LUCRARE DE STAGIU

SEMESTRUL 2 2016
ANUL II (acces 2014)
GRUPA I - Categoria I - Elaborarea situatiilor financiare anuale
1.(1). Se primete prin subvenie guvernamental un autobuz pentru transportul n
comun evaluat la 70.000 lei. Durata de via util 20 ani, iar metoda de amortizare
liniar. Dup zece ani de utilizare se vinde autobuzul la preul de 33.000 lei + TVA.
Raspuns:
n categoria subveniilor se cuprind subveniile aferente activelor i subveniile
aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenii
guvernamentale i alte instituii similare naionale i internaionale.
Subveniile nu trebuie nregistrate direct n conturile de capital i rezerve.
Subveniile pentru active, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, se
nregistreaz n contabilitate ca subvenii pentru investiii i se recunosc n bilan ca
venit amnat (contul 475 \"Subvenii pentru investiii\").Venitul amnat se
nregistreaz n contul de profit i pierdere pe msura nregistrrii cheltuielilor cu
amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.

evidentierea subventiei de incasat:

445 =
475 70.000

primirea subventiei = :autobuz pentru transportul n comun

2133 =
445 70.000

amortizarea lunara a autobubului, aferente subventiei, timp de

(70.000 / 20ani = 3500/ an x 10 ani = 35.000)
6811 =
475 =

zece

ani

2813 3500 x 10 ani = 35.000

7584 3500 x 10 ani = 35.000

Vanzarea imobilizarii dupa 10 ani :

461 =
%
39.600
7583 33.000
4427 6.600
Incasarea creantei:
5121 =
461 39.600
Scaderea gestiunii de imobilizarea vanduta:
%
=
2131 70.000
2813
35.000
6583
35.000
1


Daca conditiile subventiei nu sunt respectate subventia se va restitui in
totalitate:
%
=
4481 70.000
475
35.000
6588
35.000

Restituirea subveniei = PLATA

4481 =
5121 70.000

2.(4). Societatea Comercial Z trimite, unui ter, pentru recondiionare materii prime
n valoare de 300.000 lei. Costurile generate de recondiionare nsumeaz 2.000 lei,
TVA 20%. Contabilizai operaiile aferente.
Raspuns:
Se trimit, unui ter, pentru recondiionare materii prime n valoare de 300.000 lei
354 =
301 300.000
Costuri de reconditionare
%
=
401
301
4426

facturate 2.000 + TVA

2400
2000
400

Se reintorc materiile prime reconditionate

301
=
354 300.000
3.(6). Societatea Comercial A import n comision mrfuri din Canada, pentru care
se cunosc urmtoarele date:
- valoarea extern a mrfii 200.000 euro = 890.000 lei
- taxe vamale 10% = 89.000 lei
- comision vamal 2% = 17.800 lei
- comisionul entitii de import export 4% la valoarea facturii externe =
35.600 lei
- TVA 20% = 178.000 lei
- curs de schimb 4,45 lei/euro
S se nregistreze n contabilitate operaiunile.
Raspuns:
a) n contabilitatea entitii de import export (comisionarul) se vor face nregistrrile:
- nregistrare valoare n vam conform facturii:
4111
= %
1.196.160
401
446
447
462TVA

890.000
89.000
17.800
199.360

ncasare clieni (beneficiarii importurilor):

2

5124

4111

1.196.160

se reflect achitarea n lei a datoriilor calculate n vam:

%

5121

446
447
4426
- Plata furnizorului extern:
401

89.000
17.800
199.360

5124

- Facturarea comisionului ctre beneficiarul importurilor:

4111
= %

- ncasare comision:
5121

306.160

890.000

42.120

704
4427

35.600
7.120

4111

42.720

b) n contabilitatea entitii beneficiare a importului se vor face nregistrrile:

- nregistrare achiziie mrfuri:
%

401

371
4426
- Plata furnizori:
401

1.196.160
996.800
199.360

5124

1.196.160

- Evidenierea comisionului datorat entitii intermediare (comisionarul):

%
= 401
42.720
635
4426
- Plat comision:
401

35.600
7.120
=

5121

42.720

4.(25). Se nregistraz n contabilitate contractarea unui credit bancar pentru nevoi

temporare pe termen de 3 luni n sum de 4.500 lei, care trebuie rambursat n 3 rate
3

lunare egale ncepnd cu sfritul primei luni. Dobnda este de 10% pe an i trebuie
achitat lunar. nregistrati n contabilitate contractarea creditului bancar, inregistrarea
dobanzii datorate pentru prima luna, rambursarea primei rate de credit i a dobnzii
aferente.
Raspuns:
- primirea creditului pe 3 luni:
5121
=
5191
4.500
- la sfritul primei luni se contabilizeaz constituirea si plata dobnzii (4500 x 10% x
1/12) si
rambursarea primei trane de mprumut:
666
=
5198
37.5
5198
=
5121
37.5
5191
=
5121
1.500
- la sfritul celei de-a doua luni se contabilizeaz plata dobnzii (3000 x 10% x 1/12)
i rambursarea celei de-a doua trane de mprumut:
666
=
5191
25
5198
=
5121
25
5191
=
5121
1.500
- la sfritul lunii a treia se contabilizeaz plata dobnzii (1500 x 10% x 1/12)
irambursarea ultimei trane de mprumut:
666
=
5191
12.5
5198
=
5121
12.5
5191
=
5121
1.500

5.(38). n cursul unei luni (Li), o unitate patrimonial nregistreaz urmtoarele

operaiuni de intrare i ieire privind un element stocabil sistematizat n ordine
cronologic n tabelul nr. 1.
Tabelul nr. 1
Operaiile de intrare i ieire n decursul unei luni
Intrri
Data
Pre unitar de Cantiti
operaiei
cumprare
(buc)
(lei)
Stoc la 01.Li
150
Intrri la 07.Li
157
750
Ieiri la 11.Li
Ieiri la 15.Li
Intrri la 18.Li
177
250
Ieiri la 25.Li
TOTAL STOC LA
*
31.Li

1.000

Ieiri
(buc)

Stoc
(buc)

800
450
350

1.000
1.750
950
500
750
400

1.600

400
4

S se determine i s se nregistreze n contabilitate valoarea consumului

total de materii prime, utiliznd metoda costului mediu ponderat global al tuturor
intrrilor (CMPTi).
Raspuns:
CMP.Ti/Li
( 1000 x 150 )+ (750 x 157 ) +(250 x 177) 150000+117750+ 44250

=
=156 lei/buc
1000+750+250
2000
Se inregistreaza Iesiri la 11.Li = 800 x 156 = 124800
602
=
302

124.800

Se inregistreaza Iesiri la 15.Li = 450 x 156 = 70.200

602
=
302

70.200

Se inregistreaza Iesiri la 25.Li = 350 x 156 = 54.600

602
=
302

54.600

6.(44). ntreprinderea TESA livreaz ntreprinderii TERA mrfuri n valoare de

20.000 lei +TVA, care urmeaz s se ncaseze n 4 rate lunare. Costul de achiziie al
mrfurilor este de 16.000 lei, iar rata lunar a dobnzii 2%. Decontrile ntre cele
dou ntreprinderi se fac cu ordine de plat la sfritul fiecrei luni. Furnizorul ine
evidena mrfurilor la cost de achiziie, iar clientul la pre de vnzare cu amnuntul,
adaosul comercial practicat fiind de 25%. Se vor nregistra operaiile de mai sus n
contabilitatea ambelor ntreprinderi pentru prima lun.
Raspuns:
a)nregistrrile din contabilitatea furnizorului intreprinderea TESA( cost achizitie):
Livrarea mrfurilor cu plata n rate( 5.000 lei lunar)
20000*2% + 15000*2% + 10000*2% + 5000*2% = 1000 lei (dobnda cuvenit)
Venituri din vnzarea mrfurilor
4111
=
%
25.200
707
20.000
472
1.000
4427
4.200
Venituri nregistrate n avans (dobnzi cuvenite)
Scoaterea din eviden a mrfurilor vndute
607
=
371

