3.Patrimoniul industrial.

Zona Uranus-Cosbuc
n Johannesburg, un antreprenor, Paul Lapham CEO al Citiq, o companie de investi ii
imobiliare i de management, a transformat silozurile iconice din Newtown in obiective de
cazare sigure, curate i la preuri accesibile de nchiriere pentru studeni. Un alt exemplu poate
fi CF Moller care au, de asemenea, planuri pentru o reamenajare la malul mrii. Dupa succesul
proiectului lor Siloetten, arhitecii planifica o reamenajare similar a fostului port industrial
stre Havn n Aalborg si doresc s-l transforme ntr-un cartier nou.Vor modifica proiectul
initial si din 9 silozuri industriale vor adauga 12 noi etaje rezidentiale, cu aproximativ 70 de
apartamente.
Zona Uranus era un cartier rezidenial care a devenit o zon rezidual n urma
demolrilor masive din anii 80. Calea Rahovei reprezenta una dintre cele mai vechi i mai
dinamice artere comerciale din capital. Construciile i schimbrile din perioada regimului
comunist au fracturat-o i au izolat-o.Din punct de vedere arhitectural, zona are un puternic
potenial n ceea ce privete punerea n valoare a construciilor de tip industrial; fond construit
nevalorificat astzi.Arealul n care se situeaz si Piaa de Flori, care s-a dezvoltat ntr-un mod
destructurat prin extinderi parazitare, i chiar dac este o emblem pentru zon, Pia a de Flori are
nevoie de o reconfigurare printr-un tip de comer structurat.
Lund n considerare poziia central a zonei i caracterul reprezentativ la nivel de ora ,
arealul Calea Rahovei, str. Uranus i bulevardul George Cobuc are o puternic vocaie de spa iu
public, unde este posibil realizarea unui adevrat pol de atracie pentru locuitori i comerciani
Bursa Mrfurilor
Este cea mai recent renovata cladire de patrimoniu a Bucurestiului. Este o cladire
monument (clasa B), Bursa Marfurilor a simbolizat la acel moment conectarea Romaniei la
economia europeana acum 110 ani. Face parte din proiectul de reconversie The ARK, realizat de
studioul de arhitectura Re-Act Now. Proiectul ARK a salvat cladirea Bursei Marfurilor aflata,
dupa un incendiu devastator si un abandon de 16 ani, in stare declarata de colaps. Noua
arhitectura a recuperat elemente definitorii ale vechii cladiri
fatada integrala pe al carui frontispiciu figureaza inca denumirea originala si a
reconvertit functionalitatile fostei burse inspre noile tendinte contemporane
o zona de birouri pentru companiile de creatie, un spatiu public dedicat expozitiilor si
o piata pentru industriile creative.
Turnul de Ap
Este vorba despre unul dintre primele castele de apa realizate n Romania; construirea se
inscrie in timp intre cea a Foisorului de Foc (1890 - ing. Elie Radu, arh. Petre Petricu - structura
din zidarie de caramida) si cea a primelor castele de apa care utilizau betonul armat la structura
de rezistenta, realizate dupa 1906. Povestea acestui turn de apa incepe tot in preajma unei cladiri,
imaginate de catre arhitectul Giulio Magni Vama Bucuresti Antrepozite. Trebuie subliniata
realizarea tehnica a castelului de apa, din zidarie portanta si piatra (este posibil ca analiza
structurii sa puna la iveala utilizarea partiala a betonului armat). Avand in vedere participarea lui
Anghel Saligny la construirea antrepozitelor intre 1894 si 1896, este aproape sigur ca el sa fi fost
inginerul care a realizat structura de rezistenta a castelului de apa. Turnul este unul dintre primele
in Bucuresti, construit la 1899 si are o vechime de 107 ani.Uranus 144 este cea mai mare terasa
cu cinematograf in aer liber din Bucuresti -functioneaza doar pe timpul verii.
Fabrica de bere Bragadiru

