonlor fats de imperials. Misiunea aceasta trebuie puss in legatura
cu planurile Austriei care, dupa anexarea Bucovinei, I i indrepta privinle si asupra altor tentoni
romanesti si in primul rand asupra Olteniei care fusese ocupata de austneci timp de treizect de
ani
pe care Turcia fusese gata sa o cedeze Austriei prin tratatul secret din 1771.
In raport, Magdeburg arata starea de istovire a Olteniei dupa ultimul razboi, insistand
asupra dublei exploatan la care erau supust locuttoni, siltti sa plateasca domniei dari grele si
si
Transilvania. Raportul cuprinde date asupra vietn economice, adnunistratiei si a pazei provinciei,
incredintate fostilor voluntan din timpul ultimulut razboi ruso-turc (1768-1774). Cercetand
comunicapile pe uscat si pe apt, autorul propune unele masuri de imbunatatire a navigatiet pe
Olt, in vederea unui eventual transport de artilerie, munitti si provizii, st indica folostrea
eventuala a manastrilor din Oltenia pentru asezan de spitale, adaugand ca intreaga populatie
a Olteniei doreste venirea trupelor imperiale. Raportul a fost publicat de Mihai Popescu in
ArInve le Olteniei ", VII (1928), nr 39-40, p. 442-447, dupa textul german de la Kriegs Achiv
din Mena sub titlul: Descriere a aca numitei Valahii mici, aficitoare mire Transilvania, Dundrea
de la Orsova pcind la Nicopole ci rchd Olt ci a conclipilor sale politice ci naturale si precedat
de un scurt articol publicat la p. 397-400, de fapt o parafrazare a unei parts din text fart o
adancire a rostului unei asemenea anchete $i fara nici o lamunre asupra autorului ei (Spiondri
austriece in Oltenia catre sfirsitul veacului al XVIII-lea). Date cu privire la viata si activitatea
colonelului Magdeburg se gasesc in studiul lui N. Docan amintit mai sus (p. 552-612).
266
www.dacoromanica.ro
...Florentin care e pe malul drept este un sat mare locuit de turci, bulgari
$i romani... Malul stang e scund $i intarit...
Inainte de a ajunge in dreptul Vidinului, malul stang e scund de tot $i p. 605
acoperit de cranguri. Dunarea are prin aceste locuri multe insule scunde,
acoperite de cranguri. La o ora mai sus de Vidin inceteaza insulele $i amandoua
malurile sunt netede $i uscate. Dunarea are cel putin 400 de stanjeni $i curge
foarte incet. La o ora mai sus de Vidin se poate face un pod de vase.
I Traducerea s-a facut dupd textul publicat de N. Docan in Explorattuni austriece pe
Duncire la sfdqitul veacului al XVIII-lea, p. 603 si urm.
2 Insula Ada-kale.
3 Pe malul sarbesc.
4 Oras, jud. Mehedinp.
5 Fosta cetate Fells lan, corect Fetislam, azi Schela Cladova, localitate components a
municipiului Drobeta-Turnu Severn, jud. Mehedinti.
6 Varo; Termen aplicat aici la suburbia din jurul cetatil, numia indeobste Vorstadt.
7 Neidentificat.
www.dacoromanica.ro
267
Orasul Vidin, turceste Die, este aSezat pe ses la Dunare, in partea spre
flancuri...
Chiar in fata Vidinului // este insula romaneasca (numita) Calafat8, aezata
malul sting romanesc e mai inaltat. Aici stau cateva Cuburitze" pentru
transportul sarii. Aici inceteaza padurile si crangurile ce imbraca amandoua
malurile de la Orsova pang la Vidin si Arczelgrad" 9.
Lompalanka... malul sting e scund si mlastinos (De la Lompalanka la
Tibrin).
...Malul sting, de-a lungul caruia se insira multe insule mici, joase, este
lasat si mlastinos... La o jumatate de ceas mai jos de Tibrul, Dunarea este lata
p 607
este slab i ei se servesc de vintrelele for la un vant de jos (in sus)'2. (In
dreptul Rahovei), malul sting este scund si deschis; ceva mai sus de (Rahova)I3
pe malul romanesc se varsa in Dunare Jiul, unde malul romanesc, find inalt,
se poate ridica un pod peste Dunare. De la Coduszlui" pand la Rahova, malul
drept este atat de stancos si abrupt, incat acolo vasele pot fi trase in susul
fluviului numai de apa scazuta...
De la Rahova la (Salamita)14..., malul sting este inalt si nisipos, totusi
Dunarea, plind de insule joase si acoperite cu tufisuri, este foarte laid.
...pang la satul (Beslikur), asezat pe malul drept..., malul sting este ridicat
si nisipos, de-a lungul lui sunt multe insule, acoperite cu tufis. De la Rahova
la Beslikur, pe malul drept nu este nici un loc de acostare pentru vase din
cauza multelor pietre, ci ele sunt nevoite O. traga la malul sting, la aceste
insule.
Palanca.
268
www.dacoromanica.ro
se poate construi aici un pod peste cele doua brate ale Dundrii, anume atunci
cand mica insula nu este inundate.
Chiar in fata varsarii paraului Osmul" 16, pe malul romanesc se varsa in
Dunare raul Olt,.pe malul sau drept se afla satul Garla17..., malul sting e scund
si mlastinos.
care pot sta 4 tunuri. Reduta aceasta este inconjurata de un sant, un drum
acoperit si un glacis" cu palanci. Deoarece malul sting al Dundrii este supus
revarsarilor de ape, fortul acesta, care este la o departare de 3.000 de pasi de
inaltimile de pe pamantul romanesc, pe care se intinde un sat mare turcesc19
Meigureni20, nu poate fi atacat cand apele sunt man. Pe deasupra, acest fort
este dominat atat de aproape pe malul deluros din dreapta, incat nu poate fi
cucerit... cats vreme nu se pune stapanire mai inainte pe orasul Nicopol21 si
pe dealurile din preajma lui.
Orasul Nicopol, inainte de razboiul din urma, avea 12.000 de locuitori
turci, dintre care n-au mai supravietuit decat cel mult 8.00; este asezat parte pe
malul Dunarii in ses, parte intr-o valcea iar cea mai mare parte pe deal II ... De p. 609
19
20
21
22
Ossam.
23 Veche denumire a satului Poiana, corn. suburb. Ciuperceni, municipiul Turnu Magurele,
jud. Teleorman.
24
25
Halb- Tschaiken.
Block-Reidern.
www.dacoromanica.ro
269
P.
satul Gar la este un ostrov mic si Malt pe care se poate instala o reduta, pentrii
610 a acoperi navigatia pe Olt... // La $istov locuiesc greci, bulgari $i romans...,
malul stang este scund si neted.
De la Rudina26 la Rusciuc, malul stang este lasat, totusi trecerea Dundrii
P. 611
27
Hornwerk.
Burliczanen. Numite si bolisane.
28
29
32
Girlitzen.
Oranitzen.
33
Girhtza, netdentificat.
34
Blockwagen.
31
270
www.dacoromanica.ro
p. 442
Dunfirea
Aceasta lard este muntoasa de la Orova pans la raul Jiu, iar de la Jiu
la Olt este muntoasa (doar) partea sa superioara de la granita Transilvaniei
pans la Craiova i Hotarani36 i de acolo pans in Dunare, locul este deplin es.
De la Orwva pans in Jiu, tara e plina de paduri, are putine cereale, mai mult
porumb, are mult fan i multe vite mari. De la Jiu pans la raul Olt, portiunea
superioara are i ea cereale, ca: grau i orz, mult porumb i fan *i multe vite.
Portiunea inferioard are mult grau, orz, mei, porumb, fan, vite, indeosebi oi,
dar lemn deloc.
De cai este mare lipsa pretutindeni, caci acetia au fost luati cu desavaoire
in ultimul razboi, iar caii tineri de 2 pans la 3 ani nu pot fi Inca folositi. Si
cand mai rasare un cal mai bun, atunci este cumparat pentru domn37 i vandut
de acesta ruOlor.
Vitele cornute sunt foarte ieftine: o pereche de boi din cei mai maxi se p. 443
sau la Bucureti i, prin urmare, pot fi gasite putine case boiereti in acele
sate, in afara de capitalele de district Cerneti40, Targu Jiu, Rarrinic i Caracal,
www.dacoromanica.ro
271
in acele sate, tarann romans isi tac numar niste case toarte proaste, caci
ei nu au pamant de-al lor, ci se muta dint-xi sat Intr- altul, fapt pentru care
se Si schimba numarul locuitorilor din acele sate in fiecare an.
Un mare numar de sate a fost asa de grozav pustiit in ultimul razboi,
incat abia de se mai poate recunoaste locul unde au fost, iar in putinele sate
ramase in fiinta este un numar foarte mic de locuitori, care mai scade Inca din
cauza contributiei mari, in temeiul 'careia un saran avand doi boi, cloud vaci si
P.
Bucuresti, find el insusi un negustor (!) grec, care ar fi fost (cica) mare
dragoman al sultanului, post din care a fost inaltat la demnitatea de domn al
Tarii Romanesti.
Atentia principals a acestui domn se Indreapta intr-acolo anume ca sa
traga la el cat mai curand cu putinta toti banii din toata tara i, de aceea, a pus
272
www.dacoromanica.ro
avuti trebuie sa plateasca o amends, iar cei saraci sunt osanditi la mulled
silnica in ocne. Numai singuri tiganii sunt spanzurati pentru hotie, caci nu au
nici bani si nici nu sunt priceputi la munca.
Fiecare district, care consta din cel mult 100 de sate, are mai multe
subimpartiri mici, alcatuite din cateva sate ce sunt administrate de un capitan
care trebuie sa se ingrijeasca, in primul rand, de aplanarea proceselor si de
siguranta publics. In fiecare sat, este randuit un jude, care este numit Pared lab"
si care judeca si strange contributia.
Cei mai multi slujbasi ai sarii si ai vamilor sunt greci, ca si cei mai multi
slujbasi ai districtelor si sunt crescuti la Constantinopol, si cum in organizarea
actuala ei sunt stapanii acestei tan si iau de la locuitori tot ce vor pe un pret
de nimic, ei se tern mult de o schimbare a stapanirii off, de aceea, nu se poate
avea nici o incredere in ei.
Intreaga arhiva a unui district consta dintr-un registru al satelor atarnand
de el si al locuitorilor aflati in ele impreund cu suma ce trebuie sa o plateasca
fiecare. Acest registru se numeste cadastru.
In procese nu se trateaza nimic in scris, ci dreptatea se da dupa bunul
plac si, de cele mai multe ori, aceluia ce a adus ploconul cel mai mare.
" Afirmatie in acord cu rela/ia lui Sulzer.
www.dacoromanica.ro
273
P. 445
274
www.dacoromanica.ro
Mori sunt din belwg pe raul Olt i pe Oltet. Brutaria ar putea fi wzata
la Brancoveni56, unde este lemnul aproape, precum 5i moara ce se afla pe
Oltet. De la Brancoveni s-ar putea transporta painea pe Olt in jos. Tot aici este
locul cel mai bun pentru instalarea unui depozit central.
Drumurile sunt foarte anevoioase la vreme de ploaie, deoarece pamantul
este mai peste tot lutos $i gras 5i, de aceea, fundu157 carelor for de povard are
o latime de 7 picioare pentruca sa nu se rastoarne. De la Cozia la Islaz mai
dai de Rudari58, pe o osea care ar putea fi pusa in stare bund prin saparea
unui pant de amandoud partile i repararea II podurilor peste rauri 5i gropi, p. 447
caci mai este Inca cu totul neteda, intrucat nu umbra pe ea cu carutele nici un
roman, deoarece caii loc nu sunt potcoviti i nici rotile for nu au sine de fier.
Ar putea fi folosite ca mici spitale micile manastiri romanqti aflate pe malul
drept al Oltului, la Cozia, Cetatuia59, Ramnic, $erbanqti5 5i Brancoveni. Dar
pentru un spital principal nu se poate gasi nici un loc in Tara Romaneasca i,
de aceea, ar trebui awzat in Transilvania...
Pentru comunicatiile prin aceste regiuni, au ridicat ru$ii, in ultimul razboi,
poduri de lemn peste toate micile rauri, paraie 5i gropi. De atunci insa acestea
au fost stricate de ciobani (ce umbra) cu vitele sau s-au ruinat de la sine $i,
de aceea, trebuie sa fie ridicate peste tot not poduri, iar la inceput se vor putea
ajuta cu podete inguste61.
Pentru siguranta tarii sunt tinute n4te companii de soldati &Mari localnici
care sunt distribuiti prin district. Majoritatea acestor soldati, care au servit in
ultimul razboi sub comanda ruilor in corpul liber, numit Corpul voluntarilor
romani, sunt oameni ale$i pe spranceand, care cunosc toate drumurile tarii i
care nu doresc nimic cu mai mare foc decat un razboi, ca sa poata servi,
54 (Auch miissen lediglich die Arz zielen so 14 Klaster (!) (= Klafter) lang und 9 Schuh
im Boden breit und wovon die Cranzel und Steuer wenigstens 8 Schuh hoh sind, damit sie fiber
die Wasser passieren /airmen, verwendet werden.
55 Fliisse.
www.dacoromanica.ro
275
sunt datori locuitorii sa dea furajul fare nici o plata. Banii de pota sunt
incasati de domn.
Toti boierii, clericii i taranii romani doresc venirea trupelor imparatesti
intrucat nu mai pot rabda birurile i carmuirea grecilor.
276
www.dacoromanica.ro
WILLIAM ETON
(? -1809)
William Eton, autorul unui tablou destul de controversat al impenului turcesc, la sfar5itul
secolului al XVIII-lea, reeditat de trei on in cursul a zece ani $i tradus din prima clips in limba
franceza, n-a retinut totu5i atentia biografilor 5i nici a autorilor marilor dictionare de biografii,
cum e, de pilda, colectia in 71 de volume, publicata la Londra, sub titlul Dictionary of National
Biography. Nu avem la indemana decat amanuntele, putine la numar 5i nu prea Clare, pe care
le da el insu5i in cursul lucrarii sale, incepand chiar cu titlul, in care se desemneaza ca: W
Eton, esquire, many Years resident in Turkey and Russia" (adica.locuind multi ani in Turcia
5i Rusia), Para a se arata aici calitatea in care a stat in aceste tari In prefata la prima editie, el
afirma ca a fost consul in Turcia 5i a avut legaturi directe cu negotul, ca, in calitate de calator,
a cutreierat o bund parte din Imperiul Otoman, ca, in Rusia, s-a bucurat mai multi ani de
increderea lui Potemkin (I was for several years in the confidence of the late prince Potemkin)
5i a fost in masura sa cunoasca mai bine secretele guvernului decat majoritatea strainilor si ca
timp de cinci ani a indeplinit slujba de secretar al misiunii engleze de la St. Petersburg (and
that for five years I did the business of secretary to His Majesty's mission at St. Petersburg).
Autorul nu arata precis ordinea in care a ocupat aceste situatii si nici localitatea din Turcia,
unde a functionat in calitate consulara. In versiunea franceza (1799) a editiei I, textul e u5or
schimbat: traducatorul, vrand sa lege diferitele afirmatii printr-un fir mai continuu, face sa
rezulte interesul indirect pentru negot, in calitatea de consul. De asemenea, accentueaza mai
hotarat succesiunea in timp intre cele cloud faze amintite mai sus, anume. a situatiei sale de om
din jurnalul ms al lui Heber au fost publicate de Daniel Edward Clarke in relatia sa de
calatone. Aluzia la Eaton se afla in editia din 1809, in vol. II, cap. III, p. 131.
Dar William Eton avea $i legaturi cu Crimeea. Este interesant de retinut, din spusele sale,
ca el se afla in octombrie 1777 la Ienikale, la frontiera Crimeii in drum spre Bage'e Sarai, venind
probabil de la Constantinopol, unde fusese in acea vara, cand, auzind de navalirea tatarilor
rasculati Impotriva noulut han, Sahin Ghirai, care fuge la ocrotitorii sai ru5i, Eton se imbarca
pe o corabie cu destinatia Caffa, ocupata de ru51, dar aceasta e abatuta din drum atat de furtuna,
cat 5i de teama urmarini ei de Cate vasele turce5ti din apropiere. Astfel, Eton ajunge Ia gurile
Dunarii si, intrand in bratul Sulina, debarca, in sfar5it, la Galati, unde, fund banuit ca ar fi vrut
sa incendieze ni5te vase din flota turca, este arestat de guvernatorul grec" al ora5ului, la cererea
pa5ei de Braila, care 5i trimisese porunca sa i se taie capul 51 sa i se trimita intr-un sac pregatit
anume. Lucrurile se indreapta multurnita mituini autoritatilor turce5ti 5i marturiei unor capitani
www.dacoromanica.ro
277
de corabii turcesti aflate in port, care jura ca Eton nu e dusman al imparatiet, ci un om vrednic
de toata increderea $i prieten bun cu Gam Osman, kapudan pasa (1771-1788). El este totust
retinut tret lulu la Galati, pans vine raspunsul kapudanului (A Survey, ed. 1809, p. 312).
Nu stim Incotro a plecat dupd eliberare, probabil tot in Crimeea. In toamna urmatoare,
it vedem retinut in carantina la frontiera rusa a Crimeti, de unde asista la transplantarea silica
a crestinilor din Crimeea pe coasta apuseana a Marii de Azov, parasita de populatia tatanlor
Nogat. In 1781, obtine de la vizirul lui Sahin Ghirai o dare de seams scrisa asupra sistemului
de carmuire a tatarilor din Cnmeea (ibidem, p. 296).
Dar in ce calitate se afla Eton in Cnmeea? Oare in calitate de consul, aceasta tars fi ind
declarata neatantata de catre tratatul de pace ruso-turc din 1774? In 1783, Crimeea e falls
ocupata de rusi $i hanul e indepartat. E probabil ca Eton nu se mai afla acolo. In 1785, vestitul
apostol de mai tarziu al utilitarismului, Jeremy Bentham, trece prin tanle noastre ca sa ajunga
in sudul Rusiei la proprietatea lut Potemkin, din regiunea Chersonului, numita Kricev, unde
fratele sau, Samuel Bentham (care era constructor naval, trecut in slujba Rusiei $t numit acolo
colonel $t apoi general), organizase niste docuri in care a pregattt vasele de tip nou ale flotilei,
cu care rusti au repurtat succesul for la Liman. Aim avea sa ramana Jeremy Bentham doi ani.
Din cursul calatortei sale, el trimite, in februarie 1786, din Iasi, o scrisoare d-lui Eaton (!) la
Constantinopol", cu o serie de indruman $t explicatit ce trebutau sa-i foloseasca acestuia din
urma la trecerea sa immenta prin aceste locuri. spre acelast Cntchoff", unde era asteptat sa
ulna foarte cura'nd Eaton (!) trebuia, in trecerea sa prin Bucuresti, sa cumpere niste piei
prelucrate ca marochin dupd procedeul bulgaresc, sa afle secretul materiel colorante folosite, sa
profite de informatiile lut Raicevich cu privire la Tara Romaneasca $i Moldova $i sa caute sa
foloseasca resursele celor doua consulate, imperial $i rusesc, pentru a se bucura de conditii mai
bune de gazduire $i intretinere in timpul scurtet sale seden pe aici (cf relatia lui Bentham din
vol. de fats). Nu este rum o indotala ca acest Eaton" este unul $t acelast cu autorul nostru
William Eton pe care it aflam apot in Rusta, bucurandu-se de increderea" lut Potemkin. In
1788, asista la asediul 5i ocuparea Oceakovului (ibidem, p. 424). Tot el e acela care, multumita
cunoastern limbti turcesti, e insarcmat sa se ocupe de organizarea $i intretinerea trupei tinute,
aceasta afirmatie $t declara ca s-a documental in Moldova din regrstre (I was informed in
Moldavia from the registers), ca peste 30.000 de oameni, floarea tineretului din tars, nu s-au
mai intors niciodata in Tara. Aceasta cercetare a registrelor, de care vorbeste Eton, nu a putut
avea loc decat in timpul ocupatiei Moldovei de trupele rusesti, ached prin 1789-1790, $i mai
probabil de la mijlocul anului 1789, cand Potemkin a venit la Iasi. In sensul acesta pledeaza
$t faptul ca Eton este foarte bine informal de doleantele $i plangerile delegatiet grecesti, sosita
la St. Petersburg in 1790 $i trimisa de aici, in luna mai, la Potemkin in Moldova, de unde s-a
indreptat la Viena, insotita de generalul rus de origine greaca Vasili Stepanovici Tomara. Nu
stun exact care erau atributiile lui Eton pe langa Potemkin: factotum sau agent personal, folostt
in promovarea unor obiective politice variate $1 variabile, privind ba pregatirea ndicarii grecilor
subjugati, ba reluarea ideti unei aliante cu Anglia, ba planutrea unet actiuni contra turctlor in
Asia, redeschtzand astfel razboiul oprit de interventia ultnnativa a Angliet $i Suediei. Despre
acest plan din urma, zadamicit de moartea lui Potemkin, autorul afirma ca vorbeste in cunestinta
de cauza (p 439): I speak of this from a knowledge of facts ". Este curios de confruntat aceste
afinnatii cu destainuirile de la p 484, relative la planul faunt de Nassau $t adoptat de Ecaterina
a II-a, tot in 1790, de a trinute, prin Bukara $1 Casmir, trupe care sa alunge pe englezi din India,
ca o razbunare pentru presiunea exercitata asupra Rusiei spre a o silt sa incheie pace cu Suedia
Dupa Eton, Potemkin partizanul aliantei engleze $i -ar fi batut hoc de acest protect $t 1-ar
fi combatut Inchnatta sa pentru Anglia e aratata Inca din 1779, cand a cautat sa pund la tale
o alianta cu Anglia contra rasculatilor americani (p 409-410) (Potemkin had the sole management
278
www.dacoromanica.ro
of this business). Mai departe e vorba de discutiile politice ale acestuia cu Sir Robert Adair,
trimisul oficios al lui Fox, vestitul adversar al lui Pitt, discutii despre care Potemkin ii informeaza
el insusi pe Eton, vorbindu-i de dorinta sa arzatoare pentru o alianta cu Anglia (p. 415). Dar
la p. 481 (apendice), autorul expune planul lui Potemkin din 1780 de a deschide drum pnn
Persia spre India. Exists o serie de contradictii in cartea lui Eton, scrisa intr-un spirit de
admiratie sincera sau lingusitoare fats de guvernarea tarinei Ecaterina a H-a pans la asa-zisul
postscriptum scris indata dupa moartea imparatesei, cand deodata se schimba totul, intr-un chip
nea5teptat, incepand cu declaratia: Este timpul ca glasul adevarului sa fie auzit" to urmand cu
infierarea asasinarii lui Petru al III-lea, cu denuntarea anarhiei administrative interne etc. Autorul
marturiseste ca lucrarea sa a fost scnsa mai inainte s, ca partea politica a fost redactata cu doi
ani inainte de publicare, deci prin 1796, si ca aceasta parte politica' nu era destinata presei, dar
ca s-au ivit acum imprejurari, care permit infatisarea inaintea publicului a mult mai mult decat
fusese prevazut in planul initial (p. 430). In masura in care e criticata acum tarina, e laudat fiul
ei, Pavel I, noul tar. In mai multe randuri, autorul declara ca despre evenimentele mai recente
adica din vremea cand a lucrat timp de cinci ani ca secretar at misiunii engleze de la St.
Petersburg (deci dupd anul 1791) nu va vorbi acum pentru ca the situation I have been in
might involve me in a censure of breach of confidence" (p. 416). In alt loc, el refuza, de
asemenea, sa vorbeasca de evenimentele din 1795-1797, ele find prea recente pentru a se
putea vorbi despre ele" (p. 439).
Cartea lui Eton, in care e vorba intr-un capitol aparte 5i de Wile noastre printre provinchle
turcesti, fora insa a aduce elemente noi, dobandite prin mijloace proprii, e un instrument de
propaganda. Ea a fost conceputa ca atare. Autorul nu urmareste sa dea o descnere sau o istone
a Imperiului Otoman, caci foloseste continuu descrierile 5i naratiunile anterioare, binecunoscute,
ale unui Rycaut, de Tott, Peyssonnel etc., ci vrea sa infatiseze agonia acestui imperiu $i efectele
prabusirii sale asupra celorlalte natium, propunand si solutii guvernului $i opiniei publice din
Anglia. Ideile de baza sunt urmatoarele Emanciparea Greciei e =mental. Nu trebuie lasata
Franta revolutionary s se instaleze in Mediterana de rasant, ceea ce ar urma inevitabil daca ar
prelua ea realizarea acestei emancipari. Anglia trebuie pregatita pentru un nou sistem de politica
europeand, parasind ideea mentineni nefiresti a Turciei si ingaduind realizarea independentei
grece5ti sub egida Rusiei Nu e vorba de o anexare, ci de constituirea unui stat independent,
sub sceptrul lui Constantin, nepotul Ecatennei a II-a, potrivit intelegerii cu deyutatii greci din
1790 Daca nu ar fi murit imparateasa, lucrul s-ar fi infaptuit Inca de atunci. Intr-alts brosura,
mai tarzie, intitulata Scrisoare catre contele de D. (A letter to the Earl of D.), Eton declara ca
niciodata Rusia nu s-a gandit sa anexeze Grecia, dupa toate informatiile mele" (and I was
intimately acquainted with relative to this subject during the life of Prince Potemkin) El mai
declara, tot ca o axioms, ca. Anglia 5i Rusia nu au interese coptrare 5i ca nu exists nici o
rivalitate intre ele.
Este curios de urmant acrobatiile impuse autorului de anumite evenimente, ce schimba
diametral politica statelor europene: moartea Ecaterinei a II-a, campania din Egipt, alianta
dintre Napoleon 5i Alexandru I. In 1796, cand 15i incheia Eton tabloul conceput in spiritul
politicii Ecaterinei a II-a, aceasta murea pe neasteptate $i era nevoie de o retractare sub forma
acelui post scriptum. Dar, curand dupd publicare (1798), expeditia lui Napoleon in Egipt duce
la alianta anglo-ruso-turca ce fa.cea neoportuna o scriere ca aceea a lui Eton. El scoate deci, in
1801, o noua editie modificata cu o prefata, in care cauta sa -5i justifice punctul de vedere cu
alte argumente mai de actualitate, sa strecoare cuvinte de lauda pentru tarul Pavel I. Dar tocmai
in timpul acesta se produc cloud evenimente neasteptate: o ruptura a tarului cu Anglia 5i, scurta
vreme dupa aceea, asasinarea lui. $i aceasta noua editie e indata tradusa in limba franceza.
Dupa o noua schimbare, nu mai putin senzationala, rezultand din intelegerea dintre imparatii
Napoleon 5i Alexandru, e iarasi nevoie de o readaptare la imprejurarile existente, cu atat mai
mult cu cat lucrarea fusese aspru criticata, intre altii, de Thomas Thornton, care it invinuia pe
Eton, pe langa alte lipsuri, de o inclinatie mult prea mare pentru interesele Curtis ruse5ti. Apar
deci alte schimbari in editia a IV-a din anul 1809, folosindu-se 5i argumentele din Scrisoarea
calm Contele D In fruntea earth e strecurat un nou capitol introductiv in care se preconizeaza
ocuparea de catre Anglia a insulelor grece5ti, dupa asa-zisul plan Leckie, publicat de acesta,
www.dacoromanica.ro
279
Francis Gould Leckie esq., sub titlul An historical survey of the foreign affairs of Great Britain.
In sfirsit, e reluata argumentarea cu pnvire la interesul Angliei de a favoriza dezvoltarea puterii
navale a Rusiei in sud, caci altfel ea si -ar intoarce privirile spre nord, cucerind Suedia
In intervalul dintre editiile a 2-a i a 4-a, autorul a fost din nou in Rusia, probabil tot
in calitate de membru titular sau asimilat al misiunii engleze de la St. Petersburg, caci in
introducerea editiei a 4-a (1809), reproduce in esenta declaratia ce i-au facut-o, in anii 1803 si
1804, delegatii greci, veniti la St. Petersburg ca sa grabeasca actiunea Rusiei in ajutorul tarn
for - anume ca in fata acestor taraganeli el inteleg sa-si intoarca privirile spre Anglia sau, la
nevoie, chiar spre Franta.
Nu cunoastem cariera ultenoara a lui Eton. Cartea lui a aparut in 1798, sub titlul, cam
lung, reprodus mai apoi si in editia a 4-a (1809), pe care it redam aici: A Survey of the Turkisch
Empire, in which are considered I. The Government, finances, military and naval force, religion,
history, Arts, Sciences, manners, commerce and population; II. The state of the Provinces,
including the ancient government of the Crim Tatars, the subjection of the Greeks, their efforts
toward emancipation, and the interest of other nations, particularly of Great Britain in their
success. III. The Causes of the decline of Turkey, an those which tend to the prolongation of
its existence, with a development of the political system of the late Empress of Rusia; IV. The
British commerce with Turkey. The necessity of abolishing the Levant Company, and the danger
of our quarantine regulations, with many other important particulars, by W. Eton, Esq. many
years resident in Turkey and Russia. Editia a doua poarta data de tiparire 1801. Editia a treta
a ramas neobservata. In sfarsit, ed. a 4-a aparut la 1809.
Atat editide I, cat i a 2-a au fost traduse in limba franceza de G. Levebre, sub titlul:
Tableau historique, politique et moderne de !'Empire Ottoman, 2 vol., si au aparut, prima la
1799 (l'an VII), a doua la 1801. Critica cea mai violenta a carpi lui Eton a fost facuta de
Thomas Thornton, in lucrarea sa The present state of Turkey, scrisa intr-un sens diametral
opus operei de propaganda antiturceasca a lui Eton si polemizand la fiece pas cu acesta. El
scoate in relief informatia defectuoasa (p. 118 n.), documentarea nesenoasa, imprumutand pe
tacute cifrele fanteziste ale until impostor,- ce-si zicea Elias Habesci (ibidem, p. 174),
inexactitatea datelor referitoare la finante, probabil imprumutate unor dan de seams, falsificate
intr-un scop tendentios (p. 226), in sfarsit, lipsa de sinceritate dovedita de Eton in acel
postscriptum amintit (cf. Thornton op. cit., ed a 2-a, 1809, p. 86 n.), precum Ii partialitatea
sa flagranta, ce reiese din confruntarea afirmatiilor sale generale cu marturia faptelor precise
reconstituite uneori chiar dupd propnile sale insemnari. La acest punct de vedere se asociaza
i E. D. Clarke in relatia sa.
La noi, prezentarea lui Eton nu a fost analizata critic. Ea a fost citata foarte succint de
I. Botez, Scriitori engleji (!) despre romcini, in Viata romaneasca", Iasi, vol. XXX (1913), anul
VIII, nr, 7, p. 118, $i, mai pe larg, de Scarlat Callimachi, in volumul Din ciirti vechi, Bucuresti,
1946, p. 178-182, care a semnalat continutul capitolului consacrat tanlor noastre, Ara a mentiona
p. 287
280
www.dacoromanica.ro
in chestiunile administratiei interne, locuitorii for sunt totusi mult mai asupriti
decat, poate, orice alt popor din Imperiu si nu ar putea sa indure asemenea
asupriri daca pamantul for n-ar fi atat de roditor.
Voievozii for (sau domnii cum se mai nurnesc) sunt greci2, care iii cumpard
scaunele lor, sa faca necontenit daruri celor care ii pot servi sau sapa la
Constantinopol; caci pe Tanga plangerile facute adesea impotriva Tor, alti greci
ochii lumii, o paha stralucire. Este usor de inteles cat de mult trebuie sa
sufere nenorocitele victime ale despotismului Tor, cat sunt acestia in slujba din
pricina birurilor necesare pentru a raspunde unor asemenea cereri hraparete.
Boierii sunt siliti sa dea bani domnului si ei, in schimb, asupresc poporul prin
tot felul de exactiuni, in afara de darile publice care merg indata in punga
domnului si care sunt inmultite la nesfarsit 5i stoarse cu cea mai mare strasnicie;
Un alt subiect insemnat de plangeri este // trecerea prin tara lor sau p 289
stabilirea in ea a unei armate turcesti in timp de razboi. Excesele faptuite de
aceste hoarde nedisciplinate sunt sub orice inchipuire, pradand si pustiind tara
si adeseori distrugand sate intregi 5i macelarind pe locuitorii for lipsiti de
aparare; de aceea, nu este neobisnuit pentru locuitori sa fuga cu lucrurile for
www.dacoromanica.ro
281
ce s-au retras ace5ti mon5tri, nu pot, vreme foarte indelungata, sa-5i recladeasca
casele 5i sa -5i faca rost de samanta 5i de alte lucruri necesare pentru a-5i
cultiva ogoarele 5i viile pe care turcii le-au scos din radacini.//
p. 290
Imprejurarile urmatoare vor dovedi cat de multa dreptate au moldovenii
indeosebi pentru a prefera dominatia Rusiei aceleia a Turciei.
La pacea de (Kuciuc) Kainargi s-a stipulat ca domnul nu trebuie s fie
schimbat fara incuviintarea Curtii Rusiei pentru a scapa poporul de asuprire
care rezulta neaparat din schimbarea atat de deasa a carmuitorilor sai. Totu5i,
in 1777, Poarta a trimis lui Ghica Vode un prieten5 apropiat al lui, care,
prefacandu-se bolnav, a cerut lui Ghica sa vina sa-1 vada, sub cuvant ca avea
sa-i comunice chestiuni secrete; slujitorii domnului au fost trimi5i afard din
odaie, cand o bands de uciga5i au navalit in camera printr-o u5a secrets 5i au
ucis pe acest om nenorocit 5i increzator. S-a numit indata un succesor fara a
se-consulta Curtea Rusiei sau ministrul ei la Constantinopol6...
Cand Moldova era in mainile rusilor, in timpul ultimului razboi, printul
Potemkin7 a tratat pe locuitori cu cea mai mare indulgenta 5i i-a scutit de tot
felul de dari, astfel ca ei s-au Intors8 cu mare dezgust sub jugul turcesc. Este
o slabs mangaiere pentru ei sa fie carmuiti de domni sau de carmuitori de
p. 291 aceea5i religie; caci situatia acestora, daca nu // aplecarea tor, ii face tot atat
de hrapareti ca 5i turcii. Tratamentul dispretuitor 5i umilitor pe care toate
clasele it indura din pirtea turcilor este suportat cu nerabdare de un neam de
oameni mandri din fire 5i care aspira la libertate 5i independenta 5i, mai ales,
de boieri, care sunt tratati de ru5i ca egali 5i ca oameni bine crescuti 5i care,
daca emigreaza, sunt primiti cu slujbe civile sau militare...9.
(Dupa tratatul din iulie 1774, Kamusa e ales han al tatarilor, Sabin Ghirai
devine nepopular, turcii rascoala populatia. Ei trimit trupe in Crimeea. Hanul
cheama trupe rusesti 5i be a5eaza in diferite parti ale tarii).
p. 312
...Am ajuns la fortareata ruseasca Ienicale (Janikali), in octombrie 1777,
5i porneam spre Bagee sarai, cand a sosit vestea ca tatarii au atacat simultan
pe nea5teptate pe ru5ii risipiti in tot locul prin Crimeea 5i Kuban 5i ea i-au
282
www.dacoromanica.ro
mica spre Caffa (drumul pe uscat find nesigur). Aceasta localitate fusese,
tocmai, cucerita de ru0 sub ordinele generalului Balmaine i multi turci aflati
la Caffa fiisesera macelariti de un corp de osta0 greci de la Ienicale, // care p. 314
mi- au"furat tot bagajul dat in grija servitorului meu, bagaj de o valoare foarte
insemnata i pe care nu 1-am putut recapata niciodata.
In loc de a intra in portul Caffa, am fost manati de furtund de-a lungul
coastei i, dupa ce ne-am pierdut catargul din fata i toate ancorele noastre, ne
aflam in mare lipsa de apa, find optzeci de in0 pe corabie, toll osta0. Am
incercat de mai multe on sa coboram la mal pentru a ne aproviziona cu apa,
dar eram de fiecare data respin0 de tatari. In sfar0t, am trecut de Balaklava
i ne-am oprit in golful Giosleve" (!) pe partea opusa portului Sevastopol,
unde vedem flota turca ancorata. Stapanul unui vas de comert turcesc a venit
spre noi 0 ne-am invoit cu el pe un pret de vreo 50 de lire sterline ca s ne
aduca un butoi cu apa, ceca ce ne-a promis ca va face in timpul noptii. Dar
de cum a ajuns la mal, am observat Ca una din fregatele turce0i 10 potrive0e
panzele ca sa iasa din port. Era aproape noapte i am pornit in larg, luand-o
inspre Dunare, singurul liman la care puteam ajunge cu directia in care sufla
vantul din acel moment, vrand mai bine sa pierim de sete decat s ne lasam
la mila turcilor. Eu eram singura persoand de pe corabie care eram in stare sa
manevrez i s o man in larg. Capitanul ei, un grec, innebunise. Am gasit cloud
harti turce0i ale Marii Negre care difereau cu un grad in privinta latitudinii
Dundrii. Am cercetat coasta Anatoliei, pe care // o vazusem in vara aceea, pe P. 315
distanta Constantinopol-Kitros, i am putut sa-mi dau seama dupa aceasta care
din cele cloud harti era cea mai bund.
" Boat-anchor
12 Manned.
www.dacoromanica.ro
283
P.
P.
mine pe acel vas. Gadele statea in picioare in camera, tinand un sac in care
316 sa pund capetele noastre // si in curtea din fata casei se depusese o movila de
rumegus de lemn, care sa suga sangele nostru. Ta lmaciul meu grec era asa de
inspaimantat ca nu era in stare sa rosteasca nici un cuvant decat quel sacco",
aratand cu degetul la sacul in care avea sa-i fie aruncat capul. Din fericire, eu
nu mi-am pierdut cumpatul, ci m-am vazut silit sa-mi pledez cauza cat de bine
am putut si, cu mare greutate, 1-am convins pe 'Miter, care era silihdarulm
pasei, ca eu eram englez care nu veneam cu nici un fel de ganduri dusmanoase;
si chiar daca as fi fost un dusman, uzanta tuturor natiunilor ne-ar fi acordat
un drept de azil in situatia in care ne aflam and am venit pe Dunare. El mi-a
spus atunci ea eram invinuiti ca am venit pe Dunare cu scopul de a incendia
cele cloud vase de razboi turcesti. Intr-un cuvant, argumentele mele si cateva
mii de taleri15 1-au induplecat sa se clued inapoi la pasa, pentru instructii noi,
si s trimita dupa capitanii vaselor de razboi, care si-au pus capul cum ca sunt
un englez si un prieten de-al lui kapudan pasa16. A fost un mare noroc Ca ma
vazusem cu kapudan pasa si ca stiau ca sunt in adevar englez.
Am aflat mai pe urma ca guvernatorul grec, care ma primise la inceput
cu mare politete, fusese cel ce ne parase.
Am limas prizonieri, dar lasati sa umblam liberi prin oral trei luni, pans
317 cand a sosit o porunca de la kapudan pasa // sa fim lasati s plecam si sa fim
asa de feriti de orice suparare, ca daca macar si o pasare cat de mica s-ar lasa
pe catargul nostru, sa fie alungata de acolo".
284
www.dacoromanica.ro
Louis Emmanuel Henri Alexandre de Launay, conte d'Antraigues, s-a nascut la Montpel-
lier, la 25 decembrie 1753, Intr -o veche familie din Vivarais, Franta meridionala, ca flu la
contelui Jules-Alexandre (1693-1769) si al Sophiei Guignard, sora contelui Francois-Emmanuel de Saint-Priest, 'viitorul ambasador la Poarta, in anii 1768-1784. Dupal ce si-a facut studule
la Liceul Harcourt din Paris, a imbratisat, la 15 ani, cariera armelor, pentru care nu avea mci
www.dacoromanica.ro
285
de fapt, foarte dubio5i: o a5a-zisd printesd Alexandrina Ghica 5i un misterios Morovandgi, zis
5i Culili (cu mai multe variante ortografice, fost domn al Tani Romane5ti). Despre printesd,
pomene5te mai intai fard a o numi, ci doar ca o tandra greacd, dar curand ii hardze5te $1 un
nume: acela de Alexandrina, apoi numele dublu de Alexandrina-Sofia, 5i, in cele din urinal, ea
apare ca pnntesa Draconi! sau Doconi! (cu mai multe vanante ortografice). Biografia pe care
1-o atribute el este stranie Ea e declaratd ba fiica, ba nepoata lui Grigore al III-lea Alexandru
Ghica. Dupd uciderea acestuia, la Ia 51, gi ridicarea pe sus a familiei intregi, ea ar fi reaparut la
suprafata ca un fel de subnegustoreasa sau de samsar al unor negustori levantini, care o trimiteau
in haremul imparatesc sal arate spre vanzare giuvaere scumpe $1 obiecte de pret, ajungand astfel
sal dea ochii cu sultana Mihrimah, in varsta de 20 de ani, fiica fostului sultan Mustafa al III-lea
5i nepoata de frate a sultanului in functie, Abdul Hamid I. Aceasta avea mare influenta asupra
marelui vizir Ea era o fiinta patima5a, capricioasd, card mild etc., pe cand domnita Alexandrina",
in varsta fragedd de 16-17 am, dimpotrivd, se bucura de toata sensibilitatea" la mods 5i, nu
o data, era infatipta cu ochii in lacnmi de indulopre, distribuind daruri celor obiditi $i denuntand
abuzunle care o indignau. Cu aparitia et, insemndrile lui d'Antraigues capdtd tot mai multd
culoare, calitate foarte pretuita in compozitille literare erotice pe gustul celor multi.
Ajunsa favorita sultanei, cu tot ce implica aceasta, domnita redobande5te palatele lui Gr.
Al. Ghica de la Kuril Ce5me (dar locule5te la Terapia!) $i Inca o sums de 700.000 de pia5tn
(?) din titlurile de creanta ale domnului ucis! Ea locuie5te singurel la Terapia 5i e absolut
independentd, cu toad varsta ei tinereascd. dar averea ei e Inca $i mai mare, pentru cal a mai
facut rost de Inca un nulion de la domnul Tarii Romfinesti, pe care ea 1 -a pus in scaun (!!).
Cam aceasta este tip intocmita pentru dommtd.
De observat, insd, eh' in Tara Romfineascal domnea in acel moment Alexandru Ipsilanti
(1774 septembrie 1782 ianuarie) de la incheierea tratatulut de la Kuciuk Kainargi pand la
rechemarea lui pe care el insu5i a cerut-o, fiend compromis de isprdvile fiilor sal fiigiti la Viena,
in decembrie 1781. Absurditatea flagranta a unor atare afirmatii, impreund cu faptul ca toate
aceste schimbari s-au petrecut in mai putin de un an de la uciderea lui Gr. Al. Ghica (1
octombrie 1777) pand la sosirea lui d'Antraigues la Constantinopol (august 1778), impun
concluzia ca avem de-a face cu simple inventii. Domnita Alexandrina" mai este infati5aa in
copia manuscnsd de la Dijon ca adresanta a unui numar de 26 de scrisori, in care e povestita
calatona lui d'Antraigues in Egipt, Arabia si Asia mica, gt alte 7 scnsori din Var5ovia, Cracovia,
Kremnitz gt Viena, descriind drumul sau mai departe Intr-o nota, el face precizarea ca au mai
fost 2 scrisori din Munchen 5i Bavaria, dar ca le-a suprimat pentru ca nu puteau interesa nici
prin subiect, nici prin stil". Mai interesante pentru not sunt cele 10 pseudoscrisori, adresate,
chipurile, unui a5a-numit C, adica Culili (?), sub al carui nume it aflam in alt moment pe
fantomaticul Morovandgi. In ele e descnsd calatoria prin Bulgaria, Moldova 51 Polonia.
Inventarea acestei figuri 5terse ca adresant al acelor pseudoscrisori se datora faptului
elementar ca nu mai puteau fi adresate 51 aceste scrisori domnitei, intrucat aceasta 11 insotea,
chipurile, acuma in calatona sa, ea urmand sal rdmand la Liov, nu se stie de ce 5i pentru ce
Dupa despartire, d'Antraigues it va mai scrie din nou povestind cum a trecut prin Var5ovia,
unde a fost primit de regele Stanislav al II-lea Poniatowski, apoi descriind Viena, unde a fost
prezentat cancelarului Kaunitz. Pnn Bavaria, s-a intors in Franca la sfar5itul anului 1779...
Se pare ca in 1780, si -a strans insemndrile de calatorie, dupd cum afirma biograful sau
Leonce Pingaud, dar ca ulterior le-a revizuit in intregime, incepand din toamna anului 1785.
La Constantin Gane, alt autor ce s-a aplecat asupra lui d'Antraigues, aceasta ultima data
apare ca 11 august 1784, potrivit cu o mentiune din fruntea manuscnsului.
In anii premergatori revolutiei, el 5i-a impartit timpul intre re5edinta sa de la castelul La
Bastide gi saloanele parisiene. Partizan al noilor idei la mods, el mai avea gi un dinte contra
regimului in fiintd. Nobletea sa nu era socotita destul de veche pentru a fi indreptatit sal
beneficieze de consacrarea de a se putea sui in caretele regelui monter dans les carrosses du
roi". Aceasta ceremonie pur formals a fost descrisa de Chateaubriand in memoriile sale. Printre
oamenii pe care ii vedea, a putut, eventual, fi gi J.L. Carra, care a scris cam atunci o carte despre
aerostatics
indeosebi, despre fraiii Montgolfier, pe care ii sprijinea d'Antraigues.
286
www.dacoromanica.ro
Legat prin prietenie, Inca din 1784, de Mirabeau, apoi de Bernardin de Saint-Pierre,
inconjurandu-se de enciclopedi$ni lui d'Alambert $i intrand in valtoarea politic'' provocata de
efervescenta ce a precedat revolutia din 1789, el scree o serve de apeluri si articole anticlericale
$i antinobiliare $1 se vede ales deputat in Adunarea Constituanta, unde a activat pand in 1790,
fara sa straluceasca printr-o activitate mat de seams. Fostul adept ateu st liberal al ideilor lui
Voltaire $i Rousseau, s-a dovedit pana la urma un perfect conservator $1, nefiind in stare sa se
adapteze non situatii $i prefacerilor din Franta, a preferat sa emigreze de timpuriu, instalandu-se
mai intai, in iunie 1790, la Lausanne, in Elvetia. D'Antraigues a intrat acum cu arme $1 bagaje"
In tabara emigratilor regali$ti, transformandu-se in publicist antirevolutionar $i agent secret al
Bourbonilor in Spania $i Italia, spre a qua apoi la Coblenz. Dupa 1793, sluje$te pe contele de
Provence, viitorul Ludovic al XVIII-lea, pretendent la tronul Frantei, in calitate de reprezentant
al acestuia pe langa legatiile spaniola $i rusa din Venetia pana la 1796. Arestat de francezi la
Trieste, in 1797, este intemnitat la Milano, dupa ce pretinde ca a refuzat sa treaca de partea
generalului Bonaparte. Totu$1, imprejurarile neclare ale evaddrii sale din arestul de la Milano,
cu sprijinul (?) sotiei sale, fosta cantareata la Opera din Paris, Antoinette Croisille, zisa de"
Saint-Huberty, $i refugierea, impreuna cu tanarul for flu in Austria, mai intai la Innsbruck, in
Tirol, apoi la Viena au aruncat dubii asupra loialitatii sale fata de monarhi$ti. Ace$tia 1-au
banuit a sluji ca agent dublu pe Bonaparte, deoarece cu ace' prilej cazusera in mana franceztlor
ni$te documente secrete. Si in pofida incercanlor sale de dezvinovatire, d'Antraigues n-a mai
intrat in granile viitorului rege Ludovic al XVIII-lea. Ba chiar unchiul sau, contele de SaintPriest, i-a notificat sa nu se mai infati$eze in fata contelui de Provence (Ludovic al XVIII-lea).
El a intrat atunci in slujba austriecilor, apoi a ru$ilor, s-a penndat pe la Viena (17981804), ca pana la urma, sa se stabileasca in Anglia, cu incepere din 1806, uneltmd impotriva
tuturor $i cautand mai ales sa se arate, ca pamfletar, un inamic implacabil al lui Bonaparte, mai
apoi Napoleon I. D'Antraigues $i sotia lui au avut parte, insa, de un sfa'r$it trist, fund vicnmele
unui asasinat, invaluit de mister in fata re$edintei for de la Barnes-Terrace, in suburbule Londrei,
la 22 iulie 1812. Omor'ati de mana unui servitor Italian concediat, nu se $tie data cei doi au
pierit in urma unei cnme de pura razbunare sau au fost lichidati din ordinele lui Napoleon, cum
presupune C. Gane, sau ale unor mtni$tri englezi, neincrezaton in persoana $1 mai ales in
activitatea depusa de d'Antraigues
Despre viata sa aventuroasa a stns, mai intai, H. Valchade, in lucrarea De Launay, comte
d'Antralgues, ecrivain et agent politique: Sa vie, ses ceuvres, Pans, 1882, $1 Edmond de Goncourt, Madame de Saint-Huberty, d'apres sa correspondance et ses papers de fanulle, Paris,
1885, unde nu se pomene$te mime despre calatoria facuta in Orient Fundamentata pentru viata
$i activitatea lui d'Antraigues s-a dovedit insa documentata monografie a lui Leonce Pingaud,
Un agent secret sous la Revolution et l'Empire Le comte d'Antraigues, Paris, 1893, 428 p. Aici
a fost analizat pentru prima card, intre p 19-29, memonalul de calatorie in Onent, lamas inedit
$i pastrat in manuscris in cloud tomuri la biblioteca publics din Dijon, despre care aminte$te $1
cel mai recent biograf al sau, Jacques Godechot, Le comte d'Antraigues. Un espion dans
l'Europe des emigres, Paris, 1986, p. 17. Problema a preocupat $i pe publicistul roman, cu
preocupari istorice, Constantin Gane (1885-1962), care a intreprins cercetan la Dijon, redand
partial in romane$te extrase din acest memorial $1 textul aproape Integral al calatonei prin
Dobrogea $i Moldova, desfa$urata Intre 24 mai $i 19 iunie 1779, insotite de o introducere, de
comentarule $i identificarile sale, precum $i de o anexa cu itinerare asemanatoare (apartinand
contelui d'Hauterive (1785) $i unor calaton roman' din secolele XVIIIXIX). Lucrarea lui s-a
intitulat Domnita Alexandrma Ghica sr contele d'Antraigues, Bucure$ti, 1937, 141 p.
Inainte de a trece la analiza prezentarii lui C. Gane, este cazul sa precizam ca la Bib lio-
theque publique de la ville de Dijon", sub cota Fonds d'Antraigues" se afla manuscrisele
intitulate Memoires sur la Turqute par le tonne d'Antraigues (le 11 Aoat 1784) (ms. 1545 A
1), 287 p. $1 Voyages du comte d'Antraigues en Turquie (ms. 1546 B 1), 381 p , ambele
conservate intr-o transcriere destul de incorecta, care nu se $tie data apartme chiar autorului sau
fiului acestuia, Pierre Antoine d'Antraigues (1792-1861), care a trait de altfel, la sfar$itul vietn
www.dacoromanica.ro
287
la Dijon si a munt acolo, tara unnasi. L. eingdun precizeaza Ca manuscnseie amintne poarta
clar mentiunea ca sunt copd. Se pare ca acolo se aflau si niste mine ale textului. In primul
volum, autorul infatiseaza numat viata sa constantinopolitand. descnerea moravunlor cateva
consideratii sumare asupra modului de guvernare a Impenultu Otoman. In cel de-al doilea
volum sunt cupnnse scrisorile din Egipt $i Asia Mica, adresate, aparent, domnitei Alexandrina
Ghica, despre care a fost vorba mai sus, si cele despre drumul prin Bulgaria, Dobrogea $i
Moldova etc., adresate in acelasi chip asa-zisului Monsieur C. (= Cu lili, cu vanantele ortografice
semnalate de Const. Gane) si ultimele 7 scrisori adresate din nou domnitei ramase la Liov.
Partea referitoare la calatona prin Ha leant $i tam noastra este cuprinsa intre pagnule 283
si 358 ale celui de-al doilea manuscris, fund in cea mai mare parte rezumata sau tradusa in
romaneste. Manuscrisele originate au ramas inedite pana astazi. De aceea, analiza noastra se va
apleca numai asupra celor relatate de L. Pingaud si de C.Gane, care le-au parcurs sau transcris
partial
0 problema de baza a fost aceea a identificarii misterioasei prietene a lui d'Antraigues,
domnita" Alexandrina Ghica. Istoricul francez expediaza repede problema printr-o note de
subsol (n. 1, p. 21), vazand intr-insa pe Roxana (in franceza Alexandrine!) Rizo-Rangabe,
sotia lui Alexandru Ghica, domn al Tarii Romanesti (1766-1768), identificare preluata ca
atare de V.A. Urechia, Istoria romcinilor, vol. V, Bucuresti, 1893, p. 471-472, dar respinsa,
pe drept cuvant, de C. Gane ca neintemeiata (p. 5-6) D'Antraigues ammteste intr-adevar
despre aceasta domnita" nemaritata, Alexandrina, ca find fiica sau nepoata (petite-fille) lui
Grigore al III-lea Ghica, cel ucis din ordinul Portii la Beilicul din Iasi (C. Gane, p. 36, 41).
C. Gane s-a straduit sa dovedeasca, bazandu-se pe samile vistieriei Moldovei pe anti 17751776, publicate de N. Iorga, Documente ci cercetari asupra isforzei financlare ci economice
a Principatelor romdne (Bucuresti, 1900), ca aceasta Alexandrina ar fi intr-adevar flica lui
Grigore al III-lea Ghica, numai ca in amintitut izvor ea este trecuta sub numele de Marioara
(p. 52, 164), celelalte fiice ale domnului, cunoscute in izvoarele epoch fund Ruxandra ( sotia
lui Nicolae Bals) si Elena (sofa lui Ilse Catargi) Dupa uciderea lui Ghica, familia sa (adica
vaduva lui, doamna Ecaterina, cu beizadelele Dumitrachi, Alecu $1 Scarlat eo probabil fiica
cea mai tanara) a fost dusa pe sus la Constantinopol $1 despuiata de toate averile. Mai farm,
cei pribegi s-au reintors in Moldova (C. Gane, p. 24) presupunand chiar ca in septembrie
1778, odata cu Anastasia, sotia lui Iordache Ghica Sulgearoglu, nepotul de sore al voievodului
decapitat si mama acesten, Ruxandra Costache, nascuta Racovita, dupe cum atesta Efemeridele
banului Constantin Caragea. Dar C. Gane afirma ntos si aceasta fare nici o dovada ca
fica cea mai tanara a lui Gngore al III-lea, Meirwara, ar fi ramas singurci (!) mai departe la
Constantinopol si ca 5i -ar fi schimbat numele in Alexandrina (!). Luand drept adevarate
asertiunile lui d'Antratgues 5i forta'nd interpretarea ca sa corespunda afirmatiei acute, istoricul
roman arata ca Alexandrina (ex-Manoara!), ocupandu-se cu negustoria, reu5ise sa -5i reface
situatia materials datorita protectiei pe care o dobandise ca favorite intr-un sens destul de
reprobabil a printesei Mihrimah, nepoata sultanului Abdul Hamid I (1774-1789).
Vorbind mai multe limbs 5i indeosebi franceza cu desavarsire $i chiar mai bine decat
greaca, cultivate 5i rafinata, purtand conversatit scanteietoare cu ambasadoni si cu influents la
Poarta, ea putea sa determine chiar si numirea domnului Tarii Romanesti sr sa -1 sprijane pe
ambasadorul Frantei, la nevoie.
Nu s-a tinut seama de un fapt important. Pretinsa domnita se ocupa cu negotul, deci
trebuie cautata prin randul traficantilor si samsarilor din capitals.
Se pot formula cloud ipoteze (pentru o a tem vezi Obs Critice). Prima ipoteza: Alexandrina
Ghica, o constantinopolitana de origine modesta, numele de Ghica fund obisnuit printre arvamti,
ce nu aveau nici o legatura cu familia domneasca din principate, a pretins in fata lui d'Antraigues
ca era flea lui Gr. Al. Ghica. A doua ipoteza: insusi autorul, dintr-un snobism lesne de inteles,
i-a atribuit printr-o mistificare deliberate, aceasta filiatie,profitand de coincidenta numelui de
familie a prietenei sale cu acela al voievodului manic In favoarea acestor ipoteze pledeaza
faptul ca d'Antraigues nu pomeneve in mod clar de familia i rudele domnitei" $i ca aceasta
288
www.dacoromanica.ro
in mod firesc ar fi trebuit sa-si vada rudele din Moldova in loc sa se clued sa stea la Liov, unde,
in realitate, se ducea pentru negustoriile sale.
Cat despre pretinsul fost domn at Tani Romfinesti, Iosif Morovandgi, amanuntele date
sunt atat de fantastice, incat pans si C. Gane renunta la once identificare, socotindu-1 un
personaj fictiv.
In descrierea calatoriei pe uscat, pans la Liov, in asa-zisele scrisori catre Cu lili
(Morovandgt), toate dovezile de cinste la diferitele popasuri ar fi fost indreptate catre domnita,
cand ele erau adresate, de fapt, ministrului Suediei, in suita caruia fusese primit d'Antraigues
foarte in treacat, insistand doar asupra maruntelor intamplari de pe drum , spre a intra in
Dobrogea, pe la Bazargtc, la 24 ale Lunn. Peste o saptamana, calatorii ajung la Macin, de unde
trec Dunarea indreptandu-se spre Galati.
$1
maltratari, redate insa intr-un mod foarte fantezist, mici intamplari din cursul calatoriei
acelea imaginare $i, la urma, expunerea despre trecutul 5i prezentul celor doua principate,
apeland fara sa o marturiseasca la alti autori: Voltaire pentru campania din 1711 $i Carra 5i altii
pentru conditiile din vremea sa. Aceste completari le-a facut probabil cu incepere din 1784 sau
1785, consultand lucrarile lui Voltaire, Carra etc., in vederea unei eventuale publican. Bucata
despre uciderea lui Gr Ghica apartine acestui moment ea foloseste cu multa fantezie 5s anumite
date nu tocmai exacte imprumutate lui Carra in articolul acestuia din Journal encyclopedique"
din 15 nov. 1778.
Este drept cal el infiereaza abuzurile regimulut fananot, demasca si neomenia boierilor
stapani pe viata robilor tigani $i exploatand nemilos pe clacasi, condamna purtarea brutala a
trupelor de ocupatie tariste in timpul razbotului din 1768-1774, dar o face cu oarecare detasare,
mai mult ca un teoretician, adept al filosofiei luminilor" si mai putin ca un observator atent,
impartial, cu puncte de vedere si observatii proprii.
In concluzie, informatiile pe care be da trebuie sa fie folosite cu cea mai mare prudenta,
filtrand ceea ce este real de fabulatia constants, apreciind materialul la justa lui valoare, care
in fond este destul de scazuta.
Textul calatoriei lui d'Antraigues prin tarile noastre a fost redat si prescurtat cu multe
de catre nepotul
reducen si cu unele adaugin privind doar regimul social din Moldova
omonim al publicistului Constantin Gane in articolul Prin Moldova de altadatii, publicat in
Magazin istoric", VI (1972), nr. 3 (60), p. 39-43 si 72. Relatarea sa a fost trecuta in revista
si de Paul Cernovodeanu, Les voyageurs francais en presence des realites roumaines de la
5i
periode phanariote, in Revue roumaine d'histoire", XIII (1974), nr. 5-6, p. 735 $i 740, si
Anna les historiques de la Revolution Francaise", 48 (1976), nr. 225, p. 447 si 452-453, iar
analiza operei $1 biogiafia, tot la Paul Cernovodeanu, Une mystification genealogique du comte
www.dacoromanica.ro
289
In sfaqit (?), drags prietene, tot amanand ravawl in care voiam sa -ti
scriu despre moravurile bulgarilor, am parasit Bulgaria faird a-ti vorbi de ele.
Acum iata-ne in Basarabia (!). Iti voi spune deci de tara pe care am p5rasit-o...
[Urmeaza o incursiune asupra Bulgariei i locuitorilor ei, descriindu-li-se,
cu precadere moravurile]
P.
2 Autorul ii spune odata Gzeuler, iar in ttinerar Juiresler, unde a poposit la 28 mai.
Inchscutabil ca se afla in Dobrogea $1 nu in Basarabia, autorul facand alcl o vadita confuzie
geografica. C. Gane o identifica in 1937 cu fostul sat Ghelengic, azi Mireasa, corn. Targu$or,
jud. Constanta.
3 Evidenta eroare pentru Dobrogea.
4 In itinerar, aceasta localitate nerdentificata, unde calatorii au ajuns la 25 mai, poarta
numele de Cargues Konnoutchi (!) Poate denumire foarte corupta a satului Kara-Agacr din
Bulgaria.
290
www.dacoromanica.ro
paduricea aceea i, dei nu au lemn, n-ar indrazni sa taie din ea nici un copac.
Ne-am dus in insula cu o luntre i am pranzit acolo. Este intr-adevar unul din
cele mai pitoreti locuri din cate am vazut.
Am pus o noud stavila intre noi, prietene, caci iata-ne la 120 de leghe
unul de altul si Dunarea ne desparte. II Am sosit aici bolnay. Ciudatii oameni P. 88
care ne-au fost trimii de domnul Moldovei 1 1, pentru a ne primi in tara lui,
m-au investit12, dar nu m-au insanatoit. Nu, prietene, nu-ti pot ascunde cat de
caraghioasa a fost primirea noastra aici.
Am plecat de la Macin13 ieri, la 6 dimineata, pentru a ne duce la malul Dunarii.
Cu o zi inainte venise mihmandarul domnului Moldovei ca sa ne ureze bun sosit si
apoi plecase iar ca sa pregateasca primirea. Cand am ajuns la malul Dunarii, am
vazut de cealalta parte niste corturi, o multime de cai si steaguri, dar toate acestea
cam sterse din pricina departarii i a cetii. Am fost nevoiti s ne imbracam afara.
Domnita a ramas cu blana pe ea, dar eu, care venisem calare, a trebuit sa ma dezbrac
si sa ma pudrez... Tremuram de frig (!)... Cred ca in viata mea n-am ras atata ca
atunci cand 1-am vazut pe ministrul suedez dus in brace de servitorul sau pans la
trasura, caci se imbracase in camp si daca s-ar fi dus pe jos s-ar fi murdant pans la
genunchi! Cand am fost cu totii gata, am trecut cu bacul de cealalta parte si cum am
sosit la mal am vrut sa coboram pe uscat. Dar nu ni s-a dat voie. Doi oameni
imbracati ca niste ceaui, II tinand in mans cate un baston de argint cu o bards in p. 89
capat14, ne-au impins inapoi pe bac. A trebuit sa asteptam pe ispravnicul Galatilor,
care sosi mai in urma calare dintr-unul din corturile sale!!! pentru a ne intampina.
El se inching in fata domnitei15 i a ambasadorului16, i am fost nevoiti sa inghitim
cuvantarea lui. Abia dupd aceea ne-am coborat din bac i pe data venira 20 de
haidamaci calari, inirandu-se in dreapta si in stanga noastra. Ni s-au dat si noud
cai pentru a merge pand la corturi, care erau la 20 de pasi de debarcader. Unul din
cai, care mergea la trap langa ambasador (= ministrul plenipotentiar), it stropi cu
noroi din cap pans in picioare. S fi vazut supararea lui... etc.... Ne urcaram deci
cu totii calari numai domnita era purtata in scaun17 pentru a merge la corturi,
unde urma sa ateptam radvanul ce trebuia s ne duca la Galati, care era cam la un
sfert de ceas de locul unde ne aflam. Caii ce calaream n-aveau decat pielea de pe
ciolane. Hamurile for erau vrednice de ei... [Dupd patania caricaturala a suedezului,
urmeaza cea tot atat de hazlie (!) a olandezului Schutz. Calul acestuia se cabreaza,
Schutz apuca de coama calul pe care cu intentii bune il impinge cu sulita unul
11 Constantin Moruzi, domn (30 septembrie 1777
12 Oare, inveselit?
29 mai 1782).
13 Metkin.
www.dacoromanica.ro
291
din calaretii alaiului (!). Olandezul e trantit la pamant i furios lovqte cu bastonul
pe acel biet moldovean". Harmalaie. Olandezul se duce intr-un cort, pentru a -si
schimba hainele etc.]. [Ajuni la cortul domnitei i al ambasadorului] ne-am coborat,
p. 90 am intrat i ni s-a dat cafea i der // bet. In timpul acesta, pe cand se inirau ostaii,
caii furs inhamati la radvane. Ne-am urcat, in sfarsit, in cele cloud radvane, urate,
soioase, rupte, pe care ni le trimisese domnul Moldovei [urmeaza descrierea alaiului
precedat de o garda armata, carele cu lucrurile calatorilor, o haraba cu un mihmandar
turc i altul grec i in sfarsit cele cloud radvane, in primul domnita Ghica cu ministrul
Astfel sosiram la Galati, unde am fost dui intr-o casa in care am fost
tinuti pana seara. In sfarit, abia azi-dimineata ne-am reluat felul de viata
obipuit, iar maine ne pornim iar la drum spre a merge la Hotin18.
Acum, prietene, sail arat cum am calatorit pana aici... La 31 mai, am
plecat de la Gherler19, cu gandul sa mergem numti 6 leghe i sa poposim apoi
noaptea acolo. Drumurile care duceau in satul acela2 semanau cu cele pe care
le cutreierasem pe la Provadia: nite campii paraginite. Se vedea totui ea ne
apropiem de Dunare, intrucat locurile se faceau mai deluroase. Se vad chiar
in departare nite munti inalti (!)21.
[In timpul drumului, ei hotarara sa schimbe itinerarul i sa se indrepte
spre Hasanlar22, unde s poposeasca peste noapte. D'Antraigues descrie apoi
peisajul strabatut]
e pitoresc. E sarac i rau cladit, dar e awzat pe un damb ce coboara lin papa
la malul Dunarii, care e cam la 200-300 pai de el. Sunt acolo pauni multe
i vite. Ne-am dus pand la malul apei spre a admira privelistea... Am stat de
vorba cu taranii despre un flagel care bantuie in tars i de care nu se pot apara:
lacustele. Am aflat astfel ca in iarna trecuta, lacustele au pustiit Moldova; ele
18 Azi ora4 in Ucrama.
19 Alta forma muttlata pentru Ghiola, Gieuler sau Jutreslar, wzare identificata cu satul
Mireasa (vezt n. 2).
20 Autorul nu face vreo alta precizare.
21 De fapt Muntii Macmului.
22 Adica satul lui Hasan, vechea denumire a satului Ardealu, corn. Dorobantu, jud.
Tulcea.
292
www.dacoromanica.ro
de patima Galati lor" si riizboiul ruso-turc din 1768-1774, in Danubius", Galati, I (1967),
p. 213-222.
26 Vezi, in sensul acesta, aprecierea lui Boscovich, in vol. IX, p. 466, al colectiei de fatal.
Pentru o expunere asupra santierului amintit, vezi I. Toderascu, Constructil navaie la ,santierzil
din Galati in ultimul sfert al secolului al XV111-lea, in Danubius", II III (1969), p. 95-110.
www.dacoromanica.ro
293
Am intrat in cea mai veche din e1e27, dar am gasit-o destul de murdarA28 i
intunecoasa. Peretii sunt acoperiti cu picturi foarte ciudate. Pe unul din ei era
inchipuit iadul i se \fad acolo draci facand fel de fel de lucruri: unul din ei
ade pe un pacatos, altul se urea in 'spinarea altuia, al treilea ii face nevoile
recladita din zid la 1647 de Constantin, ful ctitorului, si de alti enoriasi. Cf. I. C. Be ldie,
Biserica Precista din Galati, in Vestitorul", Galati, 1949, nr. 19-20, p. 4.
28 Luat dupd Boscovich (vezi vol. IX, p. 465, al colectiei de fats), ca si judecata asupra
picturii religioase.
29 De fapt, pdrccilab, explicatia etimologica find la fel de fantezista (vezi la Boscovich
caracterizarea parcalabului de Galati, din vremea trecerii sale pe acolo).
30 Scrisoarea urrnfitoare, din Bar lad, 7 iunie, este in intregime compusa din bucati inventate
pentru a umple golurile povestirii. Mai intai rdspunsul sultanului la pMngerea domnitei despre
mihmandar. Apoi, la prima ocazie e descris de autor alaiul original care impreund cu parcalabul
(porto-calamo) ii petrece o leghe din drum, pans la un cort cu cafele $i serbet de unde se
294
www.dacoromanica.ro
sale, ne-am dat jos si ne-am urcat in radvan, cu alaiul de tarani dupd noi. Dupd
6 ceasuri de mers, am ajuns intr-un sat numit Lehimi (!)31, care este al marelui
boier [loc alb]. Din scrisoarea in care iti voi vorbi despre guvernul Moldovei
vei vedea cum stapaneste el acest sat. Boierul veni intru intampinarea noastra,
tinu o mica cuvantare la up rad-vanului (!) si ne duse apoi la conacul34 sau,
care e destul de urat, dar comod si frumos situat. Acest conac e asezat la
poalele unui deal acoperit cu o padure deasa. Dinainte se vedeau numai campii
si un iaz destul de mare. E o priveliste plina de prospetime, care ne-a placut
la toti. Boierul, dupd ce ne-a cedat toata casa (!), a plecat sa doarma aiurea (!).
Ambasadorul 1-a rugat sa is cina impreuna cu noi, el a primit si ne-am asezat
cu totii la masa. Mancaram, fireste, cat se poate de rau35. [Urmeaza flecareala
intre suedez si domnita care face o glumA rautacioasa cu privire la cina oferita
de el.]
De la B [loc alb]36, am ajuns la Bar lad, unde ne aflam acum. Drumul a p. 98
fost incantator. Am trecut prin niste vai racoroase, prin care serpuiau paraie,
prin paduri frumoase cu copaci nu prea deli si din care aveam privelisti cat
se poate de pitoresti. In sfarsit, dupa 7 ceasuri de drum, am sosit aici unde
ramanem astAzi.
Barladul e unul din orasele Moldovei. E asezat intr-o vale cu mici dealuri
ziva jucand fara voie si fusesera chiar amenintate ca vor fi batute si ele si
parintii lor, dacd ar indrazni sa se tfinguiasca domnitei. Cat despre fata care era
cea mai mahnita" din toate, cruzimea carmuirii era revoltatoare. Mama ei murise
cu o zi inainte, dar fiindca era frumoasa, o sileau sa joace cu ochii inlacramati
jud. Galati), deli ar fi putut vorbi si de actualul oral Beresti, din acelast judet, localitate aflata
pe drumul catre Barlad. Dar mai inainte s-a dat numele de Lehimi satului in care au poposit!
www.dacoromanica.ro
295
p. 99
buns. Cand cheful fu in toi, merseram cu totii acolo. Cea care pierduse pe
mama sa, se dusese acasd la ea. Domnita ii trimise de mancare *i, *tiind ca e
saraca, imi spuse sa-i dau *i o suta de techini (!). In viata ei nu vAzuse fata
atatia bani, pe care, de altfel, nu i-am dat dansei, ci tatalui ei pe ascuns, de
teams sa nu-i fie luati. Petrecerea a tinut pans la miezul noptii. Iti jur ci mie,
care nu pot suferi balurile *i care gasesc ca jocurile moldovene*ti seat/Ana cu
ale ur*ilor (!), mi-a placut balul acela mai mult decal ini-au placut sau imi vor
... Am plecat din Ballad la 8 iunie. Dupd trei ceasuri de mers, am sosit
la Epureni40, la conacul unui boier41, unde am fost gazduiti. Drumul a fost
placut; paduri, vai *i uneori singuratAti fermecatoare. Imprejurul conacului
este o grading mare42, cu multi copaci printre care se vdd lanuri de cereale *i
chiar tufi*uri intregi de trandafiri, ceea ce niciodatA nu mi-a*i fi inchipuit ca
a* putea gasi in Moldova. Am aflat, in urma, ca dulceata de trandafir este
foarte cautata la Ia*i. Boierii sadesc ace*ti copficei in gradinile for pentru a le
pasta florile, care au diferite intrebuintari *i pe care le dau in dar prietenilor.
Amestecul acesta de salbaticie *i de cultura este inantAtor.
Am petrecut toata ziva in grading.
A doua zi, ne-am dus la Borbot"43, la 6 ceasuri de Epureni. Drumul a
fost plictisitor. Ploua. Rau gazduiti in ni*te bordeie, ne-a plouat panA *i in
paturi, a*a 'Inc& ne-am hotArat sa ne urcarn iar in radvanele noastre *i sA
ramanem in ele de la miezul noptii panA dimineata. Am plecat de acolo fail
parere de rail. DupA 8 ceasuri de drum, am sosit intr-un sat mare sau mai
p. 102 curand intr-un mic ora*, re*e // dinta unui episcop". Se cheamd Hu*i. Ne-am
dus in gazda la Episcopie, casa vrednica de cei dintai apostoli. Ferestrele nu,
se inchideau *i nu era in tot palatul episcopal nisi un singur scaun. Ne-am
simtit totu*i foarte bine acolo in comparatie cu bordeiele din noaptea trecuta.
p. 101
43 Poate Barbosi? C. Gane propune Berezeni (!), sat si corn., jud. Vas lui.
44 In acea vreme, pastorea la Husi episcopul Inochentie (intre 1752-1782).
296
www.dacoromanica.ro
Prutul trece prin Moldova. Malurile sale sunt foarte rapoase si, uneori,
placute si pitoresti. Setpuieste in fel de fel de cotituri si vom mai merge Inca
trei zile de-a lungul lui. Eu sunt multumit fiindca privelistile acestea imi plac.
Ieri ne-am culcat la Erberoy (?)48 in niste bordeie pe malul Prutului. Ni
s-a intamplat ceva foarte hazliu. [Urmeaza o poveste destul de abracadabrantd
cu un caine ciobanesc, care atacand un servitor al lui d'Antraigues, a fost impuscat,
tar drept despagubire, s-a plait stapanului dupa obiceiul pamantului" (?!) o
cantitate de cereale, echivalenta cu gramada de pamant necesara ingroparii
cainelui, in valoare de 13 techinil
45 Inventie inspirata de goana dupa bacsis a personalului inferior de la Curtea domnilor,
cand are loc o primire solemna a unui strain.
46 Numele redat atat de stricat, ca atatea altele in textul lui d'Antraigues, nu permite nici
o identificare. Calitatea sa de actual favorit at imparatesei", it ispiteste pe C. Gane sa-I identifice
cu Potemkin (!), eruia insa nu i s-au atnbuit asemenea fapte, ce duc cu gandul la grozaviile
savarsite de generalul Kamenski, denuntate de generalul Langeron in cursul razboiului din anti
1806-1812.
47 Pentru marturii despre cainpania din 1711, vezi vol. VIII al colectiei de fata
48 Neidentificat. Poate Zberoaia, sat pe malul sting al Prutului, azi in Republica Moldova.
www.dacoromanica.ro
297
p. 104
deli mai proasta decat cea din urma coliba din Europa (!), totusi e asezata
intr-o pozitie minunata. Ne aflam in mijlocul unei paduri si in fata ferestrelor
se intinde Prutul, al carui mal, de partea cealalta, e si el acoperit cu paduri.
Daca nu ne-ar manca tantarii, am putea petrece o zi foarte placuta. Dar fata
si mainile ne sunt umflate si parem toti bolnavi.
Altadata a fost aici un sat mare, dar el a fost daramat de Gherim50, hanul
52 Maitre d'Hotel
53 Informatie destul de fanteztsta si putin verosimild pentru luna iunie.
298
www.dacoromanica.ro
ca mandria grecilor indeamna pe acesti mici suverani sau mai bine zis pe
acesti slujitori ai sultanului, sa desfasoare cu cele mai mici prilejuri eel mai
mare fast si lux... //
p 107
ceata, dar aceasta foarte frumos imbracata... in zale lucii, inarmati cu lanci
aurite, purtand turbane rosii pe cap si calarind pe niste cai de toata frumusetea
[...] Am mers in gazda la o case asezata pe malul Nistrului, in fata satului
Zwanec56, de pe malul celalalt, eel dintai sat din Polonia. Locuim la niste
evrei, adica domnita, caci eu stau in cort. Suntem la o jurnatate de ceas de
oral, dar am ales locul acesta pentru a fi aproape de Zwanec57. Pasa ne-a facut
o mie de plecaciuni, pe care domnita le-a curmat; trimetandu-i daruri frumoase,
www.dacoromanica.ro
299
ca vor avea domn din neamul lor, ales (!) de sultan, care sa-i carmuiasca dupa
obiceiul pamantului. Trebuiau sa plateasca Portii otomane un tribut, hotarat
data pentru totdeauna. Acestea erau cele cloud articole de capetenie ale
Capitulatiilor, pazite sub domnia lui Suleiman *i pe care urma*ii sai le-au
incalcat totdeauna". [D'Antraigues expune, apoi, la fel de aproximativ, *i
instalarea domniilor fanariote in principate, cu intreg cortegiul lor de umilinte.
Despre domni *i boieri el mai aminte*te:] Domnul are un sfat alcatuit din12
de moarte *i poate sa-i inchida, sa-i jupoaie sau sa-i prapadeasca. Ei sunt
tratati de catre domn a*a cum insu*i domnul e tratat de stapanii sai turci.
Boierii, care au dregatorii in stat, sunt platiti din ce se jefuie*te, precum *i din
punga domnului, care, in ultima instanta, tot din banii poporului este umpluta.
La randul lor, boierii folosesc impotriva supu*ilor lor aceea*i tiranie cu
care ei sunt oprimati de domnitor. Pand acum vreo 40 de ani, taranii erau
*erbi, dar de atunci au fost eliberati58, putand sali paraseasca locuintele *i s
mearga sa se stramute in alts parte, dar pentru aceasta, au nevoie de incuviintarea
domnului, incuviintare ce se acorda cu foarte mare greutate, aproape niciodata.
De altfel, a zecea parte din averea lor apartine domnului, caruia ii datoreaza
*i 100 de zile de munca gratuita; in afard de aceasta, ei mai platesc pentru
casele lor, pentru vitele pe care le au Si chiar pentru gainile din curte. Libertatea
[.- -]. II
Boierii sunt stapanii lor cei mai absoluti. Dupa plac ii vand si -i ucid ca
pe ni*te vite. Copiii lor se nasc robi fail deosebire de sex. Aceste familii sunt
folosite, unele, spre a sluji pe stapanul lor, acestea find hranite de el, dar
altele muncesc singure, avand porunca sa *i fure la drumul mare pentru stapanul
300
www.dacoromanica.ro
care in in case pans la 200 tiganci roabe. Totusi nu trebuie crezut ca. Moldova
e populata (!). E un pustiu (!). Nu sunt mai mult de 1...00061 suflete. Tara
aceasta avea altadata mai mult de un milion62, st tiled, din cauza intinderii ei,
nu era privita ca fiind populata.
Nu toti voievozii care au domnit in Moldova au sernanat cu aceia pe care
i-am aratat. De trei (!) veacuri, unul singur (!) a cinstit locul acesta63, fiindca
a constituit o intrupare de rare virtuti, menite a asigura fericirea poporului sau.
Numai el s-a straduit sa-i usureze saracia. Facuse multe jertfe si era gata sa
mai faca multe. Dar, un astfel de om putea el s placa Portii? Ea nu indrazni
sa-1 mazileasca $i atunci ce facu? Ghica a fost omorat. In fata puterii ar fi
rezistat, dar in fata perfidiei a cazut. Sufletul sau nu 1-a putut apara impotriva
unei arme pe care n-o cunoaste [...] Am aflat aici amanunte despre omorarea
sa. Cu ele voi ispravi, lungul meu ravas. Domnita noastra, care avea de ce sa
se tanguiasca, nu si-a putut stapani lacrimile gandindu-se la el $i la moartea
Observatii critice
Relatia calatoriei lui d'Antraigues prin Cara noastra va trebui controlata,
din punctul de vedere al veraciteitii autorului si al fidelitcilii versiunii, tinand
seama $i de gre ,celile de transcriere atat de evidente in redarea unor nume
proprii in diferite forme. Nu trebuie uitat ca textul de la Dijon este o copie,
pe langa care se pare ca se mai afla si ciorna respective, dupd cum afirma L.
Pingaud, autorul volumului: Un agent secret sous la Revolution et l'Empire.
Le Comte d'Antraigues, Paris, 1893. Tot el afirma, fard a-si arata insa temeiurile,
a fost evolutiv si nu regrestv, iar in secolul XVII, provincia n-a putut fi mai populata decat in
veacul urmator.
63 Exagerari puerile, spre a scoate in evident-a meritele incontestabile, de altfel ale
lut Gngore al III-lea Ghica, fata de alit domm fanarioti, dar care nu sufera comparape cu cele
de un real presttgiu ale until Stefan cel Mare, Petru Rares, loan Voda eel Vtteaz, Dimitrie
Cantemir s a
www.dacoromanica.ro
301
cititorilor. Insa acel text nu a mai fost Indus in acel volum. In schimb, al
doilea editor a dat, in 1972, o versiune partials a paginilor lasate netraduse
de Const. Gane, aplicand si aici ajustari si indreptan nemarturisite, ce pot doar
fi deduse dintr-o comparatie a versiunii date cu niste citate din n. 96, amintita
mai sus. Astfel, in versiunea din 1972 se afirma: Domnul are un slat alcatuit
din 12 boieri. Dar in nota 96 (din 1937) se spunea Domnul are un consiliu
compus din 12 boieri numiti paharnici (!) Alte titluri de boierie nu cunoaste
d'Antraigues. Mare le postelnic era denumit maitre d 'hotel, iar in divanul tarii
erau numai paharnici. Si autorul mai adauga: Tot ce spun despre Moldova se
aplica si la Muntenia".
In concluzie, textul din 1972 apare astfel denaturat prin aceste omisiuni
facute cu bund stiinta. In nota 96, se mai redau si alte cateva bucati din aceste
perle literare". Citam in continuare: Moldova este impartita in 17 tinuturi
numite Kakans. Fiecare canan (!) e ocarmuit de un ofiter al printului, dar daca
comandantul sau intruneste titlul de guvernator al orasului, atunci it cheama.
spravnic" (ispravnic). Fiecare carar (!) este impartit in seniorii, apartinand
nobililor tariff, numiti boieri... etc.". In lipsa unui alt text, noi am introdus in
partea finals a versiunii lui Const. Gane, redate de noi, pasajul inclus in
Magazin istoric", loc. cit., p. 43, semnaland acest imprumut in n. 51.
In concluzie, stim doar ca in acest text s-au facut taieturi, fail a putea
socoti cate si de ce natura. Uneori, chiar fraze neesentiale ne-ar putea ajuta sa
descoperim influente sau imprumuturi de aiurea.
textul. Primul editor din 1937, Const. Gane, autorul evocarii: Domnita
Alexandrina Cantacuzino si contele d'Antraigues (Bucuresti, 1937), marturiseste
302
www.dacoromanica.ro
la ea... Dar acestea sunt simple deductii ale lui Const. Gane, trase din felul
cum e infatipta domnita in relatia calatoriei spre Liov, tinand salon cu tovard5ii
nu i-a aratat recuno5tinta cuvenita (!). Dar aceasta scrisoare are tot atata
autenticitate cat
$1
303
in ed. din 1937, citim: Ghiola in Basarabia (cu o nota in subsol a editorului:
Constanta la 12 leghe de Dttniire, 30 mai 1779).
Revenind la versiunea lui Const. Gane, vom tine seama de faptul ca
stalcirea numelor de locuri sau de persoane se datoreste transcrierii din copia
de la Dijon, efectuata, cum crede Const. Gane, de o persoand straina de text
(op. cit., p. 10, n. 1), din care cauza apar aceleasi nume cu variatii ortografice.
Mai suparatoare sunt inconsecventele memorialistului, care, de cloud ori, declard
de pilda pe domnita drept flica a lui Gr. A. Ghica, de trei ori drept nepoata
(petite-fille) a sa. Nu este singura inconsecventa din textul lui d'Antraigues.
Suediei" (!). [Textul e foarte incalcit. Cine este ea? Si cine dadea diferenta in
bani mihmandarului? Mai inainte fusese vorba de caii inchiriati pentru domnita
www.dacoromanica.ro
era domnita, nu el. In sfar$it, la miezul noptii, mai sosi un al treilea convoi:
mihmandarul cel nou cu paznicii sai".
Nu e de prisos sa semnalam unele analogii cu calatoria lui Boscovich. 5i
in Jurnalul acestuia, aparut intr-o prima versiune franceza la Paris, in 1772,
www.dacoromanica.ro
305
din 1776, fusesera folosite trei barci mari, dintre care una cu coviltir. La
coborarea de pe bac, calatorii sunt respinsi de doi satargii, asa cum sunt
descnsi (vezi textul, p. 291) si siliti sa. astepte pe ispravnicul Galatilor, care
sosi mai in urma calare dintr-unul din corturile sale (!) pentru a ne intampina"
(La Boscovich aflarn pe pcirccilabul Galatilor).
In relatia lui d'Antraigues, mai este mentionat si unportecalamo (parcalab)
concomitent cu ispravnicul. In relatie se precizeaza ca acele corturi de pe mal
www.dacoromanica.ro
Hassan, in exilul sau. D'Antraigues ii duce o bland de samur din partea lui
Culili $i din a sa proprie o cans de cafea $i una de apa". Domnita i-a daruit
un minunat serviciu de portelan 54 doi cai cu hamurile for (!), pe care Hasan
nu ii prime$te, neavand cu ce ii hrani. Domnita ii dadu atunci 2 000 de
techini din partea lui Culili, pe care el i-a primit...". Despartirea de Hassan
e plind de emotii, lacrimi $i gesturi grandilocvente. In original se mai afla $i
o lungs biografie a lui Hassan, despre care C. Gane pomene$te in nota. La
Hotm, pa$a cu trei tuiuri nu inceteaza cu salamalecurile fata de domnita, dupa
porunca marelui vizir (!). Si acestuia ii imparte domnita daruri frumoase".
Merits sa fie amintite $i darurile pe care le da mihmandarului turc, pe care it
reclamase. Despre Hotin, orawl $i cetatea, precum $i despre Nistru, ca obstacol
www.dacoromanica.ro
307
sa tipe, legat 5i, dupd aceea, capugiul se apropie de el 5i, dupd ce saruta
hati5eriful 5i i-1 citi (!), scoase pumnalul 5i i-1 vari in piept. Strapuns de noud
lovituri de pumnal"... etc., Ghica moare. Mai apoi, capugiul arata boierilor
firmanul de mazilire, dar hati5eriful nu-1 arata, zicand cal-a omorat fard porunca
doar cu viata, find insa scos din domnie 5i despuiat de toata averea sa.
Incredibila lui poveste ocupd 3 1/2 pagini din volumul lui C. Gane, unde,
dupd toate investigatiile, acel Morovandgi este declarat un personaj fictiv.
toate minunile. Ascensiunea domnitei in 4-5 luni dupd sosirea la Constantinopol. Educatia et exceptionala in vreo 2 ani la Ia 5i (!) (domnita Marioara
fusese adusa de la Constantinopol la Ia 5i in 1775). Ea vorbea franceza mai
bine chiar decat greaca, limba ei materna. Era stapana pe muzica, literature
gratie cre5terii desavar5ite capatate pe vremea cand tatal ei domnea in Moldova.
Mama ei, chemase la Curte dascali de tot felul, 5i geniul fetei inlocuind lipsurile
www.dacoromanica.ro
4 pe
la adresa membrilor ambasadei franceze, vine randul unui alt initiator al lui
d'Antraigues: Iosif Morovandgi, fost domn al Tani Romane$ti (!), care, dupd
vicisitudini senzationale, este la Constantinopol calauza lui d'Antraigues, pe
care it intovara$e$te in plimbarile prin ora$, aratandu-i cu tot dinadinsul mizeria
www.dacoromanica.ro
309
concrete despre ea, o face tot mai putin credibild. Astfel, spune despre ea (p.
44) ca avusese multi iubiti". Cand nu o mai interesau, ii umplea de bani $i-i
dadea afara" (ca un fel de Ecaterina a II-a). Dar and s-au petrecut acestea?
Caci abia cu 3-4 luni inainte de intalnirea cu d'Antraigues a avut loc pretinsa
ei ascensiune? Figura domnitei este create din elemente care se bat cap in cap.
Ea este tot atat de reald ca extravaganta spectacolului oferit de ea acestuia, in
casa ei de la Terapia, fictiune flagranta ce nu inseala pe nimeni.
Dar domnita mai era $i adresanta aka -ziselor epistole din Egipt, care
incep cu o Disertatie asupra vechilor egipteni, purtand data: Pe Nil, 1779",
$i care este copiata in parte dupd Herodot, iar, in parte, dupd vestitul caldtor
francez, Chardin, din secolul precedent. Dovada evidenta ca acea bucata a fost
elaborate pe indelete, dupa inapoierea in Franca, cu textele respective in fata.
Pseudoepistolele ofera un amestec de descrieri poetice ale naturii (vezi J. J.
Rousseau si Bernardin de Saint-Pierre), cu o serie intreaga de inventii (episodul
cu cadanele de pe corabia mergand spre Egipt, furtuna pe Mediterand, inspiratd
dupd tema arhicunoscutd, folosita $i de Rabelais, vizita misterioasd de la miezul
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
311
intr-o scrisoare a mamei sale cam din acest moment, redata de L. Pingaud.
in sfaqit, putem restabili adevarul asupra numelor de Culili, care nu ar
exista ca atare (!), C. Gane propunand o alts lectura. Putem afirma ca it intalnim
prin 1781-1782, ca find numele unui agent confidential al lui Al. Ipsilanti,
trimis la Viena, pe langa Raicevich, pentru a-1 convinge sa renunte la misiunea
sa de agent imperial in Principate. Aceasta nu inseamna Ca personajul inventat
de d'Antraigues este real, ci ca acesta a folosit pentru infiriparea lui un nume
real.
in buns parte, din pretinsele scrisori ale acesteia, prizoniera a turcilor din
cursul campaniei din Moldova din 1616?
312
www.dacoromanica.ro
GEORG LAUTERER
(1745-1784)
Georg Lauterer s-a nascut in anul 1745, in orasul Marburg (Stria). in 1770 a intrat in
marina olandeza, obtinand gradul de locotenent, dar dupd un an, anume in 1771, a parasit
Olanda spre a trece in corpul de pontonieri austrieci. In ianuarie 1779 a fost inaintat capitan
de clasa a doua (Kapitain Leutnant).
Ca ofiter de pontonieri, Lauterer a facut mai multe calatorii pe Dunare. In vara anului
1773, i s-a incredintat conducerea, de la Viena la Sem lin, a unui vas constutt dupd modelul
constructorului Heppa si incarcat cu marfun. Raportul sau amanuntit asupra acestei calatorii e
pastrat in Kriegsarchiv din Mena. In 1779 i s-a incredintat conducerea unui vas anume construit
pe care urma sa se imbarce internuntiul, baronul Peter Phillip von Herbert-Rathkeal, care se
ducea la Constantinopol sa-si is postul in primire.
Herbert si Lauterer au parasit Viena in ziva de 20 iulie 1779, in fruntea unei escadre de
case vase.
pe until din vasele de comer; ale financiarului vienez, baronul Fries. De la Chilia la
Constantinopol, Lauterer ar putea calatori pe un vas turc, iar inapoierea din capitala Imperiului
Otoman ar urma sa se faca pe uscat, prin Silistra, Galati 5i last.
www.dacoromanica.ro
313
si a celor cu destinatia Kerson pe unul rusesc. Dar acesta din urma, intarziind 4 zile, Lauterer
a coborat pe Dunare pand la Sulina, unde a ajuns la 7 august. Expedierea marfurilor in Rusia
1-au retinut la Sulina pand la 25 septembrie, cand a plecat si el spre Kerson. in cursul acestei
calatorii, a alcatuit o descriere a punctelor Kmburn, Oceakov, Globok si a cetatii $i orasului
Kerson. TotodatA a luat informatii asupra navigatiei pe Nipru si a ridicat un plan al limanului.
La 28 octombne, Lauterer a parasit Kersonul spre a se intoarce, pe uscat, in Austria. Cu
acest prilej a strabatut Moldova, trecand prin Chisinau, Iasi, Botosani, Suceava, Cernauti.
Harta si descrierea malurilor Dundrii, pe care a redactat-o la intoarcere, n-au satisfacut
insa pe Iosif II. Aceasta 1-a determinat pe Lauterer s faci in 1783 o noua calatorie pe Dunare,
folosind prilpjul unui transport al firmei Willeshofen.
Potnvit instructiunilor impAratului, Lauterer urma sa calatoreasca pe Dunare pand la
varsarea ei, apoi sa treaca la Constantinopol si sa se intoarca pe Marea Adnatica, spre a face
o cercetare militard secrets la Durazzo si Cattaro. Pentru completarea observatiilor asupra
cetatilor turcesti de pe malurile Dundrii i s-au atasat doi ofiteri: capitanul Redange si
sublocotenentul Mihanovics.
Lauterer si Redange au plecat din Viena la 18 aprilie 1783 si au ajuns la Galati (28 mai),
unde s-au despartit, Lauterer plecand la Constantinopol, unde it astepta Mihanovics, spre a
executa impreuna misiunea incredintata de imparat.
Plecat din Pera la 25 august, Lauterer s-a imbolnavit foarte rau la Salonic. Calatoria pana
la Durazzo a fost un adevarat chin pentru cei doi ofiteri, rapusi de boala. Dupa plecarea lui
Mihanovics (17 octombrie), Lauterer a limas la Durazzo pentru a studia regiunea. Cu mare
greutate si-a indeplinit misiunea si s-a intors in Austria. Dar, istovit de board, a murit la 4 martie
1784, la Klosterneuburg langa Viena.
Expeditia lui Lauterer din 1782 pe Dunare este cupnnsA in lucrarea acestuia intitulata
Relation iiber die mit dem ersten Willeshofischen Comertien Versuch von Wien liingst der
Donau, und iiber des schwarze Meer, dann gegen den Dniepper nach Cherson gemachte Reise,
und zwar vom 11-ten Junij his 15-ten December 1782, care poarta inauntrul manuscrisului un
titlu diferit Beschreibung Des bey der Abfiihrung des Willeshofischen Comertien Transport,
von Russzug bis Sulina an das schwarze Meer weiters aufgenommen Dunau Planes, mit denen
ithrigen diese Reise Betreffenden Relationen".
Lucrarea cuprinde descrierea Dundrii liana la Sulina, cu unele amanunte privitoare la
calatoria pe fluviu si pe mare pana la Oceakov, cat si la navigatia tuna si austriaca pe Dunare.
Cu tot caracterul sau neunitar, relatia lui Lauterer, care este in primul rand o descriere a celor
Alcatuit in timpul sedeni lui Lauterer in carantina de la Jupalnic, a fost folosit ulterior la
redactarea jurnalului definitiv si a descrierii Dunani.
Lauterer a mai alcAtuit o harta a Dunini intre Be lgrad si Rusciuc si descrierea acestei
harti este pastrata in trei manuscnse, aflate in sectiunea hArtilor din Knegs Archiv (B. III b. 32).
Lucrarile lui Lauterer au fost publicate de N. Docan, in Analele Academiei Romane",
Mem. Sect. Ist., s. II, t. XXXVI, p. 614-643, ca anexa la studiul: Explorafluni austriace pe
Dunare la sfarptul veacului al XVIII-lea, Bucuresti, 1914.
314
www.dacoromanica.ro
de Fier. In timpul acesta, vasele au fost trecute cu bine prin Poarta de Fier,
care este un lant de stanci, i duse la malul stang chiar in jos de ostrovul
Caritae, pentru a lua iar pe domnul sol i a-1 duce la Fetislam, localitate
aezata pe malul drept, cu o cetate patrata, unde a petrecut noaptea, iar marinarii
au fost schimbati.
18 august. La ceasul cinci fard un sfert, am plecat de la Fetislam i dupd
un ceas am trecut in dreptul tinutului Cerneti, printre ruinele ramase de la podul
lui Traian. Dupd-amiaza, la ceasul 2, la insula Ostrovul Mare 07, la satul cu
acel* nume, au fost schimbati marinarii i de acolo s-a continuat calatoria pand
la satul [Radovita], a*ezat pe malul drept, unde s-a facut popas de noapte.
19 august. Am pornit de acolo de dimineata la ceasul 4 i jumatate, pe
la ceasul 5 si jumatate, am trecut prin dreptul Varsarii raului Timoc in Dunare,
la ceasurile 9, am trecut prin fata intariturii ruinate i a satului [Florentin],
gezat pe dreapta. Dupa-amiazd, la ceasurile 4, am trecut din jos de Vidin i
am petrecut noaptea acolo...
numele de Struscha".
7 Gross Ostrova (!). Autorul confunda Ostrovul Corbului, sat, corn. Hinova, cu Ostrovul
mare, sat, corn. Gogosu, care se afla mai jos, ambele in jud. Mehedinti.
www.dacoromanica.ro
315
timpul acesta, in lipsa unei oferte mai bune, vasele au fost vandute unui
negustor de lemne turc, impreuna cu toate rechizitele lor, pentru 325 de piastri.
Si fiindca foaia de drum8 ceruta de domnul internuntiu imediat dupa sosirea
" Azi disparut. Se gasea intre satul Slobozra i Giurgiu Si purta numele de Cadam-gena
(= Sufletul cadrului).
14 Sat i comuna, jud. Giurgiu.
15 Idem.
316
www.dacoromanica.ro
p. 79
Planul 4
[...] Cam la un sfert de mild mai la vale de Orsova, chiar in mijlocul
Dunarii, se afla insula fortificata Orsova Noua (= Ada-Kale), ale carei intarituri
malurile sunt formate din munti inalti amestecati cu stanci, unde pe malul
drept al Dundrii se afla un drum direct spre Cladova, in Serbia, si pe malul
stang un drum stramt spre Cerneti, in Tara Romaneasca. Pe un alt (munte),
chiar mai jos de un parau, care curge intr-o vale, se afla la stanga un post
romanesc. De aici incolo, albia Dundrii, pe stanga, e plina de pietroaie si
stanci, care apar cand e apa joasa 5i merg pans la Portile de Fier. Acestea,
numite pe turceste Demir-capu, sunt un sir de stanci de piatra de-a curmezisul
Dunarii, de la malul stang putin la vale catre malul drept. Cam la 100 de
stanjeni de la malul stang este o deschilatura printre pietre, prin care, cand
apa are nivelul mijlociu, pot trece numai vasele incarcate pe jumatate, pentru
ca blocurile peste care trebuie sa se treaca, stau sub apa abia la o adancime
de 2 picioare si jumatate. Apa trece prin aceasta trecatoare foarte repede, cu
vuiet mare 5i formeaza indaratul stancilor vartejuri groaznice, sub care sunt,
de asemenea, blocuri de piatra si capcane de moruni pe piloni. Spre malul
drept, este o insulita, in dosul careia este o mica trecatoare putin adanca,
pentru vasele ce merg in susul apei. Cand apele sunt mici, nu pot trece vase,
nici in jos, nici in sus. Aceste locuri de langa malul drept, putin adanci, ar
putea fi adancite 5i in felul acesta s-ar evita mersul periculos printre stanci.
Numaidecat mai jos de Portile de Fier, pe malul drept, este asezat satul
[Sip] 5i la stanga satul romanesc Jidostita28 intr-o vale...
[Aici se afla mai multe insule, pe cea mai mare se afla satul Caritas"
5i zidurile unui turn.]
...In aceasta portiune a Dunarii, vasele trebuie sa fie prevazute totdeauna
cu piloti buni, cunoscatori ai terenului de aici; pe care cei ce merg pe Dunare
in jos ii gasesc la Orsova veche //, iar cei ce merg in directie opusa, ii gasesc p. 81
la Cladova. Saicile pot trece pe aici pretutindeni 5i in orice imprejurari, vasele
26 Berscharovo (!).
27 Chartaque.
28 Hostiza (!), sat, corn. Breznita-Ocol, jud. Mehedinti.
www.dacoromanica.ro
317
de razboi pot trece in jos numai cand apele sunt mari; din contra, in sus, nu
se poate trece decat cu foarte mare greutate, chiar and apele sunt foarte mari..
Dunarea la Omva este de aproximativ 350 de stanjeni; la Cladova cste
latA de 450 de stanjeni.
Planul 5
...In fata Fetislamului, pe un des inalt este satul romanesc Schela29 i in
Dunare, la stanga se intinde un banc de nisip. 0 jumatate de ceas mai jos...
pe malul stang se vad ruinele vechiului Turnu-Severin i ceva mai sus in albie
o capcand de moruni. Imediat mai jos se afla pe malul drept i cel stang cate
un pilastru de zid, care sunt ruinele fostului pod al imparatului Traian care a
fost cladit aici...
[Dunarea se imparte in cloud brace.] Pe stanga, langa satul Banovi4a30,
asezat in des, curge in Dunare raul Topolnita31, (ieind) dintr-o vale large, in
care este aezat mai sus marele targ romanesc Cerneti. Dealurile foarte inalte,
care incep de la raul Topolnita la vale, catre satul Simian, se retrag spre
munte i lass langa Dunare un des larg papa la raul Bistrita. Intre [Ritkova]
i [Carbova], unde Dunarea cotete spre apus, se afla o insula mare, cu un
sat pe ea Ostrovu Corbului32. In dreptul raului Bistrita, care coboard dintr-un
munte mare romanesc i curge intr-o vale lungs, facand sa umble o seams
mari... //
p. 82
Mai jos de raul Camenita se intind in Dunare cloud insule mici cu paune,
una dupd alta. Lana aceste insule, malul stang, pe care se afla satul romanesc
Burila34, este iardi cam inalt, cu surpaturi, pads la satul aezat pe des
Izvoarele35.
insulei Ostrovul; acolo unde se terming aceasta insula malul se lasd jos, e
ml4tinos i crescut cu trestie. Dunarea este la Podul lui Traian, amintit aici,
de vreo 480 de stanjeni, mai jos pe insula Corbilor de 420, la [Barsa Palanka]
i [Prahova]38 de 480 de stanjeni.
29
Severin.
30
31
Dopolniza.
Carbo Ostrova.
32
33
34
35
36
37
38
318
www.dacoromanica.ro
Planul 6
...Dunarea intre [Praova] si [Vidin]...
[In dreptul Timocului], malul sting, langa care sunt cloud insule mici,
este jos si mlastinos. La oarecare departare de acolo, se intinde catre Dunare
un mal inalt pe care sunt satele Izvoarele39 i Gruia". Langa Gruia se varsa
un rau in Dunare, dupd care malul sting se schimba intr-un ses neted, care tine
de aici cateva mile pans la Cetate41, si pe care este satul Pristo142, apoi o
ridicatura a malului care merge spre Dunare, satul Gar la43, inainte de care se
afla in Dunare o insula imbracata toata cu trestii.
De la gura fluviului Timoc, unde se gasesc in Dunare cloud insule mici,
pe langa satul Racovita, se intinde spre Dunare o spinare inalta, pe care sunt
asezate satele [Varful] si [Novo Selo] // [Dupe Florentin sunt doua insule p. 83
imbricate in stuf si intre ele o capcand de' moruni, din care cauza drumul de
navigatie trebuie sa mearga foarte aproape de malul drept.] Pe malul sting de
la satul Cetatea, pand la Dunare, se intinde un deal de marime mijlocie pang
la satul romanesc Calafat44, unde dealul se retrage Induntrul uscatului si malul
devine plan. Langa Cetatea, ramane la stanga o insula lunga si ingusta impartita
prin cloud santuri. Pe prima despartitura este o eoliba de pescari romani... mai
departe o insula pe dreapta si din cele patru insule de sub Sanatomie ramane
una pe stanga impreuna cu locul de prins moruni. Toate aceste insule sunt
mlastinoase si acoperite cu stuf. Langa satul Calafat incepe marea insula Calafat
care apartine Tarii Romanesti, acoperite de copaci, se intinde pand dincolo de
Planul 7
...Dunarea de la Vidin la satul Linj ova de pe malul drept...
...Malul sting este aici la inceput neted, (apoi) pe un loc ceva mai
ridicat este satul Ciuperceni45. Mai departe malul se lase mai mult, devine
mlastinos, si e acoperit cu trestii.
...[Intre Arczelgrad"46 si Lom Palanka sunt multe insule].
La Ciuperceni trebuie sa se pazeasea vasele din cauza capcanei de moruni, p 84
care se afla aici sub ape, precum si din cauza mormanelor si bancurilor de
nisip aflate intre insule. Dunarea, deasupra Ciupercenilor, este late de vreo
400 de stanjeni, la Arczelgrad" e de 500, mai jos de Lom-Palanka este de 460
de stanjeni.
39 E al doilea sat cu acest nume, amintit in relatie, dar in corn. Gruiu, jud. Mehedinti.
40 Gruja, sat, corn. jud. Mehedinti.
41 Cedate, sat i coin. jud. Doll.
42 Numit si Pristoalele, sat si corn jud. Mehedinti.
43 Gina Este Gar la Mare, sat si corn. jud. Mehedinti.
44 Callafat, oral, jud. Do lj.
45 Csuperzan. Azi Ciupercenii Vechi, sat apartinand orasului Calafat, jud Dolj.
46 Arciar, in Bulgaria.
www.dacoromanica.ro
319
Planul 8
...Dunarea de la satul [Lobatz] pans la orasul [Rahova] pe malul drept...
Malul stang este peste tot scund, mlastinos, acoperit cu trestii, numai catre
[Tibru Palanka] este ridicat in forma de colina de nisip, pe care rusii in ultimul
razboi au asezat o baterie si au incendiat satul Tibru Palanka.
La vreo patru mile mai jos de Tibru Palanka, cursul Dundrii se Imparte
in patru ramuri: cea mai mare si mai adanca merge de-a lungul malului stang,
p. 85
i in mijlocul sau e o mare capcana de moruni II, din care calla drumul
navigabil merge foarte aproape de mal, unde din balta se varsa in Dunare trei
canale. Langa aceste trei canale de mlastini sau canale pentru pescari, se mai
afla in mijlocul Dundrii Inca o insula mica.
...Ceva mai sus de Rahova se varsa in Dunare raul Jiu din Tara Romaneasca;
la gura acestuia se afla o mica insula. Dunarea la kobatz este lata de 430 de
stanjeni, la Tibru Palanka de 480 si la Rahova de 550 de stanjeni.
Planul 9
...Dunarea de la orasul [Rahova] de pe alul drept papa la satul [Depekoy].
Aici Dunarea are malul stang peste tot ses si mlastinos. Aproape de satul
Orlea47 se apropie de Dunare un damb Inalt. Mai departe pe acest damb sunt
Planul 10
...Dunarea de la satul asezat pe stanga II Golemo-Zelo"50 si pand la
p. 86
320
www.dacoromanica.ro
devine iard$i lasat, mla$tinos $i acoperit de trestie. Acolo curge din mla$tind
o garla lata numita Calmatui55. Intre [Nicopol] $i [$i$tov] sunt o multime de
insule mari $i mici, acoperite cu trestie. Lemnul in tinutul acesta este foarte
scump, se aduce de la distante mari pe Dunare $i pe Olt.
Am masurat Dunarea la [Nicopol] $i la [$i$tov], la prima localitate are
latimea de 420 de stanjeni, la cea de a doua 650. II
p. 87
Planul 11
p. 88
(1782)
p. 89
55 Cahnava.
56 Semhza, azi oral jud. Teleorman.
57 Felberbiiume.
58 Ufer Hi Atte.
www.dacoromanica.ro
321
p. 90
Acest canal se impreuna iar cu Dunarea mai jos de Hiirpva, iar cand yin
apele mari scute$te o zi intreaga de calatorie celor ce merg pe apa.
La Silistra, unde Dunarea este lata de vreo 300 de stanjeni, este un loc
de trecere spre malul stang; acolo se vede un drum aproape practicabil59 care
pe vreme uscata, duce spre pamantul ferm al Tarii Romane$ti...
mai multe brace, se reune$te intr-o singura albie, $i un deal inalt se alatura
p. 91 strans de Dunare $i o impinge spre nord-vest $i II se intinde de-a lungul ei
pana mai jos de Rahova. Pe acest deal, in locul unde o parte a Dundrii se
indoaie spre interior se afla un singur sat Jenilioi61, $i la capatul lui insemnatul
targ Ra$ova62. La Depren" sunt instalate pe apa 5 mori plutitoare (?) $i tot
atatea colibe de mori (?)63 stau pe mai, de unde i$i ia localitatea numele. Pe
malul stang, peste tot lasat $i acoperit cu trestii $i catre sfar$it $i cu copaci,
se vad mai jos de sat doua canale, din care primul curge spre interior, iar al
doilea in afara. In acesta din urma, am petrecut doua nopti cand a fost vant
$i ceva mai induntru am gasit $i un teren inalt, cultivat cu pepeni $i alte
verdeturi; la oarecare distanta de acolo se vad cateva case.
Navigatorii trebuie sa fie cu bagare de seams la malul stancos din dreapta
canale $i insule de care se pot folosi. Mai jos de Depren" $i mai sus de
Rahova, Dunarea a fost masurata $i are la prima localitate 314 de stanjeni $i
la a doua 262. Satul Jenikioi se pare ca nu e departe de mare, fiindca acolo
se aduce pe uscat multa sare marina $i se incarca pe vase pe Dunare pentru
a fi transportata in sus la Rusciuc $i Vidin. La Rahova a venit aga din acel loc
la noi, pe vas, $i a pretins o vama de 50 de pia$tri. I-am aratat firmanul $i
chitanta de la Belgrad, ca ne-am achitat acolo vama $i cu toate acestea n-am
putut scapa de el decat cu un dar de 3 pia$tri, insa el, seara (caci noi am fost
nevoiti sa poposim acolo o jumatate intreaga de zi din pricina vantului) ne-a
adus darul inapoi declarand ca nu are nici un drept sa ne ia vama.
in acel loc, iar numele de Dermen e o forma populara a cuvantului ce inseamna moara.
61 Jenikoi. Azi disparut.
62 Sau Rasova, sat i corn., jud. Constanla.
63 Schiff Miihlen i Miihl Hiitten.
322
www.dacoromanica.ro
este nici o coliba, cu atat mai putin poate fi zarit vreun sat. La inceput,
Dunarea, pe aceasta portiune este foarte ingusta, insa pe partea dreapta e
stancoasa si foarte adanca.
La primul sat, asezat pe dreapta intr-o vale larga [Bogaskioi]64, // unde p. 92
curge un rausor numit Bogas, se incarca adeseori sare marina dusa in susul
Dundrii, deci acest satuc nu poate fi departe de Marea Neagra. Mai jos, imediat
de Bogaskioi, Dunarea descrie in dreapta o indoitura foarte mare si lath' in
mijlocul careia se tidied o insula ingusta dincolo de care e un promontoriu
inalt care stramteaza din nou Dunarea la latimea ei obisnuita. Numaidecat
dupa aceea se vad dincolo de o insula ingusta care ramane la dreapta cateva
case pe malul inalt.
Mai sus de satul [Hasambei]65, asezat la dreapta pe un promontoriu inalt,
se afla de-a lungul malului drept o albie foarte stancoasa, din care ici si colo
se inalta din apa varfuri de stanci.