16.000

ncasarea primei rate

5

20000 :4 + 4.200 + 20000*2% = 9.600 lei

5121
=
4111

9600

Includerea n venituri a dobnzii n prima lun 20000*2% = 400 lei

400
472
=
766
b) nregistrrile din contabilitatea clientului (detailistului): ntreprinderea TERA
Recepia mrfurilor cu plata n rate
%
=
401
25.200
371
20.000
471
1.000
4426
4.200
Adaosul comercial aferent mrfurilor intrate
20000*25% = 5000 lei
371
=
%
11.000
378
5.000
4428
6.000
Achitarea primei rate
5000 + 4.200 + 400 = 9600lei
401
=
5121
9.600
Trecerea la cheltuieli a dobnzii incluse n rata platit
666
=
471

400

GRUPA I - Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati

1.(1). O societate prezint urmtoarele informaii: profit nainte de impozitare
134.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 3.000 lei; sold iniial clieni 8.000 lei; sold final
clieni 2.400 lei; sold iniial stocuri 12.000 lei; sold final stocuri 15.600 lei; sold iniial
furnizori 2.400 lei; furnizori sold final 33.600 lei; impozit pe profit de pltit 1.200 lei.
Cheltuielile cu dobnzile au fost de 4.000 lei, din care 1.700 lei au fost pltii n cursul
perioadei. Tot n cursul perioadei s-au pltit 1.000 lei reprezentnd cheltuieli cu
dobnzile ale perioadei precedente. Au fost ncasai din emisiunea de aciuni 1.400
lei i din mprumuturi pe termen lung 1.300 lei. De asemenea, au fost efectuate pli
pentru achiziia unui teren n valoare de 10.200 lei i s-au ncasat 9.200 lei din
6

vnzarea unui utilaj. Care este mrimea fluxurilor de exploatare, investiii i

finanare?
Raspuns:
Flux exploatere
Profit nainte de impozitare
Cheltuieli cu amortizarea
Diminuare creane clieni(Si 8000- Sf 2400)
Creteri stocuri(Si 1200-Sf 15600)
Cretere datorii furnizori(Sf 33600-Si 2400)
Impozit pe profit pltit
Cheltuieli cu dobnzile
Dobnzi pltite Dobanzi aferente perioadei
Rezultat flux exploatare
Achiziii terenuri
ncasri din vnzare instalaii
Rezultat flux investiii
ncasri din emisiuni obligaiuni
ncasri din mprumuturi pe termen lung
Rezultat flux finanare

+134.000
+3.000
+5.600
- 3.600
+31.200
-1.200
+4.000
-1.700
-1.000
170.300
-10.200
+9.200
-1.000
+1.400
+1.300
2.700

2.(5). Entitatea X SA achiziioneaz de la un productor intern un autoturism la

preul total de 66.960 lei (inclusiv TVA). Obligaia fa de furnizor se achit dintr-un
credit bancar pe termen lung. Autoturismul se transmite n regim de leasing financiar
ctre SC Y SRL. Avansul pltit este de 4.000 lei, iar dobnda aferent contractului de
leasing este de 4.320 lei. La scadena unei rate contractuale, se factureaz ctre
client, principalul n sum de 1.800 lei, dobnda asociat n sum de 144 lei i TVA
20%. La expirarea contractului de leasing, odat cu facturarea valorii reziduale, n
valoare de 2.000 lei, se consemneaz i transferul dreptului de proprietate.
Prezentai fluxul nregistrrilor contabile specifice att n contabilitatea locatorului, ct
i n cea a locatarului.
Raspuns:
A) Inregistrari la Locator
- Achiziia autoturismului
%

404

2133
4426
plata prin credit bancar TL
404

66.960
55.800
11.160

162

66.960

4.800

Facturarea avansului de la Y:
4111

Incasarea avansului
5121

419
4427

4.000
800

4111

4.800

Acordarea autoturismului in regim de lesing

2675
=
2133

55.800

Dobnda de ncasat pentru perioada de leasing

=
8052dobanzi de incasat 4.320
Scaderea avansului incasat din creanta de leasing
419
=
2675
4.000
Iregistrarea Ratei lunare (facture lunara)
4111
=
%

Incasarea creantei:
5121

706
2676
4427

1.800
144
388,8

4111

2.332,8

Recunoterea ca cheltuial a ratei facurate

6588
=
2675
Recunoaterea ca venit a dobnziin perioad
8052 dobanzi de incasat =
2676Dobanda aferenta
=
766
impr. pe temen lung

La finalul contractului se factureaz valoarea rezidual

4111
=
%
706
4427
Recunoterea ca i cheluial a valorii reziduale
6588
=
2675
Incasarea creantei
5121

2.332,8

4111

1.800

144
144

2.400
2.000
400
2.000
2.400

B) Inregistrari la Locatar
8

Primirea facturii de avans

%

404

409
4426

4.800
4.000
800

Plata avansului
404

5121

4.800

Primirea bunului
2133

167

55.800

Scaderea din datorie a avansului acordat:

167
=
409

4.000

Dobnda de platit pentru perioada de leasing

8051 dobanzi ce platit =

4.320

Iregistrarea Ratei lunare (factura lunara)

%
=
404

2.332,8

167
666
4426

1.800
144
388,8

diminuarea dobnzii de plat

=

8051 dobanzi de platit

144

nregistrarea amortizrii
6811

2813

xx

Plata ratei lunare

401

5121

2.332,8

La sfritul contractului primirea facturii pentru valoarea rezidual

%
=
404
2.400
167

2.000

4426

400

Plata facturii finale:

404

5121

2.400

3.(8). La sfritul exerciiului N-1 se achiziioneaz un utilaj al crui cost este de

820.000 lei, amortizat liniar n 10 ani. La finele exerciiului N+1 valoarea recuperabil
9

este de 660.000 lei, iar la sfritul exerciiului N+4 de 466.000 lei. Explicai care este
tratamentul contabil al deprecierii utilajului n conformitate cu IAS 36.
Raspuns:
An N-1
COST 820.000 lei
Amortizare anual = 820.000 lei/ 10 ani= 82.000 lei
Amortizare cumulat pe 2 ani (N si N+1)= 164.000 lei
An N+1 Valoare net contabil la finele exerci iului N+1 este 656.000 lei (820.000
164.000)
Valoarea recuperabil la finele exerciiului N+1) = 660.000 lei
Deci, la finele anului N+1 , utilajul nu este depreciat ntruct valoarea recuperabil
este mai mare dect valoarea net contabil si nu de inregistreaza ajustari pentru
deprecieri.660.000 lei > 656.000 lei
An N + 3 Amortizarea cumulat pe 3 ani ( N+2, N+3 si N+4) = 246.000 lei
Valoare net contabil la finele exerciiului N+4 = 410.000 lei (820.000 410.000)
Valoarea recuperabil la finele exerciiului N+1= 466.000 lei
Deci, la finele anului N+1 , utilajul nu este depreciat ntruct valoarea recuperabil
este mai mare dect valoarea net contabil si nu se inregistreaza ajustari pentru
deprecieri.466.000 lei >410.000

4.(31). Entitatea X vinde entitii Y la data de 20.04.2015 un utilaj n valoare de

7.000 lei + 20% TVA . Amortizarea cumulat pn la data vnzrii uilajului este de
4.000 lei. Entitatea X ncaseaz la data de 20.05.2015 suma de 4.000 lei iar
diferena o ncaseaz n data de 10.12.2015. ncasarea se face prin banc. Ambele
entiti aplic sistemul TVA la ncasare Entitatea X are la perioad fiscal
trimestrul iar entitatea Y are ca perioad fiscal luna. S se efectueze nregistrrile
n contabilitatea entitii X.
Raspuns:
Inregistrari contabile la societatea X: Entitatea X are ca perioad fiscal trimestrul
20.04.2015 vinde un utilaj n valoare de 7.000 lei + 20% TVA
461

