ANCHETE EPIDEMIOLOGICE

Epidemiologia
Studiul distributiei si al determinantilor starilor si evenimentelor legate de
boala si sanatate in populatii specifice si aplicarea acestui studiu pentru a tine
sub control problemele de sanatate (Last, 1988)
Analizeaza atat starea de boala, incapacitatea, morbiditatea si mortalitatea, cat si
aspectele pozitive ale sanatatii si metodele de ameliorare ale acesteia.
Orice fenomen morbid care se manifesta la nivelul unei colectivitati (niciodata la
un singur individ!!!): o populatie tinta aleasa sau grupuri specifice de bolnavi
(epidemiologia clinica)
Nivelele si etapele cercetarii
epidemiologice
A. Nivelul cunoasterii (explicatiei)- cercetarea
fundamentala.
B. Nivelul interventiei (actiunii) - cercetarea
aplicativa.
Etape :
A. 1. Initierea procesului etiologic;
2. Initierea procesului patologic, ca urmare a
factorilor etiologici;
3. Depistarea clinica a bolii;
4. Supravegherea bolii.
B.

1. Profilaxia primara evitarea initierii si

declansarii procesului patologic
2. Profilaxia secundara evitarea depistarii
tardive a bolilor
3. Profilaxia tertiara evitarea urmarilor nefaste
ale bolilor

Domeniile de studiu ale epidemiologiei

Etiologia bolilor - identificarea unor metode preventive

(impactul factorilor genetici, de mediu, comportament si stil de viata in

multifactorialitatea etiologiei bolilor).
Istoricul (evolutia) bolilor - epidemiologia clinica
(aplicarea metodelor epidemiologice in practica medicala)
Descrierea starii de sanatate a grupurilor populationale utila
pentru identificarea unor programe de sanatate prioritare pentru
prevenirea si urmarirea evolutiei bolilor.
Evaluarea eficientei si eficacitatii serviciilor de sanatate
publica, a masurilor preventive si de promovare a sanatatii.

Tipuri de studii epidemiologice

A. Studii observationale ( masoara si analizeaza dimensiunile unei probleme
de sanatate, fara a interveni in evolutia bolii.
1. Studii descriptive
2. Studii analitice
B. Studii experimentale (interventie) tentative de schimbare a unui element
al bolii (expunerea sau progresul) prin tratament.
Studiile descriptive
nu isi propun sa testeze o ipoteza etiologica, sa analizeze relatia dintre
expunere si efect sau prezenta inferentelor de tip cauzal
descriu caracteristicile decelabile ale starii de sanatate si / boala ale comunitatilor
(caracteristici personale, temporale si spatiale a bolilor si factorilor de risc)

Aplicaiile anchetelor descriptive

Descrierea istoriei naturale a bolilor;
Descrierea spectrului bolilor pentru a anumita afectiune.;
Evaluarea si monitorizarea starii de sanatate a populatiei;
Planificarea resurselor necesare in domeniul sanatatii publice;
Elaborarea unor programe;
Formularea unor ipoteze epidemiologice;
Tipuri de studii descriptive

Seriile de cazuri
Studii ecologice (corelationale)
Studii in sectiune (transversale)

Studiile transversale (n seciune)

determin prevalena unei boli, masurand in acelasi timp si expunerea si
efectul, problema principala fiind determinarea cronologiei expunere-efect;
se realizeaza pe esantioane reprezentative de populatie, cercetand expunerile ce
reprezinta caracteristici fixe ale persoanelor (varsta, etnicitatea, situatia socioeconomica ) - evaluarea nevoilor de sanatate a populatiilor;
recomandari de standardizare internationala a metodelor de ancheta, alegerea
corespunzatoare a esantionului, conceperea corecta a instrumentelor de
ancheta (chestionarul, interviul).
Tipuri de studii epidemiologice analitice
STUDIILE CAZ-CONTROL (ANAMNESTICE)
STUDIILE DE COHORTA
Studiile analitice caut argumente in
favoarea existenei unei asociaii de tip cauzal
FR

--

BOAL

Efectul apare numai in prezenta unui/ unor anumiti factori;

Asocierea este prezenta in momente diferite la aceleasi/ diferite populatii;
Factorul de risc presupus precede intotdeauna boala si are o perioada de
actiune (latenta);
Forta asocierii FR/boala se masoara prin RR;
1. STUDII CAZ- CONTROL
Compar expunerea la un FR a unei serii de cazuri ce prezint boala (CAZ)
cu un grup neafectat de boala (CONTROL)
(expunere mai mare la FR al cazurilor, comparativ cu grupul control rspunde
la ntrebarea dac factorul de risc a contribuit la apariia bolii)
Retrospective - Orientat catre antecedente
FR: eveniment/fapt ce a survenit in antecedente, de presupus inaintea
declansarii bolii (ex: fumat, un anumit medicament sau caract personale
fiziologice- grupa sangvina)
Surse: documente medicale (fise, etc)
Studii tip caz-control
cercetarea cauzelor bolilor, in special a celor rare si multifactoriale, cu
latenta mare.