De la Hasambei in jos, Dunarea, trecand printr-o sumedenie de insule,
se lateste foarte mult. insd din locul unde iese di malul drept in apa o
stanca prapastioasa, in dosul careia se formeaza vartejuri puternice, Dunarea
la vale este asezat mai intai satul [Destarkioi]66 si, la capat, acolo unde
Dunarea coteste deplin spre vest, se afla orasul turcesc Ilawva. Acesta
este un oras mijlociu, cu o cetate cu 8 turnuri, asezata pe o stifled, ce se
ridica pieptis din Dunare. Mai sus si mai jos de oral, Dunarea se arcuieste
puternic in malul drept, unde la capatul indoiturii de sus se afla trei mori
de apa.
Pentru a nu fi invadati de tot noroiul, am tras in fata orasului la malul
stang, unde ne-au vizitat doua care cu vamesi si alti turci inarmati, dar nu
ne-au cerut nimic.
Aici, aflandu-se un canal ingust, care pleaca din Dunare la o departare
de doua ceasuri si duce mai de-a dreptul la Braila, dar avand pe el capcane de
a fost ridicata de rusi in ultimul razboi, de unde a fost rau lovita cetatea
Harsovei, iar orasul a fost ars.
Navigatorii pe aceasta portiune a Dunarii trebuie sa se tina cat pot mai
mult de-a lungul malului stang, pentru a ocoli mai intai indoitura lata si fa'ra
adancime la vale de Bogaskioi, apoi albia stancoasa mai sus de Hasambei si,
in sfarsit, valtoarea mai sus de Destarkioi.
64 Bogaskioi azi orasul Cernavocia, jud. Constanla.
65 Hasambei (=Hasan Bei). Azi disparut.
" Destarkoj DispArut. Pe locul lui, azi Ghizdaresti, sat, corn. Horia, jud. Constanta.
www.dacoromanica.ro
323
incepe s coteasca spre nord, este aezat satul Discada68, pe o insula care
ramane la stanga, in domul careia se pare ca se varsa ingustul canal Borcea,
pomenit mai sus la Silistra. Cam la un ceas mai jos de insula aceasta, se varsa
micul ran ce vine din Tara Romaneasca, Ialomita, pe care este asezata la
departare de aproximativ o mild marele targ romfinesc Floci69.
in regiunea aceasta, Dunarea incepe sa se imparts in mai multe brate,
dintre care un canal, chiar la inceput, lat de aproximativ 20 de stanjeni, numit
Agrape", curge la stanga; cam la 1/2 de ceas mai la vale de acesta curge un
altul, lat de abia 40 de stanjeni, numit Bogas, care o is la stanga si care va fi
intarit indata ceva mai la vale, prin canalul sus-pomenit Agrape.
Navigatia se face pe acest al doilea canal, Boias, pentru ca Dunarea cea
mare, care ramane la dreapta, se pierde tot mai mult intr-o multime de brate,
cele mai multe mici, care in general se unesc iarasi cu acest canal Bogas, dupa
cum se poate vedea la bratul mai mare, numit Cremene71, care se varsa acolo
la vreo doua ceasuri mai jos, multumita carui lucru primete Bogasul o latime
de vreo 100 stanjeni i mai bine.
sa fie atenti in aceasta regiune numai la intrarea in Bogas (care, din cauza
cursului cam repede si piezi al apei, este cam anevoioasa), altminteri au pe
acel brat drumul cel mai sigur din lume.
Saicile pot face aici, in aceste ape mici, cele mai bune servicii; din
contra, niste vase de razboi s-ar simti foarte stanjenite in aceste canale inguste.
71
Kremele.
324
www.dacoromanica.ro
tufiwri. II
Si malul stang este mai mult scund $i mla$tinos, expus inundatiilor pand P. 94
la cele trei damburi de inaltimi diferite pe care sunt a$ezate: mai intai satul
Chi$cani75, apoi cele cloud ora$e: Braila76 $i Galati. In locul unde bratele,
plecate din Bogas spre stanga, se varsa iara$i in Bogas, se afla pe Dunare cloud
capcane de moruni, $i anume, una in mijlocul drumului corabiilor, din cauza
mai multor corabii maritime) $i ne-a oferit una din corabiile lui pentru a ne
transporta la Kerson; deoarece, insa, tocmai se inchiriase in acest scop o
corabie ruseasca, n-am putut primi oferta lui.
La vreo trei ceasuri mai jos de Braila, este gura micului (!) rau Siret,
care vine din Bucovina, despartind Tara Romaneasca de Moldova $i care este
navigabil, pentru plute, de la granitele imperiului77 $i poarta la Galati o cantitate
importanta de tot felul de lemne; s-ar parea ca este navigabil $i pentru corabii
mai mici pans la Maxineni18.
www.dacoromanica.ro
325
Nota Bene. Dupd umila mea parere, am putea vinde aici, cu catig,
piroane, macarale83, ancore mari, de la corabiile vechi de razboi de pe Dunare
avariate, i alte scule ramase de prisos. Aceasta localitate, care este atat de
aproape de importanta piata a Brailei Si unde, dupd spusele localnicilor, sunt
incarcate anual 500-600 de corabii, unde in fiecare an trec cateva sute de
negustori poloni, romani i moldoveni i apoi i alti oameni de seams calatorind
la Constantinopol i inapoi, unde sunt ocupati atatia strAini, mai ales greci, ca
P. 96
ici i colo acoperite cu copaci; aici la inceput se varsa prin malul drept un
81 Weiche Laden.
82 Wistriza.
326
www.dacoromanica.ro
canal numit Sulinet, care jos la Isaccea s-ar uni Metal cu Dunarea. Cam la o
mild mai jos, la stanga, este gura lata de 35 de stanjeni $i relativ adanca a
raului Prut, care vine din Bucovina $i desparte Moldova de Basarabia $i care
pans acum n-a fost folosit de navigatie, dar acum, din porunca domnitorului
de azi al Moldovei84, va fi facut navigabil, ca astfel sa se u$ureze supu$ilor
moldoveni multele for transporturi de bucate la Galati... (Reni, Cartal)85.
In acest loc, inainteaza spre Dunare de-a lungul Prutului un deal inalt,
care insa se retrage indata iard$i inapoi $i nu lass pe Dunare decat un damb
inalt de vreo patru stanjeni pe care se afla ora$ul turcesc Tumarova (sau pe
romane$te numit Reni). Cam la doua ore mai jos de Reni, unde iar se intalnesc
amandoua malurile, a fost masurata Dunarea $i s-a gasit ca are o latime de 239
de stanjeni.
Mai la vale, unde pe tarmul stang se afla ni$te colibe de pescari, se pare
ca se prinde, se sareaza $i se transports in diferite directii o mare cantitate de
pe$te II. Indata, dupd aceea, yin de pe malul drept cloud mici canale, care se p. 97
pare ca ar veni din Sulinetul ce se varsa mai la deal. De aici vezi dincolo in
departare, pe malul stang, un teren mai inalt pe care se afla mai departe satul
Cartal.
maritime, care sunt incarcate in gall de alte produse locale, mai ales cu
carbuni, vinuri $i lemn de alun, $i poposesc dupa insuld, in siguranta ca intr-un
port.
In fata ora$ului Isaccea, pe malul stang, este o casa de (paza a) coastei (?)87
cu mai multe baraci i, numaidecat, mai jos de ora$, se vad pe dealul inalt ce
inainteaza spre Dunare urmele unui lagar care a fost aici altadata. La capatul
acelui deal, cam la 1/2 mild de Dunare este satul bulgaresc Barik"88. In sfar$it,
jos de Tulcea se mai imparte in trei brate deosebite) incepe navigatia spre
Sulina. Bratul mai lat din stanga curge pe la Ismail $i Chilia Noud despartit
in mai multe brate mai mici, dar care pans la sfar$it se unesc iard intr-o
singura gura la varsarea in Marea Neagra, unde gura este atat de putin adanca,
incat de-abia pot trece corabiile, care calca apa doar pang la eel mult 3 sau 4
picioare. Din cauza aceasta, toate corabiile maritime, care vor sa mearga la
www.dacoromanica.ro
327
se desparte Inca data. mai departe in cloud brate, fiecare din ele se varsa in
Marea Neagra printr-o gura deosebita; acestea sunt cele patru brate ale Dunkii,
pe care le -am putut afla de la localnici, prin informatii foarte precise si dintre
care primul si cel mai spre nord este numit de turci Killa Bogaz92, al doilea
si singurul brat navigabil Sulina Bogaz, al treilea Sf. Gheorghe93 si al patrulea
Portita94 Bogaz.
Cam la un teas mai jos de locul unde incepe bratul Sulina, se desparte
spre stanga un canal, care insa mai apoi se uneste din nou; Intre timp insa vine
din dreapta din bratul Sf. Gheorghe un canal ingust numit Rusca Veche95.
89 Pres lav (in hotar cu satul Patina, azi Victoria. A facut parte din satul Malcoci, com.
Nufaru, jud. Tulcea).
9 Din 1768-1774.
91 In urma distrugerii celei mat vechi in cursul razboiului amintit.
92 Bogaz = canal. Este vorba de bratul sau canalul Chilia, bratul Sulina, bratul Sf.
Gheorghe si canalul Portita.
93 Kiderelias. Pe turceste Sf. Gheorghe se numeste: Bazar Ilyas.
" Boruza.
95 Rusca Verclua (!)
328
www.dacoromanica.ro
Cursul repede din Regiunea Tulcea, apoi intrarea piezi$6 in canalul Sulina
sunt greutatile cele mai importante pentru navigatori, care dealtfel se afla in
afard de orice pericol in aceste ape inguste si adanci. Saici $i corabii de razboi
inamice nu pot indrazni sa se arate in fata Tulcei, unde Dunarea este lata de
vreo suta cincizeci de stanjeni, in timp ce in bratul Sulina adeseori abia este
lata de 40 de stanjeni. II
...[Bratul Sulina pe o distanta de Inca aproximativ 7 mile] Dunarea... p. 99
curge in Marea Neagra numai prin stuf $i mla$tini; in acest canal se varsa din
stanga un canal ingust (ie$ind) din bratul Chilia, prin care se poate ajunge
pare-se in 6 ceasuri la Ismail. In regiunea aceasta, ne-a iesit inainte un curier,
din partea corabiei rusesti, pe care o poruncisem, cu stirea ca aceasta a $i sosit
apei, aflata la nivelul cel mai mic. [Deci nu e un loc indicat pentru
schimburile comerciale cu popoarele din Marea Neagra.]
...Imediat ce treci de gura de la Sulina, este in mare un canal98 mai
putin adanc, unde apa abia atinge 11 picioare, pentru aceasta este la indemana
in Sulina un vas99 numit turce$te bairactarl00, care trage sau scoate (din
96 Oras, jud. Tulcea.
97 Block Haus.
98 Passage.
99 Loots.
www.dacoromanica.ro
329
port) toate corabiile; pentru aceasta $i pentru far se plate$te 4,5 pans la 6
pia$tri, dupa marimea corabiei... La Sulina, latimea Dundrii e de 105 stanjeni $i adancimea de 5 stanjeni. De la Galati pand aici poti scoate 35 de
ceasuri sau 23 de mile germane, iar calatoria poate fi facuta pe vreme buns
in trei zile.
intreaga calatorie de la Viena incoace are 236 de mile $i poate fi facuta,
pe timp favorabil, in 35 de zile sau 5 saptamani. Dar noi, prima data, datorita
unor vanturi contrare $i multor opriri in diferite locuri de negot am folosit
(pentru acest drum) opt saptamani.
foarte frumoasa, din care cauza sunt nevoite sa a$tepte aici vreme
indelungata...
[La reintoarcerea vasului rusesc, la 16 septembrie, se incarca restul de
marfuri $i se vand pe 94 de guldeni cele doua vase (Kehlheimer) impreuna cu
toate accesoriile care costasera la Viena 600 de guldeni. Din cauza unor vanturi
potrivnice, nu s-a putut pleca decat la 25 septembrie, cu Inca alte 15 vase $i
2 plute pe un vant slab. Drumul de-a lungul tarmului pans la Oceakov. Malul
pans la Chilia Noua e foarte lasat, nisipos cu ceva copaci din loc in loc. Mai
departe se inalta pans la 4-8 stanjeni. Un loc de refugiu pentru vasele mari
ofera gura larga a Nistrului].
De la gura Sulina, la vreo 6 mile spre NE, se afla o insula mica, numita
Insula Serpi lor, pe care o cauta cu ochii de obicei corabiile care merg la
Sulina $i dupa ea isi indreapta cursul spre Dunare... [Urmeaza calatoria la
Oceakov].
101 Kehlheimer.
330
www.dacoromanica.ro
mare, asezat pe ambele coaste ale unei vii largi, unde curge prin vale raul
Bcic107, care acolo face cloud mlastini, peste care sunt cloud poduri pentru
circulatia orasului. Seara pe la ceasul 7, am plecat din orasul Chisinau si, din
pricina cailor rai, am sosit abia in ziva de 4, pe la ceasul 9, la statiunea de
posts Boriako", numita altfel Calarasi 108, pe unde de asemenea curge raul
Bac, facand multe mlastini. Intre Budesti si Calarasi se incruciseaza109 drumul
La ceasul 11, am plecat din Calk* si, dupa ce am trecut un deal foarte
inalt plin cu fagi, seara, pe la ceasul 5 1/2, am sosit in statiunea de posts
Rezinal I 1, unde, la o departare de 1/4 de ceas, este un sat pe deal.
5 noiembrie. Dimineata la ceasul 6 1/2, am plecat din Rezina si, dupa ce
am mers peste doua dealuri sterpe, am trecut raul Prut pe un pod construit pe
trei luntre. Raul e lat de 20-25 de stanjeni si relativ adanc, iar la nivelul
mijlociu, pe care se pare ca it are, curge foarte lin si are cotituri mari in
malurile abrupte si inalte si multi busteni112 in albie, ceea ce lass sa se presupuna
Ca, la revarsare, curge foarte repede. Dupa raul Prut, mai trecand un rausor pe
un pod si doua dealuri sterpe si inalte, la ceasul 11, am ajuns la Iasi.
102 Lauterer era insotit de contabilul casei Willeshofen, Olivieri, de scribul vasului,
Sauter, si de servitorul sau. Drumul se facea in doua chibitce.
103 Oranizen. Un fel de vase usoare.
104 Inexact.
www.dacoromanica.ro
331
de frunte si boierii tariff. $i aici sunt multi meseriasi si artisti nemti, care au
o biserica evanghelica 5i una catolica. Locuitorii fac un comert foarte mare cu
produse indigene 5i straine, multi dintre negustorii. de aici umbra la targurile
din Debretin119 5i Graz12 $i aduc in Ora o multime de mArfuri de acolo, prin
114
113
116
332
www.dacoromanica.ro
lac, pe care erau doua mori si, in sfarsit, a unei paduri de deal cu urcusul
foarte lin, iar dincolo de acestea, am trecut de un sat care a ramas la dreapta.
La ceasul 12, am trecut raul Siret, care e navalnic si lat de 15 stanjeni pe un
pod asezat pe trei luntre si am platit pentru o caruta cu patru cai 30 de creitari,
taxa de trecere. Dupa ce am mai trecut prin cloud sate: Salcia128 si Plopeni129,
asezate pe deal, Intr -un tinut paduros, am sosit cam la ceasul 3 1/2 la granita
moldoveano-imparateasca, unde a trebuit sa predam vamesului moldovean un
www.dacoromanica.ro
333
DOMENICO SESTINI
(1750-1832)
In aceasta perioada a scns cinci volume de scnsori despre aspectele Sic' liei.
Neconverundu-i clima, a plecat in 1777 la Constantinopol, unde insa bantuia ciuma,
despre care a putut scne o serve de observatii. S-a imprietenit aici cu suedezul Bjornstahl si prin
aceasta a ajuns sa fie introdus la toti ministrii straini acreditati pe langa PoartA, fund des primit
in casele for $i insotind in diferite plimban familiile ambasadonlor Ainslie $i Saint Priest,
precum si a trimisului Neapolului la Poarta, Guglielmo Ludolf (1747-1789).
impreuna cu fiii acestuia, Costantino, viitorul ambasador la Ponta (1789-1817), si Carlo
Ludo lf, a facut o excursie la Brussa, povestita de Sestini in scrisorile sale, tiparite si in versiune
franceza, in 1789. Observatiile sale asupra unor plante putin cunoscute au fost cuprinse in
Lettere Odeporiche. Dar silintele sale principale au fost indreptate mai ales atre cercetarea de
antichitati, inscriptii etc.
Cum in tot acest timp, el era in cautarea unei slujbe, and Alexandru Ipsilanti, domnul
Tani Romanesti, i-a ofent postul de secretar, a parasit malurile Bosforului la 24 septembrie
1779, calatonnd doar in tovarasia unui tanar cunoscut 5i escortat de un ciohodar al domnului
si ctp un chirigiu turc. Pentru a nu fi expus unor neplaceri din partea turcilor fusese indemnat
sa adopte portul tAtaresc.
La Bucuresti, Sestini a fost bine primit la Curte, dar nu a putut obtine slujba fagaduita,
care era detinuta de ragusanul Stefan Raicevich. Vrand sa piece dupa opt luni de asteptare
zadanuck intr-o situatie umilitoare, a folosit prilejul trecerii prin tail a tinerilor conti Ludolf
impreuna cu cumnatul tor, cavalerul de Saint Priest, scriind din vreme la Constantinopol pentru
un pasaport, multumita aruia s-a putut alatura caravanei tor, ce se bucura de toate inlesnirile
obisnuite in Tara RomAneasca fata de calatorii veniti cu firman de la Constantinopol. Plecarea
din Bucuresti a avut loc la 27 mai si, afard de carutele pentru bagaje, pentru care se platea pans
a frontiera de la Turnu Rosu o sutra ce i s-a parut exagerata lui Sestini, totul era gratuit. Aceste
conditii au contmuat oarecum 5i dupa trecerea granite', datonta st obtineni unor cai de rechizitie
(Vorspann) panA la Sibiu. Aici insa a trebuit sal se schimbe stilul alatoriei. Caii istoviti ai
contilor Ludo lf au fost vanduti, urmand ca restul drumului sa-I faa cu cal de posts. Dupd doua
saptamani petrecute la Sibiu,.tot in tovarasia tinerilor napolitani, Sestini se desparte de ei 5i
pomeste pe seama sa spre Buda si Viena, unde i i propune sa se opreasa o lung inainte de a
se reintoarce la Constantinopol. La inapoiere, a folosit calea Dundrii pi' la Ruse me, de aici
a trecut pe uscat la Varna, unde s-a Imbarcat mergand pe mare la Constantinopol.
Din acest oral avea s faa o serve intreaga de expeditii prin tot Imperiul Otoman, in
cautarea de medalii antice pentru sporirea colectiei ambasadorului britanic, Sir Robert Ainslie,
care i-a fost patron multi ani de zile. Astfel, a fost in mai multe randuri la Brusa si in Arhipelagul
Egeic, a fost si in India la Bassora, unde 1-a insotit pe negandite pe rezidentul Companiei Indiei
la Golconda, Sullivan, pneten bun al lui Ainslie. S-a intors pe valea Eufratului, apoi si prin
Cipru si Alexandria la Constantinopol.
Racindu-se raporturile sale cu Ainslie, Sestmi a parasit Turcia cu gandul neimplinit de
a se mai reintoarce la Constantinopol. A urmat o perioada destul de nestabila cu dese mutari,
334
www.dacoromanica.ro
cand la Florenta, cand la Roma, apoi i la Pans. Catva timp s-a fixat in Germania, in slujba
regelui Prusiei. Dupd instaurarea regimului napoleonean in Italia, s-a intors la Florenta ca
bibliotecar al marii ducese de Toscana, Elisa Bacciocchi, sora lui Napoleon. La inliturarea
dommatiei franceze (1814) a trebuit 5i el sa piece $1 a mers in Ungaria, unde a fost chemat sa
reorganizeze muzeul Hedervari. Rechemat la Florenta de marele duce de Toscana, Ferdinand al
III-lea, a ramas in patrie ca profesor la universitatea din Pisa.
de la Ocna Sibiului i Turda cu unele informatii despre munca minerilor i retnbuirea lor.
-Neputand reui sa viziteze minele de la Zlatna, deli s-a abitut anume din drum spre a le vedea,
a descris doar aspectul exterior al regiunii miniere.
Autonil a insotit lucrarea sa de o insemnate lista bibliografici aratinduli uneori izvoarele
de documentare. Sunt portiuni intregi inspirate din aceste lecturi. fl folosqte pe von Born.
Notita despre Banatul Timiwarei de la p. 130-132 este un rezumat succint at descrierii lui
Grisellini. Itinerarul din anexa volumului din 1815 e o prelucrare a relatiei ap-zisului
J. Lehmann din 1785. Sunt i descrieri, judeciti i luan de atitudine direct inspirate din Istoria
Daciei Transalpine a lui Sulzer. Omul se arati destul de meschin la cheltuieli, greu de multumit,
i in general circota, egoist i vanitos. Nu pregeta, data ajuns in Banat, s dea pe mina
autontitilor pe servitorul banitean pe care it tocmise la Bucure5ti ca sa -I insoteasca in calatorie,
i de care se saturase pentru ca trebuise sa-i plateasca nite bani pe care acesta ii pierduse la
carti. Judecata sa asupra celor vizute e adesea partiala. Plecind nemultumit din Tam Romineasci,
adopti o atitudine hipercritici fats de tot ce a intalnit aici i, uneori, un ton destul de batjocoritor.
de colectii, ca: Descrizione del mused di antiquaria e del gabinetto dt storia natvrale del
principe di &scam, Florenta, 1776 i 9 volume de Lettere e disertagioni, aparute la Livorno i
Roma intre anti 1789-1806. Sunt renumite scrisorile sale asupra Siciliei st Turciei, care au fost
traduse apoi in limba francezi de Pingeron sub titlul: Lewes... ecrites a ses antis en Toscane
de Cyzique, a Brousse et a Nicee avec des details sur l'histoire Naturelle de ces con trees,
Londres, 1789, $i Voyage de Constantinopole a Bassora en 1781 par le Tigre et l'Euphrate et
retour a Constantinopole en 1780, Paris, an VII. A lasat o vasta lucrare manuscrisa in 14
volume in-folio consacrata numismaticii. De Sestini s-au ocupat Fruttuoso Becchi in notita
bibliografici din fruntea volumului de Osservazioni storiche, ce 1-1 atribuia din gre$eala (Milano,
www.dacoromanica.ro
335
1853), B. Pace, Viaggi dell'abate Domenico Sestini in Asia Minore, in Anna li della Scuola
archeologica", Atena, III, 1916, N. Iorga in studiul: Ca latoriile lui Domenico Sestzni, publicat
in Arhiva, organul Societatii stiintifice ii literare (din) Iasi" VI (1893), p. 571-589, apoi in
Calendarul Ligii culturale pe 1911, p. 99 s.u., si in Istoria romanilor prin allitori, vol. II, ed.
a 2-a, Bucuresti, 1928, p. 210-212.
de 3 oct. la Rusciuc].
Ne-am ldsat a5adar aici2 caii 5i ne-am pus bagajele intr-o barcd3 mica de
trecere. Aceasta bared mergea cale de un teas chiar pand in locul unde urma
sa debarcam 5i not pe celdlalt farm al fluviului amintit, adica la Giurgiu, unde
se afld pe mal o cetate sau fortificatie ridicata de turci si astfel am intrat in
Tara Romaneasca... [Sunt amintite produsele bogate ale Bulgariei etc.]
...Si Dundrea poarta firicele de aur, dar mai ales Oltul, un rau care iii
p 48
are obar5ia in Transilvania 5i care trece prin Tara Romaneasca 5i se varsd in
Dundre. Pe aceste firicele de aur le adund anumiti tigani, care le predau la
Poartd4, ca bir.
Latitnea fluviului numit de cei vechi Ister, iar de turci Tuna ar putea fi
pe alocurea de o mils 5i jumatate 5i are un curs repede, iar apele lui sunt
vdlurite 5i tot atat de agitate ca ale marii. Batea vantul de miazdzi, care era
prielnic pentru trecerea fluviului, aceste barci avand diverse panze si catarge.
Dupd ce am debarcat, ne-am dus se ne odihnim la magaziile de sare, care
336
www.dacoromanica.ro
vazute infipte in pamant, la hotarele acestei tari si care nu sunt decat trunchiuri
dormea langa acest cuptor pentru a scapa, cred, de aerul pe care eu nu-1
socotesc prea bun, atat din cauza racorii noptilor, cat si pentru roua care cade
din belsug.
Oamenii acestia au locuinte foarte proaste si in jurul odaii au un fel de
lavita sau banca, intocmai ca soldatii dintr-un corp de garda si pe ele doarme
cate o familie intreaga; acesta e tot mobilierul si aceasta este toata starea
acestor oameni.
Era apoi ciudat ca in fiecare camin se gaseau niste gaze numite in limba
tarii grieri", care corespunde termenului de grilli! Acestia stau prin crapaturile
vetrelor si rezista caldurii celei mari ce se simte acolo si fac o larma care tine
tot anul.
7 Daja, sat si com., jud. Giurgiu.
8 Kalughereni, sat si corn., jud. Giurgiu.
www.dacoromanica.ro
337
am ajuns cu bine in orawl Bucureti awzat Intr -un loc lasat i ses i in
apropierea raului Dambovita, care it strabate, facand mai multe cotituri.
Acolo am tras la casa secretaruluil domnului catre care aveam mai multe
scrisori de recomandare i in ziva de 5 a lunii (octombrie) am fost prezentat
domnului caruia i-am inmanat scrisorile mele de recomandare capatate la
p. 51 Constantinopol; II acesta m-a primit foarte bine i, bucurandu-se de sosirea
mea, mi-a spus sa raman mai departe in casa secretarului urmand, dupa
aceea, sa dea dispozitiile necesare cu privire chiar la postul pe care it ocupa
acesta...
p. 2
rezultat pe care trebuia sa-1 aiba in realitate, nici nu am putut fi pus in stare
a-mi indeplini slujba pentru care fusesem chemat cu atata zor, de aceea, nevoind
sa flu bataia de joc a relei credinte a unui neam ca acesta, am a*teptat un prilej
338
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
339
p. 6
chiosc.
Si tot in acest lot sunt adusi la iarba toti caii din grajdurile sale si acestia
era mai degraba frumoasa si fagaduia sa ramand asa, dar, putin cate putin,
cerul s-a intunecat si a urmat o furtuna cu ploaie mare amestecata cu grindina,
care ne-a insotit o buns bucata de drum, asa ca ne-am dat in grija bunului
parinte pentru ca sa faca rugaciunea pentru a cere vreme buns...
...Dupa Cotroceni se afla un sat numit Rosu23. La o oarecare departare
de acesta iii asezasera corturile cateva familii de tigani, dintre cei numiti
p. 9 laeti24. Zestrea fiecarei familii // consta dintr-o caruta ticaloasa si un cort din
18
In albis Duminica in albis" este la catolici prima duminica dupa Pasti, care a cazut,
in anul 1780 al sederii lui Sestini in Tara Romaneasca, la 26 aprilie. Ceremonia de care
ammteste avea loc de obicei in ziva de Sf. Gheorghe (23 aprilie).
19 A murit la Bucure5ti in luna septembrie 1780 (n.aut.). E vorba de Jean-Baptiste
Linche, sau Linchou.
20
A ajuns domn at Tani Romanesti (n.aut.). Nascut in 1760, mare dragoman in 1796,
domn al Moldovei (1799-1801) si al Tani Romanesti (1802-1806), a murit in 1816, un an dupa
publicarea relatiei de fata in 1815.
21 A murit tank. la Bucuresti (n.aut.). In realitate a murit la Constantinopol in 1783, in
varsta de 21 de am.
22 Peter-Philipp, baron von Herbert-Rathkeal, internuntiul habsburgic la Poarta (17791788), era irlandez de origine fusese iezuit.
23 La Roccin, sat, corn. suburb. Chiajna, municipiul Bucuresti.
24
Zinganghi di quelli detti Erranti, cf. 5i nota autorului, p. 8 n. 1. Tiganii din Tara
Romaneasca sunt de diverse triburi, adica sunt cei numiti de vatra", care sunt statomici, cei
laieti (lajezi), care sunt nomazi, si rudarii, care sunt cei ce cauta firicelele de our <din nisipul
raurilor>. Mai sunt ursani, adica cei care umbla cu ursul pentru a castiga ceva de pe urma
Jocului sau frumos.
340
www.dacoromanica.ro
Nu 5tiu a cui a fost vina, caci, de obicei se poate avea un car tras de
patru cai cu 16 pand la 18 piastri si acesta se poate incarca cu o greutate
mergand pans la 6 cantare28. Dar sa lasam aceasta: revenind acum la acea
padure, voi spune ca aici a inceput o ploaie cu galeata, care ne-a insotit pang
la Flore5ti 5i acolo am poposit dupa ce am umblat 5apte ceasuri in aceasta
prima zi de calatorie.
Flore5ti29 este un sat saracacois // a5ezat Tanga raul numit Rastoaca30, ce
se varsa apoi in Dambovita; este mo5ia familiei Flore5ti(lor) care sunt boieri,
adica nobili din Tara Romaneasca; acolo se afla conacul Tor, dar totul este mat
de ruinat, incat abia am gasit in acea cladire mare o odaie in care sa putem
afla adapost de lumina prea tare a soarelui.
E ciudata uniformitatea caselor de tara sau a vilelor cum (1i) s-ar putea
spune pe care be au toti boierii pe mo5iile Tor, fapt care arata ca la ei domne5te
spiritul de imitatie $i nu talentul inventivitatii. Si pentru ca nimeni nu trebuie
sa ramana cu curiozitatea nesatisfacuta asupra acestei chestiuni, voi spune ca
o locuinta este facuta in felul urmator:
Este (mai intai) o incinta mare patrata de zid facut in intregime din
caramida, caci lipse5te piatra in aceste campii, in mijlocul ei este a5ezata casa
Dragonesti, sat desfiinlat, inglobat in satul i corn. Flore$ti-Stoeneti, jud. Giurgiu.
Urmeaza in paranteze (padure o paduri) i in josul paginii o nota aratand denvatia
cuvantului din latincscul palus.
27 Iconi = Icoana, sat, corn. Ulmi, jud. Giurgiu.
28 Cantara = 50 kg.
29 Flore0, sat, corn. Floretr-Stoene0, jud. Giurgiu.
30 Rostoc o Restoaka.
25
26
www.dacoromanica.ro
341
p. 11
lor, de cele mai multe on (in forma de) cruce *i avand, dupa gustul chinezesc,
un acoperi* in forma de pavilion mare *i fa'cut in loc de tigla *i olane din tablii
p. 12 mici, din *indrila // *i din dranita sau, cum spun francezii, dupd numele
arhitectului, la Brancarde". Acest fel de a construi acoperiprile i*i poate
avea utilitatea sa anume ca zapezile mari care cad aici sa nu vatame intreaga
cladire prin greutatea lor. Apoi scarile casei raman intotdeauna pe dinafara
intr-un pridvor descoperit pe unde se infra in primul *i singurul cat al casei,
in afara de cel care se afla la nivelul pamantului.
Scarile sunt cele mai adeseori de lemn, dar se mai gasesc *i scarf de
piatracalcaroasa adusa din muntii Tarii Romane*ti.
In fata casei se afla intotdeauna o curte mare *i incapatoare, in care se
vad diferite casute pentru slugi, grajduri pentru cai, (cotete) pentru porci *i
pentru gaini, in afard de porumbar31, unde se tine cucuruzul care se nume*te
pe romane*te porumb sau porumbu32. Jumatatea ograzii din spatele casei este
folosita ca gradina sau ca grading de zarzavat, dar totul cu prea putina ingrijire
*i Inca *i mai putina simetrie.
C'a.nd vine luna mai, in care tocmai ne aflam, romanii obipuiesc // sa
p. 13 presare in casele lor *i pe ulite ierburi mirositoare, mai ales pelin *i izma, care
342
www.dacoromanica.ro
smulga plantele mai firave i cele cu vreo meteahna lasand pe cele mai
sanatoase.
0 asemenea munca sau lucrare cere catva timp, caci find consumul
mare urmeaza deci ca fiecare familie seamand mutt pentru a nu avea pe sponci,
intrucat poate oricine s-i inchipuie ca, in general, tkanii nu fac aproape niciodata
trebuia sa fie mereu mai inclinat spre rabdare, parea cel mai desperat dintre
toti de un asemenea neajuns.
Cum am sosit aici devreme, aka cum am mai spus, am facut dupa-amiaza
o plimbare prin satul care e foarte intins i unde mai sunt multe i felurite
biserici i cloud sau trei case boierqti; cele ale taranilor nu sunt de obicei
deck nite colibe saracacioase.
In grAdinile for de zarzavat, am observat CA se cultiva bob (bobu) i
mazare (masure), precum i varza i tutun i apoi pe camp crete (urmeaza o
www.dacoromanica.ro
343
la o oarecare departare erau dealuri imbricate in vii *i toate nu erau decat din
nisipuri cu pietricele mici sfaramate *i intocmai ca albiile raului pomenit.
in trei brate foarte largi *i mari, parand chiar a fi trei rauri deosebite *i
trecerea este primejdioasa pe timpul revarsarii apelor, incat nimeni nu se
incumeta sa-1 treaca.
Dupa aceasta trecere se vad // Pite*tii, care este un Wrasce adica ora*37,
p. 19
este a*ezat pe un deal in judetul Arge* *i acolo iii au re*edinta cei doi ispravnici
sau administratori ai acestui judet, cu subalternii sau slujitorii lor, adica un fel
de delegati38. In aceasta localitate se gasesc, de asemenea, diferite case boiere*ti.
in toata jurisdictia lui; judeca numai in cauze civile *i el este cel care strange
capitatia i alte dari pentru a fi trimise vistieriei sau vistierului de la Curtea
domneasca.
Leafa for este de 5 pungi, adica de 2500 de pia*tri pe an, fara a mai
20 socoti ce mai iese din condei (?)39. Sunt schimbati // in fiece an de catre domn
*i locul for este dat altora *i totul se face dupa obiceiul i ceremonialul Curtii
otomane.
ca urare pentru ca sa le mearga bine tot anul, obicei care este urmat de toti
romanii49 (!). [Un locuitor din Pite*ti si -a ucis din gelozie prietenul. Acesta a
fost dus la Bucure*ti pentru a fi ingropat, iar celalalt a fost inchis intr-o
manastire din Pite*til
Acest caz, nou in felul lui, a dat mult de gandit i nimeni nu *tia sau nu
p. 23 era in stare // sa judece o asemenea pricing; pentru acest motiv ea a fost
trimisa spre a fi cercetata i rezolvata de o instants din afara, dar apoi a fost
judecata in ultima instants de catre domn, dandu-i-se o amends care find
foarte mare *i vinovatul neputand gasi bani pentru a o plati, a urmat ca sa stea
retras la manastire i poate cu timpul sa se faca preot41 pentru a se elibera de
37 Pitescty the a Wrasca, cioe citta (intr-o nod autorul se Intreaba daca nu a fost aici
antica Argidave sau poate la Curtea de Arges, pe care unii o cred identica cu Hydata).
38 Messi.
344
www.dacoromanica.ro
tot. Opinia era cu totul in favoarea acestui detinut; chiar era laudat de multi
care spuneau ca facuse foarte bine 5i ca lasase urma5ilor un mare exemplu,
asupra caruia nu a5 vrea s ma pronunt find vorba de o fapta cutezatoare
precugetata 5i executata cu viclenie.
www.dacoromanica.ro
345
pe dare 1-am gasit pe tot acest traseu, si unde se aflau mai multe mori de
48 Acesta este orasul numit Curtea de Arges, pentru ca aim watt avut resedinta primii
domm ai 'farii Romanesti (n. aut.). Autorul trimite apoi la Sulzer pentru incercarea de identificare
cu antica Hydata.
49 Tscetatia Negrului Wodi (de fapt: San NicoarA); cf. si Sulzer, Geschichte..., I, p. 337,
care face aceeasi confuzie cu cetatea numita a lut Negru Voda, ale cArei rume se afla land
Cetatenii din Vale, pe Dambovita. Exists si o bisericuta sapata in stanch., numita Schitu Negru
Voda... Este evident ca. Sestini nu a putut vedea aceasta cetate de care pomeneste, folosindu-1
pe Sulzer
50 Popi, in sensul de calugan.
346
www.dacoromanica.ro
Este cladita in forma de cruce *i este inaltata prin cloud cupole, prima
sustinuta de doudsprezece coloane de marmura greceasca *i cea de a doua de
tot atatia pila*tri de piatra de gresie; peretii sunt impodobiti peste tot cu sfinti
zugraviti cu figuri prelungi, a*a cum sunt toate bisericile romanilor; pardoseala
este de marmura alba, care este folosita in diferite alte parti ale intregii cladiri
*i a trebuit sa coste mult adusul ei tocmai din pantile Greciei.
Pe peretii bisericii sunt zugraviti *i primii voievozi cu sotiile lor, care au
avut ca re*edinta Arge*ul, unde se mai afla Curtea lor sau palatul lor, dar in
ruins. Aceasta biserica a fost ridicata de Neagoe Voda, care este zugravit
impreuna cu sotia lui *i este *i ingropat tot acolo, potrivit inscriptiilor care se
afla in acel loc. In masura cunoa*terii mele a literelor chirilice, m-am multumit
s copiez o inscriptie funerara a ctitorului acestui loc, adica a lui loan Neagoe
Voda, care este // ingropat aici *i care se vede zugravit impreund cu sotia sa. p. 31
Inscriptia este in limba slavona53.
$i daca nu ma in*el mi se pare ca aceasta inscriptie a fost repetata *i in
limba romans; spunand:
A repusatu Robului de (sic!) Domnezeu Ioa Nego etc.... Calugarii acestei p. 32
manastiri slujesc *i in limba greaca *i in limba romans in acela*i timp, dar nu
sunt decat doar cativa in*i, caci cea mai mare parte bat drumurile mereu, cand
intr-un loc, cand in altul, dupa pomana.
Jar cat era de invatat parintele stare; sau arhimandritul acestei manastiri
am vazut not cand 1-am intrebat daca tinea manuscrise grece*ti; el ne-a raspuns
Ca mandstirea avea diferite lazi, dar ca nu putea sa ni le arate, caci era incredintat
ca o asemenea fapta ar avea ca urmare scoaterea lui din locul sau de stare ;;
54 Se recunowe i aici spiritul lui Sulzer. Tot dupd el sunt redate informaliile despre
albmant, Sestmi dand toata atenva termenilor roma'ne$ti folosici.
www.dacoromanica.ro
347
roiul este numit roi, i roitul se numeste a roi (roih). Despre negotul cu ceara
care se produce in Tara Romaneasca va fi vorba in alts parte. La Topolog se
face mult yin.
Dupa acestea sa ne intoarcem la descrierea noastra, spunand ca acel turn
pe care 1-am pomenit mai sus arata prin constructia sa ca are oarecare vechime;
in el se afla o capeld, unde se pastreaza o icoana (iconi) sau chip al Fecioarei
in mare conste la romani si mai ales la femeile sterpe, care yin sa i se inchine
chiar din partile cele mai indepartate ale Tarii Romanesti pentru a obtine
p. 35
minunea fecunditatii.
31 mai, miercuri. La orele 7 // dimineata, inainte de a pleca, am multumit
staretului si calugarilor cand am lasat in urma manastirea, vecernia si slujba
liturghiei si dupd aceea trecand din nou peste raul Arges sau Ardscisse, ne-am
urmat drumul printre niste vai, care despart mai multe dealuri si munti de
forma prelunga in intregime de parnant si fara piatra si imbracati cu totul cu
(un vesmant de) mesteceni (mestekana) i corni, in afara de aluni, nuci, fagi
si artari.
Unii din acesti munti se intind de la miazanoapte la apus si altii de la
miazanoapte la miazazi, dar nici unul din ei nu dadea vreun indiciu ca ar fi
de formatie vulcanica.
Dupd ce am mers 5 ceasuri, am trecut peste un rau numit Topologul, care
se varsa in Olt, ramanand in valea Salatrucului, care si-a capatat numele de la
satul astfel numit, unde am ajuns dupd un ceas, dupa ce am trecut iar4i peste
raul pomenit si dupd ce am regasit (?) Argesul, in al carui judet ne mai aflam
inca55.
55 Exprimare destul de confuza: si venne a passare in flume detto Topologolui il (pale
si scat-Ica nell'Olta, restando nella valle di Sanatrucolo, la quale prende it nome dal vilaggio
cost detto ove arrtvammo doppo un ora, con avere rtpossato it detto flume e ritrovato l'Argis,
348
www.dacoromanica.ro
eram cu totii impreuna, dar nu se putea avea o mai bund Inlesnire intr-un
asemenea loc. Vremea care fusese indoielnica s-a pomit pe ploaie dupd sosirea
noastra.
Caii de calarie ni se dadeau gratuit, astfel ca Padre Virgilio al nostru era
mereu in mi$care $i in mare agitatie, incercand caii $i cautand sali fats rost
p. 37
de unul din cei // mai buni, ca sa nu ramana in urma, pe drum.
1 iunie, joi. In dimineata aceasta, aveam de gand sa plecam mai devreme
decat de obicei pentru a ajunge la timp la lazaretul de la Tumul Ro$u, spre a
intra in carantina $i a ca$tiga o zi. $i cum satul in care ne aflam ramanea in
afara drumului a trebuit sa ne intoarcem $i sa trecem din nou raul $i sa intram
din nou pe cararea adevarata, care se afla in mijlocul unor munti inalti, acoperiti
cu fagi de$i, inalti, cu mai multe feluri de artari... etc. Arboret mic nu prea
era pe acolo, caci vegetatia era stanjenita de umbra deasa a atator copaci
(mari).
Muntii cei mai maxi $i cei mai inalti din Tara Romaneasca sunt Bucegii56,
Prahova, Muntele Baiul, Leaota, Pietrosul, Piatra Craiului sau muntele regelui,
muntii Buzaului $i dealul Istrita57.
57 Istizza (inalt de 744 m in regiunea Buzau. La poalele sale a fost descoperit tezaurul
Closca cu put").
58 Montagna del l'Orso. Exists si o vale a Ursului, paralela cu Topologul.
59 Perisciani, sat i corn. in jud. Valcea. Etimologie fantezista de la a parasi? Sau a pieri?
www.dacoromanica.ro
349
numelui pomenit in limba romans (!). Aici am ramas pand la amiaza pentru
a ne intrema $i pentru a schimba caii; acest (sat) find o statie de po$ta.
Acest sat mizerabil este a$ezat in vecinatatea unui raulet numit Raul
alb" sau rauletul alb. Muffle descrise mai sus sunt foarte dese pang aici.
La amiaza find totul gata II, am pornit din nou la drum, urmand iar prin
p. 39
vai $i dealuri, dar gola$e, unde am dat din cand in cand de un numar de sate
adica: Spinu, Cucoiu, Tite$ti, Boi$oara, Gaujani $i Greble$ti60. In aceste sate
se scoate pacura.
Apoi am dat iar de paduri de mesteacan; am trecut pe urma peste un rau
lat $i care curge prin mijlocul unei vAi, numita a Baie$ilor61, iar raul se nume$te
Baita62, care i$i scurge apele foarte repede, caci, coborand de pe stanci inalte
$i munti, card cu el pietre mari, dezrAdacineaza copaci $i face mari stricaciuni
padurilor; din aceasta cauza i se spune Apa nebund" (apa nembulla) sau
furioasa.
Aici muntii erau foarte inalti $i aveau o forma rotunda $i chiar conica,
find despartiti de torenti $i de rauri; unii sunt indreptati de la miazanoapte
spre miazazi $i altii de la miazanoapte spre apus... etc.
... La orele patru dupa amiaza, am ajuns intr-un sat numit Caineni, care
p. 40
se afla langa raul Olt, Aluta al anticilor.
Acest rau este navigabil aici $i este foarte larg $i mare. Era acolo o bared
pentru trecerea lui manevrata de tigani... etc.
Ace$tia ne-au debarcat langa un munte pe care a trebuit sd-1 urcam cu
oarecare greutate; in varful lui se vede o veche intariturA a imperialilor63 $i,
p. 41 putin dupd aceea, am ajuns la o bariera a romanilor, mergand II pe un drum
facut la poalele unor munti inalti, care se afla de-a lungul raului pomenit.
63 Este aa-zisul Arx-a-via sau Strassburg construit la nord de Caineni de catre imperiali,
dupd pacea de la Passarowitz (tulle 1718). Vezi relatia lui Schwanz von Springfels, in vol. IX
al acestei colectii.
" Cu precizarea ca inscriptta amnia a fost compusa de Samuel Koleseri dc Keres-Eer,
care intovar4ise pe generalul de Stamville, ca secretar al guberniului.
350
www.dacoromanica.ro
cercetare mai atenta (vezi ca.) sunt acolo diferite locuri de trecere atat de
indrozitoare incat daca te pravalesti de la o inaltime foarte mare, te scufunzi
in raul Olt fara nici o alts nadejde; nenorocire ce se intampla adeseori carutelor
silite sa treaca pe acolo si care din nebagare de seama se rostogolesc pana jos
in rau.
In momentul de fata cand o parte din aceasta sosea se afla in stapanirea
Tarii Romanesti din 1739, domnii nu se gandesc sa-1 repare, ceea ce it va face
p. 46
mai primejdios si poate // chiar impracticabil.
Dupa ce am trecut repede de vechiul hotar, am ajuns la cel nou, stabilit
prin pacea din anul 1739 si unde un rau mic, numit Raul Vadului (Rivaduli),
desparte principatul Transilvaniei de Tara Romaneasca.
www.dacoromanica.ro
351
p. 50
sa recurgem la vin, cu atat mai mult cu cat acesta mai este 5i un leac de
aparare impotriva ciumei; caci in astfel de imprejurari trebuie veselie 5i nu
melancolia, care ar putea avea urmari triste in vremea epidemiilor de ciuma,
dupd cate se spune.
Indoindu-ne ca bagajele noastre, care ramasesera in urma din cauza vremii
352
www.dacoromanica.ro
decat doar sa nu trecem de cele doua posturi de paza, a$ezate la capatul tuturor
cladirilor facute in acest scop.
Puteam, cand batea vantul din fats, sa mergem in urma directorului si a
hirurgului68, chiar ni s-a ingaduit sa mergem in gradirnle for $i, cu oarecare
ingaduinta, chiar in casele lor, dar intotdeauna cu prudenta $i bagare de seams.
sau find tinuti in respect unii de altii, caci uneori domne$te printre familiile
adunate la un loc pe un spatiu mic un spirit de gelozie $i de clevetire, urmata
de ura $i de du$mania unora Impotriva celorlalti...
[Urmeaza diverse consideratii despre utilitatea unui medic sau hirurg
permanent la locul de carantina.]
Hirurgul nostru lipsit de prejudecati, ba chiar dedat studiului istoriei p. 55
in spatele lui curge raul Olt $i dintr-o vale mare un alt rau, numit Lotri$oara",
care se umfla atat de mult pe timp de ploaie, incat ingroze$te $i ciuma $i pe
ciumati. Simti totu$i o adiere continua, iar cand aceasta inceteaza atunci // suferi p 56
de o caldura grozava, dar iarna ai zapada, frig, ger $i o suta de furtuni.
Pentru marfuri este o sala mare. Administratorul sau directorul i$i are
daca se putea urmari vreun semn de natura vulcanica, dar se pare ca au fost
odata vulcani, cu atat mai mult cu cat avem un exemplu de la numele unui
munte numit in limba romans Vulcan7I $i constituind acum pasul Vulcanului,
68 In sens de felcer.
69 Nelle montagne supenon della Transilvanie.
70 Oltariolo.
71 in realitate numele nu este Vulcan, ci Valcan de la numele de Vale (= slav: lup); cf.
$1 numirea de Valcea, precum $1 talmacirea ungureasca de Farkas a numelui voievodului din
vestita diploma a lui Bela al IV-lea din 1247.
www.dacoromanica.ro
353
sa din lazaret...
[Sunt mentionate specii botanice obisnuite intalnite aici.]
p. 59
5 iunie. Ten ne-am luat masurile in vederea plecarii, caci tainul (tahim)
domnului Inceta; adica domnul avusese amabilitatea de a dispune sa fim insotiti
'Dana la granita fara vreo cheltuiala a noastra in privinta hranei si a gazduini
si a cailor si, prin urmare, trebuia aici s ne Ingrijim de alte care si cai si de
tot ce ne era de trebuinta; dar ca s ne facem rost de acestea am fost ajutati
de comandantul de la Turnu Rosu si deci find totul gata, pe la orele 8 de
dimineata am pornit la drum spre Sibiu, trecand raul Lotrisoara, urmandu-ne
drumul pe via Carolina, calea obisnuita care continua pe la poalele muntilor
si de-a lungul raului Olt.
Am dat iar de un turn vechi, impreund si cu alte ziduri, // era stravechiul
p. 60
turn rosu", care fusese ruinat odinioard de revarsarile apelor. Pe vremea cand
mai era in picioare era acolo vama si se mai vede Inca cladirea ei in ruins.
Pe o stalled se vede o inscriptie, care face aluzie la deschiderea pomenitei
via Carolina. Nu departe de aceasta, pe o linie paralela si pe partea dreapta,
se afla ruinele portii lui Traian si locul este numit Poarta romanilor" si calea
consulard se numeste Ca lea Traianului", aceasta era pardosita cu caramida,
dupd cum se vede cand to afli la manastirea numita Cozia. Sulzer, ...reproduce
o alts inscriptie pe care eu nu am vazut-o. [Urmeaza citatul si trimiterea la
Sulzer ]
Pe urma, se ajunge la vechea carantind (contumatz), adica vechiul lazaret, care se afla in stare bund, caci toate cladirile care in de aceasta sunt in
fiinta. Este ocupat acum de un corp de soldati pentru paza hotarelor. La pacea
de la Passarowitz, care a avut de bald principiul uti possidetis", tot tinutul
62 Lovistei a ramas imparatului; el cuprindea 22 de sate mici //, socotindu-se de
sub lazaretul Turnului Rosu 4 ceasuri in lungime si latime dincoace si dincolo
p 61
P-
72 BildoS = muntele Puturosul (in Carpatti Orientali; face parte din Muntti Vulcanici).
354
www.dacoromanica.ro
constand din cafea cu lapte, care ne-a fost servita de o doamna, care gcea
onorurile pentru el cu multa gratie. $i aici a trebuit sa depunem dovada de
sanatate, care nu fusese data de directorul lazaretului. Turnul Ro$u este o mica
intaritura, in mijlocul careia se afla un turn $i care este inconjurata, de un $ant
prea mult ifos personalului de la acest han, caci am vazut numai zapaceala $i
o extrema incetineala. $i culmea era ca, daca nu am fi avut patunle noastre
cu noi, am fi fost sortiti s dormim rau in patun inexistente. Pe scurt, alesesem
www.dacoromanica.ro
355
Preiss, care a primit tot grupul nostru cu multa politete $i, dupd rostirea
complimentelor obi$nuite in asemenea ceremonii, ne-a dat pe aghiotantul sau
ca sa ne prezinte in casele familiflor mai de seams. Mai intai am fost du$i la
domnul guvernator, baronul Brukenthal73, dar, negasindu-1 in palatul sau, am
trecut sa facem o vizita domnului general de Barko74. Acesta s-a grabit sa ne
invite la pranz a doua zi, daca fire$te nu am fi fost invitati de domnul guvernator
$i, daca acesta era cazul, ramanea invitatia pentru fiber morgen", adica pe
poimaine. Dupa aceea, a urmat la rand domnul general Rah1175 $i diferiti alti
p 68 dregatori, carora II, neputandu-i vedea, le-am lasat cartile noastre de vizita, cu
atat mai mult cu cat se apropia ora pranzului; ne-am intors deci la domnul
general, comandant care ne-a dat un spat luxos, in talere de argint, dupd tot
dichisul, randuiala $i lungimea cuvenite, intrucat a tinut aproape trei ceasuri,
caci pranzul era servit dupa obiceiul dacic"76. Adica nu se aducea la masa
decat o farfurie odata, care farfurie trebuind sa fie ofenta de stapanul casei,
cand la dreapta, cand la stanga, cand ceva mai incolo sau mai jos, sau mai sus,
sau la mijlocul, sau la coltul, sau intr-o aripa a mesei potrivit rangului
comesenilor, se intampla ca pang sa fie servit cineva sa treaca cel putin o
jumatate de ceas $i, daca se intampla sa la$i sa-ti treaca pe dinainte cloud sau
trei feluri, atunci te pomeneai in situatia de simplu spectator $i nu de comesean.
Pe scurt, fiecare are felul sau de a se purta $i dupa acesta trebuie sa te dai $i
sa crezi ca fiecare gase$te intotdeauna bun ceea ce s-a facut din vremuri de
demult incoace sau acel obicei care este al tarsi. Dupa ce s-a sfar$it pranzul,
p 69 ne-am intors la domnul guvernator, care ne-a primit cu multa II afabilitate $i
356
www.dacoromanica.ro
rantati si, in primul rand, colectia de tablouri de diferite scoli si artisti si care
are o mare valoare din cauza multor panze rare ale celor mai renumiti picton.
mai multe lucrun despre turci si noi i-am raspuns la toate si la aceea daca
turcii beau vin. Am mai fost dusi sa facem o vizita doamnei contese Iosefina
Banfi, decorata cu crucea instelata77, o doamna care la oarecare frumusele
unea It (mult) duh 1i multe cunostinte, vorbind foarte bine limba franceza.
Intorcandu-ne apoi la han, am gasit pe domnul Loefler, care ne-a facut sa
legam cunostinta cu un mare naturalist al Darnel (= Transilvaniei), adica cu
domnul von Fichtel. Acesta avea o bogata colectie de istorie naturals constand
toata din produse ale Transilvaniei si cum ele privesc o singura // provincie P 70
sunt foarte pretioase si demne de curiozitate pentru toti cei care se intereseaza
si calatoresc in acest scop. Dupd ce a adunat multe exemplare si a alcatuit o
colectie frumoasa, a pus sa se deseneze mai multe piece rare si a publicat
despre ele o lucrare tiparita la Nurnberg, cu titlul urmator78: Nachricht von den
Bergstemerungen des Grosfurstenntums SiebenbUrgen mit einem anhanger and
beygefiirter Tabelle iiber die sammtlichen Mineralien un Fossihen dieses Landes verfasset von Johann Enrenreich von Fichtel etc. Nurmb. 1780 cu 4 fig.
www.dacoromanica.ro
357
Dupd ce am vazut toate acestea, ne-am dus la ora unu la pranzul domnului
p. 73
guvernator, care a fost maret $i acolo erau doamnele cele mai de seams $i
p 74 sotille generalilor. Imi amintesc ca la acel pram stralucit //, cum doamnele
monopolizasera conversatia sau mai degraba trancaneala, toata convorbirea de
la masa s-a invartit in jurul unui caine din ora$ sau de la card, despre care se
spunea ca turbase Toata povestirea acestui fapt divers a dus la citarea tuturor
camilor turbati din veacul trecut $i prezent $i in a$a masura incat hidrofobi$tii
ar fi avut material din be4ug pentru a compune mai multe carti. Dar dupd
incheierea pranzului $i dupd (toata acea) turbare caning, domnul guvernator
ne-a aratat diferitele sale colectii, mai intai o buns colectie de carti care
priveau antichitatile, $tiinta sau studiu in care el era foarte priceput, avand
pentru aceasta o bogata colectie de medalii romane, consulare si grece$ti de
aur, argint $i arama82, in afara de o serie de monede din evul mediu, de feluriti
idoli de bronz, de busturi $i un numar de statuete, precum $i de basoreliefuri,
gasite toate in Transilvania... [Urmeaza descrierea a cloud inscriptii antice
p 75 reproduse in text.] Demna de admiratie apoi este colectia de minerale, atat de
aur, cat $i de argint adunate din diferitele mine din Transilvania, unde cele
cloud metale se aflau in stare nativa si in masa (mai) formand ($i) diferite
specii $i mai ales din scoici. Chiar in aceasta dimineata (8 iunie), am fost
prezentati, de catre domnul Caballini, domnului B. Degenmann, care, in afard
de faptul ca este un om inzestrat cu cuno$tinte felurite, are o colectie de istorie
naturals a patnei sale constand din minerale si pietre, a carei pastrare era
incredintata singurei sale fiice, o data desteapta, amabila si frumoasa, care //
p. 77 mi-a dat o bucata de sare gems cu o picatura de apa in interiorul ei.
9 iunie. Ten $i astazi am fost tot mereu poftiti la pranzuri stralucite, mai
intai de domnul general Barco $i apoi de domnul general von Preiss, unde am
facut cuno$tinfa cu domnul Mudrak duhovnic militar84, care fusese odinioard
iezuit85 $i care trece drept foarte strict in functiile sale ecleziastice. Am hotarat
sa mergem maine dimineata sa vedem salinele de la Ocna Sibiului (Salzburg)86
82 Net tre mete,.
83 Al carui bibliotecar fusese Sestim
84 Superior castrense.
85 Precum se tie ordinul fusese desfiintat in 1773 chiar de papa, sub presiunea lummitilor.
358
www.dacoromanica.ro
79
Prima atentie fata de not din partea acestui domn director, ungur de
neam, a fost daruirea unor bucati de sare gems, ceea ce ne-a facut mare
placere; dupd aceea a binevoit sa ne insoteasca la vizitarea ocnelor, care sunt
acum in numar de patru, find numite Ocna mare, Ocna mica, cea a Sf. Nepomuc
cea a Sf. Iosif. 0 alta, cum ar fi a cincea, s-a naruit formand un lac mare.
Toate acestea nu sunt // departe una de alta, ba sunt chiar cuprinse intr-o p. 80
i
alte nivele mai joase 5i care, in cele din urma, ajungeau sa comunice cu
celelalte galerii ale tuturor ocnelor 5i aceasta pentru scurgerea apelor. La
87 Corect = Vizakna, care este numirea ungureasca.
88 Pm dact, autorul intelegea aiet ardeleni.
www.dacoromanica.ro
359
astfel aprinsi au fost aruncati jos, far in timpul cadeni for strabateam cu
privirea adancimea ocnei; pe langa aceasta, pentru a chema pe vreunul care
lucra acolo trebuia sa scoti un strigat ca de clopot (voce ferrea) $i cand aparea
cel strigat, abia de izbuteai sa-1 zaresti.
Aceasta groapa sau sapatura e locul pe unde se scoate sarea taiata cu
ajutorul unei masini cu scripete trasa de patru cai si in timp ce o franghie mare
se urea, cealalta se coboard, adica una vine cu incarcatura si (cand) cealalta
se intoarce cu gol, oamenii coboard si se duc si yin cum e nevoie. //
p 82
Sunt unii flacai sau oameni mai voinici care, agatandu-se, numai cu
mainile de franghie, se lass in jos ca si cand nu ar fi nimic. Am vazut de mai
multe on aceasta si nu am putut intelege cum nu li se incingeau de caldura
mamile, dar trebuie tinut seama de faptul ca aveau maini cu adevarat batatorite.
Dupd ce am facut aceste constatari, ne-am hotarat sa ne coboram in ocna cea
mai mica, adanca de 20 de brate, punand sa fie scos cosul din capatul franghiei
p. 83
" Klafter
91 Un grosso scarpello da scarpellino.
92 Oca, masura de greutate turceasca de 400 drahme care corespunde la 2 livre Sr jumatate
florentine (n a )
93 Quarantani, moneda care valoreaza a 15-a parte dintr-un florin
360
www.dacoromanica.ro
Cand se intampla asa ceva, moartea e sigura, data are loc caderea de la o
inaltime mare; de aceea, trebuie Intotdeauna cercetata starea si taria franghiilor
pentru a preveni nenorocirile. Dar ajunsi cu totii sus, fara nici un accident,
ne-am grabit sa multumim domnului director pentru toata atentia pe care ne-o
aratase si incalecand indata ne-am Intors // pe acelasi drum in oral cu atat mai p. 85
mult cu cat trebuia sa fim la orele cloud la pranz la domnul guvernator, hind
poftiti mai multi domni, printre care si domnul Chenot94, medicul prim al
localitatii, care nu a pierdut prilejul de a vorbi despre arta (medicaid) si mai
ales despre ciuma si cu atat mai mult cu cat Impartise tratatul meu sau descrierea
mea unor persoane Insemnate; dar cum nu era Inca dezbarat de vechile sale
prejudecati, (tratatul) nu putea fi de vreun folos omenirii in asemenea accidente
fatale...
11 iunie... [Vizita neasteptata a unui Moruzi pribeag.] //
Aceasta persoand a pus sa fie anuntata si s-a prezentat ca tragandu-se din p 86
sangele nobil al domnilor Moldovei si Tarii Romanesti, ca hind adica un frate
al domnului Moldovei95 si prin urmare si fratele doamnei Tani Romanesti96,
maritata cu Ipsilanti97 nascuta Moruzi.
In ultimul razboi dintre nisi si Poarta, care s-a sfarsit cu tratatul de pace
Incheiat in anul 1774, aceasta persoana slujise sub rusi si de aceea era socotita
rebels fats de Poarta. Cu toate acestea, acest vlastar98 rupt din viata domneasca
statea aici ca un fugar si era urmarit si pentru datorii, fdcute dupa cate am
inteles in mare numar, el neavand decat un venit lunar de la cumnatul sau de
100 de piastri, din care 60 trebuiau sa slujeasca pentru stingerea datoriilor
sale; dar 40 de piastri pentru // un asemenea individ sunt putin lucru, atunci p 87
cand to gandesti la fastul sau oriental, care la sclavii Portii e Inca si mai rafinat
si mai plin de Ingamfare ca la altii. Dupd el, am primit vizita domnului baron
Degelmann si a fiului domnului von Fichtel, cu care ne-am dus la pranz la
94 In text. de Chenot. Cf. biografia lui Adam Chenot, in vol IX, al colecpei de fats.
95 Constantin Moruzi domn al Moldovei (1777-1782).
96 = Ecaterina Moruzi, Ewa lut Dimitne Moruzi, mare pahamic
97 Alexandru Ipsilanti, domn al Tarn Romane0 (1774-1782), apoi al Moldovei (17861788).
98 Alexandru Moruzi.
www.dacoromanica.ro
361
p. 88
p 89
domnul general baron von Rahl, unde am gasit pe langa un suflet bun si o
masa minunata, bine servita. Este un om de mare merit si cauta sa fie in
armonie cu toata lumea. Catre seara, ni s-a servit un punch de catre domnul
von Lichtensteiner, intendent militar, dupd care am petrecut restul serif la
domnul guvernator, care avea primire, 5i aceste adundri sunt peste tot la fel,
cu aceeasi eticheta etc.
[Ploaie si frig]
Cu toate acestea pranzurile stralucite se tineau lant zi dupd zi. In ziva de
12, am fost stralucit ospatati de domnul baron Degelmann si in ziva de 13 din
nou de catre domnul general comandanrt von Preiss, iar in ziva de 15 de
domnul guvernator... etc.
Sibie".
p. 90
alcatuieste o priveliste frumoasa si mai ales atunci cand vine cineva din
ingrozitoarea Tara Romaneasca.
Nu voi spune ramie despre templele sau bisericile care sunt in stil gotic,
nici despre cladirile publice si despre locuintele orasenilor. Toate acestea sunt
362
www.dacoromanica.ro
Din cele dintai fac parte $i sa$ii: aceStia au fost cei care doming mai
mult.
Natiunile tolerate sub raportul religiei for deosebite sunt romanii, grecii, //
armenii, moravii, polonii, rusii, bulgarii, sarbii, slovenii (slavi), evreii $i tigami p 92
1 toate aceste neamuri se gasesc nu numai la Sibiu, ci $i in intreaga Transilvanie
$i aproape toate i$i au scaunele sau comitatele for deosebitel.
www.dacoromanica.ro
363
Cum caii trebuiau sa fie adusi de la lard, a trebuit sa fie introdu$i in ora$
p. 95 Inca de sambata, caci in ziva de // duminica nu este ingaduita acestor patrupede
intrarea in ora$, ci doar ie$irea. Dar, de fapt, aceasta treaba it privea doar pe
caruta$. La orele 7 de dimineata am pornit la drum, $i dupd ce am trecut putin
de ora$ $1 de raul sau, Cibinul, care rostogole$te pietricele vrednice de interes
$i indeosebi agate si matostat, am dat de un sat de tigani, alcatuit din case mica
bine varuite pe dinafard, lucru destul de ciudat, caci atat interiorul, cat si
stapanul erau negri bine.
de acest sat. Aici se afla $i un han bun $i o odaie bund, dar fara paine $i
fara pat in afara doar de lavite.
p. 97
109 Afirmatia gre*ita. Numele vine de la ziva saptamanii and se pnea targ in acea
localitate.
364
www.dacoromanica.ro
51 de aceea sunt aici multe magazii de sare care trebuie incarcata pe barci cu
fundul latIl I si dusa pang la Lipova. La orele 5ase am ajuns la Alba Iulia,
20 iunie, marti. Ora 5111 Alba Iulia este locuit de romani 5i de germani,
ca 5i de greci, armeni // 51 evrei din Polonia. Acolo sunt cloud manastin, una p
de Trinitari 5i alta de Franciscani. Martea, care cade chiar astazi, 5i sambata
se tine aici targ in fiecare saptamana 5i femeile din satele vecine aduc spre
vanzare diferite produse, fructe, pasan 5i tot ce poate sa prinda nevoia pentru
102
indestularea continua a fiecarei familii; sunt foarte multe ga5te, care sunt
folosite des la mancare. Este o pasare domestics foarte folositoare, atat pentru
grasimea, cat $i pentru carnea ei, care se mananca fripta, precum 5i pentru
puful ei atat de necesar in nord pentru paturi; in tot nordul atat la rase, cat
51 la tara nu se serbeaza sarbatoarea Sf. Martin fara o friptura de gasca bine
ingraata.
112 Se crede a Alba Julia, despre care nu fac nice o menpune geografli antics, ar fi
vechea Colonia Apulensis, dupd cum rezulta din atatea mscriptu care au fost gasite. Alp'
presupun ca ar fi a*ezata la o mica departare de Karlsburg" Se poate crede ca si -ar fi luat
numele de la raul Apulus in vecinatatea canna fusese a*ezata *i ca vechiul sau nume s-ar fi
pastrat in cel de Ompoy <= Ampoi) (n. a.).
113 Neidentificat Poate Leormtul
www.dacoromanica.ro
365
la acest han, unde a sosit cu un secretar al sau $i domnul conte Carol Teleki,
cu care am stat de vorba despre diferitele antichitati din Transilvania care mai
exists Inca.
Dupd ce m-am odihnit cateva ceasuri, am plecat pe la ora cloud dupd
amiaza $i am ajuns iar la raul Mures, dupd ce am trecut prin Aiud, care este
un ora$ unde se face mare negot de vite. Acolo este un colegiu reformat cu o
biblioteca bund $i cu multe alte lucruri interesante, pe care am renuntat s le
mai cercetez, deoarece trebuia sa ma intorc inapoi dupa ce ma voi fi dus la Cluj.
La orele 6, urmand drumul de-a lungul raului Mures, am ajuns la Vintul
de Sus113 his, alts statiune de posts cu un sat mare.
Drumul urmeaza tot mereu prin campia Alba Iuliei din care o mare parte
era semanata cu porumb $i cu grau, o alts parte era tinuta ca ima$ pentru oi,
boi $i porci, muntii care o inconjura sunt scunzi $i goi. //
Cand am intrat intr-un han pentru a petrece noaptea, am gasit mai multi
p 104
secui beti care tinand toti in many cate un pahar plin cu rachiu pentru a
inchina cu el, au inceput sa strige intr-o latina corecta: edamus et bibamus,
post mortem nulle voluptas (sa mancam $i sa bem, dupd moarte nu e nisi o
placere).
Si trebuie spus ca ace$tia erau tarani114 $i dupa ce au mancat $i au baut
116 Anascw, numele e redat mei in forma romaneasca. Aries $t nu in cea maghiard,
Aranyos, folosita mai sus la denumirea scaunului Aries
117 Asupra acesfei crapatun din stancile ammtite de la Turda $1 asupra credintet sau
inchtpuirti cum ca ar fi fost o veche cetate $i un templu mare al pagamlor, vezt Fichte], in opera
sa de 'stone naturals, partea I, p. 117, care vorbeste de formarea acestei descluden, Truster, Alt
and neu Damn ) Krekuviz, Descnerea Unganer, p 835, sub Torenburg sau Thorda (n a.).
Aceasta crapatura poarta numele de Hajdale.
366
www.dacoromanica.ro
fost facuta in chip miraculos la trecerea Sf. Stanislav (!)118 si ni s-a spus ca
in acest loc se mai gasesc Inca, antichitati. Asa find, trebuie sa fi fost vechea
Marcodeva din Itinerartu.
Dupd ce ai ieSit cu totul din targul Turdei, dai pe o inaltime de ocnele
sau sahnele sale in numar de cinci si care sunt foarte vechi, acest loc find
pomenit si in Itinerar, sub numele de Salinae. Cea mai adanca este de 70 de
brate" si cea mai mica de 30. Sarea care se extrage este mai alba decat cea
de la Ocna Sibiului.
M-am prezentat camarasului acelei localitati, care este un domn maghiar
numit Iosif Hodor, cu titlul de salis officii perceptor; m-a primit cu multa
politete, prezentandu-m unui alt administrator, adica domnului Ignatiu
Dol linger, care vorbea si italieneste fiindca fusese in Toscana. Am sosit la
ocne pe la ora 11 si la amiaza am si fost poftit la pranz cu multa cordialitate
si mi s-a daruit si cateva bucati de sare gems, care mi-au facut multa placere.
Toate ocnele se exploateaza in acelasi II fel. Un lucrator pnmeste doi quarantani p. 107
[]
22 iunie, poi. Dupd ce am parasit hanul pe la ora case, am dat mereu de p. 108
mici dealuri putin impadurite li dupa un teas si jumatate de drum, am intrat
intr-alta campie 5i am inceput sa vad Clujul sau Claudiopolul situat pe ea.
5i
Complexul muntilor continua sa fie din pietri5 si din tuf 5i altii sunt
nisipo5i sau cum spun sicilienii di rocca giuggiolena"120.
www.dacoromanica.ro
367
P. 110
acestui oral.
Parintii Franciscani au de asemenea o manastire125 si, ducandu-m la
biserica lor, am cazut din intamplare peste o dezbatere publics a unei teze cu
privire la unirea ipostatica argumentandu-se pro si contra..Argumentele erau
zgomotoase si galagia mare, de unde am dedus ca in cele din urma totul era
vox vox praetereaque nihil126.
[Urmeaza insirarea plantelor vazute la vizitarea cetatiii
Dupd aceasta m-am intors la birt, unde, la o masa rotunda, ocupata de
cativa cadeti si de un batran maior, care fusese multa vreme in Toscana, s-a
servit un yin row de Buda, foarte tare.
Apoi dupd ce am sfarsit vizitarea acestei localitati, m-am hotarat sa reiau
calatoria spre Turda, dar caii carutasului meu nu erau in stare a continua
calatona, de aceea a trebuit sa ma opresc intr-un sat numit Feleacu 126 bis, unde
am luat patru cai de rechizitie127 pentru a putea merge la Turda, cu pretul de
p 111
de a vedea ca se rupe and un sleau, and un hat sau vreun alt lucru si, in
sfarsit, spre culmea nenorocirii, ne-am ratacit in toiul unui potop si nu am
ajuns la Turda decat o ors dupd miezul noptii.
Pe alocuri am vazut (planta) Robinia pseud'acacia, pe care romanii o
numesc spin" (spina).
121 Panntele <= Fridwaldsky>, iezuit, iii facuse aici un cabinet de istorie naturals si, ca
mineralog, a publicat o lucrare intitulata. Historia mineralogica Transylvaniae etc (Titlul corect
= Minero -Logia Magni Principatus Transylvaniae) Baronul Born s-a dus sa -1 viziteze in anul
1770, dar a gasit ca acest autor avea idei atat de confuze in materie de istorie naturals incat nu
era in stare sa deosebeasca adevarul de eroare Dupa monumentele latine, care fusesera gasite
de acest autor, aceasta era o colind romans numita Colonia Napoca sau Napucensis, amintita de
Ptolomeu si de alti geografi (n a )
122 Dupd desfiintarea for vremelnica
123 De la cuvantul Scuola, acesti calugari find afectati invatamantului (Scuola Pie) de
Ia care le vin amandoud aceste numiri de Piansti 51 Scolopi.
124 In sensul de nationalitati
125 Fosta manastire a dominicanilor, ndicata in 1428 si refacuta in sec. XVIII, cand a
apartinut franciscanilor Astazi transformata in scoala medie de arta.
126 Vorbarie, vorbarie si comic decat vorbane
126 bis Felek, sat si coin., dud. Cluj.
127 Cavalh di Forspann = Forspann" este o porunca a magistratilor orasului catre juzii
taranilor ca sa procure infatisetorului cai pans la o stable de posts, care sa nu fie Ia o departare
mai mare de 5 sau 6 leghe si nu se plateste decat 15 quarantani de cal In general, militarii se
bucura cu precadere fats de mill de un asemenea drept, pretul unui cal, fara un asemenea ordin,
fund de 24 quarantani (n a)
368
www.dacoromanica.ro
23 iunie, vineri. Inainte de a pleca, m-am dus in curtea casei unui oarecare
domn Fleisman, unde am transcris urmatoarea inscriptie bine pastrata: [Urmeaza
inscriptia]. //
[...] Casa acestui particular este in fata bisericii calvine. Alte inscriptii P. 113
se gasesc in biserica parohiala, dar nu am avut prilejul sa le vad. E firesc lucru
ca la Turda sa fie mereu scoase la lumina antichitati, caci aceasta era o localitate
de mormant din 1597 $i 1774. Ultima dintre ele fiind pusa de bibliotecarul
Stefan Sinha.]
117
www.dacoromanica.ro
369
care raman la stanga iti arata indata ca au minereu. Tot pamantul este rosu13
si un torent care curge din alp munti si poarta si el apele tot rosii.
La amiaza am ajuns la Zlatna, unde am inmanat directorului o scnsoare
care imi fusese data de domnul Degelman de la Sibiu.
Era tocmai ora pranzulm 5i in acel loc docimastic"I31, am gasit indata
o gazduire placuta, caci mi s-a oferit locuinta si pranzul; acolo se afla un
calugar capucin, vechi obisnuit al casei, Tanga care am stat la masa si care imi
umplea mereu paharul cu yin fara s bag de seama.
Dupd pranz, ma amageam cu gandul s vad minele si sa-mi fac pentru
prima oars o idee despre ele si indeosebi despre mina de aur care fusese
p 122 in trecut una din cele mai bogate; dar domnul director // a 5i inceput s
se scuze, invocand precedentul cu privire la ceilalti tovarasi 132 ce venisera
inaintea mea si care nu putusera sa o vada, caci in lipsa lui, ceilalti
functionari ai minei se impotrivisera, intrucat era un ordin imperial sa nu
este faramat in bucaiele foarte mici. Sunt mai multe mine si sunt toate pe
seama particularilor. Imparatul are numai una si dupd cate am aflat, toate dau
un venit de un milion de florini pe an.
Find tarziu si neputand sa ma intorc la Alba Iulia, domnul director m-a
invitat sa raman la el, dar am tras la hirurg, domnul Kubin, care mi-a daruit
p 123 cateva bucati de minereu din aceste // mine, in timp ce primul mi-a dat trei
medalii romane, iar un alt domn mi-a oferit papa si o cabriolets pentru a ma
inapola. Pe scurt toti se straduiau sa fie plini de atentie in aceasta privinta,
134 Nu tiu de ce toate aceste dificultati au fost mult mai marl decat in 1770, cand
baronul Born a vizitat toate aceste mine din Banat, din Transilvania, din Ungaria etc , pe care
le-a desalts amanuntit $i le-a publicat in Observatule sale. Mina de aur este cea (numita> Sf.
Maria din Loreto, se pretinde ca galena regelui Sigismund ar fi fost opera romanilor i ca cele
de la Zlatna ar fi fost mereu exploatate in vremea lui Traian, cu atat mai mult cu cat s-au gasit
inscriptii vechi in care se citete: Procuratores Aurartarum Dactae et Collegia Aurartorum.
(n. a )
370
www.dacoromanica.ro
trei ceasuri pe un drum ca in palms, de-a lungul caruia am intalnit cloud sate
si un alt sat in apropierea podului pe sub care trece Muresul, dar pe care 1-am
www.dacoromanica.ro
371
127
In piata Devei se afla incastrati intr-un zid patru lei de piatra care au fost
gasiti cand a fost sapat pamantul. In acest loc se descopera medalii antice
romane si multe alte cunozitati. Pe varful unui munte se vede o cetate si in
apropiere sunt petrificatii de diferite fcluri138.
27 iunie, marti. Nu a fost cu putinta s am doi cai de rechizitie la Deva,
p 128 dar cu multa rabdare, platind cat voiau taranii II, am capatat doi cai si am
&plecat la Sacaramb139, unde am ajuns la amiaza, nefiind decat la o departare
de cloud ceasuri bune. Pentru a merge la Sacaramb se trece caul Mures si dupd
sapaturile minelor au fost incepute acum 28 de ani 14. Acestea sunt cinci la
p 129 numar si II 500 de oameni sunt folositi la sapatura din care s-ar putea executa
cloud treimi de mild toscand pe an si pentru care se cheltuie cam case mii de
florini pe lund.
28 iunie, miercuri. Atat ieri, cat si astazi vremea a fost mereu ploioasa
cu grindina si vant, astfel ca aerul s-a racorit mult si s-a lasat chiar un frig
destul de simtitor lard s pot iesi din casa 51 fard s pot vedea sapaturile, in
afard de mina SE Barbara, spre slaba mea multumire. Dupd pranz, m-am
hotarat sa ma intorc la Deva, unde am regasit carutasul care sosise cu trasurica
372
www.dacoromanica.ro
Dupd trei ceasuri de odihna, am pornit din nou spre cealalta static de
posts, Cosava143, la o distanta tot de cloud mile germane pe care le-am strabatut
in patru ceasuri. Am trecut prin paclurea mare de la Cosava $i cand am ajuns
in sat a trebuit sa mai arat pasaportul, dupd aceea, mi-am urmat drumul pang
la statia de posts urmatoare numita Faget144 $i una si alta in cercul Capalnas
astfel numit dupd satul cu acest nume145, unde am ajuns spre sears. La statia
o build asezare pe o campie frumoasa langa Timis, are vreo 900 de case:
locuitorii sai sunt sarbi, romani ti germani; multe familii grecesti s-au asezat
aici pentru a face negot si isi au $1 biserica nor.
In vechime, locul acesta era infant, dar acum 1111 mai este astfel, caci
intaritura (fortul) s-a ruinat. In anul 1695, generalul Veterani si-a pierdut viata
148 La strada... della cambiatura. Se face o distinctie lute drumul de posts ached al
diligenrei si drumul cu stain pentru schimbarea cailor folositi de cei ce calatoresc cu trasura for
149 Rekas, sat si corn., jud.
www.dacoromanica.ro
373
Acest sat este cuprins in cercul Lipovei care face parte din comitatul
Timisoarei.
dupd un plan sistematic, dar aerul aici nu este prea sanatos datonta asezarii
orasului intre mlastini.
Biserica FranciscanilorI51 cu manastirea for este asezata la poarta numita
Poarta lui Eugeniu (Eugeniusthore), adica a principelui Eugeniu (de Savoia),
numita odinioara poarta Aradului. Calugarii indurarii au Inca din anul 1753 o
biserica $i un spital. Este de asemenea resedinta unui episcop ortodox cu o
bisenca ortodoxa. Conducerea orasului se imparte intre germani $i sarbi $i
fiecare dintre aceste natiuni isi are primaria sa deosebita.
p. 137
Cazarmile, Spitalul militar $i cel orasenesc sunt destul // de bine cladite.
Locuitorii sunt, dupa cum am spus, in cea mai mare parte germani $i sarbi.
Case le sunt cladite, mai ales dupd stilul italian... etc.
138 se afla intr-o stare infloritoare. Merits s fie vazuta marina // hidrauhca,
multumita careia apa din rau este adusa in oras.
[La venirea imparatului Iosif al II-lea, mahalaua din marginea canalului
Mercy a primit numele de Joseph-Stadt].
Punctul fortificat cel mai frumos, numit Fantana Pasei (Bassabrunn),unde e resedinta de yard a presedintelui, nu e departe de ora$ $i consta din
cladiri vaste $i un parc incantator.
cum a propus el; $i indata s-a facut chef (be') nu dupd obiceiul turcesc, ci
dupd cel german, adied ne-am adus felii foarte subtiri de paine cu sare $i marar
P.
139 sau // chimen $i o sticla cu yin, ceea ce mi s-a parut cam ciudat pentru
150 Cato (oare Cesto9). Pentru toata descnerea Banatulm, autorul urmeaza destul de
aproape pe Grisellini. Cf. relatta sa in volumul de fats
151 Azi transformata in $coala medie tehnica de muzica
374
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
375
141
tras la un han german, platind zece quarantani doar pentru odaie. Aici se afla
o statie de posta.
p. 142
p
177
obiceiurile lor.
Vin
Saire (= sare)
Pepere
Masa
Ursul
Iepure
Kal (= cal)
Fun (= fin)
Chertie (= hirtie)
Ku m'ai dormit (Cum ai dormit?)
Bine am dormi (= dormit)
Cuvinte slave sunt:
.
VinumSal
Piper
Mensa
Ursus
Lepus
Caballus
Foenum
Charta
376
www.dacoromanica.ro
Mai departe... e vorba de un sat Beslic174, din care numai cateva bordeie
ramasesera nearse in razboiul ruso-turc (incheiat cu vreo $ase ani in urma) Si
care nu s-a mai ridicat apoi... S-au cumparat aici provizii $i mai ales yin.
Luntra$ii se imparta$ira atat de mult cu aceasta bautura, aflanduli tovarasi de
166 Dupa analiza facuta de N Iorga in articolul Cliratori Ile lui Domenico Sestini in
Muntenia, publicat in Arhiva, organul societatii snintifice si literare", Iasi, IV (1893), p 571-
589 Partea privind aceasta calatorie se afla la p 583-584. Lucrarea analizata poarta titlul
Descrizione del Viaggio fatto da Vienna per 11 Danubio insino a Rusciuk e di la per terra insino
a Varna, dove per 11 Mar Nero nu resi a Constantinopoll 5i este cuprinsa in Viaggi e Oposcoli
diverse di Domenico Sestini, sotto di pm Academe, Berlino, appresso Carolo Owes, MDCCCVIII.
www.dacoromanica.ro
377
acee4. limbs pe mal, incat numai alarma ca oameni strami ataca luntrea, putu
sa-i mite din loc. Sadova175, mai departe pe malul Dunarii, e insemnata de
autor ca Grosso villagio. La 3 octombrie, in sfarit, luntrea se opri la capatul
calatoriei. Rusciukul era bantuit atunci de ciuma. De aici Sestini "ii continua
calea pe uscat pang la Varna i de aici pe apa la Constantinopol, uncle ajunge
la 23 octombrie.
378
www.dacoromanica.ro
FRANCESCO GRISELINI
(1717-1783)
Autorul Istoriei Banatului, Francesco Griselini, s-a nascut la 12 august 1717, la Venetia,
din pannti fara dare de mans De$1 inzestrat cu aptitudini exceptionale $1 vadind o aplecare
fireasca pentru stiintele naturale, a trebuit, din lipsa de muloace, sa renunte la cercetarile ce-1
interesau, pentru a studia teologia $1 celelalte discipline ce se cereau unui slujitor al Bisericii.
Primind ordinele minore ale preotiel, a fost cunoscut mai intai sub numele de abatele Griselini.
De altminten, la sfarsitul secolulut al XVIII-lea, aceasta calitate nu excludea urmarirea unor
preocupan laice de natura erudita, $nintifica sau $1 artistica Cu timpul, el avea sa renunte cu
totul la caracterul sau macar $1 aparent ecleziastic, insurandu-se $1 intemeind o familie la fel ca
once laic A murit in 1783, la Milano, in spitalul fratilor cantatti, in varsta de 66 de am $1 cu
mintea intunecata
Bun desenator $i gravor, specializat in cartografie, a pregant spre publicare o prezentare
a Venetic'. Venezia perspectiva dela demonstratione de: lagune, care a fost insa opnta de
Consiliul celor zece, pentit a nu se divulga informatii menite sa ramand secrete. Insarcinat de
Doge cu restaurarea vechilor opere de cartografie, a avut $1 aici de raspuns la o serie de
invinum neintemeiate
0 mare maiestne se vadeste in executarea Tabu lei geografice a Palestinei (Palestinae
tabula geografica), infatisand $i costume $1 schite etnografice.
Membru de onoare al Institutului de $tiinte din Bologna, al Academiei der georgofili din
Florenta, al Academillor din Cortona, Mantua, Berna, al Societatilor regale din Londra
$i
Olmutz, a dat o serie de lucran de geografie, botanica, zoologie, staruind $1 asupra unor probleme
cu caracter practic, cum e scnerea sa despre cultura sfeclei, distinsa cu medals din partea
ducelui de Toscana, precum $1 a paper A avut $i o activitate de jurnalist, ca redactor al
revistelor: Il Corriere letterano" $1 Giornale della generale letteratura d'Europa"... (17661768) $1 prim editor al revistei Giornale d'Italia" (1760 1776) Tot aici trebuie pomenite $1
Elogule publicate de el $1 inchinate unor figure celebre din stiinta
Bucurandu-se de consideratia cercunlor erudite, care constituiau nucleul cel mai influent
in ora$ele italiene de la sfarsitul secolului al XVIII-lea $1 in primul rand in Republica Venetia,
unde formau chiar un fel de anstocratie, Gnsehni a cunoscut in casa ambasadorului imperial
de la Venetia, anume contele Jacob von Durazzo, pe baronul Josef von Brigido, cu care s-a
impnetenit. Cand acesta a fost numit pre$edintele administratiei Banatului, Gnselim 1-a insotit
contele Clary, care a pus pe locul intai sponrea colonnlor germane $1 sarbe$ti pe tentonul
Banatului.
www.dacoromanica.ro
379
Cele cloud vizite ale lut Iosif al II-lea in Banat, in 1772 $1 1774, au scos la iveala starea
de confuzie, precum $i contradictille dintre difcritele organe administrative puse in fata unor
probleme foarte complicate
Numirea contelui de Brigido trebuia sa coincida cu o noua era administrativa. Ea trebuia
insa preganta printr-o cunoa$tere directs a situatiet concrete din tars Pnmele luni ale sedern
lit Griselini in Banat au fost consacrate unor excursti 10 calatorn $i studit In iunie $1 august
(1774), el e la Lipova $i Caransebes. In aprilie din anul urmator (1775), cerceteaza muntn
Banatului din tinutul Caransebewlui, observand cu luare aminte, pe langa conditille $nintifice
$1 geografice, realitaple legate de populatie $1 de modul ei de trai.
In iunie $1 tulle, merge pe apa de la Timisoara Oita la Orsova In anul urmator, viztteaza
$1 regiunea de $es Acum terming $t harta Banatului, la care lucra de catva temp
Cand la sfarsitul anului 1776, contele von Brigido a fost numit comisar plenipotentiar
al regatului Gall:tie', in locul sau in Banat fund numit fratele sau, Pompeo Brigido, Griselini a
parasit $1 el Banatul Rezultatul imediat al $edern sale it constitute 'storm Banatulut. Lucrarea
avea sa fie publicata simultan in limba germana $1 in cea italiand In lanuane 1777, Griselini
preda textul german la Viena spre publicare Lucrarea a aparut in 1780 sub ntlul: Vetsuch enter
poluischen and naturlichen Geschichte des Tenzesvarer Banats in Biefen (Wien, Johann Paul
Krauss, 1780), in versiunea lut Ignaz von Born
Textul original Italian, care trebuia sa apard la Timisoara in 1779, a aparut la Milano, in
1780, sub titlul Lettere odepet zche sul Banato di Temesvar (dar se rezuma doar la vol I), cf.
$1 Alcune lettere sul viaggio di Francesco Griselini a Temeswat; in Giornale d'Italia", vol 11.
Istoria Banatului, pornita mai intai ca o descriere a acestei provincii, a fost sponta la
sugestia guvernatorului militar al Timi$oarel, contele Soro, cu o parte introductiva, 'stoma,
ceea ce a =pus imparnrea lucrant in cloud part' distincte Prima, intitulata 'sky-La politica,
cuprinde o schita 'stoned, o privire asupra populatiei cu descrierea obiceiurilor $1 datindor sale,
in sfarsit, o prezentare a antichitatilor Banatului Partea a doua, 'intitulata Istorza naturals,
consta dintr-o descriere a solului ($esun, munti $1 ape), o insirare a bogatillor naturale $1 a
produselor sale, din prezentarea unei ipoteze geologice asupra modulus de formare a scoartet
pamante$n cu aplicare Ia Munn' Banatului $1 cu discutarea prezentei fosilelor descopente, in
sfamt din relatille calatonei autorulut de la Oravita la Dognecea $1 a excursiei sale pe Dunare
pang la Moldova, apoi descrierea districtului minter Sasca, sfar$Ind cu tree capitole sau scrisori
despre modul tiganilor de a spala aurul, cu un altul despre apele mmerale $' baile de la Mehadia
$1 cu un adaos despre particulantanle mu$tei columbace Capitolele cunt infati$ate ca niste
scrisori adresate unor personalitati de seams Partea intai are noud scrisori, partea a doua
douasprezece Prima scrisoare este adresata contelui Soro Scnsoarea a VII-a despre roman' este
adresata lui Pompeo Brigido, iar cea urmatoare, despre limba romans, lui Hieronimo Ttraboschi
Partea a doua, inchinata 'stone' naturale, este dedicata aproape toata lui Lazzaro Spallanzani.
Numai scrisoarea din urma face exceptie, fund dedicata profesorului Leopoli
Trebuie subliniata marea bogatie de informant atat in capitolele despre populatie, cat $t
in cele descnind de pilda metodele folostte in exploatanle miniere Capitolul despre roman' cid
amanunte pretioase despre medicina populara $t procedeele de inoculare practicate de ea, despre
industria casnica (infatisand o lista a substantelor vegetale folosite la vopsitul firelor de lana)
El descne obiceiurile de Ia nunti $1 inmormantari, lauds harnicia femeilor, pe care le considers
superioare barbatilor, critics cu oarecare patima pe poph ortodocsi, vinovati, dupd judecata lui,
de starea de inapolere a populatiel, careia insa i1 recunoaste o mare rezistenta fizica $i insusin
ce asteapta doar condipi mai favorabile pentru a se dezvolta De cate on descne scene vazute
de el, arata o intelegere binevoitoare pentru aceasta populatie apasata C5nd insa is1 spruma
concluziile pe spusele dusmanoase ale asupntonlor, rosteste judecap aspre $1 nedrepte. In partea
istonca, vorbind de o rascoala a romandor banatern, in 1739, vede in ea un fel de tradare, cand
in realitate era reactia fireasca a populatiei alungata de pe coltul sau de pamant, pentru a face
loc unor colonisti strain'.
In capitolul despre tigani, autorul nu-51 propune sa dea o descriere complete a lor, ci sa
semnaleze doar elementele care-1 ingaduie sa stabileasca descendenta for din egipteni Observatule
despre limba romantlor aduc unele elemente interesante, fara insa a se imbrapsa problema in
380
www.dacoromanica.ro
ansamblul ei. Partea a doua, Istoria natural& este, desigur, cea care aduce cele mai multe date
pentru cunoasterea Banatului. $1 aici se observe in a doua jumatate a sa o legatura mai putin
stransa intre difentele pall. Ca infatipre insa a conditillor reale $i concrete e de un pret nespus.
Griselini a folosit 5i alte descrier la intocmirea lucrarii sale: astfel, a imprumutat o serie de
elemente din descrierea lui Friedrich Schwanz von Springfels, a carui hand, insotita de lamuriri
cuprinzatoare, era cunoscuta $i pusa la contribute de oficialitatile habsburgice din Transilvania,
Oltenia (pans in 1739) $1 Banat - din cea a lui del Chiaro $1 indeosebi din cea a lui von Born.
La randul sau a fost intensiv folosit intre altii de Sulzer, atat in locurile unde e citat, cat $1 in
intreaga economie a lucrani acestuia. De asemenea, Domenico Seatini, Christophor Seipp,
Caroni $1 altri, in relapile lor, it folosesc din plin $i uneori fard cea mai elementary probitate
Caroni, vorbind in 1809 de romann din Transilvatua, inglobeaza part' intregi din textul lui
Griselini pnvind pe roincimi din Banat (!)
Lucrarea lui Grise lini a fost integral tradusa in romaneste de Nico lae Bolocan, sub titlul
Istoria Banatului tunLyan, Bucure$ti, 1926, 316 p., si partial de Me letie Draghici, care a dat
parti din scrisorile I, VI, VII $1 VIII din partea I $1 4 p de spicum din partea a II-a sub titlul:
Descrierea Banatului de Griselini in rezumat de protopresbiterul Tunisoarei, Melette Draghici,
Timisoara, 1882, 102 p
Ea a fost cunoscuta $1 folosita de P Dragalina, Din atom Banatului Severn: (partea a
III-a, Caransebe$, 1902), care a combatut unele judecati nedrepte ale sale, indeosebi in legatura
cu rascoala romanilor banatern din 1739. Biografia lui a fost scrisa de Wettel $1 cuprinsa in
volumul Biographische Skizzen
In 1943 a aparut un important studiu bibliografic datorat lui Alexander Krischan. Franz
Griselini erster Historiograph des Banats. Von Venedig each Temeswar anno 1774, in Deutsche
Forschungen in Ungarn", anul 8 (1943), p. 127 186 Recent a aparut, o noud traducere a lui
Costin Fenesan Incercare de :stone politica p naturals a Banatului Tunisoarei (Edit. Facla,
Timi$oara, 1984), 336 p , cu un serios aparat cntm.
In sena de fats de relatii de calaton, s-au redat doar acele part' ce corespund $edeni
autorului in Banat. Sunt insa vrednice de tot mteresul $i acelea unde arata diferitele incercan
uneori sovaielnice ale administratiei austnece de a planifica or promova diferite culture (orezul,
duzii pentru viermi de matase etc.) sau mdustni, 51 pe care nu le-am Indus aici
www.dacoromanica.ro
381
p. 145 numar al populatiei Banatului, nu $tiu niciodata ate suflete au in parohiile II lor.
contelui Clary, adica din anii 1768-1774, rezulta un total de 319 739 de
suflete impartit in]
romani
sarbi
bulgari
tigani
germani, italieni *i
francezi colonizati
evrei
181639
78780
8683
2272
43201
363
317928
p. 146
Numai atata ca ei tin severul post al bisericii grece$ti cu o mult mai mare
scrupulozitate. Romanii se abtin de la femeile lor numai in ultimele zile ale
postului mare, lar tiganii de la inceputul $i pans la sfar$itul postului mare,
precum $i in timpul postului Sf. Marii-Mari $i al Craciunului, si mai cu seams
in ajunul tuturor sarbatorilor.
2 Descrierea populapet din Banat incepe cu aceea a pgamlor, probabil in Inrtutea antichitatn
lor, autorul wand sa demonstreze ongtnea lor egipteand. Au fost redate de not numai informapile
382
www.dacoromanica.ro
7 Aus Gestrauch und Strog zusammengefugt Mica peste o carcass de nuiele implente
se arunca pamant amestecat cu paie si facut colac. Paiele au rolul de a face legatura necesard,
impiedicand pamantul sd se marunteascal la uscare.
www.dacoromanica.ro
383
$i alte unelte de razboi]. Din aceasta se poate vedea ca acest popor Inca de
mult timp exercita meseria de fierar cu care cutreiera tara. Si intr-adevar ca
ei mai calatoresc $i acum cu atelierul for ambulant pe care il instaleaza
pretutindeni unde li se da de lucru. Pe langa o mica rezerva de fier, piaci $i
drugi de fier $i ceva carbuni, toate uneltele for se compun din cateva ciocane,
cle$ti, pile $i unelte mai marunte, dintr-o nicovala, o menghind $i din foale
duble de suflat. [Amandoud se a$eaza pe pamant $i sub ele se injgheaba o
vatra. acoperital Cu atat de putin dichis ei lucreaza totu$i destul de bine, eu
Insumi am vazut cum un tigan a faurit in cateva minute cloud potcoave. Nici
carbunii lor, ei nu obi*nuiesc sa-i caute prea departe. Pe data ce $i-au gasit $i
despicat lemnele potrivite, ei cladesc cu ele foarte simetric ni$te cuptoare mici,
comce, pe care be acopera cu pamant; printr-o rasuflatoare in care se terming
varful cuptorului iese fumul, iar printr-o gaura pe dedesubt se aprinde focul $i
cu ajutorul foalelor amintite se sufla mereu in foc pang ce inceteazdjumul de
a mai ie$i, dovada ca s-au facut carbuni, dupd care cuptorul se poate dezveli.
vand aceste obiecte pe bani gata, sau le schimba cu alte marfuri de trebuinta
la iarmaroace. Si muzica se practica foarte mult de catre acest popor primitiv.
8 In Banatul iugoslay.
9 Cf. relaua lui von Born in volumul de fa4a.
384
www.dacoromanica.ro
Tiganii invata unul de la altul sa cante din diferite instrumente cu coarde sau //
de suflat $i cu ele pornesc in straie nemtesti sau ungure$ti la Timisoara, unde,
cantand prin carciumi $i prin alte locuri, iii ca$tiga painea.
P. 154
Altii insa iii cauta norocul pe la balciuri sau targuri de tail, unde
intotdeauna ingrijesc sa dea cate o lovitura de maestru; aici u$ureaza de punga
pe cate un calator fara grija, colo pun mana pe cate o vacs, vreun cal, o oaie
sau un port, dupd cum se iveste prilejul. Altii mai isteti la minte, indeosebi
femeile, merg din casa in casa unde ghicesc, citesc zodia, descopera furturi
ascunse, ofera leacuri cu puteri miraculoase si efecte sigure. Aceste leacuri
constau in cea mai mare parte din radacini, apoi amulete din aluat nedospit,
uscat la aer si pe care sunt diferite figuri desenate la bunul plac, precum $i din
anumite mici pietricele semanand mai mult a zgura... pe care tiganii le vand
in Banat si... sustin ca cel ce le poarta e cu noroc in dragoste, la joc etc. Am
gasit mai multe din ele cand am vizitat minele de fier de la Moravita"I
etc.... [Blesteme $i afurisenii ingrozitoare rostite de tiganci la suparare...
desfraul $i imoralitatea lor... etc111.
p. 158
...Atat insa este sigur, ea aceasta natiune insa$i niciodata nu-si da acest p. 159
nume: ei se numesc rumuni" sau rumagnesch"... $i dovedesc indeajuns prin
limba for ca sunt de origine romans.
Romanii din Banat... sunt la trup puternici $i bine legati $i in cea mai
mare parte au o infatipre expresiva $i barbateasca. Ei poarta parul lung cu
carare pe frunte, atarnand pe tample atat de jos, ca de multe on ajunge cu o
femei //; de asemenea ciupiti de varsat nu se vad intre ei si cu atat mai putin p
de aceia care in urma acestei boli sa-si fi pierdut vederea. Cre$terea for aproape
de natura fere$te copiii for de asemenea bete$uguri.
imbracamintea romanilor se compune dintr-o cama$e cu maneci scurte $i
largi12, care nu trece mult peste $olduri $i din itari lungi, care vara sunt de
panza $i iarna de dimie alba. In acest din urma anotimp, ei poarta peste camasa
sl o sarica13 de land care uneori este captu$ita cu blani de miel $i cusuta cu
10 De citit Oravila, oral, jud. Caras-Severin De fapt minele se aflau la Ocna de Fier, sat,
www.dacoromanica.ro
385
160
arnici negru. Picioarele $i le invelesc intr-un fel de tesatura de lana14, care este
vargata cu varste negre, ro$1i sau albastre $i in loc de ciubote au ni$te talpi15,
care sunt legate cu nojite subtiri de piele... intocmai ca pe basoreliefele antice
romane. 0 cingatoare laid, tot de piele, strange eama$ile for scurte in jurul
trupului. In ea pastreaza un cutita$ $1 mai atarna $i punga cu bani de o parte,
iar de cealalta i$i tin amnarul, iasca $i tutunul, caci acestuia mai ales ii sunt
robi in build masura. Capul $i-1 acopera cu o caciula de pasla grosoland neagra
sau de bland de miel de culoare alba sau neagra. Pe timp de ger se folosesc
$i de o manta lunga din aceea$1 dimie sau facuta numai din piei de berbec
cusute impreund: aceasta manta are in partea dindarat un fel de gluga lunga
$i lata, pe care o trag peste cap cand ploud sau cand voiesc sa doarma in aer
liber pe pamantul gol.
Nu mai putin simpla este imbracamintea femeilor. Deasupra unei cama$i
lungi, care ajunge pand la glezne, ele atarna fara vreo alts haind de deasupra
cloud fote de land in fats $i in spate, lucrate deosebit, insa totdeauna de
culoare ro$ie, albastra sau galbend, avand un galon lat cusut cu fire de land
multicolora. Un brau lat de land, de asemenea in mai multe culori, este infa$urat
in jurul trupului. Afars de aceasta, ele mai poarta un fel de pieptar16 scurt fara
maneci, iar in timp de lama, peste acesta, ele imbraca un cojoc din piei de
miel sau de oaie. Femeile romance stau acasa mai mult desculte si numai cand
ies din casa $i la sarbatori, ele incalta cismulite din piele galbend sau rode.
Atat timp cat fetele sunt necasatonte, ele umbla cu capul descoperit $i cu parul
P. 161
impletit. Cele casatonte insa, in unele localitati ale provinciei, i$i acopera
capul cu un val alb subtire, pe care it trag pans sub barbie, iar in alte locuri,
folosesc o facie lunga de muselina."17 vargata, pe care o a$eaza in a$a fel in
cute, incat formeaza un fel de scufie. Atat fetele marl, cat $i femeile maritate
cauta sali sporeasca farmecul prin gateala. Grija for dintai este atintita asupra
impletiturii // cositelor, iar celelalte prind de maramele for salbe de diferite
monede; numai arareori se vad la ele monede de aur, iar cele care locuiesc in
tinuturile Dunani se folosesc chiar $i de aspri turce$ti de argint. Ele isi atarna
$i pe piept asemenea monede sau $iruri de margean sau margele de sticla, iar
truda tiganilor va trebui sa le pund la indemand cercei. Pe langa acestea se mai
386
www.dacoromanica.ro
altuia sau pentru ca flacaul Indragostit nu be convine sau ca acesta n-ar avea
banii trebuitori. Atunci flacaul rapeste fata cu ajutorul prietenilor sai; o padure
din apropiere sau un alt loc dosnic trebuie sa be slujeasca de adapost, iar dupa
aceasta, printr-un prieten, el trimite vorba parintilor sau fratilor celei rapite ca
sa se inteleaga cu ei. De obicei, aceasta este treaba preotului, care, printr-un
dar oarecare, este castigat // pentru aceasta misiune. De cele mai multe on p 162
reuseste mijlocirea; daca aceasta insa nu este primita, atunci pentru ca flacaul
ce a rapit mireasa sa se poata casatori cu ea si sa fuga de razbunarea parintilor
el trebuie sa se mute cu aleasa sa intr-un sat indepartat. Dar atunci cand
dragostea nu intampind piedici, vine mirele in ziva hotarata pentru cununie
impreund cu nasul, cu prietenii si cu rudele sale inaintea casei logodnicei, fara
www.dacoromanica.ro
387
Femeile romance nu stau cu barbatii lor la masa, 'ci mananed dupd ei,
stand mai totdeauna in picioare si indeletnicindu-se in acelasi timp cu vreo
treabd casnica. Nici in timpul sarcinii nu se abat de la aceasta regula, ci numai
cateva zile inainte $i dupd na$tere. Ele nasc u$or gra ajutorul moasei; acest
ajutor li se da intotdeauna de catre mamele sau soacrele lor. In trei-patru zile
dupd nastere, ele sunt iar in stare a face fats treburilor casnice. Copiii lor nu
sunt nici ei cocolositi. Dupd na$tere, ei sunt sealdati iarna in apd inealzita, iar
vara in apa rece $i pana ce cresc mai mari, scaldatul se face de cloud trei on
pe zi. Scutece sau fe$e nu se intrebuinteaza deloc. Leaganul de care se folosesc
la inceput este alcatuit dintr-o bucata de panza groasa prinsa intr-o rams de
lemn, iar sforile legate de cele patru colturi, care se unesc, deasupra, sunt
atarnate de un mare cui batut in tavanul camerei de dormit, in a$a fel ca mama
sa poata tine aceasta injghebare mereu in mi$care ca sa-si poata adormi copilul
cand acesta se treze$te. In tot timpul zilei, copilul, a$ezat pe o perna, este pus
intr-o albie de (lemn de) tei, care se mai intrebuinteala $i la framantatul painii,
precum $i la spalarea rufelor. In diferite randuri am intalnit femei romance
care, mergand pe drum, purtau albia cu copilul pe cap, in timp ce mainile le
erau ocupate cu fusul. La alte femei, am observat ca aveau copilul bagat intr-o
traista de land, care, cu ajutorul a cloud sfori groase, era astfel legat in spate,
incat tragand traista pe subsuoard puteau da sa suga copilului in timpul in care
spdlau rufele in rau.
Ele lass copiii goi sa se tarasea pe jos, liana ce incep singuri sa umble,
lucru pe care ei it invata de obicei inainte de a noua sau cel mai tarziu in a
zecea lung. Astfel crescuti, copiii sunt oteliti in contra ealdurii $i a frigului;
ei arareori se imbolnavesc, iar membrele lor, dezvoltandu-se nestanjenite de
nimic, ajung mai curand la desavarsire. Pe data ce copiii au crescut mai mari
sunt imbracati numai intr-o carnasa de panza groasa, pe care n-o schimbd, ci
o poarta neincetat /And ce ajunge neagra ti murdard $i se rupe in bucati pe
p. 164 corp. Pe timpul stapanirii turcesti, flacaii erau ldsati sa poarte numai // cama$d
pand in momentul cand se insurau, deoarece bdietii, de indata ce purtau nadragi,
388
www.dacoromanica.ro
tart, anume facuta in acest stop, si, alergand acasa cu materia dobandita,
aceasta e altoita in diferite feluri. Ei sau toarna vaccinul pe partea carnoasa a
bratului copilului, care urmeaza a fi altoit $i pe care it freaca cu o panza
groasa atat timp pana ce pielea se obnnteste sau fac o mica rand pe acea parte
a bratului in care depun o picaturd de vaccin, legand rana cu o bucata de panza
veche 5i cu aceasta totul s-a terminat. Copiii alearga apoi incoace 5i incolo,
urmand in ceea ce priveste hrana felul for de viata obi5nuita. Chiar Si cand se
tveste fierbintcala pe care in limba for o numesc friguri"24, ei tot mai dorm
pe afara in aer liber; cu toate acestea, bubele se ivesc destul de timpuriu, iar
cei altoiti se insanatosesc fard vreo ingrijire specials Aceasta boala nu duce
niciodata la moarte. Tot astfel nu se da o atentie mai mare atunci cand se ivesc
bubelc naturale inainte de vaccinare2', dupd cum se intampla de multe on.
Insa viata trandava st fara de griji a pastonlor, cu care iii pierd primii
ani ai tineretti, dezvolta in ei pomirea spre aplecarile rele, care, dupd observatiile
anticilor 5i constatarile modernilor, sunt proprii ciobanimii; de aceea, niciodata
cu mult inainte de introducerea acestei metode preventive in Occident, in acest sens trebuind
a fi relevate contributiile iatro-istoricului Nicolae Vatamanu.
www.dacoromanica.ro
389
obi$nuite ale talharilor; and ace$tia cad pe mana judecatii, dar exemplul
acestor executii are atat de putind putere, incat nu trece un singur an fara sa
auzi de atacuri $i jafuri.
In locurile de $es este mai multa siguranta, dar cu atat mai dese sunt
furturile de vite pe care le savar$esc romanii intre ei. Un cal, o vita comuta
P.
sau orice lucru ar fi, care ar valora mai mult de 25 de florini, atrag dupa sine
pedeapsa cu moartea; pentru fiirturi mai mici se da o pedeapsa de cel putin trei
ani de munca silnica in cetatea Timisoara. Romanii se obisnuiesc asa de usor
cu acest fel de viata, incat de indata ce si-au terminat pedeapsa incep din nou
sa fure, pasandu-le foarte putin ca se vor reintoarce iarasi la vechile lor catuse;
in acest stop ei furs intotdeauna in tovarasie, pentru ca impartind prada intre
ei, valoarea ei sa fie mai mica si s nu fie supusi pedepsei cu moartea.
Daca ei sunt totusi osanditi la moarte, fie pentru talharii, fie pentru alte
crime, ei intampind moartea cu indiferenta, fail a se vaita sau a arata cea mai
166 mica fried. Cei mai multi nici nu se gandesc sa se spovedeasca. I/ Dumnezeu
stie toate, zic ei, Si iertarea pacatelor e zadamica intrucat judccata ei osande$te
totu$i la moarte... etc.
Aceasta adanca ne$tiinta a oamenilor de rand printre romani este lesne
de inteles, deoarece preotii lor, ei insisi nu sunt mult mai luminati. De cele
390
www.dacoromanica.ro
P. 167
www.dacoromanica.ro
391
totul. Fata de cei mai maxi ei sunt foarte respectuo$i, le saruta mana pe care
169
392
www.dacoromanica.ro
recolta. Tot atat de putind grijd pun ei si la sddirea pomilor roditori. Si totusi,
aceste plantatii in cele mai multe tinuturi ar progresa atat de usor: familiile,
care ar cultiva asemenea pomi pe terenurile ce li s-ar da, ar avea in casele for
obtine un frumos galben Aceasta culoare se mai poate obtine si din drobita (getusta)' din
drobiteat (reseda <luteola)) din vultunda9 (hieracium), din galbenele10 (calendula), din foi de
mesteacan (betula)
din triereal I (lichen (aphtotus)). Ca din drobusoral2 (units (tinctoria,),
(glastrum) i din palamidaal3 (sei ratula) se obtin cloud felun de albastru. $i ca din bidensam,
din Lycapodnuna15 si din foi de nucai6 se obtin culori cafenn In textul original numirile sunt
duble, ached cea populara germand este insopta in paranteza de numirea latina Din cauza nevon
de lamurire a diferitelor numiri suntem obligati sa dam, cu totul exceptional, note la textul
note'. al Wolfskraut; a2 Grapp; a3 Sternkraut; a4 Wegerkraut, a5 Weichdorn, a6 Sauerdorn,
a7 Ginster, a8 Streichkraut; a9 Habichikraut, al Ringelblumen, all Leberkraut; a12 Wald;
a13 Schartenkraut, a14 Wasserdost; a15 Wolfsklau, al 6 In textul original Nux Vonuca (!) eroare
vadita
www.dacoromanica.ro
393
P. 170
p. 171
aceste lucrari, printre care am observat o anumita tesaturd groasd de land din
care se fac saci pentru cereale 5i traistele in care romanul, and pleacd la drum
sau la lucru, obi5nuie5te sdli pund merindea sa 5i alte lucruri trebuitoare //.
[. .] Pe timpul cand contele Clary38 b's era pre5edintele administratiei
farii, s-a infiintat, la Slatina, in districtul Caransebe5ului, o sticldrie39.