%
7583
4428.TI

8.400
7.000
1.400

Scaderea gestiunii de utilajul vandut:

%
=
213
x.xxx
2813
4.000
6583
x.xxx - 4.000
Entitatea X ncaseaz prin banca la data de 20.05.2015 suma de 4.000 lei
5121
4428.TI

=
=

461
4427

4.000
667

La niveleul 30.06.2015 (platitoare de TVA la trimestru) depune decont TVA si

plateste TVA pe 25.07.2015
10

4427
4423

=
=

4423
5121

667
667

iar diferenade 4.400 lei o ncaseaz n data de 10.12.2015. ncasarea se face prin
banc.Decontul de T.V.A. se va intocmi si depune la A.N.A.F. la data 25.01.2016
pentru nivelul datei de 31.12.2015
Deci pe 10.12.2015
5121

4428.TI
=
si pe 31.12.2015
=
4427
si 25.01.2016
4423

461

4.400

4427

733

4423

733

5121

733

Inregistrari contabile la societatea y: Entitatea are la perioad fiscal luna

20.04.2013 cumpara un utilaj n valoare de 7.000 lei + 20% TVA
%

404

2131
4428.TP

8.400
7.000
1.400

Entitatea y plateste prin banca la data de 20.05.2015 suma de 4.000 lei

404
4426

=
=

5121
4428.TP

4.000
667

La nivelul datei de 31.05.2015 fiind platitoare TVA la luna- depune Decontul TVA in
data 25.06.2015
4424
5121

=
=

4426
4424

667
667

cere TVA de la buget dupa 3 luni de acumulare .

iar diferenade 4400 lei o plateste n data de 10.12.2015. ncasarea se face prin
banc.
404
4426

=
=

5121
4428.TP

4.400
733

La nivelul datei de31.12.2015 - depune Decontul TVA in data 25.01.2016

11

4424

4426

733

5121

4424

733

5.(43). O societate comerciala detine din anul 200N (anul punerii in functiune) o
instalatie evaluata la data intrarii la 100.000 lei, avand durata de viata utila de 10 ani
si fiind amortizata dupa metoda lineara. La sfarsitul anului al treilea de functionare
are loc prima reevaluare a activului, stabilindu-se ca valoare justa valoarea de
80.400 lei. A doua reevaluare a instalatiei se efectueaza dupa doi ani de la prima
reevaluare, stabilindu-se ca valoare justa valoarea de 70.000 lei.
Care este filiera de inregistrari care se impune a se efectua?
Raspuns:
In 200N valoarea contabila = 10.000 Amortizare 10.000/10 ani =10.000 anual
An N+1 Inregistrarea amortizarii
6811
=
2813
10.000
An N+2Inregistrarea amortizarii
6811
=

2813

10.000

An N+3Inregistrarea amortizarii
6811
=

2813

10.000

La 31.12.N+3
Valoarea justa = 80.400 lei , Valoarea contabila = 100.000- 30.000
= 70.000 lei
Se inregistreaza Diferenta din evaluare = Valoarea justa - Valoarea contabila =
80.400 70.000 = 10.400 lei
212

105

10.400

An N+4 Amortizarea = noua valoare contabila=80.400 / 7 ani = 11.486

6811
=
2813
11.486
An N+5Inregistrarea amortizarii= noua valoare contabila=80.400 / 7 ani = 11.486
6811
=
2813
11.486

La 31.12.N+5
Valoarea justa = 70.000lei , Valoarea contabila = 80.400-11.486x2 =
57.428 lei
Se inregistreaza Diferenta din evaluare = Valoarea justa - Valoarea contabila =
70.000 57.428 = 12.572lei
212

105

12.572

12

6.(54). O ntreprindere de vnzri cu amnuntul, exclusiv TVA, are bunuri disponibile

pentru vnzare n valoare de 1.000.000 lei pre cu amnuntul i 600.000 lei cost de
cumprare, i un stoc final n valoare de 100.000 lei pre cu amnuntul.
Care este costul estimat al bunurilor vndute?
Raspuns:
Sold initial la pret vanzare stoc( cont 371) = 1.000.000 lei
costul de cumparare la sold initial (cont 607)= 600.000 lei
TVA la sold initial 1.000.000 x20/120 =166.667 lei
Si diferenta este adaos commercial ( cont 378) 1.000.000 -166.667
-600.000 =233.333 lei
Sold final (cont 371)=100.000 lei
Vanzari = 1.000.000 100.000 = 900.000 lei

378
233.333

k 371 4428 k= 1.000 .000166.667 =

233.333
833.333

= 0.280

900.000 x 20/120 = 150.000

900.000 150.000 = 750.000
k x 750.00 = 210.000 = adios comercial la stoc
deci costul marfii vandute = 900.000 166167 TVA 210.000 ad.com =
540.000
scad gestiunea de marfa vanduta:
%

371

900.000

607

540.000

378

210.000

4428

150.000

13

GRUPA II - Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare

1.(2). Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?
Misiunile de audit speciale se pot referi la:
- situaii financiare, stabilite dup un referenial contabil diferit de
standardele internaionale de raportare financiar
i de normele naionale;
- conturi sau elemente de bilan sau rubrici din situaiile financiare;
- respectarea clauzelor contractuale;
- situaii financiare condensate (rezumate).
- revizuirile
- misiunile de compilare
- angajamentele privind procedurile agreate
2.(4). Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare
condensate?
Auditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situaiilor financiare
condensate dect n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra
situaiilor financiare n ansamblul lor.
Auditorului i se poate cere s exprime o opinie asupra uneia sau mai multor
rubrici din situaiile financiare (creane, stocuri, provizioane), n cadrul misiunii
de audit de baz sau ntr-o misiune distinct.
Opinia auditorului se va referi numai la rubrica auditat.
Intr-o astfel de misiune trebuie inut seama de rubricile din situaiile
financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influena
semnificativ asupra informaiilor n legtur cu care i s-a cerut opinia.
Auditorul trebuie s fixeze prag de semnificaie pentru rubricile din
situaiile financiare asupra crora ii va exprima opinia.
Raportul auditorului trebuie s menioneze referenialul contabil pe baza
cruia a fost auditat rubrica respectiv din situaiile financiare.
Dac auditorul a formulat o opinie defavorabil sau imposibilitate de
exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite
o astfel de opinie n raportul asupra unei rubrici numai dac aceast rubric nu
constituie o parte semnificativ a acestor situaii financiare.
3.(10). Normele de referin n audit ( normele contabile , normele de audit).
14

Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite

de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale.
Acestea pot fi:
- Standardele Internaionale de Audit (ISA),
- standarde internationale ptr misiuni de exercitiu limitat
- normele naionale emise de un organism profesional recunoscut
ca fiind autoritate n domeniu.
Normele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va
fi emis n funcie de criterii de calitate omogene; Normele de audit se clasific n trei
categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.
Normele (standarde) contabile sunt standarde , norme stabilite de
organismele de reglementare din domeniul contabilitii care sunt, de regul,
organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc,
controleaz i utilizeaz situaiile financiare. NC stabilesc standardele ce trebuiesc
folosite (respectate) ptr situatiile financiare deoarece aceste situatii financiare sunt
destinate sa satisfaca necesitatea de informare a unor diverse categorii de utilizatori
(asociati, actionari, banci). Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit
uneia sau mai multora din referinele cum ar fi:
- standarde internaionale de raportare financiar;
- standarde sau norme contabile naionale;
- alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru
elaborarea i prezentarea situaiilor financiare.
4. (13). Normele de comportament n audit;
15

a) Principii fundamentale
b) Independena n audit
c) Activiti incompatibile cu practicarea indendependent a auditului.
A. Principii fundamentale
Pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile, profesionistii contabili trebuie
sa respecte un numar de conditii sau principii fundamentale.
a) Integritatea si obiectivitatea
Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si cinstit
atunci cnd efectueaza servicii profesionale.
Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara
prejudicii, sa nu se afle n situatii de incompatibilitate, de conflict de interese sau n
alte situatii de natura a determina un tert sa puna la ndoiala obiectivitatea acestuia.
Integritatea nu presupune numai cinste dar si echitate si sinceritate. Principiul
obiectivitatii impune fiecarui profesionist contabil obligatia de a fi just, cinstit n plan
intelectual si neimplicat n conflicte de interese.
Profesionistii contabili trebuie, n orice, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa
ramna obiectivi n judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor si
anume:

unii liber-profesionisti ndeplinesc misiuni de audit, consiliere fiscala,

consiliere de gestiune, expertize etc; alti profesionisti contabili pregatesc situatiile

financiare n contul angajatorilor lor; executa lucrari de audit intern, exercita functiuni
de gestiune financiara n industrie, comert, sectorul public sau educatie.
Cu ocazia stabilirii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute n vedere atunci
cnd se stabilesc regulile de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de
urmatorii factori: profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care i
expun la riscuri (presiuni) susceptibile de a pune n discutie obiectivitatea lor; este
imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni;
asemanarea si gradul de verosimilitate prevaleaza atunci cnd se definesc criteriile
care permit identificarea relatiilor susceptibile de a pune n discutie obiectivitatea
profesionistului contabil; trebuie evitate toate relatiile si situatiile ce implica
prejudecati, influente din partea tertilor care pun n discutie obiectivitatea;
profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul nsarcinat de acestia cu
16

prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de obiectivitate; profesionistii

contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi
considerate, n mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rationamentul,
judecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor.

b) Competenta profesionala, grija si srguinta

Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze
servicii profesionale cu competenta, grija si srguinta si este obligat sa mentina n
permanenta un nivel de cunostinte si de competenta profesionala, care sa justifice
asteptarile unui client sau al angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent
cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si tehnici de
lucru;
Profesionistul contabil nu trebuie sa pretinda ca are (sa afiseze ca are) competente
sau experiente pe care acesta nu le are.
Competenta profesionala se divide n doua componente:
a) Achizitionarea (obtinerea) competentei profesionale: studii, vechime, examen de
acces, stagiu, examen de aptitudini.
b) Mentinerea competentei, care presupune:
-

tinerea la curent cu evolutiile n profesie, cu deosebire normele nationale si

internationale n domeniul contabil, audit, legislatie;

-

adoptarea unui program de control de calitate a serviciilor n concordanta cu

normele nationale si internationale n materie.

c) Confidentialitate
Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte
confidentialitatea informatiilor obtinute n timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le
utilizeze sau sa le divulge fara autorizare scrisa, n afara de cazurile cnd obligatia
divulgarii e prevazuta prin lege sau norme regulamentare.
Profesionistii contabili trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor referitoare la
afacerile unui client sau ale angajatorului, obtinute n cursul prestatiei serviciilor sale;
17

aceasta obligatie se aplica si dupa terminarea relatiilor ntre profesionist si clientul

sau angajatorul sau.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma subalterni

sau colaboratori - respecta

aceleasi

reguli

de

confidentialitate.

Confidentialitatea nu se refera numai la divulgarea informatiilor; ea implica, de

asemenea, faptul ca informatiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil n
beneficiul sau personal sau al unui tert.
Principiul

confidentialitatii

nu

se

aplica

divulgarii

informatiilor

care

permit

profesionistului contabil sa ndeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele

profesionale.
In interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca
conceptul de confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii si ntinderii
obligatiilor legate de confidentialitate si asupra circumstantelor n care divulgarea de
informatii primite n cursul exercitarii unei misiuni trebuie autorizata sau ceruta.
Obligatiile de confidentialitate sau secret profesional depind si de legislatia generala
a fiecarei tari.
Pentru a stabilit daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute n
vedere urmatoarele aspecte (cu titlu de exemple):

cnd divulgarea este autorizata de client sau angajator; interesele tuturor partilor

(cu deosebire terti) pot fi lezate si acest aspect trebuie avut n vedere;

cnd divulgarea este ceruta de lege sau cnd exista obligatii profesionale de

divulgare;
De exemplu:
-

producerea de documente sau furnizarea de probe n cazulunei proceduri

judiciare;
-

informarea autoritatilor publice competente de violarea legii;

respectarea normelor tehnice-profesionale sau regulilor de etica;

apararea intereselor profesionale ale unui profesionist contabil n cazul unei

proceduri judiciare care pune n discutie responsabilitatea sa;

-

confirmarea la cerintele controlului de calitate;

18

Cnd profesionistul contabil decide ca trebuie sa divulge informatii confidentiale,

trebuie sa ia urmatoarele masuri:
-

profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa, pentru a determina tipul de

informatii care pot fi divulgate; trebuie sa se evite situatiile care implica fapte sau
opinii nejustificate sau nejustificabile;
-

profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile sunt

destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica sunt abilitati sa primeasca astfel
de informatii;
- profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si consecintele acesteia
implica responsabilitatea sa.
d) Profesionalism
Presupune ca profesionistul contabil nu trebuie sa faca ceva care ar aduce
atingere reputatiei profesiunii contabile sau ar putea conduce la discreditarea ei;
aceasta obliga institutele membre IFAC ca, la elaborarea regulilor de etica, sa
prevada responsabilitati clare ale profesionistului contabil vis--vis de clienti, terti,
angajatori, alti membri ai profesiei, public n general.
e) Respectul fata de normele tehnice si profesionale
Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa realizeze
serviciile profesionale conform normelor tehnice si profesionale aplicabile si este
obligat sa urmareasca cu grija si competenta instructiunile clientului sau sau
angajatorului sau, n masura n care acestea sunt compatibile cu exigentele de
integritate, obiectivitate, iar n cazul profesionistilor liberali, de independenta.
Intre altele, profesionistul contabil trebuie sa respecte normele tehnice si profesionale
publicate de:
-

IFAC (Standardele Internationale de Audit);

IASCF (Standardele Internationale de Raportare Finan

ciara);
-

organismul profesional membru IFAC

legislatia n vigoare.

B. Independenta n audit
19

Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili n practica

libera (liber-profesionistii contabili) indiferent natura serviciului profesional prestat. n
cazul executarii, nsa, a unor misiuni de audit prin care se furnizeaza o asigurare
(certi- tudine) n ce priveste credibilitatea situatiilor sau informatiilor fi- nanciare n
fata publicului, independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul
contabil si-a ndeplinit misiunea n conditii de integritate si cu obiectivitate.
Abordarea conceptuala Independenta are doua componente fundamentale:
-

Independenta de spirit (rationamentului profesional):

Este caracterizata prin starea de spirit care nlesneste obtinerea unei opinii
neafectate de influente care pot compromite acest
rationament profesional, permitnd profesionistului contabil sa
actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala.
-

Independenta n aparenta (comportamentala):