Istoria fabricii de bere Bragadiru ncepe n anul 1883, atunci cnd Bragadiru reuseste s
cumpere de la familia Laptev aproximativ 10 hectare de teren. Construcia fabricii ncepe n
1884, fiind pe locul al treilea dup cea a germanului Erharld Luther construit n 1869 si cea a lui
Carol H. Oppler fcut n 1870.
Din cele 10 hectare de pmnt, antreprenorul a donat 2 hectare primriei pentru
construirea bulevardului Cosbuc. Puini stiu c prima reea de telefonie cu stlpi de telegraf din
Romnia a fost construit de Bragadiru, reea care fcea legtura ntre fabrica de bere si mosia
din comuna Bragadiru din acea vreme, unde el deinea mai multe fabrici de alcool.
n anul 1901 cronicile artau c fabrica de bere, cunoscut n prezent de ctre bucuresteni
sub denumirea de fabrica de bere Rahova, avea dotri de ultim generaie. Masini cu abur de 120
de cai putere care prelucrau orzul si orzoaica din ar si hameiul provenit din Boiemia, iar
producia de bere atingea aproape 3.126.528 litri fiind a treia ca producie din Europa, fa de
2.422.950 a Fabricii Luther sau 1.896.580 a Fabricii Oppler. n urma unei crize cardiace,
Bragadiru s-a stins din via n 1915, lsndu-l la conducere pe fiul su cel mare care a reusit s
in afacerea n fru pn la venirea comunismului care i-a aruncat n nchisoare pe membrii
familiei rmasi n ar.
n timpul regimului comunist, mai exact din anul 1948 pn n anul
1990, fabrica de bere a fost naionalizat si trecut din proprietatea familiei Bragadiru n cea a
statului, care a schimbat denumirea ntreprinderii n Fabrica de bere Rahova, dup numele
cartierului n care se afla.
Palatul Bragadiru
Istoricul imobilului Colosseum i al construciilor care l-au precedat n aceste locuri
ncepe la mijlocul anilor 1800. ntregul domeniu purta numele Bragadiru, i a fost fondat de
omul de afaceri Dumitru Marinescu Bragadiru. Cladirea apare pentru prima data reprezentata pe
planul geografic realizat de Institutul Geografic al Armatei n anii 1895-1899 si 1911.
Constructia Colosului, asa cum era cunoscuta cladirea la inceputurile sale, a fost realizata dupa
planurile concepute de arhitectul austriac Anton Shuckerl in anul 1894 pe amplasamentul
particular de la intersectia Podului Kalitzei (Calitei sau Podul Calicilor, actuala Calea Rahovei)
si marcajul dat de cornisa de sud-est a Dmbovitei, prezenta semnificativa pentru relieful
orasului de la acea data. Dumitru Marinescu Bragadiru a conceput Colosul, ca un loc de recreere,
respectand astfel o traditie a fabricilor de bere de a avea si un local in vecinatate, asa cum era
Gradina de vara Eliseul Luther. Un exemplu al Bucurestiului de altadata, cladirea a devenit
ulterior Palatul Bragadiru, radiindu-si frumusetea si farmecul istoric. Conceptia arhitecturala
eclectica cu un repertoriu decorativ bogat folosit armonic la compozitia fatadei si decorarea
interioarelor, reflecta intru-totul frumusetea anilor 1900.
Palatul poate fi vizitat doar atunci cand se organizeaza evenimete culturale, destinate
publicului larg.Astazi aici au loc evenimente culturale deosebite, nunti si receptii, intalniri de
afaceri, conferinte, petreceri aniversare, cocktail-uri, mese festive si multe alte evenimente.

Aceste construcii centrale sunt importante mai ales din punct de vedere al spaiului
dintre cldiri care poate fi folosit ca spaiu de recreere pentru locuitorii orasului.S-ar
putea imbina toate aceste elemente industriale pentru a crea spaii cu activiti mixte, cum
ar fi magazine, sli de concerte sau cinematografe (un pas a fost facut deja cinematograful din Gradina Uranus, Turnul de apa), gradini si localuri pentru diferite
evenimente cultural-artistice care sa atraga locuitorii orasului. Cladirile cultural-istorice
(Palatul Bragadiru) cu toate acele elemente arhitecturale deosebite care ar atrage iubitorii
de istorie si cultura, ar trebui reabilitate si incluse intr-un circuit turistic, deschis spre

vizitare. Deschiderea acestora spre vizitare ar fi o idee benefica, managementul modern

din zilele noastre inseamna protectia resursei si promovarea acesteia, eventual si in
vederea generarii unui anume nivel de incasari prin care sa supravietuiasca competitiei.

La sfrsitul perioadei socialiste, au fost fragmentate dou artere principale care drenau cu
fluxuri de utilizatori zona de la sud de Dmbovia (Calea Rahovei si Strada Uranus) si au
fost distruse dou poduri care fceau legtura acestora cu centrul de la nord de
Dmbovia. Reconectarea acestei zone va revitaliza arealul Bulevardului Libertii, al
Palatul Parlamentului si al Casei Academiei Romne, care de ani de zile a rmas un
spaiu puin frecventat si utilizat de bucuresteni.Astfel se recupereaz monumente istorice
si obiective turistice ascunse si greu accesibile n prezent precum Palatul Bragadiru si
Piaa de Flori Cosbuc, care vor ajunge s fie la 10 minute de mers pe jos de actualul
"Centru Istoric".

Revitalizarea mestesugurilor si a comerului n stil tradiional prin recondiionarea fizic

a locurilor cu tradiie n domeniu, precum Beraria Bragadiru sau crearea unor noi
structuri.

sporirea atractivitii pietonale a zonei, att pentru localnici ct i pentru turiti;

accentuarea caracterului de Pia de Flori prin realizarea unui parcurs de tip pavilionar.
Astfel, pe lng funciunea de comer de flori, se propuneau funciuni de alimentaie
public si funciuni comerciale cu articole conexe (recipiente flori, ghivece, semine,
bulbi, ngrsminte)