Indata au 5i sosit romanii, care sub conducerea unui maistru sticlar, au
invatat arta de a fabrica sticle, pahare 5i altele, cu care provincia isi indestuleazd
singurd cerintele acum. La exploatarile miniere ale celor patru administratii de
mine din Banat, precum 5i la Ciclova4 5i Boc5a, pe langd lucrdtorii germani,
se gasesc 5i destui romani, cdrora nu le lipse5te nici destoinicia 5i nici experienta.
Tot ei sunt aceia care in campiile de orez, pe care actualul antreprenor le-a
infiintat la Omor sunt folositi cel mai bine.
...Atat in Ardeal, cat 5i mai cu seams in Tara Romaneascd se affa multi
dintre ace5ti romani, care se Indeletnicesc 5i cu artele frumoase nu numai cu
cele me5te5ugare5ti41. Ei zugravesc, bineinteles in felul for bizantin 5i sculpteazd
40 Clklova, azi Ciclova Montana, localitate components a orasului Oravita, dud Cara
Severin.
41 Mechanischen.
42 Confuzie. Din context se vede ea autorul se refers la Constantin Brancoveanu.
43 Scharisinn.
44 Wirtschaftschrektoren.
45 Kreisen
394
www.dacoromanica.ro
are 120 de florini leafa anuala. Un cneaz insa se bucura doar de scutirea
contributiilor 5i numai in anul in care isi exercita slujba de primar al satului
si mai are 5i privilegiul de a tine in curtea casei sale varga 5i catusele, cu care
la caz de nevoie pedepseste pe cei ce tulbura linistea satului sau pe cei ce n-ar
executa poruncile date45bis. //
indata dupa preot, un atare cneaz (= primar) este persoana cea mai p. 172
importanta printre conationalii sai. Ei mai au oarecare respect 5i fata de cei
mai avuti, adica fata de cei ce poseda multe vite, recolteaza cele mai multe
cereale 5i fac cel mai mult yin 5i rachiu.
Cel sarac poarta cu dansul putinii bani pe care ii castiga prin munca sa
sau prin vanzarea unor produse oarecare ale gospodariei sale. Cel ce apuca
insa sa aiba venituri pe care sa be poata pune la o parte, spre a-si mari capitalul,
acelea be incredinteaza sotiei sale, care de obicei be ingroapa in pamant, intr-un
pretioase pasari de vanat si cei mai buni pe5ti, pe care ii prind in rauri, pentru
dansii opresc numai vidrcle pentru pieile lor pretioase pe care le vand. Ace lasi
lucru it fac cu pieile de mid albe 5i negre.
[Putine case de romani se pot gas! in care sa fie ispitit calatorul sa stea
la masa... Toti mananca dintr-un singur blid si beau din acelasi paharj.
...Cea mai mare placere a acestui popor este jocul. Acest popor a adoptat
dansul Inca din cele mai vechi timpuri ale crestinismului si el este strans legat
de datinele sale religioase. Ei danseaza chiar la cele mai mari sarbatori (Ca
Bunavestirea, Nasterea 5i invierea Domnului, inaltarea Domnului 5i, in ziva
mortilor, care la ei cade a doua zi de Pasti)47 cand joaca pe pamant sfintit,
ached in curtea bisericii unde mai inainte de aceasta aduce fiecare de acasa
bucatele pe care be mananca impreund, cu totii. Aceste jocuri care se danseaza
5i de catre barbati si de catre femci, dupd fluier si cimpoi, constau din anumite
cercuri // in care se invartesc cand mai repede, cand mai Meet, facand si
diferite miscari cu capul 5i cu trupul; in timpul jocului, flacali arunca priviri
galese logodnicelor sau iubitelor lor.
45b" Amanunte asupra acestet institutit la Costin Fenesan, Cnezi ci obercnezi in Banatul
imperial 1716-1778, Bucuresti, 1996
46 Fladen.
47 Probabtl confuzie cu Paste le Blajirulor, care este in lunea de dupd saptamana Paste lut,
cand se due, in adevar, la =tire cu oua rout i cozonac.
www.dacoromanica.ro
395
p, 173
Ote liti pentru munca, obisnuiti sa manance de toate si fara vreo reguld,
cand mai mult, cand mai putin, a umbla in cel mai mare ger cu pieptul dezgolit,
de 172 de ani, si sotia sa, Sara, de 164 de ani. Ambii au trait impreuna in
casnicia for 147 de ani si au murit in anul 1728. Generalul a pus sa-i picteze,
iar apoi tabloul49 for 1-a trimis imparatului Carol VI, care 1-a asezat in galeria
sa de tablouri din Viena.
In lunga for viata, romanii nu sunt crutati de toate bolile. Ei sunt supusi
In toate aceste boli, ei rabda cat pot fall a se cauta si purced foarte
usuratec. In cele din urma ei alearga totusi la mijloacele de lecuire, pe care be
ofera medicina for nationals. Aceasta este numai din traditie si se practica
intotdeauna de care femeile batrane din familie. Ea consta din buruieni ale
caror puteri impotriva bolii sunt cunoscute sau ca amulete, semne, formule,
care sunt un amestec de expresii sfinte si lumesti, vrednice sa be infioare.
In primejdioasele fierbinteli ale frigurilor cu pete" si chiar si in alte
spuzeli, ei obisnuiesc adeseori sa irite prin lovituri talpile picioarelor, punand
bolnavului si plasture de cantaride52 pe brate, la gat si pe partile laterale ale
corpului. Cand e vorba de friguri intermitente53, dupa ce paroxismul a durat
p. 174 trei-patru zile, ei se slujesc cu folos de un ceai54 de buruieni II si radacini.
Cand isi simt stomacul incarcat, atunci folosesc niste buruieni, care dau
varsaturi. In asemenea cazuri, bautura for este apa rece sau un ceai de buruiand
de cAldarusa"55 (Aquilegia) sau de lemn galben"56 (Vitis idaea). Impotriva
48 Elenden langen Mantel.
48 Se afla reprodus si in gravura cu urmatoarea inscriptie: lanos Rovm / seines Alters 172
und Sara dessen / Ehweib 164 iahr alt graeci ritus send / verhetrathet 147 iahr beede gebiirstigt
und wohnhaft zu Sadova in dem Caran / sebeser District Temesvarer Banats dessen Leibliche
Kinder 2 Sohn und 2 Tochter noch in Leben der jimgste Sohn ist bey 116 Jahren.
5 Der Kriitze, dem Grind
51 Fleckfiebern = tlf0S.
52 Spanzsche Flzegenpflaster
53 Wechselfieber
56 Kronsbeeren
396
www.dacoromanica.ro
de land cu ovaz bine incalzit la foc. Usturoiul dizolvat in yin sau rachiu
serveste contra balonarilor, a colicilor si a starilor de nervi. Radacina de stevie62
(Lapathum) fiarta in apa si amestecata cu excremente de gains si folosita ca
desperate. Acest praf //, cam la vrcun dram, dizolvat in rachiu, yin sau bere, p
59
60
Werniut
57
58
Epheu.
62 Grindwurzel
63 Fenchel.
61
64
65
www.dacoromanica.ro
397
175
a pus capat acestui obicei in tarile ei, pentru ca manastirile al caror numar
a fost de curand redus $i veniturile in mai multe din ele sistate sa nu fie
impovarate cu indivizi de prisos.
Nu trebuie sa trec cu tacerea cat de mult pastreaza romanii in amintire
pe parintii, rudele $i prietenii lor morti $i cu cats putere i$i exprima durerea
lor, atat indata la moartea acelora, cat $i mult Inca dupd aceea. Fiecare moarte
in parte e imediat vestita de catre familia mortului in chipul acesta. In varful
74 Marta Tereza.
75 Inspirat de ideile filosofice" ale fiului sau, imparatulut coregent Iosif al II-lea.
398
www.dacoromanica.ro
ci mananca in picioare in aceeasi camera, nici nu uita cand au yin sau rachiu
sa toarne Intotdeauna cateva picaturi asupra mortului si sa bea pentru mantuirea
sufletului sau. A doua zi, mortul este asezat in cosciug in hainele sale
obisnuitem, ei aseaza la capataiul mortului pere, mere, prune si alte fructe
dupa cum le produce anotimpul impreund cu cateva mici manunchiun de
buruiene proaspete mirositoare77. Acum se adund prietenii si vecinii care saruta
cu duiosie mortul, amestecandu-si lacrimile cu acelea ale familiei, in care timp
cei ramasi sotia, fratii sau fiii slavesc cu cea mai mare // durere bunele p 177
insusiri ale mortului. Nici chiar acela care 1-a socotit in timpul vietii ca du$man
apoi iau micile manunchiuri de ierburi mirositoare pe care el le avea sub cap
si le pastreaza bine $1 in mare cinste. In cele din urma cosciugul se include $i
se coboard in groapa. Preotul arunca putina tarana peste cosciug, facand cu ele
st,mnul crucii, ceea ce fac dupa el toti cei dimprejui si astfel cosciugul e
acopent indata cu pamant. Dupd bocete urmeaza o adanca. tacere $i daca se
vorbeste ceva aceasta este numai spre lauda mortului. Si astfel intregul cortegiu
se intoarce Inapoi la casa mortului, uncle daca nu sunt oamenii saraci de tot,
se da fiecaruia cate un pahar cu yin, here sau rachiu impreund cu paine $i cu
cate o bucata de came de oaie sau de pore. Cand impart aceasta pomand, er
zic79: (Sa-i fie de) pomand", la care se raspunde Dumnezeu sa -1 ierte"80.
Rude le raman la familia mortului la cina spre a se mangaia unii pe altii $i
adeseori cina se preface Intr -un adevarat ospat $i nu se despart unii de altii
decat beti bine
...Cei bogati dau de pomand si cate o lumanare, impart bani saracilor $i
platesc preotului si diaconului parohiei o taxa mare. Pentru bani pot si mirerni
sa se inmormanteze in sfantul local, adica in intenorul bisericii, care altminteri
este rezervat numai clerului. Cine are mijloace pune la mormantul rudei sale
si un fel de cutie de lemn in care o femeie platita pe un anumit timp, uneon
chiar ySi un an, ingrijeste de lumina unei candele [...] // Romanic banateni dupd p. 178
moartea unui tata, a unei mame, a unei sotii sau a unui copil, umbla timp de
76 Adica nu infasurat doar in giulgiu, cum se obisnmeste la apusern
77 Foarte probabil busuioc st izma
78 !Thlt ritcicwiirts das Letchentuch
79 In text: Pomana.
80 In text: Domnedzeu sir le jerte suflattul das 1st Gott derr Herr wolle ihn bet sick
behalten.
www.dacoromanica.ro
399
fiecare zi, altele numai in zile de sarbatoare, la cimitir, unde, sezand sau
ingenunchind pe mormantul celui iubit, bocesc atat de sfasietor, incat intr-adevar
iti trezesc mare compatimire. Altele aduc rachiu, colaci si alte lucruri de
mancare, pe care le intend pe mormant, ca si cand mortul ar manta din ele,
femeile vorbesc cu mortul, caruia ii zugravesc marea lor durere, it cheama sa
iasa din mormant si, intr-un fel de cantece triste, ele evoca fericirea vietii lor
de mai inainte fats de durerea lor de acum. [Obiceiuri asemanatoare sunt si in
unele tinuturi ale Italiei]...
Dar romanii nu se marginesc numai la aceasta. Ei trimit la biserica la 3,
9 si 14 zile, apoi la 3, 6 luni, ba chiar si un an de la data mortii cate un colac
mare, o lumanare de ceard si un mare blid cu coliva81, din care toti care intra
iau cate o lingura, rugandu-se pentru sufletul celui raposat. Tot in aceleasi zile
se da de pomana celor saraci, dar niciodata cu atat de mult belsug ca in ziva
mortilor, care dupd calendarul grecesc cade in ziva de luni dupd Paste.
In ziva acestei sarbatori, dupa ce s-a tinut slujba bisericeasca, preotul
82 Haben these mehr Industrie Habsburgii, prin intreaga lor politica de colonizare. s-au
bizuit pe sarbi, preferandu-i romanilor, ce It se pareau nesiguri, din cauza vecinatatii Tani
Romanesti, precum si a nemultuminlor create de politica religioasa in favoarea unini bisencesti
Cf Si fragmentele din Jurnalul ccilatoriei lw losif al 11-lea in Banat in 1772, redate in volumul
de fata.
400
www.dacoromanica.ro
p. 198
cu unele comentarii pe al lui del Chiaro [cu trimiterea gresita la editia din
Venetia din 1618 (!!).]
Originea populard a vorbirilor neoromane limba romans deriva din
dialectul vulgar al limbii latine etc.
Toate aceste drumuri sunt ceva mai ridicate decat nivelul apei, avand
unele o latime de cinci si altele de case pand la sapte picioare85. Romanii vor
fi construit aceste drumuri, pentru ca la vartejul care se afla aici (dar care la
insula Poratz86 este Inca mai lat) sa-si poata trece cu atat mai usor barcile, care
si azi cand sunt apele mici, nu pot trece Med pericol... etc.
[Supt redate cloud inscriptii sapate in stalled aproape de Poletin pe al
carei povarnis trece unul din acele drumuri.]
La o distanta de cateva mile de la numita localitate, se vad pe stancile
care compun in aceasta latura partea inferioard a muntelui, ici si colea, niste
gauri adanci si patrate 5i anume mai sus de nivelul apei. Astfel de gauri se mai
vad atat dincoace, cat si dincolo de Ma la Golumbina87, unde matca Dunarii II
se ingusteaza, atata incat latimea ei nu trece de bataia pistolului. Este invederat P. 211
ca Intr -o Imprejurare oarecare, la mare nevoie 5i la mare zor, acele gauri au
fost sapate in piatra, spre a vari in ele grinzi puternice, peste care apoi se
asezau de-a curmezisul grinzi mai subtiri sau scanduri groase, ca sa formeze
un coridor, care, intr-un timp indelungat, putea face acelasi serviciu ca si
83 Urmeaza o sene de inscriptii din Transilvania si Banat
84 Toate pe malul sarbesc.
85 Schuh = 0,313 m (cf. C. Fenean, op cit., p. 323).
86 Cam in dreptul Svinitei, sat *i corn. jud Mehedinti
87 Pe malul sarbesc, ceva mai jos de localitatea Plavisevita, sat si corn., jud Mehedinti,
de pe malul romanesc.
www.dacoromanica.ro
401
p 215 locului. Ele sunt sapate prin piatra cea mai tare $i stancile, care astazi se
arunca in aer cu pulbere..., au trebuit s fie sparte cu dalta $i ciocanul, ear unii
pereti sunt atat de drepti, de netezi $1 de slefuiti, ca cea mai atenta lucrare a
unor cioplitori de piatra89 b's.
Jensettigen
armata austriaca A participat la luptele din Banat, in 1716, st a fost nunut de Eugernu de
Savoia guvernator al Banatulut. S-a 'ocupat de colonizan cu $vabi, francezt, 'when', desecarea
mlastinilor, de regulanzarea cursulut Turn$ulut $1 al Begai. A introdus cultura plantelor mdustnale,
402
www.dacoromanica.ro
5i
$i
5i
Barzava
5i
Draginal 13 atinge
$i
Timi$ul. De
la acest din urma rau, ea se intinde spre raul Birda $i Barzava, se pierde de
asemenea in pamanturile grase de la Var$et, apoi se prelunge$te peste Gatso1114
$i se terming cam unde raul Cara se varsa in Dunare la Ujpalanka [acest val
ar avea cam 24 de mile lungime].
Arhitectura (acestor valuri) e la fel... se deosebesc cloud linii, care sunt
aparate de ambele laturi, fiecare prin $anturile sale $i care sunt despartite intre
ele printr-un al treilea $ant ce trece printre ele.
...In unele tinuturi ele intrec inaltimea de 6-7 picioare... [Alte asemenea
valuri, unul peste Tisa, altul peste Mure$ in comitatul Aradului... etc.
Discutia originii for ele sunt de origine barbard... etc.]
p. 223
Scrisoarea I*
Despre constitutia fizica a esului provinciei. Natura solului.
Izvoarele i raurile care it ucla. Mla 0ini i ape statatoare
98
Mihala.
99
112 Medvesch, azi Urseni, sat, corn. Mosruta Noud, jud. Timis.
113 Tragschma, sat, corn. Cheveresu Mare, la sud-est de Timisoara, jud.
114 In Banatul iugoslav, azi Kajtasovo.
* Adresata lui Lazzaro Spallanzani, ca sr scrisorile urmatoare, cu exceptia ultimei despre
musca columbaca.
www.dacoromanica.ro
403
225 variaza... atat de mutt // incat facand numai putin drum, putem gasi intr-un loc
o facie lata de pamant argilos, iar in altul pamant lutos, curat sau amestecat,
sau marga si pamant nisipos. Nisipul insa este cand silicios, cand amestecat
cu mica si cand calcaros. [Descoperirea dambului de nisip Sandluigel-116.]
Aceasta patura de nisip incepe in districtul Becicherecului, unde formeaza un
triunghiu foarte neregulat, al carui varf cel mai malt se largeste din nou la
Novoselo117, in districtul militar Panciova, traversand districtul Palanka noud
in linia diagonala si iesind aproape pang la Dunare, nu dcparte de tinutul unde
Carasul se varsa in Dunare. Acest intins tinut se numeste in limba germand
Sandhtigel. Eu 1-am cercetat cu de-amanuntul si am intrat adanc in el. Am aflat
nisipul varos, cand nu e umezeala, foarte uscat si atat de volatil, incat vantul
Unele din aceste soiuri de pamant sunt moi la pipaire, altele lipicioase, iar
altele cand e vremea uscata, devin taxi ca piatra, cand pamantul craps in toate
partile in despicaturi lungi si adanci. Ace Iasi lucru se intampla si iarna in urma
marilor ingheturi.
Si acest pamant moale si poros, pe cat este de slab arat de tarani si pe
cat este de rau lucrat in once pnvinta, pe atat de multe bucate de tot felul da,
man de ierbun bune de nutret, care nu sunt Intrecute nici in tank in care
115 Strecke
404
www.dacoromanica.ro
cultivarea nutretului a ajuns la cea mai inalta perfectiune... etc. // Acolo unde
pamantul nu este humos, ci lutosI20, se gaseste Intotdeauna sub el un strat des
de nisip datorita caruia poate fi invinsa si indreptata tariaI21 lui: Intocmai cum
sub straturile de nisip se gaseste deseori calcar, hums si marga, care amestecate
cu nisip it prefac Intr -un pamant de agriculture bun si manos.
...Dar in aceasta Ora mestesugul muncitorului de pamant nu merge asa
de departe incat el sa se poata folosi de aceste daruri ale naturii. In timpul de
fats diferitele soiuri de huma122 curate, care se afla imediat sub primul strat
de asa-zisul pamant de grading, se intrebuinteaza numai in gospodarie. Asa,
spre pilda, din lutul alb se face tot felul de olarie si vase de bucatarie. Acest
p. 226
lut devine rosu la foc, semn sigur ca el contine in sine parti de fier; de
asemenea, contine fier si lutul din care se face caramida de zidarie si tigle
pentru acoperisuri. Cel mai mult insa se intrebuinteaza soiurile de pamant
galbui si cenusiu; din acest pamant amestecat cu paie si pleava se fac peretii
bordeielor sau si fard amestecul cu paie se imbraca Impletiturile de nuiele,
care in unele tinuturi servesc ca pereti ai locuintelor taranesti. Ace lasi soi de
pamant se mai intrebuinteaza adeseori ca mortar spre a lega si intari Intre ele
caramizile arse sau uscate numai la soare.
[Despre infiltratiile de ape dintre straturile pamantului. Constatarile de
la Timisoara la saparea rezervorului din suburbia Fabrica // Sedimentele
p. 227
P. 228
P. 229
Scrisoarea a II-a
Muntii
www.dacoromanica.ro
405
P. 231
mai mult sau mai putin inguste, toate cu rauri, paraie si izvoare... etc. Si
raurile Cara$, Barzava, Nera, Pogoniciul si altele, care sunt inghitite sau de
Timis, sau de Dunare, isi urmeaza cursul for prin vai adanci si povarnisuri. In
multe locuri, unde ele strabat muntii, acestia se ridica pe malurile raurilor in
mod atat de prapastios $i vertical, incat pot fi priviti cu un fel de groaza. Se
pare c 1 aceste rauri prin propria for putere si prin forta curentului for Si -au
croit drumul. Toate fenomenele interesante, care se infatiseaza cercetatorului
de la Moldova si pand la marea cataracts a Dunarii de dincolo de Or$ova si
dincolo de fortul Elisabcta ce apartine acum turcilor, vor putea convinge despre
406
www.dacoromanica.ro
Aceste paduri se tin lant... [dealurile ofera]... cele mai zambitoare 5i vesele
priveli5ti... Aceste dealuri produc tot felul de grane 5i cereale; via da un rod
cat se poate de bun; se vad cele mai frumoase plantatii de pruni 5i alti pomi
roditori.
o faceau atat de nesigura, imi puneau in cale not obstacole in facerea unor
cercetari exacte... Dar de la inaltimea acestui munte, am putut sa privesc peste
o mare parte a tinutului deluros din imprejurime [5i pans la muntii Ungariei
spre nord, 5i ai Serbiei spre sud]. Deoarece muntele, a;,a de impropriu numit
Mic135, dupa cum mi s-a spus, n-ar sta cu nimic in urma celor doi munti
130
131
Sarko.
132
127
128
129
133 Magurt
134
Ferhuk
tot numele s5u este totust mat inalt cleat inveematul munte Mare (n. a.).
135 Cu
www.dacoromanica.ro
407
si
de trei ore intr-un loc putin departat de varful muntelui, caci suisurile erau
prea abrupte, iar prapastiile prea ingrozitoare, ca sa indraznim a mai inainta.
adanci, in care din cauza umbrei copacilor foarte deli razele soarelui nu
strabateau decat arareori sau niciodata.
...Voi incheia cu descnerea a cloud pesteri foarte interesante. Una dintre
P. 236
408
www.dacoromanica.ro
a inaltimii muntelui, care, privit de jos, pare cu totul vertical fard nici o
inclinare.
este foarte mica. Din interior trebuie sa o ludin la dreapta si asa ajungem
intr-un fel de said mare, a carei boltitura137 bis este compusa din bucati de
stanci infioratoare. Ele se unesc sus intr-un unghi foarte ascutit, care insd din
uncle pArti ajunge tesrt. Crapatura inaltd ce se observa pe dinafard se prelungeste
pang in interiorul pesterii, undo se vede a a fost ridicatd o bucatd de zid, prin
care largimea crapaturii se micsoreazd, dar famane totusi o deschizatura destul
de mare pentru ca sa poata patrunde lumina zilei. Zidul e facut din bolovani
de aceeasi plata din care e alcdtuit muntele, este acoperit cu mortar, avand o
arata ca muntele trebuie sa fie boltit si in adancime, col putin sub podeaua
pesterii. Dar dacd te intorci la dreapta Si privesti cu atenhe la lumina unui
opait de mina, cu care trebuie sa te inarmezi de la inceput, vezi ca peretele
lateral al pesterei nu ajunge chiar la podca, ci lasd o deschizaturd ovals
orizontald de o largime ce nu ajunge la doud picioare. Am lasat mai intai tarns
cativa romani si soldati inarmati si prevazuti cu de toate, apoi, lungindu-ma
137 his Groteskes Gewo lbe (de la grota").
138 In versiunea lui Bolocan patru sute (!); corect in talmacirea lui C Fenesan (p. 244).
www.dacoromanica.ro
409
jos pe pamant, i-am urmat 5i am ajuns dupa ei intr-o incapere a carei minunata
Scrisoarea a III-a
impartirea muntilor
p 239
[Aminte5te observatia lui von Born148 din 1770 cu privire la muntii din
jurul Hategului]... Dar 51 in interiorul Banatului se gasesc astfel de munti, mai
cu seams in Clisura, unde intre altele am cercetat 51 unul din ei, care, pe malul
stang al raului Belareca, se ridica inainte de Mehadia 5i care din toate partile
p. 241
Morarut
146
Badtsch.
147
Kzschera
410
www.dacoromanica.ro
...Am observat 5i (munti) din aceia a caror baza era compusa din mica
Scrisoarea a IV-a
p. 248
astfel este deopotriva de neplacut noroiul pe timp ploios, iar pe timp uscat
praful, care, cu particelele de mica, acopera drumurile etc...
149 Slatina-Timis, sat si k.om jud. Cara Severin.
151) Spek.steln
151 Bergschloss sau asa numita Cala de la liciwt, datind de pe la sfarsitul secolului at
XIV-lea sau inceputul cclui urmator
www.dacoromanica.ro
411
Scrisoarea a V-a
[Despre fosile]
p. 260
Scrisoarea a VI-a
Dognecea, Moldova $i Sasca155. Afars de aceasta s-au mai gasit din nou
p 267 minereuri si anume: o mina // de amnia la Dorgo$156 $i un filon de plumb cu
argint la Gladna157.
412
www.dacoromanica.ro
drumul duce peste ni$te mici inaltimi, compuse din ardezie, intr-o vale, al
caret sol este presarat cu bolovani calcaro$i $i in a carei adanciturd extrema
aproape la poalele muntelui ce contine minereu, se afld un sat foarte lung
locuit mai mult de romani, dupd care apoi urmeaza insusi ora$ul Oravita.
Locuitorii acestui oral sunt mai mult germani. Ora$ul poseda o biserica
parohiala de manme mijlocie $i eateva foarte bune cladiri, printre care locuinta
directorului minelor, care are intotdeauna cativa oameni ca paza $i care sta in
legaturd $i cu cancelaria directiei etc... Oravita are cloud vetre de ardere163, tot
atatea hale de incercare164 $i cloud topitoriiI65, mai multe magazii, in care sunt
depozitate stocurile de arama cu marfa de vanzare, precum $i cladirile necesare
pentru unelte, ma$inarii, lemne, carbuni etc. Muntii ce contin minereuri si pe
care ii urcam incetul cu incetul dupd ie$irea din ora$ sunt VadarneiI66, ai
Ciclovei, Timi$ului, dinspre miazazi, iar dinspre miazanoapte, ai Co$covatului167, Talvei168 $i Talvei CornuluiI69.
170 Zentner (100 de lire sau 51,006 kg, spud C. Fcnesan, p. 323).
171 Die Prii atgewerken bet thren Anthezlen and Fortsetzung des angefangenen Baues zu
erhalten
www.dacoromanica.ro
413
P. 268
schimbul unei cotizatii minime din leafa lor, de multe Inlesniri in privinta
locuintei, a unor preturi reduse la alimente, la tratamentul medical $i la
medicamente in caz de boala.
In afara de o grabnica desfacere a minereurilor lor, asociatiile mai au $i
urmatoarele avantaje:
portie gratuita de un met, daca e necasatorit, $i 11/2 met, cand are copii.
Romani lor $i sarbilor li se cla aceea$i portie, insa in porumb. Cantitatea necesara
peste portia fixa trebuie fiecare s-o plateasca pe pretul mai mare obi$nuit; de
ex. secara cu 45 $i porumbul cu 25 de creitari de fiecare met. Acest pret mai
urcat vine in favoarea statului, din care acesta insa bonifica 10% de fiecare
maid pentru construirea $i intretinerea magaziilor de cereale. De asemenea
este foarte moderat $i pretul lemnelor, carbunilor $i canului. Taierea in padure
a unui stanjen cub de lemne costa 24 de creitari $i numai transportul lemnelor
difera dupa cum e distanta de mica sau mare.
0 masura de carbuni care cuprinde 21/2 saci costa 18 creitari. 0 claie
din care se gasesc la maja 70 de funti Lech" (mata) sau piatra. Acest munte
a fost sapat Inca $i mai adanc cu Inca o galerie. Aceasta, care are o inaltime
de 10 picioare $i o lungime de 327 de stanjeni174, se leaga cu mina Rochus $i
serve$te pentru scurgerea tuturor apelor din celelalte mine, deoarece e la o
adancime de 19 picioare fats de celelalte.//
171 bus Exemplu flagrant de nedreptattre a muncitorilor ba5tmasi.
172 De comparat cu in5trarea lui von Born, scrisoarea a VI-a.
173 Ausbetne.
174 Un stanjen vienez are 6 picioare, adica, 1,896 m (apud C. Fene5an, p. 323).
414
www.dacoromanica.ro
177 Un /own (Wiener Lot) are o greutate de jumatate de uncie sau 17,54 g (C Fenqan,
p. 323 )
www.dacoromanica.ro
415
fluide, atunci se mic$oreaza cantitatea de zgura. Intreaga lucrare dureaza 2024 de ore $i se obtin 3-4 maji de arama. Pentru acest scop s-au intrcbuintat
30-32 de masuri de carbuni sau in total 25 de saci, fiecare socotit la o maid
vieneza182b's.
ardere. Eu insa n-am putut vedea daca a fost folosita sau nu noua metoda,
intrucat vetrele de ardere au fost acoperite $i inconjurate cu ziduri groase; de
altminteri nu se observa nici o selectie deosebita in soiul pietri$ului intrebuintat,
dupd cum fixase acest renumit mmeralog, a$a ca minereul sulfuros a fost
amestecat $i cu cel de arsenic $i de asemenea $i la reglarea focului se procedeaza
mai mult dupa manipularea obi$nuita decat dupd adevaratele observatii practice.
actionate prin forta apei este batuta in piaci, cazane, tigai $i alte vase mai
mari.
182 b" 0 maid vieneza (Wiener Metze) = 61,487 1. (C. Fenesan, p. 323).
183 Mit bmgemtschten Zuschlag
184 Bergmeister. In versiunea lui N Bolocan primar" (!) dintr-o confuzie dintre
Bergmeister si Burgermelster
185 Hammenverk.
186 Kupferkies.
181 Kupferfahlerz
416
www.dacoromanica.ro
de cupru dizolvat. Mina Pauli Bekehrung (Conversiunea lui Pavel) din Muntele
Vadarna poseda acel soi de arama arsenicals despre care vorbe$te Cronstedt...
insa care n-are culoarea alba..., ci din contra contine mai mult arsenic $1 mai
mult argint.
ocru de p. 273
[Varietati de minereu de cupru: malahite... amnia sticloasa //
arama minereu de Ziegelertz".]
Scrisoarea a VII-a
p 274
insa $i cu argint in cantitati mai mari sau mai mici, dar nu peste tot... etc.
188 Kagitawa, sat aparpnand orasului Oravita, jud. Cara Severn.
189 Klem-Dikran, sat, corn Ticvanru Mare, jud. Caras-Severn.
190 Seka,s. Azi Secaseni, corn. Ttcvarnu Mare, jud Caras-Severn
191 Secaul
www.dacoromanica.ro
417
P.
nobis", Heilige Dreifaltigkeit (Sf. Treime), Rogamus, Egidius, Antonius, Salomon cateva mine ca Barbara, Clemens, Benedictus, Isidorus sunt parasite
in cateva mine scade belugul din ce in ce mai mult, aka precum sporete
in altele. Renumita mina Simon i Iuda merits o descriere aparte din cauza
interesului ei deosebit.
Am vizitat aceasta mind in luna aprilie 1775 i directorul acestui sector
minier a avut bunavointa sa ma conduca. Timpul era foarte urat i noros,
deoarece in ajun plouase necontenit, din care cauzadrumul, incepand de la
Dognecea, era pretutindeni stricat i acoperit cu apa. Intr-adevar, micul parau,
care vine din muntele cel mai apropiat i curge pe langa drum, ieise atat de
mult din albia sa incat am fost nevoiti s ne coboram de vreo doudzeci de on
i sa trecem cu piciorul din piatra in piatra, un fel de a calatori foarte primejdios,
daca husarii i ceilalti oameni, ce-i aveam cu noi ca escorts, nu ar fi stat la
fiecare pas in ajutorul nostru. In mijlocul primejdnlor insa a trebuit sa [stau]
s obsery o inaltime de pe care acest parau se rostogolea navalnic in adancuri,
forrnand astfel o cataracts, care pune de minune in micare foalele192 topitoriei
276 de la Dognecea. Meteugul a II venit aici in ajutorul naturii, caci cum
paraul se latete atat de mult sus incat formeaza un fel de lac apa a fost
impinsa inapoi aproape de gura prin nite diguri puternice spre a-i face caderea
i mai masiva i mai navalnica.
in munte in linie dreapta 220 de stanjeni, apoi se bifurca. Noi ne-am urmat
calea in dreapta, unde, trecand printr-o spartura i peste minereurile ingramadite,
nu mi-a fost mica mirarea, cand, dintr-o galerie stramta, m-am vazut dintr-o
data intr-o spatioasa boltitura ovals, a carei inaltime dupd cum m-au asigurat
era de 19 stanjeni sau 114 picioare195, iar circumferinta de 60 de stanjeni...
192 Das Gehlase
193 Eine Rosskunst.
194 Mit dein Hunde vorgelaufene Erze.
195 Wiener Schuh.
418
www.dacoromanica.ro
Ce priveli$te minunata! ...196 Amabilul meu Insotitor luase inca mai dinainte
masuri ca Intregul interior at grotei adica peretii laterali ai acestei admirabile
boltituri sa fie luminat cu lampile de mina ale lucratorilor. Se parea a fi un
cer p1M cu stele lucitoare Intr -una din cele mai intunecoase nopti. De fapt nu
stiu sa redau mai bine efectul extraordinar at acestei privelisti unice in felul
sau asupra ochilor [ce o vad] pentru prima oars. Si de asemenea si urechea se
infioara de glasul inabusit al lucratorilor, de zgomotul pe care it face ciocanul
si dalta, de detunatura pulberii la exploatarea stancii detunatura pe care nu
uita niciodata sa o provoace minerii atunci cand un vizitator, strain, paraseste
mina fie ca ar face-o ca sa-1 cinsteasca sau ca sa-1 inspaimante. La toata
aceasta larma, data se mai adauga $i zgomotul cu care se rostogolesc pietroaiele
smulse din loc, se poate inchipui vuietul de care rasuna mina in fiece clips.
Acest intreg sistem de galeriiI97 se numeste de catre lucratorii de acolo p. 277
un etaj198... Oricat de minunata este priveli$tea lui, ea trebuie sa fi fost Inca
si mai minunata mai Inainte, cand se intra printr-o galerie mult mai adanca
decat aceea prin care se ultra acuma, ajungand in galeria cea mai de jos, de
diferite aveau acum legatura Intre ele. Acestea sunt Barbara, Franciscus,
Benedictus si Clemens care ca si Simion si Iuda dadeau arama, iar din celelalte
cloud: Johannes Baptista si Paulus, cea dintai dadea tier si cealalta plumb $1
argint. in urma considcrabilei largiri la care ajunsese mina, s-a ivit, in sfarsit,
196 Vezi von Born, Scrisoarea a IX-a.
197 Theses ganze Gebdude.
198 Stockwerk.
199 Feldmaasen.
www.dacoromanica.ro
419
teama unei complete prabusiri, daca s-ar continua mai departe cu exploatarca
mijloc, unde totodata se afla si iesirea sau gura putului care duce in linie
diagonala la Franciskikluft (galeria Franciscans). Din etaj" se putea lua si un
alt drum, decat acela pe unde am venit, adica, peste minele Johannes Baptista
si Paulusgrube; de asemenea se mai observa si cele cloud puturi false201 din
care unul e pentru ventilatie, iar celalalt pentru a se scoate apa din galcriile
inferioare. Cel dintai se terming in varful muntelui, iar celalalt isi varsa apele
p 279 peste al noualea nivel in galeria prin al carei jgheab ele se scurg... Mina
Simion si Iuda..., bogatia acestei mine a scazut foarte mult si poate ca foarte
curand va fi cu desavarsire secatuita, caci coridoarele ce le incruciseaza venind
din toate partile prin contranivelarea for si astfel zadamicesc alte lucran...
(Sondaje putin promitatoare). Cu toate acestea, asociatia mai produce Inca
pang la 150 de magi de arama lunar.
Minereul se afla aici in mase atat de dese incat numai putine locuri
seci202 se observa intre ele, din care cauza au fost sapate multe coridoare, prin
care se face urcarea din al noualea nivel in cele de mai sus... (Se gasesc
malahite... minereu de caramida." (Ziegelerz), sticla de arama cristalizata,
sticla de arama pestrita, cristale... etc.)
In... Paulusgrube se afla in exploatare un bogat filon de plumb... minereul
contine si argint...//
(Din muntii Moravitei, autorul a vizitat doar mina parasita Isidorus care
p 280
e acoperita spre rasarit cu asbest... etc) Pe muntii Johannes se afla un filon
de plumb cu argint, unicul in Banat care :4i pastreaza neschimbate directia si
inclinarea203 pe o distanta considerabild. Inainte de anul 1740, s-a scos de aici
foarte mult argint; de aceea spre a domina filonul s-a sapat o galerie de la apus
201 Kunstschitchte
420
www.dacoromanica.ro
filonului... IL In anul 1764 s-au scos... cateva ininereuri foarte bogate in our p. 282
curat... in cantitate totals de 11/2 funti.
Am put& spune despre muntii Moravitei, in intreaga for intindere, /Ana
la Re 5ita, ca sunt de tier. Minereul sta in gramezi 5i bolovani din care cauza
se poate scoate la suprafata cu u5urinta 5i in mars cantitati. Cu acest minereu
este ocupat un mare numar de lueratori la cuptorul cel mare din Re 5ita, care
se afla situat nu departe de Boc5a... Straturile de fier... de deasupra mai mult
expuse contactului cu aerul poscda 5i putere magnetics. Acest munte de fier
este numit de catre romani Minera Mare" sau Ocna Mare206. Productia
anuala... de arama... e de 3000-4000 de maji, adica de mama curata."22, a5a
cum se pune in comert ca marfa gata prelucrata; aceasta arama este in sine mai
flexibila decat aceea de la Oravita 5i se mai poate 5i topi mai u5or 5i cu mai
putine cheltuieli. Ea este transportata la Cic lova, langa Oravita, unde i se da
prin ciocanire ultima pregatire.
Fierul, indata ce iese din prima prelucrare din muntii de unde este extras,
se transports la cuptorul eel mare de la Re 5ita, pe care de asemenea 1-am
vizitat, continuandu-5i drumul peste Bini5208 5i Boc5a. Pentru a grabi topirea
se adauga 51 calcar, care incetineste desfacerea sulfului din minereu. Cuptoarele
de topit sunt zidite in piatra cioplita si captu5ite pe dinduntru cu lut refractar
care rezista focului. Fierul ce iese de la prima topire, care se nume5te Flossen,
Scrisoarea a VIII-a
p. 284
Calatoria pe Dunare
[...] Plecand din ora5u1 sarbesc Sem lin (Zemun), m-am imbarcat pe un
vas de pe Dunare 5i, dupd o calatorie de o zi 51 jumatate, am sosit la Moldova.
Ora5u1 este situat pe malul fluviului, in fata unei insule cu acela5i nume, in
206 Grosse Grube.
207 Garkupfer
www.dacoromanica.ro
421
P.
P.
P.
dosul careia, ceva mai departe, este situata localitatea Golumbacul Nou, care
apartine Serbiei. Moldova insa$i este inconjurata de Clisura care... apartine
districtului militar Ujpalanka. Moldova era odata renumita $i puternica cetatc,
285 astazi ea nu e // decat o gramada de case saracacioase $i prost construite ai
caror locuitori sunt aproape toti de origine sarbeasca. Localitatea Bopeag209
sau Moldova Nona ce se afla la o departare de numai o jumatate de ord este
locuita de romani si germani. $i aceasta este de fapt o localitate miniera in
care se gasesc acum doua topitorii 5i unde numai la o mica departare incep a
se inalta muntii ce contin minereuri. Solul... argilos...'e presarat cu bolovani
de ardezie calcaroasa rostogoliti de pe munti.
[Muntii cu vechi exploatari]. Muntii Besedin $i Vadarna infati$eaza urme
de mari exploatari miniere ce au avut loc aici. Toate vechile lucrari sunt sapate
286 in piatra cea mai tare numai cu dalta $i ciocanu1210. // Intrarile puturilor se
gasesc toate construite din pietre intregi cioplite $i cu figura eliptica.
Era natural sa se indrepte exploatarile moderne spre acelea$i locuri. In
timpurile mai noi... au fost sapate galeriile Francisc $i Theresia, dar... Cana
stancilor... a dus la parasirea acestei galerii. [Districtul Moldovei cu muntii
287 Benedict, Florimund $i Andreas- Minele.] Din toate acestea numai Barbara 5i
Hoffnung Gottes din muntele Benedict mai sunt exploatate in clipa de fata
[Lipsa de rentabilitate a celorlalte]. La un ceas de muntele Andreas s-a sapat
un filon de plumb cu argint la Bartholomei Grube. Arama se aduce la uzina
din Bo$neag, unde manipulatia se face intocmai ca la Oravita. Ea este de la
natura mai dilatabila $i mai mladioasa (decat arama cealalta din Banat). Din
aceasta cauza oficiul imperial 5i regional de cumparare plate$te maja pe pretul
de 36 de florini, deci cu 4 fiorini, mai scump decat la Oravita $i Dognecea,
pentru a aduce o inviorare exploatarilor211... Productia de amnia $1 aici se urea
288 anual la circa 1200 de maji. [Descrierea varietatilor de minereul
Scrisoarea a IX-a
p. 289
212 Radunna, sat, corn. Pojejena, jud. Caras-Severn. In versiunea lut N Bolocan:
Cadana (!)
422
www.dacoromanica.ro
malul unui parau care se varsa in Nera este frumoasa si atragatoare prin
privelistile pitoresti pe care natura le inmulteste pentru calator la fiecare pas.
Orasul are un numar insemnat de case rau construite locuite de romans; caci
claclirtle mai bone aparjin germanilor, care sunt aici toenail' ca functionari
sau intrebutntali la mine sau la topitorii. Fundul vaii si drumurile ce duc la
ea sunt presarate cu diferite soiuri de piatra in bucati mai man sau mai mici...
etc. Abia acum vreo doudzeci de ani si mai bine, dupd ce turcii au parasit
Banatul, s-a inceput aici iarasi exploatarea miniera a catorva vine213 iesite la
lumina zilei. Romanii care au fost intrebuintati la acest lucru si care cunosteau
tinutul, au descoperit2I4 puturi vechi si halde inalte rasturnate, care zaceau
ascunse in umbra deasa a copacilor seculari. S-au mai gasit si se pot vedea
chiar si acuma pe muntii cei mai inalti, multe mormane // de zgura, de cupru p 290
1 de plumb, dovada sigura ca aici trebuie s fi fost topitoni, deli in apropiere
nu se afla nici un parau sau alta apa, prin care sa se fi putut pune in miscare
foalcle si masinariile...
...0 alta dcscoperire... s-a facut in anul 1776 in tinutul Boestilor215, care
nu e prea departat de aces pomenit mai sus. Sapand aici in speranta de a gasi
minereuri, a fost dezgropat un portal ce ducea la cloud incAperi, care find
construite una peste alta formau doua etaje si aveau fiecare dintre ele cate
patru vetre de foe intr-o figura semirotunda cam de cinci picioare in diametru
si de un picior si jumatate in inaltime. // Pe fiecare vatra stateau la o mica p. 291
departare unul de altul cloud burlane de pamant, care se ridicau la o inaltime
de circa cloud picioare avand sub ele legatura; asa ca burlanele vetrelor de jos
se imbucau in acelea ale incaperii de sus. Mai multi dintre functionarii minieri
de acolo sustin ca aceasta cladire ar fi fost un laborator de cercetare2I6 (a
minereelor).
...Aceste descopenri... au desteptat atentia si ravna minierilor. Pretutmdeni p. 292
se faceau sapaturi prin munti... etc... [Insirarea minelor de argent si de arama]...
Mai sunt mine, unde intre pamantul de iezatura Si calcar mai este si un altfel
www.dacoromanica.ro
423
de la Sasca e mai usor fuzibila decat celelalte minereuri banatene de acest fel.
In numai 19 ore se terming intreaga operatie.
Scrisoarea a X-a
ar da pe viitor nu este nimeni sigur 5i, pe de alta parte, nu se prea stie cum
anume s-ar putea topi minereul. Se propune s fie curatat pamantul printr-o
marina anume si apoi s fie aleasa arama prin spalare (Se asteapta gasirea unui
mijloc mai bun), cu atat mai mult cu cat in muntii invecinati s-a gasit de
curand si pietrisuri (continand arama).
[Despre aur]
p 295
Cele mai multe rauri 5i paraie au in nisipul for graunte de aur. Munca
spalarii aurului se face de catre tigani, atat barbati, cat si femei.
In scopul acesta ei isi aleg timpul cand, prin caderea ploilor sau prin
pornirea apelor de la zapada topita, raurile se umfla si cursul for este mai
repede si mai navalnic ca de obicei. 0 scandura de tei de un stanjen lungime
si de o jumatate de stanjen latime217, care in partea de sus e putin scobita,
avand de-a curmezisul 10-12 taieturi sau crestaturi... se aseaza aplecat, asa ca
s formeze cu orizontul un unghi de 45 de grade. Se pune pe ea nisipul cu aur
scos din rau, se toarna apa si cu mana se agita in asa fel incat incetul cu
incetul particelele mai usoare si in urma chiar si cele mai grele de nisip
aluneca impreuna cu apa si, in cele din urma, grauntele de aur impreund cu
nisipul mai gros se aseaza si raman in crestaturile scandurii. Spre a be curati
se pune totul de-a valma intr-o albie lunguiata, turnandu-se apa peste ele, iar
de aici (se pune) intr-o alts albie de strecurare, in care aurul ramane curat si
lucitor. Tiganii pregatiti in acest scop fac aceasta operatic in cateva minute,
asa ca in acest scurt timp ei adund adeseori graunte de aur in valoare de cloud
grosite.
Pe timp secetos, cand apele sunt mult scazute, tiganii cauta aurul si pe
solunle cele mai apropiate de rauri si paraie, si de multe on chiar si primprejur
la oarecare departare, unde, sapand gropi largi, dau de un strat de pamant, pe
ca lungimea (!)
424
www.dacoromanica.ro
neinsemnat. Astfel tot arama ramane cea mai mare bogatie a exploatarilor
miniere de aici... Arama este cumparata de la asociatii de catre curte pe pretul
de 32 de florini de maja si, dupd ce a iesit de la ciocane si a ajuns ca marfA
in comert, se vinde pe pretul de 53 de florini de fiecare maid. Acest singur
articol, pe langa faptul ca dd de lucru la o build parte a locuitorilor din aceste
districte, mai face ca in Ora sa circule anual o sums de mai bine de patru sute
de mii de florini. Argintul //, extras din amnia, ca si din plumb a atins in anul P. 298
1775 o valoare de aproape cloud mii de marci. Cat anume castiga asociatiile
interesate la aceste mine de pe urma plumbului, nu pots 5ti, precum nu pot
determina exact, nici valoarea otelului 5i a fierului ce paraseste tara in stare
www.dacoromanica.ro
425
acre (din muntii provinciei). [Dupa un calcul s-ar putea exporta anual peste
30 000 de maji din cel mai bun sulf].
Scrisoarea a XI-a
P. 299
anume tinutul din jurul Lipovei, nu departe de raul Mures, la poalele unui
munte, intre satele romanesti Iusnita229 si Patars239. Cu prilejul sederii mele in
ascuns la umbra pomilor roditori; cum, insa, imi lipseau aparatele necesare
spre a face experience, m-am multumit sa beau din plin apa limpede ca cristalul...
Ea lass pe limbs un gust acru si putin amar, care dureaza doar cateva clipe...
p 301
426
www.dacoromanica.ro
valea este inchisa de munti prapastio$i din care cei mai multi despicati vertical
dau localitatii o infatipre amenintatoare $1 trista, insa avand $i farmecul sau
pentru ochi, mai ales in timpul frumos de vara, cand arborii sunt impodobiti
cu verdeata for placuta, iar florile $1 buruienile umplu vazduhul cu mirosul for
inviorator...
.
235
Augenbad
Kalkbad,
Gliederschwitzbad.
SchIndelbad.
236
237
238
www.dacoromanica.ro
427
ape tasnitoare se vad si in Cerna, care sare de multe on chiar mai bine de un
cot peste nivelul ape... Toate aceste izvoare sunt Clare cum e cristalul, numai
doar baia de var, care este acoperita, pare albicioasa de culoarea laptelui [Alte
particularitati ale apelor; gustul... mirosul... depunerile de sulf, flori de sulf...
etc.].
Gradul caldurii in aceste bai nu este nici de cum egal, de cele mai multe
on el poate fi suportat de corpul animalelor. Numai singura Baia articulara
face exceptie. Acum este nefolosita *i cazuta in ruins. Un roman batran ma
asigura ca aceasta baie era folosita mai inainte vreme *i intr-adevar altminteri
nici nu s-ar fi facut un acoperis la incaperea de langa izvor239. Caldura e atat
de mare, incat in cateva clipe dupd cum am incercat eu insumi se pot si
fierbe oud la ea.
p. 306
in aer Tiber, iar de la ora *ase p'ana la ora noud arata 70 de grade dupd
Fahrenheit si 17 grade dupd Reaumur.
[Urmeaza tabelul cu temperatura diferitelor bai variind intre 28 1/20 si
35. Autorul aminteste de cercetarile cu aceste ape facute de el insusi la fata
efectul caldurii acestor ape, am fost lovit de o febra inflamatoare240, care m-a II
adus aproape de moarte. Din cei doi domni care au plecat de la bai, in acelasi
timp cu mine, unul a indurat timp de aproape *ase saptarnani cele mai cumplite
Scrisoarea a XII-a
catre profesorul de botanica Scopoli din Pavia
428
www.dacoromanica.ro
malul drept al Dundrii, din Serbia... etc. II Dupd legenda populard, aceste p 313
munte si-ar lua fiinta in anumite pesteri de munte. Eu dealtfel le-am vazut
venind de acolo, dar si din altd parte, adicd din interiorul tarn. Ele zboard in
roiuri, iar aceste roiuri foarte Intinse par din departare ca niSte nori grosi de
fum sau ca niste coloane de abur ce se ridica in sus de pe suprafata marii.
In luna iume 1775, am pornit Intr -o caldtorie de patru zile pe Dunare de
un oral slavon din Sirmia (Srem), situat in fata Belgradului
pana la Jupalnic242, cu gandul de a vizita antichitatile de pe malurile acestui_
mai devreme, alteori mai tarziu. Totusi aceasta regula se potriveste poate
numai atunci, cand socotim anii in medic, caci in toamna anului 1776 s-a
observat chiar in Timisoara trecerea unui roi al acestor insecte care a durat
cloud zile intregi. Si tocmai aici mi s-a ivit primul prilej ca sa le obsery bine
cu lupa. Dis-de-dimineata furs gasite moarte o mare multime dintre ele pe
iesiturile ferestrelor. Nu au vatamat animalele. Daca insa li se punea Inainte
un dovleac taiat, se repezeau asupra lui in asa mare numar ca ai fi zis ca
dovleacul a fost cufundat Intr -un vas cu vopsea neagrd.
Ploile si vanturile puternice le imprastie si le scurteaza durata fireasca a
vietii. In cazul acesta, pagubele pricinuite de ele in cursul primelor for cloud
aparitii sunt mai putin Insemnate. Daca insa primavara si inceputul verii sunt
secetoase si dacd in acest tamp adie vantul domol de rasdrit, atunci isi largesc
roiurile trecand in nenumarate colonii peste Orsova, Cernet, Vidm 5i Nicopole
pe teritoriul turcesc, iar altminteri ele cutreierd trei judete ale Banatului, 5i
www.dacoromanica.ro
429
behairi, grohdieli 5i guitari, dar mai mult prin fuga for innebunita, aruncandu-se
chiar 5i in apa daca intalnesc cumva una in apropiere. In cele din urma cad
moarte247 fie chiar in timpul atacului, fie 3-4 ore dupd aceea sau cel mai tarziu
in noaptea urmatoare.
Pada acum nu s-a gasit alt mijloc de aparare impotriva acestei pacoste
decat sa se aprinda focuri mari de paie in vremea cand incep sa se arate aceste
insecte 5i sa se umezeasca partile corpului pe care se a5eaza mai mult aceste
insecte cu o apa in care a fost pus s fiarba pelin. Fumul le impra5tie, iar
315 mirosul patrunzator al pelinului II nu e suportat de ele. Trebuie sa to minunezi
cand vezi cu ce grabs se adund bietele vite lipsite de lumina ratiunii 5i
manate doar de instinct in jurul focului in cirezi mari, pentru a se apara de
aceste insecte impetuoase. Dar cum asemenea mijloace de aparare sunt adesea
zadamicite de o multime de imprejurari, plugarii 5i acei ce au vite la p55une
sunt expu5i unor pierderi care ii cufunda in cea mai trista stare.
Locuitorii din Banat, care sunt cei ce sufera mai mult de aceste pierderi,
s-au plans in repetate randuri prin petitii in aceasta privinta la administratia
cezaro-craiasca a tarn. Acela5i lucru 1-au fcut 5i locuitorn districtului Var5et
in cloud randuri in anul trecut, cu prilejul pierderii boilor for folositi la serviciul
robotei cezaro-crale5ti.
gauri se afla in mai multi munti situati lang5 Golumbac 5i c5 din toate ies
asemenea munte 5i ca eu insumi le-am vazut venind din man departari dinduntrul
tarn.
P. 316
[Diferite alte pareri sustin ca ele s-ar ivi din apa unui anume parau de
munte in care s-ar afla scorpioni, serpi, viespi etc., care ar otravi apa. Ar
rezulta din fermentatia murdariei acestora. S-ar dezvolta pe copaci, pe ghinda
unui soi de stejar (opinia doctorului Komiives prim medic din Timi5oara)].
Carnea animalelor rapuse ar fi otravitoare intrucat ele mor otravite. Dar
experienta a aratat ca ea poate fi consumata 5i de cairn 5i de oameni.
430
www.dacoromanica.ro
mult inainte de infrunzirea nucilor. Deci ar trebui pastrate frunze din anul
precedent.]
www.dacoromanica.ro
431
COSTANTINO-GUGLIELMO LUDOLF
(1759-1839)
Oettingen in 1700 pentru ratificarea tratatului de la Karlowitz (vezi vol VII $1 VIII, ale colectiei
de fats), char daca intre ambasadoni France' $1 ai Angliei de pia, raporturile polince erau mai
reel sau intre solo rup $i internuntiu existau banuieli, mascate in aparenta de cea mai bund
intelegere Trimisul Neap lulu', al cam' rege era un Bourbon, ruda de aproape cu suveranul
francez, era in legatun Brest' cu colegul sau francez Francois Emmanuel de Guignard, conte de
Saint-Priest, cu atat mai mutt cu cat fratele acestuia Guillaume-Emmanuel, cavaler de SaintPriest se $1 casatorise cu fiica lui. Gughelmma-Costanza de Ludo lf (1752-1809).
Noul internunpu, baronul Peter Philipp von Herbert-Rathkeal, irlandez de origine, fost
iezuit, sosit la Constantinopol de curand, avea sa se alature acestui grup Mai de-o parte, Intr -o
splendida izolare, ambasadorul Angliei, Sir Robert Ainslie, de multa vreme sosit la Constantinopol,
vadea un caracter mai dificil cautanduli destinderea in achiziponarea de antichitati St medalii, cu
concursul luminat al abatelui Domenico Sestini, bun cunoscator in calitatea sa de arheolog.
In 1777, tanarul Costantino, impreuna cu fratele sau Carlo, 1-au insotit pe Sestini intr-o
calatorie prin Asia Mica, cu scopul vizitarii monumentelor mince, culegerei de inscriptii, de
cercetare a fore' locale, abatele fiind $1 un observator asiduu al naturn Doi ani $i mai bine
dupa aceea, frapi Ludolf it vor regasi pe Sestmi la Bucure$ti, in cursul calatonei for spre Mena,
in primavara anului 1780. Ei aveau tovard$1 de drum pe cavalerul de Saint-Priest, fratele
ambasadorului, precum $1 pe fratele internuntmlui, dar acesta din urma numai pans Ia Bucure$ti,
de unde a plecat singur inainte spre regimentul sau, cad t se terminase concediul pe care 1-a
petrecut pe Bosfor.
Dupa o calatone de 14 zile prin Rumelia $i Bulgaria, se ajunge la 12 mai la Bucure$ti.
A doua zi Costantmo ii scrie tatalui sau, povestindu-i cum a decurs drumul spre Balcarn 1 cum
au fost primly la Bucure$ti. Aveau o scnsoare pentru secretarul Raicevich, care era plecat in
Transilvania, dar s-a intors a doua zi Tot astfel $1 domnul Alexandru Ipsilanti lipsea din ora$,
fimd plecat la manasnrea Cotrocem, unde obi$nuiau domnii sa stea cateva saptamani dupd
sarbatoarea Sf Gheorghe. cand erau dui cu man ceremonii can la iarba (vezi Sulzer) Pnma
intalnire cu Raicevich a inspirat tanarului Costantino rezerve, care au sporit pe masura $edern
mai departe la Bucure$ti La aceasta a contribuit desigur revarsarea nemultumirn indreptante a
abatelui Sestini (vezi relay a in vol. de fats), in urma procedcelor intampinate de el din partea
lui Raicevich Cazul ragusanulut Ochmuchievici, recomandat de Costantino tatalui sau, confirma inca o data reaua impresie produsa. La acestea se adauga confidentele beizadelelor, care
nu it puteau sufen pe secretar $1 desigur aprecienle $optite ale botenlor frecventati cu tot
432
www.dacoromanica.ro
dinadinsul de Costantino $i Carlo, in ciuda lui Raicevich, care a$tepta cu nerabdare plecarea for
pentru o atare vizitare era nevoie de o autorizatie specials data de cancelaria imperials din
Viena Ca Mona continua pe calea obi$nuita prin Timi$oara mai departe pans la Viena.
Pe langa cele cloud scrisori amintite, despre trecerea sa prin Tara Romaneasca $i
Transilvania, aflate de A Otetea in Arhivele de Stat din Neapole $i publicate de el in volumul
sau Contributions a la question d'Orient..., Bucure$ti, 1930, a ramas de la Costantino Ludolf
o prezentare generala a Tarn Romanew, publicate tot acolo in contmuare Ea este redactata
dupe tipicul unor asemenea expuneri, trecand in revista productia tarn (grane, vite, pe$te, sare),
comertul de monopol cu Imperiul Otoman, modestele manufacture de sticla $i de postav, incercate
o clips de A Ipsilanti etc Este condamnata crunta exploatare economics ae fiscala a populatiei,
lasata prada lacomiei Portli $i a tuturor domnilor pe rand, silita sa fuga in Transilvania pentru
a putea trai $i golind astfel tam de locuitori.
In text se starine mai mutt asupra organizarn justitiei folosind datele capatate de la un
borer nenumit. Dintre boieri, pomene$te doar despre Brancoveni $1 Cantacuzini Este un amestec
de impresii personale, de pilda pnvind ieftinatatea alimentelor, fard a-i urman cauzele, $1 de
date pnmite tale quale de la lumea inconjuratoare sau scoase din carti
Memonul acesta nu purta rum o data. El a fost datat de editor din anul [1780], socotind
ca ar fi fost redactat chiar cu prilejul trecern pe la not Dar e mai probabil ca el sa apartina unui
moment mai tarziu In sensul acesta pledeaza argumentul ca autorul, vorbind de manufactunle
de sticla $1 de postav, spune ca au fost incercate sub doinnia lw Al. Ipsilanti, ca $1 cum aceasta
s-ar fi incheiat, fapt intamplat la inceputul anului 1782 Apoi aparitia unor erori care se explica
desigur prin estomparea memories, caci vorbe$te de ocne de sare la Targoviste, Cemeti $1
Focpni (!) Multe informatii $i judecati par a fi luate de-a gata din Istoria lui Sulzer. Ca $1 el,
autorul starine asupra lacomiei $1 desponsmului carmuirn $i a lenn (!) taranului Aflam 51
imprumuturi din Istoria lui del Chiaro, probabil tot prin Sulzer Surprinde aprecierea numarului
populatiei din Tara Romaneasca, la cifra de 100 000 de suflete, cand Sulzer $i Raicevich, pentru
acel moment, it socotesc primul Ia 300 000 de oameni, ear al doilea considers ca populatia din
acele doua principate s-ar ridica impreuna la un milion Si tot astfel, enigratia taranilor in
Transilvania e infirmata de declaratia lui Raicevich, care pomene$te de o sporire a populatiei
prin afluxul de emigrate din tanle vecine! S-ar 'Area deci ca memoriul se refers la situatia create
de razboml din 1786-1791 (1792, st.v ), care a devastat Tara $i a pus pe fuga pe locuitori. In
mod curios cifra veniturilor este intr-un flagrant dezacord cu numarul populatiei In memonu
se da cifra de 3 350 000 de pia$tri, destul de apropiata de cifra data de Raicevich de 3 000 000
de lei. Se $tie ca leul avea valoarea unui piastru A$adar, Ia o populatie de circa 500 000 de
locuitori se incasa aproape aceia$i bani ca de la una de 100 000 de oameni! Nepotrivirea este
flagranta. Ar rezulta ca memoriul este un amestec de impresii personale, de pilda cca despre
ieftinatatea alimentelor, de informatii obtinute la fata locului, precum $1 de date scoase din carp.
Despre viata $1 activitatea lui Costantino Ludolf se dau lamuriri in studiul lui A Otetea,
www.dacoromanica.ro
433
La 25 martie 1817, a fost tnmis ca nunistru plenipotentiar la Londra lasand postul sau
de la Cosntantinopol fiului sau, Giuseppe-Costantino Ludolf (1787-1875). Numit in aceeasi
calitate la Paris, nu a mai apucat sa piece, murind la 20 februarie 1839 la Londra.
Pentru familia Ludo lf, vezi amanunte si la Mihail Dimitri Sturdza, Dictionnaire historique
ca va fi aici, cel mai tarziu maine sau poimainc. A$ dori mult sa fie a$a, ca
sat predau scrisoarea pe care mi-ati dat-o4.
Bucure ,cti, 15 mat 1780
3 Stephan Ignaz Raicevich, secretarul lui Alexandra Ipsilanti pentru limbile europene,
care i-a incredintat si cresterea fiilor sal, Constantin si Dimitric, dupd plecarea abatelui Lionardo
Panzini.
Scrisoarea lui Guglielmo Ludo lf, ministrul celor doua Sicilii la Constantinopol
434
www.dacoromanica.ro
de care abuzeaza de cele mai multe on. A luat deci hotafarea sa se intoarca
la Constantinopol si, dcoarece m-a rugat sa-i dau o scnsoare pentru domnia
voastra, vi-1 recomand, caci este un om foarte cumsecade 5i care ar menta cu
prisosinta o alta soarta.
Joia trecuta am luat masa la domn. La ora mesei a trimis careta ca sa ne
ia 5i ne-am dus impreund cu secretarul. Ne-a primit intr-un chiosc de moda
turceascal 1 si catva tamp dupd accea ne-am dus la masa, tot intr-un chiosc
(a5ezat) in fata celuilalt. Totul era servit dupd moda de la noi12. Au fost cinci
servicii, fiecare de cate zece feluri, farfurii erau multe, dar bucatele erau din
cele mai rele, totul rece si foarte prost randuit. Vinul era destul de bun; erau
5i vinuri din Franta. Nu eram decat unsprezece insi. Domnul sedea intr-un jilt
mare de catifea rosie *i domnul cavaler13 5i cu mine eram asezati Tanga el.
5 Alexandru Ipsilanti, domn al farii Ronanesti, 1774-1782.
6 Probabil de Ia Cotrocem unde obisnuia sal stea la timpul scoaterii callor la larba dupd
obiceiul amintit de Sulzer. (Vezi relatia sa in volumul de fata).
7 Raicevich
8 Francois-Emmanuel de Guignard, conte de Saint-Priest, ambasadorul France' la Poarta
(1768-1784).
9 Constantin $i Dmitrie Ipsilanti, care aveau sa fuga in anul unnator Ia Viena (decembrie
1781)
I Raicevich
II Poate la Herastrau, unde ndicase inainte de 1780 un fnimos conac de yard, sau pe
locul vlllor manastnii Mihai Voda, care avea tree chioscuri sau foisoare spatioase, unde a
inceput, in manic 1775, cladirea Curti' Noi in Dealul Spiro
12 Sestini pomeneste de bucdtanil francez al domnului, Louis Etienne Maynard
13 Cavalerul de Saint-Priest, fratele ambasadonilui Frantei.
www.dacoromanica.ro
435
Dupd pranz ni s-a servit cafeaua si trabucul si catva timp dupd aceea domnul
ne-a propus o plimbare la CotroceniI4, manastire ortodoxa la un ceas de oral.
A plecat singur in careta lui si noi in alte dotfA impreund cu tineni principi,
care, dupd plimbarea ce n-a fost lunga, ne-au adus aeasa la noi $i ei s-au dus
la baia aflata nu departe de locuinta noastra. Ne-am dus dupd aceea sa -i vedem
la baie, unde muzica tiganilor ne-a nenorocit urechile, i-am parasit la miezul
noptii si ne-am culcat; dupd un ceas au venit sa ne calce pe neasteptate, au mai
stat catva timp cu noi si apoi au plecat. VA asigur ca acest fcl de a fi, cu totul
opus ifoselor grecilor, mi-a placut nespus de mult si ca am foarte multa stima
pentru acesti principi, care intr-adevar inspita multa prietenie. Suntem indestulati
pe care domnul si fiti sai o aratau fata de noi ne-a indemnat sa ne prelungim
sederea $i, ca sa v spun adevArul, am limas patru zile mai mult, numai ca sa-i
facem in necaz secretarului ragusan18, care vedea cu ochi foarte rai prietenia
noastra cu beizadelele, temandu-se sa nu-1 incondeiem, cum ar merita (caci
intre noi este omul cel mai lipsit de cinste pe care it cunosc). Voia s ne faca
sa plecam cat mai repede din Bucuresti, fara sa ne prezinte nice unuia dintre
hi:merit din acel loc, spunand ca acest lucru nu se cade si ca ar putea trezi
cu toata politetea de care sunt in stare green, carora le parea foarte rau de
plecarea noastra; am pranzit el-liar la unul dintre cei mai de seama, care se
numeste Dudescu-Cantacuzino19, care este conte al impenului si are multe
14 Conocent Manastirea Cotroceni, inceputa la 26 mai 1679, este ctitoria lut $erban
Cantacuzino, care a inchinat-o Muntclui Athos
15 Atitudine in contrast cu cea fata de Sulzer (vezi relatia sa din volumul de fata)
16 Blancovan Nicolae Bfiincoveanu, nepotul de flu al domnului Constantin Brancoveanu
A avut cloud ince, Elena Cantacuzino-Pascanu st Maria, mantata cu Grigore Ba leant)
17 Bucuresti
18
19
tantin Dudesco Graff Cantacuzennes" (N. Iorga, De,spre Cantacuzint, II, p 176-177) Este
amintit de Sulzer in mat multe randun
436
www.dacoromanica.ro
in picioare din cauza mla5tinilor, care se gasesc peste tot prin aceste paduri.
Campiile cele mai frumoase // sunt toate nelucrate 5i sunt foarte putin populate. p. 346
murind de foame in Cara cea mai frumoasa, care se poate vedea pe acest
pamant. Inainte de a soli la lazaretul de la Turnu Ro 51.122, am trecut muntii care
www.dacoromanica.ro
437
Sibiu, capitala acestui tinut, oral destul de frumos si uncle, pentru prima oars
de la plecarea noastra de la Constantinopol, suntem gazduiti crestineste.
Dat find ea" am fost prezentati aici fetelor celor mai de scams din partea
locului si ca aveam scrisori de recomandare de la domnul de Herbert24, am
Cum in apropiere se aflau si minele de our si argent ale acestui provincii, care
sunt mult mai bogate decal cele din Ungaria, am socotit nimerit s mergem
acolo. Inconjurul pe care 1-am facut este de case ceasuri, pe niste drumuri
proaste. Dar cand am sosit la Zlatna.29, unde se aflau acele mine, directorul,
438
www.dacoromanica.ro
348
judete sau jurisdictii; ale cdror nume sunt: Olt, Ramnic, Buzau, Arge$,
Teleorman, Vla$ca, Ilfov, Ialomita, Sacuieni, Prahova, Dambovita, Muscel,
Jiul de Sus, Jiul de Jos, Valcea, Mehedinti $i Romanati. Unguni $1 transilvanenii
precum $i icre foarte bune. Aceasta tare are produse de tot felul: miere foarte
build, multa ceard, vin, branza si unt, care poate fi comparat cu cel din Germania.
Munk sunt pline de vanat de tot soiul; am vazut cerbi, caprite, mistreti; se afla
ur$i $i lupi care sunt foarte primejdio$i iarna, dar, in afard de imprejurimile
Bucure$tilor, toate aceste animale se bucura de o II tihna desavar$ita.
* Memoriul nu are nice o data. Cea de 1780 a fost data de editor, pe baza unor deductii.
Rezulta insa din citirea lui ca nu a fost intocmit indata dupe calatoria prin Tara Romaneasca,
ci ceva mai tarziu Autoru] a putut doci cunoa,te cartea lui Sulzer, apdruta in 1781
www.dacoromanica.ro
439
p 349
paduri din lume. Cei mai raspanditi copaci sunt stejarii, in partea muntoasa
cresc multi pine, castani etc. Dar din lipsa de ingrijire, ace$ti copaci pier in
picioare, inabusindu-se unul pe altul. De-abia gase$ti un drum printre aceste
paduri atat de dese, nu sunt nici poduri, nici sosele Intr -o Ora atat de
mlastinoasa. Aceste [mla5tini] fac in bung parte ca aceasta tars cu multe $esuri
lacuri adanci, acolo unde cu putin mai inainte se scotea sarea cea mai bung.
Aceste ocne sunt arendate in fiecare an celui care cid mai mult si acela scoate
un venit foarte mare.
Negotul. 0 tard in care munca locuitorilor nu este incurajata 1111 poate
avea un ncgot prea infloritor. Tara Romaneasca si Moldova sunt in aceasta
situatie Cc nu ar produce aceste tali atat de roditoare sub o alta carmuire?
Graul, sarea, ceara, gudronul sunt cele mai de seama ramuri ale negotului
Tarii Romanesti. Granele sunt trimise in capitala 51 sunt vandute la pretul
miri-ului32. $i tot astfel si celelalte produse pomenite mai sus. Aceste preturi,
nefiind cu vreun ca$tig pentru vanzatori, acestia nu se grabesc sa intretind un
comert activ. Dommi sunt obligati de Poarta sa predea o anumita cantitate e
grau, ceea ce ei executa pe spinarea proprietarilor. Ei dau $i mult lemn de
constructie $i aceasta este o alta ramura a unui comert care ar putea deveni un
izvor de mare bogatie. In timpul ultimului razboi, Franca a realizat C4tiguri
de pe urma acestora, ca $i negustorii care le-au furnizat. Exportul de sare este
foarte insemnat $1 se intinde mai ales in Turcia europeand, care ii duce lipsa.
Sub domnia lui Alcxandru Ipsilanti, om insufletit dc intcntii binefacatoare
pentru card $1 plin de ravna pentru binele obstesc, s-a descoperit o substanta
31 Aceasta afirmape este contrazisa de urmarea textului.
32 Au prix du nun, adlca la pretul oficial impus.
440
www.dacoromanica.ro
vrut s pund dari atat de man incat domnul a socotit cu tale sa se lase de
lucrul pe care it pornise34.
www.dacoromanica.ro
441
naturii36?. Aurul se revarsa in chip necesar acolo unde cresc bucatele, numai
In Tara Romaneasca sunt multi romi, care sunt franturi ale poporului
maur (!), pe care it numim al tiganilor $i pe care it intalnim pretutindeni. Se
pare ca locuiesc statornic acolo, platesc un bir mare $i sunt folositi la toate.
Au mai ales sarcina de a aduna aurul din Dambovita, care strabate ora$ul
Bucure$ti, si ei platesc in fiecare an o sums foarte mare Doamnei pentru
442
www.dacoromanica.ro
locul celui care este in slujba si accasta totdeauna prin puterea banului. Pentru
a vorbi drept, in acest principat, ca si al Moldovei este un adevarat jaf. Domnul
cauta s se imbogateased, dregatorii sai au aceleasi ganduri ca si el, astfel Ca
'fiecare yard myna in tingire pentru a scoate bucata cea mai mare.
Oamenii, care nu au avut insa nici o slujba, nici ei, nici stramosii lor,
sunt priviti cu dispret de boieri, de aceea stau in fata lor // cu cea mai mare
smerenie, dar daca domnul le incredinteaza vreo slujba, ei ajung la randul lor
de un ifos de nesuferit; aceasta este adevarata fire a oamenilor din ziva de azi,
ei sunt rand pe rand slugarnici si ingamfati.
Domnul este ca un despot in provincia (tara) lui, daca nu de drept, cel
putin de fapt. El e dator sa propund poruncile pe care trebuie sa le dea in
cuprinsul tarsi unui sfat alcatuit din mitropolit, cei doi episcopi de Ramnic si
de Buzau, banul, cei doi vornici si doi logofeti. Banul este guvernatorul Valahiei
(Mici) (Oltenia)39; vornici sunt math judecatori ai tarii; logofatul este marele
cancelar. Dar domnul scoate dupd placul sau pe acesti dregatori din slujba lor.
dator s puny sa fie urmariti raufacatorii. Cand sunt prinsi, sunt dusi la
inchisoare, unde capitanul nu-i poate tine decat o singura zi, dupi care ii
trimite boierului, care comanda in acel judet anume din cele 17 judete amintite,
in care se afla districtul sau, informandu-1 de cereetarile facute de el cu privire
la natura delictului. Boierul face din nou cereetari in timpul celor trei zile, in
care are dreptul sa tiny pe vinovati in inchisonle sale. Dupd trecerea acestui
termen, el scrie un raport asupra tuturor faptelor spatarului (generalul cavalenei)
an
41
www.dacoromanica.ro
443
p. 352
P.
cei doi logofeti, vistierul $i spatarul $i din toti boierii care au avut odinioara
aceste dregatorii $i care si-au pastrat titlul. Ace$tia judeca pricina din nou $i
partile pot sa mai faca apel la Divanul domnului*. care hotaraste in chip
definitiv. In fiecare din cele 17 judete sunt patru boieri, dintre care doi au
sarcina de ispravnic $i dau socoteala spatarului de pricinile militare $i criminale,
acestei demnitati se considera a fi din anul 1313 (!), cu venirea lui Radu
Negru din Transilvania. Aceasta demnitate era totdeauna electiva (!) $i atama
de mai mani tarn, dar de cand aceasta tara a trecut sub stapanirea turceasca,
desemnarea domnului atarna de Poarta $1 se obtine de obicei prin intriga. Sunt
in Tara Romaneasca familii, care ar avea dreptul s detind domnia, dar acestea,
venit foarte mare. El se trage din familia lui Basarab45, care era domn pe
4" Table cranwelle
43 In text crunwelle, lapsus evident in loc de cwiles. Cf. mai sus imparprea celor cinci
curb de Justipe
* Mica la Divanul prelidat de damn, spre deosebire de formatia asa-zisului Cons' liu de
Stat menponat mai sus
" Nicolae Brancoveanu
45 Neagoe Basarab, domn al Tarn Romanesli (1512 1521)
444
www.dacoromanica.ro
toata tam, care nu s-a mai putut ridica de atunci. Cu acest prilej un numar
[mare] de tigani din Tara Romaneasca, luand cu ei tot cc aveau mai de pret,
s-au refugiat in posesiunile imparatului, unde au stat in tot timpul ultimului
razboi.
Aceste tan, schimband apoi stapanul, nu au pastrat din vechea lor supunere
decat numele de Rumane*te" (romane*te) si cateva rama*ite ale unei limbi,
care nu mai este cunoscuta in zilele noastre decat in *coli.
Bolile principale, care bantuie, de obicei, in Tara Romaneasca *i mai
ales la Bucure*ti, capitala ei, sunt frigurile, datorate emanatiilor mla*tinilor *i
apelor statatoare aflate din bel*ug in card, scorbutul *i boala venerica; datorate
dupd cate imi inchipui calduni, posturilor lungi ale ortodoc*ilor in timpul
carora se hranesc numai cu peste sarat; a doua [ boala], care face mare prapad,
este o urmare a purtarilor lor. Sederea ru*ilor nu a contribuit in mica masura
ca sa-i indemne pe aceasta cale sa propage boala. Ei se vindeca rareori cu totul
de o boala atat de cruda *i care atinge insu*i izvorul vietii; [oamenii] simpli
au leacurile lor *i be au de mai multe feluri, dar ele nu sunt destul de puternice.
Cei care au bani alearga la medicii straini; cei saraci bolesc *i i*i tarasc o viata
trista care tot nu-i invata minte52.
46 Suleiman I Kanuni (Legislatorul), sultan otoman (1520-1566)
42 Constantin Brancoveanu, nepotul de flu al domnului Constantin Brancoveanu
48 loan al VI-lea Cantacuzino, imparat bizantin (1347-1354).
49 Prin diplomele acordate domnului $erban Cantacuzino in 1683 $1 fratilor sai, Milt.,
Draghici $1 Constantin, in 1684, imparatul habsburgic Leopold I le-a acordat titlul de conti ai
Sf Imperiu Romano-German.
5 $erban Cantacuzino domn al Tarn Romane$ti (1678-1688)
51 Dupa del Chiaro.
52 Cf. t Osserraziont
p. 250.
www.dacoromanica.ro
445
KAJETAN CHRZANOWSKI
(?-1793)
Nu detinem multe informatii despre viata i activitatea lui Kajetan Chrzanowski. Istoricul
P. P. Panaitescu, necunoscandu-i exact pronumele redat eronat prin initiala W. p nice datele
biografice, afimia ca a fost agentul permanent (!) al Poloniei la Poarta" intre 1780-1787 (!),
functionand insa ca ataat comercial". In realitate, Chrzanowski a activat intre 24 septembrie
1785 8 martie 1790 si intre 12 iunie 1792 ianuarie 1793, in calitate de consilier de Legatie
i ca insarcinat de afaceri ad-interim al Poloniei la Constantinopol, unde a si murit, in ianuarie
1793 (cf. Otto Friedrich Winter, Repertorium der dtplomattschen Vertrater alter Lander, III
Bd., 1764-1815, Graz KO ln, 1965, p 315). Pozitia sa din perioada 1785-1793 nu exclude,
desigur, faptul ca diplomatul amintit sa fi servit anterior, pe langa misiunea polona din
Constantinopol, ca ataat comercial, pe vremea cand a functionat acolo ca rezident Stanislaw
Pichelstem, intre mite 1780 i 23 iulie 1785 (ibidem).
In intervalul 1780-1787. K. Chrzanowski a redactat o serie de scrisori, care s-au pastrat
intr-un manuscris din biblioteca Czartoriski din Cracovia (ms. nr 632), ce cupnnde corespondenta
oficiala tnmisa din Constantinopol regelui Stanislav al II-lea Poniatowski. Printre scrisorile lui
Chrzanowski se afla i descrierea calatonei sale prin Moldova, Bulgaria si Rumelia, redactata
sub forma de epistole eatre un pneten. Aceasta relatie de ealatone ste intitulata Listy zawteratace
nowe relacye podrozy przez prowincye Molclawy, Bulgalyt dawniey Thracyi czylt Rumelj, tudzte
z optsame sporobem geograficznym, topograficznynt y lustmycznym Stambulu. Warszawie,
1780 (Sensor' cupnnzand o notia relatie de ealatone prin provineule Moldova, Bulgaria $1
vechea Thracie sau Rumelia, precum $1 descrierea geografica, topografica $1 Istonca a
Stambulului..., Var5ovia, 1780, in ms. nr. 632, p. 601-724)
Credem ca autorul a fost atasat misiunii lui Stanislaw Pichelstem, numit rezident al
Poloniei la Constantinopol, unde acesta a ajuns in mile 1780 sau poate sa.-1 fi precedat sau
urmat, dar once precizare utila lipse5te din jurnalul amintit
Descrierea calatonei lui K Chrzanowski este precedata de o dedicatie redactata in limba
franceza $1 adresata regelui Stanislav al II-lea August Poniatowski S-ar parea ea relatarea era
destinata publican', prin indicarea locului $1 datei pe foaia de titlu, de5i diplomatul autor se afla
in 1780 la Poarta $1 nu la Var5ovia Textul a ramas, insa, inedit in afara de partea privitoare la
calatona prin Moldova $1 Dobrogea ce a fost publicata de P P Panaitescu in lucrarea. Calatort
poloni in Ten Ile RomOne, Bucure5ti, 1930, p 224-232, impreund cu o traducere in limba
romana (Ibtdenz, p 233 240)
Alcatuita sub forma de scrisori datate din. Hotin, la51, Galati $1 Aidos, relatia lui
Chrzanowski cuprinde o descnere amanuntita a cetatii Hotin sub dominatia otomana. cat si a
oia5elor din Moldova (Ia51, Barlad. Galati) $1 Dobrogea (Constanta, Mangalia, Babadag), pe
care le-a strabatut, insemnand numarul populatiel, aspectul caselor. al palatului domnesc de la
Iasi, al ulitelor etc. Autorul este izbit de ruincle pe care le lasase lazboiul ruso-tine din 1768 1774,
de saracia populatici $1 de parasii ea in care se afla agricultura Dcoarece noteaza sumele insemnate
pe care domnul trebuia sa le verse Portn, cat $1 eheltuiehle extraordinare pe care era tinut sa
le faca la porunca sultanului, diplomatul polon ne pune in legatura cu exploatarca fiscala
exercitata de domni, cu scaderea populatiei din Moldova $1 cu starea ci de saracie
Ca top reprezentantn poloni, care au strabatut Moldova in drum spre Constantinopol,
Chrzanowski este magulit de cinstea ce 1-o arata turcu pentru care are cuvinte de lauda, spre
deosebire de greci, pe care 1-a intalnit la Curtea din Ia*i, cat si in Fanar i pentru care nu are
decat dispret
446
www.dacoromanica.ro
1780
[Hotin]
P.
224
cateva mecete $i scoli publice din zid. In vale, pe Nistru, se and suburbia
Ottaki3. Comandantul obisnuit al cetatii $i reprezentantul Portii este un pasd
cu trei tuiuri, asemenea comandantului cetatii Camenita din partea Poloniei.
Arnandoi se ingrijesc de linistea $i siguranta granitelor Locuitorii de pc cele
cloud parti ale granitei cu greu pot avea legaturi intre ei fara stirea celor doi
comandanti. Dacd un cetatean vrea sa treacd granita din curiozitate sau pentru
negot, sau pcntru altceva si sa intre induntrul tarsi trebuie sa dea de tire mai
intdi comandantului cetatii Camenita, pentru ca sa i se dea un pasaport prin
talmaciul care rezield la granita, iar de la pasd sa is un buiuruldu4, adica un
firman sau porunca data in numele Portii, fard de care once calator ar da de
bAnuit.
Mara de aceasta se iau de obicei si unul sau doi icniceri din Hotin
pentru pazd. Acestia sunt tatari lipcani; traditia spune ca acest nume este
derivat din Litwa, pentru ca mai de demult erau asezati in Lituania. Cei mai
multi stiu foarte bine limba polond si slujesc de calauza si de pazd calatorilor.
Sunt incoruptibili prin vrednicia si credinta lor. Pentru actele publice $i soliile
la Poarta trebuie un firman imparkesc deosebit care se cid la cancelaria Portii
din Constantinopol $i ele se capdtd de catre ministrii sau agentii iezuiti sau
dupd imprejurare si nevoie de catre persoane care stau de obicei la Curtea
2 Atha nu duble
3 Otace, la nord de Horn, azt in Ucraina.
4 Buntruill, corect buturuldu", porunca., ordonanta emanata de la guvematoni de vilaietun,
viziri $1 beilerbei
www.dacoromanica.ro
447
P. 225
se intalneste corabia polond cu cea turceasca si atunci solul trece din cea
dintai in a doua. La sosirea sa pe malul turcesc, solul este poftit sub cortul
ridicat pentru el pe mal si acolo i se ureaza bun sosit si e tratat cu cafea,
bauturi racoritoare si dulceata, impreuna cu intreaga lui suits. De acolo, solul
isi face intrarea in Hotin, insotit de ienicerii din cetate si de garda polona cu
sabiile scoase in sunetul tobelor si in bubuitul tunurilor din cetate si acolo e
luminat ca in uncle tari din Europa si ca fanatismul are mai multa putere
asupra lui, dar Mil sa turbure complet spiritele... etc.
...Astazi parasesc Hotinul.
...La plecarea mea din Hotin, unde s-au facut deosebite pregatiri pentru
calatoria mea, m-am dus pang la satul Largay. Acest sat tine de tinutul Hotinului
p. 227
cale de opt ceasuri de drum de la Branzeni. Acest sat a fost, cu totul distrus
in timpul ultimului razboi9, iar acum este refacut in intregime. Mergand de-a
lungul Prutului, am vazut peste tot sate bine populate cu case frumoase, toate
ofera o pnveliste dintre cele mai placute. Am sosit apoi in orasclul Tabaral,
la case ceasuri de drum de la $tefanesti. De acolo, trecand prin satul Carnicenill,
5 Larga, sat pe paraul Larga, azi in Ucrama
6 Blyndzent, sat pe paraul Racovita, azi in Republica Moldova
7 Korteszti, sat pe Prut, azi in Republica Moldova.
8 Stefanen, sat $i corn , jud. Botosani
9 E vorba de razboitil ruso-turc din 1768-1774
10 Tabor, sat, corn Bivo lam jud. Iasi.
11 Kterniczen, sat, corn Tiganw, jud Iasi
448
www.dacoromanica.ro
am sosit la Iai, dupd apte ceasuri de drum. Aici trebuie s vorbesc mai pe
larg de bogatia acestei tari. Campiile intinse cu un parnant deosebit de bun to
fac s regreti ca agricultura este atat de mult lasata in parasire. Populatia, fata
de intinderea tarii, este foarte putind i am fost asigurat ca in amandoud tarile
Moldova i Tara Romaneasca nu se afla mai mult de cinci cute de mii de
locuitori. Raurile, care strabat in diferite locuri aceasta tara, se varsa aproape
toate in Dunare i ofera cai ware i indemn pentru negot. Am vazut putine
paduri in regiunea Prutului. De aceea, probabil nu vezi nicaieri in toata Moldova
case de lemn. Toate satele i oraele au casele de lut lipit. Aceihsta lard manoasa,
bogata i foarte bine impartita de natura n-ar avea nevoie decat de o altfel de
carmuire (cum voi arata mai jos) ca sa ajunga una din tarile cele mai bogate
i mai necesare lumii intregi.
Iai, capitala tarii, are vreo treizeci de mii de locuitori. Case le sunt mici
i joase, ulitele stramte i podite cu scanduri in loc de caldaram. Cladirt de zid
sunt numai palatul domnesc i cateva manastiri. PalatuP2 sau reFdinta domnului
are ziduri uriaw i bolti, este de forma patrata cu un cat inalt i se aseamana
cu castelul cel vechi parasit sau citadela.
Titlul de principe ce se da domnilor este datorat Curti lor europene, caci
Poarta numete pe domnul Moldovei i al Tarii Romaneti hospodar, Bohdan
bey" // sau voievod"13. Numirea for atarna de sultan. Daca ii priveti de p 228
aproape, vezi wr ca adevarata fire a grecilor de astazi este umilinta i trufia,
prima pentru a indupleca pe stapanul sub care stau, ca sa-i poata implini in
voie pe a doua. Ei vor intru toate sa urmeze obiceiurile mahomedanilor, ceea
ce iti da o icoand a Curtii acestor carmuitori de provincie...
adica hetman, care impreund cu doi ofiteri subalterni are comanda asupra
militiei domnqti. Aceasta militie e alcatuita din cateva zeci de oameni fara
uniforme i fara arme potrivite pentru functia lor. Cea mai insemnata datorie
a tuturor acestor dregatori este stricta observare a etichetei i ceremonialului
in actele publice, atat fata de mahomedani, cat *i de straini, ca soli etc. Pentru
primirea for este wzata in ordine Curtea in castel i militia pe strazile oraului.
Dregatorii pomeniti mai sus, ca i multi altii asemanatori sunt cu totul lipsiti
12 Curtea veche mistuita ulterior de un incendiu pe vremea lui Alexandru Mavrocordat.
Cf. A. Wolf, Beitrage.. , p. 247. Cf si schita planului Iasi in Sulzer, op. cit., vol. I, harta 1/2.
13 Worewodaszy. Urmeaza o prezentare rapids a dregatornlor etc. dupal Carra si Bauer.
www.dacoromanica.ro
449
catolici din alte ora$e i$i au bisericile lor. Scoala, pe care domnul o Intretine
cu cheltuiala lui pentru invatarea limbii latine $i grece$ti $i a teologiei, ar fi
folositoare tarii, daca ar avea profesori invatatiI5. Ace$tia sunt insa ale$i
dintre calugarii din tars, caci aducerea de profesori straini li se pare prea
costisitoare. La Bucure$ti, capitala Tarii Romane$ti, este o $coala destul de
bunk unde se invata limba latind $i greaca clasica16.
Veniturile domnului Moldovei din impozite, zeciuiala, vami $i haraci se
ridica la vreun milion $i jumatate de pia$tri, sums destul de insemnata, caci
face vreo $ase milioane de zloti poloni, din care domnul trebuie sa plateasca
ultimului razboi19, a fost recladit acum. Dupd aceea, trecand,, prin satul
Chitcani20, dupd opt ceasuri de drum, am sosit in ord$elul Barlad. In acest loc
14 De fapt, o resedinta mizera. Pentru vicisitudmile sale in secolul precedent, vezi vol. V,
al colectiei de fats.
15 Cf. A. Wolf, Beitrage..., I, p. 176, unde se arata si salanzarea celor trei profesori greci,
precum si a profesorului de latina, de obicei german sau polon.
16 Este vorba de Academia domneasca de la Sf. Sava.
17 Nici una din aceste pseudoscrisori nu poarta vreo data.
18 Glodeni, sat, azi apartinand orasului Negresti, jud. Vaslui.
19 Razboitil ruso-turc, 1768-1774.
20 Hiszkani, sat, corn. Costesti, jud Vaslui.
450
www.dacoromanica.ro
se tin iarmaroace sdptdmanale, unde se pot vedea chiar cateva mii de capete
de cai si vite laolaltd. Negustorii yin din toate partile si, desi ordselul a suferit
mutt in ultimul rdzboi, se afla acum intr-o stare mai bung ca mai inainte. In
sfarsit, plecand din Bar lad si trecand prin satele Costesti (?)21 si Pechia', cel
din urmd cu mai mult de trei sute de case, am sosit la Galati, dupd paisprezece
mile e drum. Satul Pechia si celelalte sunt atat de populate din pricina vecindtatii
Dundrii. Aici mai ales se poate vedea cat folos oferd locuitorilor asezarea
naturald a Moldovei si Tdrii Romanesti, cdci Dundrea primeste ca afluenti
toate celelalte ape care strdbat aceste cloud provincii, inlesnind astfel negotul
chiar intre cele cloud continente, Asia si Europa. E de mirare cum guvernul
acestor cloud taxi nu stie sd profite de aceastd asezare naturald si lass in
parasire o lard care ar putea fi un izvor de bogatii.
Orasul Galati asezat pe Dundre a fost ars de turci in timpul ultimului
rdzboi, ca sd scoatd din el pe muscali, ce tineau aici o garnizoand destul de
putemica. Acum insd a fost construit din nou mai regulat si mai frumos.
www.dacoromanica.ro
451
toate onorurile. Nu voi mai starui asupra caselor de lut cladite dupa felul
moldovenesc, caci chiar in acest prim ora* al Bulgariei, am gasit ceva deosebit:
cu lut. Acest ora* are o capetenie numita aga, care, ca tot tinutul numit
Dobrogea25, tine de pa*a comandant al Silistrei, cetate la Dunare unde i*i are
re*edinta.
drum. Toate aceste trei sate sunt foarte bine a*ezate, au case mari *i bune,
noaptea am petrecut-o in casa po*tei. Am fost mirat sa gasesc in mijlocul
mahomedanilor, du*manii strainilor, o casa demna de toata cinstea. De acolo,
cale de cinci mile pans la satul zis Celebi-Kioi30, a*ezat pe lacul cel mare
Karasu, adica apa neagra, care comunica cu Dunarea *i cu Marea Neagra. De
la Celebi-Kioi prin satul Cobadin31 am sosit la Kalfa-Kioi32, dupd noud ceasuri
de drum. Nu departe de cel dintai din aceste cloud sate, trecem un pod sau dig
25
26
Marta.
24
27
28
Neidentificat.
Kassyndze, sat si corn., jud. Tulcea.
Constanta.
31
32
452
www.dacoromanica.ro
mai insemnate porturi, unde yin corabii grece$ti $i turce$ti. Am gasit acolo
cloud corabii de negot din Constantinopol, care apartineau unor greci. Ora$ul
Constanta este acum in mine, dar a$ezarea lui este foarte frumoasa. Mangalia
www.dacoromanica.ro
453
FRANZ-JOSEF SULZER
(1735-1791)
Franz-Josef Sulzer era elvetian de limbs germand. El s-a nascut la Laufenburg, in anul
1735, $1 a murit la Pite$ti, in august 1791. and a venit in Tara Romaneasca era in varsta de
47 de ani. Despre antecedentele sale se pot afla in mod nea$teptat amanunte in Lexiconul lui
Trausch, macar ca. Sulzer nu era propriu-zis german $i nici ba$tina$ al Transilvaniei, de care era
legat doar prin casatoria sa cu Johanna, flica senatorulin bra$ovean Joseph von Drauth Cum
el apartinea prm na$tere unei familn catolice, $1-a facut studille la iezuiti, cu intentia de a intra
in Ordin si a fi folosit in Irlanda. Dar neflind primit in Ordm, el a intrat in slujba Imperiului
Habsburgic. Avand studn de drept, a fost numit auditor" in regimentul de infantene Latterman
(1759), din care a demisionat in 1773 in acest rastimp a stat mai mult in Transilvania, unde
s-a casatont $1 i s-au nascut trei copii, doud fete $1 un flu, Josef Friedrich von Sulzer, nascut
in 1767, care a fost innobilat $i a avut o camera din cele mai satisfacatoare, colonel A la suite",
in serviciul Bavanei $i apoi diplomat al acestei tan, insarcinat cu afacen in Rusia (3 ianuane
1800 - 20 mute 1802) $1 ministru plenipotentiar in ducatul de Hessa - Darmstadt (18 august
1811 - 9 apt-die 1826) Despre acest flu pomene$te Petru Maior ca find cadet in regimentul de
dragoni Savoja, cantonat la Reghin (dupa anul 1784). Este probabil ca acea cantonare la Reghin
sa se fi datorat situatiei din preajma razboiului din 1787-1791. Potnvit cu datele curente
acceptate, Sulzer s-ar fi aflat in Principate in tot intervalul 1774-1782, dupa care s-ar fi angajat
din nou in armata impenala, intrand in regimentul Savoja. Dar noi $tim precis ca in decembrie
1781, cand cu escapada necugetata a beizadelelor lui Alexandru Ipsilanti, el se afla la Brasov,
unde a prima vizita for Nu trebuie uitata nice candidatura sa fare succes la locul de jude al
Bra$ovului, care a fost negre$it antenoard pasului facut in 1782, prin revenirea la camera
militara.sEste probabil ca dupa plecarea sa din slujba lui Alexandru Ipsilanti pentru care noi
nu avem mei o data precisa , Sulzer a oscilat intre Tara Romaneasca, unde urmarea exploatari
rentabile in asociatie cu pastorul bra$ovean Theodor Lange (cultura viermilor de matase $t
cre$terea albinelor) st Transilvania. Pe de aka parte, in notele biografice ale lui Trausch nu se
pomene$te comic despre trecerea lut in Moldova, la Alexandru Mavrocordat Firaris, deci prin
1785-1786. Un jalon mai precis ne este oferit de Petru Maior, care ni-1 infati$eaza. la Reghin
in cantonament cu regimentul de dragoni savoiant. Acolo temp de trei ani s-au putut intalni $1
discuta in contradictoriu difente probleme de istorie $i de limbi, fiecare dintre ei pastranduli
convingenle Petru Maior locuia in casa parohiala de la Reghin, unde fusese numit protopop
in 1784, Sulzer $edea in cortel", adica in cantonament cu regimentul trimis acolo probabil in
legatura cu pregatirea noului rizboi austro-ruso-turc din 1787-1791. Din Reghin, Sulzer a
plecat, dupd cum spune P. Maior, cu mai sus laudatul regiment a doua oars dupd facuta pace
cu turcii ate Tara Romaneasca, unde au $i murit de lingoare la Pitesti" (N Iorga, Istoria
literaturd ronicine in secolul al XVIII-lea, ed 1969, vol. II, p. 197). Este vorba desigur despre
pacea de la Si$tov (24 iulte 1791), a doua fats de cea din 1774.
Despre unele din drumunle sale prin Moldova $i Tara Romaneasca aminte$te Sulzer in
Istorta Daciet Transalpine, dar Vera indicatii cronologice, cu exceptia doar a calatoriei sale la
1a$1, in 1776, de care leaga ni$te planun destul de sumbre ale domnului, la care el, Sulzer, s-a
impotrivit, ceea ce 1-a atras defavoarea domnului si zadarnicirea promisiunilor cu care fusese
imbiat in Tara Romaneasca. Cel pupil aceasta este versiunea sa. Despre natura acelor planun,
nu da mei o lamunre
454
www.dacoromanica.ro
Sulzer a fost chemat de Alexandru Ipsilanti in 1774, ca sa predea ni$te cursuri de drept
filosofie in Scoala Superioard ce urma sa fie infitntata la Bucure$ti. Trebuia totodata sa
lucreze la alcatuirea unui cod de legi In acelasi tamp, era consultat in chestium tehnice destul
de variate, dupa cum se lauds cu oarecare necaz. Dupd versiunea sa, toate promistunile s-au
naruit dupa misiunea ce it fusese increchntata de domn in Moldova. In ce a constat ea, nu ne
cla nici o lamurire, de$1 el revine asupra et de doua or Ea este amintita in legatura cu apologia
lui Carra ce ocupa un loc important in Istona sa Cu acest prilej, povesteste o scena petrecuta
la Iasi pe la sfarsitul lui februane 1776, la o masa data de un boier moldovean nenumit (poate
pentru ca acesta era probabil afiliat francmasonilor), la care au participat Carra, francezul Le
si
Doulx de Sainte Croix, Alexandru Joan Mavrocordat (Firans), un agent prusian, Jager $1 Sulzer.
La indemnurile comesemlor s nu se increada in dommi greci, avand in fata exemplul lui Carra,
Sulzer a rostit un elogiu calduros pentru Alexandru Ipsilantt, ca domn luminat $1 insufletit de
ideile cele mai generoase Dar la inapoierea sa in Tara Romaneasca, vazand ca nu i se implinesc
fagaduielile, el declard: Totul fusese doar inselare $1 nalucire Fusesem destinat cu totul altor
scopuri, $1 anume unei chestiuni care trebuia sa fie privzta cu oroare de once patriot. Dupa
inapoierea mea de la Ia$1, cand au bagat et de seams repulsta mea pentru un asemenea rol $i
(ca) nici condescendenta extraordinary a domnulut grec $1 a mandrei sale sotii fata de nevasta-mea
nu au putut-o schimba , nu a mai fost vorba de mci o $coala si de nic>lin cod" La acea
mistenoasa misiune se mat refers si in alt loc, $i anume in singurul pasaj in care pomene$te de
Grigore al III-lea Al. Ghica fara ostilitatea sa obivanta: Aici trebuie sa-mi implinesc o datone
de recunostinta spre cinstea nefericitului principe Ghica al Moldovet, care mi-a dat un ordin
pentru transportul gratuit cu privire la toate calatoritle mele prin Moldova, deft el nu avea nici
o inclinatie pentru Austria $1 poate ca a mai putut sa observe $1 faptul ca in afard de interesele
mele, am putut sa flu manat la Curtea sa de o misiune secrets a domnului Tani Romane$ti, cu
care tocmai nu se afla in termenti cei mai buni". Sensul acestei misiuni famine $1 mai departe
o enigma nedezlegata
Cine 1-a recomandat pe Sulzer noulut domn venit in toamna anului 1774 cu planuri man,
cum era firesc pentru un domn numit, se credea, pe viata?
Poate dintre boieni refugtati in Transilvania in timpul campaniei inchetate in 1774. Stim
ca in felul acesta a fost imblat in Moldova de catre cumnatul lui Grigore Al. Ghica, Lucake,
acel francmason francez, Le Doulx, cunoscut de el in cursul sedern sale la Brawv. Tot astfel
a putut fi invitat $1 Sulzer in Tara Romaneasca. De altminten.si la Brasov, a putut sa intalneasca
boterimea din Tam Romaneasca pribegind pe acolo.
Cat a scat Sulzer prin parole noastre ci anume unde? S-ar parea ca prima $edere in
slujba domnului s-a inchelat prin 1777 Nu se pot trage concluzii din socoteala pagubtni sale
de catre domn, care nu prea e clara: Er strich auf des Anweisung, worauf er mir erstlzch erne
halbahrige Besoldung bis auf 100 Lowen zu bezahlen anbefahl abermal 50 Lowen
nhlbedachtlich aus, und die iibrIngen 8 Monate machten einen Rechnungsbruch den man bel
metner Abresise mit einen Drittel mernes Rackstandes auflaste und bezahlte". S-ar parea deci
ca ar fi vorba de un interval de 6-8 luni. La sfarptul lui februarie 1776, el era la Tap. De acolo
s-a oprit in drum la Focsant, pentru a se judeca cu un datornic al sau. La inapoiere a trebuit
sa renunte la perspectivele bogate intrevazute $i sa tiny, de chit lumii, ni$te prelegeri de drept
natural in fata unui unit elev, Mike". (Este vorba de Mihai Fitono, despre care vezi Valentin
Al. Georgescu si Em. Popescu, Legislatia agrarci a Tani Romanegi, 1775-1778, Bucure$ti,
1970, p. 10-12), care il socoteste un jurist remarcabil pentru acea vreme in Tara Romaneasca.
S-ar parea ca sub numele de Mike trebuie sa recunoa$tem $i pe flub lui Mihai Fotmo, acel tanar
de bune sperante, care apare ceva mai tar= sub pana sa. Cu acest Mike, care a intrat slujba$
al oficiului de arendare a impozitelor, au incetat $i cursurile lui Sulzer, care a trecut, nu se $tie
precis cand, in Transilvanta.
In decembrie 1781, el se afla la Brawv. A strabatut Tara Romaneasca in toate sensurile,
cautanduli rostun de capatuire, ba asociindu-se cu boierul Slanneanu si cu agentul acestina,
jovialul Perdicari, pentru a construe o cladire insu$ita de Perdicari, spre a o fobosi drept carciuma
pentru desfacerea vinurilor sale, ba apucandu-se de exploatarea unei mosit aproape de Viezure*ti,
unde se invecina cu boierul Obedeanu, ba de negustone cu oile tigai, tnmitand in Oltenia pe
www.dacoromanica.ro
455
doi credinciosi ai sai cu bani pentru cumpararea de acolo, unde pretunle erau mai abordabile,
si umbland apoi in urmarirea talhanlor, care au atacat pe trimisii sai in preajma targului de la
Ploiesti, omorand pe unul dintre ei
furand banii meniti acelei cumparan. A urmat procesul
purtat de Sulzer in fata ispravnicului de Ploiesti, un borer Cretulescu. A cutreierat Cara dupa
arendarea unor mo5ii la un pret denzonu, dintre care una i-a fost suflata dinaintea ochilor de
catre breasla macelanlor din Sibiu, dar alte doua, de la Popesti $i Izvoare, au fost luate in
arenda de el, in asociatie cu pastorul Lange din Brasov, cu care avea de gand sa se apuce de
cresterea viermilor de matase, precum si de albmarit, socotind ca iuteala cu care se inmultesc
stupii fagaduia venitun insemnate Nu 5tim cu care prilej a fost in Moldova, pe valea Trotusului
$i a Oituzului, unde a vizitat ocna, pe care o descne (la Targu-Ocna) impreuna cu masivele de
sare de la Grozesti. A vazut tasnind din pamant pacura, pe care o crede partea fluidal a sani
aflate in stare cristalind etc., 5i noteaza ca o caldare de asemenea Berg-ol costa un gulden. Peste
tot este fascinat de bogatiile naturale din Dacia extracarpatica 5i urmarit de gandul de a pune
la indemana sasilor din Transilvania matena prima pentru viitoare manufacturi, ce ar da castigun
nebanuite (de care bineinteles nu ar beneficia localnicii din principate). Dar pentru a
intreprinde o exploatare sistematica, fenta de nesiguranta generals, era nevoie de o conditie
prealabila: existenta unui consul imperial in principate, asemenea celui rus impus de Ecaterina
a II-a, cu toata incercarea de impotrivire a Portii, dupa incheierea pacii din 1774. Obsesia lui
Sulzer in aceasta privinta ocupa o build parte din Istoria sa si este chiar motivul compunerii
acesteia, ca un titlu neindolos la acea numire. Din spusele sale, s-ar parea ca insu5i Alexandru
Ipsilanti ar fi afirmat nevoia unui atare consul, ca o binefacere din partea Austriei si de fapt cu
toata neincrederea lui Sulzer in sinceritatea domnului, acesta se bizuia pe austrieci, spre deosebire
de colegul sau din Moldova, socotit omul rusilor. Este drept ca acelasi Ipsilanti se grabea sa-1
trimital pe Raicevich in intampinarea ambasadorului rus Repnin, la Kiev, ceea ce implied o
politica mai ambigua. Dar Sulzer se grabeste sa demaste nesinceritatea lui Ipsilanti, care ar fi
fost foarte incurcat de prezenta unui martor nedorit al cuantumului exactiunilor sale si al
castigunlor nebanuite rezultand din comertul facut chiar de domn cu produsele supuse
monopolului Portii. Spre deosebire de aceasta atitudine negativa, Sulzer este convins de dorinta
boierilor de a-1 primi pe el drept consul imperial in tars, aratandu-se gata a-1 propune chiar ei
pentru acest post! Argumentele multiple ale lui Sulzer, in favoarea instituirii unui consul, ocupa
doua capitole ample din Istorie, in care se revarsa o patima nestapanita ce razbate in toata
lucrarea.
Se observa un fapt destul de curios. Atitudinea lui Sulzer fats de Alexandru Ipsilanti este
departe de a fi constants: aici denunta lacomia lui si partinirea cu care acopera faptele cele mai
condamnabile ale celor apropiati ai sai si sublimaza nesinceritatea sa, aratandu-I chiar dusman
al comertului austriac cand invoca $i marturia bancherului vienez von Fries , acuzandu-1
totodata ca impiedica la Poarta acceptarea unui consul imperial $i care se opune transportului
de marfuri austnece, la adoptarea drumurilor de la Varful Craiului si de la Comarnic- Doftana,
unde ele pot fi transportate cu carul, 5i nu numai cu samarul, ca pe cararile de munte ce erau
folosite acum, aici il Lauda ca princip luminat, putand sta alaturi de Nicolae Mavrocordat,
patronul eruditilor in sfarsit, mai avem si o variants neasteptata, cand conchide: Dad: el nu
s-a trout de cuvant cu mine aceasta este._ la sfatul altor europeni, lingusiton interesati, carora
le-a incredintat cu prea mare incredere secretele mele, pentru a nu fi silit sal le fats pe plac".
Sulzer se referea desigur aici in primul rand la Raicevich. Aceeast versatilitate se vadeste $i in
judecata sa despre tarani, pe care ii lauds intr-un loc pentru ospitalitatea 5i simtul for de omenie,
dupd ce, pans atunci, nu a gasit cuvinte bune pentru ei, invinuindu-i de lene $i nepasare si
marginindu-se doar sa semnaleze vitejia cu care se lupta cu fiarele in apararea turmelor for sau
456
www.dacoromanica.ro
lut decembrie 1781' Oare a mai continuat sa mat adauge la textul predat la tipar 51 in cursul
tipanni9 El denunta chiar in textul Istonei cat nu era Inca tipanta, anumite manevre ale dusmamlor
sat, mergand sa o denigreze pe la libran Mat este vorba st de un abate care merge sa-1 faca
contrapropaganda SA' fie cumva vorba de abatele d'Ayala9 Despre Sestini, stim ca 1-a felicitat
pe Sulzer pentru cartea sa, spunandu-i ca va provoca un adevarat fracas" (mare zgomot).
Desigur ca entuziasmul sicilianului razbunator se datora in bung parte resentimentelor comune
fats de Raicevich, de care amandoi avcau a se plange A5adar, fluctuattile semnalate s-ar explica
poate pnn inconsecventele cronologice ale redactant Dar se mai adauga si o versattlitate evidenta
in felul cum se manifests el de mlda fata. de Carra Pe de o parte, t se alatura trup si suflet,
aparandu-1 contra autorului anonim al scrisorn care jurnalistii din Bouillon, in care crede ca
it recunoaste pe Raicevich. Pe de alta, califica a5a-zisa sa Istone a Moldovei sz Tetra Rozminestz
drept foaie volanta, brosura frantuzeasca etc. st chiar se 51 leapada de el. De fapt, in Carra, el
vede, pe de o parte, pe autorul luat la rost de Raicevich (a5adar du5manul du5manului meu imi
este prieten), pe de alta, pe unul dintre antescnitorit Istoriei, la care lucra el insu5i 51, ca atare,
cuprins 51 apasat (5tirile chiar neadevarate, data erau in detrimentul nostru, erau dupd gustul
lut ") El nu 5tia romane5te, intelegea pnn cuno5tinta ce avea de limbile latind 51 italiand 51 pnn
explicatille ce 1 le dadea nevasta-sa, o sa5ca din Bra5ov". I s-a parut lui Maior mai dezgustat
ca oncand, nici voind sa mai auda de mang'aterea ce-i putea veni din cartile ce lucra si din
numele ce putea gasi intr-insele (vezi N. Iorga, op cit., II, p. 196-197 Citatele chrecte din Petru
Major sunt cuprinse intre ghilimele). Tot la Sulzer se refers Petru Maior, c'and spune in alt loc:
Cunoscut-am unul care mergand in Tara Romaneasca cu nadejde ca tots romanit i se vor
inchina ca unui nu 5tiu ce, ci ne5tiind el limba romaneasca, nu putu dobandi nici o dregatorie.
De unde te5ind manios, n-au stint cu ce sa strice mai tare romanilor 5i sa-i micsoreze, fad a
starni =mita neauzita pand aici, 5i o deade la stamps ". Este vorba bineinteles de teona din
Geschichte pnvmd retragerea elementului roman din Dacia la parasirea oficiala a Dactei (loc.
cit., n. 331)
Venirea lut Sulzer in Tara Romaneasca, dupd o 5edere prelungita la sasii din Transilvanta,
a dus la identificarea cu atitudinea for de supenontate fats de romans si explica in buns masura
adresantul scrisorilor 5i intitulata Altes und neues, oder dessen literansche Reise durch
Szebenbiligen, dem Temesvarer Banat, Schwaben, Schweiz und Alsass etc., in dret Sendschreiben
an Hernn Prediger Theodor Lange, zu Kronstadt in Siebenbiirgen, Wien, 1782, in 8, 168 p.;
un exemplar se pastreaza la Biblioteca Arhivelor Statului din Brasov. Aceasta carte ar merita
o analiza, pe care spatiul restrans al colectiei de fats nu ni 1-a putut ingadut. Despre biografia
lui Sulzer s-au ocupat Josef Trausch, in Schriftsteller Lexikon, oder Bzographisch-Literansche
Denkbliitter der Siebenbilrger Deutschen, vol. III, Kronstadt, 1871, p. 342-345; N. lorga,
Elvetieni in Romdnia, in Revista istorica", a. XIX (1933), nr. 7-9, p. 253; Manfred Eggerman,
The Schweizerkolonien to Rumanten, Bukarest, 1931, p. 13. Unele date inedite privmd activitatea
sa depusa la Bra5ov se intalnesc la Actele Magistratulut Brasov, nr. 288a, 2886, cu o anexa din
16 II 1769, nr. 428 din 1771, nr. 1007 din 1778, nr. 761, 879, 1008 din 1780, nr. 8/1781, nr.
1084, 1099, 1103, 1108, 1176 Si 1200 din 1782, nr. 728 Si 806 din 1783 (cf Gemma Zmveliu,
www.dacoromanica.ro
457
Franz Joseph Sulzer si contrtbuaa lut Ia dezvoltarea stunfelor, muzicii, in Fr. J Sulzer in Dacia
cisalpina si transalpinti, Bucuresti, 1995, p. 56, nr. 11).