Se caracterizeaza prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi att de

semnificative, nct o terta persoana, logica si informata (detinnd toate informatiile
relevante si aplicnd toate masurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la
concluzia normala ca integritatea, obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului/societatii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.
Utilizarea termenului independenta n mod singular poate crea nentelegeri. Luat
separat, termenul poate induce presupunerea ca o persoana care exercita un
rationament profesional trebuie sa fie independenta, n sensul izolarii sale de relatiile
economice, financiare sau de alta natura.
Aceasta ipoteza este imposibila, deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu
altii. Prin urmare, importanta relatiilor economice, financiare si de alta natura trebuie
evaluata si din punctul de vedere al unei terte persoane, rezonabila si informata care,
avnd toate informatiile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc ca sunt
inacceptabile.
Multe circumstante diferite sau combinatii ale acestora pot fi relevante, nefiind astfel
posibil sa se defineasca fiecare situatie care poate da nastere unor amenintari la
adresa independentei si, corespunzator, sa se determine masurile necesare pentru
atenuarea lor. De altfel, natura misiunilor profesionistilor contabili fiind diferita, pot
20

exista amenintari la adresa independentei, de asemenea, diferite, care necesita

aplicarea unor masuri de prevedere corespunzatoare.
Un cadru conceptual care ar indica profesionistilor contabili modalitatea de
identificare, evaluare si abordare a amenintarilor la adresa independentei ar fi mai
folositor interesului public, dect un set de reguli specifice, care pot fi arbitrare.
Intr-o astfel de abordare conceptuala se iau n considerare att amenintarile la
adresa independentei si masurile de prevedere necesare, ct si interesul public.
Potrivit acestei abordari, profesionistii contabili si membrii cabinetelor lor au obligatia
de a identifica si evalua circumstantele si relatiile care pot crea amenintari la adresa
independentei si, de asemenea, de a lua masurile corespunzatoare pentru
eliminarea sau reducerea lor la un nivel acceptabil, prin aplicarea masurilor de
prevedere corespunzatoare. Pe lnga identificarea si evaluarea relatiilor dintre
echipele de profesionisti contabili n audit si servicii conexe si clientii lor, este necesar
sa se aprecieze si daca relatiile dintre acestia si terte persoane nu reprezinta
amenintari la adresa independentei.
Natura amenintarilor la adresa independentei si masurile de eliminare sau reducere a
acestora la un nivel acceptabil difera n functie de caracteristicile individuale ale
misiunii, respectiv daca misiunea este un angajament de audit sau o alta misiune.
In cazul unei misiuni care nu este un angajament de audit se va avea n vedere
scopul, obiectivul si utilizatorul anume precizat al raportului.
Cabinetul/societatea

sau

grupul

este

necesar,

prin

urmare,

sa

evalueze

circumstantele relevante, natura misiunii si amenintarile la adresa independentei

profesionistilor contabili, hotarnd daca este oportun sa accepte sau sa continue
misiunea, precum si masurile de prevedere utile; totodata, se va aprecia si daca, n
acest context, se impune completarea echipei cu specialisti din afara cabinetului/societatii sau grupului.
Misiunile de audit furnizeaza nivelul certitudinii (asigurarii) angajate pentru o
categorie larga de utilizatori potentiali: n consecinta, pe lnga independenta
rationamentului profesional, independenta comportamentala este de o importanta
deosebita. Prin urmare, fata de clientii de audit, membrilor echipei de profesionisti
21

contabili n audit, inclusiv ai cabinetelor/societatilor de profil si grupurilor li se cere sa

fie total independenti fata de acestia. Consideratii similare de independenta fata de
clientii lor se cer si atunci cnd sunt prestate servicii conexe auditului si alte servicii
profesionale.
In cazul acestor misiuni este necesar sa se tina seama de orice amenintare la adresa
independentei, despre care cabinetul are motive sa creada ca poate fi creata de
interesele si relatiile dintre profesionistii contabili si clientii lor.
In cazul unui raport privind serviciile conexe auditului, restrns n mod expres
contractual pentru folosire de catre utilizatori identificati, acestia sunt considerati a fi
n cunostinta de cauza asupra scopului, obiectivului si limitarilor raportului, ntruct
au participat la stabilirea naturii si obiectivului misiunii cabinetului de a presta aceste
servicii, inclusiv a criteriilor de evaluare a obiectivului serviciului respectiv.
In aceste conditii, cabinetul/societatea va avea n vedere luarea masurilor necesare
asigurarii independentei comportamentului membrilor sai fata de toti utilizatorii
raportului.
In plus, n cazul n care cabinetul/societatea are o semnificativa participare
financiara, fie directa fie indirecta, n afacerile clientului auditului, al serviciilor conexe
si al altor servicii profesionale, atunci, evident, interesul financiar al acestei participari
va fi att de important, nct nici o masura de prevedere a reducerii amenintarii la
adresa independentei la un nivel acceptat nu ar li posibila.
Cerintele cu privire la independenta profesionistilor contabi I i se pot sintetiza astfel:
-

pentru misiunile (contractele) de audit, membrii cabinete lor/societatilor de audit

trebuie sa fie independenti fata de clientii lor;

-

pentru misiunile (contractele) de servicii conexe si alte servicii profesionale

prestate clientilor - care nu suni clienti n cadrul unui contract de audit - (deci de nonaudit), cnd utilizatorul anume precizat nu este restrns contractual la una sau
anumite persoane, membrii cabinetelor/societatilor de expertiza contabila trebuie sa
fie independenti fata de client;
-

pentru misiunile (contractele) de servicii conexe si alte servicii profesionale

prestate clientilor - care nu sunt clienti n cadrul unui contract de audit - (deci de non22

audit), cnd utilizatorul anume precizat este restrns contractual la una sau anumite
persoane, membrii cabinetelor/ societatilor de expertiza contabila trebuie sa fie
independenti fata de client.
Evaluarea amenintarilor la adresa independentei si masurile ulterioare trebuie sa fie
bazate pe dovezile obtinute nainte de acceptarea misiunii (contractului) si n timp ce
acesta este n derulare. Obligatia de a proceda astfel apare atunci cnd un membru
al cabinetului/societatii cunoaste sau s-ar putea sa se astepte sa apara si sa
cunoasca mprejurari sau relatii care ar putea compromite independenta. Ar putea
exista situatii cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestora sa ncalce, din
neglijenta, principiul independentei. Astfel de situatii de neglijenta nu vor compromite,
n ge-neral, independenta fata de client, daca exista stabilite, de catre |
cabinet/societate, politici si proceduri interne corespunzatoare de pontrol al calitatii,
destinate a promova independenta si a corecta imediat abaterile, aplicnd orice
masuri necesare de prevenire a amenintarilor la adresa independentei.
C. Activiti incompatibile cu practicarea indendependent a auditului. ( Amenintari la
adresa independentei)
Independenta este potential amenintata n urmatoarele situatii: interes propriu,
slabirea autocontrolului, renuntarii la propriile convingeri, manifestari de familiarism si
actiuni de intimidare.
Cauze datorate interesului propriu
Au loc atunci cnd un cabinet, societate sau membrii acestora ar putea beneficia de
un interes (participare) financiar din partea clientului sau daca un interes propriu al
acestor cabinete ar intra n conflict cu clientul respectiv. Astfel de exemple pot fi:
- participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului respectiv;

un mprumut sau o garantie la sau de la un client sau de la

persoane care gestioneaza patrimoniul clientului;

onorarii totale provenind de la un singur client;

preocupare cauzata de posibilitatea pierderii unui contract(misiune);

relatii de afaceri cu clientul contractului de prestari de servicii profesionale;