Proiectarea studiului:
1. Selectionarea loturilor
a. alegerea cazurilor de boala (sau cu variabila studiata) -Toate cazurile
internate sau externate dintr-o anumita perioada de timp
Cazurile diagnosticate anterioar in cazul unei anchete
b. alegerea cazurilor de control (test) compus din Persoane care nu prezint boala, asemntoare cazurilor, ce pot fi
expuse FR
Un grup de pacieni internai sau luai in eviden la aceleai
instituii
Eantion din populaie (comparativ cu grupul de cazuri din acea
populaie)
c. raportul grup test-martor depinde de prevalenta expunerii in grupul
martor , marimea riscului relativ si de erori;
in cazul bolilor foarte rare, raportul trebuie sa fie de 2-3 martori pentru un
caz (cresterea puterii testului de comparare).
2. Culegerea informatiilor determinarea situatiei expunerii dupa aparitia bolii
(efectului) prin interviuri (pot genera confuzii) sau cu ajutorul studiilor de
biochimie.
3. Masurarea asociatiei FR- boala prin determinarea riscului relativ (RR) si
riscul atribuibil populatiei;
Tabelul de contingen
EFECT (BOALA)
DA
FACTOR
RISC

DE

NU

DA

NU

a+c

b+d

a+c sunt cazurile, iar b+d sunt martorii

a+b sunt expusi la FR, c+d nu sunt expusi

Se calculeaza Cotele (OR) Fact Risc la cazuri si la martori
OR =(a/c) : (b/d)=ad:bc

DEZAVANTAJE
nu se poate calcula incidena
succesiunea temporal nu ajut la solutionarea cauzalitii expunere-afectare
greuti in alegerea grupurilor
in cazurile vechi greutate in obtinerea informaiilor
nu sunt analizate toate consecinele FR
Studiile de cohorta ( de incidenta, de urmarire sau etiologice)
Studiile incep cu un grup de persoane care nu sunt bolnave si sunt divizate intrun grup expus si unul neexpus la o cauza potentiala, urmarind ulterior aparitia
sau nu a starii de boala.

Scopul :
- a dovedi existenta/ nu a unei asociatii epidemiologice de tip
cauzal:
- a efectua inferente de tip cauzal
- a verifica daca o ipoteza epidemiologica, formulata in urma unor
observatii clinice, a unor anchete descriptive sau a lecturii, este adevarata sau
falsa.

Anchetele de cohort
permit identificarea mai multor boli care se asociaza aceluiasi factor de risc.
I. 1. Selectionarea lotului test: - in functie de susceptibilitatea de a face
boala (FR)
- in urma unui studiu de prevalenta
- populatii captive: scolari, militari, handicapati
- grupuri profesionale expuse unui risc

profesional

2. Alegerea lotului de comparare (martor):

- grup intern, ce s-a autoformat din interiorul aceluiasi esantion (model tip 1)

- grup extern, ce provine din alta populatie (model de tip 2)

II. Culegerea informatiilor
- direct, prin observare, examen clinic, paraclinic si interviu;
- indirect, din fisele de observatie sau alte documente ce se refera la expunerea
colectiva a unei populatii al un factor de risc
III. Urmarirea subiectilor- aceleasi procedee pentru grupul expus ca si perntru
cel neexpus
IV. Masurarea si analiza datelor

a+b este cohorta expus la factorul de risc,

c+d este cohorta neexpus,
(+) este incidena evenimentului la expui (riscul la expui)
( + ) este incidena( riscul la neexpui )
Riscul relativ ne arat de cte ori este mai mare riscul la expui fa de
neexpui, i este o msur a forei asocierii dintre factorul de risc (expunere) i
efect (boal)
RR este raportul dintre cele dou riscuri:
RR= riscul la expui (Rexp) / riscul la neexpui (Rnexp)

- V. Interpretarea rezultatelor
Concluzie
RR>1 RA>0 Factor de risc
RR=1 RA=0 Factor indiferent
RR<1 RA<0 Factor de protecie
Fora asocierii (redat prin rapoarte risc relativ) reprezint un argument cu
privire la etiologie
Impactul expunerii (redat prin diferene risc atribuibil,) este un argument privind
latura de sntate public a asocierii respective
Riscul atribuibil, n schimb, ne arat ci indivizi vom salva de la efectul urmrit
dac eradicm expunerea
Riscul atribuibil este diferena dintre riscul la expui i riscul la neexpui, adic:

Dezavantajele studiului cohort

Impun includerea unui numr ct mai mare de subiec i
Nu sunt potrivite pentru studiul bolilor rare
Atunci cnd sunt prospective, dureaz mult timp (cel puin zece ani), cu excepia
cazurilor n care riscul este foarte mare, iar factorul de risc acioneaz repede
Sunt costisitoare
Nu se pot repeta
Atunci cnd sunt retrospective: necesit documente medicale de bun calitate
Validitatea rezultatelor poate fi afectat serios de erori de selec ie, factori de
confuzie, deficiene de clasificare

Anchete epidemiologice experimentale

Implica tentativa de a schimba o variabila la un grup (comunitate), schimbarea
unei componente a stilului de viata sau incercarea unui nou tratament.
Consideratiile etice sunt de o importanta capitala, fiind realizate strict prin
protocol.
Experimente tip : -simplu orb erori datorate cunoasterii de catre
experimentator a lotului caruia i se administreaza produsul activ
- dublu orb preferat, datorita obiectivitatii rezultatelor

1.
2.
3.

Etapele anchetei epidemiologice

Argumentarea pentru realizarea anchetei epidemiologice.
Stabilirea obiectivelor cercetarii proiectate
Realizarea planului operational al anchetei

Alegerea colectivitatilor de studiu

1. Realizarea monografiei colectivitatilor de studiu
2. Calculul esantioanelor din populatia de baza
3. Intocmirea fiselor de ancheta dentara
4. Elaborarea instructiunilor de completare a fiselor stomatologice Stabilirea
elementelor de apreciere si notare a afectiunilor dentare
5.

Alegerea si aprecierea indicatorilor specializati pentru sanatatea/ morbiditatea

dentara

6. . Inregistrarea datelor din fise in calculator

7.

Calcularea indicatorilor

8.

Extrapolarea rezultatelor

9.

Compararea rezultatelor obtinute

10. Concluziile anchetei epidemiologice

11. Autoritatea stiintifica in care s-a realizat ancheta epidemiologica dentara

Metode de ancheta in caria dentara

Descrierea tendintelor in sanatatea orala (modificari ale distributiei si tiparului
cariei dentare pe grupe de varsta) si in special decelarea factorilor de risc ai
cariei dentare in comunitati- adaptarea metodelor de determinare ale morbiditatii
si a etapelor anchetelor epidemiologice din bolile cronice.
Tipuri de anchete:

anchete transversale (de prevalenta)

anchete caz- control
anchete de cohorta
anchete epidemiologice

experimentale

Statistica aplicata in studiile epidemiologice

Esantionarea - selectarea randomizata a indivizilor ce vor constitui esantionul
luat in studiu, utilizat pentru estimarea caracteristicilor populatiei de baza.

 Testarea ipotezei metoda folosita de epidemiologi si statisticieni pentru a

determina probabilitatea (P) ca diferentele observate intre date sa fie datorate in
intregime erorilor de esantionaj, adica intamplarii.
Acceptarea sau respingerea ipotezei zero depinde de situarea lui p in functie de
nivelul de semnificatie ales (0,01 sau 0,05).

Teste de semnificatie statistica

Testul statistic z: compararea valorilor unor indici intre loturi, se utilizeaza atunci
cand se cunoaste deviatia standard a populatiei studiate.
Testul statistic t cand deviatia standard a populatiei nu este cunoscuta, ci doar
cea a esantionului (s).
Testul chi-patrat se se utilizeaza in cazul variabilelor de tip categoric pentru a
testa ipoteza zero- faptul ca distributiile variabilelor sunt independente una fata
de alta.
Corelatia - gradul in care doua variabiledepind una de alta, masurandu-se prin
coeficientul de corelaia bivariat, respectiv coeficientul Pearson (r) si
coeficientul Spearman
Regresia model matematic pentru stabilirea ecuatiei dintre variabile.
Erori posibile in studiile epidemiologice
A. Erori intamplatoare - neconcordantele datorate exclusiv intamplarii dintre
observatiile facute la un esantion si valoarea reala de la nivelul populatiei.
- nu poate fi eliminate complet, deoarece nu putem studia decat un esantion din
populatie si nici o masuratoare nu este perfect exacta, dar pot fi reduse prin
masurarea atenta a expunerii si a rezultatului.
Erorile de esantionaj pot fi reduse prin asigurarea unor dimensiuni
semnificative ale grupurilor luate in studiu si un raport corect intre grupul martoractiv.
B. Erori sistematice
1. Eroarea de selectare diferenta sistematica intre caracteristicile persoanelor
luate in studiu si cele care nu sunt selectionate.
- auto-selectarii participantilor la studiu
2. Eroare de masurare - masuratorile individuale sau clasificarile bolilor si ale
expunerilor sunt inexacte

- probele grupului expus si ale grupului martor sunt

analizate de laboratoare diferite care nu dispun de suficiente masuri de control
ale calitatii sau laboratoarele produc rezultate diferite cand se analizeaza
aceleasi probe.