Despre opera lui Sulzer au scris: N. Iorga, Istorm roincinilor prat ccilatori (ed. II), vol.
II, p. 228-239; Constantin Moisil, Bucurestu vechi. Schiff: :storied si urbanistica, Bucuresti,
1932, p. 29-31, Mihai Popescu, Bucurestii descnsi de Sulzer Ia sfarsitul veacului al XVIII-lea,
in Bucurestii vechi", anii IIV (1930-1934), p. 34-38, au fost redate Localitail din judeful
Ilfov, de catre Oniciu Gratiana, Bucuresti, 1935, 12 p.; Maria -Ana Musicescu, Re
asupra
muzicii de Curte si muzicii farcinesti, in Geschichte des Transalpinischen Dactens, in Studii
si cercetari de istoria artei", II (1955), p. 291-304; Gottfried Habenicht, Valoarea contribu /iei
lui Franz Joseph Sulzer la cunoasterea foklorulta roman, in Revista de etnografie si folclor",
XVI (1971), nr. 5, p. 391-398 Recent, Gemma Zinveliu a editat Fr. J. Sulzer in Dacia cisalpina
si transalpine (Bucuresti, 1995), continand extrase fragmentare din aceasta opera, legate mai
ales de preocuparile culturale si artistice ale calatorului, insotite de o importanta biobibliografie
a sa (p. 5-81 si 265-268).
orasului Roman. Cea a lui Griselini (care e de fapt a stolnicului) consta din
bucati deosebite realizate dupe observatiile ispravnicilor, combinate apoi
impreund de un desenator expert.
Se arata echivalenta milei germane mari cu 2 ore si a celei mici cu 1/2.
Mila de poste, de exemplu distanta Bucuresti-Focsani de 20 de mile = 30 ore,
deli se poate efectiv in 24 de ore.
Clima ci varialii de temperature. Sunt zapezi mari in Carpati. Se intampla
sa fie surprinsi de viscol ciobanii si s fie gasiti inghetati cu turmele lor. inti
Valeni si pasul Buzaului a fost inzapezit un intreg convoi de butoaie de N in
ce au fost lasate in parasire de nevoie. E amintita ceata, ca si roua imbelsugata,
careia nu trebuie sa i se atribuie imbolnavirea soldatilor rusi, cum face generalul
Bauer. Vara zilele sunt fierbinti, dar noptile sunt reci. In munti sunt si alte
accidente. Pe muntele Robul, un traznet a ucis o turma intreaga de of etc.
Turma ci herghelii. Cum se apara caii de haitele de lupi? Ei formeaza un
cerc cu iepele $i manjii la mijloc si cu armasarii de jur imprejur (vezi descrierea
la Raicevich, care se inspird evident de aici). Despre obiceiul de a scoate caii
la iarba 6 saptamani cu incepere de la Sf. Gheorghe. Ceremonii la care asista
domnul la manastirea Cotroceni, unde petrece aceste zile. Vite cornute sunt
din belsug. Pe langa boi si vaci mai sunt si bivoli, care sunt buni la tractiune...
Ca o raritate, exists la Potlogi un bivol alb! Se dau preturile: 0 vacs cu vitel
6 guldeni la Ploiesti. 0 pereche de boi 20 de guldeni. 0 pereche de bivoli 36
de guldeni. Sunt zahanale care topesc seu (cervix) pentru turci si fac pastrama.
458
www.dacoromanica.ro
sau, pastoral Theodor Lange, obtin din 10 stupi 44. Cum se capteaza roiul?
Cum arata stupii? etc. Eresuri despre zamislirea albinelor din carne de vitel!
Rade i domnul [in realitate e o reminiscenta deformata din Georgice]. Vinurile
din Tara Romaneasca sunt foarte bune, dar se pastreaza foarte rau. Se exports
turcilor nu se exploateaza decal sarea din ocne (Bauer, Memorii). Inconvenientele unor eventuale exploatari s-au vadit cu prilejul pretentiilor mari ale
Portii la cantitati excesive de salpetru din Moldova. Ar fi perspective de viitor
pentru Austria. Diamante se gasesc in Maramures, deci se afla si pe versantul
estic, unde clildura, care sa ajute cresterii metalelor in primiint, este mai mare (!).
459
tite se afla la marele logofat Dumitraki, un grec laudat de Bauer. Ele suit
socotite a fi urme de uriai" (vezi Fridwaldszki, Benko i Fichtel pentru
Transilvania). Ape minerale. In Transilvania sunt multe, dar in Tara Romaneasca
www.dacoromanica.ro
Braila, ba chiar sa" clued panza de in la Braila. Tot astfel: zahar, galanterie,
matase din Transilvania. S-ar aduce din Tara Romaneasca bumbac de Serres
si din Vlasca land tigaie, find aproape de Turnu Rosu, cu jumatate de cheltuiala.
Portile de Fier nu sunt o piedica pentru navigatia pe Dunare. Va trebui asigurat
schimbul de care capitalisti si mersul postei. Avantajele existentei unui consul. Internuntiul e prea departe pentru informatii. Consulul poate intocmi o
harts, culege inscriptii privind pretenfiile regatului Ungariei i poate avea
reformat, a venit (dupd ce a trecut in fuga prin niste scoli latinesti), nu stiu
cum, ca scrib in casa unui magnat, ce se bucura atunci de multa consideratie
in Transilvania, si prin protectia lui a ajuns cancelist, chiar in guberniul regal
de acolo. II Dupa multe excese, man si mici, cum ar fi: ca s-a insurat cu o
Traducerea s-a facut dupa textul german al lui Sulzer: Geschichte des Transalpinischen
www.dacoromanica.ro
461
p. 42
Mintea sa it Inv*" ca trebuie sali tradeze patria sa ru5ilor, care de-a lungul
acestui intreg razboi intreSineau o a5a mare prietenie cu Curtea imperials
germana. Fanatismul2, pe nedrept numit religie, trebuia s puns in mi5care
Intregul plan patriotic. Insa ru5ii 1-au respins cu dispreS. dar cu atat mai mult
s-a recomandat Ordek clerului valah prin acest pas. El vine plin de speranSa
unei bune capatuieli sa-5i ridice lucrurile 5i hainele ramase in Transilvania,
dar trecand de la Oituz spre Bra 5ov, afla ca a fost denuntat, 5i se salveaza la
manastirea3 franciscanilor, II se face catolic, cere sa fie primit drept calugar,
se spovede5te 5i imparta5e5te la fiecare saptamana, face matanii 5i saruta
parnantul cu pletele zburand valvoi, ca un anahoret pocait in fata corului, in
prezenta comumfatii cre5tine, de zece on intr-un sfert de ors, proste5te pe o
biata femeie batrana cu fagaduiala s se insoare cu ea in Tara Romaneasca 5i
sa o faca bogata, intr-atata incat ea ii trimite zi de zi mancare la manastire 5i
sarace5te pentru el pans la carna5a, apoi el dispare in mare taind 5i se face
calugar la Mitropolia de la Bucure5ti 5i predicator, apoi arhimandrit 5i stares
la manastirea de la Brebu, langa Campina, 5i, in sfar5it, dupa ce a intrat in
datorii impreund cu mandstirea, incercand zadarnic sa fabrice aur, dupd cum
it arnagisera ni5te in5elatori din Transilvania, a 5i fost inchis de aceea cateva
luni in inchisoarea arhiepiscopala. Dupa aceea, 1-a numit mitropolitul4 printre
vizitatorii generali extraordinari ai manastirilor din Banatul Craiovei, spre a-i
da prilejul sa mai ca5tige ceva pentru a-i multumi pe creditorii sai. El a in5elat
5i Increderea 5efului sau spiritual, prin stoarcerile sale exagerate, incat numai
bunatatea mitropolitului 1-a salvat de urmarirea amard a manastirilor vizitate.
Toata pedeapsa ce i s-a dat pentru aceste ispravi (Plackereien) a fost a5a
cum a recunoscut el insu5i cu bucurie ca mitropolitul 1-a numit ungur natang,
care nu 5tie sali potriveasca mai bine treburile.
462
www.dacoromanica.ro
sa mai taie din zilele de lucru si din materiale, au vrut sa-1 execute ei in$i$i.
S-a gasit mijlocul sal -1 indeparteze pe acest arhitect inainte ca el sa fi intreprins
etc.]. Vina este a domnului, dar cel putin nu a celui al Tarii Romane$ti, caci
trebuie sa i se recunoasca dreptatea ca este un prieten cunoscator $i ocrotitor
al $flintelor, in masura in care ingaduie imprejurkile acestei tari. // Dupd p. 52
Nicolae Mavrocordat, el este domnul care a aratat cea mai mare consideratie
invAtatilor. Daca el nu s-a tinut de cuvant cu mine i cu altii, aceasta este...
la sfatul altor europeni, linguitori interesati, carora le-a incredintat cu prea
mare incredere secretele sale pentru a nu fi silit a le face pe plac.
5 Corect: Raicevich.
6 Vezi $i relatia lui Ludo If din volumul de fats.
7 Este vorba de panegiristul lui Alexandru Ipsilanti, medicul macedonean, originar din
Melenic, Manase Eliade (1773-1813), desemnat ca profesor in 1775.
www.dacoromanica.ro
463
III.p 52
P.
mai ales. Sunt si unii care au studiat la Berlin $i Halle]. Astfel ei ajung sa
53 cunoasca lumea $i sa se foloseasca de cutit si furculita $i sa mai invete //
latina, germand, sau italiand $i filosofie. Mai apoi, sunt rasplatiti cu varf $i
indesat in patria lor. A$a se face ca dace vrei sa te intalnesti aici cu oameni
cu educatie, cunostinte si experienta, trebuie sa te indrepti catre doctori. Ei
sunt mai ales greci, dar sunt $i armeni, germani, unguri si bulgari printre ei.
[E amintita si soarta lui Van der Bech8 $i cea a medicului saxon Stah19, ucis
in batai din porunca lui (Constantin voda) Racovita dupa moartea sotiei sale,
(Sultana Sulgearoglu), ingrijita de acesta].
Cea mai mare cautare, in vremea mea, $i cu mult inainte, o avea un
oarecare Schiropolo19, un nobil corfiot, iar in Modova traia un oarecare doctor
Theodorakill, al carui nume merits a fi citat alaturi de cel al oamenilor invatati.
Nu ii citez aici pe doctorul Sau 112 si pe Stefan Raikovich (Raicevich), pentru
464
www.dacoromanica.ro
anonimului impotriva lui, acela 5tie cu cats violenta s-a napustit acel (anonim)
cu pumnii sai bosniaci15 impotriva bietului elvetian16, pentru ca acesta a descris
in5elaciumle 5i nedreptatile domnului Moldovei (Grigore al III-lea Al. Ghica)
in culori destul de vii //, dar totu5i prea slabe. Aceasta infruntare nu putea P. 77
decurge altfel decat in chip grosolan, intrucat cei doi17, manati de acela5i gand
al interesului propriu 5i apartinand unei patrii, nu prea laudate pentru politetea
5i corectitudinea sa, au atacat amcindoi pe un om singur. Ace5ti doi (voi arata
lumii numele 5i caracterul for la vremea sa) au indraznit s-1 declare pe Carra
ateu, fara a-5i dezvalui numele, pentru ca sa se poata el justifica fata de ei.
Douci spirite inalte au cinstea s fi compus un pamflet (Pasqua) impotriva
reputatiei unui om de isprava... etc... Ei it invinuiesc pe Carra de o contradictie
absurda: cum ca in mai multe locuri el critics nedreptatile domnului Ghica 5i
in alt loc spune ca acela a aprobat 5i iscalit o sentinta judecatoreasca pe care
Carra a dictat-o 5i inaintat-o domnului 5i Divanului sau in favoarea unui ofiter
lui Carra citat de mine, a iecit din gura mea, iar eu de dragul unui Carra,
despre care nu mai 5tiu nimic de 5 ani de zile, 5i du5mania unui pamfletar
platit, nu voi falsifica adevarul, cu atat mai mult // cu cat in tam in care scriu P. 79
acum cunosc oameni de seams care erau de fata la cele ce voi povesti acum
15 Sulzer era convms ca sub acel anonim se ascundea Ratcevich, care era ragusan.
16 Sulzer it credea pe Carra elvepan.
17 Sulzer atnbuta acel pamflet colaborarit a dot autort
www.dacoromanica.ro
465
pe care i-as chema ca martori, daca ei nu mi-ar cere s ramana nenumiti din
motive politice.
si
p. 81
Nu este just, dar dacii nu inseala unul, atunci furs celalalt". Aceasta a fost
concluzia spuselor sale si a cuvantarii sale de ramas bun. Si cu aceasta s-a
terminat cu catedra de valaha $i cu tiinta dreptului.
III.p. 195
Despre justitie
Cand am fost eu la Focanii moldoveneti sa trag in judecata pe negustorul
ardelean, datornicul meu..., in fata starostelui negustorilor, singura sa intrebare
IS Fiul juristului Mihai Fotino, cunoscut si el sub acest nume de Mike.
466
www.dacoromanica.ro
a fost daca el // recunoaste acea datorie. La raspunsul lui ca da, a urmat p. 196
judecata pe loc: Impaca-te cu acest domn, altminten trebuie s to bag impreund
P. 210
[Cantemir despre pedepse... etc.] Acum merg toti la ocna, toti taranii, iar
467
1i
p. 212 inca $i mai rea, // a avut de curand batranul Bafaceanu2 $i aderentii sai pentru
aceea$i vind. Pentru toate celelalte fapte rele nu au s se teams boierii, numai
s-1 lase pe domn netulburat (ungeschoren), tot restul li se trece cu vederea.
[Pedepsele pentru cei din urma dintre locuitori: evreii $i tiganii... etc.]
Trimisesem doi dintre oamenii mei calare din regiunea Bucure$ti // spre
raul Olt dupa oi cu land find (tigai), acolo unde se gasesc mai u$or $i sunt mai
eftine, si ii inarmase cu pistoale cu teava dubla, pentru ca aceste locuri sunt
foarte nesigure din cauza talharilor. Negasind oi acolo, s-au intors, fara $tirea
la miezul noptii au pus indata pe fuga taranii, ai caror cai voiau sa-i fure.
Acuma era randul oamenilor mei, pe care puteau u$or sa-i dezarmeze, caci ii
surprinsesera in primul somn. Argatul, un sas din Transilvania, care impotriva
firii neamului sau era un om foarte indraznet, care mai inainte, cand cu razboiul
rusesc, s-a luptat de mai multe ori, ca un nou Hercule, cu 6 pans la 10 cazaci
Inarmati, acesta s-a impotnvit $i a fost impu$cat cu unul din pistoalele mele,
pe care it avea la el. Pe celalalt, care era de asemenea sas din Transilvania,
$i era vechilul meu, $i care voia tot atat de putin sa se predea, si 'Inca $i mai
putin sa tac.A, 1-auslovit, Ii capul talharilor a poruncit celui mai tartar dintre ei
sa-1 clued in tufi$uri, $i acolo sa-1 ucida. Ca un vlajgan puternic, ce avea oase
mai bune pentru tranta, decat cap pentru slujba de preot luteran evanghelic la
Bucure$ti, la care fusese chemat mai inainte, a tras pe amandoi tinerii ucenici
de uciga$i jos de pe cai, dupd ce in taind si-a desfacut fumile, $i a fugit de ei,
multumita tufiprilor 8i noptii, $i a sosit curand, inainte de a se face ziva la
19 lonita Candescu, mare pahamic (1773 martie 15 1774 oct 3).
20 Dinu Balaceanu (f 1784), mare setrar (1762, 1764, 1765) si mare stolnic (februarie-mai
1776).
468
www.dacoromanica.ro
de stejar numita Bucovele, a dat de ceilalti rapt* fugiti cu cei doi cai furati,
ai mei. Unul dintre cai // pe care se suisera mai multi, a fost deselat. Acesta p. 214
s-a oprit 5i pe calul sanatos au scapat a doua oars. Calul 5chiop a fost dus la
ispravnic 5i pus in curtea sa printre alti zece cai, dintre care unul se potrivea
bine la culoare cu el. Erau surf. Al meu era in5euat. Domnul Cretulescu le-a
poruncit sa spund data printre caii de fata nu se afla vreunul dintre cei furati
de la cei uci5i noaptea precedents. Au spus ca da, 5i la intrebarile urmatoare
(au spus) ca este cel sur, 5i anume cel cu Sea, spre deosebire de celalalt, care
avea doar capastru, mai aratand 5i toate imprejurarile 5i cauzele ologirii sale.
Mai multa certitudine nu poate cere nici un legiuitor.
In timp ce se purta aceasta ancheta irepro5abila la Ploie5ti, a zburat
vataful tiganilor, cu mainile pline de banii furati de la mine, la marele arma523
la Bucure5ti. Acesta era un tinerel grec, de curand numit in aceasta slujba de
catre domn, fata de care i5i ca5tigase merite prin iscusinta de a-i pregati
cafeaba 5i de a-i aprinde luleaua. La intrarea intr-o dregatorie e5ti sarac 5i
trebuie sa faci fata. Pentru asta e nevoie de bani. Au fost trimi5i in zbor o
pereche de arma5i la Ploie5ti, s porunceasca s nu mai fie cercetati cu asprime
cei sub ancheta. Ei au sosit prea tarziu. Ancheta se terminase 5i fusese scrisa
www.dacoromanica.ro
mai
469
mi-a spus dupd o jumatate de an, la culesul viilor, la Ploiesti, cand m-a poftit
la el la masa: Arhon capitane, stii domnia ta unde au ajuns banii furati de la
vei merge la ocna". Catre sluga cealalta: Cum te cheama?" Dumitru" sau
cum 1-o fi chemat. Intrebare: Ce ai facut stapanului tau?" Raspuns: I-am luat
de nevoie o lingura de argint, si am vandut-o pe trei lei, dar voi restitui
p. 225 valoarea sa din leafa mea". // Sentinta: Si to vei merge la ocna!" Ce raport
vedem not intre aceasta pedeapsa unica si cele cloud fapte atat de deosebite?
[Despre familiile valahe si moldovene]
Este adevarat ca domnii mai intelepti urmeazi in general regula de stat,
III, p. 162
26 Dumitrache Ghica (1718-1803), mare ban (15 febr. 1775 ian. 1776, 26 mai 1779
mart. 1781), fratele domnului Moldovei, Gngore al HI-lea Alexandru Ghica, cel ucis de turci
la Iasi.
470
www.dacoromanica.ro
imi amintesc bine ca sub ultimul domn Ghica in Moldova, in fiecare tinut sau
district, primul ispravnic era roman, al doilea grec. Si a$a era $i la cei din Tara
Romaneasca $i cu privire la dregatoriile mai mari. Pans $i indatoritorul domn
Ipsilanti nu a putut sali calce pe inima, s nu $i-1 numeasca pe prietenul sau
cu numele de Mi$oglu27, care era de neam albanez $i fusese un negustor de
boi, dar totodata // se intelege, foarte bogat $i 1-a ajutat printr-un imprumut s
ajunga domn, macar ca nu era insurat cu o romanca28, $i dupa aceasta 1-a
numit spatar pe ginerele sau, Manu29, tot grec, precum $i pe marele arma$3
$i alti dregatori mai marunti erau luati din cercul Curtii grece$ti a domnului,
iar sotia agai31 de atunci avusese doar o mama romanca, (Maria Vacarescu) in
vreme ce avea de tats pe un grec, (Dumitrache Ghica) fratele bun al domnului
21 martte
1777).
www.dacoromanica.ro
471
111, p. 332
III, p. 333
serviciul de masa al lui Grigore al III-lea Al. Ghica]... Dar Carra intrece
masura. Ce se potrive$te unui domn, nu se potrive$te celuilalt. La masa obi$nuita
Despre vanatoare
III, p 343
Valahii nu mai sunt razboinici. Domnii nu mai sunt valahi, ci greci, carora
le place s stea in casa si sa trateze afacerile pe sofa. In decursul a doi ani intregi
III, p. 335
intr-atat Inca a dat afard in sala de bal tot ce consumase. Alta data, chiar la
turtle
472
www.dacoromanica.ro
14 turtle 1776, 21
un compliment pentru domn, ardtandu-i ca marele ban as viel besser als der
gross Vornik mit ihrer Hocheit".
Observatii critice
Istoria Daciei Transalpine, adica a Tarii Romanqti i a Moldovei, ce
constituie partea extracarpatica a Daciei, nu rdspunde unui plan unitar. Trebuie
tinut seama ca pe langd cele trei volume imprimate, materialul consta din Inca
cinci volume inedite, ce exists doar ca ms. in fondurile Bibliotecii Academiei
RSR. Ca tabld de materii, textul imprimat se imparte in trei mari sectiuni: a)
geografie fizica, climd, rodnicie, topografie antics (!) i topografie modernd,
b) origine, limbd, obiceiuri, muzica, dans c) organizare politica i religioasd,
grad de culturd, dregatorii, justitie, organizare militard, ceremonial de Curte,
16 iurne
1779).
www.dacoromanica.ro
473
a lui Sulzer se inta de fiecare data cand are prilejul sa-1 numeasca, folosind
de cele mai multe on doar initiala R uneori cu adaugirea plind de necaz de
termenul peiorativ de Croatul, sau Bosniacul. Prin Griselini, Sulzer it cunoaste
pe Del Chiaro, precum si harta stolnicului Cantacuzino, nestiind insa ca este
a lui, ye care o critics alaturi de celelalte harti.
In cele ce urmeaza, vom retine din observatiile, judecatile si reminiscentele
lui Sulzer, pe acelea ce ne restituic reactiile sale directe la realitatile de la noi,
influentate de simpatiile si antipatiile sale, a resentimentelor sale violente, de
optica sa plind de prejudecati si de pozitia sa de consul in spe al Imperiului
Habsburgic in Principate. Despre nevoia unui atare post este vorba in repetate
randuri, despre insusirile cerute titularului urmeaza o lista destul de lunga, ce
corespunde titlurilor ce si le atribuie candidatul, iar Istoria Daciei Transalpine
reprezmta de fapt temeiul pretentiilor sale la acea numire.
ciudate a botului for etc. Sulzer se leaga pe rand de fiecare din minunile
intalnite, fara a admite o data intotdeauna in bloc ca la D. Cantemir uneori
inventia poetics se substitute realitatii. Adesea scepticismul salt, dus prea
departe, da gres. El conteaza in general existenta zimbrului din Moldova (deli
www.dacoromanica.ro
van der Beck, despre soarta caruia pornenete cu tot dinadinsul. Tot prin del
Chiaro a luat cunotinta de textul lui Bocignoli. Fata de generalul Bauer se
arata destul de rezervat, multumindu-se sa semnaleze greeli in redarea numelor
unor localitati din Tara Romaneasca, i a declara harta acestuia ca find scumpa.
Cu Istoria lui Carra, am vazut Ca nu urmeaza o linie consecventa. Acolo insa
Sestini intr-o forma sugestiva, a fost folosita de mai multi autori, atat
contemporani, cat i mai tarzii. Ea este totodata o conspectare a scrierilor
anterioare, incepand cu Descrierea lui D. Cantemir, recent data la lumina de
Busching, i urmand cu o vehementa judecata critics a realitatilor de la noi,
amestecata cu reminiscente proprii, ca nite franturi de memorii retraite cu
toata patima prezentului.
.
In selectarea textelor din Geschichte, infaliate de noi aici, am renuntat
la unele pagini bine cunoscute, de pilda asupra bisericilor din Bucureti, redate
in extenso, in versiunea romans, de catre C. Moisil, in BucureVii vechi, dand
preferinta scenelor traite, de o netagaduita autenticitate, criticilor sale generale,
nu o data patimae sau contradictorii.
www.dacoromanica.ro
475
dupa 1792)
Stephan Raicevich, cum se iscalea in rapoartele sale, apare in Tara Romaneasca curand dupa
incheierea tratatului de pace de la Kuciuk Kainargi dupa numirea ca domn a lui Alexandru
Ipsilanti. Nu se cunosc amanunte biografice pentru penoada antenoara venini sale. Se stie doar
ca el era nascut la Raguza deci raia, adica supus al imparatiei otomane, ca studiase medicina
in Italia si I i luase titlul de medic, desi Fr J. Sulzer afirma ca el nu ar fi avut diploma de doctor
in medicina si nici vreo competenta in materie si ca se ocupa cu comertul. Mai tarziu, silezianul
KOnig, care nu avea motive sa-1 iubeasca, it califica drept barbier adica felcer. Dupa Sulzer,
obiectul comertului sau consta din achizitionarea unor produse principale ale tarii, ca: boi, lank
miere, ceara, ce nu erau supuse monopolului turcesc. Dupa rechemarea sa din Principate,
succesorul sau, consulul von Metzburg, pomenea cu oarecare mvidie nostalgica de averea
predecesorului sau, insinuand poate ca acesta nu saracise in timpul indeletnicirilor sale consulare.
In sensul acesta, exemplul consulului rus nval, Ivan Severn, este cat se poate de sugestiv.
Afacerea scandaloasa a rachiului polonez, introdus cu sila in Moldova si curand 51 in Tara
Romaneasca, revine in mai multe randuri in rapoartele lui Raicevich, foarte atent la comportarea
colegului sau. Despre durata activitatii comerciale a lui Raicevich se pot face doar presupuneri.
In 1775, el era in slujba lui Alexandru Ipsilanti, ca secretar pentru limbile francesti", adica
italiana si franceza. La numirea sa de agent neoficial al austriacilor in Principate, in 1782, a fost
mentionata activitatea lui de 7 ani ca secretar al domnului. Dar in Observant le istorice, tipante
in 1788, la Neapole, autorul afirma Ca se afla in Imperiul Otoman de 11 ani! Este evident ca
aceasta declaratie a fost facuta inainte de plecarea sa din Principate, care a avut loc in 1786
(februane). Deci socoteala celor 11 ani de sedere in Imperiul Otoman ne duce tot la anul 1775.
Dar atunci, cdnd anume trebuie situata activitatea sa de negustor in Tara Romaneasca? Oare in
vremea cand era secretarul domnului pentru corespondenta sa in limbile occidentale? A stat el
cumva un timp la Constantinopol, unde a putut sa-si fats relatii utile? De exemplu, contele
Ludo lf, trimisul regelui de Neapole, sau viitorul domn, Mihai Sutu, care se declara prietenul lui
bun in 1783? $i cand anume a ajuns secretar? In vara anului 1775, el e trimis de domn la Kiev,
sa-1 intampine pe contele Repnin, ce avea sa treaca prin Moldova 5i Tara Romaneasca in drum
spre Constantinopol, unde mergea ca ambasador al imparatesei Ecaterina a II-a. In calitatea de
secretar, el a tratat in 1776 cu abatele Panzini venirea acestuia ca preceptor $i profesor de limba
italiana al tinerelor beizadele, Constantin si Dimitrie Ipsilanti. Dar in anul 1778, abatele Panzini
s-a hotarat sa paraseasca Tara Romaneasca, de teams unui iminent razboi ruso-turc, cu gandul
insa de a se intoarce de va fi pace, dar cand sa pomeasca spre Bucuresti, el a primit insarcinari
speciale din partea guvemului napolitan $i nu a mai plecat. In locul lui a fost chemat un alt
abate italian, renumit ca numismat 5i arheolog, anume Domenico Sestini. $i de data aceasta,
corespondenta a fost purtata de secretarul domnului. Insa la sosirea sa in Tara Romaneasca,
noul venit a gasit postul de preceptor, ce ii fusese fagaduit, ocupat de acelasi Raicevich, numit
intre timp de catre domn, in mod destul de surprinzator, iar el nu a reusit in nici un chip sa fie
primit a trata cu domnul. Cum Sestini a tot fost dus cu vorba ca Raicevich se va retrage, dupa
476
www.dacoromanica.ro
o asteptare de 8 luni, abatele s-a hotarat sa piece, lasandu-1 pe secretar in posesia postului
ocupat. Dar si plecarea lui era impiedicata de lipsa unut pasaport, pe care nu 1-a putut obtine
decat apeland la trimisul regatului de Neapole la Poarta, contele Ludolf. Cum tocmai tinern
Ludolf aveau sa treaca spre Viena impreuna cu cumnatul lor, cavalerul de Saint Pnest, fratele
ambasadorului francez de la Poarta, abatele a putut sa-i insoteasca o parte din drum pana in
Transilvania. Potrivit cu martuna tinenlor Ludo lf, Raicevich nu a izbutit sa casuge simpatia
beizadelelor, care null ascundeau resentimentele, manifestate deschis in fata oaspetilor napolitani
Poate si din cauza plecani lui Sesttni. Este sugestiv amanuntul ca dupa fuga lor in Tara
Romaneasca, avand a-sr jusufica gestul fats de comandantul Transilvaniei, ce trebuta sa raporteze
mai departe spusele lor imparatului, ei au declarat ca dupd plecarea preceptorului lor, abatele
Panzini, ei ramasesera lipsiti de posibilitatea de a-si cultiva mintea... (ceea ce trada opinia lor
despre preceptorul improvizat pe negandite). Preferinta data lui Raicevich asupra lui Sestini se
explica poate prin zgarcenia domnului. In tot cazul, procedeul adoptat fats de abate presupune
o influents puternica a secretarului asupra first mai lasatoare a domnului Inzestrat cu o mare
istetime si o nebanuita incredere in sine, Raicevich se amesteca in multe domenii din afara
stnctelor sale atributii. Astfel, cum Poarta ii ceruse lui Al. Ipsilanti (Ca $i colegului sau din
Moldova) sa construiasca un vas de razboi, Raicevich I-a chemat pe conationalul sau, raguzanul
Iveglia Ochmuchevic, foarte priceput in matene, ca sa preia conducerea acestei lucrari, de care
putea depinde situatia domnului Dupd care, insa, mesterul constructor a fost lasat deoparte, fara
nisi un rost, pana ce tinerii Ludo lf, induiosati de soarta lui, se vor ingriji sa-i inlesneasca
reintoarcerea in patrie. Despre sulul de viata si ifosele viitorului agent imperial in Principate,
ne informeaza tot tinem Ludolf cu destula ascutime. Veleitatile de independenta ale beizadelelor,
manifestate la trecerea fratilor Ludolf, vor culmina in 1781, cu fuga lor nechibzulta peste
gramta, care a determinat tnmiterea dupd ei a lui Raicevich, cu mare zor, ca sa-i ajunga din
urma si sa-i convinga sa se inapoieze.
Intalmrea lor a avut loc la punctul de vama austnaca de la Timis, langa Turnu-Rosu,
unde fusesera retmuti din ordinul comandantului Transilvaniei, care astepta instructium de la
imparat. Exists un dosar intreg al corespondentei purtate in jurul acestui episod (vezi Doc.
Hurmuzaki, VII, p. 332-362), cuprinzand si demersul patetic al lui Raicevich, aratand consecintele
grave pentru domn ale trecerii lor clandestine in statele impenale. Dar ei au raspuns cu sfinge
rece Ca termenul domniei parintelui lor se apropia de sfarsit, mai find vorba doar de un interval
de cateva luni, $i ea domnul insusi era hotarat dmainte sa-si ceara revocarea, temandu-se de
intrigile de la Poarta Autorizati sa se infatiseze inaintea imparatului, au fost insotip de Raicevich
pana la Viena. inapoierea fiilor risipitori a fost tratata intr-o faza ultenoara de catre boierul
Enachita Vacarescu, trimis de domn la imparat. Isprava beizadelelor, care s-au priceput sa faca
si datorii la Viena, s-a soldat cu retragerea de bunavoie a lui Al. Ipsilanti din domnie si cu
cipatuirea lui Raicevich, care a folosit misiunea sa, ce ii deschisese multe usi la Viena, ca sa
obtina calttatea de secretar imperial si trimiterea sa in Principate fara o situatie bine definita.
Calitatea de secretar imperial trebuie sa tins locul oricarui titlu mai precis. Cel de agent, macar
si temporar, a fost ocolit de cancelar, de teama trezirii unor susceptibilitati ale Portii, st chiar
ale impermlui vecin rus ortodox. El va apare mai tarziu. Deocamdata cancelarul Kaurntz
infatiseaza proaspata numire ca o consecinta a viului interes al imparatului pentru intreprinderea
cases Willeshofen ce inaugura un trafic comercial pe Dunare de export si import intre Austria
si Crimeea (Kerson), trecand prin punctele de vama turceasca Rusciuk si Galati. Chiar si in
www.dacoromanica.ro
477
de rostul mislunii lui Raicevich, atat in legatura cu tranzitul pe Dunare al marfunlor austnace
$1 ruse5ti, cat $1 cu reglementarea unor probleme przvind pe slipup: (Impel rah) de pe anzbele
peirti ale grander dintre Impertu sr Principate.
Este vorba de problema recuperani dezertonlor" 5i a emigranplor
Internuntiul nu va notifica Portii numirea atat de ambigua a lui Raicevich, urmand ca
aceasta sa ceard eventual explicatii, la care va raspunde secretarul intemuntiulm. Despre acea
numire va putea internunpul sa pomeneasca ceva in treacat, ca un lucru indiferent, fostului
domn, Alexandru Ipsilanti, pe motivul ca Raicevich ii este cunoscut, intrucat a fost in sluiba
sa mat multi am. Aceea5i prudenta reticenta se manifests $1 in scnsorile catre cei doi domni.
Profitand de faptul ca Nicolae Caragea ii scrisese spre a-i cere agrementul la acreditarea abatelui
d'Ayala ca un fel de corespondent al sau pe langa cancelar, calitate de care se bucurase si pe
vremea lui Alexandru Ipsilanti, el ii raspunde ca tot in vederea until contact mai strans a
indreptat cite domn pe secretarul aulic (imperial), domnul de Raicevich, care sa -I informeze
despre noua intreprindere de comert pe Dunare, de-a lungul Tarii Romanesti, a casei Willeshofen.
Iar catre domnul Moldovei, Alexandru Constantin Mavrocordat Delibei", nou numit si nemstalat
Inca la Iasi, el ii trimitea prin Raicevich o scrisoare de felicitare in care ii aducea la cunostinta
cu perspectiva nemarturisita a unei asimilan vntoare cu foarte recentul consul rus in tanle
noastre. Ideea inflintini unui consulat austriac era mai veche. Ea inspirase lui Sulzer intocmirea
unei Istorit a Dactei Transalpine, in care sa descrie situatia si resursele celor cloud Principate.
Cartea a aparut la Viena, in 1781. Pe baza ei, el a si solicitat, in mat 1782, postul de consul
(ce nu exista Inca). Dar in iunie a fost adoptata solutia ambigua analizata mai sus. Pe langa
staruintele si intrigile, care au trebuit sa joace un rol in prefennta acordata lui Raicevich, mai
era $i faptul ca acea Istorie, cu aprecienle sale despre domnii fanarioti $i racilele carmuirii
turcesti, punea intr-o lumina prea vie pe autorul sau. Si pentru manevra ingenioasa incercata
num de imperial', nu era nevoie de lumina ci dinpotriva. In sfirsit, au tras in cumpana si
legaturile stabilite de Raicevich in Tara Romaneasca in timpul celor 7 ani de functionare ca
secretar al domnului abia plecat. Se socotea ca ele ar putea fl utile.
Nu tot astfel judeca generalul von Preiss, comandantul militar al Transilvaniei, arum i
se pusese in vedere ca intreaga corespondents oficiala cu Tara Romaneasca sa nu se mai faca
de acum in incolo deck numai prin noul trimis si care Iasi a se intelege ca nu ar fi fost nevoie
de un atare intermediar, intrucat toate demersurile in problema dezertorilor au si fost (acute de
el insusi si ca, oncum, trebuia asteptat firmanul Portii de recunoastere a lui Raicevich. De
altminteri ar mai fi $i alte consideratii. El aminteste de venirea lui Raicevich la Sibiu pe vremea
lui Ipsilanti, pentru a opri deschiderea unui nou drum, cu Infiintarea unui post de carantina
(lazaret) la vechea granita, urmata de o interventie a lui Raicevich la cancelana impenala Dupa
cum rezulta din informatii ulterioare, ar fi fost vorba de o incercare de mutare a frontierei, dupa
interpretarea poate exagerata a ]iii Al. Ipsilanti, mult minimalizata de cancelar in versiunea sa.
Ce se va Intampla deci daca va fi redeschisa aceasta chestiune? Ar II bine sa se mai astepte cu
incredintarea corespondentei lui Raicevich, intrucat acesta a stat 7 ani pe langa fostul domn al
Tarii Romanesti si a exercitat o mare influents asupra treburilor si, deci, s-ar putea sa mai aiba
o inclinatie mare pentru acea tars. (und sein Hang fur des Land zur Zeit noch etwas zu gross
sein konnte). La randul sau, Nicolae Caragea, domnul Tarii Romanesti, ii raspunde generalului
von Preiss, care ii anunta iminenta sosire a lui Raicevich, ca it va primi comme un voyageur
478
www.dacoromanica.ro
de distinction" $i ii va procuras toutes les commodites et les agremens qu'il peur pretendre
dans ces contrees". Cat prive$te exercitarea unor atributii publice, domnul nu le va putea
ingadui decat dupd o porunca express a Portii. Dupa care, domnul se grabeste sa semnaleze
marele vizir urmarile posibile ale acestei numiri, incondeindu-1 astfel pe noul numit: Acest
raguzan care timp de 7-8 ani consecutivi a fost in slujba predecesorului meu in calitate de
secretar pentru limbile franca, care este cunoscut at renumit ca om rau, siret $i intrigant, curand
dupa plecarea fiilor predecesorului meu, a parasit serviciul acestuia et suivant les dits enfants
s'est echappe a Vienne, unde, neincetand sa atate scanteile dezbinarii
zazaniel, $i-a petrecut
tot timpul cu instigatii $i mavnatii... etc.". Urmeaza informatiile trimise de confidentul de la
Viena (probabil abatele d'Ayala). Imparatul are intentia sa stabileasca un consul... $i folosind
anumite protectii, Raicevich a reusit s fie numit, dar cu titlul de secretar. Va pleca din Viena
spre Bucure$ti peste zece zile. insarcinarile sale nu difera de ale unui consul. In concluzie: ce
se va face domnul cand va avea de luptat cu acest om rau $i turbulent, alaturi de consulul rus,
eel cu nesfar$ite pretentii care ii scoate sufletul? Nu va mai avea ragaz sa vada de treburile tarii.
Alarmat de aceste reclamatii, contele von Cobenzl, ajuns acum vicecancelar, ii scrie lui
Raicevich, indemnandu-1 ca prin purtarea sa sa potoleasca aprehensiunile domnului. Va trebui
ca in toate chipunle sa fats cunoscut ca el nu are nici o misiune sau reprezentanta publics $i
nici macar o insarcinare de a ocroti comertul supti$ilor austriaci sau dea rezolva alt fel de
afaceri, ci numai de a recomanda domnilor treburile inaintate Portii Otomane $i pentru care se
asteapta o executare mai prompts $i corespunzatoare invoielilor incheiate. Si va mai trebui ca
Raicevich sa adauge ca data imparatul ar vrea sa indrepte intr-acolo un trimis con pubblica
reppresentanza", nu ar omite sa anunte Sublima Poarta in conformitate cu tratatele existente. In
incheiere, i se recomanda sa se abtind de la once manifestare in cuvinte sau in atitudine, care
ar lasa sa se intrevada cumva ingamfare sau dispret, pentru ca ar primejdui rezultatul misiunii
ce i s-a incredintat $i ar putea sa compromita demnitatea Curtii imperiale. Aceasta comportare
masurata $i la maggiore dolcezza di maniere" sunt cu atat mai necesare, cu cat domnul
Caragea $i, probabil, $i eel din Moldova, par sa aiba banuieli cu pnvire la misiunea lui, iar
acestea vor trebui risipite, ca sa nu se intample sa se alarmeze Poarta. Acest accent atat de
staruitor pus asupra comportarii personale a lui Raicevich fats de domni ($i de boieri) pare sa
indice o cunoastere a firii sale destul de arogante, tinuta deocamdata in frau.
Pornind din Viena, Raicevich este la 19 iulie la Sibiu. Acolo, generalul von Preiss,
insarcinat pana atunci cu corespondenta cu Tara Romaneasca, declara ca nu exists in acel
moment chestiuni importante cu domnul acelei tan, pe care it gase$te foarte indatoritor ($i deci
se subintelege ca nu are nici o corespondenta de predat). La 23 aprilie sose$te la Bucure$ti. A
doua zi, inmaneaza domnului scrisoarea cancelarului, mentionata ceva mai inainte, $i ii multume$te
totodata pentru inlesnirile de care s-a bucurat in cursul calatoriei prin tars. Seara se duce la
consulul rus Laskarev. Afland ca doua vase ale companies Willeshofen se afla de trei zile la
Rusciuk, el ii scrie lui Willeshofen ca a sosit, apoi guvernatorului" Galatilor $i caimacamilor
Moldovei, recomandand cu caldura pe supu$ii imparatului", facand parada de zelul cel mai
exemplar. Conform instructiunilor, el it cultiva pe consulul general rus Laskarev, iar la declaratia
acestuia ca daca se vor face dificultati din partea turcilor de la Gura Sulina liberei treceri a
vasului rusesc Ecaterina", ce trebuia sa vina de la Kerson la Galati sa descarce marfirrile
ruse$ti $1 sa le preia pe cele aduse din Austria, atunci va merge el insusi acolo, Raicevich s-a
grabit O. se ofere indata ca insotitor in vederea apararii intereselor comune. Dar totul s-a
rezolvat, fara a mai fi nevoie de acea calatorie In aceasta prima faza, Raicevich se face mic,
pentru a nu da-nici un prilej de plangeri la Poarta, care ar compromite recunoa$terea sa oficiala
printr-un finnan. Acesta nu va sosi decat in octombrie 1783, adica dupd mai bine de un an
Rapoartele trimise de el la inceput sunt mai mult informative. Ts' descrie calatona pana la
Bucure$ti $i mai inainte, luarea de contact cu autoritatile din Banat $i din Transilvania, care se
plang de faptul ca raufacatorii, dupa vreo isprava a lor, se refugiaza in Tara Romaneasca, arata
cum a decurs vizita sa la domn (N. Caragea), care se bucura mult sa-1 vada (I) $i it intreaba in
confidenza daca se va fixa permanent la Bucure$ti $i daca Curtea Imperials se gandea la un
www.dacoromanica.ro
479
stabihmento fisso in questo paese, repeta de mai multe on aceasta intamplare, dual- dupa ce
Raicevich 1-a cantat pe toate tonunle ca rolul sau se margmea la promovarea comertului intreprms
de noua companie Willeshofen 5t aceasta nu numai in Tara Romaneasca, ci $i in Moldova $1
de-a lungul Dunani, de la Belgrad pana la gurile sale, $1 ca avea sensor' nu numai catre domnul
Tarn Romane5ti, ci 5i catre cel al Moldovei 51 catre pa5alele de Vidin $1 de Silistra pentru once
eventualitate, Ian el se va duce la domnul Moldovei $1, la nevoie, 5i la acele pa5ale etc., ca
venirea sa nu este un lucru extraordinar, pnvindu-1 numai pe domnul Tani Romane5u, ci in
comun pe toti ceilalo... in sfarpt, el a fost trimis de imparat doar ca un suo servitore practico
dei luoght e del commercio... etc., staruind ca nu avea Ind o calztate oft:aid st mci un titlu
referitor la aceste provinch... S-a mai vorbit inca de alte lucruri indiferente, interpolando egli
sempre la queshone dello stabehmento et zo rephcando la stessa. A fost intrebat daca I-a vizitat
pe consulul rus p s-a grabit sa raspunda ca, potnvit uzantelor din card, el nu a vazut pe nimeni
inainte de a-1 vedea pe domn. I51 inch= vizita cu multa abilitate, omagiind mentele literare ale
domnului 51 intreband catre tine va trebui sa se indrepte daca ar avea ceva nou de comunicat,
spre a nu-1 plictese pe domn I s-a raspuns: Catre postelnic to catre secretarul La Roche".
Intrebare inocenta, al carui rost el it dezvalui indata cancelarului: Am facut aceasta pentru a-1
capta simpatia, 5tund cat de mult Il indispunea pretentia consulului rus ca pentru fiecare fleac,
[domnul] sa dea auchenta secretarului sau dragomanului acestuia (adica al consulultn)"... Urmeaza
ni5te Notzte despre situatia interna a Tara Romaneasca, in care e vorba de lipsa de ahmente, din
cauza cerenlor turcilor 51 a devastanlor lacustelor, de abuzunle 51 atotputernicia mini5trilor"
domnului: spatarul Enachita Vacarescu, vistierul Scarlat Cornescu $i spatarul Nicolachi Ventura,
de o agitatie a boienlor contra acestora, de sporirea contributillor, in sfarsit, de stilul de vials
51 de atitudinea consulului rus, in legatura $i cu 5tinle din afara date de acesta. Folosindu-51 cu
prisosinta antenele, el se intreaba care e rostul la curte a unui oarecare Weber, probabil emisar
prusian 5i facand mare parada de chscretia dictata de situatia sa , el pomeneste ca in treacat
de o scnsoare a comandantului von Preiss catre domn pentru myte treburt parttculare, pe care
el (Raicevich) a trimis-o secretarului Curth (La Roche) ca sa nu-1 indispund prea mutt pe domn
cu prezenta sa (!) acesta And destul de indispus ci chlar numaz de sunpla mea prezenta awl".
Eu incerc sa risipesc pe cat pot aceasta prima impresie, traind retras si intr-un fel de indiferenta
totals la tot ce poate sa-I pnveasca". Mai sunt atinse 5i chestiuni mai putin personale, ca:
5i
Constantinopol..., dar foarte curand se revme la mini5trii" domnului, dumania consulului rus
fats de el, intrigile lui Ventura $1 plecarea doamnel Tarsita Caragea de suparare ca nu o lass
mini tru sa se amestece in afacenle de stat $i sa-51 perceapa venitunle obi5nuite afectate rangului
ei (!) Un exemplu at stilului adoptat de Raicevich in aceasta faza este oferit de felul cum aduce
pe tapet chestiunea celor 50 de armasan valahi" daruiti de sultan imparatului $i nepredati inca
pans in acea clips. Ten dupa pranz am fost la domn sa-1 multumesc pentru atenthle continue
51 motile darun ce le pnmesc din cand in cand si, venind vorba despre cal in general, am prins
pnlejul, cum era $i intenha mea, de a-i vorbi despre acei 50 de armasan de rasa valaha, pe care
sultanul it rugase pe imparat sa-1 primeasca in dar". Urmeaza dialogul dintre domn, incoltit card
de veste, 51 Raicevich, perseverent, sfatuindu-I pe domn sa procure acei armasan, fie chiar si
din Bulgaria, la nevoie, pentru ca sa-1 fie bine Deocamdata nu aparusera inca temele majore
ale intervenhilor viitoare Mai actuala pentru moment era atentia acordata agentilor secret' ai
Prusiei pe langa domn. De aceea, cancelarul II previne ca domnul (Caragea) este inrudit cu
Frangopol, dragomanul Curti' prusiene la Constantinopol, amic bun cu Gafron, tnmisul regelui
Prusiei, 51 ca mai are pe langa sine 51 pe un oarecare Weber, fost pe vremun spoon prusian
Acela51 semnalat 51 de Raicevich cancelarului cam tot acum Dar Frangopol 5i Gafron sunt in
relate similare sr cu Alexandru Constantin Mavrocordat (Deli bei), numit recent domn al
Moldovei, $i sunt intele5i cu un oarecare abate Marquis, placut (geniale) ru5ilor, care it insote5te
de la Constantinopol pe noul domn ca secretar al sau. Raicevich va trebui s fie precaut in
relatiile sale cu domnul (Caragea), care s-a plans ca acesta a scns din Viena la Bucurem intr-un
mod mai putin magulitor pentru domn, expnmanduli slaba parere despre camnurea sa viitoare
480
www.dacoromanica.ro
Cancelarul se grabeste sa-1 asigure ca nu-1 crede pe el in stare de o asemenea greseala, dar it
indeamna sa fie cu mare bagare de seams atat in vorba, cat si in scris si sa-si dea toata silinta
sa castige favoarea chiar prietenia celor dm domni Fata de boten i se recomanda la discrezione
e dolce maniera [vezi mai sus predica lui Cobenzlq. Raspunzand, Raicevich se lauds ca 1-a
descifrat bine pe Caragea si ca Alexandru Mavrocordat it este bine cunoscut ca un om pernicioso
e torbido in relatnle sale El se gandeste sa foloseasca poate acolo pe doctorul Bartolozzi, care
insa a un poco intrigante. Cu domnul Tani Romanesti, pe care it cultiva cu asiduitate, sta foarte
bine Ace la i-a trimis in dar cafes araba, la care Raicevich a raspuns cu yin de Tokaj, foarte bine
venit pentru intremarea stomacului delicat at domnului.
Nu stim cu cats mirare va fi citit Raicevich pasajul urmator din instructiunile cancelarului:
Ati face bine sa urmariti, cand yeti gasi cu cale, afacerea particulard, despre care imi spuneti
cal a fost recomandata de d. general Preiss si despre care nu-mi dati nict o lamunre. Sas nu
omiteti pe viitor, intr-un asemenea caz sa ma informati despre natura acelei afaceri. Asadar,
cancelarul iii plecare urechea la soapta aparent intamplatoare a lui Raicevich! Cu domnul
relatille pareau foarte bune, chiar confidentiale, atata vreme cat nu i se infatisau plangeri sau
reclamatii. Dar situatia era schimbatbare. La 16 august, domnul it cheama si sta de vorba cu el
patru ore intregi, de la 6 la 10 seara, spunandu-i la plecare ca dupd terminarea postului ortodox
foarte strict, it va chema la masa. In cursul convorbirii cu domnul nu s-a referit decat la subiecte
alese cu talc, anume cooperarea cu generalul von Preiss pentru prinderea raufacatorilor ce trec
granita spre a se refugia dincoace cand sunt incoltiti dincolo sau stradania sa de a aduna cei 50
de armasari pentru imparat etc., adaugand in taina ca el vrea sa tnmita doi cai buni turcesti
pentru imparat yi pentru cancelar, tar cand a fost vorba de situatia tulbure din Crimeea, domnul
s-a pornit pe confidente al marturisiri, declarandu-se satul de domnie si de viata, constient de
rolul Rusiei si de pnmejdia unui razboi ei afirma'nd in repetate randuri sentimentele sale fata
de Austria, mai pomenind $i de intrigile de la Constantinopol, pentru a crea dusmanie intre el
Si noul domn al Moldovei, si asteptand oarecum de la Raicevich concursul sau pentru a nsipi
acele banuieli. Dar acesta, temandu-se de gelozia ministrilor" lui Caragea fata de increderea
manifestata astfel de domn, hotaraste (odata mai mult) sa nu se duca la Curte decat chemat de
domn sau pentru afaceri precise. Despre acei ministri", Raicevich are o parere destul de
nefavorabila, incepand cu atotputernicul spatar (Enachita Vacarescu), cel care a fost la Viena",
cum noteaza el, amintindu-$i poate Para prea mare bucurie de misiunea for comuna, destul de
recenta. Despre el se ocupa, mai pe larg, intr-un raport purtand aceeasi data cu eel despre
confidentele domnului, dar referindu-se, cum reiese din context, la un moment ultenor. Raicevich
se arata destul de satisfacut de conflictul wit intre spatar si consulul rus Laskarev, care ii trimite
prin rezidentul austriac un mesaj cominatoriu, prilej pentru el de a se grabs sal previna pe domn
de amenintarile acestuta Desi Caragea pare cam indispus la prima vedere, el iii rem sirul
confidentelor, scuzandu-se de faptul ca nu a putut sa-i faca rost pand in acel moment de o casa
potrivita... etc., din cauza suspiciunilor posibile pans la venirea firmanului de recunoastere a
lui Raicevich. Dar dupa toate aceste dovezi de incredere $t simpatie, iata ca dupa circa 10 zile,
acesta se plange de izolarea sa din cauza spatarului, ce bagase frica in toti amicii sai, care se
fereau de el, reducandu-1 doar la societatea consulului rus si a secretarului La Roche. Are gnja
sa adauge insa ca pe consul nu-1 vede prea des, pentru a nu trezi banuieli. Dar domnului el ii
spune ca se fereste de a se intalni cu boierii, pentru a nu-i trezi neincrederea. Insa domnul it
asigura ca poate sa vada pe cine vrea tars nici o piedica. Eu totusi continui sa ma abtin de la
aceasta pentru ca romeinit vorbesc Ara' a cugeta st sunt in stare a pune in gura cutva proprule
for &et".
Cum cancelarul it ceruse ample informatii despre consul, el ii trimite la aceeasi data o
venalitate, dar primeste din partea lui Raicevich un raspuns intepat, dar totusi masurat si
relapile dintre ei raman aparent cordiale. Acea cordialitate avea sa sufere dupd destainuinle
www.dacoromanica.ro
481
domnului, pnvind necazul secret al lui Laskarev, de a-1 avea coleg pe Raicevich. De aceea, in
curand, la Ia 51, acesta avea sa ridice obstacole in calea lui Laskarev, pnvind reexpedierea in
Rusia a dezertonlor ru5i, cum arata Laskarev in raportul sau catre pnntul Golitin, in vreme ce
Raicevich, in raportul sau din 30 octombne 1782 catre cancelarul Kaunitz, pomene5te doar de
o faceala intre ei, datorata unei simple lipse de atentie din partea lui Laskarev (a carat aroganta
ii era de altminteri bine cunoscuta $1 dinainte). Mai tarziu, avea sa tagaduiasca afirmatiile
acestuia spunand Ca sunt pure nascociri. Dar cancelarul repeta in instructiumle sale urmatoare
ca este absolut necesar ca et doi sa lucreze amical mans in mama, 5i ca Raicevich va trebui sa
intretina relatiile cele mai bune cu succesorul lui Laskarev, tact acesta urma sa fie inaintat 5i
numit ministru al Rusiei pe langa noul han al Cnmeii.
Cu acest succesor, Ivan Severin, fost secretar al ambasadei ruse de la Constantinopol
[care apare uneori, la inceput ca Segrevtn (!)], el avea sa fie in relatil destul de bune in aparenta,
dar de o nesinceritate totals de ambele parti. Cand peste zece luni de la caractenzarea lui
Laskarev, Raicevich va trimite informatii despre urma5u1 acestuia, el ii va da in factor comun
pe amandoi, intruccit telul .1 metodele lor sunt tot aceleap. El va opune astfel propria lui
experienta 5i apreciere instructiuntlor oarecum generale trimise de cancelar. Raicevich imprima
un caracter personal interpretarilor pe care le da ordinelor 5i sugestiilor primite uneori poate cu
reflectii mai amare, de pilda indemnul de a se multumi cu casa pacatoasa ce i se &Muse, fara
a cere o alta, sau satisfactia exprimata fata de sacrificiul lui de a trai izolat din motive de
prudenta politics, de5i el marturise5te cat de mult II costase aceasta renuntare. Find una alta,
el trebuia sa culeaga informatii despre starea din Cara (mizene, lacuste, ciuma), despre pregatirile
turcilor pe Dunare la Vtdin, Ismail etc., despre intrigile de la Constantinopol etc. 5i sa-5i dea
concursul transporturilor casei Willeshofen. Prezenta lui trebuia sa fie cat mai invizibila. La 16
august, cancelarul ii recomanda sa nu intervina la plangenle eventuale ale sailor din Transilvania,
aflati ca meseria51 in Tara Roma'neasca. De aceea (2 septembne 1782), el se abtine 5i de la once
amestec in privinta innoirii diplomei de privilegiu a negustonlor romani din Bra5ov, carora
domnul le ceruse recent diploma lor originals in vederea reinnoirii sale 5i pe care ei se codeau
sa o predea, ca sa nu li se 5tirbeasca din drepturi in noua diploma. La cererile lor, Raicevich
a raspuns ca el nu este consul $i ca ei nu trebuie sa se laude cu protectia sa pe langa Curte 51
ca inainte de once ei sunt datori sa se informeze de intentiile domnului p numai in cazul unor
avanii reale sa recurga la el, trimitand doar pe unul din ei ca sa-1 in5tunteze cu cea mai mare
discretie. Ca rol propriu, el iii rezervase stannntele in chestia armasanlor a5teptati, indemnand
pe domn sa grabeasca trimiterea lor, avand grija ca ei A. fie vrednici de aceasta inalta destinatie.
Ideea ulterioara a cancelarului de a sugera domnului ca era poate preferabil sa se mai a5tepte
catva timp, decat a se trimite armasari mediocri sau de soi rau, t s-a parut demobilizatoare. Va
a5tepta deci pand i se va face cunoscut ca acei armasari sunt in fiinta 5i numai dupa aceea va
declara ca prefers sa-i capete fie 5i mai tarziu, numai sal fie absolut fara cusur. La randul sau,
domnul it intreaba de numele exact al maiorului Kavaler, luandu-1 in scris 51 intreband tine
era?, adica ce rost avea, prefacandu-se a nu 5ti ca acela era insarcinat sa cumpere in mod discret
cai pentru armata austriaca, de preferinta din Moldova, intrand astfel in concurenta cu prusienii,
a-5i revedea vechiul prieten, raguzanul Benevem, medicul domnului, $1 de a afla printr-o
indiscretie a acestuia de scrisoarea in limba franceza a regelui Prusiei catre domn cu pnvire la
cumpararea nestingherita de cai din Moldova, scrisoare pe care acel medic i-o Wise 5i 1-0
mterpretase domnului. Si iata ca in Raicevich se treze5te spiritul subtil al lui Macchiavelli: Am
inceput deocamdata sa ma intreb daca trebute sa imptedic acest lucru on nu. Pe de o parte mi
482
www.dacoromanica.ro
se pare ca nu ar fi rau acest exemplu pentru a obtine si not acelasi lucru, dar pe de alta am &it"
[ca. Poarta nu s-ar lasa convinsa si regele Prusiei ar castiga partida]. Asadar numat aceasta
concluzie 1-a determinat sa renunte a torpila de unul singur planul prusienilor. Infatisandu-se
domnulut Moldovei, el aminteste si lui de obligatia predani catre imparat a 50 de armasari
moldovenesti, de care acela habar nu avea, ceea ce i-a ingaduit lui Raicevich sa depene intregul
istoric al acestei chestium. Intalnirea cu Beneveni i-a lasat oarecare nedumerire, caci el nu a
indraznit sa-i arate tot gandul sau, pentru ca nu-I mai vazuse de 8 ant, $i pentru ca stia ca
pnmeste o pensie din partea Rusiei, dar, pe de alta parte, acesta si-a declarat intentia de a se
retrage candva in statele imparatului, luand cu sine si capitalul adunat de el, care (banuia
Raicevich) ar fi fost dat cu imprumut domnului Din toate aceste elemente contradictoni, agentul
austriac ramane cu indoiala Ca ar fi putut sa-1 foloseasca in chip de informator $i auxihar la Iasi.
aprecien personale putand fi rau primite de cei interesati: Trebuie sa va spun a principele
Ipsilanti s-a plans intemuntiului nostru de la Constantinopol despre lipsa de discretie cu care
el afirma (pretende) ca Domnia Voastra vorbiti acolo [la Bucuresti] despre el. Eu nu cred lucrul
acesta, dar socot ca e bine sa va previn de aceasta si sunt incredintat ca yeti 5ti sa faceti sa
inceteze once banuiala sau imputatie neintemeiate in aceasta pnvinta". Era a doua oars ca
primea o atare admonestare (vezi mai sus cea privind plangerea oarecum similara a lui Caragea
datata din 7 august, iar aceasta din urma era din 22 octombrie). Dar pans aceasta recomandare
sa -i ajunga lui Raicevich, acesta a $t plecat in Moldova, unde fusese precedat de Laskarev, si
unde repeta in curand aceeasi imprudenta contra careia fusese zadarnic preverut de cancelar.
Pentru Raicevich, drumul la Iasi insemna o deschidere spre not posibilitati, scapand de
claustrarea impusa de conditille de la Bucuresti, de situatia inegala fats de consulul rus, dovedit
ca rauvoitor, de confidentele nesincere ale domnului Caragea, rostite cu gura pe jumatate si
auzite tot pe jumatate, neingaduind decat raspunsuri de mantuiala. Acum '1st promitea un rol mai
insemnat, bizuindu-se pe concursul socotit sigur, al unor instrumente in subordine, ca doctorul
Beneveni, sau doar probabil, ca al acelui evreu constantinopolitan, Camodo, pe motivul ca tatal
acestuia se bucura de protectia celor de la Viena. Dar cand soseste in Moldova, constata ca, deli
fusese anuntata venirea lui, nu era asteptat in nici un fel. Nici cai de posts pe drum, nici
www.dacoromanica.ro
483
acesta se spala pe maini, raspunsul firesc al domnului ca nu poate trata nici o chestiune,
neputandu-lprimi pand atunci decat in vizita lard caracter Oficial, sunt pnmite ca jigniri personale.
0 comparatie cu situatia consuluhn Laskarev, care tocmai fusese primit oficial de domn in
timpul sederit lut Raicevich la Iasi, it inta st mai mutt, deli el noteaza ca ea fusese precedata
de multe tratative 5i ca a auzit ca ceremonia fusese meschina In starea sa de intatie este
probabil ca in convorbirile sale mai libere cu boierii, el sa fi comentat negativ goana masiva
dupa dezertorii rusi, staruind asupra marelut numar de amen' trimist peste hotar. Motiv care
a determinat pe domn sa opreasca (o clips) acel exod, cum rezulta din reclamatia lui Laskarev.
Ventrea lui Raicevich la Iasi, acum in 1782, s-a soldat fara vreo rezolvare a treburilor pendinte,
ct doar cu incidentul ivit cu Laskarev si nemarturistt cancelarului, fats de care ist justifica
rezerva cu care a intampinat raceala colegulut sau. Nita' la elucidarea acestui punct, cancelarul
putea sa guste 'roma cu care este infapsat domnul cu Curtea lui atat de pestnta si cu schitarea
in fuga a sfa'ntului arab mergand sa binecuvanteze fortificatille turcesti facandu-le inexpugnabile.
Darea de seams a intregii calatorii la Iasi era insotita de: (a) un plan propnu despre posibilitatile
until comer; al Austriet cu Moldova; b) un memoriu despre comertul polon, stns de la Roche,
in 1764, cand urmarea aceasta problems la M01111511 din ordinul ambasadorului Frantei la
Poarta, st c) un altul redactat de un francez din Lorena, fost in slujba Rusiei, stabilit apoi in
Moldova, unde, neputand salt flea un rost, a trecut in Franca, de unde s-a intors bolnav sa
moan in Moldova, lasandu-i lui Raicevich memonul ce fusese intocmit tot pentru francezi, In
sfarsit, la acestea se mai adauga d) memoriu] boterilor moldovent catre imparateasa Ecaterina
a II-a, din anul 1770. Toate aceste dovezi de zel it consolideaza pozitia fats de cancelar, dar
adevarata sa numire ca agent imperial in Tara Roma'neasca st Moldova va mai astepta aproape
un an, fund datata abia din 30 septembrie 1783.
Pans atunci se mai intampla destule. La 22 notembne 1782, el comunica in cifru ca
Laskarev. Conform instructiumlor, el va cultiva prietenia noului sau coleg, dar si datonta
propriei sale izolari. Marele spatar, care continua sa-i intunece orizontul, nesocoteste privtlegiul
carausilor brasoveni, zisi prahovent, inlocuiti abuziv cu alti carausi romani din Campina, si, ce
e mai gray, se inielege direct cu comandantul de la Brasov, maiorul Revischi (caruia ii daruteste
un butoi cu yin) si care scne adesea domnului in chestnt' de comert peste capul lui Raicevich
neinformat de flume, luau care e placut Curtii 5i care face ca prezenta mea in aceasta Tara sa
fie inca si mat stearsa". Astfel cand i-a cerut el trimisulut negustorilor brasoveni, venit sa i se
planga, sa faca o reclamatte scrisa, acesta nu s-a mai intors 5i ei s-au lasat pagubast de teama
Raicevich afla de patania lut Bartolozzi, in care isi pusese mare nadejde ca factotum $1
484
www.dacoromanica.ro
corespondent la Iasi si care fusese alungat din capitals, din porunca domnului, dupd unii, pentru
ca ar fi avut corespondents cu strainatatea, tar dupa consulul rus, inapoiat de curand din
Moldova, pentru ca potrivit cu spusele lui Bartolozzi
acesta 1-ar fi maniat pe domn, cerand
prea vehement satisfactie pentru o insults din partea cumnatului acestuia. Trecut in Bucovina
la generalul Enzenberg, Bartolozzi voia sa villa la Iasi cu o scrisoare a generalului, oarecum
peste capul domnului, spre a-p randui treburile acolo. Dar Raicevich, consultat de el, it indeamna
sa nu se pripeasca, ci sa caute mai degraba sa-1 imbuneze pe domn, spre a se putea inapoia cu
bine la Iasi [si a putea fi folosit si mai departe]. Atitudine prudenta ce va fi dezmintita cu
pnlejul calatoriei la Iasi din toamna aceluiasi an. Altminteri, informatitle continua s fie cam
tot aceleasi. In tail, negotul e foarte slab si lipsesc banii, tar mizena este general's In cifru se
adauga: Contnbutille au ajuns pe acest an la 42 de florini pe cap (de familie). Top banti au
fost trimisi la Constantinopol". Iar domnul ii declara, in particular, ca nu stie cum s-o scoata
la capat cu porunctle ce i se dau, Cara find sleita si distrusa. Domnul P-a pierdut once automate
st cauta doar sa stranga bani. Pregatinle de razboi ale turcilor creeaza panted.. Se spune peste
tot Ca la primul semn al vreunei miscari oarecare, pasa de Silistra sau altul de la Dunare vor
ocupa Tara Romaneasca. Raicevich, el insusi, e nelinistit de ce it asteapta din partea turcilor,
neavand firman de la Poarta. Pentru a potoli pe cei nemultumiti, domnul si-a schimbat boierii
din divan. Majoritatea grecilor din slujba sa au plecat la Constantinopol de teams sau de necaz
Fats de noul consul rus, dupa prima euforie, indata dupa primirea oficiala a acestuia,
urmeaza o perioada de aprecien lipsite de caldura. Cand ii recomanda acestuia, aflat temporar
la Iasi, pe cancelistul Ochsner, trinits de el sa comunice domnului Al. Mavrocordat firmanul dat
in favoarea negustorilor austrieci din Moldova, el se bizuie pe vanztatea colegului sau. La
randul sau, Sevenn ii trimite un raspuns pnn acelasi Ochsner (4 iulie 1783) ca a primit porunca
de la Curtea sa ca in eventualitatea declararii de razboi, cat ar lipsi el la Iasi, sa-si incredinteze
casa lui Raicevich, acesta urmand sa o is in stapantre, sa puns la adapost harrule oficiale si sa
scoata de pe casa sterna imperials rusa. Aceasta dovada de incredere este pnvita de el cu multa
indoiala, in lipsa unui ordin de la Curtea sa si a unei calitati oficiale proprii si, in sfarsit, tinand
seama de faptul ca aparitia turcilor ar fi prea rapid& pentru a ingadut implintrea programului de
mai sus. Pe masura ce se inrautatesc lucrunle, domnul devine tot mai prietenos st confidential.
Vrand sa-i multumeasca pe top, pnmeste ca maestro di lingua" at fillor sai pe un loren
recomandat de ambasadorul francez de la Poarta Mai preda lui Raicevich 8 dezertori, si promite
sa readuca de la granita pe cet ce sunt plecati intr-acolo, cu towel opozitta speitarulta. Se aude
ea cererile Porth facute domnului se urca la un milion de piastri. Fapt e ca in acest an poporul
a platit 30 de piastri de fiecare familie.
Dar la 17 iulie soseste pe neasteptate vestea mazilirii lui Caragea, banuit zice-se de
tratative tainice cu rush. Bietul om era dator vandut. Imprumutase si de la secretarul la Roche
6 000 de ptastri. Cum i se iau toti banii, nu mai poste plati /runic. Fostul lui ministru grec,
Ventura, cumnatul noului domn numit, este acum caimacam si plin de dusmanie. Spatarul
Vacarescu este demis de el cu tot protestul boierilor. Este pecetluita camera gramaticului grec,
confidentul domnului, semn rau pentru acesta. Consulul rus trimite de la Iasi sa-st retraga o
polita de 10 000 de piastri girata de el asupra unui negustor grec. Grecii soptesc ca vina lut
Caragea consta in negocieri secrete cu Curtea rusa prin mijlocirea lui Sevenn (Segredin"!).
Raicevich merge la caimacam sa intervind pentru negustorii supusi austrieci, care II imprumutasera
pe domn cu bani, st dal de o scena jalnica pe care o descne pe larg, fara a omite st rolul sau
de salvator la nevote al celor in cumpana. Din imaginea tragica nu ascunde indeajuns caracterul
practic al demersului sat. Mai curioasa este descifrarea neasteptata a corespondentei secrete a
www.dacoromanica.ro
485
Roche are necaz pe Caragea si pe Ayala'. De fapt, La Roche la necaz I-a mai informat pe
Raicevich si in alte randuri. Ceea ce nu -1 impiedica pe acesta sa-1 incondeieze curand, in
raportul sau din 15 septembrie, in care este vorba de deosebita incredere de care se bucura si
La Roche, prezent pe langa noul domn, si Ayala la Viena, de unde trimite un adevarat repertoriu
comentat al regilor si principilor din lumea din afara, prima cu multa pretuire de domn. Acesta
este de o politete superlative si promite in particular tot ce i se cere, ingradind apoi consimtamantul
sau de atatea conditii, incat it anuleaza La Curte, in vazul boterilor, cuvantul de ordine pare
a fi sa nu li se arate prea mare atentie agentilor straini. Raicevich, mergand Ia Curte intr-o vizita
anuntata dinainte, este pus O. astepte in zadar, pana este zant din intamplare de La Roche, care
mai drege lucrul. Este semnificativ faptul ca acelasi tratament i se apnea si colegului Severin.
Deci nu poate fi explicat prin zapaceala postelnicului uituc, cum pare sa rezulte din raportul
catre cancelar
Curand, el se lamureste asupra sincentatii domnului (Mihai Sutu), vechiul sau prieten,
cum sustinea acesta, canna el vrea sa-i deschida ochii asupra persoanei Weber, acuzat de ateism,
viata dezordonata etc. si banuit a fi spion prusian. Domnul pare convins, dar, a doua zi, acel
Weber a si intrat in slujba, dand lectii de limba franceza, ca dascal al beizadelelor si functionand
si ca subsecretar pentru limba germane La protestarile sale, domnul gaseste mai practic sa
declare (intocmai ca N. Caragea in anul precedent) a Weber ii fusese recomandat de ambasadorul
englez la Poarta. Se pregatea astfel calea pentru numirea unui consul prusian in Principate, care
refuzul lut Al. Mavrocordat de a permite o citire publics a acestuia Ba, mai mutt, domnul
declarase in cursul convorbini dintre ei ca nu existau nemultumiri si plangen din partea supusilor
austneci si ca numat d. Raicevich se plangea pentru ca el era nemultumit. Trebuie observat ca
raportul lui Ochsner destinat cancelarului a fost redactat la Bucurestz, dupbi inapoierea sa de
la Iasi, si ca stilul sau vadeste o mare asemanare cu acela al rapoartelor lui Raicevich cu privire
Ia discutiile sale cu domnul Moldovei. Ar putea fi vorba deci de o versiune, revazuta si indreptata,
a (rani de seams initiale facuta lui Raicevich la sosire si imbogatita ulterior. Rapoartele lui
Ochsner catre Raicevich nu erau nicio( eta in limba germane, ci in limba italiana sau franceza,
limba italiand find folosita de agent in tot cursul corespondentei cu cancelarul, pentru bunul
mom ca se descurca mai greu in limba germane
486
www.dacoromanica.ro
Incapatanarea domnului ii oferea agentului conditiile cele mai bune pentru corida
intrevazuta. Cum Inca din februarie, doctorul Bartolozzi fusese alungat din Iasi din porunca
domnului, Raicevich s-a indreptat spre meschinul asa-zis Ospiciu al misionarilor Propagandei
din Iasi, de unde este dus curand de personalul Curtis la un conac (boieresc) afara din oral,
pentru cuvantul ca acolo aerul ar fi mai bun. Lucrul putea fi adevarat, judecand dupa marturiile
referitoare la apele statatoare, ce raspandeau un miros greu in tot orasul. Dar aceasta solicitudine
a fost pflmita foarte rau. Deodata Raicevich izbucneste in reclamatii si amenintari, pretinzand
in gura mare rechemarea lui Bartolozzi si a doctorului Andreass Wolff (Volphius), goniti din
Iasi, amenintand cu mazilirea domnului, vorbind in termeni vehementi de puterea Imparatului
si de presiunile ce le facuse asupra Portii in problems barbarescr. Despre toate acestea nu se
pomeneste nimic in raportul lui Raicevich catre cancelar, dar ele sunt povestite pe larg in
reclamatia domnului trimisa capuchehaielei sale la Poarta, care infatiseaza plangerile stapanului
sau, marele vizir. La randul sau, acesta se plange internuntiului, care raporteaza Intreaga chestiune
cancelarului. Raicevich, redactandu-si rapoartele pitoresti, dar reticente catre cancelar, insotite
lui Raicevich fata de domn, aratand ca in mod gresit si-a tnmis cancelistul la domn, cand
trebuia sa se osteneasca personal sa mearga la el, iar cand domnul s-a aratat gata sa-1 primeasca
oficial, dupa sosirea firmanului de recunoastere, el nu avea mci un motiv de a se pune in greva
pretinzand alte satisfactii. In cele din urma ii pune in vedere sa dreaga lucrurile cum va sti.
La Poarta, lucrurile se vor drege multumita internuntiului, care ii ofera lui Raicevich un
colac de salvare. Va infatisa totul ca si cum vinovat ar fi fost tot domnul, dar va trebui ca de
acum inainte el sa se poarte cu mai multa masura. In urma acestor complicatii, cancelarul
dispune ca Raicevich sa raporteze direct chestiunile mai dificile iflternuntiului si sa nu actioneze
decat autorizat de el. La Iasi, Raicevich asteapta mai intai sa fie pnmit oficial de domn ca agent,
in virtutea firmanului sosit in timpul conflictului amintit (raportul din 26 decembrie 1783), si
numai dupa aceea scrie din Bucuresti (la 16 ianuane 1784), raportand aplanarea incidentului si
punandu-si cenusa in cap cu toata supunerea. Prezenta sa la Bucuresti se datora obligatiei de
arendat de domn hatmanului sau, Misoglu. Consulul s-a opus la (acel monopol) al tutunului
maruntit de tras pe nas si a expus spre vanzare cateva livre (fungi) de tutun de acesta in
dugheana unui negustoras rus. C4nd hatmanul Misoglu, arendasul tutunului, a trimis doi arnauti
ca si ridice tutunul, acestea au fost alungati cu lovituri de ciomege de ienicerul consular, care
era de garda. A rezultat mare zarva si cearta intre domn cu nunistni sai, pe de o parte, si cu
consul, de cealalta parte. Conflictul dintre consul si domn ajunge la apogeu in primavara anului
avocat al poporului sau. S-a dus apoi sa se plimbe incognito prin oral, in linistea cea mai
deplina Cei de la Cute spuneau ca oamenii consulului starnisera poporul ca sa alerge la el. A
www.dacoromanica.ro
487
nici una dintre part' Relat'ile lui cu domnul erau acum bune, datonta poate $i unor atentii
amabile ale domnului. In mine, el oferise lui Ochsner un ceas de our Nu e exclus ca asemenea
gesture sa se fi produs si la un nivel superior. A$a se explica, poate, reactia nea$teptata a lui
Raicevich la pretentnle tut Al. Mavrocordat privind la titlul de alteta serenisima, pe care e gata
sa 1-1 dea, intrucat prin aceasta nu s-ar aduce vreo schimbare situatiei reale!
Dar nu trece mult $1 lucrunle tar se incurca. De asta data porunca vine de la cancelar,
care it trnmte la Ia$i cu instructiuni Clare sa tune $1 sa fulgere amenintari cu mazilirea, rostite
cu glas tare in fata boierilor Curtti. Misiune de care pare ca s-ar ft achttat cu multa moderatic,
judecand dupa felul cum descrie intreaga scend Acum era vorba de probleme concrete: refuzul
domnului de a pune sa fie citit in mod public firmanul Portii refentor la negustorii supu$1
austrieci din Moldova $i oprirea la doi pa$i de granita a unui convoi de dezerton, condu$1 de
caporalii capitanului Beddeus, carora Ii se interzicea sa mai calce prin tars.
Domnul nu se a$tepta la limbajul dictat de la Viena, socotindu-se in raporturi bune cu
Ratcevich, care ii da ca sa se convinga sa citeasca instructiunile primite de la cancelar. Indata,
el izbucne$te intr-un clocot de manie intr-o invitatie la dialog cu cancelarul insu$i. Daca acesta
este pnncipe al stIntului Imperiu Roman, el, domnul, este principe al prea sra'ntului Imperiu
Otoman... etc. Trebuie citita darea de seams directs a acestei vehemente a lui Deli bei.
Neajungandu-se la nici o intelegere, a fost trim's un expres la Poarta din partea domnului pentru
a cere instructiuni. In a$teptarea raspunsului, abatele Marquis, secretarul domnului, poftit la
dejun de Raicevich, it lamure$te asupra noli situatii de la Poarta. Atitudinea acesteia s-a schimbat
diametral Acum e convmsa de propna ei putere $1 e gata sa revina asupra concesiilor sale din
urma. De altminten e immenta numirea unui consul prusian in Principate, care sa mai stavileasca
ingerintele consulului rus $i ale agentului imperial. $i, in adevar, Raicevich banuia de catva
temp veleitatile silezianului Konig, pripasit in Moldova Inca de pe vremea lui Carra, $1 care se
Indeletnicise intre altele cu predarea limbilor pentru armata prusiana. Pentru corespondenta sa
cu autoritatile prusiene, el folosea serviciile unor evrei cu treburi in Polonia. Dintr-o gre$eala
a unuia dintre ace$tia, o scrisoare adresata lui Konig a fost depusa la locuinta lui Raicevich,
unde a fost primita de cancelistul Ochsner (Agsner!) $i data stapanului s'au, care nu s-a dat in
laturi s-o deschida $1 s-o citeasca (ulterior s-a jusftficat oarecum fata de cancelar ca it credea
pe Konig a fi spion prusian!). A doua zi, evreul venea sa ceara in zadar scrisoarea, a carei
existenta era tagaduna de Raicevich cu toata hotararea. Konig era cu atat mai indignat, cu cat
in acel plic se afla insu$i actul sau de numire drept consul in Pnncipate, ceea ce avea sa mai
intarzie notificarea sa oficiala in aceasta calitate. In schimb, Raicevich se gandea Inca de pe
acum Ia un plan de campanie contra lui in unire cu consulul rus. Caci in fata celor doua cetati
rivale din Ia$i: a dezertonlor lui Salonski $i a caporalilor lui Beddeus, urma sa se ridice o a treia
fortareata, mai putm mat-paid, a noilor clienti daruiti cu supu$enie prusiana, constand din tot
felul de strain, mai ales evrei din Polonia. Aceea$1 informatle despre schimbarea dispozitirlor
Portii fata de ru$1 $1 de austneci it mai fusese oferita $i cu vreo trei luni mai inainte de catre
ministrul favont al lui Mihail Sutt inapoiat recent de la Constantinopol. Dar Raicevich punea
aceste confidente pe seams subttlitatii grece$ti a fananotilor de la Ia$i $1 Bucure$tr. In realitate,
alitudinea oscilanta a Portii o explica si pe a domnilor fata de' imixtiunea consulara, ba admisa,
ba respinsa cu hotarare. Acest lucru apare mai clar in raporturile cu Deli bei. Cu el, Raicevich
ajunge la un moment dat sa incheie un fel de conventle. Domnul va lass sa fie cautati si ndicati
a$a zi$ii dezertori, cu conditla ca totul sa se indeplineasca fara zgomot. Apantia lut Beddeus,
cu o suits prea batatoare la oche (dupa chiar parerea lui Raicevich) $1 cu caporal' in uniforms,
batand drumurile $1 prinzand cu arcanul pe unii denuntati de ni$te informatori anume dresati
pentru aceasta, a provocat protestul boierilor, urmat de reactia domnului, care a avut drept
consecmta misiunea fulger a lui Raicevich la Ia$i in toamna anului 1784 Cu domnul din Tara
Romaneasca o asemenea conventie nu parea posibila $i totu$i se ajunge $1 aici Ia solutia
comoda a inchideru ochilor, cu conditia unei man discretii in transportarea fo$tilor emigranti
488
www.dacoromanica.ro
din Transilvania insa asemenea concesit se faceau de la caz la caz, dupa cum domnul credca
ca are nevoie de sprijmul austriac la Poarta. Ceea ce nu 1-a impiedicat pe Mihail Sutu, dupa
cum afirma Raicevich, sa incerce o manevra contra lui, in lipsa lui la lap, cautand sa-1 capteze
pe cancelistul von Spaun, care ii Linea locul la Bucure$ti, aratandu-i o favoare neobi$nuita, care
a de$teptat banuiala agentului. Acesta, raportand in linii mari intemuntiului situatia din Principate,
la 26 ianuane 1785, se plange de Mihail Sutu, care a incercat sa-1 seduca si s % -1 Intomdeze
prin daruri si amenintari si, nereucind, a adresat cunoscutele reclamatit catre Poarta. Ulterior,
in luna mai, cand trece prin Bucure$ti baroneasa von Herbert-Rathkeal, sotia intemuntiului,
Raicevich, care se arata foarte zelos, nu uita sa mentioneze ca domnul, care i-a facut o primire
fastuoasa, nu a socotit ca trebuie sa se duca el insu$i Ia baroneasa, deci a fost indemnat de el (!).
Dar, dupa aceea, cum domnul se clatma $i la Poarta $i inauntru, unde se deseneaza o miscare
a boienlor contra sa, se ajunge din nou la un modus vivendi ocult, de pilda cu pnvire la taxa
de pa$une pentru oile mocanilor, fixata de Poarta la cel mult 10 aspri de cap $i redusa de domn
la 8 aspri (!), dar rugandu-1 pe Raicevich sa fats in asa fel ca sa nu ramana in pagubd
Conducatorii pastonlor vor trebui sa stoats de la el un atestat despre numarul oilor, locul de
unde yin $i unde merg la pascut In acest sens a obtinut un ordin al comandantului Transilvaniei
catre conducatoni pastonlor.
A$adar, la sfarsitul anului 1785, agentul impenal putea privi cu satisfactie situatia sa in
ambele Principate. In Moldova, noul domn, Alexandru loan Mavrocordat, se arata foarte dispus
sa-i fie pe plat. In Tara Romaneasca, Mihail Sulu era gata la toate concesiile fats de Raicevich
$1 Inca mai mult fats de Severin. Dar va fi inlocuit in martie 1786. cat despre Raicevich,
plecarea sa definitiva o precede pe a domnului cu ceva mai mult de o luna. Cancelarul Kaunitz
aprecia dibacia lui, cu care stia sa se strecoare din situatii dificile, experienta sa de 7 ani a
conditnlor speciale din Principate $i cunoa$terea directs a multor oameni cu greutate, ba chiar
lipsa sa de inhibitii $1 scrupule, cand era vorba de statele imperiale. In sfarsit, era ingenios, om
de idei, pe deasupra, inzestrat cu un spirit practic, ce-i dicta solutiile cele mai eficiente. Dar el
mai vedea $1 reversul medaliei: ambitia personals, aroganta agresiva, graba sa se puns in
valoare, imprudenta cu care se trezea vorbind vrute 9 nevrute la necaz sau la vreun prilej de
voie buns, invidia in relattile obligatoriu cordiale cu consulul rus, cu care se afla in concurenta,
in ciuda faptului ca in instructiuntle cancelarului i se atrasese atentia asupra treptei care ii
deosebea: unul fiend consul general, ear celalalt doar agent (consular). Cu toate acestea, el nu
inceteaza sa pretinda absolut acela$i tratament din partea oamenilor. In instructiuni mai apar $i
unele recomandari cu talc, de pilda, privind interzicerea de a acorda protectia agentiei altora
decat supu$ilor austrieci. 0 atare protectie sau asistenta putea influenta in bine afacenle unor
straini, fard legaturi cu Austria, cum ar fi diferitii negustori de la Lipsca, cu creante asupra unor
boieri rau platnici, avantaj mentand desigur anumite sacrificii bane$ti. Sau a$a cum s-a intamplat
de-a lungul existentei agentiei, devenite consulat, se putea acorda in mod abuziv calitatea de
sudit unor supu$i ai domnului, care s-ar fi sustras astfel obligatiilor lor. 0 declaratie a lui
Raicevich despre corectitudinea comportarii sale raspunde poate la asemenea suspiciuni. In
acest sens, ar pleda $1 unele aluzii foarte discrete ale intemuntiului, care semnaleaza de asemenea
abuzurile $i fraudele caporahlor $i intelege $i punctul de vedere al domnilor pu$i intre ciocan
$i nicovala. 0 atare libertate de spirit nu apare $i Ia cancelar $1, bineinteles, nici la Raicevich.
In cursul anului 1785, Raicevich a incercat sa obtina un concediu spre a merge la Viena,
desigur pentru a pune la tale o echivalare a sa in grad cu consulul generalrus. Motivul invocat
pentru concediu era cel al sanatatit, insa cancelarul nu i-a aprobat plecarea din postul sau,
indemnandu-I sa theme un medic din Transilvania. Prezenta lui era absolut necesara la agentie.
Era vorba, intre altele, de intemeierea unei case de comert la Bucure$ti de catre contele Festetics,
asociat cu un transilvanean Bozenhard, care urma sa se instaleze la Bucure$ti. Mai trebuiau
vandute marfunle companiei Willeshofen, care se inapoiau de la Kerson, $i pentru toate acestea
era nevoie de prezenta lui Raicevich. Ba mai trebuia impiedecata infiintarea unei fabrici de
cristale $1 oglinzi la Bucure$ti de catre un oarecare Kohani, originar din Boemia, care, dupa ce
www.dacoromanica.ro
489
s-a stabilit in Transilvania, a trecut in Tara Romaneasca, cu gandul a porni aici o asemenea
manufactura, ceea ce ar prejudicia mult comertul statelor imperiale cu Imperiul Otoman. De
aceea, el trebuia convins sa se inapoieze, asigurandu-i-se iertarea pentru faptul emigrant si toata
asistenta st matena prima pentru manufactura din Transilvania. La starumtele repetate ale lut
Raicevich pentru obtinerea acelui concediu, cancelarul s-a gandit la inlocuirea sa, desemnandu-i
$i succesorul in persoana baronulut von Metzburg, care pnmea calificarea de consilier aulic
(Raicevich nu era decat secretar aulic) $i titlul mult visat de consul. Raicevich nu banuta nimic
si, in preajma plecani, intreba daca va fi autorizat sa poarte uniforma consulara mult ravnita
Mergand sa-1 salute pe domn, a aflat din gura lui La Roche ca succesorul sau a si fost desemnat.
El a raspuns ca pleaca doar in concediu si lasa casa nestransa, convins cal se inapoiaza. Lucrunle
sale i-au fost trimise mai tarziu. Despre destinatia sa ulterioard nu se tie mare lucru in 1790,
s-a auzit ca vine la tratativele de pace ca insotitor al ministrului Thugut. Despre acesta din urns
stim Ca a ajuns la tabara din Giurgiu, lard vreo alts mentiune a lui Raicevich. Cum fostul
rezident ii trimisese raspuns lui Alexandru Ipsjlanti, in 1782, prin confidentul acestuia, Kouleli,
Ca se gandeste sa stea un timp in Austria si sa se retraga apoi la Neapole, s-a emis parerea ca
asa ar fi si facut. Cu atat mai mult cu cat textul original italian al Observatiilor sale istorice
a fost tiparit in 1788 in acel oral, avand legatun acolo prin contele Ludo lf, trimisul regatului
de Neapole la Poarta Dar, faptul ca it insotea pe Thugut, in 1790, infirma aceasta presupunere.
In 1791, el era la Viena, unde scria o istorie a turcilor.
Raicevich a publicat Osservazioni Storiche, naturali e politiche intorno la Valachia e la
Moldavia, Napoli, 1788. Lucrare reedidata sub titlul Viaggio in Valachia e Moldavia. Con
osservazioni storiche, naturali e politiche, Milano, 1822.
Exists urmatoarele traduceri germane: Bemerkungen fiber die Moldau und Wallachey in
Rucicsicht auf Geschichte, Naturprodukte und Po litik, Wien, 1789 (deci indata dupa editia
originals de Ia Neapole), apoi: Geschichte, natiirliche Beschaffenheit und verfassung der
Wallachey und Moldau (in versiunea lui Piehl), Strassburg, 1790, in sfarsit: Topographish
historische Beschreibung der beiden Fiirstenthilmer, Moldau und Wallachey, Wien, 1810
Exists ta o traducere franceza a lui J. M. Lejeune, cu unele note si adaosuri, sub titlul:
Voyage en Moldavie et en Valachie, Pans, 1822.
De Ia el au ramas rapoartele sale de la Bucuresti $i Iasi din intervalul sedeni sale ca agent
imperial in Principate, 1782 februarie 1786, care au fost publicate in colectia de documente
Hurmuzaki, vol. XIX, 1, din care au fost redate aici cele mai semnificative atat pentru conditiile
din Cara, cat si pentru evocarea personalitatii autorului. Mai exists si un matenal nepublicat,
facand parte din Arhiva Agentiei austriace din Bucuresti si care se pastreaza la Biblioteca
Academiei Romane. In el este euprinsa o parte din corespondenta comerciala a agentiei
corespondenta cu comandantul Transilvaniei. Dintre contemporanii care 1-au cunoscut pe
Raicevich, avem judecata lui F. J. Sulzer, in cartea sa Geschichte des transalpinischen Daciens,
a lui Constantin Ludo lf, intr-o scnsoare din anul 1780, al trecerii sale prin Bucuresti, si a lui
Jeremy Bentham, in doua scrisori din ianuarie 1786 din Bucuresti si Iasi.
Tot un contemporan poate fi considerat $i J. Chr. Engel, care se ocupa de Observatille
istorice ale lui Raicevich in tomul IV al istoriei sale privind Ungana si a tarilor vecine (Halle,
1804).
490
www.dacoromanica.ro
OBSERVATII ISTORICE'
umfla raurile, care, dupd cum am spus //, se varsa in Dunare, iar Dunarea in p. 43
Marea Neagra. Tot atunci acest Scirocco doming in Arhipelag i ajunge eel mai
navalnic in stramtoarea Constantinopolului i chiar intr-atatea incat sau impinge
indarat, sau tine in oarecare echilibru marele volum de apa pe care Marea Neagra
il varsa continuu in Bosfor i, prin urmare, aceasta (M. Neagra), primind apa
atator rauri mari, e silita sdli ridice nivelul, care ajunge de o seams sau mai inalt
ca nivelul fluviilor tributare, ceea ce face ca le impiedica cursul i ele se revarsa
peste maluri si ineaca toate campiile vecine; adesea se unesc intre ele i formeaza
lacuri imense. In tarile de pauni i ogoare, acest fapt ar fi o nenorocire pe cat de
neinlaturat, pe atat de vatamatoare, dar in tarile acestea in care e teren din belug
i lipsa de oameni, ea e mai putin resimtita i Inca i mai putin luata in seams //.
Topirea violenta a zapezilor mai atrage dupd sine alts urmare fatale in munti. p 44
Apa se infiltreaza in maruntaiele pamantului, unde, intalnind o petera, o umple
intr-atata, incat dobandete o forts repulsive mult mai mare decat greutatea masei
de piatra i parnant care se afla deasupra, o disloca. i dace aceasta constituie un
promontoriu pe un varf de munte, it pravalete in vale tragand dupd sine copacii
i casele care se afla in drumul sau. Acum cinci ani o mahala a orawlui Iasi,
wzata pe un povarni, a alunecat frumwl la vale, fard a vatama oamenii i cu
stricaciuni neinsemnate la casele, care din fericire erau din lemn, rachita i lut,
aa cum sunt de obicei casele oamenilor saraci din mahalalele oraelor.
Traducerea s-a facut dupa textul Italian al volumului lui St. Raicevich, Osservazzoni
Storiche..., Napoli, 1788, selectand textele cele mai semnificative pentru specificul colectiei de
fata.
www.dacoromanica.ro
491
frigul devine mai nesuferit. Pamantul ingheata in asa hal incat parca e tot
numai o piatra si care se brazdeaza de crapaturi ca (pamantul) in vremea
arsitei de vara.
Trebuie observat ca. Tara Romaneasca si Moldova sunt foarte putin supuse
sunt batrani inca de la 60 de ani si putini ajung pans la 70 de ani, mai ales
in Tara Romaneasca. Cauza acestui fapt se va vedea clar cand se va vorbi de
obiceiuri.
nu sunt asa de regulate ca in Tara Romaneasca, ploile sunt mai dese si mai
p 49 vatamatoare pentru bucate, zapada // mai abundenta, iarna e lungs si aspra si
adesea mai ninge inca si in aprilie.
Eu cred ca frigul prea mare al acestor locuri provine din faptul ca (mai
intai) nu sunt cultivate si populate, apoi din cauza cantitatii de silitra pe care
o tontine pamantul si (in sfarsit) din faptul ca nu sunt aparate de munti din
2 Le Metteore.
492
www.dacoromanica.ro
spre nord-est3, de unde sufland Crivdtul aduce cu sine particele inghetate din
regiunile cele mai nordice ale Europei.
Animale. Oi i capre
Pasunile, care se afla din belsug in ambele Principate, pot sa hraneascd
un numar mare de vite; si de fapt vitele de toate felurile constituie principala
for bogatie si ramura cea mai de seams a comertului lor. Imasurile din Tara
Romaneasca sunt mai bune pentru vitele mdrunte si numdrul acestora, constand
p. 67
ziva, si apd bung de baut. Specia mijlocie e cea mai rezistenta la cdldurile de
yard si la toate inconvenientele acestui anotimp si carnea ei mai e si bund la
gust.
Dupd Sf. Gheorghe se tund oile care dau o cantitate mai mare sau mai
mica de land, dupd soi: (oaia) barsand da cam patru funti, speciile mai fine,
mai putin.
Toate oile dau cate un miel pe an, rar se intampld ca o oaie sa fete doi;
in cazul acesta proprietarul turmei da unul ciobanului. In general pastreazd
berbecutii, cat si mioarele: acestea pentru inmultirea turmei, iar pe berbeci ii
pastreazd pentru // a-i vinde, asa cum se va ardta indatd.
Laptele se strange numai cand oile sunt la munte.
Este prefacut indatd de ciobani intr-un fel de branza, putin consistentd,
www.dacoromanica.ro
493
p. 71
branzariile lor, unde extrag untul4 din ea i (o prefac) intr-o branza5, numita
cacaval, care are forma i gustul celui care se face in Sicilia. Se mai face i
o (alts) branza de un format mai mare i dintr-un fel de pasta, foarte bund la
gust, numita ca de munte, din care cea mai mare parte se corisumd in
Transilvania.
Oi le sunt supuse la diferite boli cunoscute in alte parti, cea mai periculoasd
p. 72 e cea care vine atunci cand manancd o buruiand cu o floare galbend, // care
crete in apele statatoare. Ciobanii ne-au spus ca oile sunt foarte agitate dupd
aceasta hrand i ca se aruncd zdpacite asupra ei oriunde o gasesc, iar ei cu greu
izbutesc sa le impiedice; de aceea, ei ocolesc toate apele, unde observa ca
create aceasta iarba, care produce gdlbeaza6 i apoi moarte oilor.
0 oaie costa cam un florin i jumdtate; mielul de la 12 la 14 carantani,
batalul de la doi florini pand la doi i jumdtate. Obinuiesc sa omoare oile
ingreunate pentru pielea mielului nefatat. Aceasta, dacd este neagrd, are pret
bun pentru a se face din ea cdciuli i pentru a imbldni haine7.
p. 73
Pieile obipuite se intrebuinteazd pentru a face din ele cordovan8.
Pe scurt, adunand toate impreund, se socotqte ca o turma de o mie de
01, bine ingrijitd, dd in Tara Romaneasca un venit de aproape o mie de florini,
afard dacd nu se ivete vreo mortalitate neobinuitd. In Moldova, numdrul
oilor e mult mai mare i lana e de o calitate inferioard. E de remarcat ca, deli
ingrijirea tuturor raselor acestor animale e aceeasi, moldovenii n-au putut
p. 74 tOtUi sa introducd specia oii tigai. Nu numai ca mieii degenereazd //, dar chiar
9 120 de aspri fac un piastru; 100 de piastre turcesti corespund la 80 de fermi vienezi
(n. a.).
494
www.dacoromanica.ro
uai uupa venitea in scaun a actor ciomni, innoinuu-se impilarile, s-au facut
reclamatii la Poarta de catre baronul von Herbert, internuntiul imparatesc, iar
in anul 1785 s-a convertit la o plata de 10 aspri de oaie, asa cum se obisnuia
si in Moldova, cu toate ca exista vechiul firman al sultanului Mustafa" in
mana pastorilor transilvaneni. Curtea imperiala, fara sa consimta formal la
aceasta, a lasat sa se plateasca aceasta taxa in anul acela //, staruind pe langa p 76
domni ca supusii for s nu mai fie tulburati si pusi la contributie ca mai
inainte12. Cum acel impozit se vinde celui ce da mai mult, cumparatorii isi
ingaduie orice pentru a avea bani intr-o tars in care domneste jaful si
despotismul.
www.dacoromanica.ro
495
iepele *i manjii cu nechezatul lor. Manjii sunt inchi*i la mijlocul unui cerc pe
P. 81 observat ca // fara aceasta precautie, caii prasiti din armasari arabi, turci,
spanioli etc. au fost poate mai frumo*i decat cei indigeni, dar, in general, in
anul al *aselea, capatau stenos, ologeau *i adesea le intepeneau picioarele cu
totu116.
nu se gase*te decat pe locuri joase *i umede, este mai inalta, mai putin
substantiala *i in general predomind troscotul, asmatuchiul *i alte ierburi cu
flori *i adesea ierburi aromatice: izma; pelinul, lilium convallium etc. Dat
find aceasta, se poate trage concluzia ca fanul e mai omogen *i e mai potrivit
pentru vitele maxi *i iarba marunta pentru cele mici; iata de ce sunt mai bune
oile in Tara Romaneasca *i boii *i caii mai buni in Moldova. In afard de caii
p. 84 de rasa // din ambele provincii, mai exists un mare numar de cai obi*nuiti,
foarte buni *i folositori pentru treburi *i pentru comert.
16 Contrattt in tutte le gambe.
17 Pugni tedeschi.
496
www.dacoromanica.ro
E de remarcat ca taranul din aceste tari, care pare temator din fire, ataca
ur$ii cu multa barbatie. Apoi tiganii au un me$tqug al lor de a domesticii ur$ii
p. 86
cei // mai salbatici $i a-i face sa joace, in foarte scurt timp.
In paduri se intalnesc porci salbaticiti, care searnana in totul cu mistretii,
dar se deosebesc prin camea care e alba $i foarte bund la gust.
Pasari
[...] Gainu$ele de ape, prepelitele, potamichile, sfranciogii, dropiile $i p. 90
ciorile sunt in numar foarte mare tot timpul anului prin locurile locuite, $ili
fac cuiburile pe turlele bisericilor sau ale altor cladiri inalte. Locurile vecine
sunt turburate de croncanitul lor neincetat, iar semnaturile sunt distruse de
lacomia lor; pentru a be indeparta se infig in pari, din loc in loc, ciori moarte.
Berzele i$i fac $1 ele cuiburile pe tulle, dar ele dispar in timpul iernii $i se
intorc primavara odata cu randunelele la vechiul cuib, spre a -si depune
fapt, una din cele mai neasemuite incantari ce pot fi resimtite este sa to afli
intr-una .din acele paduri noaptea, cand straluce$te Luna, in lunile de mai $i
iunie,.maretia stejarilor, care raspandesc o umbra nelamurita, susurul // frunzelor p. 92
19 Capra neagra, azi din ce in ce mai rail.
20 Damzgelle di Numzdza (specie de cocori numiti Ardea-Virgo).
www.dacoromanica.ro
497
for infiorate de o adiere blanda, care pare ca tine isonul acontunior suave ale
privighetorilor, murmurul unei ape care curge, oglindirea razelor lunii in aceasta
apa sau intr-un iaz, o singuratate desavarsita, linistea in care se afla sufletul
in asemenea imprejurari, infatiseaza cea mai surprinzatoare scend pe care o
poate oferi natura netarmurita si neprefacuta si poate si una dintre putinele si
rarele clipe de fericire ingaduita muritorilor, care o cauta zadarnic in spectacolele
publice.
La manastiri si in curtile boieresti se gasesc pauni. Pe lacurile man si pe //
P. 93 Dunare e imens numarul de pasari de apa, care se vad. Pe acest mare fluviu
se prind cu usurinta lebede, gaste salbatice, rate albastre si galbene, care
traiesc si in curti, numai sa aiba apa din belsug.
Lacuste
cu paie si be dau foc. Cu toate aceste masuri si inca multe altele, cu tot
razboiul pe care li-1 poarta graurii si ciorile, e peste putinta sa fie starpite cu
tOtul.
p. 97
www.dacoromanica.ro
[Comert]
si de sultanul insusi. Mai este inca un alt fel de negustori numiti kapanldi,
dupd numele targului unde se vand cu ridicata la Constantinopol proviziile.
Acestia sunt un amestec de greci Si turci. Ei vin cu scrisori de la marele-vizir
si cumpara branza, unt, miere, seu, ceard // pastrama etc. la pretul care le p. 122
convine. In cele cloud Principate se taie cam 80 000 de boi i vaci i un mare
numar de capre, care se pun la fiert in cazane mari pand ce se consuma toata
carnea. Seul se pune Intr -un burduf facut din piele de bou; fiecare din acestia
da de obicei un cantar de seu, fait' maduva, care se extrage i, topita separat,
se pastreaza in butoaie. Turcii de dincolo de Dunare iau un mare numar de boi
pentru trebuintele lor personale.
Vara trag in porturile Galati si Braila, asezate pe malurile Dundrii, un
numar de vase turcesti, care apartin lazilor22, ce navigheaza de la Trapezunt
si care sunt toti ieniceri23, cele mai obraznice canalii care se pot inchipui, in
stare de a savarsi tot felul de excese, // facandu-si o glorie din a asasina prin p. 123
tradare. Muntenii si moldovenii sunt siliti sa-si trimita toate granele in aceste
cloud targuri, unde negustorii de speta acestora be cumpard24 dupd cum vor ei,
atat in ceea ce priveste pretul, cat si masura. De obicei, bietii tarani sunt foarte
multumiti cand se pot Intoarce vii i nevatamati in bordeiele lor i sunt foarte
21 Capo de Macellat.
22 Acetia s-au stabilit in targurile Moldovei, pe care le teronzau prin silruciile ion Sunt
scot de Const. Mavrocordat, in urma unei adevarate expeditii militare, i se retrag in ralaua
Hotmulm 51 in Him (vezi vol. IX al colectiei de fata).
23 Erau negustori, care izbutisera prin daruri s se inscrie in listele acestui corp pnvilegiat,
ce num'ara 199 regimente (vezi N. lorga, Geschichte des Osmanischen Reiches, IV, p. 461);
www.dacoromanica.ro
499
tericiti and aduc ceva barn. De obicei, ciuma contribute in acest timp sa faca
sederea in cele cloud porturi Inca si mai primejdioasa.
p. 124
clips; cei mai de jos, si anume plugani, find in general cei mai departe, nu
sunt atat de expusi sa-si piarda viata. Dar se pare ca le este lasata viata numai
pentru a-i munci in continuare si a le lua apoi rodul sudorii si muncii lor.
Nenorocitii de plugari din Tara Romaneasca si din Moldova, obligati s stoats
in fiecare clips bani pentru darile si taxele impovaratoare asupra tuturor felurilor
de produse, trebuie sa recurgA chiar la acei care au bani la indemand. Frica de
p. 127 ciomageala si de inchisoare, precum si de a vedea ca i se rapesc, de catre //
mainile crude ale dabilarului, plugul si boii, singurii tovarasi ai trudei sale si
singurul mijloc de a-5i asigura traiul, it impiedica sa stea la gand si sa cerceteze
in ce conditii ii sunt avansati banii; pentru a face rost de cativa piastri, ei se
angajeaza si vand cu anticipatie toata productia ogoarelor lor, pe care o asteapta
in acel anotimp; graul pe care 1-au semanat, via pe care au cultivat-o, ceara de
la albinele lor, lava de la oi, vitelul, m'anzul, nimic din toate aceste nu mai este
25 Frederic al II-lea. Pentru organizarea acestui export de cal cf. Hurmuzaki, X,
Introducerea lui N. Iorga.
26 Corect romano-german, Iosif at II-lea.
500
www.dacoromanica.ro
p. 128
grindina sau orice alts intemperie ivita intre timp inseala sperantele plugarilor
si cantitatea marfii nu corespunde sumei primite drept acont, ei raman datori
pe anul urmator. Daca li se ivesc intre timp noi nevoi, ei recurg la negustor
ca Ali procure bani si se angajeaza sa plateasca dobanzi mari pentru vechea
si pentru noua datorie. Intr-un cuvant, dupd cativa ani, plugarul se gaseste in
www.dacoromanica.ro
501
P. 130
p. 131
p. 132
p. 133
Luxul este aparent interzis in Turcia tuturor celor care nu sunt musulmani
din nastere, grecii, (dar) care sunt domni si stapani ai Tarii Romanesti si
Moldovei, aflandu-se liberi (aici), s-au dedat la luxul eel mai costisitor si mai
extravagant, care se poate inchipui si care intrece chiar pe al sultanilor din
Constantinopol. Femeile, mai ales, se impodobesc cu blanurile cele mai alese,
cu stofe din India, cu broderii si galoane europene.
Acest lux a fost fireste imitat si adeseori intrecut de bastinasi, dand prilej
negustorilor sa introduca in tars tot felul de marfuri si manufacturi. Din // Rusia,
P.
134 regulat in fiecare primavara, yin blanurile cele maiscumpe de jder, samur, cacom,
vulpe, rani si altele. Grecii aduc de la Constantinopol toate stofele si muselinele
din India si Alep si tesaturile de aur din Chios, in afard de nenumarate maruntisuri
(droghe), zahar rafinat de Fiume, cafea din America, plumb, cositor etc., maruntisuri
135 (chineoglia) din Nurnberg, Viena, Franta si Anglia, un mare numarll de giuvaeruri,
perle, ceasornice si alte lucruri de aur si argent. Intr-un cuvant, toate produsele
brute care se exporta din cele cloud provincii in tarile crestine sunt date in schimb
pe sus-amintitele manufacturi.
P. 136
multi negustori s-au imbogatit din negot. Dar din cauza carmuirii rele si
nenorocite, care tiranizeaza toate paturile, nu este nici un om care sa poata
spune ca este cu adevarat bogat. //
Inainte de ultimul razboi, domnii, avand a acoperi marile cheltuieli ce
erau siliti sa faca la Constantinopol, pentru a-si plati datoriile 5i a-si satisface
capriciile, imprumutau bani cu mari dobanzi, ipotecand dinainte veniturile
capitatiei, ocnelor si vamilor. Negustorii, atrasi de castig 5i adeseori siliti, isi
28 Stadera Romana.
29 Masura de 1,65 m = masurd de trei palme ase urme.
502
www.dacoromanica.ro
dat roade, din cauza greutatilor pe care le-au intampinat noile intreprinderi,
cat $i datorita opozitiei fati$e a domnilor, care i$i vedeau interesele compromise, precum $i din cauza obipuitelor in$elaciuni $i tergiversari // ale guvemului p. 138
1769
1769
1777
1778
1786
www.dacoromanica.ro
503
crucii, cerand ajutorul sfantului for ocrotitor. Numai catorva dintre cei mai
ale$i li se ingaduie sa sarute mana, de obicei, obi$nuiesc sa sarute picioarele
sau poalele hainei. Domnii sunt stapani pe viata $i averea supu$ilor lor; cand
vor ei, pun sa fie batuti la falanga, ii arunca in vreo inchisoare, intr-o mandstire
izolata, in flare $i, uneori, intr-un acces de manic, ii bat cu buzduganul pe care
it tin mereu la indemana34.
p. 162
ss
p. 163 au totu$i grija sa-i faca sa treaca prin grade succesive, astfel ca, de pilda, un
paharnic nu este facut dintr-odata ban al Craiovei sau logofat, totu$i un ban
poate sa ajunga fara greutate vistier, spatar sau batman. Este necrezut (de
mare) numarul celor cu titluri (de boierie), deoarece domnii, fie din favoare,
fie pentru banii pe care ii iau dregatorii, confers in fiecare zi titluri de boierie
$i se tie cu aproximatie cat costa fiecare.
In aceste tari omul cel mai de jos cu putini bani e facut boier 5i astfel
hamali $i grajdari transformati in boieri se adreseaza unul altuia intre ei cu
complot, domnul pentru a-5i arata autoritatea, dupa ce a pus sa-1 aresteze, a
poruncit sa-1 imbrace cu hainele unui Oran, care se afla acolo din intamplare,
silind pe acesta sa is hainele boierului, care scos din boierie, a fost batut in
vazul tuturor $i pus in flare. Teama 5i uimirea taranului la inceput, apoi vanitatea
$1 indrazneala sa au starnit rasul privitorilor $i in aceasta tinuta s-a dus (taranul)
sa faca vizita banului Filipescu36, boier de primul rang $i stapanul lui, care,
crezand ca-1 boierise domnul, a$a cum se raspandise zvonul, 1-a pus sa $eada
Tanga el $i 1-a tratat cu cafea. Comedia n-a durat mult, caci dupd pram falsul
boier a fost dezbracat $i i s-au daruit 50 de pia$tri.
34 De mai multi ani incoace a fost inchis la manastirea Sinaia un boier de origine greaci,
despre care se credea ca fusese capul unei conspiratii impotriva domnului. Slujitorul grec, care
era insarcinat cu arestarea lui, nu (s-a multumit) numai sa-I puns in flare' $i sa-1 hraneasca cu
paine cu apa, dar, printr-un rafinament de cruzime, a pus sa i se coasa hainele pe el pentru
ca sa fie chinuit de infectie $i de viermi. Principe le Constantin Racovita, mort la Bucure$ti, in
1763 (!), a pus sa inchida intr-o cusca de fier pe un biet medic german (!), invinuindu-1 de a-i
fi ucis soda cu medicamentele lui $i in fiecare sears punea sa-1 bats in fata sa pans ce in sfarsit
a murit (!), (evenimentul este redat in mod eronat, vezi $i Sulzer, nota 5, in volumul de fata);
din fez-wire asemenea exemple sunt foarte rare $1 eu ma mir ca nu sunt mai de.se, dat find felul
acestei carmuiri (n. a.).