23

- potentiala angajare ca salariat al clientului;

onorarii neprevazute n contractul de audit sau de prestari de servicii profesionale.
Cauze legate de slabirea autocontrolului
De regula, pentru contractele (misiunile) de audit sau de non-audit este necesar sa
fie reevaluata modalitatea de asigurare a independentei cabinetului/societatii sau a
membrilor acesteia, pentru a fundamenta concluzia finala a nivelului de asigurare a
angajamentului.
Amenintarea la adresa independentei, legate de slabirea autocontrolului, apare
atunci cnd unul din membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din persoanele
care a gestionat patrimoniul clientului si din aceasta pozitie poate exercita o influenta
semnificativa directa asupra nivelului de asigurare al angajamentului fata de client.
Exemple n acest sens, neexhaustive, care pot crea acest gen de amenintari la
adresa independentei, pot fi:

un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent una din

persoanele care a gestionat patrimoniul clientului;

un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent un angajat al

clientului ntr-o pozitie din care poate exercita o influenta semnificativa directa asupra
nivelului de certitudine - asigurare - a contractului fata de client;

prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit

care poate afecta direct nivelul certitudinii asigurarii profesionistului contabil fata de
client;
-

pregatirea datelor originale utilizate la generarea situatiilor financiare sau

pregatirea unor nregistrari care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului

contabil fata de client.
Cauze datorate renuntarii la propriile convingeri
Apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaza, sau
poate fi perceput a promova situatia sau opinia unui client pna la punctul n care
obiectivitatea sa este sau poate fi nteleasa ca fiind compromisa. Aceasta ar putea fi
cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au subordonat
rationamentul lor profesional aceluia al clientului.
24

Exemple n acest sens, fara a fi exhaustive, care pot crea a-menintari la adresa
independentei de acest fel pot fi:
- a se ocupa cu, a fi promotor al actiunilor sau a altor titluri de valoare ale clientului;
- a actiona ca un avocat sau consilier al clientului, n litigiile sau n rezolvarea
nentelegerilor cu terte parti.
Cauze datorate manifestarilor de familiarism Au loc atunci cnd, n virtutea unor
relatii strnse cu un client cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii
acestuia, cabinetul/societatea de profil sau un membru al acestora, devine prea
ntelegator fata de interesele clientului.
Exemple n acest sens, care pot crea amenintari de acest fel la adresa
independentei, fara a fi exhaustive, pot fi:

un membru al cabinetului/societatii care are un membru de familie (afin) sau o

ruda apropiata care are o functie de raspundere n ntreprinderea clientului;

un membru al cabinetului/societatii care are un afin sau o ruda apropiata care,

ca angajat al clientului, este n masura a exercita o influenta directa si importanta

asupra realizarii obiectului contractului ncheiat cu clientul;

un fost partener al cabinetului/societatii care a devenit o persoana care

gestioneaza patrimoniul clientului sau este angajat al clientului, care ar putea

exercita o influenta directa si importanta asupra realizarii obiectului contractului
ncheiat cu clientul;

asociere de lunga durata a unui membru al cabinetului/ societatii cu un client al

acestora;

acceptarea de daruri sau ospitalitate, n afara de cazul cnd valoarea acestora

este nesemnificativa, de catre membrii cabinetului/societatii, de la clientul acestora

sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau sunt angajati ai clientului.
Cauze datorate unor actiuni de intimidare
25

Au loc atunci cnd un membru al cabinetului sau societatii poate fi implicat sa

actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau
percepute, de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii
clientului.
Fara a exista o limitare a exemplelor amenintarilor de acest fel la adresa
independentei, acestea pot fi:

amenintarea cauzata de cererea din partea clientului catre cabinetul/societatea

respectiva de a nlocui un membru al acesteia, n cazul unui dezacord de aplicare a

unui principiu de contabilitate;

presiune din partea clientului, pentru a reduce necorespunzator cantitatea de

munca executata de membrii cabinetului/societatii, n scopul reducerii onorariilor.

26

GRUPA II - Categoria IV Evaluarea intreprinderilor

1 (2). Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup
reevaluarea bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social
3.000.000; imobilizri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve
500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitti
500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000 ?
Raspuns:
Activul net corijat se poate determina prin dou metode:
a) metoda aditiv
ANC = capital propriu (capital social + rezerve + profit) diferene din reevaluare
ANC = (3.000.000 + 500.000 + 1.000.000) + 14.000.000 = 4.500.000 + 14.000 000 ==
18.500.000
b) metoda substractiv
ANC = active reevaluate datorii
ANC = (8.000.000 + 20.000.000 + 15.000.000 + 500.000) 25.000.000 ==
43.500.000 25.000.000 = 18 500.000

2. (11). Creanele fa de clienii externi ai firmei sunt n sum de 20.000 euro, din
care:
* 60% sunt n termen de ncasare;
* 30% au o vechime de 4 luni i prezint un risc de nencasare de 25%;
* 10% sunt mai vechi de 1 an.
Care este valoarea actual a creanelor (1 euro = 4,50 lei) ?
Raspuns:
20.000 EURO x 4,5 lei/EURO = 90.000 lei
Risc de nencasare: 20.000 EURO x 30% = 6.000 EURO x 25% = 1.500 EURO
6814 = 491

1.500 EURO

20.000 EURO 1.500 EURO = 18.500 EURO x 4,5 lei/EURO = 83.250 lei
3. (18). Situaia stocurilor de materii prime ncursul lunii august este:
1.08. sold iniial 10 buc x 1 leu/bucat;
5.08. intrri 20 buc x 2 lei/bucat;
10.08. intrri 30 buc x 3 lei/bucat;
27

20.08 intrri 40 buc x 4 lei/bucat;

30.08. intrri 5 buc x 4,5 lei/bucat;
Ieiri pe
18.08. ieiri 55 buc i pe
25.08 ieiri 43 buc.
La ieirea din gestiune se utilizeazmetoda FIFO (primul intrat primul ieit).
Stabilii valoarea ieirilor din 25.08.
Raspuns:
01.08 stoc initial
10 buc * 1 leu/buc
05.08 intrari
20 buc * 2 lei/buc
10.08 intrari
30 buc * 3 lei/buc
Valoare iesiri 18.08 = ( 10 buc * 1 leu/buc ) + (20 buc * 2 lei/buc) + (25 buc * 3
lei/buc) = 125 lei
Valoarea iesirilor din 25.08
18.08 stoc ramas
5 buc * 3 lei/buc
20.08 intrari
40 buc * 4 lei buc
25.08 iesiri
43 buc * ? lei/buc
Valoare iesiri 25.08 = ( 5 buc * 3 lei/buc ) + ( 38 buc * 4 lei/buc) = 167 lei
Rest = 2 buc * 4 lei/buc

28

GRUPA II - Categoria V Fuziuni si divizari de intreprinderi

1 (25). Dispunei de urmtoarele informaii despre dou societi comerciale care
fuzioneaz: Societatea A: active diverse 57.000 lei, datorii 30.000 lei, numr de
aciuni 150 titluri. Societatea B: active diverse 31.500 lei, datorii 18.000 lei, numr de
aciuni 90 titluri.
Determinai cte aciuni trebuie s primeasc un acionar care deine 30 de aciuni n
cazul n care societatea A absoarbe societatea B.
Raspuns:
ANC A = 57.000 lei 30.000 lei = 27.000 lei
Valoare/actiune A = 27.000 lei : 150 actiuni = 180 lei/actiune
ANC B = 31.500 lei 18.000 lei = 13.500 lei
Valoare/actiune B = 13.500 lei : 90 actiuni = 150 lei/actiune
Paritate B/A = 150 lei/actiune/180 lei/actiune = 0,83
Actionar 30 actiuni B primestela societatea A: 30 actiuni x 0,83 = 25 actiuni
2 (35). Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz.
Se cunosc urmtoarele date: prima de fuziune 8.400 lei; societatea B: active diverse
60.000 lei, datorii 18.000 lei. Societatea A: numrul de aciuni 15.000 de titluri,
valoarea nominal 12 lei/aciune, plusvaloarea din reevaluarea
imobilizrilor 15.000 lei.
Care este mrimea rezervelor societii A.
Raspuns:
ANC B = 60.000 lei 18.000 lei = 42.000 lei : 12 lei/aciune = 3.500 aciuni
Rezerve: 15.000 lei.