35 Ghindesculo Este vorba de marele paharnic Jonita Candescu. Vezi si Sulzer, nota 19.
36 Pana Filipescu, mare ban (24 nolembrie 1770 3 octombrie 1774).
504
www.dacoromanica.ro
p. 165
p. 166
la cea mai mare dregatorie, fie ecleziastica, fie civila, pand la cea mai mica,
au dreptul s despoaie poporul mai ales atunci cand domnii nu le platesc
lefuri. Boierii, episcopii 5i manastirile sunt scutiti de orice dare 5i contributie
5i pe deasupra au chiar dreptul la un numar de tarani, variind proportional
dupd gradul lor de boierie. Ace 5ti tarani nu platesc nimic vistieriei, pentru a
da tot ce au stapanilor lor...38.
Curte, in vreo sala, facand cerc 5i stand de vorba. De aceasta boala s-au
molipsit 5i negustorii 5i cel care nu se duce sali piarda vremea in acel club39,
p. 174
Dar ace5tia fac tot ce le sta in putinta pentru a se sustrage unei asemenea
dovezi de cinste care ii costa foarte mult 5i care ii injose5te in ochii supu5ilor
lor, caci trebuind sa vada pe pa5a, sunt siliti sa-i iasa in intampinare mai
inainte de a sosi la locuinta sa; de indata ce-1 vad, descaleca 5i se apropie de
el cu multa supunere pentru a-i saruta poalele hainii 5i merg inaintea lui pe jos
papa ce descaleca. Ajun5i la locuinta, nu se // a5eaza pans ce nu au fost poftiti,
de mai multe ori, sau li s-a poruncit de pa5a (stand /Ana atunci) in pozitia cea
mai incomoda 5i mai umilitoare, adica cu genunchii indoiti; 5i data turcul nu
prea e politicos sau prietenos ii lasa sa stea astfel in tot timpul vizitei in care
i5i is mereu aerul de stapan 5i oricate extravagante ar face, ele trebuie indurate
37 I pia torbidi.
38 Este vorba de scutelmci.
39 Ridotto.
www.dacoromanica.ro
505
p. 175
cu rabdare pentru ca intr-o zi (acel pa$a) poate sa ajunga mare vizir $i sa-1 faca
p. 207
populatia
Feluritele dari, ca cea pe oi, pe vin, pe albine $i altele mai mici, sunt
scoase in fiecare an la mezat public la vremea potrivita si sunt date celui care
ofera mai mult ($i) care este dator s plateasca indata vistieriei o parte din
pretul la care au fost adjudecate, iar in urma, restul; $i cum numai taranii sunt
p. 208
supu$i la aceste sarcini, arenda$ul are mans libera sa exercite orice fel de
asupriri $i de in$elaciuni pentru a scoate cat se poate mai mult, intocmai cum
se face in alte tari unde domne$te acela$i sistem. //
In vremea din urma, vama si ocnele au fost exploatate pe socoteala
domnilor $i era mult mai bine pentru negot, caci cel care era nedreptatit,
recurgea (la domn) $i i se Ikea dreptate, mai ales pentru (cele) cloud tari
privilegiate, Austria $i Rusia.
Capitatia se plate$te in Moldova aproape in fiecare lung, iar in Tara
Romaneasca tot la trei luni; aceasta este repartizata mai de grabs asupra satelor
decat asupra indivizilor. De pilda, cutare sat este socotit cu 100 de case $i este
impus la 400 de pia$tri. Ispravnicul sau administratorul judetului, dupa ce a
primit rolul vistieriei, iii trimite oamenii pentru a face cunoscuta. (suma impusa)
$i a strange banii; dar, in realitate, satul are mai multe sau mai putine case.
Daca are mai multe, taranii se aduna si fac impartirea intre ei, in cea mai mare
p. 209 taina, se intampla sa strige si sa se bats, // dar nu exists exemplu sa se fi plans
ispravnicului pentru vreo neintelegere care s-ar fi putut ivi. Si dregatorul din
fruntea satului numit parcalab, care cred ca vine de la latinescul parochus4,
care indepline$te aceea$i functie, duce banii dabilarului. Daca insa (satul) are
mai putine (case), atunci staruie sa se scads numarul caselor $i, prin urmare,
suma cu care e incarcat. Daca acestea nu sunt ascultate, tot satul se risipe$te
$i locuitorii trec in alte tari vecine sau se duc sa se a$eze in sate mai indepartate
din alt tinut. De aici provine (faptul) ca nu se poate $ti niciodata exact, nici
chiar de catre stapanire, numarul locuitorilor.
Pe cat am putut socoti, in general, $i cu toata rezerva, cred ea populatia
p. 210 celor cloud // Principate se ridica la un milion de suflete. Pe vremea domniei
principelui Ipsilanti in Tara Romaneasca, au venit sa se a$eze multi bulgari de
dincolo de Dunare, pe care Poarta ii cerea inapoi prin mijlocirea comisarilor
ei, dar ace$tia se inapoiau adeseori fara sa fi facut nimic, in schimbul unui dar
insemnat.
Din cand in cand, Poarta cere contributii extraordinare sau in bani, sau
in produse. In acest caz se pune o dare specials, care se cere fara a se prejudicia
506
www.dacoromanica.ro
Posta si curierii
In amandoua Principatele postele sunt asezate la distante de cate patru p 215
ceasuri si trebuie sa aiba cai multi din ordinul Portii si pentru inlesnirea
dregatorilor ei, care nu platesc nimic si care, pentru cea mai mica intarziere
sau din capriciu, stalcesc in batai pe capitanii de posts si pe postalioni, silindu-i
s fuga cu disperare. Cand trece cite o persoana de seams, domnul este obligat
sa-i dea carete bune si un mare numar de trasuri. Fiecare servitor ia una pentru
el si alta pentru seaua si bocceaua Jui, astfel ca in asemenea imprejuran se
Lipcanii sunt pusi s aduca scrisorile si gazetele, care yin din tarile
crestine pans la granita, fiind datoria // domnilor sa informeze Poarta asupra P. 217
noutatilor politice; alta data tineau un agent la Varsovia; acum se multumesc
sa aiba cite un simplu corespondent la Varsovia si la Viena.
p. 225
In centrul oraselor se afla pietele // de vanzare, dupa obiceiul din Turcia, p. 226
unde se vand marfurile obisnuite si alimentele. Cele mai multe dughene sunt
acute din lenm si pamant, tencuite cu var si strazile sunt acoperite cu poduri
www.dacoromanica.ro
507
P 228
din eowri, iar de aproape numai acoperiwl care se ridica putin deasupra
P. 229
508
www.dacoromanica.ro
unui car, drumul find taiat in stanca vie care doming Oltul $i in multe locuri
aflandu-se inaltat (pia Tese) deasupra apei, infati$eaza sub ea o prapastie
neplacuta. Am petrecut noaptea in casa vatafului, vechea mea cuno$tinta, $i in
dimineata zilei, la ora patru, s-a facut peste un ponton trecerea Oltului, care
era umflat $i repezit $i s-a intrat intr-o imensa vale larga, unde natura infatiwaza
ochilor o varietate de priveli$ti, care surpind $i desfata. Ea (valea) este formats
din muntii cei mai inalti, imbracati cu (haind de) copaci mareti $i plante
zambitoare, de unde, din fiecare munte, ta$nesc izvoare de apa limpede. Pe
fundul vaii $erpuie$te un rau sau mai degraba un torent rapid (ce trece) printre
pietre si trunchi de arbori smul$i din muntii vecini. Apoi terenul e acoperit de
tot felul de plante curioase $i de arbori stufo$i. Drumul insa e foarte anevoios
pentru trasuri $i in unele locuri mai este $i periculos, astfel incat et greu
ne-am aflat la miezul zilei ie$iti afard din acea vale, in care domne$te o
singuratate desavar$ita, $i gata sa ne odihnim $i s pranzim la o carciuma
aflata la limita acestui district, numit Lovi$tea.
Pe la ora 2 au fost pu$i doi boi (s traga) trasurile $i a inceput sui$ul
deasupra muntilor, iar apoi $i coborawl in valea numita Topolog, dupd raul
care o strabate. Cobora$ul a fost umed (?) (omida), cu atat mai mult cu cat
apele distrusesera in urma drumul. Ajun$i la campie, ne-a intampinat o padure
deasa, pentru strabaterea careia am consumat 5 ore, de$i calea nu era a.$a de
rea ca cea dinainte. Am poposit intr-un sat mic, unde au fost schimbati caii $i
am intrat in districtul Arges, inaintand pe o vale mai larga $i cultivata pe ici,
pe colo, iar seara pe la 9, am ajuns la vechea manastire a Arge$ului, ridicata
in secolul al XVI-lea de Neagul (Neagoe) Voievod, ultimul din principii dinastiei
www.dacoromanica.ro
509
am tras intr-o casa pregatita in acest scop. La ora 4 a venit domnul La Roche",
25 iulie 1782
Aceasta tara este devastate de lacuste, aproape pretutindeni, i s-a $i ivit
lipsa de alimente. In ultimele trei zile a lipsit painea la piata, orzul lipse$te cu
desavar$ire. Untul $i tot seul au fost expediate la Constantinopol $i au sosit
porunci urgente ca sa se trimita granele not in mare cantitate.
Eu am sugerat unora din partea mea ca nu ar fi lucru greu sa se capete
grane din Ungaria. Aflu ca $i Moldova e in aceea$i situatie. Se pare ca tara
nu e prea multumita de carmuirea actuala. Se spune ca domnul" bis e bun, dar
ca se bizuie pe mini$trii sai, care abuzeaza de puterea lor. Primul este domnul
spatar Vacarescu", care a fost la Viena, at doilea, domnul vistier Cornescul46
510
www.dacoromanica.ro
Notite
BucureVi 29 iulie 1782
ianuarie 1782).
www.dacoromanica.ro
511
in chip familiar despre chestiuni variate si mi-a spus ca dupa incheierea acestui
post strict, ma va ruga sa flu comeseanul sau.
[Despre prinderea talharilor ce trec granita dinspre Banat si Transilvania,
a dat ordin ca romanii de la granita sa coopereze cu austriecii. Raicevich,
intr-o vizita precedents, sugerase in aceasta privinta un mijloc radical.] Trebuiau
indepartati de la granita doi oameni raufacatori, cunoscuti a fi gazde $i instigatori
mult, daca (acela) nu ar fi fost ocrotit de consulul rus. Putin dupa ce s-au
retras ceilalti, i-am zis razand ca mi se parea ca el insusi s-a aflat in aceeasi
situatie ca principele Ipsilanti cu un asemenea Weber56. Mi-a spus ca aveam
ss Ordinul iezultilor fusese desfiintat oficial de papa in 1773, dar mai traia cu o viata
latenta in imparatia rusa. A fost restabilit in 1812
56 Weber. Vezi mai sus, n 50.
57 Sir Robert Ainslie, ambasador britanic la Poarta 1776-1794
58 Cele cloud tari erau in razboi. Franta se abase in 1777 cu americanii rasculati.
512
www.dacoromanica.ro
p. 41
6 Avea multe fete de maritat. Pe una dintre ele, Ecaterina, a mantat-o cu Ienachita
Vacarescu.
61 In 1777-1782.
62 Constantin Morurt (fost domn al Moldovei 1777-1782).
www.dacoromanica.ro
513
dar ele mi-au fost raportate tale (male de catre consulul rus. Acesta, foarte
suparat, a venit la mine plangandu-se de spatar, care, cu atata imprudenta, Iii
asuma indrazneala sa amestece numele Curtii sale Intr -o atare afacere. Mi-a
spus ca era obosit de a tot striga neincetat Impotriva acestui om 5i m-a rugat
nu spusese asa ceva si ca (Laskarev) era liber sa mearga unde voia si sa faca
tot raul care ii placea; apoi, potolindu-se, mi-a multumit pentru bunul serviciu
(pe care i-1 facusem) Ai m-a rugat sa-1 linistesc pe consul. Mi-a zis apoi:
Banuiesc ca trebuie sa fiti nemultumiti ca in atata timp nu ati putut avea o
casa potrivita. Va marturisesc adevarul ca aceasta e din cauza mea, pentru ca
pana acum nu am putut avea nici cel mai mic raspuns de la Poarta referitor //
p. 38 la persoana Dvoastra si la modul cum trebuie sa fiti tratat. Cunoasteti situatia
mea Ai sunt sigur ea yeti scuza orice lipsuri".
514
www.dacoromanica.ro
p. 42
cred ca (doar) putin chiar limba rusk find dintre acei ce se mandresc cu
nestiinta. De fapt, in afard de cele putine vazute de el la Constantinopol si in
Rusia, nu este in stare sa vorbeasca de altceva.
D. insigiri gi caracter. Are toate insusirile ce am auzit la Constantinopol
ca sunt atribuite georgienilor. Este indraznet, intreprinzator, intrigant, gata la
raspunsuri, cu o bung doza de patrundere naturals si de disimulare, laudaros
apoi si palavragiu, intr-atat ca nu lass libertate altuia sa deschicia gura. Se
amesteca in once treaca si vrea intotdeauna s aiba dreptate. Corpul sau e
intr-o miscare neincetata, fara a observa cea mai mica dintre acele convenience
care se practica in lumea civilizata.
jumatate. Cred ca nu este multumit daca nu are datorii si Curtea sa, find
generoasa, va fi silica sa plateasca, asa cum a fdcut in alt rand.
F. Comportarea publicii. in manuirea afacerilor este inflacarat si impetuos.
515
44 27 august 1782
[Despre lucrarile turcilor la Ismail
p 45
516
www.dacoromanica.ro
e sa aiba, in felul acesta, sub tutela si dominatia sa pe cei doi domni ai Tarii
Romanesti si Moldovei, spre a obtine de la ei atatia bani cati ar dori si, de
aceea, acest principe (Caragea) se straduieste prin toate mijloacele sa pund
piedica la acest gand al lui Moruzi.
F. Mi s-a plans mult de consulul rus (Laskarev), vorbind in general de
zazania pe care o semana intre boieri si de spiritul sau de a se amesteca in
afaceri care nu it privesc, si mi-a dat a intelege ca acesta purta contra mea un
razboi secret, punand intr-o lumina proasta venirea mea, si zicea (domnul) Ca,
avand in vedere armonia si prietenia dintre cele cloud Curti imperiale, i se
parea foarte ciudat ca acela sa actioneze in mod dusmanos si apoi a adaugat:
consulul socotea sa pastreze spiritul rusesc in aceste provincii si sa le castige
pentru Curtea sa si de aceea e gelos pe voi pentruca crede ca puteti s puneti
piedica (interrompere) telurilor sale.
www.dacoromanica.ro
517
p. 53
fara de care un strain circula greu in aceste tari. In ziva de 10, am sosit la
Focpni din Moldova, unde speram sa gasesc un ordin al domnului in favoarea
mea, dar am fost inselat in asteptari i cu greu am capatat caii de posts, aka
cum s-a intamplat i la celelalte statii de posts.
518
www.dacoromanica.ro
florini, face si el fata grozava la Curte (fa pure grande figura in Corte) $i,
stiind eu ca parintele sau se bucura de protectia Curtii imperiale si regale,
speram ca ar fi catadicsit sai faca o vizita pentru a lega relatii amicale si sa-mi
fie de folos la nevoie si cram chiar dispus s ma duc eu intai sa.-1 caut, dar am
aflat mai apoi ca este un tinerel arogant, caruia aerul de la Curte i-a sucit capul
72 Capuchehaia lui Deli bei, care insa, dupa aceea, it va trada in favoarea lui Al
I.
Mavrocordat.
73 Vezi, in raportul lui Ochsner, rolul de corespondent al domnului la Viena, ce urma sa
www.dacoromanica.ro
519
spinarea Curtii sau, mai bine zis, a poporulin. Am avut apoi prilejul sa cunosc
diver$i boieri de acestia, spre marea mea satisfactie, $i sper ca mi i-am facut
prieteni. Toti ma pofteau sa yin sa stau la Iasi.
Ei se plang mult de principele Moruzi' $i, pe langa alte vexatiuni, ei it
acuza Ca:
sa-i tina; secretarul a 'staruit mult ca sa i se ingaduie totul, dar domnul a pus
sa i se raspunda s astepte pans la raspunsul $i asentimentul Portii.
520
www.dacoromanica.ro
comert dintre cele cloud Curti, cum putea bine sa inteleaga din scrisoarea
Altetei Voastre. Daca este aka, mi-a zis el, sunt multumit. Eu intelesesem
astfel lucrul". Secretarul, care statea in spatele scaunului meu, i-a facut un
semn,*i el indata si -a schimbat parerea.
In privinta cailor (armasarilor), a tinut sa-mi spuna ca nu numai ca. nu
*tie nimic despre aceasta, dar chiar ca nu a primit nici un raspuns la intrebarea
facuta de el la Poarta dupd prima mea interventie. Cand voi primi ordinele,
voi face totul *i daca mi se va spune sa va dau tributul ce-1 datoresc Portii,
vi-1 voi da, *i daca mi se va porunci sa vi-1 aduc pe umerii mei, it voi duce:
78 Razbotul pentru succestunea Bavariei din 1778.
www.dacoromanica.ro
521
eu sunt robul Portii". In rezumat, s-a vorbit mult asupra acestui punct si nu s-a
ajuns la nici o concluzie.
S. Zile le de 15 si 16 le-am folosit facand vizite dregatorilor si boierilor
si am fost bine primit de acestia din urma. Motivul find mai intai ca multi au
vreo movie in Bucovina, pe care o pastreaza ca loc de refugiu al lor.
2. Numele imparatului, dreptatea si omenia lui sunt privite aici cu cea
mai mare veneratie. Toleranta79 sa religioasa a legat de el sufletele acestor
oameni.
3. Rusii sunt detestati, mai ales, pentru ca, mai intai, (moldovenii) au
fost maltratati si apoi parasiti de ei si lasati prada razbundrii turcilor.
[In cifru: boierul de seama' Cantacuzino m-a rugat mult sa-1 recomand
Altetei Voastre].
T. In ziva de 17, consulul rus, dupa multe tratative, si-a facut vizita
522
www.dacoromanica.ro
raspuns ca eu nu ma pricep la cai, dar pentru a-1 servi voi face sa villa o
persoana cu experienta pentru a-i alege *i lua in primire, de care lucru a fost
satisfacut i mi-a multumit. L-am rugat sa ne inapoieze pe dezertori i pe
raufacatorii (malviventi), care se refugiasera in Moldova, i a promis ca o va
face, asigurandu-ma ea a dat porunca sa fie predat un uciga, care fusese cerut
de dl comandant general din Transilvania, dandu-mi pentru acel (comandant)
o scrisoare, mai adaugand ca sultanul ii poruncise anume s se aiba bine cu
vecinii i ca el nu ar fi omis a o face in orice imprejurare.
nu avusese acest sens, ci era o proba de amicitie fata de Alteta sa, find tiut
de toata lumea ca avea o nevoie extrema de grane i ca ar fi fost o mare
indurare din partea imparatului s permits exportul de grane din tail pentru
care m-a fi angajat eu ca sa-1 servesc pe el. Deci daca Alteta sa ar dori grane
la primavara, trebuie sa-mi spund cantitatea precisa, prevenindu-1 ca pentru
bagatele nu merits s pierdem vremea, vanzarea trebuind sa fie de cel putin
o suta de mii de florini i in cazul acesta a fi facut o propunere la un negustor
din Viena i s-ar fi tratat (W pretul. La care el mi.-a spus ca se va (mai) gandi
i ca ne vom intelege prin scrisoare.
A.A. I-am recomandat pe negustorii din Brasov, rugandu-1 sa-i trateze
www.dacoromanica.ro
523
[Fragmente]
p 80-81 BucureVi, 22 noiembrie 1782
www.dacoromanica.ro
23 iunie 1783
p. 102
www.dacoromanica.ro
525
118
1 august 1783
doar de creditori. A cerut in zadar cei 150 de mii de piastri, ce-i revin ca
partea sa din venitul sarii si a contributiilor, ca sa-i plateasca, si in cele din
urma le-a cedat mobilele si hainele sale. Capugiul a voit sa-si is si el partea
si a cerut sa se faca socotehle, dar dl Venturat i-a inchis gura, cerandu-i sa
infatiseze un firman care sa-i ingaduie acest lucru.
[Pentru a obtine mai sigur plata cuvenita negustorilor imperiali, Raicevich
p. 119
www.dacoromanica.ro
uncle datorii urgcnte i printre altele solda arnautilor..., care amenintau sa-1
huiduiasca (insultarlo). Ventura striga i tipa ca nu poate sa-i dea nimic, boierii
stateau nauci i ascultau i nu se afla unul sa cuteze s is partea unui om, pe
care cu putme zile mai inainte it purtau in slavi.
Aceasta scend de abjectie, razbunare i injosire m-a revoltat...
[Raicevich ii cere lui Ventura pe un ton hotarat sa plateasca pe supuOi
noua contributie va fi atat de grea, incat va pune pe fuga o bund parte din
locuitorii i aa istoviti.
.
E. Se spune fati ca pentru a obtine domnia, Mihai Sutu a plait 3 000 de
pungi.
26 martie 1786).
83 Corespondentul domnului Tariff Romfinesti la Mena Fusese inainte si al lui Al. Ipsilanti.
www.dacoromanica.ro
527
multe scrisori scrise de acel domn Ayala, impreuna cu cheia chiar a cifrului,
care a fost trimisa noului principe o data cu scrisorile urmatoare care aveau
sa fie scrise. Mi s-a citit una din scrisorile aflate, cuprinzand cam aceste
cuvinte:
le dau despre afacerile curente. $tirile mele yin din sorgintele cele mai
curate. Cele care ii vin din Constantinopol prin secretarul sau84, referitoare la
dispozitiile papice alea acestei Curti85 tind sa o in$ele. Franta $i francezii se
folosesc de aceasta $i de alte in$elatorii, ca sali atinga scopurile. Alteta voastra
sa nu se increada in ace$tia, eu insumi sunt martor de cate on De Breteui186
528
www.dacoromanica.ro
ale Curtilor europene, se lass cu totul 5i intru totul luminilor sale, 5i notitele
5i reflectiile lui (= la Roche) sunt expediate in original la Constantinopol.
F. intorcandu-se recent de la Ia 5i, dl consul al Rusiei (Ivan Ivanovici
Severin) i-a dat dlui La Roche manifestul Curtii sale privind Crimeea, pe care
domnul I-a expediat indata la Poarta. Plangandu-se consulul, La Roche s-a
scuzat cum ca a crezut ca i-ar fi fost daruit.
[Angajarea lui Weber, prusianul, la recomandarea lui La Roche].
In cifru: Cu toate ca 1 -am prevenit pe domn contra lui, timpul nu mi-a
inglicluit sa fac alt demers. Secretarul (La Roche) e vcindut Franjei ci executli
ordinele pe care le primecte.
www.dacoromanica.ro
529
erau de fats $i in fiecare clips repetau: Altegi, aca este. Ahem voastra nu
poate face astfel":
E. In dupa amiaza a venit la mine secretarul $i, cand credeam ea avea sa
intre in ni$te tratative oarecare, mi-a spus freddamente ca nu avea altceva de
spus, decat ce am putut sa and de la dl Spaun. Daca este aka, am raspuns, si
aceasta este hotararea din urma a Altetei sale, o rog sa-i dea maine la amia0
(a mezzo?) cai de po$ta $i un curier bun ca sa-mi trimit corespondenta la
Cernauti $i ca, totodata, eram extrem de surprins cum de dl. Principe s-a putut
decide sa opund un refuz atat de sec $i de contrar dreptului gintilor, hotararilor
stabilite prin tratate si respectului datorat Curtii imperiale, ca principele trebuie
sa $tie foarte bine ceea ce e bine cunoscut in toata Europa cat de marl erau
grija si solicitudinea Portii otomane de a ca$tiga bunavointa imparatului si ca
regretam mult ca principele, rau sfatuit, se expunea la resentimentul Majestatii
se vor da caii ceruti]. Eu nu m-am grabit sad cer indata, pentru a-i lasa
domnului timp de gandire si numai acum, vazand ca nu vine nimeni sa-mi
vorbeasca, am trimis
cer. [Cere instructii cum trebuie sa se poarte mai
tarziu]. Deocamdata, eu cer o casa in ora$ si daca voi intampina impotrivire
din partea Curtii, cum prevad, ma voi muta intr-o camera la fratii (de la
misiune).
P.
95 Probabil alta nota decat asa-zisa pro memoria, ce poarta data de 22 noiembrie.
530
www.dacoromanica.ro
sai sa.-1 salute si sa-i spund ca era gata sa-1 primeasca si s-1 trateze asa cum
porunceste Poarta].
C. ...Le-am pus in vedere sa spund ca dupd toate cele intamplate acest
lucru nu-mi era de ajuns si ca domnul trebuie mai intai s repare jignirea
adusa mie si supusilor Majestatii sale si ca eu trebuie mai intai sa astept noi
instructiuni de la Curtea mea inainte de a-1 vedea, ca nu stiam in ce fel ar fi
inteles (Curtea) modul in care fusesem tratat pans acum, iar daca ea voia sa
reclame vreo satisfactie, dar deocamdata depindea de el (de domn), sa-mi faca
voi muri de frig. Dupa cate vad si aud, el nu are nici o chibzuinta, nici
autoritate; e un amestec de ingamfare, prodigalitate si josnicie etc. [Cere
instructiuni].
5 noiembrie 1783
P. 144
www.dacoromanica.ro
531
sfaturi rele privind taxele vamale ale supusilor imperiali, pentru ca toate
pagubele ce ar rezulta vor fi acoperite (rimborsati) din bunurile sale din
Bucovina. Acesta, care e un om destept, mi-a raspuns ca de teama Curtii nu
venise sa ma viziteze si s reinnoiasca prietenia noastra, dar ca va cauta s ma
vada si sa-si justifice fiul, rugandu-ma s nu dau crezare celor suportate (de
pagubasi).
I. Eu ma aflu in aceeasi cash', care este un adevarat (loc) de exil, intrucat
toti se codesc sa-mi Inchirieze o locuinta, iar camera de la frati e atat de mica,
incat abia ar ajunge pentru doi servitori. De cand sunt aici, domnul nu mi-a
acordat cea mai mica atentie, localnicii fug de mine pentru a nu cadea in
disgratie 5i astfel situatia mea este foarte neplacuta...
12 noiembrie 1783
p. 147
[...] Aici este mare.tulburare, caci s-a auzit ca trebuie sa vina in Bucovina
trei regimente. Domnul 5i-a trimis sub alt pretext pe caftangiul sau camerierul
(camarasul) sau la Cernauti ca s spioneze miscarile trupelor...
(Vezi nota 95. E posibil sa fie gresita redarea datei: 22 noiembrie in loc
de 2 noiembrie?
97 Vistierul Mate' Cantacuzino-Deleanu.
532
www.dacoromanica.ro
p. 148
22 noiembrie
[Pentru a repara trecutul, domnul va arata o atentie deosebita lui Raicevich.
www.dacoromanica.ro
533
P. 206
consul s-a pornit de dimineata la Curte fard salmi faca vreun semn $i macar
ca s-a ferit sa treaca pe ulita obisnuita, prin fata casei mele, a fost surprins de
Markeli99 al meu, care 1-a intalnit pe scara de la Curte; asadar la inapoiere a
fost silit sa vina la mine si mi-a spus ca a vorbit fortemente cu principele in
favoarea mea, dar ca 1-a gasit ferm hotarat sa nu admits inapoierea ungurenilor
(ungarani = romani din Transilvania) si nici s nu ingaduie navigatia pe Olt,
(zicand) ca avea dreptul sa pretinda pogonaritul de la brasoveni si ca nu va
omite sa comunice toate acestea Curtii sale (si la Poarta). Cu cea mai mare
p 214
534
www.dacoromanica.ro
la nimic; mi-a promis doar sa cerceteze mai bine ordinele recente primite
despre dezertori si -mi va trimite in chiar acea sears pe secretarul sau // grec p. 215
ca sa mi le citeasca. Dupd o ors i jumatate de discutie, purtata, de altminteri,
cu decenta i fad strigate, i-am citit depea, pe care a recitit-o el insui de mai
multe ori, schimbandu-se la fata i tradand cea mai mare agitatie launtrica.
Apoi mi-a zis ca acea schimbare (scoaterea sa din domnie) o dorea el insui,
www.dacoromanica.ro
535
[Din Iasi
28 octombrie 1784
fragment]
28 octombrie 1784
p. 216
P 218 sa la tot omul, tine o garda de dezertori in fata casei sale, noaptea pune sa
circule o patrula, care, recent de tot, 1-a atacat 5i batut pe loctiitorul agai, care,
de teama de a fi ucis, a renuntat la postul sau. Curtea a facut putina galagie,
maiorul s-a tinut tanto5 5i urmeaza s faca ce-i place. Tine in jurul sau un mare
numar de dezertori, care furs 5i comit mii de dezordini, in a5a masura incat
domnul se vede silit sa solicite plecarea lor. El (maiorul) nu se grabe5te,
103 Adica charges d'affaires. Ultimul, Heinrich Friedrich Diez, a trecut prin Iasi la 24
iunie 17/84, trecand spre Constantinopol. S-a intretinut 5 ore cu domnul si a plecat incarcat de
daruri (cf. Hurmuzaki, XIX1, p. 188).
La 15 noiembrie Raicevich trimite copia unui memonu catre domnul Moldovei constand
din doua note: a) privind denegarile de dreptate in pricinile ramase nerezolvate de mai multe
on si b) despre extradarea dezertorilor.
104 Maiorul rus Ivan Lavrentievici Selunski era viceconsul la Iasi (1784-1787).
536
www.dacoromanica.ro
tare: Ce vreti sa-mi spuneti voi Dascale cu gesturile (moti) voastre? Eu sunt
stapanul, sunt un domn nascut dintr-o familie, care domne$te de 200 de ani105,
un suveran in functie (regnante) i vreau sa spun ce-mi place, nu ma tem nici de
imparat, nici de principele Kaunitz".
E. Satul de a auzi atatea extravagance, cu atat mai mult ca anticamera era
plina de dregatorii $i slugile sale, am fost silit sa recurg la singurul leac cu putinta
pentru a aduce la tacere pe ace$ti domni (Signori). Am inceput sa. ridic $i eu
tonul, fard insa a ma tulbura, si sa-i spun ca tipetele lui erau de prisos si fara rost,
ca nimeni nu-i contesta calitatea sa de domn in functie, dar ca Augusta Curte
(padiph).
107 Regele George al III-lea al Angliei (1760-1820).
www.dacoromanica.ro
537
P. 224
P. 225
vostru, pe care 1-am vazut", dar eu i-am dat a intelege, $i lui $i abatelui, Ca una
este sa afirmi un lucru $i alta sa dovede$ti un fapt. Abate le s-a ro$it $i nu $tia
ce sa spund. Ca sa va fac pe plac", mi-a zis (domnul), am schimbat pe toti
ispravnicii neascultatori". Foarte rau Signor principe, trebuia sa-i lasati //
$i sa-i faceti sa asculte". Aveti dreptate, am facut rau, acest (fapt) a pricinuit
dezordine, cei not (ispravnici) nu sunt la curent (al fatto) $i a rezultat zabava;
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
24 aug 1787).
539
Observatii critice
Confruntarea textului Observatiilor istorice ale lui Raicevich cu acela al
rapoartelor sale din anii 1782-1785, inclusiv, ne ingaduie o mai bund intelegere
acest cuvant este slay. Tot astfel, o judecata simplista cum ca romanii la
venirea turcilor s-au grabit s se sustraga suzeranitatii Ungariei 8i Poloniei,
aliindu-se contra for cu turcii, arata o necunoatere a situatiei reale a Ungariei
a talmacirii numirii de Tara valahilor (sau volohilor) prin Tara boilor (?),
intrucat vol" pe rusqte inseamna bou (!), dand ca explicatie renumele boilor
exportati de la noi, de o calitate superlative. Pentru perioada de dupd moartea
lui Neagoe Basarab, el iii is informatia, foarte probabil, de la Bocignoli, citat
de altminteri de Del Chiaro, pe care it folose$te in mod intensiv, imprumutandu-i
multe descrieri ale Curtii i ale boierilor. Tot dupe Del Chiaro este infatiat i
www.dacoromanica.ro
in general, partea istorica este compusa din cateva jaloane, uncle destul
dupd prima sa 5edere la Ia5i din toamna anului 1782. Probabil ca tot fazei
cvasiconsulare ii corespunde 5i scurtul capitol despre po5ta 5i curieri. Am
vazut ca a fost folosit destul de mult textul lui Del Chiaro la redactarea finals
a Observatiilor, cand au fost cercetati 5i autori ca Dimitrie Cantemir, Sulzer
5i Carra. Exists uncle puncte de asemanare intre Observatii i descrierea
inedita a lui Constantin Ludolf, de pilda in modul de utilizare a lui Del Chiaro,
in judecata severs a despotismului carmuirii 5i a exploatarii taranilor, in sfar5it,
asupra cuantumului veniturilor Tarii Romane5ti (in anul 1782!). Atitudinea pe
care o adopts autorul Observatiilor este aceea a unui cenzor din epoca luminilor,
dominand de sus realitatile momentului, care alimenteaza corespondenta sa cu
www.dacoromanica.ro
simetrice, care se cam excludeau intre ele, nu erau cumva dictate chiar de
Poarta, pentru a-1 inlatura pe Raicevich.
Asadar 1-a trimis din nou pe Testa, la 9 septembrie, pentru lamuriri
alaturi de alte cateva puncte ce trebuiau elucidate. Ipsilanti a declarat ca
plangerea lui nu fusese inspirata de nimeni si a cerut cu multa staruinta sa se
renunte la serviciile lui Raicevich, intrucat prezenta lui in Tara Romaneasca
ar putea sa-i compromita perspectivele numirii sale viitoare, oferind dusmanilor
sai un pretext pentru a-1 vatama pe el, adaugand ca ar considera rechemarea
lui ca binefacerea cea mai mare ce i s-ar putea face, cu atat mai mult cu cat
it cunoctea pe domnul Raicevich prea bine, pentru a avea cea mai mica
incredere in el. Daca acesta ar fi avut un pic de recunostinta fata de el, nu ar
fi umblat dupd postul acela, stiind ce consecinte ar putea avea pentru fostul
542
www.dacoromanica.ro
sau patron, mai ales dupd ce acesta ii recomandase, prin confidentul sau Koulely,
sa nu se inapoieze in Tara Romaneasca 5i dupd asigurarile lui Raicevich ca nu
avea acest gaud, ci, dimpotriva, era hotarat sa se retraga la Neapole etc.
Afirmatie pe care o Meuse Ipsilanti lui Testa, Inca de la inceput, sub o forma
mai putin categorica, afland de numirea lui Raicevich. Atunci ii spusese ca
5ederea sa in Tara Romaneasca nu putea fi decat trecatoare, caci Raicevich se
va intoarce in Germania 5i ar putea trece in Italia, mentionand cu acest prilej
Neapolul. De fapt, Ipsilanti se a5tepta sa fie numit din nou in Tara Romaneasca,
iar prezenta lui Raicevich it putea incurca. De aceea, la 3 septembrie, deci
inainte de a doua vizita a lui Testa, el 1-a 5i trimis pe confidentul sau, Koulely,
la Testa sa ceara in mod formal rechemarea fostului sau secretar. Este evident
ca aceste staruinte nu aveau sorti de izbanda.
Nu 5tim daca Raicevich 5i fostul domn s-au mai intalnit vreodata 5i nici
cand a fost cuprinsa in Observatii acea lungs descriere a uciderii lui Grigore
Al. Ghica la Iasi in 1777, al carui rost era s afirme un lucru neconfirmat de
nici o alts marturie, anume ca Ipsilanti 1-ar fi prevenit pe Ghica de intentiile
capugiului, dar ca acesta nu a mai apucat sa citeasca acea scrisoare! Informatia
este menita sa-1 disculpe pe Ipsilanti, cumnat cu Constantin Moruzi, noul
domn numit in locul celui ucis, care era autorul moral al acestui sinistru
deznodamant, de orice fel de amestec in acea privinta. Ar trebui urmarita mai
de aproape informatia pe care o da N. Iorga despre ni5te spioni ai lui Ipsilanti
culegand, la granita Moldovei, tot felul de 5tiri in defavoarea domnului.
In Observatii mai apar, pe alocuri, 5i anecdote, 5i trasaturi pitore5ti, dar
portretele cele mai vii 5i scenele cele mai nea5teptate se afla in rapoarte.
Acolo poate fi surprins 5i chipul autorului in discutiile sale aprinse cu Deli
bei", in relatiile schimbatoare cu consulii ru5i Laskarev 5i Severin , in cele
banuitoare 5i constant lipsite de cordialitate cu marele spatar Enachita
Vacarescu, in sfar5it, in capitolul in care e descrisa primirea triumfala a sa, ca
5i mai inainte a colegului sau, Severin, de catre domn, cu prilejul citirii in fata
acestuia a firmanului de recunoa5tere in functia de agent imperial. El are grija
543
544
www.dacoromanica.ro
CANCELISTUL OCHSNER
(?
p. 1786)
Despre biografia cancelistului Ochsner tim prea pupn lucru. Il aflam sub ordinele lui
Raicevich Inca inainte de a fi numit natal in postul de cancelist, odata cu declaratia situatiei
de agent imperial a acestuia, nand e desemnat odata cu von Spaun, ca auxillar al rezidentului.
In aceasta calitate a fost insarcinat cu diferite misiuni, despre care raporta lui Raicevich in limba
italiana sau 41 franceza, intrucat acesta nu se descurca prea bine in limba germana.
Darea de seams pe care o reproducem a fost redactata de Ochsner dupa inapoierea sa la
Bucurqti ai, foarte probabil, sub inspiratia lui Raicevich Ochsner mai reapare ca Achsner in
legatura cu insuirea scrisoni lui Konig, consulul prusian in devenire, depusa din grqeala la
locuinta agentului, unde a fost pnmita de Ochsner-Achsner, care apoi a tagaduit sus 5i tare acest
fapt. In raportul sau catre cancelarul Kaunitz, Ratcevich a justificat procedeul sau pe motivul
ca it barium pe Konig a fi un spton al prusienilor Din intamplare, acea scrisoare dosita continea
insa0 diploma de numire drept consul a lui Kbnig!
Ulterior a intervenit o ruptura intre agent st subaltemul sau, care a plecat, lasandu-1
foarte incurcat cu corespondenta germana, de care se ocupa el. De observat ca Raicevich era
foarte atent la dovezile de bunavointa ale domnilor fata de subaltemn agentuni Astfel, intr-un
rand se plange de incercarile domnului M. Sulu de a-1 atrage pe von Spaun de partea lui, prin
atenuile sale, in lipsa lut Raicevich din Bucurqti. Metoda domnului din Tara Romaneasca era
folosita st de confratele din Moldova, care, la audienta de plecare a lui Ochsner, ii da un teas
de our drept amintire!
Pentru activitatea sa la noi, avem rapoartele publicate in Hurmuzaki XIX, I, din care eel
mai sugestiv este acesta infatipt aici. El este mentionat si in rapoartele consulare ruse, vezi
www.dacoromanica.ro
545
p. 106 plange de bucurie... etc. in dimineata de 26, el merge la secretar //, care. ii
amand audienta pe a doua zi, probabil ca s afle daca el e trimis de cancelaria
imperials sau doar de Raicevich. Dupd amiaza yin diferiti negustori cu plangeri.
In dimineata de 27 are lac audienta la domn in prezenta hatmanului, a vistierului,
sau $i i-a poruncit indata s scrie la Cernauti dlui general Enzenberg $i sa-i
spund ca eu afirm ca el s-ar fi plans de domnul Moldovei. S-a intors apoi catre
mine cu intrebarea: Sunteti multumit ca ati adus aceasta $tire?". Am raspuns:
Foarte multumit, $i daca dl principe se teme ca eu mi-as tagadui spusele, ma
oblig chiar acum sa declar in scris ca dl general Enzenberg se plange de dl
principe al Moldovei". Pand aici mi-a vorbit domnul tot timpul pe tonul cel mai
P.
m-a poftit s stau jos, a poruncit sa fie adusa cafeaua, precum $i tratatiile
obi$nuite $1 m-a intrebat daca nu vreau s fumez, intinzandu-mi un ciubuc.
Nu, prietene, mi-a spus el, acest Arrietta nu a fost trimis de mine la Viena.
Stiu bine ca la Viena a pretin's ca 1-as fi trimis eu, ca sa faca in a$a fel ca eu
s pot avea un charg d'affaires la Curtea de la Viena. 0 cinste la care nu am
pretins vreodata. Tot Ce a facut acest abate in aceasta privinta era din capul
lui. El nu a fast deloc autorizat de mine, nici imputernicit $i nu are nici un
rand din mana mea".
Ochsner schimba vorba, cere restituirea unor taxe abuzive luate de la
negustorul brawyean Pantazi. Domnul dispune ca Ochsner sa cerceteze cazul
impreund cu secretarul sau (al domnului). Tot astfel $i pe acela al negustorului
Marini. Apoi infati$eaza chestia dezertorilor, numerNi la Iasi $i in Moldova,
afirmand ca $i domnul Tani Romane$ti $i diferitele paple ii trimit inapoi la
el. A raspuns domnul: Acesta nu este un lucru nou $i daca vor fi ceruti, va
fi datoria mea sa-i predau. Dar fail a fi ceruti, nu-i pot preda. Si in ce lard ar
51(
www.dacoromanica.ro
urma s fie predati fara a fi fost ceruti? Turcii pot s o faca, pentru ca nu vor
sa aiba cretini printre ei". [Ochsner cere o citire publics a firmanului in fata
Divanului. Domnul a raspuns ca firmanul ii era adresat lui exclusiv i ca (o
atare citire) ar fi impotriva obiceiurilor tarii. Tagaduiete ca s-ar fi procedat
in alt fel cu firmanul privind pe nii... Se vor trimite instructiuni la vamei
Da, daca ati fi rui sau cel putin sub protectie ruseasca, atunci ati putea
pretinde unele privilegii". Sunt trimii zilnic de catre dl consul dezertori in
Rusia. Se socotete numarul celor trimii la 600 de ini. 0 anecdota care s-a
petrecut sub ochii mei... etc. DI consul avea o nemultumire fata de vameii
din Iai. In loc s se planga domnului, a trimis pe talmaciul sau la vama i le-a
facut cunoscut ca daca ar mai auzi o plangere contra lor, ar pune s fie ridicati
de ienicerii lui i s i se dea fiecaruia 200 de lovituri de cnut... Domnul i-a
dat ca locuinta una din cele mai bune case, mobilata cu totul i suporta toate
cheltuielile sale de la venirea sa la Iai.
[Un supus imperial ar fi incheiat un contract pentru sarea din Moldova.
Este plecat de 14 zile la Lemberg i a depus ca garantie a contractului 240 00
de piatril
In momentul de fata se afla aici la Iai, ca prizonier de stat al domnului,
un oarecare abate spaniol, d'Arrietta, despre care a mai fost vorba. Domnul nu
vrea nicidecum sa-1 lase sa plece, dei are un papport imperial. In primavara
trecuta 1-a trimis domnul pentru nu tiu ce treburi la Viena, iar la inapoiere,
cand a raportat ca a reuit in toate treburile sale i ca va fi recunoscut la Viena
drept charg d'affaires al domnului Moldovei, domnul i-a declarat ca nu i-a
dat asemenea misiune i ca nu s-a gandit niciodata sa ceard un asemenea
charg d'affaires la Viena. Acum trebuie ca el sa dea o lamurire in scris,
precum ca toate acestea el le-a tratat la Viena pentru sine, fara a avea instructii
in acest sens, ceea ce abatele nu vrea deloc sa faca, ci afirma intr-una ca
www.dacoromanica.ro
547
548
www.dacoromanica.ro
Serghei Lazarevici Laskarev s-a nascut in 1739. Asa cum arata Raicevici, in portretul
adresat de el cancelarului Kaunitz, el era din Georgia, supus al principelui Eraclie al II-lea.
Tatal sau se numea Lazar Grigorievici. A studiat la colegiul studentesc at Afacerilor straine. A
fost apoi trimis Ia Constantinopol sa lucreze in birourile ambasadei $i sa invete limbile orientate
spre a fi folosit ca dragoman. Pe Tanga limbile amintite, el mai stia turca, araba, persana, tatara,
neogreaca si armeana. Este rasplatit pentru servicille aduse de el in timpul razbolului din 17681774. In 1779 este numit asesor de colegiu $i trimis in calitate de consul la Sinope, dar mutat
in curand in aceeasi calitate in Principate.
Sosit in iunie 1780 Ia Constantinopol pentru a obtine de la Poarta recunoasterea numirii
sale, el nu reuKve sa o dobandeasca decat la sfarsitul anului 1781, dupa lungi pertractari.
Chestiunea cea mai spinoasa era aceea a resedintei sale in cupnnsul Principatelor, la Bucuresti.
A plecat de aici in noiembne 1782 ca rezident pe Tanga hanul tatar $ahin Ghirai,pe care it
determine sa ceara protectia Rusiei $i inglobarea in cuprinsul acesteia (1783). In 1786 este
numit in Persia, dar retinut de Potemkin, care it trimite la Constantinopol in preajma pornirii
ofensivei turcesti. Numit consilier de stat (1788), el prezideaza Divanul Moldovei in timpul
ocupatiei rusesti. El is parte la incheierea tratatului de pace de la Iasi (1791). In 1793, lucreaza
la colegiul Afacerilor Straine pentru probleme asiatice. In 1799 este inaintat consilier in taina.
Este innobilat de Pavel I si daruit cu mosii si avers insemnate. Urmeaza in intervalul 1804-1807
o perioada in care este eliberat din functiile sale. In 1807 este director al arhivelor Ministerului
de Afaceri Straine. Dar chiar in acest an este din nou folosit in misiuni diplomatice la Tilsitt,
Iasi, Bucuresti si Slobozia. Dupe 1808 se retrage la mosiile sale. El moare la Vitebsk, in varsta
pretindea peste tot un tratament egal cu at consulului rus, deli Kaunitz it explicase destul de
clar ca acela fiind consul general, iar Raicevich doar agent diplomatic, colegul rus avea prioritate
asupra lui. De aceea, nici nu era inaltat in grad, pentru a nu crea posibilitatea unor discutii de
intaietate intre ei.
Intr-o prima faze, la Bucuresti, cei doi colegi au colaborat sincer pentru promovarea
comertului fluvialo-maritim incercat de Casa Willeshofen intre Austria $i portul Kerson, din
Crimeea. Cordialitatea lui Raicevich era sporita de faptul ca el vedea cu satisfactie atitudinea
agresiva a consului rus fats de marele spatar Enachita Vacarescu pe care nu-1 avea la inima.
Dar, curand, niste soapte ale domnului N. Caragea, asupra sentimentelor adevarate ale colegului
rus fats de Raicevich, au fost puse in legatura de acesta cu anumite spuse ale consului insusi,
circuland in tot orasul si chiar cu declaratii ce-i fusesera adresate direct lui, cum ea nu era
nevoie sa fie trimis Raicevich la Bucuresti, odata ce internuntiul ii incredintase lui Laskarev
www.dacoromanica.ro
549
intere;ele casei Willeshofen si chiar domnit Willeshofen insist t se recomandaserd lui personal
Cum incercarea casei Willeshofen fusese pretextul trunitern lut Raicevich in Prmcipate, ca un
prim pas pentru a obtine ulterior o recunoastere ca agent consular, cuvintele lut Laskarev
cdpatau un sens supdritor. Dar paharul s-a umplut la Iasi, unde s-au gash din nou fats in fats.
Laskarev se dusese in Moldova ca sa organizeze repatnerea dezertonlor rust, ea:mast dupd
ea:A=1 inchetat la 1774 Totodata avea sa fie primit oficial de noul domn, Alexandru Mavrocordat
Deli bei, care trecuse de scurta vreme prin Bucuresti venind de la Constantinopol, cu care prilej
fusese salutat si de Raicevich Acesta din urma a pornit cam tot acum spre Iasi a lua contact
cu domnul, precum 5i in leg-antra cu doleantele unor supusi imperiali din Moldova. Dar cum
nu fusese insd notificata recunoasterea sa de catre Poartd, el nu a putut ft primit in vreo calitate
oficiald, in vreme ce Laskarev, a cdrui recunoa5tere amenintase sa ajungd un cassus belli, a avut
parte de o pnmire solemnd cu ceremoniile respective. Raicevich se consola cu erorile aflate,
cum ca primirea a fost meschind 5i ca Laskarev, infuriat ca boieni nu yin sa -1 viziteze, intalnindu-1
pe unul chute ei intr-un loc public, a improscat cu o mie de ocari pe toti boieni, fdcandu-i
hoti 5i tirani" etc. dar aceste consideratii nu scoteau ghimpele din rand. Se mai adauga faptul
ca mci la plecarea din Bucuresti a lui Laskarev, nici la sosirea la Iasi a lut Raicevich, colegul
rus nu i-a ardtat nici o atentie, neadresandu-1 nict un salut de plecare sau de venire. Asadar in
necazul sau a sabotat misiunea lui Laskarev, asa cum s-a plans acesta. Este interesant de urmarit
cronologic deteriorarea raporturilor, realizata intr-un timp record. La 27 august 1782, Raicevich
infatisa portretul colegulut sau, in care rdzbate o nota de admiratie pentru darzerna si talentele
acestuta, care intreceau cu mult criticile ce le insoteau. La 9 septembrie se manifest:a banuiala,
sadita in suflet de soapta domnulut. In sfarsit, la mijlocul lut octombne se produce ruptura
nedeclaratd despre care cunt indreptate uncle slabe ecouri in raportul din 30 notembrie catre
Kaunitz. Cam tot atunci pleacd si plangerea lui Laskarev din Bucuresti. Data care i se atribuie
este din decembne (11/22 decembne), dar in nottta aratand acea data, Laskarev este numit
fostul consul in principate. Biografia sa a fost publicatd de nepotul lui, Piotr Laskarev, sub titlul
Serghet Lazarevici Laskarev, la St. Petersburg, in 1858. La not, s-au ocupat de el Constantin
Serban, infitntarea consulatelor ruse in Tara Romdneasca Sr Moldova, in Studii 51 cercetan
de istone medic", II (1951), nr. 1, p 61-67, 5i George Bezviconi, Contributu la :storm relaliilor
romcino-ruse, Bucuresti, 1962, p. 161-162.
1.
Raport
Boierii de rangul al doilea au inceput sa murmure atat de tare impotriva
lui Ventura vistiernicull
9i
a fost nevoit sa-i cheme pe mai sus pomenitii boieri de rangul intai si sa le
* Traducerea s-a facut din E. de Hurmuzaki, Documente privind istoria Romciniei, s. n.
550
www.dacoromanica.ro
sa-i lini$teasca pe cei obiditi. Boierii s-au adunat in casa lui Ghica3 $i,
cunoscandu-i pe cei nemultumiti, au inceput sa-i dojeneasca cu amenintari, iar
mai mult decat toti a vorbit Ghica; (atunci) unul dintre boieri, Raducanu
Cretulescu, // n-a putut rabda mustranle necuvenite ($i) a inceput sa spund ca p. 165
el este tot atat de boier ca $i Ghica, ba inch' ceva mai bun, deoarece el este
valah localnic, iar nu venetic.
(...).
2.
p 168
www.dacoromanica.ro
551
la care el nu are nimic de-a face, iar acum trebuie s scrie ca nu s-a tinut
seama de scrisoarea sa si Calinescu a fost pedepsit.
In urma schimbarilor survenite la Poarta, domnitorul, temandu-se ca isi
va pierde locul, trimite bani pe ascuns la Tarigrad si nu plateste nimanui dintre
9 Grigore al II-lea, mitropolit al Ungrovlahtei (28 tulle 1760 26 iulie 1770, octombrie
18 septembrie 1787)
I Toma Calinescu, fost vataf de paharnicei, fratele mat varstnic al lui Mihai, pedepsit
de Nicolae Caragea voda prin carte de surghiun i &Male la talpi la 2 septembrie 1782, cf. V.
A. Urechia, op. cit., I, p. 246.
II Raicevich.
12 Abdul Hamid I, sultan otoman (21 ianuarie 1774 6 aprilie 1789).
13 Constantin Moruzi i Nicolae Caragea.
1771
552
www.dacoromanica.ro
1794)
Numele lui Johann Lehmann este de fapt un pseudontm, sub care se ascunde Christopher
Seipp, directorul unei trupe de teatru din Pressburg (Bratislava, azi capitala Slovaciet). In afard
de unele amanunte disparate $i destul de neprecise din relatule sale de calatorie, avem foarte
putine date din viata lui. A murit la Vtena, in 1794.
Cu trupa lui de teatru a cutreierat toate provincule monarluei habsburgice. Transilvania
a parcurs-o de vreo $ase or Venea la Sibiu, capttala de atunci a provinciel $1 important centru
cultural german, ca sa dea reprezentatu teatrale. In 1782, cand a vizitat aceasta provincie pentru
a $ase oars, a trecut de la Pressburg, prin Buda, la Seghedin, de aici, peste Tisa, a strabatut
Banatul, prin Timiwara $1 Lugoj, si $i-a continuat drumul in Transilvania, prin Deva, Ord$tie
$1 Sebe$, papa la Sibiu. Autorul calatorea de preferinta pe capra trasuni de po$ta, spre a nu
pierde comic din frumusetile drumului.
El $1-a publicat impresiile de calatorie intr-un volum intitulat Johann Lehmanns Reise
von Pressburg nach Hermannstadt m Stebenbtirgen, Dunkelspiegel and Leipzig, 1785
Dupd declaratiile sale din prefata, scopul sau precis era de a fi de folos eventualilor
calatori prin acele locun.
Cartea este impartita in doua part': in prima, care cuprinde o treime din volum, se dau
informatii asupra conditiilor de calatorie (intre altele, modul cel mai practic de a procura
muloacele necesare de transport $i felul oamenilor cu care calatorul va intra in contact), cu
unele notiuni generale despre cele doua tari, Ungaria $i Transilvania Vorbind despre clasele
sociale din campia Tisci, autorul, adept al ideilor progresiste, noteaza: cei mai multi dmtre
stapanii de mo$11 traiesc la oras $1 acolo aduna rodul sudorii supusilor sai, Ara a le lasa $i for
ceva ..". in legatura cu exploatarea feudala, face o caractenzare a taranului roman, pentru care
arata un interes deosebit, dar o intelegere imperfecta
hanurilor, dar da $i unele date asupra conditiilor de trai ale locuitorilor, aducand astfel o
apreciabila contributie la cunoasterea vietii sociale $i economice din ultimul sfert al secolului
at XVIII-lea.
Itinerariul de la Pressburg la Sibiu a fost redus la esential $1 tradus in limba italiand de
Domenico Sestini, care I-a cuprins in volumul sau Viaggio curioso (publicat in 1813), card insa
a-1 arata provenienta.
0 a doua lucrare, publicata sub anonimat, in 1793, cuprinde o noua calatorie cu aceea$i
destmatie (Sibiu), facuta in timpul razboiului auitro-ruso-turc din 1787-1791 De data aceasta,
calatore$te cu mare ocol, cutreierand cu trupa de teatru mei provincii ale monarluel: plecand
de la Pressburg (Bratislava), trece prin Moravia, Stlezia de Sus $i cea de Jos, Ungaria
Transilvania.
In Transilvania, intra prin nord, pe la Care',
st
Turda, Alba Tuba pang la Sibiu, unde ramane din obligath profesionale" mai multa vreme.
Drumul de intoarcere it face pe la sud, trecand prin Orastie, Deva $1 Timiwara, la Seghedin $i
de acolo, prin Buda, la Pressburg.
www.dacoromanica.ro
553
In noua sa lucrare, Seipp descrie orasele prin care trece, oprindu-se indelung asupra
Sibiului, tinta calatonei lui, in avea vreme, orasul cel mai important din Transilvania.
In problemele sociale, vom regasi in 1793 aceeasi atitudine ca in relatia din 1785
Autorul e un sinter adept al reformelor lui Iosif al II-lea, critics fara crutare pe feudalii maghiari,
Autorul adopts un procedeu comod pentru el acela de a infatisa o discutie intre doua
puncte de vedere diametral opuse: mai intai, acela al unor contrare lui pseudo-Lehmann, carora
Ii se opune lucrarea acestuia, $i apoi al unei persoane insemnate" ramase anonima, careia ii
opune propria sa declaratie hotarata ca fard romani intreaga tars ar fi sortita foametei. Dar el
nu se gandeste totusi sa-i puna pe romani pe aceeasi treapta cu sash. Despre razboiul
austro-rus-turc din 1787-1791 sau mat bine zis despre conditiile luptelor din 1788 de la gramta
de sud a Transilvamei, se dau insemnan de mare interes, des! autorul accepts uneori drept
autentice o serie de elemente fictive, ca cele care au imbogatit legenda eroicului luptator Jozsef
Turaty, care ar fi petrecut oarecare timp deghizat la Bucuresti, unde ar fi ocupat postul de medic
al lui Mavrogheni, pe care ar fi reusit s-1 insele si sa-i inspire o serie de masuri militare
gresite... etc. Acelasi Turaty ar ft procedat la fel $i la Dresda, al la Berlin in timpul razbolului
cu Bavaria, deghizat ca ofiter saxon sau prusian. Dar scopul autorului find in primul rand de
a arata ecoul razboiultu asupra vietii Sibiului, si aceasta legenda isr are pretul. De altminteri,
aprecierile autorului despre ostasii lui Mavrogheni sunt tot astfel, un ecou al pareni sibienilor.
Despre exactitatea informatillor din aceste cloud lucrari ale lui Seipp trebuie observat ca
nu avem a face cu o povestire oarecum Hillard a unei calatoni anume, redate in desfasurarea sa,
ci cu o suprapunere de everumente si imagini din diferitele sale calatoni referindu-se la anumite
locuri strabatute. Avem duct un fel de anacronism permanent, care lass indoieli serioase data
data prime' calatoni trebuie fixata in anul 1782 sau 1783, indoiala valabila si la a doua calatorie.
Despre onginalitatea informatiflor si a judecatilor trebuie iarasi facuta deosebirea intre cele ce
corespund unei notatn sau impresii imediate si cele ce rezulta dintr-o folosire a altor texte, de
si
Oda Gnsehni, in prima relatie, sau Sulzer, in cea de-a doua Deosebit de vie si de autentica
este partea refentoare la drumul facut de autor intr-o doara Intr -un moment de acalmie la
Cameni. Amandoua relatiile au fost analizate de N Iorga in Istoria romanilor prin calcitort, ed.
554
www.dacoromanica.ro
a 2-a, vol. II, prima a asa-zisului Lehmann, la p. 15-18, iar a doua, anomma, la 9-14, fara insa
a le conexa. Ele au fost infatisate de A. Veress, in Bibliografia ronmino-ungard, vol. II, p. 38
si 86. Despre aceste texte, mai vezi $i Nicolae Edroiu, Calcitorz straini despre rdscoala lut
Horea, in Apulum", Alba Iulia, XI (1973), p. 384-385.
Cum treci de partea cealalta a Tisei, ajungi in fostul Banat, care apartine p. 9
Ungariei de putini ani incoace 5i unde ordinea este asigurata de politia de
comitat. Majoritatea locuitorilor din aceasta regiune consta din romani, ale
caror figuri infioratoare, plete lungi si port simplu, in stare proasta si aproape
respingatoare, confirms in cugetul unui om mai fricos maxima auzita: fiecare
roman este un pungas2. Nu exists o afirmatie mai neomeneasca si mai absurda
decat aceasta cu privire la o intreaga natiune Sunt (unii) romani, care sunt
pungasi, deci toti romanii sunt pungasi. 0 frumoasa concluzie de la particular
la general! Romanii sunt si ei oameni, // deci toti oamenii sunt pungasi". Si p. 10
3 In cele ce urmeaza, autorul se inspird adesea din descrierea lui F. Griselini, aparuta,
precum se stie, inainte de calatoria din 1783, descrisa de autor in lucrarea publicata in 1785.
www.dacoromanica.ro
555
p. 16 cautau sali opreasca copii de la 5coala (fire5te pentru motive religioase) //, dar
autoritatea din fruntea satului, care apartinea unui ofiter, chiar superior, a
tratat lucrul militare5te 5i le-a impus 5coala. Incetul cu incetul le-a placut
lucrul 5i batranilor 5i au inceput sa aiba respect pentru copiii lor... etc. [Discutia
daca aceasta cheltuiala cu 5coala acoperita de imparat, pe teritoriul organizat
are mai multe venituri ca in alta este mai bogata ca cealalta // ...
4 Generaltzare grabita. Nu se invoca vreun exemplu concret in sensul acesta, ci doar
opinia rauvottoare a celor ce sunt intati de rezistenta romartilor din Transilvania st Banat la
unirea religioasa cu Roma. Un ecou al acestei stari de spirit poate fi aflat $1 in relatia abatelui
de Feller dm vol. IX al colectiei de fats
5 In Iugoslavia.
556
www.dacoromanica.ro
... Clerul romanilor are mai multe venituri decat clerul oricarei tari p. 17
protestante din Germania...
Nu exists in Germania nici un singur cleric protestant, care sa se bucure
treptat pand la 24 000 de florini pe an.... deci, tam romanilor este mai bogata
decat once tars protestanta din Germania.
Ceea ce era de demonstrat.
Romanul din Transilvania este un cu totul altfel de om decat cel din p. 19
sunt expusi unei primejdii zilnice. Muntii din jurul Caransebewlui merits sa
fie cercetati de botani$ti. Acolo crest plante necunoscute, minunate $i rare, a
caror actiune o cunosc $i o lamuresc romanii ce locuiesc in apropiere. Toata
regiunea mai este remarcabila $i din cauza ramasitelor antice. Un cercetator ar
trebui sa ceard de la ofiterul dintr-un sat de graniceri un tanar talmaci din
$coala normala $i cativa oameni, drept escorts, $i i-ar capata cu siguranta.
Politia i$i d toata silinta sa starpeasca acesti demoni. Acest lucru nu va
fi cu putinta multa vreme, intrucat acesti raufacatori de bucura de ocrotirea
turcilor. Se fac expeditii contra for fara de folos. Informatorii for le dau de
$tire $i iute se ascund in locuri neumblate, prin paduri dese de pe munti; daca
porne$te vreo teats de urmarire puternica impotriva tor, atunci ei $ed, de cele
mai multe ori, in varful unor stejari inalti 5i privesc linistiti cum stau la panda
sub ei (cei ce-i unnaresc). Ace$ti talhari sunt o adevarata pacoste // pentru p. 22
taranii ce locuiesc in Banat, o spaima pentru slujba$i... etc.... Capetenia for
este de cele mai multe ori un om care crede ca i s-a facut o nedreptate lui sau
tatalui sau sau vreunei rude ale sale: el crede ca are motiv sali caute satisfactie
pentru el sau pentru rudele sale. Romanii cinsteau mult amintirea lor, chiar
daca au putrezit pe spanzuratoare. Abia i$i manifests unul ca acesta dispozitia
sa razbunatoare, ca indata alearga la el toti cei care se socotesc, de asemenea,
nedreptatiti. Cu ace$tia trece in teritoriul turcesc $i cere ocrotire, pe care o
obtine in schimbul unui anumit tribut anual. In felul acesta ajunge el cu industria
lui (termen tehnic)7 supus turc, fard nici o datorie fats de fosta sa patrie. Iarna
se odihnesc talharii in tara turceasca. Cu inceperea primaverii tree incoace. La
inceput observa oarecare ordine, atat intre ei, cat si fats de nenorocitii cu care
au de-a face $i nelegata de vreo neomeme. Planul for este sa caute mijloace
de trai $1 sa jefuiasca atatia bani, incat sali poata plati tributul $i sa poata trai
in timpul iernii // pand sa soseasca vremea razbunarii. Ei trimit prin sate sa p. 23
ceara mijloace de trai $i ceva bani, iar in caz de refuz dau foc satului. Taranii
dau ce Ii se cere $i au pace. Ei nu raporteaza aceasta mai sus, in parte pentru
6 (Sobald er die Grundsdtze seiner Popen auf dean Lande etwas ausgeblutet hat).
7 Latinete in text terminus technicus.
www.dacoromanica.ro
557
El este pregatit pentru o statornicie a*a de mare, incat chinurile cele mai
grozave *i mai rafinate nu-1 pot stili la vreo marturisire, *treangul *i roata nu-1
pot aduce la cainta. Cel mai neomenos raufacator se crede indreptatit, a*teapta
rasplata concreta a actiunii sale *1 moare Incredintat ca, in clipa in care inceteaza
s mai traiasca, Incepe sa se bucure de o placere mult mai desfatatoare impreund
jelit cum se cuvine si -i cinste*te amintirea in fiecare zi cand trece prin fata
(cadavrului). Dar stapanirea a observat curand acest efect contrar *i a gasit mijlocul
potrivit sa -1 pedepseasca pe roman Intr -un chip care s fie *i pentru ceilalti un
558
www.dacoromanica.ro
p. 28
p. 29
IL 30
p. 32
p. 41
trebuie, deci, sa se dea in laturi de cite ori intalne5ti un altul cu corn 5i, pe
deasupra, 5i neplacuta ca se capita peste tot caii cei mai rai.
... Diligenta merge doar o data pe lund, direct de la Pressburg // la Sibiu. p 42
Cand e vremea rea, merge 5i mai rar. De doua ori pe lurid, merge la Timipara.
Putini calatori se folosesc de acest fel de calatorie rapid 5i comod, din cauza
ca merge 5i ziva 5i noaptea 5i este intr-adevar costisitor.
9 Kukuruz (llirkischer Waitzen Kilschkonz).
I Muth
www.dacoromanica.ro
559
p 66
popasul for de noapte e tot astfel. Calatorul, pe care it conduc ei, iii is cu el
p. 67 mancare, bautura
p. 74
5i
patul (sau)
$i
foarte mica. Negustorii de obicei iii iau cu ei si cate un mic cort si vase de
gatit. Cei mai multi calatoresc de cele mai multe on impreuna si cunosc bine
regiunea. [Este bine s te alaturi unei asemenea caravane... etc.... Spiritul de
economie at negustorilor greci... etc.]
Evrei sunt multi in Ungaria... In Transilvania propriu-zisa nu sunt. La
Alba Iulia traiesc unii putini la numar care se ocupa cu furnituri militare.
Ungaria si Transilvania au tot felul de mineree si metale. Aurul se extrage
din pamant si se pescuieste din apa. In Tokay creste our in boabele de strugure15
(precum se spune). Sarea este produsa cu prisosinta in Ungaria $i Transilvania.
de libertate religioasa. S-au infant indeosebi la Cluj pe la mijlocul secolului al XVI-lea, sub
loan al II-lea Sigismund Zapolya. Spre deosebire de ortodocsi, faceau parte din cele patru
confesiuni receptae" alaturi de catolici, luterani si calvini.
15 Loc comun neintemeiat si la Samuel Koleseri, in vestita sa Aurarie romano-dacicci
(cf. relatia sa in vol. VIII al colectiei de fats).
560
www.dacoromanica.ro
cite unui sat $i alcatuiesc ei in$i$i un fel de sat, i$i fac gospodaria for
$i
procura repede din oficiu. De cum ai trecut Tisa, te afli in vechiul Banat.
$oselele sunt pline de romance lucrand $i de romani dormind in caruta in
mers. Campul e lucrat pe oriunde te-ai Intoarce. Pe o parte $i pe alta sunt sate
cu bel$ug de poame peste nevoi. Tinutul imens are o varietate incantatoare ce
spore$te pe masura ce Inaintezi. Cunoscutul port al romanilor $i al femeilor for
te izbe$te la inceput, apoi in fiecare zi te obi$nuie$ti mai mult cu el, iar dupa
cateva zile se intampla ca $i cu orice lucru cu care trebuie sa te obi$nuie$ti mai
intai. Cel dintai sat la care poposim se nume$te Beba16. Se ajunge acolo,
data -mi aduc bine aminte, trecand peste 18 poduri deosebite, care it invata pe
calator cu $i mai multi rabdare, decat I-a invatat caldara'mul din Buda. Aceste poduri
sunt (acute din trunchiuri mai man $i mai mici awzate unul langa altul. //. Rog pe p. 138
cititor sa treaca in gand cu caruta peste aceste trunchiuri de copaci. Ni s-a dat
ca sigur ca s-ar construi un nou dig $i cand va fi gata, vor inceta $i zdruncinarile
de pe poduri. Beba este un sat frumos, Intr -o pozitie placuta, hanul este prost
tinut. De aici (mergi) la Sannicolau17. De la Seghedin papa la Sannicolaul
Mare sunt $ase mile, (adica) jumatate din drumul pans la Timiwara. Sannicolau
este o localitate mare, are din loc in loc case frumoase, un birt frumos, bine
www.dacoromanica.ro
561
Mocrin pand la Comlosu24 (este) o posts. // Intre ele se afla niste frumoase
p. 140 sate nemtesti. De la Com los pand la Becicherecul Mic este o posts si jumatate.
Intre ele se gaseste oficiul fiscal de la Cetad25, un sat foarte frumos $i placut,
562
www.dacoromanica.ro
P. 142
marele *i frumosul sat Mahala28 (care tine de or*. Nu este treaba mea s
descriu crawl *i cetatea. Dintre multele hanuri, bine oranduite, din ora*, eu aleg
hanul La Trambita". La Timi*oara se plate*te 15 cr(eitari) camera pe zi, II iama p. 143
foarte bun. Ora*ul are in interiorul cetatii 153 de case frumoase *i cladite cu
gust. Se crede ca populatia ei ar fi de 2 000 de suflete, fard (a mai socoti)
garnizoana. Din aceste 153 de case, unele apartin cetatii *i sunt sub obladuirea
comandantului cetatii, altele evreilor *i nu tin de ora*, ci sunt administrate de
Oficiul Curtii29. Consiliul municipa13 al acestui ora* liber se imparte in mod
egal Intre membrii germani catolici *i sarbi. Din ace*tia consta populatia. Doar
26 imparatul romano-german $i totodata rege al Ungariei, losif al H-lea.
27 Freye Stadt.
28 Mtha la, azi inglobat in municipiul Timi5oara.
29 Hoficammer.
30 Der Magistrat.
www.dacoromanica.ro
563
putini unguri locuiesc aici, in afard de cei care au slujba la stat si la comitat.
Familii burgheze mai vechi sunt putine. Insusi orasul31 nu-i mai vechi cleat
pacea de la Passarowitz. Inainte de aceasta, statea sub stapanirea turceasca si
era cladit ca vai de om. S-au mai pastrat uncle resturi din asemenea case, care
arata foarte urat. Sunt daramate una dupa alta si folosite (ca material) la
cetate. Inainte de a ajunge orasul sub stapanirea turceasca, apartinea Ungariei.
Este sigur ca si pe atunci, in privinta cladirilor, nu statea prea grozay. Se mai
pastreaza Inca un venerabil monument32 din vremea [stapanirii (unguresti),
p. 144 anume] cetatea (pe ungureste, var), // care impreuna cu raul Timid, ce curge
de-a lungul sau, i-a dat orasului si numele. Acest caste!, a carui vechime poate
fi urmarita in istoriile Ungariei, dovedeste gustul ales at constructorului si este
mai presus de toate cladirile din vechime, pe care le-am vazut in Ungaria. Ar
37 Probabil pentru ca s-au raspandit in tot sud-estul din Salonic, unde se wzara la
sfaqitul secolului al XV-lea.
564
www.dacoromanica.ro
cauta pentru a face totu5i ceva mai mult, decat sali exercite gatlejul, sa se
ocupe 5i de instruirea tineretului. Invatatura cinstitilor franciscani este totu5i
mai buns decat nici una // Minunea convertirii dei5tilor boemi, care s-a petrecut
p. 147
ceea ce prime5te fiecare in parte, in dar, ii apartine lui; ceea ce cade in cutia
(de colecta) apartine la toti impreuna 5i se folose5te pentru mici inlesniri pe
de laturi. Cand un detinut lucreaza pentru particulari, jumatate din ca5tig este
al lui 5i jumatate merge la casa comuna. In fata Portii Transilvaniei41, la o
bataie de tun de ora5, se mai afla un cartier numit Fabrica42. // Se poate sa fi p. 148
avut altadata multi fabricanti. Acum sunt putini din ace5tia in chip mai deosebit
Timi5oara are o vorba.: ca este necesar sa combati prin tot felul de excese
38 Josephstadt.
39 Theresiopol. Azi Vinga, sat si corn , jud. Arad.
40 Auf Pension.
41 Siebenbutgerthor.
42 Fabrik.
42 bis Wirtsgarten (= localuri de consumatie).
565
www.dacoromanica.ro
apropierea frigurilor. Multi incearca sa lupte prin diets si aceasta da poate mai
bune rezultate. Un calator trebuie sa respecte obiceiurile oraselor, in care el
este strain. El nu trebuie sa se mire de nimic, mci macar and vede cu ochii
ca. in Timisoara multi, chiar in paroxismul frigurilor, mananca si beau ca si
cand ar fi oamenii cei mai sanatosi. In Timisoara se citeste putin, cu toate ca
locuiesc aici multi iubitori ai cititului. Cartile sunt nemaipomenit de scumpe.
In Ungaria, in general, costa o biblioteca mica tot atat cat una de cloud on mai
mare in imperiu.
Aici, ca si in toata Ungaria e lipsa de fabrici si de suficiente razboaie de
tesut. Cultura canepii si a inului este mult prea nebagata in seams. Cresterea
viermelui de matase nu-i prea aduce omului de rand vreun folos. Cultura
p. 149 orezului, care se urmeaza cusarguinta II de cativa ani incoace, da orez destul;
sau al cetatii? exists vreo deosebire in slujba pe care o faci pentru binele
omului, macar ca o faci in lanturi? Este ingaduit oare sa scoti zapada si gheata
din case44, s-o pui gramada in fata caselor si s-o to i acolo , pand o topeste
cu incetul soarele?
43 Wassermaschme. E vorba de o pompa ludraulica, instalata de cativa ani in oral si
descnsa si de Gnselini, in lucrarea sa.
" Adica in curtile intenoare ale caselor.
566
www.dacoromanica.ro
151
Cine poate merge, fara sa-1 is fiorii, prin piata neteda, frumoasa din
dosul catedralei? Diminetile pand la pram si mai ales in zilele targunlor
saptamanale (care sunt foarte cercetate), ea este plind de la carutele care aduc
bucate. La aceste targuri saptarnanale se aude vorbindu-se in cateva limbi,
chiar si in limba franceza, de care se folosesc adesea colonistii din Lorena.
Gunoiul boilor si al cailor ramane pe jos. Daca uneori se apuca unii sa faca
curatenie, se folosesc asa de putine brate incat numai ici si colo mai apare cate
o palma de loc mai curat in contrast cu restul. Chiar daca n-ar avea pentru ce
s dea atentia gunoiului ce se iroseste si care in alte parti se vinde, va trebui
totusi indemnat fiecare taran ca in loc s se intoarca dupd vanzarea marfii cu
carul gol, sa clued in caruta goals gunoiul facut de vitele lui la o distanta
hotarata dincolo de fiecare din portile cetatii. // Ce poate sa coste, cand lemnul
e asa de ieftin, sa se imprejmuiasca niste locuri cu scanduri? In cativa ani, ai
avea o bucata de pamant, cum doar putine gasesti in Ungaria.
La primarie se afla felinare gata pentru a fi atarnate, cate unul la fiecare
p. 152
casa. La casele insesi sunt prinse palniile de fier, in care s poata fi asezate
felinarele de la primarie. Nimic nu lipseste pentru a putea lumina frumos
orasului, decat lumina insasi. Pentru aceasta, orasul n-are fondurile necesare.
N-ar putea oare orasul, cu ajutorul comitatului, s reuseasca a face ca fiecare
stapan de casa sa fie dator sa-si lumineze singur felinarul?
Noul oral liber observa cu grija o veche fagaduinta (catre Dumnezeu),
potrivit careia, pentru indepartarea pe viitor a ciumei, orice muzica de dans
este interzisa in oral duminicile. Dar orice fagaduinta, chiar si cea mai tare,
www.dacoromanica.ro
567
p. 153
prin Cheveras" si Sinersie, pang la primal (sunt) 2 poste, pana la cel din
urma, o posts. De aici pana la Lugoj iarasi o posts. Hanurile, pe drumul
acesta, sunt, dupd cum mi s-a spus, bine indestulate pentru nevoile calatorilor.
Eu le-am incercat. Celalalt drum" 1-am practicat cu atat mai des. Pe acesta se
merge de la Timisoara la Recas49. Acesta se afla la cloud mile mari de Timisoara.
Intre ele se gasesc hanuri proaste si sate neinsemnate, al caror nume nu-1
cunosc. Recasul insusi este un sat foarte frumos, este asezat pe o inaltirne
foarte placuta, are vii minunate. Daca as avea speranta ca mi s-ar implini una
din dorinte, toate celelalte ar trebui sa se uneasca intr-una: Recasul sa fie al
p 154 meu!... etc. // In clipa cand a$ fi instalat ca proprietar al Recas-ului, a$ fi
stapan peste 150 de case frumoase nemtesti si tot atatea case de sarbi uniti.
As fi stapan a 300 de case fructe si vin, iarba si lemn. Aceste 300 de case au
o parohie catolica; scolile insa sunt deosebite pentru fiecare natiune. Hanul
are cateva camere de pasageri, serviciul este bun si (cred ca intrebuinteaza
pentru intaia data cuvantul ce urmeaza) ieftin. Hangii sunt foarte indatoritori.
De la Recas pana la Chizatau5 (sunt) iarasi cloud mile man. Intre ele se afla
p. 155 Topolovatu151, un sat foarte intins. // Regiunea dintre Recas $i Chizatau este
destul de placuta pe vreme uscata. Pe vreme ploioasa, drumul rau iti distruge
once simtamant pentru frumusete si natura. Chizataul are 450 de case, este
asezat intr-un tinut roditor, are prisosinta de vite si lemne; cresterea vitelor
este infloritoare in tot Banatul, indeosebi cresterea oilor. Chizataul are un han
peste masura de prost. In acest han ticalos servesc oameni murdari, ursuzi si
Lugojul insusi este foarte mare, are o piata frumoasa cu case frumoase.
Negustorii greci dau viata acestui loc. Orasul este impartit in cloud prin raul
Timis, care it strabate. Partea de dincolo, spre dreapta, se numeste partea
nemteasca, iar cea de dincoace, partea romaneasca.
Partea nemteasca este frumos cladita, are mestesugari si hanuri bune.
Carutasii trag la aceste hanuri din partea nemteasca, cu toate cal nu se afla in
p 156 drum // si cu toate ca trebuie sa plateasca pentru fiecare cal, care trece pe
podul Timisului. Lugojul este un loc vesel si placut. Locuitorii sunt veseli din
fire. In partea nemteasca se gaseste o cafenea cu biliard si castelul de vara cu
grading al contesei von Soro, sotia generalului si comandantului cetatii din
Timisoara52. Aceasta doamna, in multe privinte foarte remarcabila si spirituals,
46 Keveresch. Azi Cheverasu Mare, sat si corn , jud. Timis
42 Sinersek, sat, corn. Boldur, jud. Tunis.
48 Azi oseaua judeteana.
49 Rikosch, sat si corn , jud. Timis.
5 Kis Jedo (ung. Kiszet6). Sat, corn. Belint, pe raul Timis, circa 20 km vest de Lugoj,
jud Timis.
51 Toppolowiz. Azi Topolovatu Mare, sat si corn., jud. Timis.
52 Cf. si relatia lut Gnselint, in volumul de fats.
568
www.dacoromanica.ro
hanuri, care-i apartin sunt incapatoare, curate *i bine tinute. 0 mare parte
chiar din (orau1) Lugoj ii apartine ei. Pe teritoriul Lugojului are semanaturi
i vii Insemnate. Toate muncile agricole i recoltarea se fac sub supravegherea
ei cu mare punctualitate. Ea are o vie proprie dincolo de ora. Aceasta vie se
mult din acea asprime sanatoasa, este ceva mai tare i mai negru ca cel
frantuzesc. Intrece mult toate acele vinuri (aka zise) de Burgundia", care se
vand i se beau in Ungaria drept vin (adus din Burgundia).
Via contesei produce yin de prima calitate, pe care ea it schimba, vadra
contra vadra, cu vinul autentic de Tokaj53.
De la Lugoj papa la Bujor54 este (o cale de ) o pota i jumatate. De cum
iqi din Lugoj i pnveti la dreapta, to cuprinde un groaznic respect fata de
Lugoj. Se in*ird pe un rand opt 'Dana la zece roti de tortura, fail a mai pune
la socoteala furcile de spanzuratori i alte lucrari asemanatoare. Daca fiecare
om simte ceea ce am simtit eu la vederea acestora, atunci suntem cu totii
oameni ciudati. Eu am privit tints acest ir mai mult decat cumplit, i am
izbucnit intr-un ras puternic. Datoresc acest simtamant excesului de prevedere,
caci la vederea unei roate, n-am ras, ce e drept, niciodata.
Dupd aceasta groaznica privel4te, urmeaza o campie placuta, apoi un
deal Inalt, sadit pe amandoud coastele sale cu vii, care apartin contesei. Pe
dealul cu vii, ici i colo, cate o placuta casa de yard. Urcuul, pe drum, este
foarte anevoios // pe timp ploios. ()data sus, calatoreti pada. la Bujor printr-o p. 158
foarte placuta padure de fag. Padurea, dealul i valea sunt cat se poate de
placute pentru calator, dar foarte obositoare pentru cai. Satul Bujor are o casa
de pota frumoasa, celelalte 99 de case sunt case romaneti, proaste. Hanul
are, de cele mai multe ori, hangii saraci. Am gasit totdeauna multa bunavointa
in a servi, dar putine lucruri de servit. de la Bujor la Faget55 este o posts mare.
Drumul devine ceva mai bun, acolo unde nu este antuit. Tinutul este Inzestrat
cu foarte placute paduri i, la o oarecare departare, cu sate i semanaturi.
Pretutindeni sunt pomi fructiferi in mare multime. Acum, in timp ce tree prin
fata unei cruci, ma rog sa-mi ingaduiti o clips. Acela0 drum 1-am mai facut
Inca o data, cu o trasura pe seama mea, in tovaraia unui tanar ungur, care
calatorea cu mine de la Sibiu la Timiwara. Eram bucuros ca in cel mai rau
anotimp, in februarie56, tocmai cand zapada si gheata se topeau, nu eram silit
53 Tokaj, regiunea cea mai renumita de yin din Ungaria.
54 Buschur, sat, corn., Dobra, jud. Hunedoara.
55 Fatschet, sat si corn., jud. Timi.
56 Hornung.
www.dacoromanica.ro
569
meu de drum era omul cel mai intolerant cu care am stat vreodata de vorba.
Cand treceam pe langa vreo cruce catolica sau vreo icoana a Maicii Domnului
sau a vreunui alt sfant, isi scotea palaria cu multa evlavie. Asta mi-a placut
p 159 indata, Stiam cum // trebuia s ma port fats de el. Cand treceam pe langa vreo
cruce romaneasca sau langa vreo icoana a Maicii Domnului sau a vreunui alt
sfant, radea zgomotos si injura pe ungureste. La inceput, am deschis doar ochii
mari, dar lucrul se repeta de cate on aparea cate o asemenea icoana. El on isi
scotea palaria si mormaia rugacium, on radea si injura, dupa felul figurilor ce
apareau in drum.
In aceasta padure, pe drumul acesta, si-a descarcat naduful, luandu-ma
ca martor. Se poate vedea ceva mai scarbos, mai absurd, mai grosolan ca o
reprezentare a lui Dumnezeu sau a vreunui sfant de-al romanilor?" ma intreba
el. Eu eram foarte incurcat. De fapt, cam asa e. Romanii au un fel cu totul
deosebit de a infatisa in pictura ceea ce venerea2a din suflet. Icoanele for au
un aer ce aduce a Hogarth57. Si apoi ce ma priveste asta pe mine?
Dupd ce m-am recules putin, i-am raspuns cu multa prudenta: Deoarece
aceste icoane nu sunt altceva decat pomeniri58, nu intereseaza figura, $i eu
gasesc ca toate icoanele romanesti de felul acesta se aseamand intre ele".
Cu aceasta asemanare, 1-am scos din sarite. Radea Si injura strasmc.
Aveam pe buze sa spun: asemenea lucruri sunt in orice caz pentru tarani si
p. 160 desigur // nu pentru oameni ca noi; mi-am luat insa seama ca eram in padure
5i el avea pumnul mai zdravan decat mine.
Manifestarile de evlavie si rasul de batjocura au durat, altemand, pang
la despartirea noastra. Aceasta anecdota nu-i de nici un folos si nu-i locul ci
aici. Stiu asta foarte bine. Dar cauza pentru care am introdus-o aici nu-i lipsita
de folos si este la locul ei oriunde. Au vreo scuza parintii si invatatorii, care
i-au insuflat acestui tandr, in copilarie, asemenea sentimente revoltator de
nesanatoase? Este oare singurul sau mai sunt si alti concetateni de-ai lui care
judeca la fel? Si data sunt mai multi, e usor de ghicit de unde vine ura
romanilor contra ungurilor. Omul acesta m-ar fi ucis pe loc, convins ca face
o fapta placuta lui Dumnezeu, data si eu as fi ras de chipurile Maicii Domnului,
p. 161
570
www.dacoromanica.ro
In timpul verii, poti scurta drumul spre Faget cu cateva mile, daca de la
Chizatau urmeaza drumul pe langa canal. Regiunea este foarte frumoasa. Drumul
este primejdios atunci cand pamantul nu-i destul de solid. Ca lea merge in
unele locuri chiar pe marginea canalului. Daca incarcatura este ceva mai grea
Paste oile mele! Popa isi 'nand seara oile de la camp acasa pe frigul cel mai
cumplit. De la Cosava la Dobra63 este o dubla posts. La jumatate de drum este
un sat pacatos romanesc, Cosevitam, la care ajungi printr-o foarte frumoasa
padure //. Nu se gaseste aici nici un han. M-am dus data sa ma incalzesc in p. 163
cea dintai casa taraneasca mai buns care mi-a iesit in cale: o cocioaba mica,
ingusta ca vai de ea si indesata de oameni claie peste gramada. In cocioaba
erau la 20 de suflete, femei si copii si numai un batran. N-am putut s vorbesc
cu oamenii dar ei, cu multa bunavointa, mi-am dat o supd de lapte. Femeile
lucrau la pregatirea firelor de tort, una dintre ele sedea la razboi si lucra cu
sarguinta. Fetitele mici erau toate cu cate o treaba, baietii se jucau cu despicaturi
de lemn. Barbatii acestor femei lucratoare se aflau la primar, locul for obisnuit
www.dacoromanica.ro
571
p. 164 Natura este aici mareata, minunatd, puternica, variata //, de o frumusete
incantatoare; acolo o vedeam de o frumusete inspaimantatoare. Acolo ochii
mei priveau uimiti la cruce, rataceau inlacramati de jur imprejur. Nu ma incred
in simtamintele mele, de la primul for cuvant. De cate on am facut drum, am
stat in acela$i loc $i, de fiecare data, m-am simtit nespus de bine. In dreapta
$i in stanga se vad mici sate frumoase, cirezi ratacind, campuri lucrate, paji$ti
frumoase, cu iarba grass, paduri, gradini de pomi roditori_,$i gospodarii tarane$ti
izolate. Chiar $i iarna puteam zabovi cat de mutt aici. Inainte de a ajunge la
Dobra, treci pe langa ferme izolate. Se spune ca tinutul acesta pans la pasul
Dobra, din Transilvania, ar fi primejdios.
La Dobra este po$ta, vama, trecatoare. Dobra este un ora$ graniceresc
ardelean. Este locuit de romani, are 200 de case, intre care sunt uncle foarte
nostime. Comandant este un major. In acest tinut graniceresc, drumurile sunt
67 Loschnik Sat component at corm suburb Vetel, mumcmiul Deva, jud. Hunedoara.
68 RD:Licata' in a doua jumatate a secolului al XV-lea, sufermd prefaceri *1 modemizari
in sistemul ei de aparare in secolul al XVII-lea.
572
www.dacoromanica.ro
Viile de la Deva dau cele mai bune vinuri din toata Transilvania. Stapanii
de mo*ii cauta sa-si faca rost de proprietati i aprovizioneaza pe hangiii de pe
moiile lor. In oral, se afla un frumos castel nobiliar i o gradina atragatoare.
rapl are peste 200 de case, cloud biserici catolice, una reformata69 i una
ortodox670. 0 suburbie este locuita de bulgari liberi; hanul domnilor de seamel,
i generoase, ar vedea cu ochii lui mizeria in care se zbate turma sa, sunt
incredintat ca ar striga cu glas tare: Mancati ce vreti!...
Franciscanii fie zis, spre cinstea lor au fost atat de binevoitori, incat
i-au sfatuit pe oameni sa manance, in multe zile din saptarnand, pe raspunderea
www.dacoromanica.ro
573
p. 172
cal. 0 taxa foarte mica, daca te gande$ti la primejdia de care te feresc aceste
poduri. La Santandrei iti poti potoli foamea *i setea.
La o jumatate de teas mai departe, ajungi la un mic sat militar romanesc,
Spini75. Are 50 de case noi; frumos aliniate i curat tinute. Comanda o are un
locotenent. Drumul este cum 1-a lasat natura. De aici ajungi la Ora$tie, sus, pe
o inaltime placuta, apoi cobori, printr-o padurice incantatoare. Ord$tie este
primul din cele $apte ora$e din Transilvania, care, prin adaosul sufixului de
Burg (cetate) a dat Transilvaniei numele de Siebenbtirgen76. Ord$tie este un
oral liber, este administrat de consiliul ord$enesc, subordonat judetului de
scaun, are ceva peste 300 de case. In ea locuiesc oameni de toate limbile $i
p. 174 natiunile din toata Transilvania. Cea mai mare parte dintre locuitori // sunt
unguri. Celelalte natiuni77 au drepturi $i privilegii egale. Biserici sunt aici: a
fransciscanilor, una luterand saseasca, una reformats $i una armeneasca. Tot
aici intalne$ti primiisa$i. In satele de pe dreapta $i de pe stanga locuiesc mai
multi dintre ace$tia. Iii au portul national propriu, care-i cunoscut. Toti vorbesc
foarte frumos nemte$te $i, de asemenea, limba for saseasca, de asemenea, bine
ungure$te $i, cei mai multi, $i romane$te. Femeile din Ord$tie si imprejurimi
au un fel de a se purta placut i nesilit in relatiile for cu lumea cealalta, sunt
Strehl.
574
www.dacoromanica.ro
*i harnica, mai ales la tail, are acela*i farmec placut, care ii distinge pe cei
din Saxonia electorala, *i tot specificul, care it face pe strain sa fie mai prudent
fata de partea mai putin luminata a natiunii. In afard de limba curat germana,
www.dacoromanica.ro
575
Era cat pe aici sa uit a aminti ca. in Banat adesea ma scoteau din fire
ferestrele extrem de mici la casele acute din lut. In loc de sticla la ferestre,
romanii folosesc de cele mai multe on basici de porc.
Ponta de la Sibot este o casa de posts izolata langa o apa repede, $ibot,
care se revarsa adesea si peste care nu este nici un pod. Dincolo de parau se
afla un han singuratic. Astfel, ai si de o parte si de alta a raului cate o cask
in care, cand se revarsa apa, poti astepta pans se retrage din nou in matca.
Daca s-ar lua pretutindeni aceasta masura de prevedere, s-ar putea cruta
cheltuiala ceruta de facerea podurilor.
De aici se merge, peste dealuri si vai, la Sebes. Lipsa unui pod cu toate
ca totdeauna am trecut cu bine prin apa mi-a stricat cheful de fiecare data.
Teama ca s-ar putea vreodata sa fiu nevoit sa astept scaderea apei intr-unul din
aceste cuiburi pacatoase nu ma lass sa privesc locurile dimprejur.
Imi reveneam in fire de fiecare data bine abia cand, intr-o campie cu
adevarat incantatoare, vedeam inaintea mea Sebesul; intr-o parte un orasel
p 179 frumos si mare, II al carui mime nu-1 cunosc; in departare, la stanga, singura
cetate ardeleana de seams si azi, Alba fulia85
Sebesul, un oras liber regesc, si-a luat numele de la paraul Sebes86, care
solid indiguit curge limpede de-a lungul sau. Intre zidurile cetatii nu sunt mai
mult de 200 de case. Orasul e curat sasesc. Sunt in el franciscani. Mahalalele
sunt locuite de romani, cloud din strazile sale de sari, altele de badenezi (?)87,
emigrati din cauza religiei.
Hanul orasenesc La mielul alb" are multe camere de calatori curate si
Calatorul, care ar vrea sa bea yin vechi de 10 pang la 12 ani, tratat cum se
cuvine, sa-1 roage pe preotul sas al orasului sa-i dea atat yin, cat crede ca va
p 180 ajunge pang la parohia urmatoare II si atunci va primi un vin foarte bun, pe
pre; ieftin. Parohii sari din Transilvania au venituri cu adevarat bogate. De
retinut: e vorba de parohi, nu de preotime in general, caci cine nu-i paroh
85 Karlsburg
86 In textul german aflam numele german de Mullenbach, pentru ora Si de Bach Mull,
pentru rau.
87 Von Baadner der Religion wegen ausgewanderten.
576
www.dacoromanica.ro
traie$te destul de stramtorat. Parohii primesc dijma cea mare din tot ce produc
enoriasii: bucate, yin, lemne, porumb, canepa etc. Din aceasta dijma, mo$ierul
prime$te un sfert, restul ii revine parohului. In bani pe$in are cele cuvenite
pentru leafa sa88. Se intelege de la sine ca preotii sunt cei mai stra$tuci negustori,
ca folosul for ii indeamna sa imparta$easca enoria$flor cele mai bune cuno$tinte
se face slujba religioasa la franciscani. Miercurea are un han bine randuit, p. 182
alimentele lipsesc adesea din cauza personalului ursuz. Se poate gasi aici, la
locul indicat, yin vechi foarte bun. De la Miercurea la Mag95 e o statiune de
po$ta foarte rea. La jumatate drum se afla Amna$u196. Inainte de Amna$ e un
88 Stolgebiihren. Salariul cuvenit preotilor.
89 Das Gubernium. Forul conducator al Marelui Principat al Transilvaniei sub Habsburgi.
90 Reissmarkt, veche denumire a satului si corn. Miercurea Sibiului, jud. Sibiu.
91 Szakosch.
92 Des Bischofswegen, welcher seinen Sitz ha hat E vorba aci probabil de fostul episcop
unit, Grigore Maior, care a demisionat in martie 1782, retfagandu-se la Alba Iulia.
93 Ortodocsi neuniti. Trebuie observat ca dupd tulbufarile, legate de actiunea calugarului
Sofronie, pe la 1745-1762, inceputa in regiunea Sebesului, a urmat un nou val in legatura cu
decretul de toleranta religioasa al lui Iosif al II-lea din 1781, rastalmacit, in 1782; la care pare
sa se refere autorul.
94 Cut, sat, corn. Calnic, jud. Alba.
95 Mak, sat, corn. Saliste, jud. Sibiu.
96 Hamlosch, sat, corm Saliste, jud. Sibiu. Amlasul" (din titlul lui Mircea cel Batran).
www.dacoromanica.ro
577
:oarte mic sat romanesc, Apoldu de Jos97. In satul acesta sunt numai romani
de legea veche, dar preotul este sas. Acesta n-are nimic de facut, decat sa
P.
fac mai mult decat am promis, it voi conduce, dar repede [...], prin acest
cartier tiganesc, care este locuit de tigani, cum nu mai sunt multi, dincolo de
raul Cibin, care a dat Sibiului numele latinesc de Cibinum, chiar in ora8,
(apoi) prin ora8u1 de jos 8i in oraul de sus, peste piata cea frumoasa, in
P.
184 vestitul hotel La imparatul roman" // pe care-1 tine domnul Colignon, o raritate
Syrven
101 Richthetze.
578
www.dacoromanica.ro
p. 186
provincie, care nu ofera nici ingrijire $i nici hrana sanaroasa unei armate
regulate, sa impiedice furturile, sa sporeasca agricultura $i sa raspandeasca
industria.
www.dacoromanica.ro
579
comandantului
cate trei la rand, femeile cate trei la rand, fetele cate trei la rand. cei mai
batrani din comuna controleaza prezenta. Daca in comuna nu este ofiter, acest
serviciu si toate celelalte sunt executate de subofiteri.
In fiecare loc de resedinta, cu un capitan, se afla o cladire anume instructie
$i, in afara de aceasta, un poligon de tragere. Furierul locuieste in comuna de
p. 189 resedinta a capitanului, intr-o // locuinta construita din material bun. Cate
cloud companii au un chirurg. Pacientul, care nu s-a imbolnavit din cauza
serviciului, e obligat sa-i plateasca medicamentele.
Fiecare sat romanesc, chiar si cel mai nenorocit, are o scoald romaneasca;
fiecare are un popa, iar un sat cu peste cincizeci de familii are doi popi.
Fiecare companie are o scoald elementary germand, cu un invdtator platit
de stat. Acesta are, in satul de resedinta al capitanului, o locuinta din material
bun, cu grading. $colarii yin din celelalte sate in numar mare si cu placere.
Docilitatea romanilor, dorinta for de a invata, precum $i progresul in cunoasterea
cititului, scrisului, socotitului $i masuratului sunt ceva rar, ca $i mandria cu
care se uita la ceilalti care nu inteleg nemteste. Capitanul iii supravegheaza
scoala cu vigilenta.
Nici ofiterul, nici altcineva n-are dreptul sa-i zica unui locuitor dintr-un
sat graniceresc: taran. Titlul lui este de: militar.
Fiecare militar, care isi construieste o casa noud, trebuie sd construiasca
dupd reguli precise. Casa si curtea sunt proprietatea lui. Bucatile de pamant
de forma geometrica (regulata), ce ii sunt distribuite, be primeste, fdra exceptie,
din marinimia Curtii.
Fiecare popa beneficiaza, in afara de veniturile bisericii, care sunt extrem
de mici, de o bucata de pamant neimpozabila, care apartine preotului in functie.
jurul bisericii.
580
www.dacoromanica.ro
Exists intre romani un fel de fratie de cruce, care tine intruniri106. Din
ea fac parte locuitorii cei mai in varsta, mai de treaba $i mai iscusiti. Nu-i
zic:
lucru u$or sa intri in fratia aceasta. Ea isi imparte camap cu fratele. Ei
frati de cruce! Intrunirile for sunt secrete, totu$i nu atat de secrete, incat
ofiterul sa n-aiba cuno$tinta de ele. Ingaduie bucuros ca oamenii s-$i tina
ospetele, deoarece sunt cunoscuti ca cei mai leali $i cei mai credincio$i. La
intrunirile lor, ei consuma paine, miere, sare si yin sau rachiu. Pe tot ceea ce
se consuma se face semnul crucii.
Militarii germani sunt tratati la fel ca cei romani. Districtele granicere$ti
nu trebuie sa fie socotite la un loc cu Croatia. Croatia, cu toate Ca este tratata
la fel cu districtele de granita, este autonoma. Acolo, once proprietate a unui
militar este proprietatea sa, nu daruita, ci proprie.
P. 195
Transilvania este tocmai tara spre care $i-au indreptat turcii tinta
principala; este acea parte a monarhiei austriece, care, sub conducerea
imparatului Iosif, a cunoscut cele mai insemnate reforme, iar dupd moartea lui,
schimbarile cele mai considerabile....
Autorul nu-$i propune sa vorbeasca despre razboi sau politica, dar calatoria p. 196
lui de pand acum nu a insemnat doar o lista de statiuni. La fel, nici redarea
$ederii sale in Transilvania nu va fi numai o descnere a ora$elor, a regiunilor
$i a mijloacelor de trai. ca $i pans acum, el va cauta sa infati$eze starea
lucrunlor... $i dore$te, daca a gre$it, sa fie indreptat.
105 Laren (!) (termenul folosit arata clar ca autorul nu are o informatie directs)
106 In text: Kreuzbriider (frati de cruce). Asa cum sunt infattsati fratii de cruce, aici par
sa se asemene cu niste francmasoni. Acestia erau atunci urmaritt cu foarte multa curiozitate in
tot Occidental si aveau un rol apreciabil in raspandirea anumitor ides inaintate.
107 Traducerea s-a facut dupa textul original german, anonim, publicat sub titlul: Reisen
dut-ch lahren, beyde Schlesien, und Ungarn nach SiebenbUrgen, und von da zurUck nach
Pressburg. In drei Abtheilungen, Frankfurt und Leipzig, 1793.
108 Razboiul austro-ruso-turc din 1787-1791.
io9 In 1790.
110 Razbolul avea sa se incheie cu pacea de la $istov, 1791, intre turci si austrieci si cea
www.dacoromanica.ro
581
p. 198
$i germanii, aceStia din urma se numesc sari. Aceste trei natiuni au locuri $i
voturi in sfatul tarii si loctiitorii for in adunarile staturilor tor. Natiunea ungard
este cea mai tare in ce prive$te numarul sufletelor, cea secuiasca e mai slabs $i
cea germand la fel. Apoi, mai sunt $i o multime de membri ai altor nationalitati,
care sau s-au unit cu cele trei natiuni pomenite, sau depind de ele. Ele sunt
straine. Natiunea romanilor, in ce prive$te numarul sufletelor, este poate mai tare
ca toate celelalte natiuni din Transilvania luate la un loc. Totu$i, ea nu are nici un
drept de proprietate $i este socotita strains. Sub domnia lui Iosif al II-lea a incoltit
p. 200 pentru ea un mugur de speranta //, a carei inflorire i-ar fi dat si ei dreptul de
ba$tina$, dar puterea mugurului a fost oprita in 1oc114.
Dintre cele trei natiuni ba$tina$e, nici una nu se Linea atat de pretioasa, ca
Este lesne de inteles cum obi$nuieste naliunea " aceasta sa trateze strainii,
cand ea insa$i iii da atata intaietate fats de ceilalti ba$tina$i? Natiunea romanal 16
111 Banfi. Famtlie de magnati, stapam pe domenn intinse in partea de NV a Transilvamei
In timpul calatoriei autorulm, guvernatorul Transilvarnet era un Gheorghe Banffy, intre 9 lanuarie
1787
5 iuhe 1822.
115 Great se zice: natiunea maghiard", vorbmd de cele trei natium din Transilvania:
adica natiunea saseascd, cea secuiasca $i nobihmea, care nu reprezma o natiune, in sensul
actual al cuvantultn.
116 Aim, natiunea in sens modern.
582
www.dacoromanica.ro
sclaviei. Ungurii sunt stapanii ei, ceilalti sunt slugi. ecinatatea Tarii
Romane$ti $i a Moldovei ofera conceptii gresite despre dominatia $i supunerea
de drepturi a romanilor117. Asadar, aceasta vine in mod firesc din faptul ca.
drepturile $i libertatile sailor nu sunt cunoscute in general in Ora. //
Tonul cu care ungurul izolat vorbeste despre concetateanul sau german p. 202
este din cale afara de revoltator...
... Ungurii, atat in regat118, cat $i in Transilvania, in afara de limba
ungara se mai folosesc, in general, de o alta pe care ei o numesc latina119. Dar
cu terminatii latine si rostita cu cuvinte //, care ar trebui sa fie latinesti. p 203
Mecanismul acestei limbi este intru totul ca al germanei. Constructia este
germand, sintaxa este germana $i chiar cele mai multe cuvinte sunt germane.
Daca ungurii nu invata bucuros germana, atunci invatatorii s le arate
numai Ca ei vorbesc, de fapt, germana, ca n-au nevoie sa mai invete altceva
decat cuvinte germane, ceea ce este foarte usor... //
Un german, care a trecut repede in tineretea sa prin primele $coli, intelege P. 204
limba aceasta, tot atat de usor pe cat de usor o invata. Un latin adevarat insa
ramane zapacit $i nu $tie ce sa' raspunda.
N-am intentia de a critica sau de a ridiculiza limba aceasta nationala12.
Ea are multe parti bune. Fiindca este inteleasa peste tot. Cu ajutorul acestei
limbi se inteleg unele pe altele toate nationalitatile, care locuiesc in Ungaria.
www.dacoromanica.ro
583
p. 206
p. 207
altceva si nici altfel de Mina. Romanul s-a facut folositor in toate 5i era
indemanatic, sotia lui trebuia sa ajute la gatit, iar vasele ce mai lipseau le-a
strains din tot satul. Noaptea a trecut destul de binisor, deoarece carutasii au
putut sa faca rost de ceva paine. Se intelege ca in casa rosie din Frankfurt se
petrece noaptea cu mult mai ieftin decat aici. Fiecare bucatica in parte costa
alti bani, iar drumul pentru ea la fel. Romanul nu face nici un pas pans nu a
inteles pentru ce it face. Carciumarului oricat I-a servit, nu-i da nici un ban.
La 23 mai, spre Cluj, peste munti fara drumuri 5i prin sate prost construite
si putin locuite. Ilisua127e nimica toata; Bocsa128 nu-i ceva mai mult. Popa de
aici are o locuinta bine mobilata, plina cu tot felul de alimente. Atunci era pe
la amiaza, dupa o noapte de lipsa, in carciuma nu se gasea nimic, domnul popa
si sotia lui n-au vrut nicidecum sa-si vanda podoaba curtii lor. Domnisoara
popa insa, o fetita tare dragalasa, ne-a luat partea, 5i si-a induplecat parintii
ca sa-i ingaduie sa ne vanda gaini, oua, untura, precum si fainA de porumb.
p. 209 Judecand dupa plata, induplecarea nu a necesitat prea multe ocolisuri. // Un
cocos tanar, frumusel, fuge prin curte. La intrebarea: daca ea ar putea sa-1
vanda, veni raspunsul: da! cat costa? Doi guldeni. In aceeasi proportie au fost
pretuite si celelalte. Totusi era ceva.
122 Kantsch, sat, corn. Secaseni, jud. Satu Mare.
123 Sabot; corn., jud. Satu Mare.
124 Kunstfleiss.
125 Urmeaza descrierca purtarli ciudate a tinerei sale sotii 5i cearta dintre ei. Ea se
preface bolnava $i refuza sa serveasca pe calatori. Sotul ei, prea nobil pentru a se ocupa de ei,
apeleaza la vecinul sau roman.
126 Tiirkischem Watz. In Transilvania, malai se nume5te painea din porumb.
127 Nova (ung. Ilosva), sat, corn. Sarmasag, jud. Salaj.
128 Baska, sat 5i corn., jud. Salaj.
584
www.dacoromanica.ro
pops n-a fost nevoie de negociat mai mult decat era pe hartie.
Borla129 are o biserica frumoasA. Hereclean130, proprietatea contelui
Andrassy, are un han foarte bine oranduit cu camera pentru calatori. In ce
prive*te alimentele, situatia este la fel de jalnica.
Intre Boca *i Borla, pe o inaltime, *edea un roman batran, care a trait
peste o suta opt ani, el privea ca vrajit soarele ce asfintea. Capul lui era
descoperit, pArul alb, ca zapada, Impodobea // capul batran, o barbs lungA p. 210
cAruna ii da infati*area unui patriarh, din ochi ii tapea Inca foc spre soare,
mainile *i picioarele ii erau foarte emaciate. Parea a simti ca aceasta ar putea
sa fie cea din urma primavara. La salutul nostru, el ne-a multumit ducand
mainile la pieptul Inca destul de plin de putere. In Borla ni se spusese numarul
anilor lui.
La o jumatate de mild de Borla, trece drumul mare de la Zalau131.
Regiunea e chiar frumoasa, este mai bine lucrata *i mai locuita. Un drum de
Ora, tot atat de putin folosit ca *i acesta de la Debretin la Cluj, ofera totu*i
posibilitati de hrand *i Incurajare... Aici este un drum, pe care caruta*ii 1-au
parasit pentru a ca*tiga cateva mile.
p. 211
Locuitorii se Indeletnicesc aici, cu folos, cu stuparitul, tes panza simpla
sau vopsitd, dovedind, prin aceasta, sarguinta... Regiunea aceasta este cu totul
alta in comparatie cu cele lasate in urma, cu toate ca este Inca destul de pustie.
De jur Imprejur nu locuie*te nici un german.
In Brebi132 este o statiune de po*ta. Creaca133 are o carciuma bund.
Romanul care o tine este un om instarit, dar prea cuminte ca s lase s se
observe aceasta... Nu se gase*te nici paine, nici Mina, nici lapte, nici came,
nimic din ceea ce-i necesar pentru pram. Vinul se vindea in pivnita. Carciumarul
s-a dus acolo nu prea bucuros. Cand a ajuns jos, s-a postat in fata butoiului
*i a Intins mana dupd bani. Din intamplare, dimineata, in carciuma lui Andrassy
se ispravise tot m'arunti*ul *i era cu neputintd sa gase*ti sa schimbi un ducat. II
Cand romanul a primit in mand un ducat a fugit cu el repede sus in casa prin p. 212
Ce bel*ug era in aceasta de miere frumoasa *i alba (!), de cud, unt, *unca,
Mina curata, paine Si tot de ce aveai nevoie! Acum ei au dat bucuros, indata
ce fiecare bucata a fost platita, apoi au facut focul, au sucit gatul la gaini *i
au ajutat la gatit. Pentru lemne *i lucru, oamenii n-au vrut s primeasca nimic,
ei s-au simtit destul de platiti cu lucrurile cumparate. S-a pregatit un pranz, din
129 Balla, sat, corn. Bocsa, jud. Salaj.
13o Heraklam (ibidem).
131 Silay, oral, jud. Maj.
132 Breb, sat, corn. Creaca, jud. Salaj.
133 Gariza, corn., jud. Salaj.
www.dacoromanica.ro
585
toate de tot felul, atat de bun Inca, Ca zilele nenorocite trecute au putut fi
uitate. Camara de provizii a romanului a fost atat de plink ca de-abia ar fi
putut sa fie platita cu patru sute de florini. Vinul de masa era destul de bun,
insa tanar, ca si cele mai multe vinuri transilvanene, care se iau din carciumi.
Carciumarul a auzit tusind, dupd ce s-a baut vin. A stiut sa Indrepte rani
repede, a coborat prin chepreng si a adus Intr -un urcior yin vechi bun. El a
p 213 staruit ca vinul s nu se // toarne in pahare, ci s se bea din ulcior... Era
nevoie de maruntis si pentru carutasi. Romanul a capatat mai multi ducati ca
si
imparatesti.
ii preda vinul in vanzare asa cum it are si cum il stie. Acesta este vinul din
pivnita. pentru ca supraveghetorii deoarece n-au Incredere in romani, ceca
ce acestia 5tiu bine sa nu afle de contrabanda aceasta, vinul mai bun trebuie
baut din urcior. Vinul acesta mai bun, el it capata tot in schimb de la carutasi,
din Ungaria. Daca proprietarul hanului ar fi intrat intamplator sau intentionat
in carciuma cand s-a pus masa calatorilor, atunci romanul s-ar fi aparat, cum
ca toate au fost aduse de calatori. Daca aceluia care intreaba i-ar parea
p 215 neadevarata povestea aceasta $i ar starui cu strictete, atunci romanul // i-ar
cadea la picioare si ar recunoaste cu lacrimi ca cele mai multe le-a furat de
la el. Proprietarul, in cazul acesta, ar fi luat marturisirea drept adevarata, deli
convins ca romanul mintise, pe de o parte, ca sa-si arate superioritatea fats de
roman, pe care 1-ar fi rasplatit cu douazeci si cinci de lovituri de ciomag sau
de cravasa, pe de alts parte, sa pard ca el are atat de mult, incat nici n-a putut
sa observe paguba". Peinci aici a vorbit carulasul.
134 Termen folosit de autor pentru nobilimea din Transilvania.
135 Despre ce avere transformabtla in our poate fi vorba, cand s-a aratat de autor in
nenumarate randun cat de saract sunt romanit? Asemenea ganduri apartm, mai degraba, unor
sai, ca acel caruta, caruia i se atribuie aceasta explicatie.
586
www.dacoromanica.ro
dar unde? In tot timpul calatoriei, n-a fost o gazduire mai proasta... fusese
doar interes propriu $i pizma. // El, nobilul, n-a lasat carciumarului sau ca$tigul p 218
www.dacoromanica.ro
587
Drumul este mai rau decat se poate spune in cuvinte. Urmeaza apoi Zimbor144.
In Zimbor sunt cloud carciumi, dintre care una are carciumar care vorbe5te
nemtc5te. Sunt aici cateva dughene ale armenilor. Priveli5tea din Berindu,
unde se ajunge peste un munte inalt, este foarte frumoasa. Privirea alearga
peste vai 5i dealuri spre muntii mai inalti, Med sa intalneasca pamanturi muncite
a familiei este catolica; 5eful acesteia este contele Gheorghe Banffy actualul
guvernator148; ramura cealalta este reformats 5i 5efiil ei este baronul Wolfgang149
p. 221
588
www.dacoromanica.ro
sa fie practicabile. Indata ce ai ie5it din Cluj trebuie sa treci un deal Inalt
prapastios. Dealul acesta este acoperit uniform de la jumatate pads in varf cu
lespezi de piatra groase 5i foarte late. Pietrele acestea se Intind la stanga 5i la
dreapta, a5a ca se observa limpede ca in chip me5te5ugit au fost formate, caci
unele sunt insemnate cu litere. Dar cum au ajuns ele aici sus? Este greu de
stabilit... // Urmeaza satul Feleacu157. De aici o luam catre Turda, un ora5 p. 225
mare, placut, cu o mie cloud sute de case, printre care mai multe sunt chiar
frumoase. Ora 5111 se intituleaza: Universitas oppidi nobilium Thordae158. Acesta
152 Palatul Banffy din piata cea mare a orasului.
153 Czaky. Familie de magnati (cu titlul de conti de Kereszteszeg) din Transilvania.
154 Redayi schon Haus. Familie Rhedey (de Kis-Rede). In secolul al XVII-lea a dat
Transilvaniei un principe (Francisc Rhedey, 1657-1658).
155 Adica a nobilimii maghiare. Pada in sec XVI orasul mai era Inca mixt ca populape
si conduce' germand $1 maghiara.
156 Mila germand (7 420 m) = 11/2 mild ardeleand.
157 Felek, sat $i corn., jud. Cluj.
158 Obstea nobililor din Orasul Turda. Azi municipiu, jud Cluj.
www.dacoromanica.ro
589
este primul ora*, din cate a vazut autorul, care afi*eaza la sfatul ora*enesc:
Aici locuiesc numai nobilii" (adica = ba*tina*i pe nemte*te)I59. Din nefericire
era aici un carciumar nenobil (un strain)... Era targ saptamanal, sambata, in
24. Acest targ saptamanal a fost tot atat de ticsit la ora unu dupd amiaza cu
pravalioare de marunti*un, baraci, cumparatori *i vanzatori, ca *i multe targuri
anuale intr-un ora* mare. Carciumarul a servit intr-o camera separata, curata,
p 226 o masa foarte bund si indestulatoare //, la un pret destul de moderat. Unul
dintre argatii caruta*ilor s-a imbolnavit, carciumarul n-a vrut el spunea ca nu
putea sa-i dea bolnavului o camera. I s-au oferit bani, dar el n-a vrut. Cica
ar fi interzis sa adaposteasca bolnavi straini. Argatul n-a putut veni cu noi, a
Camas culcat in grajd. Caruta*ii au promis ca la intoarcere it vor lua cu ei si
vor plati toate cheltuielile. N-a fost de nici un folos *i argatul a trebuit sa iasa
din grajd. Autorul s-a dus la autoritati *i a cerut ajutor pentru bietul bolnay.
Acestea 1-au indrumat la un om, al carui rang *i titulatura autorul le-a uitat,
el locuie*te pe mana stanga la capatul ora*ului, aproape de rau. Autorul a
prezentat cazul, s-a rugat, a aratat scrisorile sale de legitimatie si angajament,
a vrut sa depund bani numaidecat, un caruta* s-a jurat ea la intoarcere va plati
toata cheltuiala ce se va face pentru bolnay. N-a folosit la nimic. Nimeni nu
putea sa primeasca bolnavul. Trebuia sa plecam, bolnavul a ramas culcat in
curte, s-a gasit o femeie sarmana, care a fagaduit sa-1 is in coliba ei *1 sa-1
ingnjeasca. Este ingrozitor, dar adevarat. Autorul nu *tie, daca bietul om mai
p 227 tram cand s-au inapoiat caruta*ii. Titulatura ora*ului chiar de la inceput // 1-a
ingrozit, insa purtarea build a carciumarului a *ters putin prevestirea rea.
Plecarea insa a rede*teptat-o, (mai putin) obipuiti decat in acelea locuite
numai de nobili... Din Turda, pe un pod frumos, se trece Ariew1160. El izvord*te
$i
bucatile pregatite in ordine, altii incarca gramezile in carute, care intr-o mi*care
continua, aproape agatate una de alta, duc sarea la Mure*, la Parto*I62, intre
Vintul de Sus *i Aiud. De aici este dusa la depozitul principal din Seghedin.
Din Seghedin iii prime*te Ungaria bolovanii de sare prin Szolnok163, Baja164
159 Eutheimisch zu deutsch.
160 Goldfluss (traducerea numelut unguresc Aranyos = de aur).
161 Velvintz, sat $i coin., jud. Alba.
162 Marosch-Porto era pe vremuri portul de unde sarea adusa de la Ocna Muresului se
tnmetea mai departe cu barcile pe Mures.
163 Ora pe Tisa, in Ungaria. Aici se depozita sarea, adusa pe uscat si pe apa, din Ocna
Dejului sau de la Ocnele din Maramures
164 Oras, azi in Iugoslavia.
590
www.dacoromanica.ro
Pesta165. Regele are dreptul sa mareasca pretul sarii in Ungaria, dupa nevoile
statului. In Transilvania insa$i, pretul sarii nu poate fi sporit mai mult, deck
$i
regele nu poate vinde sare in Ungaria sub patru pang la cinci florini chintalul //.
De pe inaltime, se deschide drept inainte o priveliste larga asupra unei
campii foarte bine lucrata, care este plina de mai multe oraele si multe sate,
toate cu infatipre frumoasa. Aici este inceputul frumoasei Transilvanii... Prin
mijlocul campiei, care, pe alocurea, devine o vale larga, din cauza dealurilor
si muntilor, curge repede Muresul. Ce cobor4 a facut raul acesta de la izvorul
sau din muntii Moldovei pand aici $i ce povarnis mare mai are de coborat papa
in Tisa! Oraelul Vintul de Sus este awzat intr-o pozitie frumoasa pe coasta
dealului. De-a lungul Mureului ajungi la Parton. Aici manipularea sarii da
multa vioiciune si viata.
Aiudul este un ora. l foarte placut, cu case frumoase. In Aiud Aiudul
mare166 sunt biserici frumoase si mai este $i un gimnaziu167 vestit, in care
sunt instruiti predicatorii reformati. De la Aiud plecam la Alba Iulia168, unica
cetate in Transilvania169, resedinta a episcopului179 si a capitlului sau. Cetatea
este cetate de munte foarte bine intretinuta, care doming pana departe regiunea
inconjuratoare. In cetate, in afard, de garnizoand si capitlu, locuiesc numai
foarte putini oameni. Multimea mare a poporului este in partea de jos. Partea
spre a-1 deosebi de Kis Enyed sau Sangatin, sat, corn. Apoldu de Jos, jud. Sibiu.
167 Vestitul colegiu intemeiat la Alba Iulia de principele Transilvaniei, Gabriel Beth len
(1613-1629), $1 mutat, in 1662, la Aiud.
168 Carlsburg, dupd numele imparatului Carol VI (1711-1740)
169 in afara: de a Fagara5ului.
www.dacoromanica.ro
591
P. 229
230
mica valoare. Caldura era atunci prea inabu$itoare, a$a ca nu se putea observa cu
multa atentie. La doudzeci $i cinci mai, soarele dogorea mai puternic decat altadata
in iulie, totusi n-a impiedicat pe calatori sa-si dea seama ca intreaga regiune de jur
imprejur este atat de populata $i cultivata, ca in tot regatul Ungariei nu exists o
facie de pamant de aceasta marime, cu care sa se poate compara...
p.
lini$tii $i a unei paci durabile $i lungi, iar acum este tinta din urma a unui
p.
dusman furios $i pustiitor. Locuitorii unui oral, care poarta sarcina razboiului,
totu$i sunt altfel dispu$i decat pe vremea pacii fara de griji. Nu mai era curajul
de odinioard... La intrebarea: este vreo teams oarecare de razboi? S-a raspuns:
deloc! Autorul a fost silit mult timp sa socoteasca felul acesta de purtare drept
232 mandrie $i nazuri, pads cand a vazut cum apare in interior // ... Oamenii veseli
erau aceia care au tras foloase de pe urma razboiului, iar gravi au devenit
aceia care, comparand carnea de opt creitari fata de carnea de doi creitari,
simteau o prea mare diferenta in dauna lor....
Sibiul este capitala natiunii saxone-germane in Transilvania, deci nu va
fi de prisos sa facem, in unele privinte, cuno$tinta cu natiunea careia ii apartine
ora$ul acesta. ... Voi da $i aici unele lamuriri superficiale despre moravurile
compatriotilor germani din Transilvania, care sunt numiti sari ... //
234 se poate compara cu preturile acestora // din alte parti. De asemenea $i trimiterea
la balciuri se face cu atata cheltuiala, incat editorul din Transilvania nu poate
sa cumpere sau s faca schimb in aceleasi condith ca altii. Aceasta impiedica
circulatia, astfel incat atat scriitorul, cat $i editorul lucreaza aproape numai din
p. 238
pentru ocrotirea pe care o ofera natiunii, funded ea este o natiune strains //,
p.
239 careia regele i-a dat dreptul de indigenat pe facia de pamant pe care o lucreaza,
$i o locuie$te in Transilvania. Acest impozit catre rege n-a fost stabilit de la
inceput, el exists de pe vremea cand nevoile principilor au crescut mult $i serviciile
592
www.dacoromanica.ro
care cinstqte Transilvania, n-a fost intotdeauna neturburata. Pizma a gasit prea
multa hrand, cand a trebuit sa vada starea unui popor, pe care-1 considera strain
caci in Transilvania, toti cei care nu vorbesc romanqte (!)176 ar fi straini a
unui popor ale carei sate pareau orae fata de altele...
Ultimul atac, pe care natiunea saseasca din Transilvania 1-a respins cu p. 240
statornicie linitita, cade in cei zece ani din urma. Planul fusese ca toate
natiunile care locuiesc in Transilvania sa fie unite intr-una i tratate dupd
aceleai legi. Dar tocmai diversitatea natiunilor, dogmele religioase i //
privilegiile sunt esenta Transilvaniei, caci daca inceteaza gelozia reciproca, p. 241
activitatea in curand se va impotmoli 5i tara intreaga va trebui sa devina o
adevarata Tara Romaneasca177. Caci Tara Romaneasca, al carei pamant este cu
mult mai bun decat cel din Transilvania i chiar din Ungaria, este atat de
dispretuita numai pentru ca tara este locuita numai de acelai fel de oameni178.
Imparatul Iosif, care se interesa de soarta romanilor, care a iubit mai degraba
oameni mai multi decat mai putini, care nu s-a gandit ca turcii ar putea sa
arate vreodata atata putere si curaj, ca sa se apropie atat de mult de Transilvania,
dupd cum s-a intamplat, care a crezut ca interesele comune sunt mai salutare
decat cele particulare, a ingadui unificarea. Inceputul in directia aceasta s-a
facut, razboiul insa i-a zadarnicit urmarea...
Natiunea saseasca si -a recapatat toate drepturile 5i libertatile de p. 242
odinioard si la 1 Mai din anul nouzeci179 a sarbatorit o sarbatoare care a avut
o valoare mai mare decat sarbatoarea Constitutiei din Paris si Strasburg,
deoarece n-a pagubit pe nimeni...
.. Atat este sigur ca organizarea natiunii sasqti din Transilvania n-a P. 244
suferit nici o schimbare mai de seams.... etc. // multumita pastrarii obiceiurilor p. 245
vechi,
wzate pe cloud temelii de nezdruncinat: limba si inlaturarea oricarei
ramuri a luxului schimbator". Limba natiunii saseti din Transilvania este Inca
aceeai in care s-au inteles intre ei primii veniti in tars... Sasii din Transilvania
au pastrat cu Carle aceasta limba germand veche i era o lege pentru ei, dupd
care nu-i ingaduit unui sas sa trateze ceva in alts limba, chiar in prezenta unui
Wallachisch.
maghiara.
177
Wallachey.
www.dacoromanica.ro
593
p 247
podoabe, lucrurile insa totui au ramas. In orwle mai mari... multi barbati
saki se poarta nemteste sau ungurqte. Acesta insA nu privete multimea. Este
numai partea mai mica, aceea a invatatilor, care sunt in serviciul statului sau
au fort formati in universitatile din Germania pentru serviciul Bisericii. Pentru
ca in intrunirile de afaceri, alaturi de membrii altor nationalitati, s nu apard
prea deosebiti, sasii se imbraca ungiirete sau nemteste. Cei cu studii academice
poarta hainele nemtqti, aduse de la Universitate, papa cand intra in serviciu.
Apoi ei i le schimba pe acestea cu cele preoteti din veacul al XVI-lea. Chiar
i ca gimnaziVi au purtat ceva asemanator. //
Femeile, care nu imbraca nici uniforma de serviciu i nici nu calatoresc
p. 248
in Germania, au pastrat obiceiul stravechi al portului. Dar acum unele femei
nemaritate poarta chiar palarie, frizura i port vienez. Aceasta nu li se poate
lua in nume de rau, deoarece traditia le-a chinuit destul. Potrivit acesteia, o
fata papa la vremea maritiului trebuia s poarte un fel de scufie de copil, care
se leaga sub barbie i acopera tot capul, la mariti, aceasta gateala a capului
cade cu totul, parul se piaptana la spate i, legat la ceafa, spanzura in jos pe
spate, impletit intr-o cosita; pe timpul iernii, capul este acoperit cu o scufie
inalta din catifea.... //
... Restul imbracamintii este ca la femei, in negru. 0 manta cu multe
p 249
cute acopera spatele. Mantaua are un guler inalt, care se indoaie, in jurul cefei,
ca sd opreasca frigul i vantul. In loc de gaitane, au copci i catarame de argint,
pe care cei mai bogati le gamisesc cu pietre pretioase, care, nu rareori, sclipesc
i pe scufitele femeilor. Acest stravechi costum germanic180 costa bani multi, dar
face. Caci se mcWenqte. Fabricate le vieneze dureaza doar un sezon.
La sate, femeile se poarta mai putin impodobite i se apropie i mai mult
de obiceiurile vechi.
In ora, barbatii poarta o haind imblanita, de postav, foarte lungs, pe care
o purtau odinioard in comun i ungurii i germanii batrani; hainele de dedesubt
sunt in parte ungurqti sau nemtqti. Vara, capul este acoperit cu o 'Wane
p. 250
si casele, tot atat de curate sunt si curtile si tot atat de bine hranite vitele
180 Altfranlasche Tracht.
594
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
595
poate poseda proprietati in oral, nici case $i nici pamant186. In capitala tarn
sunt $i institutiile statului. In ce prive$te numarul de suflete, natiunea saseasca
este cea mai putin numeroasa. Presedintii, consilierii $i functionani apartinand
celorlalte natiuni" sunt cu mult mai numero$i decat ai sasilor. Aceia sunt
nevoiti, ca pentru nevoile slujbei si castigarea painii, sa locuiasca in Sibiu, dar
nu pot sali cumpere case, ci sunt nevoiti sa plateasca chine proprietarilor de
case sari $i sa-si inchirieze locuinte construite dupa gustul altuia, deli sunt
destul de bogati pentru a fi in masura sa aiba o casa construita dupa gustul tor,
cu tot confortul obi$nuit.
p. 261
Dar asa cere litera legii. // insu$i guvernatorul este silit sa locuiasca cu
chirie187. Poti oare sa lei in nume de rau membrilor de alts nationalitate, data
ei se zbat cu puteri unite sa iasa din constrangerea aceasta $i sa piece intr-un
alt oral, in care once om, care are bani, i$i poate construi cat $i cum vrea? Un
astfel de ora$ este Clujul. Acolo nu exists nici un fel de privilegii nationale,
fiecare este sau poate deveni cetacean al ora$ului... Se aminteste de dispozitia
imparatului Iosif al II-lea de a rasa libera cumpararea $i cladirea de case $i in
cuprinsul Sibiului, impotriva exclusivismului sailor sibieni, dispozitie cazuta
in desuetudine insa sub succesorii sai etc. Exclusivismul sasilor va avea urmari
rele pentru ei.
Imprejurarile Sibiului sunt cu mult mai frumoase decat ora$ul insu$i.
p 265
Acesta este destul de mare, dar jumatate de ora$ este foarte incomod, deoarece
p, 266 este // asezat pe o coasts. Denumirile fire$ti ale celor cloud parti sunt: ora$ul
de sus $i cel de jos. 0 garla ce spala $i invioreaza ora$ul strabate aproape
fiecare strada din cele cloud parti ale orasului, in multe derivari. Pamantul din
jurul ora$ului este foarte fertil. Frumoasele sate sase$ti din preajma ora$ului
ofera plimbari care sa recreeze pe ord$eni, dupd ocupatiile for obositoare. Este
insu$irea unei natiuni sarguitoare sa iubeasca gradinaritul si pomaritul. La fel,
fiecare locuitor iii are in ora$ si la tars gradina sa bine lucrata, care ii da fructe
si legume, pe care be poate preface in bani. In gradina sa se bucura sasul de
viata. Aici savureaza ceasurile de odihna. Sibiul este deosebit de bogat in
gradini. Cultura gradinilor este una din indeletnicirile importante din acest
ora$. A fost la mare pret, mai ales pe vremea prezentei serviciilor statului in
ora$, caci membrii acestor servicii nu aveau gradini si erau nevoiti sa cumpere
596
www.dacoromanica.ro
functionari189. // 0 parte din acestia erau casatoriti $i aveau copii. Din totalul p 267
acesta, data s-ar lua numai jumatate, tot s-ar vedea destul de limpede ce ora$
5i sarg sa fie o cladire mare, in care lucreaza opt prese, pe langa care $i o librarie in
plind dezvoltare, iar aceasta, intr-un rastimp de patru ani. Editura, care, la inceput
fusese nevoita sa se limiteze la calendare $i cacti $colare, trimite acum mai multe
lucrari pretioase la targul de la Lipsca, fard sa dea uitarii lucrarile de baza...
De asemenea, ... la Cluj, a infiintat o librarie $i o tipografie. Dar
Hochmeister nu se multumeste numai cu munca in meseria sa, ci 15i mai duce
$i,
un munte inalt, peste care a fost croit un drum 5i care este imbracat cu o
padure prea frumoasa. Dincolo de rau se afla satu1193 si castelul de placere
Avrig. Regiunea acestuia este o campie foarte roditoare i foarte intinsa, care,
189 Era formate din functionan numiti st plAtiti de imparat: prin curtea aulica, imparatul
tinea de fapt in mainile sale guvemarea Transilvaniei, peste capul guberniului.
190 Hermannstadter Handlungs-Gewerbs- and Reisekalenden
191 Procedeu foarte rdspandit in acea vreme.
192 Freck, sat si com , jud. Sibiu.
193 Satul in care s-a nascut Gheorghe Lazar si unde i se aflA mormantul.
www.dacoromanica.ro
597
la prima vedere de pe munte, surprinde cu atat mai mult cu cat nici nu ti-o poti
p. 270 inchipui din Sibiu, caci // muntii se leaga impreund in asa fel incat nimeni nu
ar fi ispitit sa-si inchipuie ca exists o campie atat de frumoasa printre acei
munti. Campia este foarte bine cultivate si e plind de locuitori si de sate.
Castelul insusi este o case de yard cum obisnuiesc sa alba oamenii bogati.
Gradina este frumoasa fats de cele din Transilvania. Negustorii din Augsburg,
Frankfurt si Hamburg au gradini si case de yard mai frumoase. Privelistea este
deosebit de frumoasa. De cum cobori de pe terasa inalta a castelului din Avrig,
intalnesti numaidecat dovezi ale gustului ales al proprietarului. Specii rare de
vita formeaza bolte umbroase, cranguri roditoare to amagesc cu dedalurile194
lor, un parc fermecator se intinde intr-o parte si simti atata farmec sa mai
zabovesti in el, incat nu ai timp sa admiri fructele si plantele cele mai rare
adunate aici din cele mai indepartate colturi ale lumii... Rar se poate gasi o
plantatie de trestie de zahar de specii atat de felurite si in proportii atat de
mari. S-ar parea ca cel ce le-a adunat s-a gandit nu atat de a le avea pe
p. 271 proprietatea sa, ci esti nevoit sa presupui ca voia // sa face o experienta in
vederea unei adevarate cultivari a lor in Transilvania. Chiar dace rezultatul nu
ar putea fi favorabil numai simpla vointa de-a incerca merits toata lauda.
Toate plantele acestea se produc in sere bine ingrijite. Sera insasi este incalzita,
potrivit cu frigul de afard, de un ingrijitor chibzuit si destoinic. Caldura sobei
nu intra dea dreptul in sera, ea trece prin tevi de jur imprejur si astfel da
rasadurilor in fiecare zi aceeasi caldura, pe care au avut-o si inainte. Sunt
diferite sectii, dupd originea si patria plantelor. Si in felul acesta' ele sunt
incalzite potrivit firii lor. Este evident ca aici totul depinde de atentia
p. 272
ingrijitorului... etc.
... and autorul a venit din nou in Transilvania, era razboi contra Portii... // In
iunie din anul 1788, Sibiul era plin de voie bunk bucurie si semetie. Numai
Inca din iulie 1788, Sibiul mai era dupd Viena orasul cel mai plin
de viata din tank ereditare cezaro-regale. Regele actual, Francisc196, pe atunci
arhiduce, crede, desigur, si astazi ca orasul acesta este unul din cele mai vesele
si mai pline de viata din monarhie. La sfarsitul lui iulie, el se afla in Sibiu;
194 Anume (cute pentru a incurca pe vtzitaton. Erau foarte la mods in secolul al XVIII-lea.
195 Tanarul conte Turaty era fiul generalulut de cavalerie, pensionar, contele Jozsef
Turaty, care, in 1778, sena din Viena baronulut Brukenthal, pentru a-i multumi de sprijinul sau
la Curte, in legatura cu obtinerea, pentru fiul sau, a unei slujbe la Turda, cu o leag de 300 de
florins. In 1786, acesta ajunge locotenent colonel in Satu Mare, insarcmat cu partea tehnica a
masuratonlor de pamant din Transilvania. A murit la 12 august, in lupta din Pasul Buzau lut.
196 Francisc al II-lea, imparat romano-german, pans in 1806, apot doar al Austnet, ca
Francisc I, 5, rege at Unganet (1792-1835).
598
www.dacoromanica.ro
dusmanului si, prin masuri curajoase, 1-a respins pang departe in tara lui...
Prezenta lui insufletea trupele... Regiunea Coziei si apoi Coziam insasi
au cazut in mainile lui Turaty fail lupta, doar pornind in mars asupra for pe
poteci mai directe // si aici se infatisa Tuiraty inaintea dusmanului indaratnic. p. 277
un munte, de pe care putea sa tina sub observatie si sub focul sau toata
rcgiunea. Aceasta intantura apara Transilvania si trecatorile ei.
... De multe on 1-a dus serviciul sau de la Cainern la trecatorile din jurul
Brasovului dinspre Tara Romaneasca, a carei capitals este Bueuresti. Drumul
sa fie datori, sa fie in tot locul. Cand arhiducele de atunci, Francisc //, a p 279
inspectat cordonul, a fost desemnat Turaty ca sa.-1 insoteasca in Transilvania...
Turaty a luat in primire pe print la granita dinspre Banat, 1-a condus prin
trecatorile bine pazite si 1-a incredintat la granita opusa armatei lui Coburg201.
197 Zona de granita spre turci.
198 Ora5 in Slovenia.
199 Domenico Fabris, conte de Santo Temiotte, comandantul trupelor imperiale din
transilvania (1784-1789) (t 1789).
200 M-rea Cozia.
201 Printul de Coburg era comandantul armatei austriece, care opera pe frontul din
Moldova, in timp ce printul Hohenlohe Linea frontul dinspre Tara Romaneasca si Oltenia
www.dacoromanica.ro
599
prin Brasovm, incat nu si-a pierdut vremea ca sa -si ridice paldria, care-i
cazuse de pe cap, sau sa pund sa i se dea (alts). La trecatoare, a cerut comanda,
P.
macar ca era oaspete. Datoria ofiterului de stat major este sa. pregateasca
280 planurile de aparare sau de atac. // Executarea o lass in seama generalilor
comandanti. Turaty avea destuld agerime ca sa chibzuiasca si sa hotarasca pe
ldsat, ploua foarte tare si siroaiele de ploaie s-au Intetit. Turaty a spus: in
noaptea aceasta, ei nu Intreprind nimic, se poate purcede la depachetarea
P.
tun si astfel sa-1 salveze, el s-a Impotrivit si s-a ndpustit puternic asupra
dusmanului, ofiterii si c'ativa sold* care nu erau obisnuiti sa-si piece capul,
1-au urmat. Turaty a primit rand dupd rand, dar a continuat sa lupte. Au mai
limas saisprezece ofiteri. Turaty a luptat cu deznadejde ca sa poata tine pe loc
dusmanul pang va sosi cavaleria si apoi sa fie martorul biruintei neindoielnice.
Tunul a ajuns in siguranta., cavaleria se ardtd, a alungat pe dusman, apoi 1-a
cautat pe Turaty, dar acesta nu a mai putut fi gasit. Jalea pentru omul atat de
pretuit a fost generals. Toti soldatii Il iubeau, caci i Turaty facea la fel. Dupd
multd cautare, a fost gasit corpul lui casapit sub un morman de morti. A fost
202 Siebenzehner.
203 Cf. raportul lui Merkelius catre Kaunitz din 9 iulie 1788 din Sibiu (Th Blancard, Les
Mavroyeni, II, Paris, 1909, p. 815, anexa 54) despre trecerea foarte grabnica a lui Turaty prin
Sibiu, spre Brasov, in legatura cu asteptarea unui atac la pasul Brasovului. Daca data este
corecta, atunci ea pare in contradictie cu afirmatia autorului ca Turaty s-ar fi grabit de la Oituz
spre pasul Buzau.
600
www.dacoromanica.ro
fi placut sa jefivasca. Dar, marele vizir a vazut mai departe. Din aceasta,
Mavrogheni n-avea decat de catigat, deoarece misiunea sa era sa pustiasca,
iar telul sau, jaful; marele vizir fusese desemnat pentru apararea tarii i telul
sau era onoarea. Mavrogheni era un om care tia sa imbarbateze pe ceilalti,
dar care nu avea priceperea pe care trebuia s-o aiba un soldat. El si -a promis
sie-i 0i Portii, Transilvania. Turaty, medicul, i-a inlesnit aparent foarte mult
treaba, i-a dat cuvenitele proiecte pentru a le infaptui, i-a dat schite si planuri,
a starnit lacomia de bani, indreptand-o numai spre Sibiu i Brasov, unde un om
ca Mavrogheni n-ar fi putut sa intre niciodata. Printul arenda209 a cerut Portii
un soldat cu experienta pentru conducerea trupelor i executarea poruncilor
sale i altceva nimic. Celelalte de trebuinta, nimicuri in ochii lui, a promis ca
i le va procura singur. Capetenia a venit, un Bimbap210 plin de insufletire,
2" Nicolaie Mavrogheni, domn al Tani Romanesti (26 martie 1786 8 iunie 1790).
205 Nu avem alte stiri in sprijinul acestei afirmatii.
206 Alte amanunte din viata lui: in timpul razbolulut pentru succesiunea Bavanei, a fost
la Berlin, deghizat in ofiler prusian, si la Dresada, ca ofiter saxon. Era fail avere. A lasat o filed
de 9 ani, care a fost -adoptata de magnatii din Transilvania.
207 Iusuf pasa, mare vizir (25 ianuarie 1786 28 mai 1789, august 1790 august 1791).
208 Ziarele anuntau intrarea iminenta a turcilor in Sibiu.
209 Ironic: Pachtfiirst.
210 Pin-Pascha.
www.dacoromanica.ro
601
ale carui cunostinte si vitejie, fusesera verificate de Poarta, atat pe apa, cat Si
pe uscat.
Acesta a oraliduit trupele sub comanda suprema a asa numitului principe. // La
p. 285
calai si asa si aratau. Ar fi trebuit numai sa fie ceva mai grasi. Urgia foamei i-a
impins 'Ana sub tunuri, ca sa faca rost de capete. Nu le pasa de cei cazuti, ci
navaleau ingramaditi in cete deosebite, dupd un cap. Dupd ce o asemenea ceata
din care jumatate ramanea in siguranta pe loc taia atatea capete dupla= cate
putea,
se repezea cu ele inapoi, fard sa se mai gandeasca // la lupta sau la soarta
p. 286
celorlalti. In fuga inapoi, se dadeau alte lupte. Aceia care n-aveau capete se luptau
cu ceilalti pentru capete si astfel, efectivele lui Mavrogheni pierdeau cu siguranta
trei insi de fiecare cap taiat al unui german (toata armata cezaro-regeasca era numita.
germand. Turcii au tatat numai foarte putine capete nemtesti propriu-zise. Erau
capete de romani, acelea pentru care se luptau romanii)213.
in Nasaud
602
www.dacoromanica.ro
In cele din urma, Mavrogheni $i-a dat seama Ca pradarea ora$elor bogate
din Transilvania de catre calaii sai n-a reu$it, aka cum fagaduise Portii.
Promisese prea mult $i obtinuse prea putin. Bimba$a ii cerea trupe $i inainte
de toate artilerie, care era intr-o stare foarte nenorocita... Poarta era nemultumita
de laudarownia lui Mavrogheni, dar mai ales din cauza noilor cereri. Ea trimis
tunuri $i tunari din Giurgiu si vreo cateva mii de soldati mai instruiti, dar $i
porunca sa fie supravegheata purtarea lui Mavrogheni. Poarta este foarte
banuitoare fata de arendasii sai $i de tarile pe care le arendeaza...
Antagonismul permanent dintre boieri $i domnii fanarioti, de care se
folose$te Poarta. $i de asta data, ei ii parasc pe Mavrogheni la Poarta.
Este oare de mirare Ca Mavrogheni a inceput sa $ovaie in credinta lui
fata de Poarta, cand el, cu cea mai mare silinta nu obtinuse decat nerecunostinta?
Caci el a vazut ea frumo$ii lui bani s-au topit, flea speranta de a ca$tiga altii?
In toata prima campanie a fost sincer. In a doua campanie, sub pretextul unei
recunoasteri, $i-a permis unii pa$i, care au dat boierilor spioni prilej de
rastalmacire. ...
www.dacoromanica.ro
603
P. 293
Bimbap avea trupele not sub comanda sa, in majoritatea turci, carora
p. 294
alti turci decat cei ai marelui vizir, s-a retras potrivit ordinului, parasind
trecatoarea, valea Hategului $i parcul de care. $ase sute de du$mani calare, in
cea mai mare parte asiatici, au navalit fall impotrivire in valea Hategului,
pustiind cu jaf $i parjol satele, inecand tara sub groaza venirii marelui vizir.
Fabris a pornit indata la Corpul Skader, care se retrasese contra ordinului sau,
deoarece ordinul de retragere fusese dat chiar de imparat. Fabris a pornit din
p. 295
trebuia sa vada cine-i du$manul $i cat de tare este; el a luat raspunderea asupra
sa, a inaintat in vale spre parcul carelor, parasit de armata, $i n-a intalnit nici
un du$man. Numai satele arse aratau ca pe aici trecuse acesta.
Du$manii au inaintat 'Ana la parcul de // care, care n-avea alts aparare
decat pe a sa proprie. Nici unul dintre cei $ase sute nu vazusera vreodata un
astfel de parc de care, nici chiar capetenia lor. Turcii duc $i ei cu ei carute,
dar numai de acelea din care puteai sa incarci patru cu cai cu tot intr-un singur
car din cele imperiale, fall ca prin aceasta sa impovarezi prea mult caii de
tras. La vederea multelor hudubdi uriaw, oamenii au incremenit, s-au oprit pe
loc, s-au sfatuit, dar n-au putut sa se lamureasca deloc asupra obiectelor
necunoscute ca $i asupra lipsei de aparatori. Un cap mai destept dintre ei s-a
gandit la posibilitatea atat de fireasca cum ca dupd cladirile din fats se ascundea
artileria imperials, iar in dosul for stateau pitite toate trupele, cavaleria $i
infanteria; $1 acum, daca ar mai inainta, s-ar slobozi tunurile, in care timp
cavaleria s-ar napusti, iar celelalte trupe ar trece in locul huduibailor, au gasit
parerea intemeiata. Cu strigate ingrozitoare, s-au intors inapoi $i au parasit
valea, cat au putut mai repede, lasanduli prada, care consta, in cea mai mare
parte, din vite $i au cautat s ajunga de partea cealalta a trecatorii. Comandantul
p. 296
parcului de care n-a putut sali explice aceasta manevra $i, printr-un roman,
cunoscator al potecilor, a cerut comandantului general ordine, pe care i le-a
adus chiar Fabris, in persoand. Pentru ca sa se lamureasca asupra fugii turcilor,
a trebuit // ca dupd aceea, in noiembrie, s cads prizonier la Ramnic Bimbaw,
care a povestit apoi, cu mult haz, toata intamplarea...
Atacul de la Caineni $i noua intarire a muntilor de la Caineni au reu$it.
Numai spaima orawlor a intunecat campania. Urmarile ei au fost apasatoare
pentru orasul Sibiu. Oamenii bogati au fugit, slujbaW ramasi au fost siliti sa
604
www.dacoromanica.ro
221 Maresalul Gedeon Ernst, baron de Laudon (1716-1790), s-a distins in luptele cu
Frederic al II-lea al Prusiei, pe care 1-a invins in mai multe randuri. A respins, in 1788, atacul
turcilor in Banat, cucerind, in 1788, Belgradul si fund numit generalistm.
222 Neidentificat.
www.dacoromanica.ro
605
infometati, ratacind ici $i colo, care asteptau paine de la cei care veneau.
Turcii carasera peste Dunare tot ce avea oarecare consistenta $i valoare. Fire$te
ca boierii, atat la Bucure$ti, cat $i la Craiova adunasera ceva provizii. Dar abia
au ajuns la jumatatea lui decembrie $i mai mult nu s-a putut aduna. Boierii, in
p. 301 unele locuri, in rastimpul dintre promisiune $i implinire, II s-au razgandit $i
multi $i-au ingropat proviziile. S-au ivit banuieli $i li s-a dat de urma. Totu$i
nu s-a putut purcede cu prea mare asprime intr-o tara strains, plina de triidcitori
,,ci oameni care ureisc ordinea225.
p 302
Stafete dupa $tafete soseau la guberniu in Sibiu, dupa ajutoare. Toate
paturile rivalizeaza in strangerea $i trimiterea de provizii trupelor.
Dar a inceput o iarna ingrozitoare, taranii s-au inzapezit pe drum, zapada
226
227
606
www.dacoromanica.ro
P. 305
p. 310
In primavara lui nouazeci o asemenea banderie transilvana $i-a pus tabara p. 311
www.dacoromanica.ro
607
p. 325
608
www.dacoromanica.ro
pod peste el este un lucru tot atat de irealizabil. Unde ar fi sa vina? Malurile sunt
ni$te pereti de stanca. Pe muntele din dreapta portii se afla o cetacuie bine inzestrata,
din care poate fi aparata poarta fara greutate. Impotriva unui atac, ce ar folosi
carlige de catarat, std de paza un zid putemic sus pe munte, care-i foarte bine
aparat. Drumul insu$i este $i continua sa fie atat de stramt pans la carantina, intre
prapastie si pereti ingu$ti de stanca, incat numai rar afli un loc de unde poti ocoli
o caruta venind din directia opusa. De cele mai multe on se calatore$te atat de
Drumul e doar stanca goala. El merge cand in sus, cand in jos, dupd
forma stancilor, $1 numai rar e cate o portiune continua, care to lash' sa mai
$ezi. E$ti tot timpul aruncat incoace $i incolo, mai ales daca mergi repede...
La carantina au fost lasati caii sa se odihneasca. S-a facut ziud. ... II de la p. 329
carantina la Caineni nu-i chiar atat de departe, ca de la Turnu Rosu la carantina.
Chiar $i ultimele trei mile nu sunt atat de rele, ca primele de la Sibiu, deoarece
ofera mai multa tihna.
In timp de pace, intreaga regiune de la Turnu Ro$u pans la Caineni este
un tablou graitor al adevaratei vied patriarhale. Caci ei traiesc dupd cea mai
simpla stare a naturii, dar nu ca animalele. Ei se deosebesc hotarat de romanii
care traiesc in Wile cre$tine233. Si tiganii locuiesc de obicei in bordeie, dar ei
se arata cu prisosinta a tigani, dar bordeiele acestor romani sunt a$a fel randuite,
incat la ivirea unui pericol sa nu-ti fie fried s cauti adapost in ele. Printre
astfel de bordeie curate, cu locuitorii for lini$titi $i a$ezati, am urmat drumul
pand la Caineni. Acum, Oltul e mai lini$tit, deoarece se poate lati, nu mai'
vuieste peste stanci, curge printre munti imbracati cu vegetatie, care lash' tarmul
www.dacoromanica.ro
609
p 331
..
oral. 0 inaltime abrupta, care semana cu un munte malt ascutit, era prima
...
p 336
610
han
www.dacoromanica.ro
pace se face aici imbdierea porcilor, ingaduiti sa fie mancati din Tara
Romaneasca la Sibiu. In afard de acesta, aproape ca nu se poarta nici un fel
de comert reciproc. Locuitorii din Ramnic, un oras la trei mile dincolo de
Caineni, primesc produsele fabricate din Craiova... orasul acesta le primeste
din Bucuresti, singurul oral comercial din toata Tara Romaneasca. Grecii in
in many comertul. 0 casa germand de comert // a incercat cu tot dinadinsul p. 337
Nucile cazute le mananca porcii. [Propune sa se faca ulei din nuci, chiar in
Tara Romaneasca si sa fie apoi transportat pe Dunare].
... In Turnu Rosu mai sunt cateva case frumoase, un oficiu vamal si Inca p 338
putine altele. Tabara de la Talmaci, acum spre sears, era plind de viata si
veselie. Tabara de aici avea hrand cu mult mai bund decat cea de la Caineni.
Transportul de la Sibiu incoace era usor Si se afla in afara zonei drumului
primejdios, prin urmare puteau fi cumparate, la pret ieftin, toate cele de
trebuinta. Numai gandul unui castig foarte mare poate indemna pe cineva s
faca negustorie de desfacere236 la Caineni, mai ales pe vreme rea...
[Despre obiceiurile de carnaval la sash din Sibiu baluri mascate de p. 339-346
cloud on pe saptarnand etc. Despre pictorul portretist Martin Stock, chemat de
baronul Brukenthal si stabilit la Sibiu. Despre cariera candidatilor la locul de
parole luterani].
Aproape toate fabricatele, care se intrebuinteaza in Transilvania sunt p. 349
aduse din Viena. Lana stransa din lard e dusa la Viena si Troppau237, acolo
este prelucrata ,si apoi se intoarce inapoi. Pieile de iepure sunt duse la Viena
si se inapoiaza prelucrate ca palarii. Si totusi, sunt in Transilvania destui
postavari, palarieri si lucratori238 destoinici. Ei insa nu se bucura de incredere.
In Sibiu traieste un om care este in stare s dea postavul cel mai ales. Spre
nenorocul lui, el a facut o incercare cu o bucata din care cotul costa un ducat
si a trebuit s se opreasca, deoarece n-a gasit nici o desfacere. Postavul lui era
mai fin si mai trainic decat cele importate si care se vand // cu *ase florini239. p 350
Daca si-ar fi trimis postavul la Viena, ca sa-1 aduca inapoi de acolo, fiecare
ar fi socotit ca o cinste sa poata purta un astfel de postay.
In scaunele sasesti se lucreaza rufarie de masa (?)240 foarte frumoasa, dar
domneste credinta ca nu se va cuveni sa to folosesti de ele si se cumpara cele
236 Marktstandern.
237 Oras in Cehoslovacia.
238 Zeugmacher (termen destul de general din cauza sensurilor diferite ale cuvantului
Zeug)
239 Gulden
www.dacoromanica.ro
611
244 Urmeaza o critica a acestei asezari, precum si a conceptiei Ca teatnil este numit al
domnilor" din partea de sus a orasului Guvernatorul Banffy ar fi dorit sa se cladeasca intr-un
loc mai central, dar generalul comandant si-a impus planul sau
245 Baar
612
www.dacoromanica.ro
si fara sosele, costa prea mult. Transilvania are sare si yin destul ca sa
aprovizioneze tari intregi. Fabricile de sticla, in imprejurari favorabile, pot s
produca cele mai bune articole; musseline si panglici pot fi pregatite pentru
export in cantitati indestulatoare.
Vinul din Transilvania face parte din cele mai nobile produse. Calitatile p. 370-37
sale it fac deopotriva cu vinul renan. Castiga in calitate daca e lasat sa stea
zece ani. Ar putea fi vandut drept yin de Rin.
[Despre apele minerale din Transilvania. Propuneri pentru valorificarea p. 372
lor. Sunt amihtite apele din muntii Rodnei si Borsec].
Daca apa minerals din Transilvania poate fi adusa cu cheltuieli putine
pand la Mures, atunci poate ajunge tot atat de usor pana la Dunare, ca Si sarea,
si chiar pand la Viena...
In afara de sare si apa, Transilvania poseda comorile cele mai de seams
ale omenirii de pe suprafata pamantului, anume aer sanatos, oameni destepti,
tari, frumosi, mai ales de partea femeiasca, iar sub pamant are laolalta si in
cantitati suficiente aur, argint, plumb, arama, fier, mercur si tot ceea ce in alte
parti se poate gasi numai in parte si cate putin.
0 idee despre starea culturala in Transilvania a dat-o fericitul Seivert247,
preotul in Gusterita 248, in Informatiile249 sale despre invatatii din Transilvania
Pentru asemenea planuri, vezi 5i corespondenta lui Raicevich.
Joahann Seivert (1735-1785), carturar sas.
248 Hammelsdorf. Satul a fost inglobat orasului Sibiu.
249 Scrierea lui J. Seivert este intitulata: Nachrichten von Siebenbdrgischen gelehrten
and ihren Schriften..., Pressburg, 1785, Im Weber and Korabinskischen Verlage. Sunt infatisati
in ea 188 de scriitori, cu date biografice $i descrierea lucrarilor lor.
246
247
www.dacoromanica.ro
613
sotiile $i copiii lor. Ei au adus cu ei pungi frumoase $i pline cu our $i, de aceea, s-au
gazduit destul de larg si boiere$te. Pungile s-au u$urat pe masura ce se indeparta tot
mai mult ocuparea Tarii Romane$ti. La urma nici nu a mai avut loc. Atunci, oamenii
au devenit nerabdatori $i, pe sub masa, s-au inteles din nou prin scrisori cu guvernul
de dincolo, iar unii au faurit planuri, dupa care Sibiul urma s fie luat prin
surprindere255, cu prilejul marelui targ anual de la SE Mihai, din optzeci $i opt256.
Oricat de nebune$ti ar fi aceste planuri, totu$i comandantul general a fdcut pregatirile
necesare $i a luat cele mai necesare masuri de aparare. Apoi, ace$ti oameni au fost cu
totul indepartati din Sibiu $i trimi$i mai departe in intenorul tariff. Caci oamenii n-au
$tiut ca in timp de razboi once schimb de scrisori este expus privirilor guvernului.
p 387
254 Ceva mai departe, autorul da un tabel al soldelor din annata, afatate pe companie
,i
batalion.
255 Afirmatia gratuity intemeiata probabil doar pe masura preventive luata de autordatile
614
711.11111.
www.dacoromanica.ro
navali spre Talmaci, dacd el mai are in mans Cainenii. Prin urmare, pasul
Caineni este, de fapt, adevarata trecatoare la iesirea Oltului. Dacd trecatoarea
este la Caineni, atunci dusmanul nu poate navali in Transilvania din Oltenia.
Dacd insd dusmanul e stdpan pe Caineni, atunci nimic nu-1 mai opreste, ca
lasand Oltul la dreapta, la Projen"269, sd treaed Valle peste Malaia261,
Voineasa262 si Galtim"263, sa ajungd in muntii Talmaciului264, sd lase la dreapta
mic, care // de-abia este luat in seams. Germanii au organizat apararea pe P 389
povarnisul opus al muncher, in Valea Muierii266
Trecatoarea a cincea e cea de la Timis. Ea dom ma o cdrare de picior spre
Tara Romdneasca printre muntii inalti Piatra Mare267 i Buceg .268, foarte aproape
1
de Brasov.
Trecatoarea a sasea este Santul Vechi269, sau Santul Roman. Pe vremuri,
pe aici era drumul cel mai frumos din Brasov in Tara Romaneascd270. Din
259 Punct de frontierd intre Transilvama, Oltenia si Muntenia.
260 Projen. Neidentificat.
261 Malay, sat si coin. pe Valea Lotrultu, jud Valcea.
262 Vajnaska, sat si corn la confluenta Lotru lui cu Valea Voineasa, jud Valcea
263 Galtun. Neidentificat
264 Atha. pe Valea Lotrului si apoi a Sadului.
265 Terzburger, sat si corn , jud Brasov.
266 Valle multere
270 Se trecea in Tara Romaneasca, fie in Valea Doftanei (pasul Predelus), fie in Valea
Teleajenului (pasul Bratocea)
www.dacoromanica.ro
615
sau a Branului. Toate trei sunt trecatori braovene. Germanii i-au stabilit
pozitiile la poalele muntilor, pe campie dincoace de raul Carcinuni, unde
turcii niciodata n-au indraznit sa patrunda.
Trecatoarea Buzaului este a aptea i ultima spre Tara Romaneasca.
Trecatoarea este Casa neamtului"272. Granita ajunge pand la vreo mie de pai
de ea. Daca granita ar putea fi in aka fel incat Casa neamtului" sa treaca
dincoace pentru totdeauna i sa nu fie nevoie mai intai sa fie cucerita, atunci
s-ar catiga prin aceasta un al doilea Caineni. Apa Buzaului izvorate in Tara
Romaneasca, trece erpuit peste granita de astazi i apoi fuge din nou inapoi
in Tam Romaneasca. El formeaza, prin urmare, doua drumuri spre Transilvania.
Topic neidentificat.
277 Azi in jud Bacau.
278 Beritschke, azi in jud. Neamt.
279 Borgo, azi in jud. Bistrita-Nasaud.
276 Rasozyschanz.
616
www.dacoromanica.ro
Inceputul domniei lui Iosif al II-lea ora$ sasesc. Apoi i s-a luat, curand,
privilegiul de oral, find coborat la rangul de targ. De la inceperea domniei lui
Leopold281, targul a devenit din nou ora$. Drumul pana la el a fost mult
imbunatatit.
la Deva la Dobra sunt trei mile bune. Altadata, mai inainte de inceputul
razboiului, daca cineva facea a treia parte din drum, era nevoit sa urce un
munte inalt si prapastios, care era din cale afara de primejdios, apoi, la coborat.
Razboiul a inlaturat primejdia aceasta, care a pricinuit moartea multora. Acum
din ele locuie$te un dogar neamt, care, dupa cum se vede, face foarte bune
afaceri. Pe Tanga comertul sau, care ii da o hrand indestulatoare, el cauta sa
cumpere din Sibiu lumandri de seu cu chintalul, pe care le vinde cu bucata,
280 Autorul pomeneste, in preambul, de lucrarea sa precedents, aparuta sub pseudonimul
ce Streiul este pomenit, fail a se arata locul pe unde a fost trecut Azi inglobat in orasul
Simeria, jud. Hunedoara
283 Azi sat si com in jud. Hunedoara Locuitorii ei erau incadrati in Reg. 1 de granicen
(cu sediul la Orlat, langa Sibiu)
284 Sat, corn Curtea, jud Tmus.
www.dacoromanica.ro
617
nu-i o statie de posts prea mare. Pe vremuri aici era un oficiu vamal spre
Transilvania. De cand aceasta lard din urma a fost unificata cu Ungaria287' in
privinta acestor taxe, pentru a se dispensa de o mare parte a functionarilor, s-a
desfiintat serviciul acesta si acum calatoresti de la Sibiu pans la granita Austriei
Ears s flu intrebat sau oprit. In Paget este un oficiu fiscal288 insemnat.
Comunitatea germanilor de aici iii are preotul sau propriu. Birtul frumos, care
pe vremuri era al doamnei contese de Soro289, a fost cumparat de la ea de
Administratia comerala299. Cum acum se Ingrijesc de casa aceasta alti proprietari
618
www.dacoromanica.ro
aflau pistoale, praf de pusea 5i plumb. In camera vecind a venit un soldat, care
www.dacoromanica.ro
619
aceasta ar fi trebuit s fie sat, era cu mult sub descrierea vizitiului. Hanul
frumos era o nascocire ingenioasa a femeii, compatrioata mea. Se pare ca
permisionarul ar fi unealta hotiilor ei. Este greu sa gase5ti o alts legatura293...
De la Faget la Lugoj, drum de cinci mile, printr-o padure in care calatorul
p. 410 are 5i mai multe motive s fie cu ochii in patru // decat chiar la Cosevita, unde
este granita Transilvaniei, dupd Co5ava. Mai ales dupa incheierea pacii, se
poate ca regiunea aceasta sa fi devenit foarte nesigura. Fiindca atat refugiatii,
cat 5i arnautii trimi5i la vatra cunosc destul de bine regiunea; 5i chiar daca nu
ar voi s se foloseasca ei in515i de cuno5tinta aceasta, romaii din partea
locului au acum destule prilejuri sa pacatuiasca pe seama 1or294.
Pe vremea aceea, Lugojul mai arata Inca foarte schimbat. Mai inainte,
fusese o localitate frumoasa. Acum se vad Inca destul de lamurit rama5itele
retragerii de la Caransebe5, cand Lugojul a avut cel mai mult de suferit.
[Pornind de la aventura imaginary de la Co5evita, autorul formuleaza un
adevarat rechizitoriu contra romanilor banateni 5i ardeleni. Amintind de
pierderile suferite de armata imperiala in cursul acelei retrageri de la Caransebe5
.datorate de altminteri neiscusintei si lipsei de hotarare a imparatului, care
p. 411 luase comanda acelor trupe , el arunca viva dezastrului // pe romani, care ar
fi jucat, din ascunzatoare, rolul du5manului. Au pradat, au dat foc, au ucis 51,
urma, vazand goana celor din frunte, au incercat sa le ajunga din urrna, spre a nu ramane
620
www.dacoromanica.ro
Intre ziva Sfantul Mihail (29 septembrie) i sarbatoarea tuturor sfintilor p. 412
(11 noiembrie), se schimba apioape toti birtaii arendai, pe tot parcursul
drumului pand la Pesta. Schimbarea aceasta stingherete foarte mult pe calatori.
Birtaii nou veniti nu sunt Inca instalati. Cei ce pleaca sunt rau voitori. Se
silesc sa scoata nume rau acestei case pe care o parasesc. De aceea, nu dau
mai nimic pe bani grei. Consumi bani multi, pentru o satisfactie redusa. Un
ducat nu ajunge acum la cat ajungeg mai inainte un florin. De la Chevere
duce un drum frumos, printr-o padure placuta, la Timioara. Padurea insai
este strabatuta de carari simetrice, la capatul carora sunt conace frumoase de
yard.
Este evident ea romann nu au avut mci un rol in provocarea salt folostrea acestui mike!.
Urmeaza o sene de afirmatii dusmanoase la adresa romi'mlor pentru care se jertfeste soldatul
imperial si care ziva si noaptea se straduiesc sa-1 tortureze sau chiar sa-1 ucida". Si apoi
conchide: Este usor de Inchipuit cum se potnveste incartiruirea la astfel de creaturi a soldaplor
germani si unguri, care sunt obisnuiti cu ordinea 5i disciplina military ". Un singur lucru adevarat
afirma autorul, si anume, a sub turci se simteau mai bine decat sub austrieci, intrucat nu aveau
alts obligatie decat de a plan un tribut destul de redus si, deci, preferabil exactiunilor si
vexatiunilor de sub austneci. Este vorba, bineinteles, de romanii banateni si nu de cei din
Principate, exploatati de fanarioti.
296 Stnersck, sat. com. Boldur, jud. Timis.
297 Bakoa, sat ipartinand orasului Buzias, jud. Timis.
298 Keveresch, azi Cheveresul Mare, sat si corn., jud. Timis.
299 Feldmaresalul pant von Coburg. In realitate, adevaratul Invingator fusese Suvorov.
300 Conte le de Soro, vezi relatia lui Lehmann" alias Christopher Seipp, precum $i textul
lut Griselini.
301 Nu se arata totalul caselor, ci numai al caselor mari.
www.dacoromanica.ro
621
lucru serios, pe care nici pe departe n-ar fi putut sa-1 creada cu putinta in
Ungaria. El a intalnit sate intregi calatoare, ai caror locuitori si-au parasit
p. 414 locuintele atribuite lor mai inainte 11 in Ungaria si s-au mutat pe domeniile
statului305, in Banat. 5i nu numai cateva sate, ci multe, multe. Emigrantii erau
numai germani; si nu erau doar niscaiva emigranti nou veniti, oameni saraci,
fara rosturi306, ci erau tarani bine instarti... Ei plecasera cu atatia cai, cati le
trebuiau, atat ca sa-si care toata avutia, cat si ca sa -$i poata lucra cum trebuie
pamantul, ce li se impartise de curand. Carutele erau incarcate cu mobila buns
si curata. Aceasta se compunea din paturi, lazi, leagane, scaune, scrinuri,
p. 415
p. 418
34 Prefectura.
305
Kammeralgiiter.
3" Auf der Donau herabgeschwommen = Prini de pe garld!
622
www.dacoromanica.ro
case dragute si locuitori care par chipesi. Birtul are un serviciu rapid, bun si
ieftin. In jurul Bcbei se afla sate frumoase pe pamantul cameral. Regiunea
intreaga este destul de bine lucrata...
Tisa desparte Ungaria de Banat. Cu toate ca acesta din urma a fost alipit p 421
Ungariei, totusi a ramas in uz vechea impartire, mai ales acum, cand Banatul
a obtinut iarasi un comandament general propriu si, in consecinta, este socotit
de Curte, intr-adevar, ca find separat. La Tisa, calatorul paraseste locurile
locuite de romani.
[Urmeaza o discutie despre romani, in care sunt confruntate parerile unui p. 422-424
foarte distins functionar", care acuza pe romani de lene, pasivitate, slabiciune
fizica, inaptitudine de a duce o lupta fatisa cu membrii unor alte natiuni... etc.
si parerile autorului ca totusi romanul este mai bine decat nimic (!!)]. Nu
trebuie nesocotite foloasele in sine ale romanilor. Ca romanii, cu toate lipsurile,
de care nu ei sunt vinovati, ci cei ce ii guverneaza, sunt totusi oameni foarte
folositori, se vede limpede in Banat. Impotriva unei asemenea dovezi scoase
din experienta nu se poate aduce nimic. Ce ar fi Banatul, data in el nu ar locui
nici un roman? Tot pamantul este cultivat si toate ogoarele sunt pline de
cereale. Oare roadele acestea crest de la sine? Ar fi fost ele lucrate de numarul
mic al locuitorilor germani Si de numarul, Inca si mai mic, de unguri?... Daca
in Transilvania si Banat n-ar fi romani, atunci, exceptandu-se peticutele de
pamant ale sasilor si germanilor, stepa de la Keckemet s-ar intinde dincolo de
Tisa309, pans la granita Turciei, iar pe stanga, pans la Cluj...
Urmeaza o trimitere la punctul de vedere al asa-zisului Lehmann" (unul p. 425
www.dacoromanica.ro
623
JOSEF MIKOSCHA
(?
p. 1793)
Nu cunoastem anii de vials ai tandrului polon Josef Mikoscha, care a fost trims in
primavara anului 1782 de regele Stanislav al II-lea August Poniatowski la Constantinopol,
pentru a invata limba turca, in scopul de a ajunge talmaci. Totodati urma sa cerceteze indeaproape
culturale, artistice si religioase musulmane. Ultimele trei capitole sunt inchinate starii grecilor,
armenilor $i evreilor de sub carmuirea turceasca. Relatia cuprinde multi vorbArie inutili si
locuri comune din care trebuie sa fie izolate informatiile directe. Judecitile $i reflectiile retorice
ale autorului par mult influentate de Istoria lui Sulzer (1781), cat $i de concluzille Observaiiilor
lui Raicevich, tiparite in limba italiand in 1788 si apoi in limba germani, in 1790, deci putind
ft utilizate la redactarea luctarii de tack tiparita in 1793. Este de retinut doar drumul pnn
Moldova, care a durat de la 3 la 24 iunie 1782, durati mult prea scurta pentru a ingadui o
cunoastere proprie a problemelor ce le infitiseaza. Nu stim daca Mikoscha avea cumva vreo
misiune specials nemartunsiti.
De Mikoscha s-a ocupat N. Iorga, care i-a analizat relatia cilatoriei sale prin Moldova
in Istoria romcinilor prin calatori, ed. a 2-a, Bucuresti, 1928, vol. II, p. 31-35.
624
www.dacoromanica.ro
eu am observat ca aici mai degraba Iti face treaba indata, cleat sa scrie.
Domnul Giuliani a raportat Ca eu eram polon, ca mergeam la Constantinopol
si ca ceream un pasaport. Nici nu au intrebat la ce? sau pentru ce? Secrefarul
a capatat indata porunca de a-mi scrie unul. Nu a trecut nici un sfert de ceas
si 1-am si primit. In acest timp, ni s-a servit tutun $i cafea.
Armeanul meu, care-mi fusese dat drept calauza pans la Constantinopol, p. 9
astepta in oral Intoarcerea noastra. Cand am sosit la el, el ne-a spus ca socoteste
de trebuinta sa se Inarmeze si el cu un pasaport de la capuchehaia sau secretarul
roman care statea aici. Nu am avut nimic de obiectat si ne-am dus cu el acolo.
Domnul secretar ne-a scris un simplu bilet, pe care el it numea pasaport; totusi,
a trebuit sa asteptam destul de mult pentru acest lucru $i sa-i dam si ceva pentru
osteneala lui. Daca experientele noastre ulterioare nu le vor contrazice pe primele,
trebuie sa recunosc turcilor mai multa omenie decat crestinilor de aici.
www.dacoromanica.ro
625
i nu era &cat o singura luntre pe el; am fost deci silit s trimit dupd o a doua
luntre in satul vecin mai sus de acesta. Satul tine de Hotin; pe vremea aceea
supravegherea lui o avea un stegar de ieniceri, Osman Bairaktar, barbat cu
barbs carunta. Cand a vazut din coliba lui ca ne plimbam pe mal, in sus i in
10 jos, a venit la noi; ne-am akzat // in fata colibei arendaului6 satului pand ce
a coborat luntrea pe apa, in jos, i a inceput sa vorbeasca deschis cu noi.
p. 13
Pe toata lungimea acestui drum nu se poate vedea nici un sat i nici macar
vreun han. Caci carciuma unde a trebuit sa ne oprim sa dam de mancare cailor
nu era decat doar o hrubd intr-un deal, acoperita cu scandura. Totui un roman
vinde yin inAuntru. Botoanii este destul de mare, poti sa-1 socoteti, dupd Iai,
p. 14 ca al doilea ora al Moldovei; // casele in care locuiesc armenii le Intrec pe
toate celelalte in privinta aceasta. Oraul are patru feluri de locuitori: greci,
armeni, romani i evrei. Ei traiesc din negot, cel putin grecii i armenii, fara
nici un fel de exceptie. Oraul este i foarte potrivit pentru acest scop: in toate
6 Pachter
7 Ortsthaler, taler dm partea locului, probalml un leu.
Ibis Ignoranta autorului, cu privire la autonomia Pnncipatelor st la dreptul for legitim de
a percepe vama, este vadita.
626
www.dacoromanica.ro
saptAmanile se tin aici targuri cercetate de lume mUltd, unde poti sa cumperi
vite, cai si tot ce-ti trebuie in cantitate oricat de mare ai dori.
Polonii, mai ales cei din apropierea granitei, pot fi pe drept invinuiti ea
sunt ldsatori, caci nu folosesc aceste prilejuri bune si nici altele asemanatoare.
Daca vreunul care isi petrece vremea in trandavie ar vizita asemenea targuri
in provinciile invecinate, chiar si din simply curiozitate, si ar folosi prilejul
pentru a face cunostinta cu locuitorii, va trebui totusi papa in cele din urma
zile in urma uciseserd un evreu care calatorea din Polonia spre Galati si
jefuiserd trei turci si doi armeni care mergeau la Hotin. Dupd acele stiri, care
nu reprezinta ceva neobisnuit in aceastA tare, am inteles ca trebuia sa -mi fac
rost de pusca si plumb.
.. In aceasta zi am poposit noaptea, la cloud' mile de Botosani, sub cerul
- mai 1782).
9 Avem aici o figura de stil, deoarece autorul declara ca s-a ferit de a intra in ora4.
8bis Constantin Moruzi {octombrie 1777
I Lowenthaler.
ll Wassikia (!)
12 Alte izvoare dau data de 7 sau 8 iunie 1782 stil nou.
13 Mazilirea lui Constantin Moruzi se datorete in parte i plangerilor consulului rus in
Principate, Serghei Laskarev. A fost inlocuit cu Alexandru Const. Mavrocordat Deli bei (17821785). Pentru multumirea generals pricinuita de plecarea sa, vezi i Raicevich, rapoarte in
volumul de fats.
www.dacoromanica.ro
627
intinderile pustii; pamantul mans ar rasplati din belpg osteneala sa. Dar
aceasta nu se va intampla niciodata atat timp cat domnul asupre*te pe supui
cu o putere nemarginita, atat timp cat locuitorii nu sunt ocrotiti de nici o lege,
ci sunt lasati prada rapacitatii domnitorului lor... [...] In oraele dunarene mai
locuiesc indeosebi armeni, greci i evrei, oameni care de fapt nu au nicaieri
o asezare statornica si nu se stabilesc deck acolo unde ii pot afla un folos
o bucata de vreme. //
p. 19
Dar cetateanul unei monarhii sau al unui stat liber nu si -ar putea niciodata
628
www.dacoromanica.ro
intr-o ignoranta grosoland si o aspra salbaticie; tot din aceasta cauza sufera aceasta
tars frumoasa atat de ingrozitor, incat nu poate da nici propriilor sai // locuitori p 20
cele trebuincioase traiului. Domnul nu este calauzit in carmuirea sa nici chiar
de cea mai slabs dragoste pentru bunastarea tarii, ci numai de dorinta de a se
imbogati. El, care nu este sigur nici macar de viata sa, nu se gandeste decat
la stoarceri si inchide ochii si asupra hotilor care it platesc (!). De aceea, este
foarte departe de a face cel mai mic lucru pentru dezvoltarea agriculturii si a
mestesugurilor. Toata iscusinta si toata ravna sa sunt indreptate numai si numai
spre jupuiala; stapanul de pamant moldoveani 7 multumeste lui Dumnezeu cand
poate stoarce cate ceva de la taranul sau, pentru a-si usura darile grele puse
pe capul sau, pe casa si pe vitele sale. Taranul este cu totul lipsit de pricepere
de pamant ce nu apartm claset boieresti (negustori, mict slujbasi din lumea marunta a satelor
etc ).
www.dacoromanica.ro
629
P.
prin Moldova pang aici, mai ales vara, intrucat hrana pentru vite este atat de
imbel*ugata pretutindeni, dar tine se gandeste la aceasta?
Imi inchiriasem un loc pentru mine pe un vas turcesc, care si -a prima,
in sfar*it, incarcatura dupd patru 'Juni. Cdpitanul vasului era un turc *i, de
altfel, un barbat cumsecade *i foarte binevoitor. Am pornit la 22 iutue. Aici
nu m- am putut minuna indeajuns de Dundie: nu are nicdieri nici cele mai
neinsemnate bancuri de nisip pe care sd trebuiasca sd be ocole*ti; pretutindeni
poti sd carme*ti *i sd to apropii foarte mult de farm; pretutindeni gase*ti
adancimea trebuincioasd. Am avut in ziva aceea vant potrivnic *i, de aceea, nu
am putut ajunge mai departe decat pand la Isaccea. Tarmul Dundrii nu este
deice inalt; de aceea, cand trece apa peste el, se inundd de obicei intreaga
campie papa la lantul de munti de la Babadag, pe care it poti vedea la o mild
bund de la farm in Romania"21, unde se intinde pand la malul Marii Negre.
23 Noaptea de 22 spre 23 iunie am petrecut-o pe farmul de la Isaccea. // Aceasta
localitate se afla pe malul Dundrii dinspre Romania" *i seamand mai mult cu
un ord*el decat cu un sat. Are chiar pe Dundre un castel, in care nu se afla
acum nici o gamizoand.
.
In ziva urmatoare, am pornit de aici *i am ajuns la Tulcea. La cloud mile
de Isaccea, Dundrea se imparte in cloud brate din care unul curge la stanga spre
Ismail *i Chilia *i se varsd in mare prin trei brate, iar celdlalt, pe care am mers
atat de mare de tantari *i de mute incat nu este nimic mai supdrator decat sd
petreci noaptea pe vas. //
p. 24
La o mild mai jos de Tulcea, (fluviul) se desparte iar in cloud brate mai
mici, dintre care noi 1-am ldsat la o parte pe cel drept *i am plutit mai departe
pe eel stang. Dar dupa o jumatate de mild, se desparte iar *i acesta in cloud
brace noi *i aici am ldsat la o parte pe eel stang *i am ales pe cel drept pentru
calatoria noastra mai departe. Desigur, dintre toate, tot acesta este mai bun
pentru vase; dar e atat de ingust incat uneori este primejdios sd calatore*ti pe
el. Adeseori se tidied dintr-o data o furtund puternica *i aruncd vasele atat de
aproape de tarm, incat ar putea sd se sfdrame. Aici marinarii au, apdar, o
muncd uria*a de indeplinit pentru a schimba in fiecare clipd directia panzelor.
Am avut peste zi un vant potrivnic. Dar acesta nu ne-a dat atat de lucru, cat
un bane de msip pe care nu 1-am putut ocoli la timp; vasul nostru a fost tintuit
in loc aici mai mull de trei ceasuri. Dupd ce am scapat de aici, am navigat
21 In Ronianien, in intelesul de Tracia europeand Aici este vorba de Dobrogea
22 Am Romanischen Ufer der Dunau
630
www.dacoromanica.ro
a tinut toata ziva urmatoare. Fara s-o luarn in seams, am navigat totu*i mai
departe toata ziva *i nu am mai vazut nici un ora* *i nici un sat; pe amandoua
partrle nu mai aveam acum deck doar stuf inalt. In ziva urmatoare, // vantul p. 25
ne-a fost putin mai prielnic *i ne-a inlesnit calatoria. Printre altele, am trecut
*i pe dinaintea urmelor *oselei pe care se mergea- odinioard de la Chilia spre
Romania". Aici bratul acesta al Dundrii se imbogate*te cu apele bratului ce
s-a despartit de el la Chilia, spre a curge in jurul insulei cuprinsa Intre acele
ramificatii ale Dundrii, *i care se varsa in acest brat.
Catre ora doudsprezece la amiaza am ajuns in golful Mani Negre, unde
am gasit cateva vase care a*teptau un vant prielnic pentru calatoria pe mare;
am ramas *i not aici cu acela*i gand. Acest golf, in care se varsa bratul
Dundrii pe care am venit, era destul de_larg. Pe mal se ndica un far; la stanga
se afla un grup de vreo zece pana la doudzeci de case *i cateva cafenele
turce*ti, unde se poate cumpara ceva de-ale mancarii23. Locuitorii traiesc aici
pe malul marii taiati de once legatura cu celelalte localitati; ei sunt foarte
aplecati la hotii *i pradaciuni de indata ce li se ive*te pnlejul.
Aici se mai vad *i ruinele cetatii distruse de ru*i *i pe care le stapaneau turcii
Inainte de ultimul razboi cu ru*ii. Se afla chiar la mare. Golful marii ar putea fi
potrivit pentru un port foarte bun de folosit *i sigur; dar este lasat in parasire, iar
acum este atat de plin de bancuri, incat foarte multe vase naufragiaza pe ele; datorita
lor, primejdia se mare*te din zi in zi, caci apa male*te rama*itele vaselor naufragiate
*i astfel se formeaza tot mai multe bancuri *i stavile.
p. 100
www.dacoromanica.ro
631
1.
Mo$iile, pe care domnia le hotara odinioard pentru acest scop, sunt astazi
folosite de catre domni, dupd un alt sistem cu totul pentru folosul lor sau al
slugilor lor. Pe scurt, domnii Moldovei $1 ai Tarii Romane$ti se ingrijesc mult
mai mult de cele cateva cute de oameni din cavalerie, pe care ii intretin pentru
escorta lor $i pentru asuprirea locuitorilor, decat de ostirea care ar putca cu
adevarat, la vreme de nevoie, s fie un bun reazim pentru imparatie...
p 156
11. p 150
p.
Si
25 Afirmatie fantezista
26 Aceste critic! se refers la tagma boienlor fanariotizap, nu la poporul asupnt, compatimit
anterior de autor
632
www.dacoromanica.ro
Karl Dominik Redange von Titelsberg s-a nascut in anul 1739, la Pancsova In anul
1755, a intrat in armata imperials, ajungand capstan in 1773. In 1782, superiorul sau, colonelul
Magdeburg, I-a recomandat pentru a insoti pe capitanul Lauterer, caruia i se incredimase comanda
expeditiet pe Dunare a firmer Willeshofen. Potrivit instructiilor, Redange trebuia sa observe cu
toata atenpa tarmunle Dundrii, incepand de la Belgrad, in vederea alcatuirii unui raport scurt,
dar amanunpt, asupra cetaplor, magazillor militare, populatiei si eventualelor miscan razboinice.
Redange a parasit Viena, impreuna cu Lauterer si cu sublocotenentul Franz Mihanovics, la 15
aprilie 1783. In cursul calatoriei, a vizitat: Giurgiu, Silistra, Braila si Galati, unde s-a despartit
de tovarasii sai, urmand sa face o recunoastere a bratului Chiliei si sa exploreze malul Marii
Negre pans la Akkerman, potnvit insarcinarii date de imparatul Iosif al II-lea.
La 5 iunie, Redange se afla la Ismail, unde a vizitat cetatea, apoi, pnn Chilia Noua si
Va !coy, s-a indreptat spre Akkerman, calatonnd de-a lungul coastei. Primind firmanul care ii
ingaduia inapoierea, pnn Moldova si Tara Romaneasca, in Transilvania, Redange a parasit,
dupe un popas de 3 zile, Akkermanul, calatorind de-a lungul Nistrului pana la Clanesti si e
acolo s-a indreptat, prin Causani, spre Chisinau. Apoi a urmat Valea Bacului, a trecut Prutul
si a pomit spre Iasi. De aici, s-a dus la Bucuresti, de unde a pornit, prin Gaesti, Pitesti si Curtea
de Arges, spre Caineni, unde se afla la 16 iulie. La Viena, a inaintat Hofkriegsrath -ului lucranle
alcatuite.
In 1789, a ajuns locotenent colonel. A murit in anul 1793 in varsta de 54 de am. Redange
a lasat o relatie despre calatona facuta pe ape de la Galati la Akkerman si de acolo pe uscat
prin Chisinau, Iasi, Bucuresti si Cameni la Sibiu. Aceasta relatie intitulata: Fortsetzung der
Weiteren Relation, Uber die at hohen Befehl von Gallacz nacher Akkerman vorgenommene
Reise, terminate la 20 august 1783, la Klosterneuburg, a fost publicata de N Docan in lucrarea
Exploratiuni austriace pe Duneire la sfcirfitul veacului al XVIII-lea, in Analele Academiei
Romane", Mem. sect ist., s. II, t.XXXVI, Bucuresn, 1914, p. 685-693 Re lapa cuprinde amanunte
asupra localitatilor si cetaplor cercetate, ca: Isaccea, Ismail, Chi lia Noua si mai ales Akkerman
Orase le din Moldova si Tara Romaneasca stint insirate in treacat, desfigurandu-li-se numele.
Re lava cuprinde si unele informant cu pnvire la natura si produsele solului din Dobrogea,
Moldova si Tara Romaneasca.
Redange a mai lasat un scurt tablou despre vasele intalnite in cursul calatonei de la
Galati la Akkemian (N Docan, op cis , p 693), un memonu cu propuneri pentru transbordarea
marfunlor austriece la China Noua (Ibidem, p. 694) si o harts ale caret inexactitati au fost
semnalate chiar de contemporani.
www.dacoromanica.ro
633
p 145
Malul fluviului, pe partea aceasta, este in general ldsat si, asadar, expus
inundatiilor, dar malul drept este inalt si, pe o anumita intindere, este muntos.
are cloud intrdri, una dinspre oral, alta dinspre apd, portile hind ferecate in
fier; intre aceasta si insula lungd de 500 de stanjeni aflatoare acolo, adancimea
apei este de 4 stanjeni, drumul navigabil se face la stanga si din cauza vantului,
9 Jenikoy oder Neudoiff Azt Satu Nou, la sud de lacul Iapulg, in Ucrama
634
www.dacoromanica.ro
fluviului; se intinde spre stanga catre partea ridicata; locuitorii sunt turci,
evrei, rusniaci 51 armeni, dupd spusele unor dezertorim recunoscuti, dintre care
traiesc acolo peste 500 proveniti din diferite tari", care sunt intrebuintati la
lucru la fortificatia noua, ce urmeaza s se ridice. Saparea temehilor care
incepuse este dupd spusa locuitorilor oprita acum sub pretextul ca noul
plan intocmit a fost trimis la Constantinopol pentru ratificare //, deci pe inaltimi p. 147
se vad numai cateva fundatii sapate, dupd care nu se poate formula o parere,
insule intre ele; cloud din aceste brate le las la stanga, ele nefiind atat de
navigabile ca al treilea, pe care atat la apa mica, mijlocie, cat 5i mare, navigatia
este tot timpul activa. Adancimea acestui brat, la intrare, arata 6 stanjeni 5i 1/2, pe
el am mers cloud ceasuri plinc, cu panzele intinse, 5i am ajuns la locul unde
cele trei brate se unesc intr-unul. In fiecare din cele trei brate numite sunt
a5ezate obimuitele plase de moruni 5i sunt inchise de la un mal la celalalt prin
piloti infipti, pe care sunt garduri impletite" (?); bratul al treilea are o
deschizatura care malul drept, prin care poate fi lasata o corabie. Noaptea, la
ceasul 11, am acostat la Chilia Nona 5i din cauza noptii tarzii 5i a intunericului,
am limas pe corabie.
In ziva de 6, dimineata, m-am dus la comandantul de acolo, Osman Aga
Denasar sau Kiesel Pa 5a, pentru a ma intelege cu el asupra plecarii mete mai
departe la Cetatea Alba (Belgorod Dnestrovski), atat pe Dunare, cat 5i pe
Marea Neagra, pentru ca sa pot sa-mi comand corabia necesard. Din pricina
aceasta a trebuit s zabovesc acolo 5i in zilele de 6, 7 5i 8; dupa multe tocmeli
avute cu ei, s-a ajuns in sfar5it la acest rezultat ca vasul fluvial // nu trebuia P. 148
s treaca mai departe de Valcovo, localitate care este la o jumatate de ceas de
Marea Neagra 5i este locuita de cazaci, iar de acolo sa inchiriem o alts corabie
maritima.
" Pentru folostrea dezertorilor la fortificatn, vezi Raicevich, Rapoarte.
11 Puisancen (adica puteri crestine).
12 Landbritcke.
16 Sonda (dupa n. ed ).
17 Angebrachten Flechtwerk.
www.dacoromanica.ro
635
Aceasta localitate amintita (Chi lia Noud) este a$ezata pe o mica inaltime,
este potrivit de mare, totu$i in ea sunt case $i pravalii foarte rele; negotul eel
mai obisnuit $i mai mare se face cu pe5te sarat, din care au din belsug $i
sosesc acolo care din Galitia, Lodomeria, Ucraina $i Moldova pentru a transporta pe$tele. Mai este in localitatea aceasta o fortareata in forma de patrulater,
P. 149
locuitorilor, cea mai mare parte ramane stearpa; este mare lipsa de lemne si
trebuie sa fi aduse aici fie de la Galati pe Siret sr pe Prut19... Eu indrazn
sa fac o propunere ca in viitor col abiile de comers sa nu mai fie desGarcate la
Galati, ci la Chilia Noua...
In zma de 9 la ceasul 6 $i jumatate, am plecat din numita Chi ha Noua,
cu vant bun pentru navigatie 5i la ceasul 8, am sosit in locul unde Dunarea are
patru ramificatii formand (brace) sau insule20; navigatia se face de obicei prin
a treia, a carei adancime era (atunci), la apa care tocmai incepuse sa scada, de
4 stanjeni $i jumatate. Din aceasta se poate deduce ca 5i chiar apele cele mai
scazute au adancimea de 3 stanjeni. Dupd o navigare de un ceas bun, am sosit
acolo unde cele patru ramificatii se unesc intr-una. Pe malul stang este un sat
numit Jebrieni21, pe eel drept Periprava22. Dimineata, la ceasul 10 am sosit la
Valcovo; aceasta localitate este a$ezata la un ceas departare de malul Dundrii
$i este locuita numai de cazaci, care, pentru intretinerea lor, se ocupd in cea
mai mare parte cu luntritul $i cu pescuitul; pe insula din fats este a$ezata
localitatea Sulina, care se compune numai din cateva magazii23; acest tinut
este foarte nisipos. //
La 11, dupd ce fundul corabiei, pe care ei it numesc dob, a fost incarcat
cu pe$te, pentru cumpanirea corabiei, am plecat de acolo dimineata la ceasul
6 $i un sfert; dupd o jumatate de ceas, am ajuns in tinutul unde Dunarea se
une$te cu Marea Neagra; am calatorit cu vant bun tot mai departe, insa, catre
ceasul 3 dupd amiaza eram la o departare de cateva sute de pa$i de mal, unde
se afla o mlastina foarte lunga $i lata, pe care ei o numesc Solina"24. In lunile
iunie $i iunie, din cauza caldurii mari, aceasta mla$tina prinde o coaja alba
groasa de patru degete, pe care locuitorii din aceasta regiune $i din regiuni
indepartate, adunandu-se acolo, o desprind de pe mla$tina, o usuca pe pamant
$i din ea se obtine, in sfar$it, sarea de mare, pe care ei o transports, parte cu
Schleissen (?), adica. 51i/is?
Editorul adaugd aici (sic) subliniind astfel fraza defectuoasa, care dupd entweder nu
mai d i completarea oder... etc.
20 Einrinnen nebst hisuln.
21 Hadschibriam, azi in Ucraina.
18
19
22
23
24
636
www.dacoromanica.ro
27 Gdrla
www.dacoromanica.ro
dinspre uscat, are de amandoud partile cate un bastion, unde sunt cateva
cazemate; pap i garnizoana sa sunt incartiruiti in fortdreata; in privinta
artileriei sunt numai 3 tunuri cu afetele ruinate; in afara oraplui sunt 7 mori
de vant.
Peste lac, atat in partea turcilor, cat i a ru0or, se vad ni*te foste
instalatii de batarii36, unde a fost o lupta i primii au suferit o mare infrangere;
p. 151
36 Augeworfene Paterien.
37 Caraibram (9), neidentificat
38 Sarias, neidentificat
638
www.dacoromanica.ro
Orwle ca si satele au locuinte bune prin aceasta tars neteda, cu cateva inaltimi
numai; intr-un eventual razboi cu Poarta, operatiunile ar putea fi intreprinse
dupd modesta mea parere cu cel mai mare folos, mai bine daca s-ar efectua
in Tara Romaneasca, intrucat dupa spusele locuitorilor, de aici au scos ru*ii
cele mai multe provizii si alimente.
56 Fundata, sat desfiintat, inglobat la satul Baldana, com. Tart4esti, jud. Dambovita, pe
Colentina, urmata pand aici de Redange De aici, el tale valea Argeplui.
52 Rodaneste, probabil RomaneVi, sat, coin Potlogi, jud Dambovita
58 Petrar pe valea Argeplui E vorba de Patroam din Deal, sat, cont. Crangunle, jud.
Dambovita Indicatia ca Valenii s-ar afla la dreapta si la stanga s-ar explica doar daca am
admite ca Redange a trecut pe drumul ce strabatea acel sat, taind spre Raul Targului si lasand
la stanga Pile VII, prin care nu a trecut.
59 Welk veche denumire a satului si corn. Valera DambOvita, jud Dambovita.
www.dacoromanica.ro
639
la satul Caineni, asezat in vale langa Olt, pe care 1-am trecut pe o pluta
mica. Dupd spusele locuitorilor de acolo numitul rau isi schimba cursul
aproape in fiecare an mai la vale, la o jumatate de teas de acolo, sunt
cateva case, in ele traieste un boier localnic de pe granit5.71, care prime to
vama; numaidecat de acolo isi are inceputul drumul sapat in Maned, numit
Stramtura72, ispravit in timpul domniei preafericitului imparat Caro173, dar
60 Reid Dergzih, dupd untrea sa cu Raul Doamnei.
61 Blatten, corect Plotten.
62 Ungren (I) sat, corn Darmanett, jud Arge*, mar sus de confluenta Rau lur Targulur
$r Raului Doamnei Autonil nu spune ca I -ar fi vazut, ci iI indica doar ca punct determinand
o direepe.
63 Ciudiace. 0 comparape cu forma corupta, care urmeaza pentru Curtea de Arge5, duce
la banuiala ea avem $r aici o reduplicare a acelwasi nume pomenit in ajun pentru localitatea
640
www.dacoromanica.ro
$i
Ramnicu Valcea
care la data aceea era aproape cu totul impracticabil", din cauza deselor
furtuni cu plot; catre ceasul 2 1/2 dupd amiaza, am trecut raul Vadului sau
Lotrioara, // care alcatuie5te hotarul intre Tara Romaneasca 5i Transilvania; p 153
numaidecat am ajuns la locul de carantina, dupd terminarea ei, am trecut
pe la,,a5a-numitul Turnu Ro5u 5i am petrecut noaptea acolo.
www.dacoromanica.ro
641
FRANZ MIHANOVICS
(1749-1826)
Franz Mihanovics s-a nascut in anul 1749, in localitatea Primislye din Croatia. In 1771
a intrat in armata imperials, tar in 1782 a trecut ca sublocotenent in batalionul de pontomen.
Bun cartograf, Mthanovics a fost recomandat in 1783 de colonelul Magdeburg pentru a
insoti pe capitanul Lauterer, insarcinat cu conducerea vaselor compamei comerciale Willeshoffen
pe Dunare.
ampule etc. Autorul stanue mai ales asupra cetatilor, oraselor, satelor si debarcaderelor, asa
cum i se ceruse in instructiunile pregatite de colonelul Magdeburg.
Mihanovics a mai alcatmt o descnere amanuntita a bratului Portita Bogaz, adica a &lel
Dunavatultu (N Docan, op. cit., p 138-139), $i un jumal al calatonei sale de la Constantinopol
pand la Durres intitulat: Relation uber die Reise des Hauptmann Georg Lauterer und Unter
642
www.dacoromanica.ro
Lieutenant Franz Mthanovics, beyde von Pontonter Batatllon, von Constantinopel bts Durazzo
nebst der Fortsetzung des letztern von Durazzo nach Sem lin 1m Jahr 1783, in care se ocupa $i de
valahii din Albania, propunand unele mijloace de propaganda religioasa pentru a-i atrage catre
Imperiul Habsburgtc Acest fragment a fost publicat tot de N Docan (op. cit , p 144-145).
ICALATORIA PE DUNARE11
in larg, dar din nou furtuna ne-a silit s acostam la malul stang inundat;
furtuna a tinut toata noaptea.
La 20 mai, dimineata, la ceasul 4, am plecat, iar la ceasul 7, am acostat
la Zimnicea, in fata orawlui Suttov, acolo am descarcat marfuri, de acolo am
plecat la ceasul 51/2 seara 1i la ceasul 71, am acostat la malul stang i am
poposit peste noapte.
La 21 mai, dimineata, la ceasul 4, am plecat si la ceasul 11 am intrat la
Rusciuc. In ziva aceasta, din cauza timpului furtunos, nu s-a putut intreprinde
nimic.
Traducerea s-a facut dupa textul publicat de N Docan, Exploratnan austriece pe
Duniire la sfeirptul veaculut al XVIII-lea, p. 107 si urm.
2 Jurnalul incepe cu plecarea din Viena, la 15 aprilie 1783.
3 Gruja, sat si comuna, judetul Mehedinti.
www.dacoromanica.ro
643
siliti, la ceasul 12, sa acostam din nou la malul drept, unde am avut intre
ceasurile 3 si 4 1/2 o furtund extraordinard. La ceasul 5, am plecat iarasi si am
Camas toata noaptea Tanga o insula lunga si ingusta, aproape de malul drept,
644
www.dacoromanica.ro
p 110
11 Reni, in Ucraina
12 Bratul Sf. Gheorghe.
13 Neidentificat.
www.dacoromanica.ro
645
dupa 1807)
Sub acest nume, tot atat de fictiv ca amanuntele biografice oferite cititorului, se ascunde
interese comerciale, a plecat la Corke in Irlanda, unde i-ar fi sosit nite corabn cu marfuri,
tocmai in momentul cand i s-a tipant lucrarea.
in timpul edeni sale in Anglia, el ar fi fost cunoscut sub numele de Alexandru Ghica (I)
i numat la plecare si -a destainuit adevaratul nume doar traducatorului sail, care a gasit de
cuvunta sa-1 publice in fruntea traduceni sale, tar traducerea insai a fost facuta dupa o redactare
araba de catre un englez, cu care autorul se intelegea in limba franceza! Autorul a fost prezentat
editorulin de catre capitanul John Elphinstone, fost comandant al unei pail din flota rusk
intr-un timp cand autorul era i el in slujba Rusiei (!)
Compi latia atnbuita lui Abesci a fost publicata la Londra, in 1784, sub titlul: The present
state of the Ottoman Empire containing a more accurate and interesting account of the Religion,
Government, Military establishment, Manners, Customs and Amusements of the Turks than any
yet extant, including a particular description of the Court and Seraglio of the Grand Signor,
and interspersed with many singular and entertaining anecdotes. Translated from the French
manuscript of Elias Habesci
Many years resident at Constantinople, in the service of the Grand Signor.
London Printed for R. Baldwin no 47 Pater-Noster Row, MDCCLXXXIV.
Ea e o prezentare a starts impenului turc, constand din trei parts. prima, infatiand o
schita istorica a biografillor sultanilor, terminand cu Abdul Hamid I (care a murit la 7 aprilie
1789), este o descnere a religiei i obiceiunlor musulmane, a organizarn seratului, a administratiei
imperiului, a carminni provincillor, a legaturilor cu Egiptul, Tara Romaneasca, Moldova, tatanmea
$1
din afard cu. Prusia, Suedia i Polonia; interesele Turciei in legatura cu Germania, Franta,
Anglia, Spania, Neapole, Sardinia, Venetia i Olanda, felul cum considers turcu tratatele for cu
pnncipii cretini, ceremonialul folosit fata de acetia; informatii utile pentru acetia.
646
www.dacoromanica.ro
Urmeaza partea a treia, constand din zece capitole despre Constantinopol: descnerea
ora5ulut, apoi informatii despre populatie, politie, obiceiun (cu o serie de anecdote $1 cu unele
sageti la adresa ambasadorului rus, Repnin), despre comertul cu: Anglia, Olanda, Rusia, Germania,
Suedia, Neapole, Franca, Venetia; in sfamt, reflectii generale despre legaturile cu cre5unii.
In capitolul consacrat Tani Romane5ti 51 Moldovet se dau cifrele tributului 51 darunlor
Este vrednic de observat ca autorul accentueaza, in mod deosebit, situatia mai buns a
locuitorilor din Transilvania fats de a celor din Principate, care ar dori din suflet s intre 51 ei
sub obladuirea Casei de Austria (!). Aceasta trasatura arata clar sensul lucrarii 51 lumineaza gi
mai mutt nepotrivirile semnalate mai sus Exists doua traduceri ale textului englez Una germana
din 1785, in care numele autorului e ortografiat Habesci, care poarta titlul urmator. Der
Gegenwartige Zustand der Ottomanischen Pforte, aus etner franzozischen Handschrift ins
Englische and aus diesem ins Deutsche ubersetzt, in 8, Lubeck, Niemann, 1785. Aceasta,nu
ne-a stat la indemana 0 alts versiune franceza, cu numele ortografiat Abesci, poarta titlul Etat
actuel de l'Emptre Ottoman traduit de l'anglais par M. Fontanelle, Paris, Lavi Bette, 1792, 2
vol. Ea nu corespunde intocmai cu textul englez, neavand decat 27 de capitole in lot de 38. A
fost omisa toata partea finals consacrata descrier!' Constantinopolulul *.
p. 196
ea a fost silica sa cumpere ocrotirea celor din urma printr-un tribut anual.
Doud din provinciile care o alcatuiau, mai ales, au luat aceasta hotarare.
Transilvania, asezata la hotarul posesiunilor Casei de Austria, a socotit ca va
Redam atci nota acuzatoare a lui Thornton (Thomas Thornton, The present state of
Turkey, ed. I, London, 1807, p. 174, nota), in care infiereaza pe acest 5arlatan ... Dar tine este
Elias Habesci? Un Impostor Ignorant, care se cla drept un grec 51 acum pretinde ca 51-a stns
opera sa in original in limba araba (prefata, p. IV), care 51-a batut pc de natia careia pretinde
ca ii apartine 5i indrazne5te chiar sa spuna (p 367) a preofu for constitute cea mat desantata
rasa de oamenz de pe ',ameba, o idee care n-a fost probabil niciodata conceputa $1, in once
caz, niciodata exprimata de vreun grec din Constantinopol Dar acest pseudogrec se tradeaza pe
sine insa5i pun limba sa: compard Poarta cu Westminster Hall 51 ne spline ca Bosforul este
oarecum mai apropiat decat Tamisa de Londra (p 354) Ignoranta sa este fara pereche El spune
(p 422) ca ora5u1 Constantinopol se invecineaza cu Moldova la nord, cu Hellespontul 51 Marea
Neagra la rasarit, cu Bulgaria $1 o parte din Macedonia la apus 5i cu Marea Egee la sud... Am
descopent pe autor din insa5i continutul carpi in sine.. Cartea este opera unui asasm, care, din
adapostul sau intunecat, 51-a indreptat afirmatille invecmate impotriva unei reputatil personale
51 latish' unei vieti pa5nice.. "
[Aminte5te de o alts carte a unui alt autor, ce a adoptat acela5i nume, de Elias Habesci,
talmacit de Thornton ca: alias ABC ]
I Traducerea s-a facut dupa originalul englez, The present state of the Ottoman Empire. .
translated from the French Manuscript (!) of Elias Habesci, London, 1784, p 196 51 urm
www.dacoromanica.ro
647
gasi mai multe foloase cautanduli un ocrotitor in aceste parti 5i 5i 1-a asigurat
printr-un tribut annual de 5ase mii de ducati de aur. Acum ea este incorporate
printre celelalte domenii ereditare ale imparatului Germaniei.
p. 198
Pentru Kislar-aga
230 005
500 //
5
000
500
2 500
Total
238 005
Eroarea de mai sus se afla la Paul Rycaut, The present state of the Ottoman Empire, Londra,
1669, de unde a luat-o, probabil, autorul.
648
www.dacoromanica.ro
ali pastra capul, cand ii pierd slujba, ei ii pastreaza titlul de bei, care
ramane fiilor lor. Sunt mai multi bei din acetia la Constantinopol i cel mai
bogat dintre ei poseda cu putin mai mult decat un ceretor4; ei se despagubesc
de lipsa lor de bani prin mandria pe care o au cu prisosinta. II
p 200
260 000
Sultanului
500
2 500
161 000 //
Nu se poate evalua suma platita pentru a capata domnia i investitura ei. p 201
Ea atarna mai mult sau mai putin de numarul i caracterul candidatilor i de
cinstea membrilor divanului.
4 Afirniatte nesenoasa, majontatea rettind salt stranga avert apreciabile
www.dacoromanica.ro
649
Daca aceste cloud provincii ar fi carmuite asa cum ar trebui s fie, in loc
de a fi lasate in parasire, ele ar fi foarte populate si bogate. Nu se afla nicaieri
un pamant mai roditor, caci $i acum, deli pamantul este aproape necultivat, a
mai produs chiar si in acesti ani din urma, care nu au fost prea imbel$ugati,
o suta de boabe pentru una de grau $i la toate celelalte soiuri de grane (tot
atat)5. Sunt rauri foarte frumoase, foarte potrivite pentru a inlesni comertul cu
Vezi parti nesfar$ite din pamantul cel mai bun si mai roditor din Europa
parasite cu totul $1 lasate in parloaga, avand peste o leghe intindere. Se poate
crede ca aceste doua tari si poate $i cateva altele vor fi in curand unite cu
celelalte posesiuni ale Casei de Austria; atunci locuitorii for vor fi mai fericiti;
aceasta este cel putin nadejdea moldovenilor $i muntenilor, care doresc din
suflet o atare schimbare.
5 Afirmatii exagerate.
650
www.dacoromanica.ro
Ivan Ivanovici Sevenn este al doilea consul rus in Pnncipate. Succesor al lui Laskarev,
care s-a impus la nos cu oarecare brutalitate, el a continuat linia acestuia cu mai putine aspentati
aparente. Un exemplu in acest sens it ofera relatille ambilor consult cu marele boier, spatarul
Ienachita Vacarescu, impotnva caruia tuna $i fulgera Laskarev, adresandu-i (indirect) cuvinte
insultatoare, in vreme ce, putin dupe aceea, se observe intre Severin $1 marele spatar o pnetenie,
nu Vim cat de sincere
1791. Revenit in Pnncipate, cu sediul principal, acum, la Iasi, el 41 asigura concursul unor
informatory, care ii adreseaza notate $i memorii, atat din Iasi, cat $i din Bucuresti. Acestea sunt
scrise in limba franceza. Inceputul it face marele boier Cantacuzino-Deleanu, care, neputand sa-1
intalneasca fat's, se ofera sa-i tnmita discret lamuriri $1 mformatii privind exploatarea tam de catre
Poarta ($1 domn). Initiative dictate de sperantele puse in puterea protectoare Alatun de acest fel
de comunicari confidentiale, (acute oarecum de la egal la egal, consulul mai folosea $i informatori
plant' de el, ca boierul De Pasta, descendent al medicului lui Constantin Mavrocordat cu acest
nume, sau acel dubios dascal de limba latina, vemt mai de mult in Moldova, ca refugiat polon,
$i ramas la Ia $i, cu rosturi cand mai sigure, c'and mai intamplatoare $1 care i$1 spiona pe proprii
conationali $i prieteni, ce nu se fereau de el. Informath in limba franceza veneau $i de la Bucuresti,
dar de aka calitate. In legatura mai ales cu situatia create de Pazvantoglu Nu o data rapoartele
intocmtte de consul in limba rusa pornesc de la faptele semnalate in limba franceza de catre
informatoni sal. Nu poate fi deci vorba de observatii directe ale consulului decat in mai mica
masura. Sunt totusi unele rapoarte, in care transpare personalitatea sa.
Am redat din ele unele care se refers la imprejuran notate $1 de Raicevich, in care este
0 chestiune pentru care se punea mare staruinta in 1784 era aceea a masivei contrabande
de alcool, facuta de niste evrei din Galitia, in ciuda pprelistei categonce a Portii $i a opozitiei
netinute in seams a domnului. De fapt, in tars, dictau mai degraba cel doi consul' Raicevich
$i Severin Acesta din urma pretindea ca rachiul din Polonia sa fie considerat ca rusesc, avand
in vedere situatia Polomei fats de Rusia, $i sa fie vandut de catre negustorn nisi, ocolind
www.dacoromanica.ro
651
interdictia tarn. In acest scop, evreul sau Leiba" (11 suo ebreo Lebo) s-a si apucat sa puna a
i se trimite asemenea butoate de rachiu. Iar Raicevich se bucura de acest precedent, ce va putea
fi folosit de imperial' pentru exportarea libera in Moldova a rachiului din Ga litia (anexata de
imperiu). Curand, a urmat incidentul privind expunerea la vanzare de tutun rusesc impotriva
monopolului acordat de domn hatmanului sau. Despre amandoud pomeneste m Raicevich in
rapoartele sale.
In aceasta prima faza a fost o perioada in care cei doi consuli duceau actiuni comune,
de pilda inaugurarea unei not limi comerciale legand Austna de Cnmeea, folosind calea Dunarii
si a Mani Negre. Au urmat apot actiuni paralele pentru repatrierea dezertorilor razboiului
incheiat in 1774. Dar conditnle nu erau identice pentru prizonieri nisi, rama$i in adevar atunci
in Moldova, si pentru asa-zisii dezerton, emigrati din Transilvania in Prtncipate, cu cdteva
decenii mai Inainte, pe care imperialii ii asimilau in mod arbitrar cu pnzonierii cuprinsi in
articolul din tratatul de pace privind schimbul de prizonieri la incheierea ultimului razboi De
aceea si aceste actiuni paralele urmau metode diferite. In vreme ce consulul rus isi aduna
supusn, fara a recurge la vreo constrangere, agentul imperial folosea toate mijloacele spre a
scoate din tars oameni bum de munca, pentru a repopula o parte a Bucovinel, din care fugisera
locuitorii la anexarea ei de catre impenali, in 1775. Venirea capitanului Beddaeus cu caporalii
sat, folosirea caii denuntunlor pentru a stabil' calitatea de dezertor", precum si a spionajului
prin sate, ridicarea pe sus a taranilor si pornirea for peste granita, ca si metoda mai insidloasa
a unor promisium solemne oficiale de acordare a unor scutin de dari, pe mai multi am, oamenilor
astfel transplantati, spre a-1 face sa se declare ei insist dezerton si a beneficia de aceste inlesntri,
intr-un moment cand in Pnncipate domnea lipsa cea mai cumplita ca urmare a razbomlui si a
stoarcerilor sistemance prilejuite de el, au sfarsit prin a trezi opozitia boierilor $1 a domnului.
In acest timp, la consulatul rusesc erau adunati prizonieni rust, imbracati si mstruiti, puss sa
cante cantece razboinice si tinuti in preajma acelui sediu pand la expedierea peste granita Cum
aceasta se facea destul de incet, consulatul avea la dispozitia sa o adevarata garnizoana militara,
ce punea pe gandun pe multi Cu timpul, a fost urmat intrucatva exemplul impenahlor, imbund
$i localnici sa se declare fosti prizonieri $1 sa emigreze din tail
Printre alte directive, el o avea $i pe aceea de a stabil' relate cu boieni mai insemnati
si de a unman de aproape crizele ivite in raportunle for cu domnul. In aceasta categorie intra
st conflictul acut dintre Alexandra Callimacht si mitropolit, in legatura cu aruncarea automat
asupra clerului si a tarn a cerenlor excesive ale Portii de alimente, furaje $1 animale (din august
1797). 0 alts obligatie era aceea de a observa atent evenimentele de la frontierele Pnncipatelor
si impactul for asupra acestora.
In Moldova, problema rasculatilor din Polonia $i a trecerti refugiatilor, fie cu gandul de
a ramane aici, fie de a ajunge in Turcia, pentru a fi expediati de acolo armatei franceze din
Italia, era urmanta cu o atentie incordata. Contra polonilor rezistenti erau folositi spioni, tot
poloni,.pripasitt mai de mult in tail.
In Tara Romaneasca, instabilitatea situatiei create de agitatnle let Pazvantoglu in regiunea
Vichnulut, cu trecen silntce in Oltenia si Tara Romaneasca
652
www.dacoromanica.ro
6 cai fiecare bine alesi, cu hamunle lor, pe langa alte daruri si o sums de 70 000 de piastn.
Din informatille pe care le trimite, pot fi spicuite unele cu privire la intamplanle din Iasi. De
pilda, trecerea noului ambasador rus la Poarta, Tomara, in drum spre postul sau, $i in sens
contrar venirea fostului ambasador, Kociubei, ce se indrepta spre patrie $i e primit de domn
impreuna cu sotia sa. Mai impresionanta este vestea marelui incendiu de la Iasi, din septembrie
1798 Au ars multe case, lipsind muloacele de a-1 stinge Cu acest prilej s-a vazut ca. din 1 200
de slujbasi ai orasului, platiti, chipurile, de stapanire, nu erau in fiinta decat 40-50..
Raporturile lui Sevenn cu ceilalti consul' din Principate variau destul de mult si au si
evoluat in timp Cu Raicevich, el se afla intr-o situatie aproape egala, deli cu o nuanta de
superioritate, el fund consul general, in timp ce colegul sau era agent consular, asemenea unui
consul simplu. La inceput, Raicevich i1 prefera mult predecesorului sau, Laskarev, dar foarte
curand ii judeca pe amandoi tot atat de defavorabil Il acuza pe Sevenn de nesincentate colegiala
gt urmareste de aproape procedeele sale Se straduieste sa bona acelasi tratament cu acesta la
primirea sa oficiala de catre domn. Cum cercul in care se puteau invarti strainn era foarte redus,
ei se regaseau impreuna, ajungand la un modus vtvendt, despre care noteaza., cu umor malitios,
Jeremy Bentham, la trecerea sa prin Bucuresti, unde s-a oprit o saptamana, ca Raicevich si
Sevenn sunt ca Caesar 5i Pompei. Nu se iubesc, dar nu pot unul fara altul Chiar or baronul von
Metzburg, succesorul lut Raicevich, om bland $i cumsecade, lipsit de stralucire $i preocupat in
randul luta' de scumpetea din Principate $i de insuficienta bugetului sau, recunoa5te ca Sevenn
este orgolios 5i vrea peste tot sa fie primul, pretentie acceptata cu resemnare de el Cu consulul
prusian, Konig, provenit din situatia de dascal de latina, nu fuziona Cu viceconsulul francez,
Parant, nu avea raporturi directe, ci punea sa fie spionat intr-una, pentru a capta presupusa sa
corespondenta cu rasculatii poloni. A asistat la arestarea $i trimiterea in captivitate a lui Parant
la declararea razbomlui Portii contra Frantei, dupd pornirea campaniei din Egipt.
p 276
le-au luat birul pe $apte ani inainte $i ca vor proceda $i acum, ca $i mai
* Traducerea s-a facut din E. de Hurmuzaki, Documente prtvind istorta Romcimet, s n.,
vol. I, Rapoarte consulare ruse (1770-1796), Bucuresti, 1962, pagmatie diferita.
I Alexandru Mavrocordat Deli-bei, domn al Moldovei (28 mai 1782 1 ianuarie 1785)
www.dacoromanica.ro
653
Toate acestea, dupd parerea mea, s-au produs din cauza neruinarii
domnitorului i din cauza ca el vede ura boierilor impotnva sa, chiar i din
partea propriilor sai greci. Consider necesar s spun, in legatura cu aceasta, ca
firea sa uuratica i nepasarea sa it pot duce la un sfarit prost; in conducerea
treburilor este foarte slab i multora le lass voia sloboda. Se intampla ca i
supuWor notri le provoaca diferite greutati de prisos in desfaurarea negotului
for liber. Dar, bazandu-ne conduita pe tratatul comercial i aprobandu-i pe
p 278
654
www.dacoromanica.ro
induplece la aceasta, le-a luat aceasta placere. Toate acestea s-au intamplat
p. 296
am fost la el azi dimineata si, dupd cateva discutii aparte, a inceput sa-mi
spuna ca de catva timp dl agent (Raicevich) a inceput sa-1 persecute si, in
sfarsit, ca in zilele acestea i-a inaintat un asa zis memoriu amenintator, la care
el nu tie ce s raspunda. Considerandu-ma prietenul sau, iar pe Excelenta
voastra8 bus ministrul protector al unei puteri prin intermediul caruia i-a fost
6 Corect Raicevich
7 Maim Sutu, domn al Tarn Romanevi (6 mhe 1783 ante 26 martie 1786)
8 Costache Hanged', fost mare coin's (6 noiembne 2 decembne 1780), vutor domn.
8 bus .Ivan Ivanovici Bulgakov, ambasador al Wine' Rusiei la Poarta (3 octombrie 1781
24 august 1787).
www.dacoromanica.ro
655
P.
impiedica aceasta eel mai mult; dar dl agent spune ca pot fi distruse toate
acestea si sa fie facut apt pentru trecerea vaselor.
Domnitorul a intrebat daca ii este permis unui strain s masore, in lard
strains, pamantul si a$a, ceea ce au inceput sa faca nemtii, pared cu sprijinul
dlui Raikovici (Raicevich);
6) despre supu$1: el (Raicevich) ii cerceteaza faiti$ $i pretinde sa fie
extradati cu forta, chiar daca s-au aflat ei de 20 sau de 30 de am in tars $i s-au
casatont cu supusi localnici. Nici chiar eu nu ii cer fati$ pe asemenea oameni,
ci numai pe dezertori $1 pe cei ce doresc, ei in$isi, sa plece, dar nu pe cei ce
s-au a$ezat aici $1 nu cu forta; pe langa aceasta, am un firman special, pe care
nu se poate sprijini dl agent.
Dupd cate imi pot aminti, in acestea au constat observatiile domnitorului
656
www.dacoromanica.ro
ore in ore, (deoarece) dl agent a inceput, fie din proprie initiative, fie la
indicatia Curtii sale, s scrie memorii atat de amenintatoare. De altfel, aproape
la fiecare cuvant se refera la bunavointa dvs. fata de el $i mai mult decat in
orice isi pune speranta in sprijinul $i interventia dvs., rugand s considerati
acestea ca o comunicare prieteneasca intre el $i dvs.
p. 299
Jurnal iqean
Am sosit aici in seara zilei de 30 noiembrie, dupa cinci zile de drum
Decembrie
1. Domnitorull 1 1-a trimis pe secretarul sau s ma felicite cu ocazia
sosirii mete aici, iar curand, dupd aceea, (1-a trimis) pe unul dintre mien
boieri, numit Carpov12, ca sa-mi ceara extradarea imediata a unui supus care
s-a inregistrat la noi, care fusese in slujba aici; eu am cerut o amanare pang
in ziva urmatoare, dar lui i se poruncise sa insiste in aceasta privinta $i sa nu
piece din camera mca pang cand nu i-1 voi da pe aceea. De aceea, am poruncit
s i se dea, spunand ca daca se va constata ca el este intr-adevar un supus rus,
atunci nu voi ezita s-1 cer inapoi, in temeiul firmanului $i tratatelor cu Poarta.
Tot azi a venit in vizita la mine Koenig13, profesorul $colii publice de
am, care mi-a declarat ca Majestatea Sa regele Prusiei14 I-a numit consul in
aceste locuri $1 ca a$teapta in curand berat $i firman de la Poarta.
www.dacoromanica.ro
657
capitanul Bedeud (!) (Beddeus), care se and pe langa el, pentru cautarea
supu5ilor (austrieci).
658
www.dacoromanica.ro
p. 315
10. Au fost distribuite noile ranguri (in divan) i anume: vistiernic a fost
24
25
Mate' Cantacuzino-Deleanu.
Costache Bibica Roset (Ruset)
Grigore al III-lea Alexandru Ghica.
Alexandru Mavrocordat Firaris, domn al Moldovei (1 ianuarie 1785
3 decembrie
1786.)
26
27
www.dacoromanica.ro
659
p 370
putut sa-i acord nici un fel de atentii, nici sa ma vad cu ea, pentru ca dl
Vernon37 n-a vrut sa-mi faca o vizita, iar eu, neavand niciun fel de informatii
preliminare, n-am stiut cum sa procedez cu ea, altfel as fi considerat ca este
28 lordache Palada, mare sluger Numele de Pa lade este greit redat de consul, deoarece
aparpne unei cunoscute familii boiere*ti din Moldova
29 Nicolae Mavrogheni, domn at Tani! Romanqtt.
30 Nicolae Cantacuzino
31 Nicolae Brancoveanu, mare vistier (6 septembrie 1785
20 decembrie 1786)
32 Dumitrache Ghica, mare ban al Craiovei (12 iunie 1786
21 decembrie 1787)
33 Pierre De La Roche, secretarul particular al lui Nicolae Mavrogheni
34 Raicevich
35 Alexandru Mavrocordat Firaris.
36 Elisabeth Craven (vezi relatarea ei in volumul de fats)
37 insoptor at calatoarei engleze
660
www.dacoromanica.ro
p. 371
p. 381
lui. In privinta painii, am inceput s suferim foarte mult, (fapt) pentru care
am fost nevoit sa fac o intampinare, pentru ca toate natiile strigau, $i smintelile
nu mai au capat. Mavrogheni, speriindu -se ca vreau sa raportez despre aceasta
despre care // am fost nevoit sa raportez unde se cuvine. Heat ca nu pot p 382
vorbi deschis, caci altfel a$ fi putut fi folositor in multe privinte Orli; dar
oricum, limitandu-ma la atributiile mele, pot afirma ca despotismul spore$te
www.dacoromanica.ro
661
p 523
onoarea de a fi etc.
9
p. 588
Secret
Raport
Dupd trimiterea ultimelor mele rapoarte Colegiului de stat al afacerilor
45 bis Iacov Stamati, mitropolit al Moldovei (21 mine 1792 12 martie 1803).
46 Mihai Sulu, domn al Moldovei (30 decembrie 1792 25 aprilie 1795)
662
www.dacoromanica.ro
de greu de suferit
$i
Trebuie observat ca se $tie deja de mult tamp ca mai sus numitii boieri
Lascarachi $i Roznovanu au fost $i sunt inamicii Rusiei $i de aceea actioneaza
intotdeauna impotriva ei $i ca tocmai de aceea au $i fost pu$i, in mod intentionat,
ca sa stranga ei darile de la mandstiri $i ca aceasta problema depinde de voia
www.dacoromanica.ro
663
$firea mea la el, acela a confirmat acest lucru, (apoi) a inceput discutia cu
aceea ca este foarte bucuros ca eu $tiu despre intrevederea for $i pomenind,
numele celui de sus, precum $i juramantul facut de el Majestatii sale imperiale,
spera ca se va pastra cu sfinterue taina $i ca credinta lui fats de prea augusta
suverand" sa nu-1 clued la moarte acum la batranete, (dupd care) 1-a rugat (pe
664
www.dacoromanica.ro
19 aprthe 1797)
formal ca-i va tine sub cea mai severs straja le-a spus sa nu se teams de
aceasta si sa nu dea nimic, ci sa fie tari (pe pozitie) si atunci si el insusi se
va supune arestului, impreund cu ei.