29

GRUPA II - Categoria X Organizarea auditului si controlul intern al

intreprinderii
32. Care sunt caracteristicile informatiilor care vor sta la baza documentarii auditorilor
interni
Raspuns:
Gradul de adecvare al PA= msura calitii probelor de audit; mai precis,
relevana i credibilitatea acestora n justificarea concluziilor pe care se
bazeaz opinia auditorului
Suficiena PA=msura cantitii probelor de audit. Cantitatea probelor de audit
necesare este afectat de evaluarea de ctre auditor a riscurilor de
denaturare semnificativ i de asemenea, de calitatea acestor probe
27. Definii serviciile de asigurare i serviciile de consiliere n activitatea de audit
intern.
Raspuns :
Auditul intern: conform IIA1, este o activitate independent i obiectiv de asigurare
i consultan/ consiliere n ceea ce privete gradul de control asupra operaiunilor, o
ndrum pentru a-i mbunti operaiunile i contribuie la adugarea unui plus de
valoare. Auditul intern ajut aceast organizaie s i ating obiectivele, evalund
printr-o abordare sistematic i metodic, procesele sale de management al
riscurilor, de control, i de guvernare a organizaiei i fcnd propuneri pentru a le
consolida eficacitatea.
Organizarea:
Societile comerciale ale cror situaii financiare anuale sunt supuse auditului
financiar, potrivit legii, sau opiunii acionarilor, organizeaz activitatea de audit
intern, fie ntr-un compartiment distinct n structura organizatoric a entitii
economice, fie la opiunea entitii economice activitatea poate fi externalizat
pe baze contractuale.
Serviciile de audit intern:
Servicii de asigurare care au ca obiectiv evaluarea probelor pentru a oferi o
opinie independent sau concluzii cu privire la un proces, un sistem sau alte
subiecte. Forma i scopul misiunii de asigurare se stabilesc de ctre auditorul
intern.
Asigurarea reprezint examinarea obiectiva a evidentei in scopul de a furniza o
evaluare (apreciere) independenta asupra managementului riscului, asupra
controlului intern sau asupra proceselor de guvernare/conducere. Auditul intern
da entitatii o asigurare in ceea ce priveste gradul de control asupra operatiunilor;
Servicii de consultan (nauditul public intern aparetermenul de
consiliere)care sunt recomandri de form realizate n general la cererea
1
30

specific de misiune a unui client. Forma i scopul misiunii de consultan fac

subiectul acordului cu clientul.
Consultana reprezint servicii de audit intern, in afara serviciilor de asigurare ale
auditului intern, prin care managementul este asistat (consultat/consiliat) pentru
atingerea obiectivelor sale. Natura si aria de aplicabilitate a consultantei se
stabileste cu clientul/conducerea entitii.
Concluzie:
AI este o activitate i nu neaprat o funcie n interiorul sau n cadrul
organizatoric al entitii, ci poate fi realizat i prin externalizare pe baze
contractuale.
AI este o activitate independent ceea ce nseamn: O atitudine mental de
independen i nu neaprat o supraveghere a celor care greesc; O
abordare participativ i nu o corectare post factum a operaiunilor; O
abordare constructiv a disfuncionalitilor i nu de confruntare cu cei
responsabili
AI este o activitate independent i obiectiv, ceea ce nseamn c atitudinea
mental de independen are la baz competena i nu poziia n cadrul
entitii
Auditul interneste o activitate independent i obiectiv de asigurare, ceea ce
nseamn c serviciile de asigurare mbuntesc CALITATEA DECIZIILOR
prin mbuntirea CALITII I DISPONIBILITII informaiilor.
Auditul interneste o activitate independent i obiectiv de asigurare i
consultan/consiliere, ceea ce nseamn c serviciile de consultan trebuie
s msoare nu numai dimensiunea deficienelor ci trebuie, n plus, s
sugereze cum se ndreapt acestea sau mai mult, cum se previn acestea.
Prioritateacea mai mare este construciaifuncionareasistemului de control
intern.

31

GRUPA III - Categoria III Expertize contabile

1.(3.) Andreea este expert contabil judiciar debutant. Examinnd specializrile
cuprinse n fia de opiuni, a ajuns la concluzia c pt a avea un numr mai mare de
lucrri , cel mai indicat ar fi s marcheze toate specializrile. Obinerea titlului
profesional de expert contabil nu este un lucru deloc uor iar pregtirea pe parcursul
stagiului este pn la urm, multidisciplinar. Dilema ei a fost de ce filiala teritorial ia recomandat s-i ajusteze opiunile n concordan cu pregtirea funcional.
Argumentai rspunsul.
Raspuns: Andreea nu ar trebui s aib nici o dilem pentru c este normal s
marcheze fia de opiuni numai cu acele specializri n care lucreaz i are
experien, sau a studiat suplimentar i se consider suficient de pregtit.
2.(12.) Care este finalitatea expertizelor contabile?
Raspuns: Finalitatea expertizelor contabile este realizarea unor documente cu
valoare de mijloc de prob pentru autoritile judiciare. Decretul 79/1971 privind
expertiza contabil i expertiza tehnic (abrogat prin OG 65/1994) indic menirea
acestor expertize ca mijloace de prob care se dispun, la cerere sau din oficiu, de
organul n drept, cnd pentru lmurirea unor fapte sau mprejurri ale cauzei sunt
necesare cunotinele unui expert.
Acest fapt a rmas i astzi n spiritul i
formularea din codurile procedurale folosite n justiie.
Expertiza contabil se identific cu nsi profesia de expert contabil nc din 1921,
cnd a fost votat, aprobat i publicat Legea pentru organizarea Corpului de
Contabili autorizai i Experi contabili n Romnia . Legea prevedea: profesiunea de
expert contabil n faa autoritilor judiciare, administrative, financiare etc. nu va
putea fi exercitat dect de persoanele fcnd parte din acest corp, de unde rezult
c utilitatea expertizei contabile, era n primul rnd judiciar.
n cazul expertizei extrajudiciare, utilitatea este pentru partenerii de afaceri pentru
concilierea unor date, pentru angaja i i angajatori etc. O expertiz extrajudiciar
poate fi un punct de plecare n a cere organelor judiciare ncuviin area expertizei
judiciare ca mijloc de prob.
3. (13.) Care sunt principiile deontologice dupa care se ghideaza expertul contabil n
efectuarea expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare?
Raspuns: Standardul profesional nr. 35 Expertizele contabile pp. 13-23 NORME
DE COMPORTAMENT PROFESIONAL SPECIFICE MISIUNILOR PRIVIND
EXPERTIZELE CONTABILE
3511- Independena expertului contabil;
3512-Competena expertului contabil;
3513-Calitatea expertizelor contabile;
32

3514-Secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil;

3515-Acceptarea expertizelor contabile;
3516-Responsabilitatea efecturii expertizelor contabile.

4.(14.) Care sunt calitile esentiale ce confera autoritate stiintifico- profesionala

lucrarilor expertului contabil si cum le dezvolta?
Raspuns: Standardul profesional nr. 35 Expertiza contabil pp. 13-23 Norma 3513Calitatea expertizelor contabile= documentarea i fundamentarea tiin ific sunt
calitile eseniale ce confer autoritate tiinifico-profesional lucrrilor expertului
contabil. Acestea se dezvolt prin pregtire profesional continu n cadrul CECCAR.