Patriarhia din Ierusalim, vazand ca mai inainte mitropolitul oscilase in
fermitatea sa cu privire la insistenta neincetata si puternica a ocarmuirii, a fost
taria neobisnuita a mitropolitului si, nestiind carui fapt s-o atribuie, i s-a
alaturat in modul cel mai puternic si este gata sa sufere orice impreund cu el.
www.dacoromanica.ro
665
JOHN PETTY
(?
p. 1784)
unde cauta fad succes mostre de our dupa indicapile consilierului guberniului" Muller, 5i
Zlatna, unde zabove5te chiar mai multa vreme din cauza imbolnavirii flicei sale Drumul urmeaza
apoi pe la Baia Mare, unde viziteaza exploatanle miniere, cercetandu-le pe cele de la Baia Sprie
si Cavnic In sfarpt, plecand de acolo, merge la Schemnitz, alt centru metier insemnat (azi in
Cehoslovacia), unde ai lut petrec toata lama sub aripa protectoare a contesei Colloredo, sopa
comandantului garnizoanei de acolo. Cand trece, in anul urmator in Boemia, vizitarea minelor
de acolo duce la o comparatie in favoarea minelor din Ungana si Transilvania. Ecoul rascoalei
din 1784 it indeamna sa-i scree tar lue Brukenthal care insa nu-i mai raspunde cerand ve5ti
despre el 5i cunoscutii sai.
Interesul in sine al intregii aceste corespondente este destul de redus. Totu51, unele
amanunte despre greutatile calatonei prin Tara Romaneasca sau despre societatea de la Bucure5ti,
666
www.dacoromanica.ro
precum $i unele ecouri ale nelinistli din Transilvania in pragul miscanlor sociale din acel an yin
sa coroboreze informatiile alter relate din vremea acesta, anume a lui Lehmann.
Despre calatona lui Petty nu s-a ocupat nimeni sistematic pand acum. Una singurd din
scrisorile sale a fost reprodusd de T. Bulat, printre cele extrase de el din volumul cuprinzand
scrisonle pnmite de baronul Brukenthal, publicate de H. Herbert, in Archzv des Verems (loc
Cit), in articolul Din corespondenfa baronulza Samuel von Brukenthal, in Revista 'stoned",
SCRISORI'
18 iulie 1784, sambata2
p 679
Cum 5tim cats osteneala 5i-a dat Excelenta voastra pentru a face ca sa
fie cat mai placuta si ward calatoria noastra, cred ca este de datoria mea sa
fac o mica povestire de cum a decurs. Acum vreo ors am sosit la Sambata. Am
fost sa vad casa pe care o construiti 5i care Imi place foarte mult: este adevarat
ca nu sunt Inca decat scarile 5i zidurile fiecarei camere, dar ele mi se par de
proportii potrivite si foarte bine a5ezate. Pozitia e foarte frumoasa, indeosebi
padurea prin care trece de o parte raul, in sfar5it, nu mai trebuie decat prezenta
E. V. pentru a face din acest loc o resedinta de o mie de on mai frumoasa ca
cea de la Avrig3. Intorcandu-ne acasa, am gasit un pranz foarte bun, care ne
a5tepta 5i am mancat ca lupii. Am plecat la orele 4 5i drumul pang la Fagara5
a fost mai bun ca cel facut pang atunci. Cand am intrat in ora5, m-a intampinat
un om care primise ordinele E. V. 5i m-a dus la casa unei persoane particulare
pentru a petrece noaptea acolo. Am fost in persoana sa-i fac o vizita contelui
Beldi4, care mi-a fagaduit o escorts 5i tot ce-mi mai trebuia. Am fost sa vedem
podul ridicat pe rau5. E intr-adevar un lucru unic, ce merits a fi vazut. A doua
zi, am plecat cu o escorts de 7 oameni, care au avut cea mai mare grija de noi,
nu numai pazindu-ne de hoti, dar acolo, unde drumul era stricat, ei propteau
carele cu forta bratelor. Cu cat ma apropiam de Bra 5ov, cu atat se inteteau
zvonurile despre prezenta unor talhari 5i am gasit II prin sate soldati din
regimentul din Ord5tie6, cantonati acolo pentru a porni impotriva acestora. p 680
Slava Domnului, am sosit cu bine la Bra 5ov. La poarta ora5ului era un om care
ne-a dus la casa domnului Wentzel, notarul, unde suntem bine gazduiti. Azi a
I
volumul festiv inchinat baronului Brukenthal, sub titlul: Briefe an den Ferezherrn Samuel von
Brukenthal, scos de Archtv des Vereins fur Siebenbzirgische Landeskunde, 1903, p 679-680,
682; 685-686; 707-709.
2 Sombota, sat corn Voila, jud Brasov
3 Freck, sat si corn In jud. Sibiu, unde iii avea baronul Brukenthal o resedinta de yard
4 Comandantul militar al Fagarasului. Intre 1764 si 1850, o parte din tinutul Fagarasului
a format districtul de granita pazit de regimentul I romanesc de gramcen cu resedinta la Orlat
5 Oit.
6 Oras
www.dacoromanica.ro
667
pang acum. Vom fi cinci sau ase zile pe drum. Voi ramane patru zile la
Bucureti i cred ca-mi vor mai trebui ase zile pentru a merge la Turnu Row'.
V -as fi foarte indatorat data ati avea mare (bunatate) sa porunciti s villa o
escorta de trei-patru oameni la frontiers ca sa ma conduca la Sibiu, unde sper
sa va gasesc tot aa de sanatos i bine cum v-am lasat. Noi suntem gazduiti
mai departe in casa dlui Wentzel, care nu tie ce sa mai faca pentru ca s
petrecem mai bine; traim aici ca in familie, in chipul eel mai placut. Imi pare
m-a fi plimbat peste tot. Alaltaieri, husarii au fugarit doi talhari, care au
scapat multumita iutelii cailor lor. Dimineata, doi dintre aceti talhari (complici
cu cei ce au ranit pe hangiu i omorat pe nevasta acestuia la Perani)1 au fost
decapitati i se va face i procesul celorlalti. Domnul judecatori I, la care am
zile fara eel mai mic neajuns. E drept ca drumul, dei eel mai bun fats de
celelalte, este ingrozitor i ma ateptam la fiecare pas ca trasura s se farame
in bucati din cauza marilor stanci i pietre peste care trebuia sa trecem. 0
ploaie rea ne-a insotit in tot timpul trecerii muntilor, impreund cu un frig
7 Le fazixbourg seize (!)
8 Mihail Sum (1783-1786, in pnma sa domme in Tara Romaneasca)
9A la Tour Rouge.
I Sat, corn $inca, dud. Brasov Asupra acestul fapt, cf. Raportul lui Michael von
Brukenthal din 27.VI 1784, in Arcluv des Vereins..., 1903, p 671.
u Michael Fromus.
668
www.dacoromanica.ro
grozav, a$a ca fiica mea $i cu mine am cam racit, dar acum suntem foarte bine.
Escorta noastra a fost foarte atenta. In fiecare ora$, unde petreceam noaptea //
ni se aduceau din bel$ug provizii de tot felul, ca: paine, vin $i fructe. Ispravnicii
au venit s ne viziteze cu sotiile for $i ne-au cople$it de atentii. In sfar$it, de
cum am sosit la Bucure$ti, dl. RaicevichI2, in urma recomandarilor E. V., ne-a
facut rost de o bund gazduire, intrucat aici nu sunt hanuri. Am fost prezentati
la Curte, eu domnului, iar sotia mea $i fiica mea doamneiI3. Aseard am
FL
686
fost la un bal dat cu prilejul nuntii unui boier. Sala era plind de lume. Erau
multe doamne imbricate dupd moda romaneasca $i cea greceasca; gateala for
era foarte bogata $i impodobita din bel$ug cu diamante $i alte pietre scumpe.
Totul mi se parea datorit magiei. Totul a fost pentru mine ca patrunderea intr-o
alta lume Fiecare amanunt era nou $i fiecare mi-a placut. Nevasta-mea $i
fiica-mea au dansat menuete, iar dupd aceea cadriluri foarte iuti. Pot s va
asigur ca nu-mi puteam stapani rasul vazand pe domnii aceia cu barbile for
impunatoare siliti s se tins de dans in tempoul dat de nevasta-mea. In cele din
pazi de hotii din imprejurimi. (Multumiri... etc. ) Noi suntem sanato$i, de$i
caldura este extrem de mare...
Raman... etc.... John Petty. Bucure$ti 2 (august), 1784
D1 Vacarescum m-a rugat sa v trimit complimentele sale.
Zlatna, octombrie, 1784
Am avut cinstea de a scrie E. V. din SacarambI5, unde am fost siliti s ne p. 707
oprim din cauza imbolnavini fiicei mele, dar, cum fierbinteala a continuat $i era
foarte incomod sa stam acolo, am plecat inapoi la Zlatna in tovara$ia baronului
Seeberg, care a facut tot ce putea pentru a ne veni in ajutor. Sositi la Zlatna, ni s-a
refuzat gazduirea in casa in care fusesem primiti mai inainte, de$i nu $edea nimeni
acolo. De n-ar fi fost baronul, care macar ca era baiat tanar16ne-a cedat propria sa
camera, nu am fi gasit unde s stam. Sunt 16 zile de cand suntem aici $1 fiica mea
(de$i este ceva mai bine) are totu$i fierbinteala in fiecare zi, dar sper ca va fi in
stare s calatoreasca in scurt timp, inainte de a incepe vremea rea, $1 atunci va
trebui s merg de-a dreptul la Viena $i sa-mi iau once gand de a vizita SchmOlnitzu117
12 Raicovicz (!), agentul imperial din Bucure$ti
13 Sevastia Callimachi, fiica lui Joan Callimachi, casatorita mai intai cu Grigorasco Vlasto si
apoi cu Mihail Sutu.
14 Wackaressku Enachita Vacarescu, fost mare spatar (noiembrie decembrie 1782), sub
www.dacoromanica.ro
669
etc. Cum am pierdut atata timp aici, vad ca nu voi avea destui bani pentru drumul
la Viena, acum nu pot gasi bani aici, va rtebui sa-mi fac rost de la dl Piircher din
Sibiu, caruia ii sunt recomandat de domnii Friess18, pentru suma de 400 de florini,
dar cum nu tiu numele strazii unde locuiete dl Piircher i temandu-m s nu mi se
rataceasca scrisoarea, Imi permit sa includ aici un ordin sau chitanta pentru acea
suma asupra casei camerale din Zlatna sau a Camarii de sare de la Alba fulia19.
Daca dl Piircher scrie indata, voi putea avea raspunsul sau duminica viitoare... /
p. 708 Scuze... / Nevasta-mea se resimte i ea de grija pentru flica mea etc. Dupd oarecare
chibzuiala, cred ca ar fi mai bine daca E. V., infatisand dlui Piircher ordinul meu de
p. 709 plata catre domnii Friess //, i-ar spun s depund suma in casa de la Sibiu i, luand
de la el ordinul sau de plata, s binevoiasca E. V. sa mi-1 trimita cu pota la Zlatna.
P
20 William Petty, lord Shelburne. Dupdce a fost 5efu1 opozitiei in 1778-1782, a intrat
ca ministru de externe in guvemul din 1782. In decembrie s-a retras, fund inaltat la titlul de
marchiz de Landsdowne.
21 De fapt Sir Robert Murray-Keith, ministru plempotentiar britanic la Curtea din Viena
(1772-1792).
22 In Slovacia, centru de exploatare miniera.
23 Toti tree erau consilieri ai gubemmlui" adica contele Samuel Teleki, consilierul Karl
Friedrich von Eder 51 consilierul vistienei, Franz Josef Muller.
24 Interesul acesta pentru mine, 5i indeosebi de aur, spare 5i in scrisorile urmatoare
670
www.dacoromanica.ro
p. 757
Timpul deli foarte inaintat m-a favorizat, adica vremea se facea mai
umeda, dar nu friguroasa. Am stat cam o .saptamani la Baia Mare, unde am
vizitat minele de la Baia Sprie si Cavnic25. Apoi, dupd o calatone de trei
saptamani, trecand prin Satu Mare, Tokai, Putnok26 $i alte sate mici, am
Daca E. V. imi va face cinstea sa-mi trimita mostre de orice fel ar fi, voi
socoti aceasta ca o noua favoare... etc.... vor trebui doar trimise pentru
mine domnilor Friess la Viena. Cum boala fiicei mele m-a facut sa pierd
atata timp $i cum mi-ar 'Area rau sa parasesc Ungaria fara a fi revazut
minele de la Schemnitz, va trebui sa parasesc orice gand de a merge la
Dresda in iarna aceasta. In primavard, imi propun sa fac inconjurul muntilor
Carpati si poate voi merge pana la Cracovia, dar asta depinde intru totul de
locul unde ma voi afla. Imi voi aminti intotdeauna de dovezile dv. de prietenie
28 E vorba de vestitul om de stat $i auxiliar al Mane' Tereza, principele Wenzel Anton von
Kaunitz-Ritberg (1711-1794), cancelar al impenului (1753-1792).
29 Verospatak, sat $1 corn., jud. Alba.
30 In text le dune (probabil la douane).
www.dacoromanica.ro
671
31 Rascoala din 1784 a cupnns intr-adevar acea regiune in pnmele zile din nolembne
La 5 noiembrte, ea era stapand in Abrud. John Petty mai era Inca la Zlatna la 16 octombrie El
aminteste doar fugitiv de ecourile dramaticelor evenimente din Transilvania in timpul rascoalei
lui Horea in ultimele sale scrisori din 30 nov. 1784 si 23 Ian 1785, unde deplange violentele
savarpte $i se arata ingrijorat de soarta cunoscuplor sal
672
www.dacoromanica.ro
Andre Joseph de Lafitte-Clave, dintr-o familie apartinand micti nobilimi, s-a nascut
la Labastide d'Armagnac, in 1740. A absolvit 5coala de geniu $1 a ie5it inginer cu gradul
de locotenent in 1761; a avut diferite insarcinan, atat in sudul, cat $1 in nordul Frantei
(Bayonne, Perpignan, Cambray 51 Metz), inainte de a fi tnmis la Constantinopol, cu o
echipa de ofiteri de marina, sub conducerea comandantului Roux de Bonneval, ajungand la
destinatie la 16 martie 1784 Pentru servicille aduse, LafitteClave a fost decorat cu crucea
Saint Louis 11 inaintat la gradul de maior. Din cauza versatilitatii politicii franceze, a fost
rechemat in Franta, la 1788 Dintr-o scnsoare a printului de Ligne catre ambasadorul
Frantei in Rusia, contele de Segur, cu data de 15 februarie 1788, se poate afla 5i felul cum
a fost obtinuta aceasta rechemare Ne-a sosit de la Pans un print de Nassau qui vous a
detartarise (care v-a detartarizat"!) indemn'andu-1 pe dl de Montmonn at Dvoastra sal
recheme pe dl de La Fitte 8i sa schimbe sistemul protector al Frantei fats de turd ". In
continuare, este laudata tenacitatea jut Nassau. Reputatia 51 consideratia sa, ca 51 logica sa
fireasca au slujit bine dorintele Dvoastra in aceasta ocazie importanta". DI de Montmorin
era ministrul Afacerilor Straine, succesorul lui Vergennes, care urmase
dar fard destula
convingere linia traditionala a politicii de spnjimre a Turciei. Din cauza incoerentii politicii
de la Versailles, s-a putut vedea un ofiter francez trimis in misiune oficiala in Turcia, luand
parte la operartile militare de la Oceakov, unde curand vor lupta de parte Rusin nt5te voluntari
francezi, ca Roger de Damas. Inainte de declararta de razboi a Turciei, Lafitte a facut o
recunoaatere a malului vestic al Mani Negre 51 a inspectat fortificatule turce5ti de pe acel
mai. Dupa aceea, a luat parte la operatiile de la Oceakov $1 Kinburn din 1787
Dupd inapoierea sa in Franta, a ramas mai departe in armata In campanule Revolutiei,
s-a distins, dar a fost executat in 1794, ca multi ofiteri, banuiti a fi anstocrati" $i du5mani at
Revolutiei
www.dacoromanica.ro
673
Extrasul din Jurnalul privind gurile Duneiii, pe care it redam in versiune romfineasca,
a fost publicat de acelai autor in prezentarea de ansamblu facuta pentru Centrul National de
Cercetare Stiintifica. din Paris (CNRS) sub titlul, La reconnaissance des Bouches du Danube
par Lafitte-Clave et du Vet ne de Presle en 1784, p 56-61.
28 iunie, luni. Vreme bung, cerul noros, vantul de nord racoros, marea
p 56 agitata. Am pornit cum a crapat de ziud si am navigat de-a lungul coastei
europene2, am trecut prin fata (punctului) Balabanca3, unde se all& un cap
si un sat cu acest nume, mai sunt si cateva case razlete pe aceasta coasta,
in jurul carora sunt cativa arbor" Restul terenului pare gol; coasta este
acore4, in unele locuri. Nu am vazut decat un vas ancorat inspre capul
Balabanca, unde totu0 tarmul este prea putin inalt. De la Oceakov (Ozou)
pang la varsarea Nistrului, coasta este acore in mai multe locuri, iar in
altele formeaza ni*te mici valcele bune pentru debarcare. Satele sunt rare
si nu vezi nici un arbore. Abia dupd Akkerman, situat pe malul drept al
Nistrului, vezi cativa copaci. De la varsarea acestui fluviu, coasta s fie
mai putin inalta i sa fie mai favorabila unei debarcari: in general poti sa
ancorezi oriunde, de*i fara adapost. Pamanturile acore se terming dupa
Balabanca, la un cap, care formeaza un golf cu tarmul nisipos, unde vezi
p 57 cateva case. // Acest loc se numeste Dean Bugeac5 si este poate acelasi
pe care Danville6 it numeste Sasic Liman. Coasta joasa $i nisipoasa
continua astfel papa la gura Dundrii numita Chiha (Kili Bogasi). De la
674
www.dacoromanica.ro
vas tarat de curent, era gata sa naufragieze... Acest dig va avea cam 350 de
stanjeni lungime, de la moscheia din Sulina pand la vestigiile vechiului far, ai
carui stalpi mai subzista 'Inca si care vor putea fi folositi, facanduse o noud
lucrarei in jurul lor. Vor trebui pregatite mai inainte toate materialele, ca:
lemn, piatra, caramida, (care) vor vent din Tara Romaneasca pe Dunare. Sunt
atatea vicii de constructie in lucrarile acute de turci, incat va fi esential sa li
se fixeze modul in care trebuie fault acest dig $i mai ales de a imbraca zidana
sa cu scandun groase, fixate bine in cuie pe ni$te traverse (longrines), $i bine
catranite, ca sa lase timp mortarului sa se consolideze, va fi neaparat nevoie
de asemenea, de a face un capat de dig, mai sus de digul de pe malul stang
$i de a-i da o lungime de 100 de stanjeni (200 de metri), pentru a preveni
ndruirea sa iminenta. Sulina este un catun situat la gura acestui brat al Dundrii.
Vase le ancoreaza la 5-6 stanjeni (10-12 metri) de case, unde apa are o adancime
www.dacoromanica.ro
675
vine peste el niciodata. Acela5i teren nisipos formeaza o fa5ie (laisse) de nisip
de 5-6 stanjeni (10-12 metri) pe care sunt a5ezate casele, dmcolo de care se afla
apele revarsate din amonte de Dunare, care formeaza mla5tini 5i dau na5tere la
stuf si la tantari. Ar fi nevoie de un chei pe amandoud malunle //.
p. 59 30 iunie, miercuri, Vreme frumoasa, vantul din nord. Am ridicat ancora din
Sulina cam pe la ora 5 dimineata ca sa mergem la Kara Hirman"II. Noaptea
a fost excesiv de calduroasa, vantul sufla ieri sears din sud $i tantarii pe care
ii produc mla5tinile Dundrii sunt foarte suparatori. Marinarii iii facusera ni5te
mantaleI2 cu valuri, ca sa se apere de ei.
cativa arbori. Am mai vazut de la Sulina ni5te inaltimi sau munti foarte
departatiI4, care pe masura ce inaintdm se prelungesc spre Muntii Mean"
Cat despre celelalte gun ale Dunani, am putut deosebi unele, in ciuda departani
P. 60
15 Este numele unet ambarcattuni militare turceti de proportn modeste pentru a putea
circula 1 pnn locun mai stramte 1 prevazuta cu un tun
16 0 brassa" corespunde cu lungimea descludent bratelor
676
www.dacoromanica.ro
drept. Exists [acolo] un lace. Cum ancorasem destul de departe de acest loc,
din cauza unui bane (de nisip), despre care se zice ca ar Impiedica apropierea
chiar a alupelor, iata observatiile pe care le-am facut.
Kara Hirman este un sat destul de mare situat in fundul unui golf i la
marginea unui mic deal cu varful mai departe de uscat. Este un castel de zid
de forma patrata cu un turn rotund la fiecare colt i la 30-40 de stanjeni pe
laturi, crenele de tip turcesc. Nu tiu daca au vreun tun, dar nu ni s-a raspuns
ieri la salutul nostru. Acest castel este la malul marii i casele mai departate
ale satului, situate pe un loc mai malt, par sa-1 domine. Acest loc furnizeaza
multe cereale. Marinarii notri au cumparat din ele *i au platit 75 de parale
(pointe) spre sud, la circa o leghe de acest sat. Patru chile (113 kg) de
Constantinopol, i chiar de grau, au costat la Oceakov trei piaWi (120 de
parale). Mehmet Aga s-a Inapoiat la bord pe la orele 2 dupd amiaza. Marea e
foarte agitata, cu ruliu si tangaj toata noaptea.
2 iulie, vineri. Dimineata vreme frumoasa, vantul mereu la sud, ceea ce ne-a
Impiedicat s pornim. Marea cu hula //. Dupd amiaza a fost trimisa alupa la
uscat ca sa faca provizie de apa i de ceva alimente pentru noi. Nu a putut
descinde decat la un cap, langa care erau ancorate 2 vase i unde este putul
pentru plinul cu apa. Sunt cam 2 ore de drum de acolo la Kara Hirman. Pe la
ora 5 seara s-a schimbat deodata vantul i a suflat din nord cu violenta. Debi
alupa nu se Intorsese Inca, au fost ridicate amandoud ancorele *i am Inaintat
inset (a petites voiles) spre capul unde era alupa i am strans panzele pentru
a o atepta. Ne-a ajuns la orele 6 1/2. Dupd ce am Imbarcat -o pe vas, au fost
intinse panzele mari (la misene et le grand hunier) i am purees spre Varna,
17 Lacul Sinoe. Note le in paranteze oblice apartin editorului Cele sublimate din paranteze
www.dacoromanica.ro
677
p. 61
Verne de Pres le en 1784, Pans, 1984, p. 62-63, care trimite de altminten la Dictionarul de
biografie franceza (Le Dictionnaire de biographic francaise, t XII (1970), col. 1 035-1 037)
Observapile nautice ale Iui du Verne, date recent la lumina, apartin unui raport, care
completeaza Jurnalul de bord al supenorului sau, capitanul Lafitte-Clave. Textul original se
afla impreund cu memorule redactate de acesta, ca urmare la raportul sau Cu tot caracterul for
fragmentar, aceste Observapi aduc o cornpletare bine venita la insemnanle mai ample ale
Jurnalulut amintit.
p 62
Sunne sau Sulina este a doua gura a Dundrii, cand vii din nord. Se zice ca
este cea mai adanca si mai cercetata gura a acestui fluviu. Ea este deschisa spre
sud-est si nu are mai mult de o Rita de stanjeni2 lungime in locul unde stationeaza
vasele. Adancimea, in ziva cand am sondat-o (la 29 iunie) era de 15 picioare (circa
5 m) la zece stanjeni departare de malul stang si de 7-8 picioare (intre 2,25 si 2,60 m)
la mijloc. Iuteala curentului a fost in acea zi de 3 000 de stanjem pe ora, dar nivelul
Traducerea s-a facut dupd textul francez, redat in articolul intitulat La reconnaissance
des Bouches du Danube par Lafitte Clave et du Verne de Presle en 1784, prezentat de J
Paviot la CNRS din Paris, 1984, p 62-63.
2 Cam 30 de m (n ed.)
678
www.dacoromanica.ro
apei era atunci foarte inalt si mi s-a spus ca atunci cand este scazut, vasele sunt
silite sa tind malul drept sau mijlocul gurii. Cum apele au tarat cu ele digul ce
fusese construit in prelungirea malului stang si au lasat sa ramana la suprafata un
pilotiu, peste care era altadata un far, intrarea in Sulina era primejdioasa. Acum in
mijlocul spatiului pe care it ocupa digul, afli 9 sau 10 picioare de apa (intre 2,90 si
3,25 m) intre pilotiu si malul drept. Turcii au asezat cam la 30 de stanjeni (circa 60 m)
la sud de pilotiu o geamandura, care semnaleaza canalul vaselor care vin sa ancoreze.
Observatii
De la gura Nistrului pana. la Karahirman, oral la sud de ultima gura a
pe care it vezi venind din nord vazut din vest, culmea sa de imparte in 5
inaltimi distincte, din care cauza i s-a dat numele de Bech Tepessi, cuvinte
turcesti ce exprima aceasta diviziune.
Navigatia portiumi din Marea Neagra cuprinsa intre capul Eskiforos in
Crimeea pand la intrarea in Marea Moarta3 si Karahirman ni se pare foarte
primejdioasa, ca sa nu zicem de nefolosit pentru vasele mars (de force). Uscatul nu
poate fi vazut decat la o foarte mica distanta, iar pe vreme intunecoasa vasele ar da
de un fund mai inainte dea fi vazut pamantul. In aproape toate locurile din aceasta
www.dacoromanica.ro
679
ALEXANDRE D'HAUTERIVE
(1754-1830)
Alexandre - Maurice Blanc de Lanautte, conte de'Hautenve, s-a nascut la 14 aprilie 1754,
la Aspres-les-Corps, dintr-o familte nobtla, dar scapatata, din Dauphine Si-a facut studiile la
Oratoneni, predand apoi acolo ca profesor, fard a intra insa in acest ordin calugaresc, cu toate
ca la Constantinopol i s-a atribuit, in mod eronat, calitatea de abate d'Hauterive. Confuzia s-a
datorat faptului ca purta totusi vesmintele preotesn, fail a apartine insa clerului, dovada ca mai
tarziu, data intors in Franta, s-a casatont st a avut urrnasi.
Datorita unor interventii acute pe langa Marie - Gabriel - Florent- Auguste, conte de
Choiseul-Gouffier, numit ambasador al lut Ludovic al XVI-lea la Poarta, in 1784, d'Hautertve
a fost acceptat in suita noului reprezentant al Frantei la Constantinopol, in calitate de gentilhomme d'ambassade", alaturi de poetul abate Jacques Deli lle (1738-1813), traducator al lui
Vtrgthu $i de apreciatul arheolog Jean-Baptiste Lechevalier (1752-1836), preocupat de antichitatea
greaca. Sosit la Constantinopol, la 23 septembrie 1784, d'Hauterive a slujit mai intai ca bibliotecar
680
www.dacoromanica.ro
nu s-a complacut, insa, in Moldova 5i, profitand de fuga in Rusia, la 3 decembrie 1786, a lui
Alexandru Voda Mavrocordat, pe langa care fusese angajat, a cerut, in 1787, noului ministru
de afaceri externe al cabinetului de la Versailles, contele Armand-Marc de Montmonn-Saint
Herem, rechemarea in patne Solictarea 1-a fost aprobata intrucat noul domn, Alexandru Ipsilanti,
a sosit la lap, insotit de propnul sau secretar, Jean Baptiste Le Chevalier, amintitul arheolog
facand parte din suita contelui de Choiseul de la Constantinopol Reintoarcerea in Franca a lui
d'Hauterive, in 1787, nu I-a impiedicat, insa, inainte de a parasi Moldova, de a adresa lui
Alexandru vocla Ipsi lanti un memoriu asupra stare vechi $i din vremea sa a principatului caruia
ii fusese oaspete temp de dot ani
Paris de cunoscutul publicist francez filoroman Abdolonyme Ubicini, in Revue de geographie", 1877, tome II, p. 120-131; 274-287, 51, respectiv, in aceea51 revista, 1879, tome II,
p. 366-376 511880, tome I, p 45-58. Matenalele au fost republicate in limba origniala de catre
St. Ora5anu 51 I. Bianu ca anexa la editia memonului asupra Moldovei din 1787, tipanta la
Bucure5ti, 1902, intre p. 286-329 5i, respectiv, 331-378 Amintitul memoriu din 178.7 intitulat
Memozre sur l'etat ancien et actuel de la Moldavie presente a SAS. le Prince Alexandre
www.dacoromanica.ro
681
Ypsilanti hospodar regnant en 1787 par la Comte d'Hauterive a fost daruit regelui Carol I at
Romaniei de catre un scoborator al autorului $1 apoi donat de catre suveran Academies Romane,
care 1-a editat in original $1 traducere romaneasca, in 1902, sub ingrnirea lui $t Ora5anu
I. Bianu (p. 15 279), cu un mic comentanu (p 281 283) 51 o scurta nota biografica asupra lui
d'Hauterive (p 385-399). Capitolul II al suplimentului amintitului memoriu, tratand despre
unele obiceiuri ale nioldovenilor $1 despre limbs lor, a fost reprodus, cu permisiunea autorului,
de catre publicistul De la Roquette ca anexa (p 389-414) la traducerea in franceza la Paris, in
1824, a cunoscutei lucran inchinate Tan lor Romdne de catre consulului englez William Wilkinson, An Account of the Principalities of Wallachia and Moldavia, aparuta la Londra, in 1820 (cf.
erori, este oarecum mai corect inteleasa, autorul tinand sa releve trecutul eroic at Moldovei in
lupta ei pentru neatarnare; clerul nu mai este condamnat, ci numai elementele grece5ti, care it
dezonoreaza, d'Hauterive propunand attar inlocuirea egumenilor de manastin strain' cu localnici;
autorul manifests o anumita compatimire pentru robe tigani, pe care ar don sd-1 vadd dezrobin
Capitole interesante sunt dedicate comertulm 51 agriculturn, precum 51 obiceiurilor poporului $1
'stone' limbic romane, denvand din latina corupta, fund o premiers in materie, dupd cum
subliniaza I Bianu in notele sale de la p 393 397 Deoarece acest text a fost in intregime
tradus in editia lui $t Ora5anu 51 I Bianu din 1902, el nu -5i mai poate gasi locul in colectia
de fats, ce sufera 51 a5a prea mult din prima abundentei materialului pe care trebule sa-1
analizeze Au fost traduse doar extrase din pnmele cloud texte asupra Moldovei, datorate lui
d'Hauterive, necirculand pana acum deck in originalul francez In felul acesta, cititonil avizat
le poate compara cu cel talmacit anterior, la inceputul secolului nostru, 5t pe care nu-1 mai
putem reproduce arcs, din lipsa de spatiu
Biografia 51 opera lui d'Hauterive au constituit subiectul preocuparilor lui Artaud de
Monton, care a publicat, la Paris, in 1839, monografia intitulata Histoire de la vie et des travaux
politiques du Comte d'Hauterive, date asupra personalitkii sale mai figureaza 51 in Nouvelle
biograplue generale, Paris, Firmin-Didot, tome XXIII, col 589
Stir' privitoare la legaturile lui d'Hauterive cu Moldova sunt cuprinse 51 in izvoare
publicate in colectia Hurmuzaki, vol VII, p 433 Si 438, vol X, p 21 Si supl 12, p 36, precum
51 in cloud anexe (p 40-41) ale studiului lui V Mihordea, De (/) Hauterive, secretor domnesc
in Moldova (1785), in Revista 'stoned, XXI (1935), nr 1-3, p 33-42 Acesta releva 51
legaturile pe care le-a avut fostul secretar domnesc cu cavalerul von Gentz, confident
intim al ancelarului Metternich, ce a initiat o corespondents cu loan vocia Caragea,
domnul Tarn Romane5ti (1812-1818). 0 vedere de ansamblu asupra memonului lui
d'Hauterive $1 la N. Munteanu-Breasta, Moldova la 1787" in viziunea contelui d'Hauterive,
in Revista de istorie", tom 41 (1988), nr 7, p 709-720. Mennum despre calkona $1 memonile
682
www.dacoromanica.ro
lui d'Hauterive asupra Moldovei se mai intalnesc si la Pompi liu Eliade, De l'influence fiancarse
sur l'esprit public en Roumanie, Paris, 1898, p. 149; Germaine Lebel, La France et les Armcipatites Danubiennes (du XVI-e szecle a la chute de Napoleon I-er, Paris, 1955, p. 196-198,
si P. Cernovodeanu, Les voyageurs francais devant les realztes roumames, in Annales histo-
www.dacoromanica.ro
683
p. 317
p 319 s-a infant uscandu-se; este taiata de indata ce se simte I/ nevoia $i se face
focul cel mai luminos $i cel mai frumos din lume. In rest, mizeria nu se vede
5 Un poele de terre glcuse couronne d'un gros fiit de colonize tronquee.
6 Comparatie destul de bizara si deplasata
7 Slobozia, azi oral, dud. Ialomita
8 De fapt bratul Borcea al Dundrii.
9 Zona de ample din regiunea pariziand.
684
www.dacoromanica.ro
decat pe peretii incaperilor; am vazut peste tot gaini, gaste, mai multi sau mai
putini cai si boi, of si capre, caini si pisici, care traiesc din prisosul stapanilor
si paine. Aceasta este de cloud feluri: cea din cuptor este neteda, tare, grea si
fara aluat, ca in Bulgaria, dar totusi este scoasa din cuptor; cealalta este fiarta.
Se pune maim pe foc intr-un ceaun; cand apa clocoteste, se amesteca pand se
evapord. Coca is forma ceaunului si se mananca calda si va asigur ca fard a
avea pofta de mancare a unui roman, o gasesc bung. Iti aminteste intocmai de
gustul unei cruste de pateu1.
Ziva a 21-a. De la Slobozia la Gradisteal 1(14 ore)
Doud nopti fara somn, un frig de nesuportat, saisprezece ore de drum,
dintre care trei pe o bezna de nepatruns, fara siguranta de a fi apucat-o pe
drumul eel bun, fard speranta de a sosi. Neplacerea de a rataci timp de o ord
de-a lungul unui rau12 inghetat, impotriva vantului, la rumereala, spre a descoperi
o ambarcatiune care trebuie sa treaca (dincolo) in cincizeci de drumuri, treizeci
de carute si trei sute de persoane pe scandun prost atasate, de-a lungul sloiurilor,
picioare in toate directiile, dormim, claie peste gramada, trei calaton, opt
servitori, cloud femei, trei tarani, doi copii, care se inlocuiesc unul pe altul cu
plansul, un came, care ii insoteste, pisici, gaini, gaste, cinci sau case cojoace
si patru cufere. Colac peste pupaza, un turc din alaiul (nostru) a murit astazi
de ciuma, de care s-a imbolnavit la Silistra. Ciuma se afla., deci, 'Inca, cu noi.
Ce e de facut? Frigul, plictiseala, deznadejdea si cateodata foamea sunt si ele
prezente. Jata diferite feluri de a muri. La fel e daca iesi din viata pe o 110
sau alta. In asteptare, s dormim, daca putem.
Ziva a 22-a. De la Gradiste la Martinestim (5 ore)
Astazi eel mai frumos sat, sears incantatoare, dupd o zi fard oboseala si,
pe deasupra, o nunta in conacul meu15, unde se mai joaca cat vreau inainte de
a-mi ceda locul. Nu inseamna nimic daca se joaca bine sau prost, cand to
prinzi cu drag (la aceasta), bucuri pe spectatori, carora le place mai mutt s
vada fete fericite si miscari inspirate de bucurie, decat s admire precizia
pasilor si armonia cadentei. // Ne ramane apoi, dupd sarbatoare, o foarte blanda p 321
i frumoasa gazda, sotia unui (taran) roman de teal* care nu stie ce e gelozia.
De la Paris padg aici am fost de parere ca in pofida formei vesmintelor ce le
purtau, femeile erau frumoase sau urate .[...]. (Broboada) are aici gratia unui
val al unei frumoase (calugarite) benedictine; strange fruntea cea mai regulata
si face s reiasa doi ochi mari albastri imblanziti 'Inca prin cea mai fermecatoare
1 Croate de pte. De fapt, este vorba de marnaliga.
II Gradistea, sat si corn , jud. Braila.
12 Buzau
www.dacoromanica.ro
685
infatisare. 0 ie de panza simpla lash' 'Inca naturii toate meritele pentru o tape,
careia nimic nu II stanjeneste supletea si, in loc de o fusta, o simpla bucata
de stamba trandafirie si alba, care strange in sus si in jos, la fel ca prosopul
in care se infasoara o femeie care iese din baie. Intr-adevar, ar fi fost foarte
P.
686
www.dacoromanica.ro
sau de a ne servi, painea sa alba si &rule sale gustoase sunt trei lucruri pe
care nu le-am vazut de mult si care merits uimirea si recunostinta mea. Acel
de Tecuci mi-a parut chiar mai mare boier. Parcalab22 a trei orase, care se
invecineaza si umplu fundul unei vai bine cultivate, bine udate, bine asezate,
are aerul de a simti intreaga superioritate ce i-o acorda cei 2 piastre si cele 12
zile de claca pe care are dreptul sa le pretinda de la fiecare din indivizii ce
au fericirea sa i se supund. Toate acestea justified cu prisosinta gravitatea
neschimbata a aerului sau foarte oriental si indiferenta lui pentru straini; si cu
toate ca m-a primit in felul cel mai putin atentionat, ea mi-a trimis resturile
unei foarte proaste tine si mi-a harazit pentru a doua zi cel mai prost cal din
ispravnicatul sau, tin sa marturisesc, de dragul adevarului, ca poarta barba cea
mai frumoasa pe care am vazut-o vreodata.
Ziva a 25-a. De la Tecuci la Barlad23. (8 ore)
La jumatatea drumului se gaseste o ridicatura de parnant care se inalta P 325
24
Gouverneur
Bullad, municipiu, jud. Vas lut.
26
Plaques.
Localitate in Turcia.
27
Arch on-vesner.
25
www.dacoromanica.ro
687
care i le ofer. In modul cel mai strict nu poate trai vinerea decat cu icre infecte
si cateva masline flescaite in otet prost. La fel se petrece miercurea, in ajunul
sarbatorilor sau in cele cloud sau trei posturi ale calendarului ortodox28. Ca
eretic29, nu sunt demn de acest regim meritoriu [...]
32 Correge. Antonio Allegri zis il Corregio (c. 1489-1534), faimos pictor Italian
renascentist
33 Alexandru Mavrocordat (Deli-bei), domn al Moldovel (28 mai 1782
34 Talhan nomazi ai desertunlor, atacand caravanele de neguston.
35 Postes.
688
www.dacoromanica.ro
1 tan. 1785).
unde n-a stat prea mult. Gasim apa, foc, o crasma afumata, duhnind a tutun
si (plind) de evrei. Ocup cu autoritate locul cel mai suportabil si ma dedic
destinului meu. Nu-mi mai famane decat o noapte de resemnare! Imi fat supa
cu (idea, beau un pahar de pelin37 si adorm ascultand mormaindu-se versete
ebraice din Vechiul Testament, la care nu m-asi fi gandit in tot timpul calatoriei
mete fara aceasta. aventura.
P. 329
Moldova in 178538
p 331
douasprezecea parte a anului; atunci nu e zapadd de trei cots pe Wild; atunci p. 333
poti
douazeci de leghe.
36 Pate.
37 Peluso.
3761s Prin arderea arborilor, negustorii englezi li olandezi obtmeau cenusa de potasiu sau
www.dacoromanica.ro
689
stralucite printre cei care urmeaza credinta lui Isus, inaltii si puternicii
guvernatori ai regatelor (!) Moldovei si Tani Romanesti" (p. 339). Regele
Prusiei se adresa lui Alexandru Mavrocordat Firaris pe un ton mai familiar ca
si consuhlor sai trimisi in tan straine: Domnule principe al Moldovei, v
felicit... etc. si voi cauta toate prilejurile sa va arat bunavointa mea" (p. 340).
Serviciul de cafea si portretul regelui Prusiei, daruite de maiorul von Seidlitz
din familiile Ipsilanti, Moruzi, Sutu, Caragea etc. si moravurile lor. Despre
farmecul doamnei Zamfira si a prietenei sale, Sofia de Witt, viitoare contesa
Potocka, celebra aventuriera a vremii si, ulterior, favorita a lui Potemkin.
Despre domnite, boieroaice si portul lor. Respectul exagerat pe care it arata
aici femeile pentru barbati. Scurte caracterizari privind pe Sofia de Witt si pe
sotul ei, ofiter polonez, pe maiorul von Seidlitz etc.].
p. 352
690
www.dacoromanica.ro
zile. 0 gasesc ingro$ata, dar o pun aici, ca sa se vada dupd aceea pand la ce
punct am exagerat lucrurile, cand m-am pripit in judecata. .
Am deosebit 'Ana in prezent pada. la $apte soiuri de oameni in Moldova:
1. Boierii, care merg cu trasura, in jilt, cu caruta $i care par mandri fats
de popor, prevenitori cu oamenii de la Curte, afabili cu strainii 5i politico$i
intre ei.
2. Oamenii de la Curte, care merg calare; sunt boierii de treapta a doua.
Primii merg cu trasura de la dan$ii pand la Curte, iar la palat, ca $i in casele
Ar pune sa fie batuti cu bete saracii de pe uliti, data nu s-ar scula in picioare
cand ar trece ei. Merg unii la altii sa-$1 bea cafeaua, sa-5i fumeze (lulele) 5i
sa palavrageasca asupra greutatilor numirilor 5i destituirilor din importantele
dregatorii de vistier, camara$, cupar, spatar, arma$, adica de fecior, marunt
functionar, paharnic, purtator de spada 5i u$ier.
3. Negustorii greci, cu o infali$are delicata, cu tonul // dulceag, cu un aer p 354
$mecher, trasaturi care exprima foarte bine intocmai calitatile morale ale acestei
6. Evreii, care sunt recunoscuti de departe dupd figura lor cea mai
extraordinara, ce (nu) poate fi vazuta in nici o (alts) tars din lume, (cu)
capul in forma patrata 51 cre$tet ascutit la barbie, acoperit de o cugna de
bland neagra din care atarna in fats cloud cozi de par in toata lungimea lor,
5i
www.dacoromanica.ro
691
Este in tot din ceea ce imi izbeste privirile (un lucru) ce ar putea sa
descumpaneasca intelepciunea observatorului cel mai atent. Mare asuprire a
poporului, mare supunere a celor mari, mare autoritate a domnului; iata ceea
p 355 ce poate fi judecat // cand se vad aduse darile la vistierie, sosind boierii la
Curte si sezand domnul in divan. Voi spune in alta parte ceea ce trebuie gandit
despre mizeria poporului. Cat despre acesti boieri, atat de umili cand stau in
picioare si cu capul gol in fata domnului si care tremura cand vorbesc cu
Maria Ta Voda42, isi bat joc de el in sinea 1or43 si cand ies de la Curte, spun
felul for de a gandi unor persoane care it vor repeta domnului; zisul domn se
teme mai mult de ei decat este temut (de acestia). Ii plateste ca s taca, acorda
dregatorii tuturor ce nu-i stau la inima si niste lefuri prieternlor, care ar muri
de foame daca n-ar avea putinta sa*-1 fure, cand nu le ofera chiar el mijlocul
de a (putea) fura Moldova. Excelenta admimstratie ca aceea a unei Curti, unde
un om este vazut ca un prost de catre domn, cand nu stie s umfle un memoriu
si s mareasca cuantumul unei dari in profitul sau!
[Consideratii asupra claselor sociale, caracterului versatil al grecilor, al
mediocritatii domnitorilor si permanentei primejdii la care sunt expusi din
partea turcilor si a rapacitatii conationalilor, gelosi de ridicarea for in scaunele
de domnie a Principatelor, dominatia exercitata asupra romanilor de catre
straini de-a lungul veacurilor din evul mediu si pand atunci].
p 359
Moldovenii sunt sau se lauds de a avea aceeasi origine ca si italienii...
(nu se poate nega insa) in aceasta tail fraternitatea popoarelor care intre
Dunare, Nistru si Marea Neagra, vorbesc, ca si in Italia, un idiom, intr-adevar,
derivand din latina.
Este totusi curios de observat diferentele de arnanunt pe care climatul,
modul de guvernare sau pura intamplare le-a creat in moravurile acestor natiuni,
egala la episcopat, cea mai mare demnitate la care pot sa ajunga grecii in
Principatele Tarii Romanesti si ale Moldovei45. Toti compatriotii for sunt robi46,
iar ei sunt liberi. [Despre situatia preotilor greci in Imperiul Otoman. Patriarhul
din Constantinopol are in subordinea sa 140 de episcopate, care beneficiaza de
venituri variind intre 10, 30, 100 si 200 de pungi, dar nici un episcop din
Fanar nu este deasupra nimanui]. Aici, domnii ii trateaza cu cea mai mare
42 Maria to Voda
43 In petto.
692
www.dacoromanica.ro
case, mobile, $i-$i poate cineva inchipui ce (avere) se poate strange prin
economiile acumulate // dupa o pastorire indelungata prin darurile domnilor la
venirea lor, ale episcopilor, ale egumenilor de manastin, ale preotilor, diecilor,
calugarilor $i calugaritelor. Mitropolitul defunct este totdeauna inlocuit printr -un
P. 366
episcop in functie, ceea ce creeaza un nou loc vacant. Scaunul este scos la
mezat $1 concurentii nu fac economic. Episcopatul de Roman a fost plata de
curand47 cu 150 de pungi; se poate judeca restul.
In Moldova sunt 15 pand la 16000 de catolici sub jurisdictia episcopului
de Bacau $i pu$i sub pastonrea directs a unei duzini de preoti italieni..., ce -$i
'petrec aici cam noua ani. Majoritatea canonicilor sunt unguri, refugiati aici de
mai bine de doua. secole $i care 0-au pastrat moravurile deosebite de cele ale
localnicilor [moravurile, obiceiurile $i gradul lor de cultural
Evreii din aceasta tars au moravuri specifice, care-i diferentiaza de toti
ceilalti evrei din Turcia sau din lume. Aviditatea lor este mai putin odioasa,
sunt mai putin hoti, mai putin murdari *i mai putin detestati ca in alte parti48.
[Despre tigani, care ar exercita aici artele", muzica, Indeletnicirile de
orfevrerie, fierarie etc., despre conditia lor socials de robe $1 trawl lor mizer.]
Nu se gase$te nicaieri in lume un a$a mare numar de limbi reunite la o p 369
populatie atat de restransa. Am numarat pang la doudzeci $i unu49: greaca,
turca, romand50, armeana, araba (!), persand (!), rusa, polona, saseasca, care
este un fel de engleza (!), maghiard, albaneza51, boema, morava, germand,
daneza (!), spaniold (!), tatara, engleza, franceza $i ebraica. Se mai poate Inca
adauga greaca cults $i jargonul tiganesc, care este o semilimba. [Consideratii
lingvistice eronate asupra caracterului limbii romanel
Acest amestec se regase$te $i in limba scrisa. Alfabetul are patruzeci de P. 370
litere; copiilor le trebuie in chip obimuit vreo trei sau patru ani ca sa invete
sa citeasca, iar aceasta scriere52 este, prin varietatea formelor literelor, un
adevarat desen. (Literele) sunt intretaiate in fel $i chip, spre a se obtine astfel
formele cele mai curioase. Fiecare i*i bate capul sali faca din propriul nume
o parafa53 cat mai originals cu putinta. Este Indeletnicirea cea mai obisnuita
a tinerilor de a -si compune o semnatur5.54 cat mai complicata $i cand, in
sfamt, au izbutit sa-i dea forma voita, este o adevarata munca sa se obi$nuiasca
s-o scrie in mod curent. Dar se pot mandn, totodata, ca nimeni din lume n-ar
fi in stare sa be imite semnatura $1 sa faca un fals cu numele lor!
52 Chin ha
53 La patarafe.
54 Le chtffre.
www.dacoromanica.ro
693
p. 371
luni, poporul plateste (pe un interval) de optsprezece luni. Luna martie este
complet scutita. In afara excesului cantitativ al acestor dari extraordinare,
momentul neasteptat, epoca indepartata a recoltelor sleiesc peste masura pe
dajnic; si culmea este ca ele nu se opresc aici si ca de multe on capriciul unui.
mare vizir sau o nevoie neasteptata a Curtii fac necesard o aprovizionare cu
grane, orz etc., care se face, se adund si se card pe spezele poporului.
Domnul da socoteala Portii asupra tuturor veniturilor sale, in afara de
1 400 de pungi care sunt socotite a fi harazite nevoilor sale personale. Darurile,
acest bun atat de usor achizitionat, fara nici macar a consulta pe primul
proprietar, care este eel putin suzeran in raport cu dansul. Cei mai saraci iii
inzestreaza fetele, adica (le daruieste) cloud vaci, o rochie de land grosoland
de purtare, o ie59 de sarbatoare in care intra putina matase60, patru camasi, un
cufar de cincisprezece parale, pentru a adaposti toate aceste bogatii, si o
oglinda. Mire le, din partea sa, ii daruieste o batista si opinci; tatal sau, ii
procura, daca poate, doi cai, o caruta, o coliba61 si legile tarii ii lasa jumatate
din Moldova s-o cultive, daca are chef.
55 Du sel, du yin, des abeilles.
56 Aides.
61 Une cabane. Acest pasaj este aproape identic cu acel redactat in ziva a 22-a a jumalului
calatonei lui d'Hauterive de la Constantinopol la Ia$i, dupd cum se poate vedea mai sus.
694
www.dacoromanica.ro
incat proprietani le omoard spre a nu be adaposti si hrani (pe timp de) lama.
ce o duc acolo obtin atatia bani lichizi cat pot. Surplusul se plateste prin
schimburi.
www.dacoromanica.ro
695
lumanarile, a caror materie (prima) este ieftind si confectionarea lor (se face)
in conditii $i mai favorabile; cu pieile de caprioard63, a caror folosinta nu este
P.
63 Cerf
64 Aprecieri mexacte.
65 Cifra yacht inferioard realitatn.
66 Raicevich socotqte 5 pand la 600 000 de m pentru ambele Principate (Osservazioni...,
p. 120).
696
www.dacoromanica.ro
(secolul XVIII)
In mai 1785, Tara Romaneasca a fost strabatuta, in drumul de la Constantmopol spre Viena,
de o vizitatoare mai putin obt$nuita, st anume: baroana Marianne von Herbert-Rathkeal, sopa
mtemunnului impenal la Poarta, baronul Peter Philipp von Herbert-Rathkeal (1735-1802) Date le
biografice pe care le cunoa$tem asupra acestei persoane sunt extrem de succinte. Filed a baronului
von Collenbach, consilier auk, $1 a Martel Kathannet von Pelser, famihe bine reprezentata in cercunle
diplomance vieneze $1 bucurandu-se de protectia imparateset Maria Tereza, Marianne s-a casatont in
1778 cu Peter Philipp von Herbert-Rathkeal, pretms coborator din familia trlandeza a contilor Herbert of Pembroke, in realitate feu al dragomanului autontatdor habsburgice de la hotarele Croatiei,
Johann Herbert-Rathkeal, ongmar de pe coasta adnatica a Istnei, $i al Francescai a$a-zisa descendents"
din Skanderbeg (1) Datonta casatoriei sale $1 intrand intr-o familie influents, Peter Philipp a fost
inaltat (impreund cu fratele sau Johann, maior, slujind in regimentele secuie$ti din Transilvania) Ia
titlul de baron al Sf Impenu la 3 Julie 1779, pentru ca la 27 septembrie al acelma$1 an sa fie numit
mternuntm la Poarta, unde a functionat cu intreruperea dintre 15 februane 1788 17 octombne
1791, datorata tzbucnini si desfa$urarn razbotulut austro-ruso-turc pans la moarte, survenita la
Constantmopol, la 23 februane 1802
In pnmavara anulut 1785, baroana Marianne von Herbert-Rathkeal a hotarat sa se intoarca,
provizonu, la Viena, impreuna cu cloud dintre fetitele sale. Drumul ales, pe uscat, strabatea
Balcann, Tara Romaneasca, Transilvania si Ungana Pentru trecerea prin Principatul muntean,
Stephan Ignaz Raicevich, agent imperial in Tarile Romane, i-a dat un ajutor neprecupetit,
insistand pe Tanga Mihai voda Sutu sa-i fats o pnmire fastuoasa la Curtea din Bucure$ti, demna
de sotia unut reprezentant al Curti de la Viena, aflata, pe atunct, in bune raportun cu Poarta.
De$1 nu exists nict un precedent in matene in protocolul respectat atunci la curnle fanariote, Sutu
s-a confonnat totu$1 rugammtilor Iui Ralcevich, desemnand pnntr-un pitac, ems la 6/17 mai 1785,
modul de desfawrare a ceremoniei de intrare a baroanei in Bucure$ti $1 dregatoni insarcmati
cu aducerea la indephrnre a disporttnlor primite. Astfel, domnul a poruncit celui de-al doilea
comis sa fie purtatonu de gnia a se gate (pregati) acest alai, care, mane mtercun, la 7 ale lunei
acestela, sa se afle de dimineata Ia Vacaresti" Astfel alatul ce s-au oranduit la mtrarea dumneaei
madame a dumisale Stmor Intemunctu" trebuia sa cuprinda 20 de seimeni cu capitanii for
calan inarmatt", apoi nemtii din Poarta (Poarta Curti domne$0, lard cu zapcn for ", condu$1
de marele pitar, Antoine Vtlara, fostul mare pitar, Panait Matraca, $1 marele comis, Alexandru
Manu, punandu-se la dispozitia baroanet von Herbert Rathkeal careta domneasca cu 6 telegan",
paztta de o parte $1 de alta de cate tret ciohodari".
Sotia internuntiulm a fost intampinata la Data, dupa trecerea Dunani pe la Giurglu, la 5/16
mai de catre un vataf de divan $1 de cancelistul agentiei austriace, Spaun, in timp ce dot ispravnici de
tinut au fost insarcinan sa-t asigure buna desfa$urare a calatonei pand la Bucure$tt, unde ea a poposit
in seara ztlet..de 6-17 mai Obosita de drum, baroana a refuzat intrarea solemna in ora$, preganta de
domn in cinstea et Ia mandstirea Vacare$ti, $1 a preferat sa se odihneasca peste noapte in casa agentulut
Imperial Raicevich a facut de indata cunoscuta la Curte marelui postelnic Alexandru Colceag sostrea
distinsei calatoare, tar a doua zi, cu alaml hotarat, baroana von Herbert-Rathkeal a fost condusa la
Curtea domneasca stabilita provizonu pe atunci in incinta manastini $1 $coln de Ia Sf Sava Sopa
www.dacoromanica.ro
697
internuntiului a fost pnmita de catre doamna tarsi, Sevastlta Sutu, nascuta Calltmachi, si fetele
sale, de manle boieroaice $1 de alts demnitan, in prezenta lui Raicevich, a secretarului domnului
$1 a dragomanului Gian-Evangelo Tmioni, pentru scurta vreme $1-a facut apantia $1 Mihai voda
Sutu, venit sa salute pe calatoare Seara, la Intoarcerea acesteia la resedinta sa, t s-au trimis atat
dansel, cat $1 copilelor ei diferite produse onentale din partea doamnei tarn, care i-a intors vizita, cu
acela$1 ceremonial, in ziva de 8/19 mai In sfamt, la 9/20 mai, calatoarea
in drum spre Transilvania, sub obladuirea ispravnicului de Arge$
in capitala Tarn Romanesti, unde, desi n-a avut pane de onorun speciale, a mat insa cu
Nicolae voda Mavrogheni $i doamna sa Marmara, nascuta Scanavi, la Curtea domneasca,
acordandu-i-se tot atatea semne de respect
Date biografice asupra Manannet von Herbert-Rathkeal s, asupra sotulut ei se intalnesc in
Gothatsches genealognsches Taschenbuch der fretherrhchen Hauser, Gotha, 1853, p. 202 $i la
Constantin von Wurzbach, Blographisches Lexikon des Katserthums Oesterretch, vol. 8, Wien, 1862,
1785 a fost publicat de V A Urechia, Istorta romandor, vol. I, Bucuresti, 1891, p. 539, iar
darea de seams a calatonei acesteia in E. de Hurmuzaki, Documente privztoare la tstorta
rom antlot; vol. VII, Bucuresti, 1876, p. 455-446, doc. CCLXXXIII, reprodusa $1 de V. A Urechia,
op at., p. 540-541. Raportul lui Raicevich din 20 mat 1785 $1 post scriptumul din aceea$1 zt
au fost editate tot in Hurmuzaki, VII, p 447, doc. CCLXXXIVCCLXXXV $i reprodus in
V. A. Urechia, op cit , p. 542. Trecerea baroanei von Herbert-Rathkeal pe la not a fost semnalata
9i
698
www.dacoromanica.ro
poruncit la doi ispravnici4, cei mai apropiati, sa fie prezenti pe acel drum si
sa aiba grija sa fie bine slujita. Agentul, din partea sa, a trimis la Data pe dl.
von Spaun, cancelistul imperial si regal. In ziva de 16 mai, doamna (baroand)
a trecut Dunarea cu suita sa si s-a oprit la Giurgiu. In ziva de 17, la orele 5
seara a sosit la Bucuresti in careta agentului5, care s-a dus s o primeasca
afard din oral, si a descins la casa agentului. Dragomanul, dl de Timoni6,
impreund cu suita doamnei (baroane) au avut o casa care le-a fost desemnata
de domn. //
.
Maria sa, pentru a o cinsti pe doamna (baroand), a dispus ca, inainte de
intrarea in Bucuresti, s se opreasca la Vacaresti, manastirea aflata la o departare
de o ora de oral, cum fac domnii cand ajung in Tara Romaneasca, pentru a
purcede apoi la intrarea publica cu caretele de la Curte, cu personalul oficial
si cu suita, dar doamna (baroand) a multumit cu politete, dorind sa se odihneasca
din partea doamnei8 tarn, iar mai apoi a venit calare un slujbas al Curtii, cu
un cal dus de capastru9, un cioltar bogat si (postelnicul) a luat cu sine pe
dragomanul imperial si regal, pe care 1-a condus la Maria sa.
In acea dupd amiaza, 1 s-au adus doamnei (baroane) felurite dulciuri si
fructe in numele doamnei tarii.
In ziva de 18, la ora 5, a venit careta doamnei tarn, trasa de 6 cai, ca sa
o primeasca pe Exc. sa, care a fost insotita de agent Si de dragoman, ce sedeau
cu spatele spre cai.
Cortegiul consta dintr-un mare numar de ostasi ai palatului si de 6 dregatori
calare, si capitani pe jos; primull si al doilea pitarll, 6 cihodari i un satargiu12
www.dacoromanica.ro
699
P. 446
In ziva de 19, la ora 12, a venit doamna tariff, cu mare pompa, sa-i
intoarca vizita, insotita de cele cloud. domnite 5i de o numeroasa suits de
boieroaice. Cand a coborat din carets, a fost pnmita de agent, care i-a oferit
bratul 5i, astfel, precedata de doi aprozi, care purtau parfumurile, a fost
intampinata la u5a salii (de primire) de catre doamna (baroana), care i-a oferit
locul din dreapta pe canapea, iar domnitele aveau scaune deosebite.
Doamna (baroana) a oferit doamnei tarii dulciurile si cafeaua, iar agentul
le-a oferit domnitelor 5i cucoanelor de seams.
Dupa parfumuri Si apa de trandafir a luat sfar5it vizita. In ziva de 20,
Exc. sa a plecat din Bucure5ti spre Transilvania. Agentul impreund cu cancelarul
au avut onoarea sa o insoteasca afara din ora5.
Ispravnicul de Arge5I7 care se afla la jumatatea drumului trebuie s-o
slujeasca pang la hotare.
13 Elena, maritata cu marele spatar Gngore Balasache; Anastasia; Ralu, sopa marelui
comis Alexandru Moruzi, $i Maria, caskorita cu Iacob Arghiropol.
14 Locul de cinste la turci este cel de la colt (n. aut.).
15 Pierre La Roche.
16 Este vorba de Franziska von Herbert-Rathkeal (1779-1853), maritata, mat tarztu, cu
Ernst conte Attems, yi sora ei, Konstanze (1782-1829), calsatontal, in 1799, cu John Smith,
ministru ad-Interim at Mani Britanii la Poarta. (1798-1801), fratele amiralului Sir William
Sidney Smith (a carui relatare este cuprinsd in vol de fats, partea a doua).
17 Clucerul Constantin $tirbei, numit in sluiba la 4/15 mai 1785, cf. V. A. Urechia,
Istona romantlor, I, p. 317.
700
www.dacoromanica.ro
WALWRIAN DZIEDUSZYCKI
(?
p. 1785)
Walwrian Dzieduszycki* din Lemberg, impreund cu mai multi negustori, au facut la 1785
o calatorie pe Nistru, din Polonia la Cetatea-Alba, transportand grau si alte malrfun, ce urmau
a fi vandute in acest din unna. oral. Scopul calatonei era cercetarea cursului Nistrului, in
vedcrea unui pioiect de Iegaturi comerciale pe aceasta tale intre Po lonia si Marea Neagra.
Relatia calatonei for este intitulata W Dzieduszycki, Podro z dla do.iwzadczenza splau a
Dmestrowego w rob 1785 (Calatone pentru cercetarea navigatici pe Nistru in anul 1785) si
a fost publicata in revista Przyjaciel ludu", din Leszno XI (1843), pp 66 120 Deoarece
cuprinde multe amanunte care nu privesc tame noastre si consideratil de geografie fizica
asupra Nistrului, s-a dat un rezumat in traducere, care cuprinde toate amanuntele interesante
din punct de vedere istoric
www.dacoromanica.ro
701
p 241
702
www.dacoromanica.ro
se strice sub cerul liber. De*i graul for e mai bun ca graul arnautesc" de aici,
nu li se da un pret bun in lei. Leul are patru II zeci de parale *i cinci lei buni p 243
n-au cai. De altfel, ciuma face ravagii *i la Bender, unde numarul mortilor
cre*te mereu.
Benderul numai cu numele este turcesc, in realitate, muscalii poruncesc
acolo cum vor. De curand, un general rus vizitase cetatea cu sotia *1 copiii.
Bap de Bender face not greutati calatorilor, ii opre*te sa piece. Atunci
ei cer protectia consulului rus din Iasi, Ivan Lavrentievici, second maior,
viceconsul rus7 in Moldova, (care) trimitc vorba ca polonezii sunt aliati cu
ru*ii *i cere sa li se dea voie sa-si urmeze drumul. Ei pleaca spre casa multumiti
ca au scapat de ciuma.
www.dacoromanica.ro
703
JEREMY BENTHAM
(1748-1832)
Arts, corespunzand oarecum licence') $i peste alti tret ani gradul de M A (Master of Arts,
corespunzand oarecum doctoratului), el nu se poate adapta la practicile $1 metodele juridice din
Tara sa $1 renunta la profesia de avocat
Suprasaturat de junsprudenta lipsita de logics $1 de realitate, se intoarce spre fizica, de
care se pasioneaza pentru posibilitatile ei reale $1 experimentale Inca de la inceput, considera
mai util studiul fizicit decat cel al limbilor clasice Foarte inzestrat pentru limb', isi insusise pe
langa limba franceza invatata din copilane in Franta, unde it dusese tatal sau in mai multe
randuri
11111611e. gennana, italiana, spaniola, rusa $1 chiar chineza Combatand ideile gata
acute, abstractnle $1 mitunle, ca acela al asa-zisului Contract social, concretizat dupd unit in
pnmele inceputuri ale constitutlei engleze, el supune criticii insa$1 aceasta institutie sacrosancta,
;t
publicand sub anonimat, in 1776, A fragment on Gouvernment, in care ataca pozitia lui
William Blackstone, autorul unor comentani (Commentaries) ale constitutiei Aceasta scnere,
atribuita unor personalitati de seams, a facut senzatie Dar, cand s-a aflat ca autorul ei e un tanar
de 28 de ani, necunoscut, nu a mai intampinat aceea$1 pnmire Rupandu-se tot mai mult de
ideile acceptate de majontate, el vrea sa aseze legile pe alte baze decat pe cele ale morale', $1
anume pe ale unlitatii celor mai multi, pe care o $1 define$te astfel. Tot ce sporeste gradul de
bund stare a individului este util ". Dar ideile se cristalizeaza mai bine dupa calatonile pe care
le face in mtervalul 1783-1787.
A vizitat Franta, Italia $1 Constantinopol, de unde s-a dus in sudul Rusiei, in regiunea
Kersonului, unde fratele sau, Samuel Bentham, inginer $1 constructor naval, era angajat de
Potemkin sa construiasca tot felul de vase maritime $1 fluviale intr-un $antier naval instalat pe
chiar domeniul lui Potemkin de la Kncev (Critchioff") Acolo avea sa ramana Jeremy Bentham
dos ani, meditand asupra diferitelor probleme $1 inspirandu-se din realitatile pe care le avea sub
oche Cum $antierul improvizat nu dispunea de un personal calificat de contra-maistn, care sa
faca legatura intre directivele inginerului sr executia lucratonlor, Samuel Bentham i$1 organizase
atelierele dupd un plan circular in jurul biroului sau, care se ocupa centrul intregului sistem In
chipul acesta putea supraveghea personal, Para pierdere de vreme, diferitele faze ale executiei
lucrarn efectuate sub ()chi' sai Aceasta organizare centrals 1-a dat lui Jeremy Bentham ideea
704
www.dacoromanica.ro
folosirii unui sistem similar la construirea unei inchison model, al care' sef trebuia sa vada
s' constituie baza sistemului utilitarist. El stabileste, deer, un fel de aritmeticei morard, dar de
natural pur utopica.
Ideile sale au fost reluate de el, mai tarziu, in Rationale of punichments and rewards,
publicat mai intai in limba franceza, in 1811, si, abia in 1825, in cea engleza. Dupa reintoarcerea
sa in Anglia, a intrat in legatura cu o serie de propagandist' ai ideilor filosofice din Franta:
Morellet, d'Alembert, dar mai ales cu Etienne Dumont. Acesta renuntase la locul sau de pastor
elvetian si aderase cu totul la ideile noi, find acum directorul ziarului lui Mirabeau Le Courrier de Provence". Spirit de o mare receptivitate, dar si de o claritate si de o logica perfecta,
el a fost pentru Bentham mai mult decat un traducator un adaptator st un interpret desavarsit
al ideilor acestuia in operele publicate de el in limba franceza
Fatal de Revolutia franceza, Bentham a avur sentimente contradictor' Dupa publicarea
unei critici anonime a declaratiei drepturilor omului (1791), se entuziasmeaza pentru revolutie.
La 23 august 1792, Brissot propune $i obtine pentru el cetatenia de onoare Bentham raspunde
la aceasta chemare printr-un indemn catre francezi sa renunte la colons' din considerente
superioare... in alt rand propune guvernantilor francezi in pima revolutie planurile sale de
inchisoare model Directorul penitenciarului raspundea de viata 5i sanatatea pensionanlor
sa-i intretina in conditn bune, putandu-i folosi la munci
pe care trebuia sal -i ingnjeasca
potrivite, de pe urma carora scotea intretinerea lor.
Organizarea inchisorii model Panopticon
devenise la el o idee fixa. obtinand
asentimentul autoritatilor engleze, a si pornit la realizarea ei, cheltuind din bann sai pentru
ridicarea constructiei dupa planurile intocmite de el. Dar guvernul a revenit asupra hotarani sale
si numai dupa mai multi ani I-a despagubit, in parte, pentru cheltuiehle facute. Dar mai tarziu,
dupa acest plan a fost construita prima inchisoare celulara din Anglia (la Millbank) Dupa
restructurarea Europe', in 1815, a fost preocupat mai ales de ideea intocmini unor codun de legi
pentru diferitele state din Europa $i chiar din Africa.
In vasta sa corespondents pe care o avea cu cei mat divers' potentate, se afla $i propunerlle
sale catre Mehmet Ali, continand un indemn sa se declare independent de Poarta si o oferta sa-i
intocmeasca planul de educatie pentru urmasul lui. Urmand poate sistemul folosit mtensiv de
Ecaterina a II-a, tarul Alexandru I i-a scris personal lui Bentham, cerandu-i sal lucreze la
intocmirea unor legi, insotindu-si scrisoarea cu un inel scump, care a fost refuzat de destmatar
odata cu invitatia tarului.
La moartca lui, a limas un material manuscris enorm, parte din el reprezentand Mane
redactan, uneon contradictor'', asupra aceluiasi subiect, puce apoi la punct de Etienne Dumont,
in textul pregant pentru tipar, parte screen ramase inedite, sub evidenta scnsonlor trimise de el
si pastrate in cope intr-un registru special. Corespondenta sa, care se afla la British Library, a
ramas, in bund parte, nepublicata din cauza scrisului sau greu de descifrat Ideile lui au fost
ordonate si sistematizate de discipolul sau, John Stuart Mill, si de Etienne Dumont, traducatorul
$i colaboratorul sau. A lucrat cu o putere de munca umutoare pana la sfarsitul vietn. A must
la 6 iume 1832, in varstd de 84 de am. Conform dorintei sale, trupul sau a fost pastrat mumificat
poate fi vazut $i astazi. Lista lucranlor sale se insira pe mai multe coloane Ele au fost editate
de Bowring, E Dumont etc
www.dacoromanica.ro
705
sau a se lamuri catup de putin asupra lor. El se afla Ia Constantinopol in lama anului 1785,
unde sosise de la Smirna intr-un grup, alcatuit dintr-un oarecare Henderson, nepoatele acestuia,
domni*oarele Kirkland *i tanarul chirurg Griffiths *i intentiona sa piece cat mai degraba in
Rusia. Primind recomandarea ambasadorului tannei la Poarta, I. I. Bulgakov, pentru a calaton
fabricate la Viena, trasa de *ase cai, deoarece o trasura obipuita n-ar fi rezistat greutatilor
drumului. Cu toate acestea, trasura a fost avariata Ia primul popas. Aceea*i soarta a imparta*rt-o
*i carosa domnitei Ecaterina, de*i era trasa de zece cai. Pierzanduse zece ore pentru repararea
ei, plecarea a fost amanata pentru a doua zi, dar Bentham *i grupul sau au renuntat la calatorie
s-au intors pe calea marii la Constantinopol. insa juristul englez, find grabit sa intalneasca
pe fratele sau Samuel in Crimeea, a plecat din nou la drum in dimineata zilei de 10 decembrie
1785, dar de data aceasta singur *i calare, grabindu-se sa ajunga din urma convoiul domnitei,
convins Ca fare insotitoni sai si atatea bagaje, va putea sa ajunga la destinatie in 25 de zile (vezi
toate amanuntele date de Sir Robert Ainslie, in raportul sau inedit din 10 decembrie 1785
inaintat Secretarului de Stat, lordul Carmarthen, cf. Public Record Office, Foreign Office,
Turkey, dos. 78/6, fol. 268v-269).
Bentham a ajuns la Bucure*ti catre mijlocul lui decembrie. Aici, el s-a aratat interesat
mai mult de incercarea de identificare a substantei colorante folosite la prelucrarea marochinului
bulgaresc, observata de el la intrarea sa in ora* intr-o curte de la periferie, unde erau piei
vopsite 5i intinse la uscat De aceea, a *i scris din Ia*i corespondentului sau de la Constantinopol
Mr. Eaton", desigur William Eton, ca acesta, la trecerea lui prin Bucure*ti, sa se duce la locul
descris pentru a face rost de un specimen, pe care sa-I aduca la Kricev, unde urma, probabil,
sa fie valorificat in vreuna din intreprinderile manufacturiere injghebate din nimic de atotputernica
lui Potemkin.
Scrisoarea dui Ia*i catre Eaton, scrisa in fuga condeiului, infati*eaza cu umor anumite
trasaturi ale celor doi consuls din Bucure*ti si II indeamna sa se is bine pe Ifinga ei, pentru a
avea parte de asemenea informatii, nebanuind ca Raicevich avea sa piece in mai putin de o lung
De fapt, Raicevich nu purta titlul de consul, ci de agent imperial, in timp ce colegul sau,
Severin, era consul general al Rusiei. Intre ei domnea o false cordialitate, ce acoperea neincrederea
at rivalitatea persistenta dintre dan*ii. Bentham a surpnns foarte bine aceasta nuanta, comparandu-i
cu Cezar si Pompei. Rivalitatea for era sponta de faptul ca Raicevich era inferior in rang
colegului sau. Deosebire pe care Raicevich cauta sa o inlature, pretinzand pentru sine, de la
domnii fananoti, toate privilegiile de care se bucura Severin Pentru felul cum a evoluat prietenia"
dintre ei stau marturie rapoartele lui Raicevich, dintre care unele sunt redate in volumul de fats.
Cordialitatea aparenta, constatata de Bentham, era singura cale de a combate izolarea la care
erau condamnati agentii straini, suspectati de domn, de boieri *i, ceva mai de departe, de
slujba*ii Portii. Bentham numara pe degete persoanele, care compuneau cercul in care se
puteau inverts: consulul Severin, despre duplicitatea caruia se tot plangea Raicevich, secretarul
La Roche, cu care statea bine in aparenta, dar pe care il denunta ca omul ambasadorului
Frantei, Weber, pe care il urmanse tot timpul, acuzandu-I a fi spionul Prusiei, acum ajuns
consul al Prusiei *i, deci, coleg consular. Cu ace*tia p cu sopile lui La Roche *1 Weber
trebuiau sa -$i tina reciproc de urat.
Din cand in cand, mai pica un strain in trecere sau, in mod exceptional, se ivea o vizita
sau o invitatie a vreunui borer mai putm timorat. Trecerea lui Bentham a fost desigur bine
706
www.dacoromanica.ro
venita pentru Raicevich. Era, in sfarsit, un om caruia putea sa-i vorbeasca de scnenle sale
pe care acesta le noteaza st de diferite probleme, ca cea a pastonlor din Transilvania, ascultate
cu mteres, si chiar sa-i comunice Observapile sale istorice Sederea lui Bentham, de o saptamana,
este de la sfarsitul lui decembrie 1785, tar plecarea lui Raicevich dateaza din 3 februane 1786.
Bentham ar fi fost indreptatit la o cazare mai blind din partea lui Severn, dace acesta ar fi suut
de legaturile lui indirecte cu Potemkin. El se indreptase mai intai spre el, dar interesul sau este
trezit de Raicevich, pe care it studiaza cu intelegere si cu un umor, pe care it surpnndem si in
clasarca unor boien intalniti la acesta cu niste specie vegetale.
Scrisoarea urmatoarea din Rusia, adresata de Bentham tatalui sau, povesteste unele incidente ale drumului: impotmolirea in zapada, lipsa de pncepere si de interes a vizitulor etc.
Extrase din aceste scrisori au fost publicate de E. D. Tappe, Bentham in Wallachia and
Moldavia in The Slavonic and East European Review", XXIX (1950), nr. 72, p. 66-77,
insotite de o scurta notita si de note explicative.
p. 67
duminica.
www.dacoromanica.ro
707
68
dar care in starea in care o vedeam era faramitata in particele mici, deli nu
Inca prefacute in pulbere. Cu cat se farama mai tare se apropia mai mult de
aspectul acelui praf, cunoscut sub numele, parch., de Al Henna sau Hina si
folosit in toata Turcia pentru a colora in row unghiile femeilor. Asadar si
unghiile barbatului pe care 1-am vazut maruntind-o erau colorate, dar nu in
rosu, ce e drept, ci, dupd cum era si de asteptat, intr-o culoare mai inchisa
rezultand dintr-o folosire continua, anume un fel de culoare cafenie neagra
murdard. Aceasta substanta colorants dupd cum mi s-a spus pretutindeni
vine din Egipt; probabil Ca este cunoscut atat de botanisti, cat si de spiteri4.
Cine stie daca nu este pans in cele din urma doar roiba5, pe care nu am vazut-o
68-69
5i
Madder.
West Indies.
Drug.
6
7
8
9
10
II
12
13
708
www.dacoromanica.ro
o initiative proprie a 1ui24. Cum un englez este o rantate in acea tars, a fost
sau s-a aratat incantat sa ma vada. M-a adus inapoi in trasura lui, caci la
Bucuresti, intocmai ca si la Petersburg, once cosar iii are trasura proprie. Ma
14 Hauteur, morga ce reiese si din scrierile sale.
15 Voulez vous diner ici aujourd'hui? Si vous voulez vous etes le maitre.
16 Dupa numele imparatului Iosif al II-lea.
17 Agent a coup de baton.
18 Motoarele.
www.dacoromanica.ro
709
ei. Trebuia sa ma duc la el la o data convenitd, dar in acele ultime zile ale
5ederii mele, treburi mai urgente m-au impiedecat. Trebuia sa -1 vad 5i pe
domn, doar o boald foarte reald 1-a sechestrat la el acasd.
Pe langd manufactura de piele, Bucuretii mai au sticldria sa, care face
pahare de un cristal bunice128, Inca 5i mai ieftin decat sticla cea ieftind de
Boemia, care e din belsug pe acolo. Lemnele de foc nu costa aproape nimic,
ziditul (unor constructii) de cdramidd este relativ ieftin, cu toata imensa cantitate
de material ce se irose5te. Ce imprejurdri favorabile pentru sere! Si, totusi, serele
sunt tot aa de putin cunoscute aici ca ghetariile in Arabia. Eu nu 5tiu cum reu5esc
ei, dar ai Cezar Si Pompei au bucatari vrednici de a stami invidia. A5 dori, dar fard
sperantd, sa gasesc unul la fel pentru a-1 duce la Kritchoff"29. //
p. 71
710
www.dacoromanica.ro
mine, cu mult zel dezinteresat, $i mi-a facut $i alte servicii, dar cu toate
staruintele mele... nu 1-am putut convinge sa ia macar o letcaie39. Numele sau
este Michel sau Michele, este venetian, are un biliard si o cofetarie la Bucuresti,
Il furnizeaza pe consul cu cofeturi $i nu se da in laturi fie pentru protectie,
fie din simpatie sau bani s faca pe coaforul consulului, iar la ocazii mai
deosebite sa-1 serveasca la masa. Sora sa, nascuta in Germania, e maritata cu
escrocul46 de medic italian Bartolozzi41, pe care 1-ai vazut in tovarasia mea la
36 Dog hole.
37 Solis (consulul).
38 Pour mon nom
39 A farthing.
40 Rapscallion.
www.dacoromanica.ro
711
de cheltuiala unui ienicer, fail de care nu poti calatori nicaieri prin Turcia;
3) scuteste de carantina].
42 Lacuna
la Iasi a fost infitntat in 1784 Ultenor, dupa incheierea pacii dmtre Rusta st Turcta (1791),
viceconsulatul a fost mutat la Bucurestt, tar consulatul la Iasi
712
www.dacoromanica.ro
Ludwig (acesta este numele servitorului meu polon), s-ar fi putut scoate din
acei unsprezece cai o forta efectiva egala cu cea a trei cai, dar cum rar se
48 Belch.
51 1726-1814. Muzician apreciat, tatal veshtei autoare Fanny Burney, cunoscuta 51 sub
numele de M-me d'Arblay.
www.dacoromanica.ro
713
intampla ca sa fie croiti cate doi deodata $i chiar daca erau croiti, s traga in
acela$1 sens, trebuie s las pe seama Societatii regale [de matematici] rezolvarea
714
www.dacoromanica.ro
condus la casa, care parea sa fie cea mai bund 5i care s-a dovedit a fi
ocupata de un evreu, negustor detailist 5i ambulant cum sunt toti evreii,
dar de ce anume articole nu am putut afla, caci Ludwig este dumanul
oricarei curiozitati fard rost 5i, dupd el, orice curiozitate este fail rost.
In acest palat, caci a5a era in comparatie cu casele moldovene5ti obi5nuite,
am fost gazduit tot atat de bine ca intr-un han de pofam din Anglia. Si acum
a vrea sa-ti mai descriu aceasta casa evreiasca 5i aceasta familie de evrei etc.,
dar in cazul acesta nu vom mai ajunge la Soroca.
Aici mi-am pregatit o masa necudr55, din carnati de la Ia 5i, luand cu
imprumut de la nite vecini cretini un taler, pe care sa-i pot pune.
Am parasit [statia] Ba lti pe la ora 7 seara, 5i, dupd o repetare a scenei
din ajun minus boii , am ajuns la Soroca miercuri dimineata la ora 11.
Soroca find ultimul ora5 moldovenesc, aici se terming prin urmare potele
moldoveneti.
54 A post house.
55 Anti-Jewish.
www.dacoromanica.ro
715
Lady Elisabeth Berkeley s-a nascut in 1750, find ultima dintre cele patru thee ale
contelui de Berkeley. La 17 am s-a mantat cu William Craven, mai apoi lord Craven, de care
s-a despartit in 1780, dupa convietuire de 13 ani, din care au rezultat 5ase copii. Si dupa
desparcire a continuat sa poarte numele sotului ei, chiar 1i dupa ce s-a instalat (in 1786) la mica
Curte de la Anspach a nepotului lui Frederic al II-lea al Prusiei, anume Christian Friedrich
Karl-Alexander, markgraf de Brandenburg Anspach $1 Bayreut, duce al Prusiei 5i conte de Sayn,
Miniatura, scrisa de Lady Craven. Autoarea, sfidand uzancele, trona in loja directiei,
zambitoare $i gatita a5teptand aplauzele, in tulip ce socul ei se consuma de grija pentru ea
$1 se infuna de mediocritatea interpretani. Ca autoare de opere pentru teatru, a inceput mai
intat prin adaptari de comedii franceze, de pilda La Somnambula, tiparita la o press particulars
5i jucata in scop de binefacere (1778); a publicat in anul urmator o lucrare satirica asupra
solemnitatii germane, care a fost dramatizata mai apoi de alCii, astfel ca piesa din 1780
reprezinta primul ei contact cu marele public. A continuat cu o farsa muzicala, reprezentata
in 1781, a care' muzica fusese compusa tot de ea. Dupa stabilirea ei la Anspach, a scris
scurte comedii in limba franceza pentru teatrul Curtii 5i a tradus in limba franceza o
comedic clasica engleza. A continuat sa dea 51 in Anglia piese de teatru de ex Przniesa
Georgzez, in 1799 , pantonime ei o comedic (1805) Dupa casatoria ei cu markgraful $i
instalarea for in Anglia, organiza reprezentatii teatrale particulare in palatul for cu concursul
unor actori consacrati, rezervandu-5i insa pentru ea rolul principal, sporit, la nevoie, in
detrimentul celorlalte. A scris $i romance, pnntre care una mai cunoscuta: Non, non je
n'irai plus au bois". Vorbea perfect tree limbs: engleza, franceza $1 germana 5i scria in ele
cu aceea5i u5urinca.
Obi5nuita cu adulatiile unei lumi stralucitoare 5i frivole, pentru care fusese crescuta ei
in care triumfa prin frumusecea ei talentele ei de societate, s-a aflat deodata ostracizata de
aceasta societate 51 fard o pozicie definite In 1785, situaCia ajungand mai critics, a hotarat s
lipseasca un temp din Anglia.
Dupa o 5edere in Franta, in Touraine, a inceput o adevarata expeditie prin canle Europei,
combinand impreuna caracteristicile clasicului Grand tour", al tmenlor anstocrati englezi, cu
condipile mai putin obi5nuite ale unei aparitii meteorice pe la Curdle domnitoare, germana $i
ruse, 5i pe la ambasadele franceza ei ruse de la Constantinopol, dupa o calatone fantastica prin
intinsul Rusiei pana la Marea Neagra, scurta vreme dupa mar5u1 tnumfal al Ecaterinei a II-a
prin node sale posesium. In cursul acestor peregrinari, Lady Craven se arata interesata mai ales
716
www.dacoromanica.ro
apoi sa fie invitata de ambasadorul Frantei, Marie Gabriel Florent Auguste, conte de
Choiseul-Gouffier, $i se muta la Palatul Ambasadei franceze, transportandu-$t acolo $i harpa
$i
aici pana la Rusciuk. Pentru acest drum, ea comandase o trasura ce putea fi transformata
noaptea in dormitor. Cihodarul, insarcinat cu escortarea ei de la Constantinopol in tot
cursul calatonei, urma Intr -o Haratia". Lady Craven era insocita de o persoana desemnata
de ea doar ca Mademoiselle D.". impreund cu dansa se mai afla un domn V (despre care
ea nu cid alte lamuriri $i care pare ca a insotit-o de la Constantinopol la Bucuresti $i
poate 5i mai departe $i care poate fi identificat cu un aristocrat englez, dl Villiers) La
Rusciuk, ea a fost intampinata de trimisii domnului Mavrogheni, cu care s-a Inteles sa
incheie socotelile cu cihodarul, de care era nemultumita $i care ar fi vrut sa o insoteasca
$i mai departe, desigur pentru a se infrupta din darunle oferite din partea domnului la
Bucuresti
Descnerea treceni prin Tara Romaneasca $i Transilvania este prea cunoscuta pentru a
mat fi nevoie a se semnala mai in amanunt interesul ei real In Tara Romaneasca, a fost primita
www.dacoromanica.ro
717
intocmai ca un sol 5i t s-a daruit un cal minunat Trebuie insa observat ca 51 aici centrul intregn
relatan este tot persoana autoarei 51 daca pe langa intamplanle p mcidentele legate de ea mai
intalnim $1 observani asupra tent, acestea sunt imprumutate sau inspirate grosso modo din
Observant le lui Raicevich, publicate in 1788, de care ea a putut avea cuno5tinta la redactarea
pole, autorul romanului The Castle of Otranto, care poseda o mica tipamita la care a tipant
prima ei piesa de teatru reprezentata la 1780
Amanunte imbhografice, nu intotdeauna exacte, aflam in marile repertorii cunoscute:
Firmin Didot, Nouvelle blographie, II, Paris, nr. 555, p. 760-762, la numele de Craven 51
Dictionary of biography, la numele de Anspach La not, Ionescu Gion vorbe5te de calatoria et
in. Istoria Bucurestrlor, Bucure5ti, 1899, p. 531-532 5i 680-681, precum $1 anterior, in studiul:
Din :storm F.anarloplor, studu si cercetari, Nrcolae Mavroghent sr Lady Craven, Bucure5n,
1881, p 203-206.
N. Urechia se ocupa de ea in articolul. 0 calcitorre engleza in Tara Rorndneasca,
publicat in Prppilee literare", anul II (1928), nr 21, p. 18-20,51 in: 0 aristocrats englezci
in Tara Romdneasca spre sfcirsitul secoluluz al XVIII-lea (ibidenz, III (1929), nr. 22-24,
p. 21-22).
Este amintita de C. I. Karadja, in Calatort straini prin Turnu-Rosu, in Arhivele Renter,
III (1924), nr. 12, p. 103-104, apoi de Ioana Rosetti: Sur les recits de quelques voyageurs
anglais en Transilvante (1603-1867), in Revue historique du sud est europeen", XI (1934),
718
www.dacoromanica.ro
p. 299
urm.
www.dacoromanica.ro
719
iar arnautii mei din escorta4 erau foarte trezi i dqtepti, deli felul for
obipuit de a-mi face rost de cai pentru trasura imi pricinuia adesea mare
suparare. Caci se intampla des ca un taran calare pe un cal aratos, mai
avand in spate i un sac de Mina, s fie dat jos de pe cal intr-o clips i s
i se lase un cal obosit, iar calul sau odihnit sa fie inhamat la trasura mea.
Eu voiam eel putin sa i se dea ceva bani omului i s i se explice toata
treaba, dar se pare ca domnul Tarii Romanqti a poruncit s flu ferita de
orice grija *i zabava i s nu fiu lasata sa platesc nimic5, aka ca putinii bani
pe care i-am distribuit au fost dati in taind *i nu puteam izbuti a o face fara
mare diplomatie. Chiar la intrarea in Bucuresti am dat de o ceata de ieniceri,
care 4i avea cortul intins la vreo mild de oral i care s-au luat la cearta cu
top insotitorii mei i ii sileau pe surugii s se intoarca inapoi pentru a intra
in oral pe alta cale, intrucat ni s-a spus ca drumul acesta fusese inchis din
porunca domnului. Uimirea mea a crescut i mai mult cand am vazut ca
720
www.dacoromanica.ro
la doamna in audienta...
8 Baronul Franz Leopold von Metzburg Vezi rapoartele sale in Documente Hurmuzaki, XIX/
9 La Roche, secretarul francez, fost mai inainte $1 in slujba domnului Callimachi, iar mai
www.dacoromanica.ro
721
p. 308
erau in
varsta de noud, zece *i unsprezece ani16. Doamna poate sa fie de vreo treizeci
de ani, e foarte frumoasd la fatd, aduce oarecum cu ducesa de Gordon, numai
ca trasaturile *i expresia ei erau mai bldnde, pielea mai alba *i pdrul mai
deschis la culoare. La trup este cam greoaie *i este acum in a *area lung a unei
sarcini care este a opta. Domnul m-a luat de mans *i m-a a*ezat langd dansa
sul. Aceasta gateald a capului era departe de a fi urdtd sau de a-i sta rat'.
Doamna mi-a spus ca aceasta era o boieroaica din Tara Romaneascd. Dupd ce
p 309 doamna mi-a pus toate intrebdrile destul de simple ce obipuiesc sa le puns //
femeile din Orient, m-a intrebat dacd eram imbracata dupa moda frantuzeasca
*i mi-a spus ca ar fi fericita dacd ar *ti ce sa facd pentru a ma retine in Tara
Romaneasca un an intreg. Domnul parea sa doreasca acest lucru tot atat cat
*i ea, dar eu le-am declarat a nu voi sta decat doudzeci *i patru de ore la
Bucure*ti. Atunci, m-au rugat sa cinez cu ei *i eu am primit, dar am vrut sh
ma intorc mai intai la locuinta mea ca sa scriu la Constantinopol, caci
fagaduisem sa scriu indata ce voi fi sosit in acest ora*. Am fost condusd inapoi
la carets, prin acelea*i curti *i cu acelea*i ceremonii ca la sosire. Cand am luat
loc in trdsurd, secretarul mi-a spus ca avea poruncd sa-mi arate o frumoasd
grading engleza apartinand unui batran boier la care am mers. 0 grading de
zarzavat a unui ajutor de pastor de tars din Anglia *i aceasta grading erau cam
tot una. Dar, stapanul ei era o figura venerabild, cu o barbs alba ca zapada,
imbracat intr-o haind lungd de tulpanI9 *i umbland cu greutate sprijinit de
servitorii sai. In curand, a poruncit sa mi se ofere toate fructele din grading
*i, cand am ie*it din grading, am intalnit chiar pe acea boieroaica cu cdciula
de bland, pe care o vazusem la palat. Gasindu-ma in casa tatalui ei, a dat frau
unei bucurii a*a de nestapanite, incat cu greu am putut sa ma desprind de ea.
Ma luase in brate *i aproape ca ma innabu*ea tot imbrati*andu-ma.
Numele venerabilului tats este boierul Dudescu2 *i este unul dintre
boierii cei mai de seams din Tara Romaneascd. Dar totu*i, am ajuns, in sfar*it, la
locuinta mea *i abia imi sfar*isem scrisoarea catre dl de Choiseul, cand au intrat
p. 310 doi din slujba*ii domnului impreund cu secretarul *i urmati de multi alti // slujitori
722
www.dacoromanica.ro
sa-1 primesc pe acesta, pe care i-1 daruise cu cateva zile mai inainte un pasa
cu trei tuiuri, si ca nadajduia ca il voi primi impreund cu sentimentele de
consideratie cu care mi-1 oferea. Am dat raspunsul eel mai politicos, pe care
1-am putut Inchipuit si am impartit frumoase daruri in bani randasilor, care il
adusesera si intregului personal de la grajduri. Cina a fost servita intr-un chip
mult mai european decat mi-as fi putut Inchipui; o masa cu picioare si scaune
pe care s sezi erau lucruri la care nu ma asteptam. Domnul sedea la un capat
al mesei, sotia sa de o parte si eu de cealalta. Domnul V. era // si el invitat p. 311
i edea in stanga mea. Mai multe femei21 au stat la masa cu noi. Doamna avea
noud slujnice (?)22 in spatele scaunului ei pentru a o servi. Mai multe piese
de argintarie, de fabricatie vadit engleza erau ase"zate pe masa, adica solnite,
otetare (?) etc., dar erau acolo patru sfesnice de alabastru Incrustrat cu flori
compuse din mici rubine si smaralde, care erau foarte frumoase. In tot timpul
cinei a cantat infioratoarea muzica turceasca, din cand in cand intrerupta de
cea a lautarilor tigani, ale caror melodii erau absolut fermecatoare si ar fi dat
chef s joace chiar celui mai greoi bulgare de Wand.
Domnul a vazut impresia pe care mi-o facea aceasta muzica si a poruncit
ca acestia sa cante mai des decat turcii. Se pare ca acesti tigani sunt robi din
nascare si apartin domnului Tarii Romanesti cat este in scaun. Mi-a spus ca
au mai ramas cinci mii din ei, odinioard erau doudzeci si cinci de mii. Dupd
cina, am stat catva timp in sala cea mare in care ma primise mai inainte
doamna, dar domnul si cu domnul V. stateau de o parte a salii si doamna
impreund cu mine si celelalte femei de alta. Doamna a crezut pe semne ca imi
ingadui libertatea calatorilor de a povesti lucruri neadevarate, cand i-am spus
ca // la noi, doamnele invata s danseze si sa scrie, impreund cu alte lucruri p. 312
de care de asemenea se cam indoia...
Sotul ei isi fuma luleaua si mi-a parut rau ca nu fuma si ea, caci am
vazut ca numai politetea ei fata de o strains o impiedica de la aceasta. Domnul
m-a intrebat daca it cunosteam pe imparat23 si pe principele Kaunitz24 si, la
raspunsul afirmativ, m-a intrebat daca it voi vedea? Probabil ca da. Ei
imparatului ca sper ca acum, cum suntem atat de aproape unul de altul, vom
fi prieteni". Ciudatenia acestor mesaje era gata sa-mi starneasca rasul, dar
1-am asigurat cu toata seriozitatea ca le voi transmite Intocmai, daca voi avea
prilejul. Cam la orele unsprezece si jumatate, m-am sculat sa-mi iau ramas bun
si am primit din partea doamnei niste batiste foarte frumos brodate si a trebuit
din nou sa ma scuz ca nu pot // sta un an intreg cu ea, ceea ce, dupd spusa p 313
ei, ar fi o mare placere25 pentru ea, intrucat prezenta mea era plind de farmec.
M-am retras cu toti insotitorii mei de mai inainte, dar mai avand pe deasupra
Inca vreo suta de masalale, cred, si toata muzica turceasca si cea a tiganilor
cantand de-a lungul marii carete // poleite. Aceasta disonanta ingrozitoare si
21 Women (probabil boieroaice).
22 Females.
23 Iosif al II-lea
24 Cancelarul Austnei.
25 A great amusement.
www.dacoromanica.ro
723
tot comicul procesiunii acesteia au invins gravitatea mea de 'Ana atunci si,
deli era de fats secretarul, am ras tot drumul pada la casa consulului francez-6,
de unde scriu acum, acest om politicos si sotia lui staruind mult sa ma retina
sa dorm la ei. Ideile de build crestere ale domnului V. au fost atat de zdruncinate
de rasul meu incat 1-a asigurat pe secretar ca perfectiunea urechii mele muzicale
P. 314
p 315
P.
era atat de mare incat orice disonanta ma facea s rad si a repetat acest lucru
in toate felurile si chipurile in care a putut-o face. Am zis: A, da, este foarte
adevarat", dar, printre picaturi, ii spuneam pe englezeste: Ce-ati vrea sa fac?
Ma simt ca o marionet5.27 purtata pe strazi cu toate aceste trompete si aceasta
gloata in jurul meu". Totusi, in cele din urma, s-au molipsit si secretarul si
domnul V. si am ajuns razand toti trei la casa consulului, unde sotia lui Imi
pregatise un pat bun si m-am descotorosit de muzica mea dand muzicantilor
un pumn de bani. //
Este asa de cald ca nu pot dormi si stau sa va scriu... Acesta nu este un
oral neinsemnat. Asezarea lui e foarte frumoasa. In adevar, in acest ora ar fi
greu de gasit o pozitie lipsita de frumusete. Tara Romaneasca plateste Portii
un tribut de patru sute de pungi in fiecare an, in afara de cereale, land si multe
mii de oi. Ciobanii mai platesc, pe langa aceasta, un tribut anual de optzeci
de mii de piei de vite, de unt, branza, seu.
Daca lipsesc cumva cerealele (ce vin) din Egipt, atunci aceasta card e
datoare s implineasca lipsurile la Constantinopol. Eu persist sa afirm ca tot
ce e superior pe pamant prin natura sa, fie ca ar fi Insufletit sau neinsufletit,
e tratat cu vitregie. Aceasta tara frumoasa, al carei pamant si clima dau nastere
unei productii luxuriante, a fost supusa de soarta unei puteri, care, datorita
nevoilor Portii, daca nu a lacomiei domnilor, stoarce fara mild bastinasii si
smulge belsug chiar de la izvorul sau, silind adesea pe nenorocitul roman s
fuga in munti, unde, un timp macar, scapa de cruzimile ce le intampind din
partea unei carmuiri tiranice, care ii pedepseste pe locuitori pentru lipsurile
pricinuite tocmai de asupririle acelei carmuiri. //
Pornesc maine dimineata, devreme, si voi scrie din Sibiu, primul ora
imperial in care voi ajunge. Suita mea a fost sporita aici printr-un fel de
negustor sau talmaci foarte priceput, care vorbeste perfect limba romans si
care merge la Sibiu...
Prima posts dupd Bucuresti este intr-un loc numit Floresti28, asezat la
opt leghe la apus de Bucuresti. Am trecut cloud mici rauri, care se unesc si
sporesc apele Argesului, o apa, care curge pe o distanta de multe leghe de-a
lungul poalelor muntilor Tarii Romanesti si ai Transilvaniei. Pe drum, am fost
surprinsa de cea mai grozava furtund cu tunete si potop de ploaie, ce mi-a fost
26 Este vorba de casa secretarului francez al domnului, mentionat mai sus, La Roche
Francezn nu aveau Inca vreun consul la Bucuresti. De altminteri, acum, Mavrogheni isi adusese
un alt secretar, La Roche urmand sa se inapoteze la Constantinopol, la disporttia ambasadei de
care apartmea in mod direct
27 In text Punch echivalentul 1w Pulcinella, Polichinel
28 Pe malul stang al Argesulut
724
www.dacoromanica.ro
dat s vad vreodata, si in loc sa ajung la casa unui boier, unde mi se pregatise
cads in cascade. Nimic mai salbatic sau mai romantic nu poate fi conceput
decat multimea de locuri de acestea pe langa care am trecut, dar asemenea
abia ar rascumpara grozavia drumului. Va puteti inchipui ce inset am inaintat
prin munti, unde douazeci de tarani ce insoteau pe jos trasura o ridicau in sus
saltandu-i rotile peste stanci tot atat de mari, ca i dansa. Acum cloud nopti,
sand calauzele au crezut ca se pot bizui sa dea drumul trasurii pe o mica
suprafata neteda, ea s-a rasturnat cu mine i, cum era prima data din viata ca
mi se intampla aa ceva, am fost aa de // mirata dei nu ranita ca nici nu
mi-a dat in gand sa ies din trasura pans ce mademoiselle D., cu strigatele ei
repetate Supt moarta"30, m-a trezit din mirarea mea incremenita. Primise o
lovitura chiar in stomac, dar era numai o contuzie superficiala i dupa doua
ore nu s-a mai resimtit deloc. Acest drum dintre Transilvania i Tara
Romaneasca a fost desfiintat i stricat anume, acesta constituind unul din
articolele ultimului tratat de pace incheiat intre imparat i Poarta31, banuiesc
pentru a face imposibila transportarea artileriei grele. Oricat ar fi acest lucru
de folositor pentru fiecare din aceste cloud puteri, neajunsul pentru calatori
trebuie sa fie grozay. Una din trasurile32, ce urmau la rand dupd a mea, s-a
faramat Intr -o mie de bucati i noul meu talmaci impreuna cu un servitor au
venit calare, dupd ce i-au incarcat bagajele pe alti cai, sosind tocmai la timp
pentru a vedea cum e ridicata la loc trasura mea; cat privete trasura lor, ea
ramane in bucati pe locul unde s-a faramat. Daca vreun german dintre cunoscutii
dvoastra vrea s vina cumva prin aceste locuri, fie pentru treburi, fie doar de
29 Ortodoxa. Probabil la Curtea de Arges. Cf. $i itineranile celorlalte calatorn mergand
la Turnu Row: ca Sestini, Seipp etc.
30 in limba franceza.
31 In 1739.
32 Acea a negustorului, care s-a adaugat convoiului la Bucuresti (cf. mai sus ultimele
randuri ale scrisorii din Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
725
p. 318
726
www.dacoromanica.ro
a$a stare ca ma vad silita sa raman aici patru zile, ca sa mi se faca un rand
nou de roti. Voi mai scrie poimaine cand voi parasi gazdele mele atat de
prim itoare
p 322
cai de po$ta pentru mine, daca m-a$ hotari sa merg la Petrovaradin sa vad
trupele croate, care... formeaza un fel de militie, ce face paza la frontiers 5i
cultiva pamantul in timp de pace, iar in timp de razboi, se dovedesc a fi
trupele cele mai de nadejde. Imparatul imi vorbise despre aceste trupe $i parea
37 Samuel baron von Brukenthal, guvernator al Transilvamei (1774-1787)
38 Maria Tereza.
www.dacoromanica.ro
727
p. 328
care nu este al sau (adevarat), pentru ca este cu mai multa trecere la Poarta.
41 Ca o completare la relatia de mai sus, ream si partea din scrisoarea datata din 9 mai
1786, despre alaiul de plecare din Constantinopol spre Tara Romaneasca al noului domn Nicolae
728
www.dacoromanica.ro
JENNE
(?
LEBPRECHT
dupa 1790)
Cunoscut mai mult sub numele de Jenne, care pare sa fie cel adevarat, autorul
relatiei de calatone pe Dunare 'Ana la Galati, publicata in cloud editii: la Paris, in 1788 si
stim doar ce ne spune el insusi, in relatiile sale, din care ne-a stat la dispozitie numai
volumul de la Pesta (Lebprechts Reisen) S-a nascut la Frankfurt pe Main dintr-o familie
de negustori. Inca de copal a putut vedea tot felul de neguston strain', ce veneau in mare
numar la cele doua balcturi anuale din orasul sau. Prima sa calatone a fost la Viena. Au
urmat o se'rie de calatorii de afaceri. Mai intai, o calatorie la Petersburg prin Brunn (Brno),
Frankfurt pe Oder, Danzig (Gdansk), Riga, in septembrie 1782. 0 alta, in 1783-1784, 1-a
purtat prin Croatia, pe Marea Adriatica, in nordul Italiei si in Franta. In 1785, a fost de
la Malta la Viena, prin Constantinopol, Varna-Bucuresti, Arad-Presburg Cu acest prilej, la
27 septembrie, a trecut de la Rusciuk la Giurgiu, unde a intalmt fregata baronului Tauferer,
$i s-a dus la Bucuresti, pe care 1-a descris doar in treacat Cum drumurile sale principale
erau intre Viena si Constantinopol, a strabatut de mai multe on tarile noastre In 1786,
www.dacoromanica.ro
729
Reise-Journal Der Donaufahrt von Esseg bis ans Schwarze Meer (Pest, 1788, Gedruckt und
verlagt bei Mathias Trattner).
0 noua editie apare in aceeasi edttura, la 1790, cu acelast titlu, dar sub numele de
Lebprecht: Lebprechts Reisen nach St. Petersburg... etc.
In acelasi an, se tipareste, la Frankfurt si Lipsca, sub numele de Jenne, o urmare la
volumul ammtit cupnnzand in total trei volume cu urmatoarele titluri: Jenne's Reisen von
St. Petersburg bis Malta, und von der Donaumilzidung bis in den Guadalquivir, durch men
Theil von Asien und einzge Stddte in Aft-11(a, I. Theil (Frankfurt und Leipzig, 1790, 554 p.);
Jennes Reisen nach dein arciupelagus der europdischen Turkey Moldau, Wallachei,
Siebenbdrgen und Slavonien (506 p.) si Jennes Reisen nach Spanien, Themont, der Lombardia
la Orsova $i la Sulina, nu la Galati, cum se obisnuia atunci, cand vasele maritime erau
obligate sa suie cursul Dunani pana la portul acesta, ca s incarce marfa depozitata acolo,
cu riscul adesea de a se impotmoli, cum s-a $i intamplat in nenumarate randun. Autorul
propune chiar organizarea unor transporturi cu vase proprii, invocand faptul ca in anul
precedent patru intrepnnderi, anume: Festetics, Gollner, Delazia $i Lebprecht (!!!) au platit
impreund peste 10 000 de gulden' ca navlu. Dar, pe langa aceste insemnari ale jurnalului
de bord, sunt o serie de observatii si comentarii, care reflects reactiile subjective ale
autorului, indispus de conflictele sale cu dumingiii si de rezolvarea for in defavoarea sa,
prin judecata boierului roman de la Galati. Se poate ca aceasta atitudine a sa sa se datoreasca
si influentani sale de catre noul sau prieten, Festetics, care 1-a gazduit la Galati $i 1-a
informat, in felul sau, despre conditiile locale Dar ea mai reflects $i dispretul sau, in
general, pentru popoarele mai putin dezvoltate, dupa cum reiese si din judecatile sale
asupra populatiei din Slovenia, de pilda (p. 160 s.a ). $i in privinta noastra, autorul nu s-a
multumit cu relatarea observauilor, pe care le-a putut face direct, ci a avut pretentia sa dea
o lucrare de conceptie, rostind judecati generale si definitive asupra tarii st poporului, pe
care le-a luat, de-a gata, de la Sulzer $i Griselini. Lucru de care trebuie intotdeauna tinut
seama la folosirea unui text ca acesta. Tot astfel, descrierea tarilor noastre din volumul al
$i
urmarea ei in Bibliografia
romcino-ungard, vol. II, Bucuresti, 1931, p. 48 (nr. 684), p. 69 (nr. 741) $i p. 70 (nr. 744),
fail a cunoaste insa volumele urmatoare din sena de la Frankfurt, semnalate si analizate
de G. Zane intr-un articol: Corti necunoscute sau pup,: cunoscute despre romiini, publicat
www.dacoromanica.ro
si am fost nevoiti sa dam fiecaruia dintre marinari mai bine detreizeci de piastri,
care se castiga in cel mai bun caz in cinci saptamani.
171
www.dacoromanica.ro
731
p 173
urmcaza apoi multe pasuri stramte, valtori, vartejuri Islaz, Porti le de Fier si la
urma Ismail - si, in sfarsit, la guri, multe bancuri de nisip si vaduri, asa ca, incepand
chiar de la izvor, apoi la mijloc si la sfarsit, este plind de neajunsuri.
174
Jurnalul
calatoriei de la Essee, pe Dunare, pans la Marea Neagra. De la 29
octombrie clank" la 17 decembrie 1786
P. 188
Inca muntele inalt, insa, spre dreapta, se pierde. La 11/2, trecem prin fata
P.
satului Macevici15 (pe stanga), frumos asezat la spatele unui munte intre sud
si vest. La 11/2 insa, am ajuns la Moldova16, pe dreapta17 (!). Mi s-a spus Inca
in Dobrova ca in fiecare an plutele de lemn, care coboara la vale, iau aici un
189 carmaci pand la // Liubcova, iar de aici iarasi un altul, care in dreptul Mehadiei
le conduce peste Islaz18.
Dupd ce am capatat paine in localitatea aceasta, unde este si un ofiter,
732
www.dacoromanica.ro
190
putin a lipsit, imediat dupd prima cetate23, ca una din corabiile mele sa nu fie
Din aceasta cauza, se formeaza iardi vartejuri multe, care necesita foarte
multa atentie. Pe stanga, se vad in stalled mai multe peteri, iar pe dreapta, un
drum sapat de romani in piatra, la capatul caruia este Tabula Traiani. Chiar la
acel capat, Incepe iardi un bazin, la care nu se vede iarasi nici o ieOre.
In stanga, este aezat satul Dubova33, Intr -o campie mica, dar placuta.
Chiar in fata, la dreapta, se vede mereu cursul fluviului printre doi munti
foarte inalti, intre care apa infatieaza privirii, pe o distanta scurta, o cadere
22 Ora in Austria.
23 Tschartake (acelai cuvant cu cerdac). Este, desigur, vorba de ruinele Cetatii Sf.
Ladislau, cladita de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg.
24 Schuh.
25 in fata stanch Babagai, se afla pe malul sarbesc vestita petera Colutnbaca, cuibul
mustelor columbace (Simulia Columbacensis), o adevarata pacoste pentru vitele locuitorilor din
sudul Banatului. (n. aut.).
26 In ziva de 22 noiembrie
27 Pe malul drept.
28 Bersaska, sat $i corn., jud. Cara Sevenn.
29 Drenkova, sat, corn. Berzasca, jud Cara Severin.
30 Suintza, sat si corn., jud Mehedinti.
31 Tricoli (Tree Turnuri). Ruinele unei cetati din secolul al XV-lea
32 Plevzzeriza, sat i corn , jud Mehedinti. Aici se intra in Cazane.
33 Tubowa, sat, corn. Plavievita, jud. Mehedmti.
www.dacoromanica.ro
733
734
www.dacoromanica.ro
prapastiei cele mai adanci, cu varfurile muntilor albi de zapada, iar in vale
domne*te un intuneric etern, se ajunge, in sfar*it, la renumitele bai romane,
pe care eu le-am gasit intr-o privinta cu totul remarcabile, *i anume, nu
fiindca ar fi o opera romans, deoarece stilul de constructie este gotic *i se
compune dintr-un bazin mare pentru folosinta comund *i din nou camarute
pentru bai osebite cu cateva inscriptii despre folosul lor, *i nici pentru apa
sulfuroasa *i calda de la natura, care miroase a oua clocite, ci pentru starea
for de delasare. Aici nu se gase*te nici cea mai neinsemnata camaruta, unde
sa to poti dezbraca *i imbraca. Dintr-o mica incapere, care ar fi putut destul
de bine fi intrebuintata in acest scop, au facut o camera mortuara, in care
domne*te o lini*te de moarte, *i care // nu mai e deci de folosit. Ospataria p. 198
www.dacoromanica.ro
735
p. 200 aflam a fost // abatuta din drum, din greseala lor, printre acest lane de stanci,
unde s-a iscat un joc de vartejuri, si numai printr-o intamplare norocoasa si,
pentru ca nivelul apei era inalt, am fost salvat de un val mare, care a saltat
corabia deasupra unei asemenea stanci, al carei varf negru 1-am vazut
inaltandu-se abia in clipa urmatoare.
Aici mi s-a aratat ochilor frumoasa corabie a domnului Gollner47, esuata
putin mai inainte, ea fusese construita la Karlovae", pentru a pluti pe mare:
si a trebuit sa acostam din nou. Din nenorocire, de-a lungul tarmului, peste
tot, lipsea adancimea necesara. Peste noapte, vantul s-a mai intetit. Apa
47 Proprietarul unei agenoi comerciale din Viena.
48 Karlstadt. Oras in Croatia.
49 De fapt, pe dreapta, localitatea se afla pe malul sarbesc.
5 Panovina. Catun disparut langa Cemeo (azi inglobat in municipiul Drobeta-Turnu
Severin), jud Mehedinti.
51 Scherozwz, sat, corn Breznita-Ocol, jud. Mehedinti.
52 Buluz, sat, corn Deveselu, jud Mehedinti.
53 Sat, corn. Burila Mare, jud Mehedinti.
54 Gross Ostrowa.
55 Ostrovu Mare, sat, corn Gogo5u, jud Mehedinti.
56 Isworda, sat, corn Gruia, jud Mehedinti
57 Wer_fit, pe malul sarbesc.
736
www.dacoromanica.ro
mare ne-a impins mult spre uscat 5i, cum a scazut cu 7 toli din cauza gerului
mare, dimineata urmatoare ne-a lasat o corabie pe uscat.
Genii a fost atat de mare incat nu numai apa din corabii, ci si ferestrele
de sticla ale cabinelor au fost inghetate. Cu toate ca oamenii mei au incercat
sa ridice corabia, totusi n-am putut s-o aducem pe lima de plutire. Am fost
nevoit sa chem zece oameni din sat si, cum ajutorul for nu a dat nici un
rezultat pang la amiaza, le-am // dublat numarul, dar tot in zadar, am dispus p. 204
sa se scoata ancora, am pus doisprezece oameni la valturi, pe altii la macarale,
parghii Si in apa. S-a facut noapte 5i noi tot nu pluteam. In acest time, mi-a
proms staNnul satului, pentru dimineata urmatoare, tot ajutorul.
m-a costat atata timp si atatia bani, incat n-am mai zabovit nici o clips sa
parasesc acest Varfu fatal.
p 205
... Novo Selo Zanasoriane...
(1 decembrie). Calafat, pe stanga. Am trecut prin fata lui si am acostat p 206
la ora unu su jumatate la Vidtn, unde este exact a treia parte a drumului
de la Belgrad la Galati. Am fost nevoit sa ma opresc aici, ca sa tocmesc
alti oameni, deoarece aceia din Varfu n-au voit nici in ruptul capului s
mearga mai departe. $i cum n-am putut gasi [alp] oameni aici, am ajuns
de aceea tarziu la Calafat...
...Bucovit Zibru Palanka...
La ora trei, am trecut prin fata raului Jiu, care din Tara Romaneasca se p. 207
varsa in Dunare pe stanga...
(4 decembrie) Or1ea58, pe stanga, la ora sapte si jumatate, Celeiu59, la p. 208
opt, Testar69, la noud... Garcov6I, pe stanga, la ora zece; Verde, pe stanga, la
ora unsprezece si jumatate. Islaz62, pe stanga, la douasprezece si un sfert, nu
departe de gura Oltului, unde se afla un depozit de sare, precum 5i vama si un
tarm foarte bun pentru acostare.
Dupd ora unu si jumatate, am ajuns la gura raului Olt, care vine din
Transilvania, si de aici la Nicopole, la ora doua. Aici este jumatatea drumului
de la Belgrad la Galati si chiar in fata se afla Turnu63...
58 Sat $t corn., jud. Olt
59 Zelei, sat desfitntat, inglobat in orawl Corabia, jud Olt.
6 Testa Sat chsparut pe locul unde se afla azi orasul Corabia, jud. Qlt.
61 Cercova, sat disparut Se afla la vest de satul Islaz, azi corn. suburbans, municiptul
Turnu Magurele, jud. Teleorman.
62 Satul ammlit in n. 61 Nu trebuie confundat cu punctul primejdios pomemt mat sus,
in n 9
63 Thuren Azi municiptul Turnu Magurele.
www.dacoromanica.ro
737
Giurgiu insa este cu mult mai mare $i mai populat si are o cetatuie
intarita pe o insuld. Aceasta este legata de ora$ printr-un pod. In 1770, ora$ul
p. 212 a fost ocupat de ru$i, iar ceva mai tarziu $i cetatea. // Au pierdut-o mai in
urma, dar au recucerit-o indata $i in anul 1773 din tunurile mari metalice
turce$ti capturate, ru$ii au batut o moneda de marimea unui gulden, care, pe
o parte avea pajura Moldovei $i a Tarii Romane$ti, iar in partea cealalta
intr-un patrulater era:
2
IIAPA
3
KOIIEKE
Diametrul ora$ului are o lungime socotita la un ceas de mers. E furnicar
de oameni $i aici se poate g4si tot ce produce Moldova $i Tara Romaneasca.
De$i mai era putind ceata, totu$i, la unsprezece lard un sfert, am plecat, in
timp ce vantul de la N. amenmta cu inghetul. Pe la amiaza, vantul s-a mai mutat,
sufland de la N.E. $i s-a intetit. Am rasa in urma noastra urmatoarele localitati:
p
de ora, la poalele unui $ir de dealuri. Curand a inceput sa se ridice ceata spre
64
65
66
67
68
69
70
71
72
Neldentificat. Oare Surlart, veche denurntre a satului Dundrea, inglobat la satul Omelet,
corn. Chtselet, jud. Calarai.
738
www.dacoromanica.ro
S.E. La ora cloud, am ajuns la Vetrina73 , pe dreapta, care este asezata dupd o
padurice, intr-o caldare de dealuri, la un golf mare. La ora patru si jumatate
am ajuns la Oretschada, pe dreapta. Iar la cinci fard un sfert la Aidemir74 , tot
pe dreapta... // La case fara un sfert, am ajuns la Silistra. Aici sunt trei sferturi p 214
din drumul de la Belgrad. Am tras la mal de partea romaneasca in linie dreapta
de la ultimele case ale orasului.
Silistra, renumita, din cauza luptelor mari ce s-au dat aici in timpul
razboiului dintre rusi si turci, in care primii au avut superioritatea tot timpul,
este eel mai mare si mai frumos oral de pe tot parcursul de la Belgrad in jos
pe Dunare. Cetatea ei este, dupd sistemul turcesc, cu mai multe turnuri. Asezarea
www.dacoromanica.ro
739
pe munte, cu una din cele mai frumoase pnvelisti. in fata, se varsa in Dunare
p. 217 raul Ialomita82. La cinci fara un sfert, am intrat in canal83. // Peste tot 1-am
gasit adanc de 12 picioare. La ora case am acostat pe dreapta.
Aici este a doua statiune de noapte, unde trebuie sa flu treaz, din cauza
hotilor. Anul trecut, am fost informat ca un sarb din Galati, care mergea la
vale cu corabia sa, a fost ucis ceva mai sus de Harsova. Am plecat la cinci fard
un sfert si la unsprezece si jumatate, am ajuns la Gropeni84, pe stanga. Este
asezat pe o colina, la o departare de jumatate de ceas, (tot) prin stuf si mlastini,
si este un sat mare impartit in cloud. La doudsprezece si jumatate, am ajuns la
Chiscanii de Sus85, pe stanga. Dupa un sfert de ora de aici se vede Braila. La
doua fara un sfert, am ajuns la Chiscanii de Jos, pe stanga, un sat pierdut, de
asemenea; in stuf si mlastini.
La doua si un sfert, am ajuns la Varsatura86, pe stanga, asezata in aceeasi
situatie, ca si cele de mai sus, si la ceasurile trei, la Braila. Chiar la inceputul
p. 218 orasului sunt vartejuri puternice si in fata for un ostrov jos, unde in // mai
multe colibe se fierbe osanza sau seul, si anume, in cazane mari se fierbe in
apa un bou intreg pana cand carnea si oasele sfaramate se topesc, apoi grasimea,
In dosul insulei era ancorata o corabie cu trei catarge, in timp ce cloud luntre
mari ale acesteia incarcau din oral fructe. Ni s-a strigat sa acostam, dar noi
am mers mai departe. Din mersul nostru rapid, orasul mi-a parut lung de
jumatate de ceas, dar cu o infatisare mizerabila. Trei sau patru turnuri de
moschee si tot atatea turnuri mai joase, probabil de cetate, formeaza toate
zidurile. Chiar la capatul orasului se uneste cu Dunarea canalul87, ce nu poate
fi imbunatatit, si se si observa Galatii.
La ora cinci si un sfert, am tras la mal in golful Siretului, la o adancime
mai mare de 12 picioare. Linistea din timpul serif s-a schimbat peste noapte,
dupa ora zece, intr-o furtuna ingrozitoare dinspre S.E., de care noi insa II,
p. 219 avand o pozitie bunk nu aveam sa ne temem. Dupd miezul noptii, furtuna s-a
transformat intr-o ploaie foarte mare, si odata cu ziva, vantul de la N.E. s-a
intetit mult si la amiaza a fost din nou una din cele mai puternice furtuni, de
care-mi pot aminti; mereu amestecata cu ploaie si grindina. In fiecare clips,
ma temeam ca vor fi facute tandari adaposturile noastre din corabii. La ora
trei, ploaia s-a schimbat in zapada si peste noapte s-a astemut un omat ce
trecea de un picior grosime, pe un ger atat de mare incat toata apa din cabine
a inghetat.
Vantul de la nord-est a tinut intr-una si in timpul ninsorii; si pentru ca
personalul de pe corabii fusese lipsit de paine Inca din ajun, am trimis luntrea
740
www.dacoromanica.ro
Dimineata la ora opt, am plecat, vantul s-a intetit iarasi mult de la nord-est;
pe la opt 5i un sfert, am trecut prin fata gurii Siretului, care desparte Tara
Romaneasca de Moldova, iar la zece, am acostat la Galati, la un nivel mult
ridicat al apei 5i pe un vant puternic. //
...Am acostat mai la vale de cele 5apte corabii ale dlui Delazie88, la un p. 221
farm Inalt 5i muntos, unde insa corabille n-au fost chiar in siguranta. Mi-am
cautat de indata o locuinta, dar cum aici, ca 5i in atatea ora5e din Turcia, nu
sunt hanuri, m-am dus in casa dlui conte Festetics89 51 a trebuit sa a5tept vreme
www.dacoromanica.ro
741
a schimbat vorba, a scazut la $ase piastre, apoi la patru, iar sfar$itul a fost ca
n-am plant nimic. Pe teritoriul turcesc, in general, pentru dreptul tau trebuie
Galati, dupd cum am mai spus, este locul de antrepozit pentru produsele
agricole moldovene$ti $i din cauza aceasta e o localitate intotdeauna importanta
din punct de vedere al comertului. Pentru provinciile austriece s-ar putea obtine
aici cele mai frumoase ca$tiguri, data ni$te spirite comerciale indraznete ar avea se
incerce. Folosind Dundrea, ar putea sa fie aduse in Moldova, in modul cel mai uwr
$i mai ieftin, tot felul de marfuri de manufacturd $i de fabricare austriece $i
datorita transportului pe ape foarte ieftin s-ar ca$tiga cursa de intrecere cu produsele
me$tqugare$ti ale altor natiuni. Moldovenii, ca $i cei din Muntenia iii aduc toate
cele de trebuintd din Lipsca $i Breslau $i de cate toate n-au ci nevoie? Caci le
lipsesc cu desavar$ire once fel de meseria$i $i fabrici proprii $i manufacturi $i, in
ambele tan, nu exists nici macar o fabricd de postay. Marfurile din Lipsca sunt
aduse de negustorii for pe un drum atat de lung, prin Ungaria $i Transilvania, au
atatea cheltuieli de vama, transport etc. incat, fire$te, fabricatele austriece vor fi
preferate, din cauza pretului mai mic. Dar este bine inteles ca ar trebui sa-5i aiba
aici re$edinta un consul imparatesc, care sa apere pe negustorii austrieci impotriva
tuturor nenumaratelor vexatiuni din partea romanilor mare $i midi. //
Mai la vale, voi mai in$ira cate ceva despre Moldova, cand imi voi
p. 225
742
www.dacoromanica.ro
mierea, ceara, vinul sunt materiile cele mai importante pentru export.
Postavurile, panzeturile, sticlaria, articolele de galanterie, stofele, gaitanele se
imports de obicei de la targul din Lipsca si de la Breslau. De ativa ani98 Si
92
$i
domnesc din vremea Faizartotilor: Curtea Nouri din Bucuresti, in Buletinul Comisiei
Monumentelor Istorice ", XXI (1929), fast I, p. 123-127.
94 Autorul confunda pe N. Mavrogheni cu Al. Ipsilanti (1774-1782), imprumutand de la
Sulzer apreciertle acestuta referitoare la domn $i la palatul cladit de el.
ss
Eroare! Nu exista pe atunci nici un consul suedez la Bucuresti; de aceasta biserica se
ingrijea, de fapt, rezidentul Suechei la Poarta, cf. Hurmuzaki, X, Introducere, p XXXVII, n.
4, $t C. I. Karadja, Despre biserica luteranii din Bucuresti, in Revista istonca", IX (1923), nr.
7-9, p. 121-123.
96 Cf. Sulzer, op. cit., III, cap. VII.
www.dacoromanica.ro
743
P.
ameteala. Pe drumurile acestea, calul de multe on abia are destul loc sa-si
P.
238 puny picioarele unul langa altul si daca" ar face un pas // gresit sau ar aluneca,
postaspre Sibiu...
P. 239
744
www.dacoromanica.ro
parte insemnata a comertului din toata tara. Una din suburbii este locuita
numai de tigani, care isi scot traiul din carpaceli de fierarie15 5i din lautarie,
strabat tam si se ocupa mult 5i cu geambaslacuri. //
Catolicii, evanghelicii, luteranii, reformatii *i grecii neuniti isi celebreaza p. 241
aici cultul for ratis 5i au si bisericile for deosebite.
Dat find ca Sibiul este resedinta guvernatorului16 si a intregului personal
gubernial din jurul lui, aici se mai &este si o Curte de apel regale, un
comandament general, o cancelarie de razboi 5i o vistierie de razboi, de aceea,
este aici in permanenta o mare afluenta de straini, nobili si militari, care dau
103 Textul pare defectuos: Sie liegt... zum Theil in einer... Ebene, zum Therl in
derselben (?)
104 Pand atunci acest drept apartinea doar sasilor localnici. V. amanunte si in relatia
anonima. din 1793 a lui Seipp in volumul de fatd.
105 Eisenthckenarbeit.
www.dacoromanica.ro
745
vinul $i poamele se dezvolta bine. Din toate acestea are tara mult peste nevoile
ei. Dud $i romanii, care formeaza partea cea mai mare a locuitorilor, ar fi
ceva mai silitori, atunci ar putea fi indestulata intreaga Ora impreuna $i cu
p 242 multe alte provincii. // Dar romanul din Transilvania este tot atat de nepasator
$i trandav, ca $i fratii lui din Tara Romaneasca, din Banat $1 din Slovenia 17.
De cativa ani a inceput s se introducd aici cre$terea viermilor de matase.
Un oarecare capitan cezaro-craiesc, de Gallaratti, care e insarcinat cu controlul
acestei ramuri de activitate, a $i realizat progrese frumoase. El singur a adus
din Italia 12-15 persoane, care arata $i invata pe locuitori felul in care trebuie
sa fie crescuti (viermii). La Sibiu a infiintat o filaturd $i a $i inceput sa adune
multe chintale de mdtase buns.
Cre$terea oilor, vitelor i cailor se practice pe o scars intinsa. Totu$i, oile
nu dau o land atat de aleasa, cum este lana tigaie din Tara Romaneasa In
jurul Sibiului sunt cateva comune, in care locuiesc numai tesatori de land, care
pregatesc din ea un postav alb gros, din care romanii i$i fac zeghele for lungi.
In fiecare an, multe sute de baloturi de postav de acesta sunt transportate in
Banat $i mai departe. Se face un comert intens $i astfel Transilvania ca$tiga
o sums importanta de bani. Toalele18, ce se lucreaza in numar foarte mare in
Bra$ov, sunt renumite $i sunt duse prin toata Ungaria, iar anul trecut un numar
p 243 mare a fost trimis in // America de Nord. Despre cai nu vreau sa mai insemn
nimic, specia din Transilvania este renumitd pretutindeni din cauza trupului
armonios, a temperamentului $i a rezistentei lor.
Cultura inului $i a canepei este foarte importanta. In card se face din ele
foarte multa panza frumoasd. Cu torsul se ocupa mai ales sa$ii $1 probabil ca
ar putea fi dus spre o $i mai mare desavar$ire dace cei de la conducere ar vrea
s stimuleze mai mult sarguinta prin mici recompense. Sunt sate intregi, unde
se toarce foarte fin bumbacul $i lana cea mai aleasa. Negustorii turci folosesc
iscusinta acestor oameni, aduc aici bumbacul sa.-1 toarca, platesc o taxa pentru
tors si apoi and e tors it duc iard.$i inapoi pe teritoriul turcesc. Prin aceasta
intra in Ora multi bani, mai intai ca$tigul populatiei pentru munca depusa $i
apoi vamuirea bumbacului brut la import $i a celui tors la export.
Mine le ardelene de aur, argint, arama $i fier sunt bine cunoscute; din
toate se extrag cantitati insemnate. Vrednice de luare aminte sunt mai ales
ocnele din Transilvania. Ele aduc monarhilor in fiecare an sume uimitoare. Cu
sarea aceasta nu se aprovizioneaza numai intreaga Transilvanie $i Bucovina, //
p. 244 ci se transports, pe Mure$, in fiecare an cantitati foarte mari pang la Seghedin,
de unde o mare parte is drumul Ungariei, iar prin folosirea Dunani $i a Savei
(se ajunge) sa se aprovizioneze $i Slovenia $i o parte a Croatiei. Mai inainte
se ducea foarte multa in Turcia.
Populatia marelui principat al Transilvaniei se compune din mai multe
popoare, dintre care natiunile principale sunt: sa$ii, ungurii $i romanii. Romanii
sunt cei mai numero$i, sa$ii sunt cei mai harnici, iar ungurii au cei mai multi
nobili printre ei. In afara de ace$tia, mai sunt in card Inca multi germani,
armeni, greci $i tigani. Tiganii se impart in cloud categorii, $1 anume: aceia cu
107 Mica slovenn. Autorul pornise de la Osiek
108 Kozen
746
www.dacoromanica.ro
lui i caii lui, iar daca nu-i urmeaza numaidecat drumul i zabovqte cateva
zile, va fi cu atat mai placut. //
De la Sibiu, mi-am urmat drumul prin Parto i Deva spre Banatul p. 246
timisorean.
Cu cat Inaintezi pe drumul acesta, cu atat se vad mai multe triste ram4ite ale
castelelor 5i satelor incendiate, care au fost distruse de acest nelegiuit i de
Cate tovarapl sau Horea. Sunt de necrezut grozaviile pe care, mai ales cel
dintai, le-a savarsit fats de multi oameni nenorociti (!) din regiunea aceasta.
La o departare de un ceas de Deva sunt foarte bogate mine de arama.
De la Deva, am sosit la Arad, un oral deosebit de mare, care poate fi
vazut de'la mare departare, impartit in trei parti. In mijlocul lui, pe raul Mure,
care curge pe aici, se afla o cetate, pe care // monarhul a ordonat din nou sa p. 247
fie daramata.
Inainte de a ajunge la Arad, treci printr-o campie mare, pe care pasc foarte
multe vite 5i unde se mai vad anturile vechi de pe vremea razboiului cu turcii.
109 Reflects aceeasi ordine de idei, cu planul de a mai infimta Inca o inchisoare de felul
celor pomemte mai sus.
www.dacoromanica.ro
747
Bega, este unul din cele mai frumoase ora*e din regatul unguresc *i este
imprejmuit cu fortificatii puternice. Strazile sunt largi *i drepte *i au mai
multe piete armonioase, precum *i case monumentale zidite frumos, dupe
gustul italian. Caldaramul strazilor *i al pietelor este un fel de argils *istoasa,
care, pe timp ploios, face mult noroi, iar pe seceta, mult praf11.
p 251
ele au crescut in marime tot mai mult. Din sate s-au facut ora*ele, iar din
ord*ele, ora*e mari. In Banat, sunt acum mai multe localitati, care numara
noud sute *i mai multe case, ca de exemplu Lugojul.
Zelul pentru agricultura, pentru cultivarea tutunului, pentru cre*terea
p. 252
recensamantul, s-a dat ca numar total al locuitorilor din Banat cifra de *ase
sute de mii, find cuprinsa si circumscriptia military granicereasca. Numarul
acesta, probabil nu este intrecut; multimea aceasta de oameni se compune din
p. 253 romani, sarbi, bulgari, unguri, nemti *i tigani. Romanii // formeaza partea cea
mai mare *i sunt cu totul de o seams, in obiceiurile, moravurile, virtutile si
pacatele lor, cu fratii lor din Moldova *i Transilvania. Tot atat de lasatori ca
*i cei de acolo, nu se ocupd de pamantul arator, nici nu-1 ingrate, nici nu-t
grapeaza112, mai ales ca pamantul este atat de roditor incat produce aproape
de toate si fare sa-1 lucreze. Tiganii, care in baza unui inalt ordin, au fost
inzestrati cu pamant si carora, pentru a se *terge cu totul amintirea originii lor,
li s-a dat numele de banateni not ", sunt mai harnici. 0 parte din ei traiesc din
agricultura, alts parte sunt fierari *i lautari. Totu*i, nemtii raman cei mai
indemanatici *i cei mai muncitori dintre totti. Aproape toate industriile ti
meseriile sunt numai in myna lor.
110 Pentru Banat, autorul 1-a folosit pe Griselini, pe care 11 rezuma, indeosebi partea I
din scrisoarea a 5-a 5i partea a II-a din scrisorile 5 i 6. Vezi relatia lui Griselini din volumul
de fats
111 Afirmatie gratuity. Colonizarile se faceau cu sarbi si *vabi in detrimentul romanilor.
Cum autorul era doar in trecere 1 I i culegea toate informatiile din lucranle altora, eroarea se
explica
112 Autorul nu pare sali dea seams de conditiile grele facute romanilor de administratie
habsburgica, in urma carora un numar insemnat a emigrat in Serbia noua. De altminteri, in 1787
nu se inchisesera Inca ramie aduse de rascoala din 1784-1785 *1 de urmarde ei. in alt loc al
748
www.dacoromanica.ro
grapat, totusi produce din belsug tot felul de bucate si le merge bine aici si
cclor mai buni pomi fructiferi. II Se vad cele mai frumoase livezi; si chiar
mlastinile insesi sunt folositoare, caci odata si odata, cand va fi lipsa de
lcmne, se va putea intrebuinta turba ce se gaseste aici in cantitati mari. Banatul
poate fi socotit printre regiunile cele mai binecuvantate, are din belsug tot
felul de produse agricole, diferite vinuri bune, tutun, orez, vite, matase si
scoate in fiecare an sume Insemnate de bani straini pe produsele sale, chiar
numai pentru granele sale incaseaza foarte mult, caci in fiecare an sunt
transportate pe canal, Dunare si Sava pand la Carlovat. Dar mai are si mine
foarte bogate, mai ales mine de arama, fier si putin argint.
Daca aerul ar fi intru totul atat de sanatos si curat, pe cat de neincetat
isi da silinta guvernul sa-1 curete, prin instalatiile sale de imbunatatire, atunci
cu siguranta nu s7ar putea gasi usor in lume o provincie atat de placuta. Dar
aici tot mai domneste Inca multa febra si cauza principals ar putea prea bine
sa fie faptul ca partile de ses ale provinciei sunt lipsite de relief si foarte joase
si (deci) mai sunt Inca foarte multe mlastini.
Prin (satele) Becicherecul (Mic), Com los, Mocrin si Canija Mical 13 am
ajuns prin Timisoara in cetatea Seghedin, unde raul Mures se varsa in Tisa...
113 Prime le cloud, sate si com. in dud. Tunis; ultimele cloud, in Banatul iugoslay.
www.dacoromanica.ro
749
P. 254
1788)
Wenzel von Brognard era fiul lui Franz Anton von Brognard, care a .ocupat postul de
internuntiu la Constantinopol, intre 1 iulie 1766 22 iunie 1769.
In 1774, Wenzel intra la Viena in serviciul Cancelariei Curtii si Statului", care se ocupa
cu afacerile externe, fiind insarcinat de constlierul von Lenisch care se ocupa cu relatiile
cornerciale dintre Austria i Turcia, dupd cum rezulta din referatele sale (Hurmuzaki, VII,
p. 189) sa culeaga 4tiri cat mai exacte refentoare la provinctile europene ale Imperiului
Otoman".
Urmarind sa-i consolideze expansiunea economical i politica in sud-est, Austria acorda
o atentie deosebita comertului i navigatlei pe Dunare. Totodata se interesa in chip deosebit de
Moldova, care forma, dupe anexarea Bucovinei, un obiect de discutie intre cele patru maxi
puten: Turcia, Rusia, Austria i Prusia Datonta existentei unui material documentar mai bogat,
Brognard a dat intaietate studiului asupra Moldovei, dupe care trebuia sa urmeze, in planul sau,
Tara Romaneasca, Serbia, Bosnia, Dalmatia i celelalte provincii turcqti.
Ulterior a fost trimis sa face o serie de calatoni de informare. Astfel, in 1785 a trecut
prin Banat spre Turcia In 1786 a calatont, pe uscat i pe mare, pans la Smirna (23 mai), de
unde s-a inapoiat la Constantinopol De aici, a pornit, la 2 august, pe un vas mic, de-a lungul
coastei apusene a Math Negre, spre guile Dunani. Primise insarcinare sa observe amanuntit
tarmul Traciei i Dobrogea pans in Delta, urcand apoi pe Dunare pand la Galati, spre a verifica
exactitatea zvonunlor unui eventual conflict cu Rusia. De asemenea, trebuia sa cerceteze condlitle
de navigatie pe Marea Neagra i sa propund solutii pentru inlaturarea piedicilor puse de turci
in calea exportulut de cereale i lemne din Ungaria.
In cursul acestei calatorii, Brognard a trecut pe la Mangalia, Constanta i disparutul port
Kara Harman. Ajungand in Delta, a lasat in urma gura bratului Sf. Gheorghe i a pornit pe la
Sulina, in sus pe Dunare, spre Galati. Prin Tecuci, Focpni i Rammc, s-a indreptat spre Bucure0,
unde a fost foarte bine primit de catre domnul de atunci, Nicolae Mavrogheni. Dupe o scurta
oprire (25-29 august), in cursul careia a strans un bogat material asupra Tarii Romaneti,
Brognard s-a indreptat, prin Pite0 i Curtea de Argq, spre Cameni, pe unde a intrat in
Transilvania. Dupe un alt scurt popas la Sibiu (2-5 septembrie), a continuat, prin Cluj i
Oradea, drumul spre Pesta i Viena.
Doi ani mai farm, in cursul unei misiuni oficiale de studii in Albania, el a fost omorat
(1788). De la Brognard au ramas mai multe rapoarte de serviciu, executate din ordinul Cancelariei
Moldovei (Galati, Focpni), vadqte o folosire mult prea staruitoare a lucranlor recente ale lui
Sulzer *1 Carra (editia a II-a), pe langa care au mai fost utilizate i relatiile lui Kleeman,
Boscovich i Bauer; de aceea, n-am mai considerat utila reproducerea ei in colectia de fats
750
www.dacoromanica.ro
A mai alcatuit un jurnal in care ist descne calatona sa in Marea de Marmara si Marea
Egee, din anul 1786, Band o sene de date interesante din punct de vedere economic asupra
localitatilor strabatute. A fost publicat partial in Oesterreichisches Archly fur Geschichte,
Erdbeschreibung, Staatenkunde, Kunst und Literatur", Viena, 1831, si rezumat de Gheron Netta
din Dobrogea $i Tara Romaneasca, eland amanunte asupra populatiei, stani drumurilor,
primejdolor din prima prezentei haiducilor pe malurile Mani Negre si pe tarmul Dundrii intre
Tulcea si Galati, fail a uita comertul de export 5i de import al Tani Romanesti si relatiile cu
Brasovul.
A mai redactat un raport despre lucranle de despotmohre 5i amenajare, incepute de turci
la Sulina, intitulat: Ueber die neu angetragenen Werke bey der Donau-Miindung zu Simla.
Pastrat in aceleasi arhive de la Viena, a fost publicat tot in lucrarea pomenita, p. 233-237.
De la Brognard au mai ramas alte doua rapoarte. unul intitulat Ueber die Vortheile der
Russen aus dem neuen Etabltssement in der Krim in so welt selbe einen Bezung auf die
Untersttitzung haben, welche sie ihren Kiinftingen Kriegs-Operationen durch die un Schwarzen
Meer befindlichen Kortzflotten verschaffen Kiinnen, publicat tot in volumul amintit, p. 237-247, si
un altul despre navigatia pe Marea Neagra: Lieber die Schwarze Meers Fahrt (Ibidem, p 248-254).
www.dacoromanica.ro
751
primejdie, trecand pe aceasta tale sigura in rada Mangaliei, care este inconjurata
de jur Imprejur in afar de aceasta trecere navigabila de bancuri de nisip
ascunse. Rada este foarte deschisa, totusi are fundul atat de bun pentru ancorat
incat vara, pe furturi mai putin violente, chiar si corabii mari se pot adaposti
bine aici si nici macar nu sufera dinspre partea deschisa de la miazazi, caci
marea intra intr-un farm plan si, prin urmare, valurile sale joaca doar la suprafata
si nu lovesc Inapoi.
Comertul din aceasta localitate consta mai ales in grau, din care se
P. 210
incarca 15 pana la 18 corabii pe an. In vederea lui s-au construit de-a lungul
coastei un sir Intreg de magazii de plata. //
De la Mangalia se socotesc case mile pada. la Murad Molla ciftlik, o
mosie a acelui legist de pomina, care si-a pastrat trecerea vreme atat de
indelungata si care a strans bogatii atat de uriase, cum prea putini din semenii
lui ar putea arata; apoi coasta se Intinde pustie pe o lungime de doudsprezece
mile papa la capul Tuzla5, la capatul celei de a sasea indoituri principale a
care fusesera arse de armata, astfel ca acum este o adevarata groaza s vezi
aceasta localitate, in care cu greu se mai pot gasi abia cloud sute de case, care
sd nu fie stricate, restul fiind doar mine si focare stinse ale parjolului.
4 Sandschak tepesi, de la termenu turd. sandjak, care inseamna steag, $i tepe = deal.
5 Tus la burnt.
752
www.dacoromanica.ro
magaziile orawlui, care se afla la trei mile mai sus, au fost arse de rui si
distruse din temelii. Dar de atunci Incoace, aceasta localitate, datorita wzarii
sale potrivite pentru adunarea cerealelor din campia Dundrii, s-a refacut
intr-atata, incat i cuprinde intr-adevar vreo trei sute de familii, dintre care
cloud treimi sunt alcatuite din turci. In coltul cel mai de nord, chiar langa mare,
este o palanca13 mica, in patru colturi, cu turnuri rotunde si acoperite, fie
cladita acum dintai, fie cel putin reparata de curand, totui inca fara artilerie,
cu care va fi probabil inzestrata abia atunci cand vor duce lipsa de trupe.
De la Karakerman" pang la prima gull a Dundrii, numita gura Portiteil,,
nu sunt nici orate, nici sate i nimic altceva de vazut in afard de Neva
cocioabe saracacioase de pescari //, raspandite de-a lungul coastelor, ai caror
locuitori umbla in luntre mici, facute din trunchiuri de copaci scobiti. Apoi
de-a lungul coastei, care este inaccesibila pentru toate celelalte vase din pricina
nisipului, cu care se impotmolqte tot acest tinut din cauza varsarii Dundrii
9 Dare platita de top supu0 nemusulmani majori, indiferent data aveau sau nu pamanturi.
www.dacoromanica.ro
753
212
tot impingea spre coasts, silindu-ne astfel sa navigarn tot timpul ozzadi
banda"17, spre cea de-a doua gura a Dundrii, gura Sfantu Gheorghe, care nu
se afla decat la o departare de treizeci *i *ase mile de cea dintai.
Aceasta coasts, totqi, este Inca mai rea decat aceea de la Portita spre
Karakerman", deoarece bancurile de nisip se intind aici atat de departe in
mare, incat chiar vasele cele mai mici trebuie sa se departeze mult de tarm18,
15 Tuzza oder Tunavicze, sat, corn. Murighiol, jud. Tulcea
16 Edreleser Arm... (pe turceste Edreles Boghast).
17 Terment de navigatte.
18 Das Ufer aus dem Geszcht verlieren miissen.
754
www.dacoromanica.ro
incercati, caci calea navigabila este destul de lad i adanca chiar si pentru
corabii mai mari, care calea apa pans la apte picioare; insa ea este inconjurata
din toate partile, pans la o departare de case mile de farm, de atatea bancuri
www.dacoromanica.ro
755
vantului ne-a Impins de la sine iar spre Sfantu Gheorghe, unde ne-am echipat,
aadar, din nou pentru a pleca mai departe.
756
www.dacoromanica.ro
mai vedeai pe mal decat schelete de cadavre, care ies din pamant. In
aceasta regiune $i-au gasit pieirea multe corabii, iar acelea care s-a mai
mentinut cu ancorele au fost in cele din urma nevoite sa le paraseasca,
deoarece fundul este plin de atatea ancore, incat se incurca unele intr-altele
unor pasageri turci, care au fost uci$i impreuna cu cea mai mare parte a
echipajului, iar vasul jefuit cu desavar$ire; corabiile mai mari risca mai putin,
pe de o parte, pentru ca echipajele for sunt mai puternice, dar, mai cu seams,
pentru ca tin o paid mai bunk astfel Ca atacurile prin surprindere la care
talharii de acolo nu se incumeta decat folosind mijloace viclene $i doar extrem
de rar forta fati*a ajung aproape cu neputinta.
mea mai departe pe uscat. Am vizitat, intre timp, $antierul naval, orawl $i
intregul port, unde am dat de cele cloud corabii: a lui Go liner $i a baronului
26 Solinsk.
27 Fuss.
28 Schuh.
dec. 1786).
www.dacoromanica.ro
757
P. 217
P. 218
deoarece noul domn34 oprise acest lucru de foarte curand, si nu le-am putut
capata decat amenintand serios ca voi trimite, in caz de refuz, un curter la
Bucuresti, iar in acest rastimp orasul avea sa ma gazduiasca si sa ma intretind
pe socoteala sa.
31 Distance le se socotesc aicl pe ceasuri: pentru 1 1/2 ceasuri corespunde o mils germana,
iar pNtele reprezinta o masura (de chstanta) variind intre 6 p 7 ceasun (n. a.).
32 MliCOV111.
33 Talika-Wiigen (cuvantul turcesc talika inseamna caruta mai build, gadar o trasura).
34 Nicolae Mavrogheni (1786 martie
1790 iunie 8).
35 Renna.
36 Rimnig.
758
www.dacoromanica.ro
stirilor ce se afla la indemand atat cele publicate, cat si cele ale rapoartclor
mai not ale agentiei imperiale si regale , o serie de informatii sumare despre
autoritatea domnului, vaza de care se bucurd boierii si clerul, starea poporului,
cat si despre prestigiul, modul de procedare i campul de activitate al cclor II
cloud agentii imperiale, despre unele imprejurdri privitoare la exporturile noastre
din Brasov si la importul de vinuri si cereale, vite si land din Tara Romaneascd,
www.dacoromanica.ro
759
P. 219
calare restul drumului de patru ceasuri pand la casa carantinei, prin defileul
prin care curge Oltul Intr -o albie extrem de adanca.
La 3 septembrie, am ajuns la Sibiu, unde a trebuit sd-mi las servitorii
mei, care se imbolnavisera Inca de la Bucureti, i sd-mi cumpar o trasurd
proprie din lipsa oricarui mijloc de calatorie. I/
La 6 septembrie, am plecat iardi din Sibiu i, deoarece in calatoria mea
p 220
din anul trecut spre Turcia, trecand prin Raab, Komorn, Pesta, Pestrovaradin,
Timioara, Pancevo i Zemun, vazusem o parte din Banat, mi-am Indreptat, de
data aceasta, calatoria prin Alba Iulia, Cluj, Oradea etc. spre Viena, unde am
ajuns la 20 septembrie.
Viena 24 decembrie 1786
760
www.dacoromanica.ro
LAZZARO SPALLANZANI
(1729-1799)
Lazzaro Spallanzani, cercetator stralucit al tuturor ramurilor stnntelor natuni, dupa metoda
expenmentala, care prin descoperirile sale a deschis un camp nou cercetatonlor ulterior', s-a
nascut la Scandiano, in 1729, si a urmat dreptul impotriva vocatiei sale, care it mana spre
stnnte. Dupa studii juridice la vestita Universitate de la Bologna, a predat cursun de logics,
metafizica si greaca, precum si de matematica la Colegiul si apoi la Universitatea din Reggio,
apoi la Universitatea de la Modena $i, in sfarsit, a ajuns profesor de stiante naturale la Universitatea
Poarta a bailulut Girolamo, cavaler Zulian. Au plecat din Venetia la 26 decembne 1785, au
vizitat orasele mai insemnate ale coastei dalmate, au trecut pe la Coral si insulele grecesti,
intampinand si vreme rea si o furtuna de pomina, cand 1-a fost viata in pnmejdie, nu atat din
cauza elementelor, cat a superstitiei vaslasilor de pe galera, convinsi ca furtuna i se datora lui,
socotit piaza rea si vrajitor, in urma unei experience facute de el pentru bail in cursul navigahei,
constand in provocarea unei mtci explozii demonstrative pnn amestecul a cloud substante chimice
Vas lasn pusesera la cale un complot pentru a-I prinde si a-1 arunca in mare. Afland din intamplare
de acest plan, bailul I-a luat pe Spallanzani in propria sa cabind, pentru a-I pune la adapostul
atentatului proiectat. Spallanzani nu pomeneste de aceasta aventura in Jurnand sau, ci doar
intr-o scrisoare mat tarzie catre un pneten al sau.
De la Tenedos, batlul, st Spallanzani au fost urcati pe cloud galere turcesti si dusi la
Constantinopol in condmile cele mai bune. Spallanzani era recomandat in mod deosebit de
catre cancelarul Kaunitz, internuntmlui, baronul Peter Philipp von Herbert Rathkeal, care I-a
sfatint sa intre direct in legatura cu diplomatii straini la Poarta A intretinut legatun cordiale,
atat cu contele Marie Gabriel Florent Auguste de Choiseul-Gouffier, cat si cu Sir Robert Ainslie,
amandoi foarte interesah, mai ales de arheologie si numismatics, dar si de probleme stiintifice
Ambasadorul francez 1-a poftit sa Anna la resedinta sa de vara de pe Bosfor, pentru a pescui
sped' rare de pesti, pentru colectia sa, destinata muzeului de la Pavia. In cursul sedern sale la
www.dacoromanica.ro
761
Pera, Spallanzani a intrepnns cercetari asupra poluarn aerului, umpl'and o sticla cu aerul viciat,
recoltat in cursul unei receptii suprapopulate din lumea diplomatica, cand o parte din invitati
au $1 lesinat din aceasta calla
La Pera vedea pe diplomatn strami, ce alcatuiau o lume aparte, fara insa a se lasa coplesit
de mondenitati De cele mai multe on primea sa pranzeasca Ia ei, evitand in general receptille
mai numeroase In unele din excursiile sale afard din capitals, era insotit de tanarul conte
Costantino Ludo lf, acela$1, care 11 insotise p pe Sestini in asemenea expeditii. Dupd expenenta
sa cu bailul, a preferat, pentru inapoierea in patrie, drumul pe uscat. In timpul sederei sale, el
1-a vazut 1i pe fostul domn Alexandra Ipsilanti, care probabil ii va ft vorbit de posibilitatea
plecani la Bucuresti cu carele domnesti, care se intorceau in patrie dupa aducerea tributului.
Informatia era pretioasa. Drumul pand la Constantinopol pe galera bailului nu costase nimic.
Cheltuiehle de intoarcere trebuiau acoperite in diferite feluri Pana la Bucuresti putea folosi
escorta acelor care El insu$1 5i-a cumparat o trasura de ocazie, destul de harbuita, care sa tins
pand in Tara Romaneasca De la Bucuresti a plecat la 2 septembrie 1786, cu po$ta. De aceea,
biograful sau se intreaba daca domnul Nicolae Mavrogheni i-a oferit gazduire la Bucuresti.
Despre calatona sa de la Oltenita pans la frontiera Banatului cu Ungaria, avem doar
extrase din Jurnalul 1 corespondenta sa, legate impreuna de scurte explicatii datorate editorului
N. Campanini In redarea drumului, am fost silitt sa facem unele reduceri, privind descrierea
staruitoare a rocilor geologice intalmte in cale.
Drumul sau de la Bucuresti a trecut prin Ploiesti $1 s-a indreptat spre Brasov, facand insa
un ocol, pentru a vizita ocna de la Slanic. Dupa un popas la Brasov, isi urmeaza drumul prin
Fagara$ spre Sibiu, unde a cercetat colectiile de mineralogie ale baronului Brukenthal si ale
762
www.dacoromanica.ro
data in seams, de catre Brukenthal, contelut Teleki. Dar cum acela s-a pensionat, el a dat-o in
grip unui subaltern, care a uttat de ea. In ea se aflau fosile si diferite mostre zoologice.
In lipsa lui Spallanzani de la Pavia, s-a tesut o intnga contra lut. Co legi $1 subalterni
de-ai sai 1-au denuntat Ca ar fi luat o parte din specimenele muzeului de la Pavia pentru
a-si imbogati propria sa colectie de la Scandiano. Spallanzani a cerut o ancheta, care 1-a
absolvit pe deplin de aceste acuzan. Dar pana sa se incheie a durat 8 luni si el a trecut prin
momente grele. Astfel a tinut sa soseasca la Pavia noaptea, ptntru a evita o eventuala
manifestare ostild. Dar, dimpotnva, dimineata au venit in masa, elevii
colegii sai buni,
sa-1 duca in triumf de acasa pana la universttate, unde cursul sau a fost insotit de ropote
de aplauze. In ultimii ant ai vietii, deli bolnav, a conttnuat sa se ocupe cu cercetarile sale.
A murit la Pavia, in ziva de 12 februane 1799.
Pentru bibliografia lui Spallanzani, au fost folosite datele bogate oferite de Enciclopedia
italiana Jumalul lui Spallanzani a fost publicat pentru prima oars de Naborre Campanini, sub
titlul. Viaggio in Oriente, Relazione ordinata e compilata sui giornali del viaggio a Costantinopoli
e su altri manoscritti del gran naturaltsta, Torino, 1888. Dupa cum rezulta $i din titlu, editia
lui Campanini cuprinde extrase din jurnalul lui Spallanzani, completate cu unele informatii
extrase din alte scrieri inedite 5i legate impreuna pnn scurte rezumate. Acesta a fost textul
folosit de noi.
0 editie integrals a jumalului, alcatuita pe baza tuturor manuscriselor lui Spallanzani,
este cuprinsa in volumul V din Le Opere, intitulata: Viaggio a Costantinopoh, Milano, 1936.
El a lasat 43 de lucran, dintre care: Saggio di osservazioni microscopiche, concernenti
it sistema delle generazzone de'i Signori Needham et Buffon, Modena, 1765, contra tezei
www.dacoromanica.ro
763
[1786]
CALATORIA IN ORIENT
p 316
p. 317
specia celor mai mari intalnite in Bosfor. Pe sub boltile sau mai bine zis prin
ceardacurile acestor case si in chioscurile for se vad vegetand obisnuitele statui,
adica turcii care trag din lulea in tacere. Acest fluviu este mult mai mare, in largime,
decat Padul.
sa -1
gazduiasca
explica, pe motivul unei clime deosebite, cand se afla, intr-o asa mare
I Traducerea s-a facut dupa textul selectiv italian, publicat de Naborre Campanint, in
volumul. Lazzaro Spallanzanz, Maggio to Oriente. Relaztone ordinata e compilata sty glornali
del inaggio a Constantinopolo e su altr: manoscritti Medal del grande naturahsta.., Torino,
1888, p. 317 *1 urm Textul este inamat sub forma de fragmente din Jurnal, redate direct,
altemand cu rezumate ale editorulut Campanint, dupa alte manuscrise tnedtte, in care Spallanzam
apare la persoana a treia. Aceste rezumate au fost incluse aici in paranteze drepte
2 Sloe lla 011enza (!), oral, dud Calarw.
764
www.dacoromanica.ro
de putin luminat, nu citeste // uneori vreo carte sau scrie sau mediteaza in p. 319
orele libere? Totusi nici vorba de asa ceva. In toate aceste zile au mancat, au
baut, au fumat, au vorbit intre ei lucruri nefolositoare, au dormit, iata care au
fost toate indeletnicirile lor.
[La Valek-Negest"5 a bagat de seams (osservo) ca barbatii $i femeile
erau negri sau cel putin intunecati la culoare, chiar si pe sub haine unde nu-i
vedea soarele.]6.
Si mai este un lucru de vazut (adauga ell) cum sanii femeilor, mai ales
ai acelora care au avut copii, atama sleiti si ajung 'Dana mai jos de buric. Si
aceste (femei) sunt negricioase; nu au pe deasupra decat o camasa deschisa in
lung, care arata din cand in cand sanii goi, fard ca sa le pese nicidecum, dar
n-am observat totusi ca s OA vreun miros greu.
[In ziva de 28 august a ajuns la Bucurestil
[In ziva urmatoare a informat pe bailul venetian, Zulian despre calatoria sa.] p. 320
www.dacoromanica.ro
765
P. 321
P. 322
Bucure$ti. Se saps in continuu $1 este foarte bogata in sare, care este mai alba
$i mai bung decat cea din alte ocne. Cantitatea care se scoate in fiecare an
ajunge 'Jana la opt milioane de ocale $i este vanduta in schelele de la Dunare,
de$i, in general, se mai vand pe loc pand la trei sute de nui de ocale pe an.
A doua ocna se afla, la cloud zile de Bucure$ti, in locul numit Telega.
Seara bate in galben, dar este mai tare decat cea din prima ocna; se scoate
cu mare u$urinta. Se scot anual $ase milioane de ocale, dintre care cinci
milioane se vand pe loc $i un milion se vinde la Islaz, pe malul Dundrii, in fata
Nicopolului.
Toate aceste trei ocne produc un venit anual de 350 000 de piagri, iar
domnul uneori i$i pastreaza pe seama sa exploatarea lor, alteori ele sunt arendate
766
www.dacoromanica.ro
la Valeni (?)12, iar in ziva urmatoare, dupa ce a trecut prin Ploie5ti, sat mare
care a luat nedrept numele de ora5, a petrecut noaptea la o departare nu prea
mare de ocnele, pe care-5i propunea s le viziteze in dimineata urmatoare. In
timpul calatoriei nu i s-a parut nimic mai vrednic a fi insemnat; de aceea, face
observatiile obi5nuite asupra campiilor pustii, asupra caselor, a obiceiurilor
romanilor $i asupra pasarilor vazute de el, dar aceste observatii sunt foarte
putinel Porumbei salbatici (pavacci"), in cea mai mare abundenta, impreuna
cu tot felul de turturele, nici o cioard, multi lilieci, la fel cu cei din Scandiano,
de care am vazut $i // in chio5cul lui Ipsilanti13.
P. 323
ca este vorba probabil de localitatea Valeni-Buria$, veche denumire a satului Buna$, com.
Pen$, jud. Ilfov, $i Inca $i mai probabil de satul Podu, Valeni de lalomita, com Poienani
Burch'', jud. Prahova
13 Vezi ma' sus, n 9.
14 Tra l'est e 11 sud (!) (grqit in loc de nord)
www.dacoromanica.ro
767
curata, tare ca piatra; cand o sfarami se vad totusi induntru bulgari (rasine")
de pamant. Ba mai mult si acest lucru este vrednic de luare aminte in acea
stalled de sare se vad bine niste straturi orizontale, dar din aceeai sare, fie ca
ar avea o culoare putin deosebita, fie ca stratul de deasupra nu este bine lipit
de eel de dedesubt. In aceasta sare nu este nici un corp eterogen; cele cloud
ocne sunt acoperite numai de pamant in cea mai mare parte fail poante.
[Mai departe face urmatoarea observatie.]
P.
Stand dus pe acea culme, vedeam in toate partile din jur, in afara de cea
dinspre nord, alti munti la fel de inalti, la fel de padurosi, fiecare avand, de
asemenea, crestetul pleuv si acoperit numai cu iarba. De ce sunt crestetele
plesuve prin aceste part], nu as putea spune. Nu este pentru ca locul ar fi
nepotrivit pentru fagi, pentru brazi, caci am vazut ca ei cresc si in locuri mai
inalte, si nici pentru ca acele inaltimi ar fi de stalled goals, caci acolo este un
strat gros de pamant. Cand am coborat mai jos, fagii si, in parte, brazii mi-au
15 Pietra arenaria
16 Plata Craiului?
17 San Pellegrino in provincia Bergamo (Italia)
768
www.dacoromanica.ro
dimprejur erau pustii, fall grane, fara poame, dar, vizitand locurile cele mai
apropiate de sat, a gasit un lucru vrednic a fi povestit.]
In apropierea caselor trece Buzaul, un torent clocotitor, care da pastravi
de soi 5i in care am vazut mierle de apa, ca in Frigido 19, la Carrara, zburand
orizontal jos de tot deasupra apei 5i oprindu-se cand pe o stanca, ce ie5ea din
unda, cand pe alta. Curiozitatea m-a impins sa taut obar5ia torentului 5i am
gasit-o, dar nu intru totul, cel putin in parte. Urmand, a5adar, drumul torentului,
multe guri, din care ta5nesc izvoare imbel5ugate, care dau na5tere la acea
materie tufacee, de care e plind toata coasta. Priveli5tea acelor ape care pietrifica
sau mai de graba imbraca intr-o crusts de piatra totul 5i pietrele, 5i frunzele,
5i iarba, este nespus de frumos; 5i este o placere s fii acolo 5i vara, caci din
cauza padurilor, care doming de sus, soarele nu patrunde niciodata 5i racoarea
este minunata. Aceasta coasta apartine tot Regelui muntilor".
Mereu, in // tot cursul anului, acele ape care tamest astfel yin cu aceea5i p. 327
putere, caci acele izvoare bogate nu sunt produce sau alimentate din topirea
zapezilor, care dispar in luna mai. Tata un caz asemanator cu altele observate
de mine 5i care este demn de a fi relatat. Am prea viu intiparit in minte acel
loc pentru a nu-1 putea descrie bine la vremea sa.
[A ajuns la Bra5ov, care se afla la 7 ceasuri de calatorie de Lazaret, in
www.dacoromanica.ro
769
in forma de romburi drepte unite impreund care inlocuiesc tigla. Stan le sunt
murdare i pentru ca apa din fantani, care sunt din belug in ora, se scurge
afard pe drum; piata este mare, dar rau pavata. Toti muntii din aceste imprejurimi
ctt., p. 328, n 4
25 Asezat la sud-est de Sibiu, la o departare de opt ore de oral
770
www.dacoromanica.ro
in pietre extrase din diferite mine din Transilvania. A vazut aur in foi, in
cuburi, in fire, a vazut antimoniu26... bucati frumoase de sare fosila $i diferite
scoici obisnuite, nu chiar pietrificate, ci numai fosile $i putin calcinate, extrase
din muntii din imprejurimi.
i$i propusese Inca de mai Inainte sa le vada, sperand sa Invete lucruri
folositoare II, $i $i-a dus la indeplinire intentia, dupa ce a stat de vorba cu p. 329
se afla zapada, pe crestele mai inalte, chiar pans in august, iar in anumite
prapastii, intotdeauna ninge in toate anotimpurile. Dupa ce ne-am urcat putin,
am dat de fagi, mai intai mici, apoi foarte inalti, Insotiti de brazi; copacii cresc
pe munte pand la o anumita altitudine, apoi culmile raman pada' la un anumit
care coboara la vale spre ora$, am vazut mai multe mierle de apa, dintre care
duc cu mine patru, care au $i fost pregatite ca specimene. Mai and spunandu-se
ca in Transilvania sunt foarte multi $oimi, poate pentru ca multi nobili tin in
Transilvania $oimi imblanziti. Ace$tia se nasc in munti. Cat despre insecte,
Transilvania are foarte putine. Printre cele pe care le-am vazut, nu am gasit
nici o specie noud sau aproape nici una. Este de necrezut marea multime de
ciori obi$nuite, care stau la anumite ore pe acoperiprile orawlui. Mai sunt
corbi motati28 $i se poate spune ca acestea sunt singurele pasari din ora$,
deoarece altele nu yin; ciorile locuiesc aici tot anul, dar nu-$i fac cuiburi.
[A consacrat o zi intreaga pentru vizitarea salinei de la Ocna Sibiului;
localitate a$ezata la o jumatate de ceas de Sibiu. Indata ce a ajuns acolo, $eful
ocnei i-a dat informatiile generale cerute de el.]
Ocnele sunt in numar de patru: din toate se scoate sare, dar acum (se p 330
extrage) numai din cloud. Sunt multe ocne parasite $i se crede ca se scotea sare
$i pe vremea romanilor, dar de la suprafata. Din dispozitia imparatului, se
extrage acum intre 200 000 $i 400 000 de ocale; se vinde aici $i in Banat $i
se transports in alte locuri, folosind calea apelor. Venitul anual al Maiestatii
Sale este de 400 000 florini29. Numarul oamenilor, care muncesc aici e de 150.
26 L'anumonio lazareo e it plumoso
27 Urmeaza descrierea rocilor ce alcatuiesc acel munte.
28 Corvi berettim.
29 Am aflat mai tarziu i mi-am insemnat ca toate minele din Transilvania ii aduceau
imparatului un venit de peste 2 milioane de florin'
www.dacoromanica.ro
771
p. 331 Adancimea ocnei // celei mai adanci este de 67 brate; diametrul cercului de
jos este de 35 de brate. Adancimea ocnei a doua este de 61 de brate; diametrul
circumferintei este de 31 de brace $i cinci picioare. Cat despre celelalte cloud
mai bine zis, vine de pamant neregulate, din care mild se formeaza
vici$oarele prin care trece apa. In foarte multe locuri se gasesc bucatele de
piatra aproape rotunjite $i unele cristalizate intr-un anumit fel, Infipte $i
pang la cea sau la cele din Tara Romaneasca, merge pang la cea din
Ungaria $i trece in Saxonia. Aceste gropi de sare sunt toate acoperite cu
acoperi$uri foarte bune in mai multe locuri sub care sunt depozitati sub cle
bolovanii de sarc care sunt foarte numero$i. Afara din ocna, acolo unde se
gra sarea impura $i netinuta in seams, apa, topind sarea $i depunand-o ici
772
www.dacoromanica.ro
e la di sotto ai ponti.
30 Portus. Localitate disparuta pe Mures, la sud de Alba Julia; numirea de Portus vine
de la faptul ca Inca din sec. XIV era acolo locul de trecere cu luntrea peste Mures.
31 Este vorba de contele Ignatz Batthyani, Intemeietorul vestitei bibliteci Batthyaneum"
din Alba Iulia.
32 in decembrie 1551. Palatul de la Vintul de Jos era o veche manastire insusita de
Martinuzzi
33 De fapt, pentru a Intemeia orase.
34 E vorba de lingurari.
www.dacoromanica.ro
773
liturghie, cloud sau trei de-ale preotului lor, acestea find rugaciunile pe care
le rostqte inaintea slujbei35.
mare part; s-a mers printre defileurile muntilor. In cea mai mare parte se
vedea obipuita roca primara de cuart ist-argilos, cuprinzand in mai multe
locuri granate comune37. Dar pe langa aceasta, cand ne aflam pe la jumatatea
drumului, am inceput sa vedem roca metalica38 a domnului Born. Cum se afla
in minele din vecinatate, voi vorbi de ele in alts parte. In afard de aceasta
piatra, am gasit glie39 neagra *i alba de-a lungul paraului din valea numita
I).
Vint40, dar, apropiindu-ma de Baia de Cri, malurile abrupte ale acelui parau
mi s-au infatiat vederii croite din marmura alba, care mi-a tinut tovar4ie,
timp de, cloud ceasuri, caci, in acea parte, muntii erau in intregime numai din
marmura pura; mai este si marmura impestritata cu alb, rop 5i galben, multi
munti sunt negri din cauza ploilor, dar ceva mai jos apare marmura cea mai
alba, care este dezgolita (nuda) in acei munti nesfariti, nefi ind acoperita cu
336 o crusts ca marmura de // Carara. Ea nu este niciodata in straturi, pare totui
ca nu rezista la intemperii, cum se vede din negreala ei. Totu5i, dei este atat
de potrivita pentru cladiri, este netinuta in seams, caci in acele locuri nu se
afla decat colibe de-ale romanilor. 0 rued de aceasta calcaroasa, care nu are
nici scoici41, nici corpuri straine; se vede in mai multe locuri ca este suprapusa
sistului primitiv, care ne-a tinut tovaraie pans acum.
In dimineata urmatoare, m-am sus la mine din Baia de Cris numita Sfantul
41 Testacet.
774
www.dacoromanica.ro
calare, pentru a ma duce la acea mina, se gaseau prin pamant bucatele de aur,
deli putine la numar. Vin acum la mina de la care am scos cristaluri frumoase.
La 25 iunie 1773, s-a facut deschiderea minei si, dupa ce au patruns catva in
adancimea muntelui, au avut norocul sa dea de lucrarile romanilor, adica o
sapatura in roca metalifera. 0 asemenea lucrare facuta cu tarnacopul consta
dintr-o cavitate, in forma de trapez de inaltimea unui om si jumatate. Pe pereti
se mai gaseau 'Inca gaurile i scobiturile unde puneau opaitele (?) (hnt) i se
mai vad sapate litere romane. Inaintand mai departe, cavitatea se stramteaza
din ce in ce mai mult, dar ramane mereu suficienta pentru ca un om sa poata
sta in picioare. Totui se vede ca o asemenea sapatura a fost facuta, mai de
graba, in speranta de a da de metal, care, in realitate, nu s-a extras, deoarece
pans in locul unde au sapat romanii nu s-a gasit deloc sau aproape deloc
argint, mina fiind, mai degraba, de argint decat de aur. Asadar, din vremea
amintita s-a inceput saparea minei i s-a urmat cu sapatura dincolo de cea a
romanilor, facandu-se forarea cu ajutorul pulberii42, ea este mai putin regulata,
dar, find facuta pe mase mai mari, contribuie, ca munca sa fie mai rapids. S-a
extras argint si aur, dar mai mult argint decat /I aur; acum nu se mai extrage p 337
putere, incat au trebuit sa fuga si, dad: (gaura) ar fi fost mai mare, toti s-ar
fi inecat. Timp de cinci zile a continuat sa taneasca apa. Dupd ce a incetat,
s-a marit gaura si s-a aflat, cu uimire, ca ducea la o petera aproape ovals, ai
carui pereti erau acoperiti cu cristalizatii de spath si aproape mereu cu altele
asemanatoare. Par tot atatia rarunchi care ies in afara de pe pereti ca niste
glande mari inglobate impreuna, Unghiurile cristalelor sunt toate taiate. Deci,
a fost marita atunci scobitura, ca sa poara patrunde oamenii inauntru, si,
deoarece cavitatea de sub foraj era plind cu apa, au patruns in ea intr-o mica
bared. Scotandu-se apa, incetul cu incetul, s-a gasit ca nu numai peretele
superior al pesterii era acoperit cu cristalizatii, ci i cel inferior pe care 1-a
descrie in linii mari ca un ventre gemmato. Acum in borta inferioard, in loc
de apa, sunt pietre aproape pretutindeni. Lungimea pesterii, dupa cat a putea
s-o masor cu ochii, este de patru prajini, latimea, de cloud i trei sferturi, iar
inaltimea, de cloud i jumatate. Cand ar fi luminata privelistea dinauntru, ar fi
cum nu se poate mai frumoasa. Aproape de intrare, picura din partea de sus
putina apa. Temperatura, am gasit-o ca nu era nici calda nici rece. Imi rezery
s vorbesc mai multe despre cristale la Pavia, cand le voi avea inaintea ochilor;
notez ca, ieind din petera i intrand in galeria comund, la mica distanta, s-a
sapat o galerie scurta acoperita, pe peretii laterali, cu cristale foarte frumoase
de gips in lamele. Si despre aceste cristale, si despre ganga lor, voi vorbi la
Pavia, cand le voi avea inaintea ochilor.
42 Botte di fucas
43 Si va su legni.
www.dacoromanica.ro
775
776
www.dacoromanica.ro
$i cum o asemenea operatie $tie sa o faca orice roman $i cum romanii sunt cei
care saps in mina, se fura49 astfel o cantitate imensa de aur. Totu$i ace$ti
romani sunt toti saraci, fie pentru ca nu sunt prea economi si socotiti (!), fie
pentru ca oricat ar fi de adevarat ea in acele locuri fiecare piatra *i pamantul
$i noroiul dau aur, cand le speli, totu$i acest aur, astfel impra*tiat si raspandit
prin toate pietrele, este in cantitatea redusa.
Si este vrednic de observat ca in timp ce in atatea alte mine, aurul se afla
in filoane, in mina aceasta nu este a$a, ci este raspandit sau adunat in mod
invizibil $i, de cele mai multe on, cristalizat. Aceasta rocs are multe
particularitati, parte vizibile, parte nu $i aproape once crapatura contine aur. Am
dus cu mine mai multe probe din aceasta roped aurifera, pe care o numesc //
astfel fiindca, atunci cand e zdrobita, da intotdeauna, mai mult dau mai putin,
aur $i pe care o voi cerceta mai bine; dealtfel, voi spune acum ca a$ inchna
sa cred ca acel munte $i multi altii asemanatori, din care se extrage aur, sunt
P. 340
www.dacoromanica.ro
777
p. 341
Acum cincizeci de ani, in aceste parti, Cara aceasta nu era decat regiune de
paduri si codri, ca in atatea locuri din Transilvania. Se stie Ca aur de soiul
acesta a fost gasit de tatal cavalerului Born54 si se numeste ascuns", pentru
51 Zecchzni, in sensul de bani curenti Toate aceste inform*, date de Castellano, par
destul de neverosimile. E vorba ba de rain inaccesibile, ba de mina insai. Cum pot cobori
oamenn in mini noaptea? Sau cum pot bate monede de aur9 Si fie cumva o justificare a unor
lipsuri explicate in felul acesta9
52 Vezi mai sus, n. 35.
53 L'oro larvato. Vezi mai jos explicatla acestei numiri de aur ascuns sau mascat.
54 Vestitul mineralog Ignaz von Born Autorul preia intocmai spusele acestuia.
778
www.dacoromanica.ro
P. 343
Certeju se lucreaza la extragerea aurului nativ; uneori intensiv, atunci cand se vede
aurul, $i mult mai putin atunci cand nu se vede. Vinele sunt mai bogate in aur in
partea de sus a muntelui, numit Baiaga56, decat in partile de jos. Aurul se extrage
astfel: cum se gase$te o vini$oard de aur, se face o sapatura mare, deoarece vana se
intinde prin multe ramificatii pe o mare intindere in roca aurifera, apoi se folosesc
compresoare57, pentru a sfarama roca aurifera $i, dupd aceea, bai de spalare $i
printr-o asemenea spalare se extrage o portiune considerabila de aur, iar restul se
obtine cu ajutorul focului. Principalele mine de aur sunt in numar de doudzeci $i
doua $i dau $i putin argint; cele mai putin insemnate sunt paisprezece sau
cincisprezece, dar in acestea nu se lucreaza mult, pentru ca dau putin metal. Nu
este de mirare ca intr-un singur munte sunt atatea mine data se tine seama ca sunt
foarte apropiate intre ele; in muntii vecini s-au mai gasit $i altele, dar foarte sarace
$i, de aceea, au fost curand parasite. Aceste mine sunt atat de vechi incat in mai
multe locuri se gasesc galerii de-ale romanilor; i acum este fericit cel care sapand
o mina gase$te o galerie antics, deoarece este sigur ca gase$te adeseori aur, intrucat
ei spun ca romanii se opreau la aurul care se arata privirilor $i aruncau restul pietrelor.
Este sigur ca romanii nu aveau compresoare. Minele de la Certeju sunt ale unor
particulari ca in alte locuri; sapatorii, posesori ai minelor, sunt romani, de obicei
saraci; minereurile de la Certejul sunt urmatoarele: aur nativ, spat greu, antimoniu
$i seleniu $i diferite specii de roci aurifere.
[In dimineata urmatoare, a plecat la Baita, unde a ajuns seara, oprindu-se in
cursul calatoriei la Magura58, un sat mic, de unde se extragea odinioara o mare
cantitate de aur nativ; se mai extrage si acum, dar mai putin, deoarece acele mine,
ca $i cele care sunt in imprejurimi fusesera secatuite // de catre antici].
A ajuns devreme dupa amiaza la Mita, intalnind mereu in cursul drumului
aceea$i roca de amestec59, din care a vazut ca sunt alcatuiti top muntii, pe care
i-a observat $i, care arareori sunt acoperiti cu plante, mai adeseori gola$i $i pe
mari intinderi se tidied in sus in forma de obeliscuri $i piramide. A observat
55 Locus montanus Nagyay.
56 Bojaga.
57 Male contorsoria.
www.dacoromanica.ro
779
P. 344
multa argila roie i, ici i colo, cate o roca ce continea bazalt. De la Certeju
pand la Baita, ele i-au tinut mereu tovaraie. Aproape din toate se extrage aur
curat, rareori vizibil, care sta ascuns in roca din care este scos prin zdrobire,
spalare i Cu ajutorul focului. In toate localitatile din Transilvania, pe care le
vazuse pand atunci, nu intalnise niciodata aur pur i nativ in filoane i vine
mai insemnate, ci intotdeauna impratiat prin toata roca, in crapaturi i adancituri
i prin acele vine, care strabat in mai multe locuri o atare med.]
Inainte de a se insera [scrie el in noaptea de ase octombrie], m-am urcat
pe un munte abrupt indreptat spre miazazi, unde sunt galerii miniere i dau aur
se afla fie in firioare granulate sau in foi i it invelete din toate partile.
Am spus in alts parte ca in aceste locuri este argila roie din belug i
tot din belug am gasit-o cand veneam incoace. De asemenea, se gasete tot
din belug in aceste locuri dimprejur. Nu este oare aceasta o noua dovada ca
matostatul are la baza argild? Si de aici se vede ca nu miezu16 cristalin da
culoare roie matostatului, ci pamantul pomenit mai sus61.
Un lucru ciudat este ca piatra calcaroasa invaluie in muntele vecin roca
cea adevarata care da metalul. Este un spat, care uneori are o grosime de mai
multe brate i formeaza un munte intreg in vecinatatea targului. Dar, intrucat
vana metalifera incepe in calcar, trebuie strapuns tot stratul de calcar pana sa
se ajunga la roca metalifera, totui i piatra calcaroasa da o cantitate foarte
mica de argint i de aur.
[La Baita, Spallanzani era recomandat domnului Jozsef Bukovay, slujba
p 345
din aceasta regiune miniera, de la el a capatat cateva informatii printre care
urmatoarele: ca intr-un ir de munti, cam la cloud ceasuri departare de Deva,
se afla un munte alcatuit din altele mai mici, numit Muncelu Mic62, plin din
varf pand in poalele de testacei marini obinuiti, unii calcinati, altii pietrificati,
altii in starea for naturals i la o departare de cinci sferturi de ors la Mita,
inspre apus, pe varful unui munte inalt, numit Craciuneti, se afla lava care
include zealit rou. Cu privire la acest munte discuta astfel]:
Aici nu sunt deloc filoane metalifere63. Am cu mine cateva mostre de o
asemene lava; trebuie observat ca in tot acest circuit nu se mai gasete o piatra
asemanatoare, Aici, in Transilvania, este socotita de cei ce se pricep ca lava
adevarata [...]
[A trimis pe acel munte un om pentru a lua diferite mostre din acea lava
p. 346
cu zeoliti [...] etc. La plecare, a lasat doua lazi la Bukoway, ca sa le trimita
60 II succo cristalino.
61 Urmeaza considerapi despre matostat.
62 R is (corect: Kis) Muntsell
63 Miniere. Poate insemna 5i mine 5i filon metalifer.
780
www.dacoromanica.ro
lui Castellano, la Sacaramb $i, urmand mereu cursul paraului Caian care se
varsa in Mure$..., ei ajung dupd patru ore de calatone la Deva. De-a lungul
$oselei, a notat ca muntele invecinat cu Baita, pe care it crezuse in intregime
de calcar, continea, in partea opusa, piatra obi$nuita. Timp de vreo ora de
drum, de-a lungul cursului Caianului, nu a vazut, pe dreapta si pe stanga, decat
munti inalti, in intregime de calcar, de rod. cenu$ie gregard, cu aspect de
stanci, $i lipsiti de once vegetatie. Daca se sfredele$te stanca $i piatra calcaroasa,
se gase$te $i in acei munti minereuri de aur. Au urcat munti acoperiti cu iarbal
$i cu plante lard ca sa apard, ca de obicei, piatra, dar vazand-o in unele locuri,
unor atacuri din partea talharilor, fie ca hanurile izolate erau (ele in$ile)
primejdioase $i sali procure scrisori la Deva pentru a avea o escorts de
soldati la Dobra $i la Faget. Itinerariul a fost urmatorulV
De la Deva pana la Dobra66, 1/2 po$ta.
De la Dobra pana la Co$ava67, 2 po$te. Este teams de talhari. Ne vor
insoti soldati de la Dobra pada. la Co$ova.
De la Co$ova pana la Faget68, o po$ta.
De la Faget pana la Bujor69, o po$ta.
De la Bujor pana la Lugoj, doua po$te; teams de talhari.
De la Lugoj pana la Chizatau70, o po$ta.
De la Chizatau pana la Reca$71, o po$ta.
a Dobra e a Facset.
65 Itinerariul e intocmit in
1.
respective.
66 Sat $i corn., jud. Hunedoara
67 Cosova = Cosava, sat, corn. Curtea, jud. Timis.
68 Sat $i corn., jud. Timis.
69 Bozur. Azi Tralan Vuia, sat $1 corn., jud. Timi$.
70 Kzseto. Sat, corn. Belint, jud. Timis.
71 Ricas = Recas, sat $1 corn , jud. Timis
www.dacoromanica.ro
781
p. 348
5i prin urmare 5i zidurile cetatii sunt din acea piatra de atatea on vazuta si
notata de mine, plind cu cristale negre 5i stralucitoare, in cea mai mare parte
dreptunghiulare. Si find ek stralucitoare, iar astazi find soare, stancile, zidurile
5i pietrele raspandite pe drum, le vedem pe toate stralucind. In afara de cristale,
aceasta mesa confine o multime de pietricele albicioase, cum am mai vazut 5i
alta data. Roca este foarte dura 5i zidurile, in cea mai mare parte, sunt aproape
nevatamate. In interior, insa, unele sunt uzate sau crapate 5i cristalele par sa
sufere mai putin decat restul pietrei. In afara de cristale 5i pietrele albe, are
o culoare cenu5ie si ro5iatica. Am cu mine cateva specimene.
[A plecat de la Deva de-a dreptul la Dobra, in dimineata zilei de 9 (octombrie).]
aceea am gasit o padure de fag, de stejar 5i de carpen, care a tinut mai bine
de un ceas si aceasta padure este uneori bantuita de talhari romani74 5i, de
aceea, am luat o escorts de doi soldati. In tot acest scobora5 pana la Co5ava,
pamantul este nisipos 5i, de aceea, drumul este foarte bun; n-am observat
deloc pietri5. Din ziva in care am parasit Baita, vremea a fost absolut senina,
calda 5i noaptea trecuta 5i noaptea aceasta nu a fost chiciura.
[A ajuns la Timi5oara in seara zilei de 14 (noiembrie), cum hotarase, dar,
de la Co5ava pana la Timi5oara, nu a gasit nimic Insemnat $i nu a scris nimic.
72 Itmerariu Intocmit pe zile.
'
73 Mach (!) Identic cu Reca, de la n. 71
73bis Afirmatie eronata. Cetatea este medievala
74 Idee preluata probabil de la von Born, ca $i alte aprecieri ale acestuia.
78:
www.dacoromanica.ro
A notat ca, inainte de a ajunge la Lugoj, vazuse vii i multi pomi roditori, ca
Mureul (!)75 strdbate Lugojul, ca acest mic ora are clddiri frumoase i oarecare
nobilime cu ceva carete. Dar din cauza norilor care veneau dinspre apus,
vremea ardta ca incepe sa se schimbe, apoi ameninta sa ploud i, de fapt, chiar
www.dacoromanica.ro
783
P. 352
JOSEPH-GABRIEL MONNIER
(1745-1818)
Joseph-Gabriel Monnier s-a nascut la Bourg en Bresse (Franta), la 29 martie 1745, fund
al 5aselea copil al lui Jean Monnier, doctor in medicina, dintr-o familie de medici 5i de legi5ti.
A studiat la iezutii din Bourg, apoi, avand talent la matematica, s-a pregatit la Paris 51 Clamecy
pentru $coala de geniu, unde a intrat in 1768 5i a fost primit inginer la 1 ianuane 1770 $i
inaintat la gradul de locotenent. Tirmis la Toulon, unde se lucra la fortificatnle din port, apoi
la Bayonne, este numit capitan secund la 1 ianuane 1777, mutat in 1780 la Bouchain, unde se
insoard, Ia 1782, 51 t se nasc doi fii. Se bucura de consideratie $i adopts numele de Monnier
de Courtois, dupa o posesiune a familiei sale.
Frantei, contele de Choiseul-Gouffier, care 1-a inlocuit pe Sant Priest. Monnier viziteaza
monumentele de Ia Constantinopol, impreuna cu locotenentul du Verne, subaltern al lui
Laffitte-Clave, care it insotise in inspectia sa de-a lungul tarmului Mani Negre, de la Oceakov
la gurile Dunani.
Monier noteaza unele particulantati ale Stambului, de pilda, existenta camilor ratacitori
din capitals, deosebind printre et varietatea induio5atoare a camilor cerptori din mahalaua Top
Han& blanzi 5i recunoscatori, fata de ceilalti, du5mano5i cu strainii. El noteaza sosirea unor
calatori mai insemnati: abatele Sestini, in iulie 1785, abatele Le Chevalier, in noiembrie 1785.
Lady Craven, in apnlie 1786, notand 5i receptille date in cinstea ei 5i inregistrand 5i ecoul
despre receptia, pe care i-ar fi dat-o imparatul Iosif at II-lea la Sibiu Impreund tot cu du Verne
se duce sa vada spectacolul unor farse destul de grosolane oferit cu prilejul unei casatorii
turce5ti. In alts zi, impreuna cu Lafitte, este poftit la mass de ni5te turci bogati, unde it
intalne5te pe tandrul Constantin Ipsi lanti, fiul fostului domn, admirand cunoa5terea sa perfecta
a limbo franceze.
La Pera, a luat parte 5i la receptii teatrale de amatori la legatia Suediei, puse la tale de
784
www.dacoromanica.ro
descnse destul de rapid ora5ele Bucuresti $1 Sibiu 5i, cu multe detain tehnice, fortificatule de la
Sibiu 51 Timi5oara El crede ca. Dambovita ar putea fi facuta navigabila pana la Dunare. impreuna
cu secretarul de ambasada, Le Hocq, cu care calatorea, este primit de domnul Nicolae Mavrogheni,
Ia Bucure5n; la Pite5ti, este gazduit la ispravnic, un grec, Frangopol, ongmar din Naxos.
Monnier se inapoiaza din concediu la 7 mai 1787, in preajma razboiului austro-ruso-turc.
Franta, care dusese o politica foarte ambigua de prietenie cu Turcia, cu conditia sa nu mdispuna
pe ru5i (aceasta fund comportarea prescnsa ambasadorului), acum, sub influenta reginei
Marie-Antoinette, iii recheama misiunea de mstructon militari astfel, 5ederea lui Monnier in
Turcia se limiteaza de asta data la 6 luni. El pleaca la sfar5itul lui 1788, pe mare 5i, la Smirna
trece pe la loja masonica de acolo.
Dupa izbucnirea revolutiei Franceze, Monnier este trimis la armata comandata de La
Fayette, apoi la armata de nord de sub ordinele lui Custine.
El este propus de catre acesta la gradul de locotenent colonel 51, apoi, la cel de colonel
5i de comandant al armatei de geniu din nord pentru asediul ora5ului Namur, dar ministerul de
razboi nu confirms numirea, ba chiar II aresteaza, scurta vreme, probabil in legatura cu acuzatia,
adusa lui Custine de catre reprezentantii natiunii", care 1-au trimis in fata tribunalului
revolutionar.
In 1796, el este din nou ales pentru o misiune in Turcia, impreuna cu alti tehnicieni
desemnati de Comitetul de Salvare Publics, pentru modemizarea armatei otomane. De aceasta
data, francezii au calatorit prin Padova $i Venetia, de unde au traversat Adriatica, debarcand pe
coasta dalmata, la Spalato (Split), mergand calare, apoi, la Constantinopol. La 29 martie, se
prezinta ministrul Republicii Franceze la Ponta., cetateanul Descorches 5i Monnier prime5te
incarcinarea sa se ocupe de lucrarile de aparare, ce urmeaza a fi executate pe Bosfor. Nemultumit
de incompetenta 5i incapatanarea turcilor, el este totu5i rasplatit, in septembrie, pnn gratificatii
5i dovezi de cinstire. Dar 5ederea sa va fi scurta In octombrie sose5te la Constantinopol noul
ambasador, general Aubert Dubyet, cu o intreaga echipa militara 5i Monnier se imbarca, la
sfar5itul lui ianuarie 1797, spre a se inapoia in patrie. Intr -o nota la raportul tnmis de Monnier
de la Toulon, in care declara ca Poarta a concediat pe toti ofiterii francezi, neacceptand decat
cu greu 5i, in mod provizoriu, echipa adusa de generalul Dubayet, istoricul francez Jacques
Paviot, cercetatorul problemei, se intreaba daca rechemarea lui Monnier nu a fost cumva ceruta
de Poarta.
Reintors in tars, Monnier ocupa diferite servicii ca director de fortificani, find afectat
serviciului de geniu de la Geneva. Cu acest prilej, el face o excursie, in 1800, la Chamouni"
(Chamonix) 5i la Mont Blanc, pe care o descrie in jurnalul sau. Urmeaza o alts excursie pe
muntele Jura I n 1804, este numit ofiter al Legiunii de Onoare. In anul urmator, cere sa fie
pensionat, pe motiv de sanatate. El moare in ora5u1 sau natal, Bourg, Ia 10 ianuarie 1818, in
varsta de 73 de am
Jurnalul sau inedit se pastreaza in Biblioteca Municipals de la Bourg en Bresse, ms. 63.
Partea privind misiunea sa in Turcia a fost comentata de Jacques Paviot, in articolul intitulat:
Les voyages de Joseph-Gabriel Monnier (1745-1818), un officier du genie bressan a travers
quelques evenements de la fin du XVIIIe siecle, publicat in Les nouvelles Anna les de l'In",
1982, p. 74-124, in care este data mai pe scurt partea pnvind Tara romfineasca, Transulvania
$i Banatul. Intr -o lucrare mai recenta, sub auspiciile Centrului National de Cercetare Stuntifica
(CNRS) din Paris, ontitulata: Un inuneraire inedit a travers le Sud-Est europeen; le voyage de
J. C Monnier en 1786, este infati5at un text mai dezvoltat, redand intineranul complet de la
Constantinopol la Viena, din care retinem partea de la Giurgiu pana la Kanisa. Acest material
a fost republicat in Revue des etudes sud-est europeennes", XXIV (1986), nr. 3, p 235-248.
Originalul se afla in Arhivele Inspectiilor gemului (Archives de ('Inspection du Genie, art. 14,
Fortifications etrangeres, Turquie, no. 2, piece 10). Autorul a staruit asupra fortificatiilor de la
Giurgiu, Sibiu 5i Timi5oara descrise pe larg Tot acolo se afla textul original al lui Lafitte-Clave,
precum $i Observauile nautice, ale lui Verne de Pres le, insotitorul acestuia.
www.dacoromanica.ro
785
Dupa cum se observd 5i autorul acestei prezentari, Jurnalul este, in general, destul de
lipsit de culoare. Note le de drum nu pot fi cleat foarte rapide 5t mformatille obtinute destul de
aproximative, avand in vedere iuteala cu care a caTatorit. De cele mat multe on sunt notate in
fuga statute de po5ta. A5a se 5i explia 5i afinnatia care fixeaza numarul locuitonlor din Tara
Romaneasca la 200 000 de suflete, precum $1 denumirea de greet", data locuitonlor. Este
supardtoare 51 fraza tronica despre credinta acestora, cu apropierea ce o face dintre desele cruet,
vazute de-a lungul drumului, 5i frecventele tepi in cale, avand aerul sa creada ca amandoua
purced din acela51 spirit. Atitudinea tut Mounter se explica, poate, 51 pun faptul ca pare sd fi
foat mason, dupd cum rezultd din faptul ca in trecerea prin Smirna, s-a grdbit sa mearga la loja
masonica, infiintata de curand acolo.
15
Daia3 sat.
18
CopAceni4 sat.
22
p. 240 14 septembrie
Oprire la Bucuresti, unde am cumpdrat de la consulul imperial, d. Petrossi5,
786
www.dacoromanica.ro
15 septembrie
Flore$ti13, casa izolata14 ii statie de po$ta.
7 Ore de drum
787
www.dacoromanica.ro
Tara
Romineasa
16 septembrie
Cimpn imense gi
pustn
7 ore
12 ore
Pk lull i Munn'
Carpal'
17 septembrie
6 ore
9 ore
10 1/2
Transilvania
thstanta in leghe
sunt de 4 mile sau cam 4 leghe de posts din Franta23. Turnu Row, sat si fort
cu o gamizoana, un maior comandant si o vama. Aici orizontul se largeste si
se iese din Muntii Carpati. Sibiu, capitals a Transilvaniei, episcopie, guberniu
si comandament militar. Acest oras, destul de mare si bine construit, este
situat pe un mic rau (Cibinul), Intr -o caldare imensa, avand muntii cei mai
16 Sat si corn., jud. Arges.
17 Sat, corn. Perisani, jud. Valcea.
18 Keneni, sat i corn., jud. Valcea.
19 Ream nota editorului: cele 4 trecatori sunt cele de la: Portile de Fier (defileul
Dunarii), stramtoarea Surduc, cea de la Turnu Rosu, pentru directia Sibiu, si cea de la Predeal,
pentru... Brasov. In realitate, este vorba de trecatonle de pe valea Jiului (Va lcan), a Oltului,
(Caineni), a Prahovei (Predeal) si, poate, a Buzaului.
20 Este vorba probabil de fumigatii, jucand rolul de dezinfeclie.
21 Domenico Fabris, baron, apoi conte de Santo Tomiotti, comandant general impenal al
Transilvaniei (1784-1789).
22 Adica mai bine de 40 de km (n. ed.).
23 Aproximativ 16 km
788
www.dacoromanica.ro
lemn, dispui in picioare pe bancheta", ate care sui pe nite scarf din
curtine sau din turnurile pastrate din flancul incintei. Sub bancheta" i zidul
de legatura (entredeux) dintre contraforti, sunt sapate ambrazuri la catul de jos
pentru folosirea tunurilor. Zidul are o grosime de 6 picioare27, fard a o socoti
pe aceea de la baza contraforturilor (des pedroits), care este tot pe atata. De
altminteri incinta nu are nici anturi, nici lucrari exte//rioare, i nu este decat P 243
o vechitura (une bicoque) din punctul de vedere al fortificatiei. Ea este indeosebi
Mag3 sat.
4 leghe
4 leghe
de cavalerie.
4 leghe
6 leghe
6 leghe
8 leghe
4 leghe
4 leghe
Munn
Camp
neculuvate
www.dacoromanica.ro
Campu
789
20 septembrie
4 leghe
4 leghe
4 leghe
p. 244
8
8
Bujor38, sat. //
situata pe un mic rau. Acest ora* de mica intindere este bine cladit, strazile
sunt aliniate si casele sunt de plata alba *i caramida. Fortificatia sa, dupd
factura moderns consta in 8 fronturi cu cle*te41, semilune cu intariturile lor
interioare (leurs reduits, contregardes, chemins couverts et glacis).
Aceasta fortificatie nemteasca este de un gen cu totul particular. Ca
Santurile sunt uscate, cu o luneta la mijloc. Gatlejurile sunt a terrecoulante", cu rampe late, ca sa to poti sui. Au construit in spatele unuia
din fronturi, desigur ala celuia principal (de l'attaque) o enorma cladire de
zid, a carei dispozitie formeaza in dosul curtinei un retran*ament fara an
*i flancat de cloud semibastioane aderand aproape prin unghiul lor, flancat
la taluzul meterezului curtinelor din fronturile colaterale. Randul de jos al
p. 245
semilune.
790
www.dacoromanica.ro
21 septembrie
4 leghe
Carpinis(?)43, sat.
6 leghe
Iugoslavia
Mokrin45, sat.
Kanisa46, sat.
4 leghe
4 leghe
p. 247
In Turcia, dupa cum merg caii de posts, cu pas grabit sau domol, poti s
strabati o leghe si jumatate pe Ora, astfel de la Constantinopol pans la Lazaretul
Costul
In toata Turcia nu platesti pentru 9 si chiar 11 cai decat 7 piastri pentru
6 leghe de drum, iar piastrii, socotiti a 50 de sols" fiecare, fac aproape 17
livre, 10 sols" de Tours.
Germania se plateste pentru o posts de 4 leghe, pentru 4 cai, 6 florini
si ca bacsis surugiului 40 de creitari.
In Turcia, hrana este foarte ieftina, dar detestabild. Painea, mai ales, nu
se poate manca. Noaptea o petreci culcat pe pamant infasurat in manta.
In In
46 Or in Ungarta.
www.dacoromanica.ro
791
p. 248
care ne-au cerut noud sa-i indreptam pe calea cea bung. In aceste campii
imense, nu au alts apa decat aceea a puturilor, atat pentru oameni, cat si pentru
adaparea vitelor si stropitul pamantului. Insa solul este bun si propriu culturii
47 Grecs.
792
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
INTRODUCERE
JOHANN FRIEDEL
.....
biografie
text
31
32
ANONIM
biografie
text
biografie
text
43
GUSTAV ORRAEUS
biografie.... ........
text
54
55
biografie
text ... ..........
83
84
biografie
text
90
92
IOSIF AL H-LEA
biografie.
text
124
125
biografie
text ..
143
144
FRANCATONIO MINOTTO
biografie
text ..
185
185
ABDULKERIM PA$A
biografie
text
187
188
biografie........
40
40
44
193
195
text
biografie
text
LIONARDO PANZINI
KAROL BOSCAMP-LASOPOLSKI
211
biografie
text .......
JEAN LOUIS CARRA
210
227
230
......
biografie
biografie. ... .
text ... . ..... .....
biografie .....
234
242
..
.....
260
261
WILLIAM ETON
text ... ..
LOUIS EMMANUEL D'ANTRAIGUES
www.dacoromanica.ro
..
.
biografie
266
267
277
280
text .. ...
285
290
observatn entice ..
301
793
biografie
GEORG LAUTERER
text ......
313
315
DOMENICO SESTINI
btografie
text
334
336
FRANCESCO GRISELINI
btografie
text
379
COSTANTINO-GUGLIELMO LUDOLF
btografie
text
432
434
KAJETAN CHRZANOWSKI
btografie
text ..
446
447
FRANZ-JOSEF SULZER
biografie
text
observatii critice ...
454
458
473
btografie
text
observatti critice ...
476
CANCELISTUL OCHSNER
biografie
text
545
545
biografie
text
549
550
biografie
text
553
555
JOSEF MIKOSCHA
btografie.........
624
624
text
btografie
381
491
540
text .............
633
634
FRANZ MIHANOVICS
btografie
text
642
643
btografie
text
646
647
btografie.
text
651
653
JOHN PETTY
biografie
text ...
666
667
biografie
text
673
674
biografie.
text
678
678
ALEXANDRE D'HAUTERIVE
biografie
text
680
683
794
www.dacoromanica.ro
biografie
text .
697
698
WALWRIAN DZIEDUSZYCKI
biografie
text ..
701
701
JEREMY BENTHAM
biografie
text .
704
707
biografie
text
716
719
JENNE LEBPRECHT
biografie
text
729
biografie
text
750
biografie
text
761
biografie
text .. .... .......
784
786
www.dacoromanica.ro
731
751
764
PLANSE
www.dacoromanica.ro
.,"
.-
'
.,
.."41-, ,
..,.
."
..,
. ?*. ''b
4.
A.: :1'
-..ei
''''
1, -17
..f
,:rsolr
A..
.4r, \A
A`
. .,
1.1, a'So..1
'.,.
'''
`..
,.,,
.'.&,
...
.1
,..
ku,
7,V
1
1.
,--
.:.
._
v.
.., ..,,,,
r--
tri:r1 (iiki.*"111,011
"\..9
c,
024:4"
pi At,
.14711'111)1' i)(7;:'
iY
;,
:41-Vr-.. .
A'-'"1.1.L
'
7,' ..':'D
4.. I. __ ..1._ __
..... ,
)18 elgrt.r,og,k,..-,.
tr)rherthe
Victoria armatelor cneazului Golitin asupra turcilor la Hotin (18 scpt 1769) (gravura de D Chodowiecki)
(Academia Romans, Stampe, GS 1/9 (498), 1769" 1).
www.dacoromanica.ro
"
7",
L.
tk"
h ,r I
eaf
u -r
4-: ILI 3
..,
9'
mu,
,40r401.
41:'
Pil
1!,
t : .'
0,,,,g.
.'
.
'.
'
'1,V ,....
,
0-
,,
4.
I
i';-...
-,
'
''''
t1.4--.........,
S.-10
',
dlle....
: ;,, 1,
11;.-: t. :.
...;
,-.1
.,,,,-,,,,,...,..,/
,,.....,
._
,,,..
A
. 'Zr,
Ie
IF
4._
' .-?,
g
V 'i 41 k
i".,
71)
...-
.
"1..
,.,-4:,...irckerid
tit? : _.;-
.
.0.,
t1
N
Yj,,
0)\1
w
.o..c..._.-'.
_...4
X ::tk.
;
tJ
.., ...r.-4, ) at
4 'Z,,t;
.,-,.. 744
t."-$13a#
..c1
..--
-'"
'
4469
''..1.1 )0!' A_
i:.,
i.r
'1,
',Intl-tail.
:.a
:-.."'
--
....
1.-
t-",
''
ao
'
''''
.r/A$
R ' iir-,4,-...,:,)
7
rah
it
,,,41.'
,i(c.,0.,-
.10"'-^A-:g'41-.-t%-''
.-
bi
.-JAM
71 t'.
..it'Pec,iot?
..
135talia de la Cahill in care armata rusa, condusa de P A Rumiantev, a zdrobit pe turd (1 august 1770) (gravure de
D. Chodowiecki) (Academia Romani, Stampe, GG 18 1/Chodowiecki, D 2)
www.dacoromanica.ro
.1
110151177+ 704A
www.dacoromanica.ro
-7.s--"."774'7'1.
.=
4er"V
Et-
7.
.-
4
.
*c
,11,-.4
'11('
-41
Z
P 6.1' 7 `,,,A. ,
j.. A -:z--.
".....1
. ,...
'birsd.,........,
f ..- -,-...."
,* a.
11
".-
..-
4
.,_
-.,.. _
--:-
4-47C 1
'
Ni---........_-4....-.......-----;
17- _Ar.
Ar77--
.2.egilerjlt;
E
4-s1451
"r k.rae
,f
www.dacoromanica.ro
19
(498), 1771" I)
it
'14.71
GVSTAITI ortnAr.t
L
ci
DESCRIPTIO PESTIS
.
cty
A E
:I
4-
."I"
.wtTP-ft
40eL..
.1/1
.=:-.11-tft."'
PETRO p 01..1
iVWIT".. 10,A
MUCCLXXXIII.
ntut.torotAe
Foam de titlu a carpi Iui Gustav Orraeus, Desci 'ph pesos anno MDCCLXX in
Jassia grassata est, Petropoli (St. Petersburg), 1784
www.dacoromanica.ro
Ej
C4er
()mirk*
- $414
4-
Lyn
COTW
f
.
rr
B. c4i
1.1Fritat
e/.
01C,entetv,
s'D.arev:X..Atlerrualliw
E. ftvey/.412.13.34,.En."yen
Wee Cativah,d,.r.
.flift74:9.47il at/a/a& ,
note?. (atropin
H. Z
Ay
I, irtibildate vet, Zirot.a.w.
,
O.
V--
K.:4e any
,,,,.R
er4.04. Litaze,
eiv;i.
L. - "Irpar meet
d:
,-.
-
.s6
!fit,
O., .- op
41,5ViL,
`a. fi*F4.
... .04:,E,
tea.tit
ily1
C"
I.Stetl :1).
ID
LIIS,
6D
..c;,...t,
4e
0?
14
:- -
..6.
IV
of - 406
t'oa
t 0,
1t
4-
_10. .
1r. t So
6.0
1
!qc.give0
p}:
Aitfro.4
4'
6
00* 6.
a.1tt:344Astevf
GAN&
440
er
G
H
.111.
AV;
0 CD
1
err
4,4P 4.4s6:10,t.
NN
.tto6t,
''''
41k)
4 ,..D
-WS?. (4 el410
'..."
: 414;64tig
0G vs, te trift7i,
"k.f.
c' v
tkilff, ,;i1,
4. i
41), ,4
fr .41
'14o:1.
,
t.
Ase
fla#
tiotk 0
0441,V.,4114:
..4tt-4:S*
,
,..... ft,....
7
www.dacoromanica.ro
'
er- ,
"
+.00.,
42014ir"
le4
....":441q .
144+4
qq.1
..1.10,00
17.0141.249!t4W,
4,
ca. I
4C-71164,,,
re44, ArN
AA
1
"4?
t4,1 '4"
fte
*41
"
'1,
.7r
AA.
...!
4.;
IF
10.04
gm....
!.
',.,11.^
..;
t;
:..C-
'It)?
......-.- 4114,
I
'
I
../
'/.1N
..,,
.,,,
.-ig
1...
1E4
it
if,-
131.
..
O''.-41.-
...A
.5.iall
.
14
1114'
r' .
L.
' !'t
.
k Ilg-1
117
p
wfartg
e3
A
o
1141:1.11,j7,
'i
....
2
It
;-,,,,1
,- s'-..,i. - e Lie
.....:,
,i,
,
A
4T
-,-...,
ir.tri
vAt.,"
/.....,
1114111**8141,11.11.11111048"1"10001kia240i
Tab 5ra
de la Focsani, undo s-au purtat tratativcic dc armistitiu intre rusi $i turd (septembi is 1772) Op avura contemporana)
www.dacoromanica.ro
Sri 4 tr
r.
N.: *c.,'".v:`,%:%,.4.4;s
4,.,?c...-r.; 1.4
" ' iv
'.
0-4-'.1-,
,t
.t..,
, _ .. .,,.,.....v...
..
..
,I.
4
a.i
/
1 t AV nr.
i.2
3i %
-a'
..
...ttor
...5....Pav-
.'4'
.41:
: 0411 1 P t44
7 '1..2
-2
. 7....
, el.:x
:I
-.4
4,,,,,,, "4
4....
i";.,
ff \ 144.
,...
/0_
i;*11.".
9, ;
.7I"... , "..l..,-;-.0,4%...:41,..,2.4.7,,-,4..
k.,.. '!",40.- -1
".4.11 -1'
.T. tir-44
'
JI
..rtd 1
?L.
1044.4
Ile
A.%
"
1r dot
t0
4NI
cs
.O.P
1
"
www.dacoromanica.ro
Or,
;:*".P".^4':."
144.
-A
.1
fi
;04!":',.... r;4
' ....1
CM'S
4 rj-:!
.. ,
17,77,
...
$,
i:r - 4,,
'E.
re
,"1. we 4
1
.
i.
,... _ ,:c. . . 4 , 0 & e . . . 6 .. i......;6411.41,6`1,16....i".* cA161
*
. *0.; '
4 :31:::',2, e :+Alrf t' .
ob ,k:1,.. !..4,.4., , y.* rl ,? !.)..., ,, ,),.t. .,zok. : it.t .....??
.
.4, t .. - ,
.
- 1,, .-,-,4
...:...,
.,-.1;_ 07 cc ,
40, ,4 ,,,, 1'1Fr r .*4.
AL
,..--t
11
- ,':"../
,,rr.".!.,4:1.
-,
..' .
!V' 1 4',C1.-'"*.
w
,-,
,..,.,
'-
i,.. .,
. 'f' "5,4%.k.44.t$10;
h-t"- 1
,
,*;
;,,,"' ,:'
'''.
ak.1.
'di A2744-
e,
.'
,,,,,,,,
44k VIA%,.
, ..
.; 1..
t123'4'
E.1
,
.w.`
,.,--
`.,' ,,* 4
,.... .0, .1
.....
'''
'
47r 5
..
414e.ip,i,...
,...
2 I..
. ,.,
I!
.--
*.t;pft,
f..".
.....
r-
RLAL....
*. ':f t
.:Pt.'0`
,-1=.7c,
re2010
kji*p.,1; .
1341:
T.P
33,.:;,
,r
SSo
r. , k
2;4.
31
kilkiat...
-.31.44.. _:
"0"*.
--firlatentritaff.,
.33
_Y)..
rI
cep/10
:;1;ir
ft.
(-1%4 vihti,..orOir 4
0 r:
-I
41*.marit~
);,1111,,
.h
www.dacoromanica.ro
AY*
f- A:4C'
tv.;
>SAX/
rtitijr
Tv.' rj
411. 4
is
ylyp
......;.
....,
.....-.......L,
- .,..i
-.7.147,
'"..'.
'''S:5_
"lik14........dejr'...
r..t.7. ...../11J.=.1.6..
',";-.0,11Z......;="..4.7:,'.....
-1,..,.....
'....
..-
%ye-7-7,-r
kV. VS p
O. 10.
;.,,....
.
....p
...,.......4..
r,,,,,,..
TiAntj
.
'..
"Wiffis,..,,M.'
'..,
r:f. 7
_..1.4,--
--V-..,t--- .
-.../.14""Ift7:
-.
www.dacoromanica.ro
-1
1)
..le
.V.7.1.t
,..
as
!I "1,.
' r-
7{27'
:4
A
:Or
177"
.---r"'''BIMI
MEMOIRES
HISTORT.QUES tr GEOGRAPIIIQUES
SUR LA
VALACHIE,
A VEC
PUBLIES
PAR
;MONSIEUR DE
713 *
4*
../.:4-ust,
trim
13;
4-
A I I:
p.
Cul
11,
www.dacoromanica.ro
111111C,
NC 1 o
r%
'1
1
r
r.
#s.k.fe
"lie-Z.
... "60 .
E. 411
-;110
44
14
-.....
,,
1,24!
;,-;kt
'..1'.
rprta
ifig
'lei tt
*/
.tb.i,.
-!
''i--...-;
-.0
,411
ry-k
aft
t
ttrAka.
,
Jean Louis Carra (gravura din timpul Revolutiei franceze) (reprodusa din Jean Martincrie,
Jean Loins Cairo, in vol Peisonnages illustres du Canton de Pont-de-Veyle,
Pont de Vey le, 1988, p 37)
www.dacoromanica.ro
A) Ar
/ /p r'
<
HISTOIRE
DE LA
OLDAVIE
ET DE LA
VALAG
A VLC
fine differtation fur filar uclucl
de ces deux Provinces.
Par M. C... qui a fejourne danc ces Provinces.
IMM11111111k
Al MN MIN MY
.!
V.....
i:`.. \'...4"..,...
qlkA-tr
A JASSY.
'14.-,
' .1 \ V-4
..: k
....
.'?1:,:-.:.; `..:..
it. '. i .
4/ L
,:..,1; :-.
M. DCC. LXXVIL
Foam dc talu a carol lei J L Carra, Historte de la Maldavie el de la Valachie.,
Jassy ('). 1777
www.dacoromanica.ro
r-7A
"v
,
44'
;11
eq.
;;Qt
Ye.
..19,,,41
1"
mCIP
9-Nt;st Pit
6:.
tJ ' ' r
:7:. 4
:-'-4
417G
',
.0 tt....,
4'..;,4%
....
,k,y
.,,,,
,-._,..,
Ft
.e.711
T4,
5f.I!
...V....-.
1...r.e.......t...r,A.
, :.
-:',.--7,
-;147113:77.
'......
-..
(: A-r ii \-r
'F.
- 1 1.4i
...::
-1;
VP...-
..I.
-'
DP 9? I
".
Li
(1.
eilr
;4.
1 .1.4-1.':A
www.dacoromanica.ro
t..:t.,
I.e u
Ht rtr-
:1,i
1
r
.4,
,- \
ft:
'.
i''''',
.i.
/..zent.
sere,H,
- xrqi
i' _,',
-.-
.,--.z,,,,
%.
'F",,'
,.._,...
I.- we..
1
t,
sil,
-_,
00:14. TAJ1.41)4
st
7.
1,
'*.
1-1
..
'y'.f L'''....1)
. I.
'I NZ,
',.
4
...
-r
. )4Y
-A...:
:-T7-
X il
f t- '
,
I
f)
."
-40
C:6-3
4.5. f''
. 4'4,,
-'-' y
i:
,
..,t
i .1.
;
.7.. 4
,r4..1,
41.-
, 1.-
'
...-1.1.'..
,t
;,,4-'
t'
,,t,
'
PVC N;
r -444
/Ili EFIATC1iti .
N. T
PCIA):/.. .:4,
*...ty
1
"^ RI
1,
..,--"Rt'7,--.-i.:w,--E-,
: -;Jf
0.
1t
'--
'
Val
' :4
1,.;;;;1c1
set,
:1
ad,
C EM.1:
Pi)Ntf PN1
te",tTer..al 1
'
6
lerie;"'-ffRtrArerg.la'
44. ,s0
eta'
_47.1e
1111" -aa
EL1
-,`
'c'rizr---47.tq-
'..
,;a4d.j5;
,
Wri
. 4: L.,...........eML2e......---,....
..:-64.y&-Ti
..'
7*
,
4..
:rs''
'
-754/?tl:
,-1.....4.4...
,+b:.
r
.
-
.
.
,3.1174g7....-..-''S-se 1*aV-
Scena din vizita lui Fr Grischni la antichitatile romanc dc pc malul Dumirn in Banat (Tab IV din monografia lui Fr. Grisclini,
Versuch einer.
Gescluchte
des temeswarer &mats, II Tiled, Wien, 1780)
www.dacoromanica.ro
f (i)
(1)
c t3
anOtlipinifdyn 5`acie0,
bad
im 3ufammenOangt
mit Der 03rfiticbte Deg ithrigen DatieN
alg tin Zerrucb einer atigcmcinen
bacifcben Oiefebicbte
mit rtitifei)cr arcOcit entivorfen
D D CI
'20 alien
t.
5trfier 3anb.
513
f:"5
0 91,
e p D3tibuipb Oraffer,
1791.
www.dacoromanica.ro
4:>
02'z"
:1
*ACADEMIEI*
A`ONTAI)
-1-wrePe
14441441'
erfte 15atiptftitcf.
s.
pro.=
Cher Nbjciplitt.
Gren3en unb rtadAarn , aftronomifdje Lat-e
UmfAng unb ntima.
S. I.
illt
41t,
ic"
0441
.i,
...
to US Ott
ben
litifen
Ortnien.
ffnb ,
44.-
c2f
tigen
Prima fila din cartea Fr J Sulzer, Geschichte dec II ansalptinschen Daciens, vol I,
www.dacoromanica.ro
E klirs; ry derillx."titi#
i
ti. cu tato,Cohl.v.tiLrgli.
Se/s/rit:y.t.t.i.H.ncji (
sotati-dte tistB.r11,344.
e.X4Ar.cfiterlieitt;4
iMelrepoktemkr. Mak*
04
rt.17 c1D
i-CeuipZc_rtadi,
cdizrE7fr,frttP41/ tut
dal Franzitratter
Rity`lin rittlet/ig r
av
der
dd.
C ",;110;,e4z.
.9.4
to(p.'
.1.r
lesPr
.4*
Ira
Each
rt. Gearg.n.ficts,
IltagetrurtaPital
aRirelv
pRtolar
414,1i
nulturafI in,
gqd der
.,
1.1:1
t fAtttircht. tdie
rfi
If Mnp/y,
to ttir
alloritrfdeltartil
A dvt./47u ..ttiof ter I
J:
pirtbtt
re.P attar:.
ciat ..tob-mour
,'10'
Atter tor
g:nt Ws,
zia
ws``N:".-til
L'npiiriot4
t t ;rte
1.Ve
Planul oraului Bucureti la 1781 din cartea lui Fr. J Sulzer, Geschichte des transcdpinischen Dactens, vol
www.dacoromanica.ro
1,
anexa, pl I a.
und
t\\
cier.grit,
gap
fi
vitaof...J*14h
111
90
7..1444.
ahe;b4.
1.
1.
Tr
0.
lrulerao azt,'
Adaein...
.a/le
chek
A ZgAggio,
ena
erchlat n)
ILI
t
4..t
...owt..1*".2.
,1
cie
lighnUfy
gcnrierz;
ckyfteip,
fan un9
A7, c't
L'nor 2-117Z-
de,37zn.44
Plaint!
olwlut
last la 1781 din cartca lui Fr J. Sulu', Geschichte des irdwalpditschen Daciens, vol. I, pl I b
www.dacoromanica.ro
;"6,
4, ill,
kr.
1,
^
;Ft)
t t,'`
4
trt 1714.71
t
174.4
1/4110
Lowe: Al UK *DO
et OA*** 40AoorAtg~
*; NA131",etti
Grigore al III-lea Alexandru Ghica, domn al Moldovei (17741777) (gravura contemporand greceasca) (reproducers din
N. Iorga, Portretele dommlor roman!, Sibiu, 1930, pl 178 a).
www.dacoromanica.ro
//
_
.1411.A.P
s.,..
..STER.LiaeNfOLDAt-
0.44,
-",
'-.,
.....
I.
..ar
.-.
-_!.",
..
KO VINIIR
DISTRICT.
.
r4A,,/:;g4'
fort
4""
-.1ts" 0 I,
f)4 I.
;7-
"1-ftt".i="--,{""`"n-----i_
Fr.
www.dacoromanica.ro
11
sti
1
Lowico+.ortS,
-; 140
4fOttl*.
h
elle
-.
"1
7V45
7f-
ATI)
f:I
't..t
r.
:,
ry,40084
- M,
14 Pch
1'
M /.
. ,;-.
I
-.:,,tgliii,,4
:11 1041
.r.
.' 1"
-1
44.111 t
'
so. '
;.-, ;17'
s.-.'
-- "F.:":.- . t
,,..
^........-.4
1-1",
....
ire.
.v..
II t
! if
4i4b
au
tati
P cz;
t..
'"
....-.
Scend din timpul rascoalei din 1784 cu portretele lui Horea i Cloca (gravura anonima germana)
(Academia Romand, Stampe, G S 1/438/1784"-24)
www.dacoromanica.ro
114
cr
s..
r'
.71-
-4..
if
...r.
.."
:. t'''.
t.-0,...t:
'. : -"-
r, f
''' .1
' '`Fe
Rif
'4
.*.q...,
....* ' si:
4
..- 4,..:, 44T
'Rt
...,.. nu:
ft:.
--,.
4.
7.4
4 e%
.ft.
"
.4:04.,. .---t-:.:-.,..
,,
Ata
.4.7 " ,
, o'i-,,,,,,
f
,,e , 74.1
4.
,;.,
.1 .At'''"-
+.
1\,72424,..e.;,-
te;
10',
..-
1 ,.#'--.
lir
1 * ..''
1, `r,t., *
IF i
14.
l'',
.. i,..
`r.
);%..14..1..."'..1.:'
.1,
,,r5.4.1-rt
'''
\-4.41,1 j I .......,rer
,.."
,t",
,,
...4.-1
''1'-'.
..1,
-Cr
..i-''
)
Ilk
f,
r.,,Y.1,:::.
--. ,?.
. 1/4
4.
.4
' t.#.:::
1 F.;1'.
AN
pi
...
fa.1ef
_
--...-41.4---0.0----
to...--;.:41..". .
....
'
^.
,
..r.,
'
,. .
...,...e:,
'CI ',
.A.-
t'
"f
411
X14
.4"/
,L4
'
6.
lC
4'
----
''' cl
....
.,
i.
.0
1-1
til
II
..
r( in
..,
=A 1 1' /I
/41"124 SW:
Ora UM r-
*A.
%s '
i.
...23V1,"
%t,
-, .... *4 , - :, f.
11.,i1.14-1-C
'
,r, i/z,,,,,,,f. it
',Ill! iifil 4
47,:u,
"4";71;vt
--
t'
.-, -,4_,.::..
4,, Irwiet:r Pt(
Ili r 01,1'
a.
Tragerca pc mate a lui Horca $i Closca in 1785 (gravuia de Johann Andreas Brinhauser)
(Academia Romani, Stampe, DAC-ROM G A. 18 I/Brinhause J A ed )
www.dacoromanica.ro
14.-:4144. 4,144
PM.
aa.
(...
:"A,
OSSERVAZIONI
STORICHE
NATURALL F POLIT ICHE
INTORNO
19.
_1
VALACHIA, MOLDAVIA
tf
* NIL .,4DMIR.:IRI*
NAPOL
173 3.
www.dacoromanica.ro
11FIENKtit,' ''',..,
111,
'''''P'1"r".!: ."Intt711-
-..--...7.0 `. -;-%,:"-.1
Iles CTI
.--,
--.,
di
li
P
rr
..
:`
il
i
f.. r:,1
/k
.
-:
't
1_-0
..
--.
1./
a -
_ ..
&I
P. p
'""4"4
'. 1 :
7..1:-J.,,
E.
1.
..,
..._
r5i
..- itor
15 i
a.
03,
1
Y"`
,.....1k
r,
1-1-tO
.
Deer
ii"
:
L -'"
/r-;..raff2<i:7,4/,-..
..
-1.111 r/e41--e-
I -I/
71744,
76
ie
I'
A.1.,E..t.Th4gt 1.1711..A 14
'I
..
a
.
ta fees
i
.,,i"
.12451/4411-0,
17174
et
'
444
wisp* Vroftrt,
..
..m.i
www.dacoromanica.ro
. !-
'4.
c
r
of
www.dacoromanica.ro
VIAGGIO
DA COSTANTINOPOLI A BUKORESTI
FATTO
ANNO 1779.
DI DIVERSE LETTERE
Ittialive a varie produriarri , td asserrafioni Atiarithe
k40,7
"rd.
R0MA
PLR ANTosiO FULGONI
1794teriltviZz-AN
t"
www.dacoromanica.ro
ti
Nicolac MEIN roglaeni. don-in al Tarn Romano ti (1M6 1-90), mu -u edinta de Divan (pictura in
ulci contemporan5) (reproducere din
N. Ioraa, Polnetele domndor roman', Sibiu, 1930, pl 189)
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
JOURNEY
THROUGH
THE CRIMEA
T 0
CONSTANTINOPLE,
I
A SERIES OF LETTERS
FROM THE RIGHT HONOURABLE
DUBL
N:
\C
41
www.dacoromanica.ro