33

GRUPA III - Categoria VII Studii de fezabilitate

1. (6.) Ce este un plan de afaceri? Care sunt cele trei elemente ale acestuia?
Raspuns:
Planul de afaceri este un document scris ce concentreaza studiul analitic si exhaustiv
al tuturor aspectelor legate de o afacere: ce resurse si ce strategii se vor folosi si
care sunt rezultatele asteptate intr-un interval de timp.
Pentru intocmirea unui Plan de Afaceri elemente constituitive sunt :
I.
REZUMATUL
este intotdeauna prima parte a planului de afaceri, dar este ultimul capitol intocmit de
intreprinzator, dupa celelalte capitole ale planului de afaceri. El trebuie sa contina
elementele cele mai importante si mai interesante ale planului de afaceri. Acest
rezumat nu trebuie sa contina mai mult de 2-3 pagini.
II. DATELE DE IDENTIFICARE ALE FIRMEI
nume;
forma de organizare legala;
numarul de inregistrare la registrul comertului;
adresa, telefon, fax;
capital social;
date despre principalii actionari.
III. PRODUSUL
descrierea produsului;
descrierea functiilor acestuia;
date tehnice complementare: scheme, schite (non-tehnice), fotografii, descriere
amanuntita, prototip sau esantion.
IV. PIATA
Descrierea pietii: ce segment de piata - precizari de ordin geografic si demografic;
venitul mediu si obiceiurile clientilor vizati;
Dinamica pietii: ce schimbari se prevad in ceea ce priveste piata vizata pentru
produs sau serviciu si cum se vor modifica acestea, cat si strategiile de marketing
pentru a se adapta la schimbarea pietii;
Piete secundare: trebuie cautate piete noi si de asemenea planificarea penetrarii
acestor piete;
Testarea pietii: intreprinzatorul trebuie sa arate in plan faptul ca a cercetat piata
pentru a vedea ce doresc clientii; se stabilesc esantioane de clienti, se intocmesc
chestionare si se prelucreaza raspunsurile.
V. CONCURENTA
34

 Descrierea fiecarui concurent important. Concurentii principali trebuie descrisi si

clasificati in functie de cifra de afaceri, de active sau de capital propriu. Trebuie
aratate in plan caracteristicile produselor concurentei, ce diferentiaza aceste produse
de altele similare si de cele pe care intreprinzatorul si le priopune sa le produca.
Punctele slabe si tari ale concurentei: cum sta fiecare concurent din punct de
vedere al: puterii financiare; numar de localuri; numar de ani de existenta etc.
Avantajele concurentilor. Dupa stabilirea punctelor slabe si tari ale concurentilor,
trebuie precizate avantajele pe care le are afacerea prezentata si modul in care
acestea vor fi percepute de clienti;
Modificari previzionate ale situatiei concurentei.
VI. VANZAREA PRODUSELOR
Modalitati de vanzare. Dupa ce a fost identificata piata, s-a creat produsul
(serviciul), s-a analizat concurenta, trebuie descris modul in care vor fi anuntati
potentialii clienti ce li se ofera, cum se vor vinde produsele (prin retea proprie de
magazine; folosind agenti de vanzari; prin sistemul de vanzari prin posta)
Reclama, promovarea, relatiile cu publicul: trasaturile produsului ce vor fi pune in
lumina, suma ce va fi folosita in activitatea de marketing, metodele de monitorizare
ale rezultatelor diferitelor metode de marketing?
VII. FABRICAREA PRODUSULUI
Furnizorii. In aceasta sectiune vor fi descrisi furnizorii la care se va apela si
motivele pentru care s-au facut aceste alegeri.
Spatiile si echipamentele. In planul de afaceri trebuie descris spatiul de lucru
unde se va desfasura activitatea. Trebuie descrise avantajele acestui spatiu,
eventual chiria platita, planul de organizare a spatiului respectiv.
Personalul. *numarul de angajati si pregatirea lor;
*nivelul salariului acestor
categorii de angajati pentru dimensionarea cheltuielilor cu personalul.

Depozitarea.* in special pentru activitatile productive; descrierea spatiului de

depozitare, amplasament, utilitati etc.;
Controlul calitatii si garantiile oferite pentru produs sau serviciu. Planul de afaceri
trebuie sa arate ca intreprinzatorul pune pe primul plan satisfactia clientilor:
* stabilirea unui pret corect pentru respectivul produs;
*respectarea cu strictete a standardelor de calitate;
* aducerea produsului la indemina consumatorului.
VIII. PLANUL FINANCIAR
Definirea clara a sumei necesare, a surselor de finantare avute in vedere si
modului in care vor fi utilizate fondurile.
Prezentarea estimarilor financiare. Se vor prezenta proiectiile bilantului, a situatiei
patrimoniului si a fluxului de numerar pe urmatorii ani.
2. 30. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat
de actualizare de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An
0
1

Cost
investitie
15.000

de Costuri
exploatare
6.420

de Total cost
15.000
6.420

Total incasari
9.440
35

2
6.620
6.620
3
7.500
7.500
4
6.600
6.500
5
8.500
8.500
Total
11.445
35.540
50540
Calculai cash flow ul net actualizat anual aferent proiectului.

9.640
10.700
11.700
22.700
64.180

Raspuns:
flux
de
flux
de
Factor
de
numerar
numerar
actualizare
actualizat

incasari

costuri

venit

venit net

9440
9640
10700
11700

6420
6620
7500
6500

3020
3020
3200
5200

3,247.80
3,247.80
3,399.00
5,079.00

2,729.24
2,293.48
2,017.02
2,532.74

0.8403361
0.7061648
0.5934158
0.4986688

22700

8500

14200

2,536.80
2,536.80
2,688.00
4,368.00
11,928.0
0

12,639.00

5,296.37

0.4190494

64.180

35.54
0

28.64
0

24.057,6

27,612.60

21.300,48

factorul de actualizare = 1/(1+i)

rata de actualizare = 1 = 19%
anul = n
15.000 11.445 =3.555 amortizare cumulata
3.555 : 5 ani = 711 amortizare anuala
1.Calculati rentabilitatea medie aferenta investitiei (RIR)
=fluxurile de numerar anuale actualizate la prezent degajate de investitie / costul
mediu al investitiei= 21.300/15.000 = 1,42
Daca rata rentabilitatii contabile > rata asteptata = se investeste
2.Calculati termenul de recuperare a investitiei
= costul investitiei/ flux net de lichiditati mediu anual = 15.000/4.260 =3,52 ani
3.Calculati valoarea neta prezenta
=fluxuri pozitive viitoare de lichiditati actualizate - suma investitiei curente =
21.300,48 - 11.445 = 9.855,48
Concluzie: proiectul trebuie realizat.

36

GRUPA III - Categoria VIII Analiza-diagnostic a intreprinderii

1. (1.) Calculai i interpretai situaia net a unei ntreprinderi care prezint
urmtoarea situaie financiar:
37

Indicator
Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibiliti
Datorii mai mari de un an
Datorii mai mici de un an
Datorii bancare pe termen foarte scurt

31.12.n
2.000
500
150
50
1.150
350
350

Raspuns:
Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale contractate da o
prima evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului.
Situatia
Neta
(SN)
=
Activ
Datorii
totale=
Capitalul
propriu=2.000+500+150+50-1.150-350=1.200
Ponderea capitalului propriu in total active = 44%
Pondere datorii >1an= 1150/2700/100=43%
Pondere datorii <1 an = 350/2700/100=13%.
Aceast ecuatie fundamental a bilantului red averea net a actionarilor, in cazul de
mai sus activul estefinantat in proportie de 44% din resurse proprii, situatia neta
indicand o gestionare slaba a firmei.
Activul economic al firmei este finantat in proportie de 44,44 % din capitalul propriu
iar restul din datorii. Din activitatea firmei se degaja un surplus de numerar.
Capital permanent = Cap.propriu+DTML=1.200+1.150=2.350
FR=FRp+Fri=(Cap.propriu-Active imob.)+DTML=1.200-2.000+1.150=350
NFR=(Ac-Ds)-(DTs-CBs)=Ac-Ds-OTs=(500+150+50-50)-(350-0)=300
Sau NFR=stocuri+creante-OTs=500+150-350=300
TN=FR-NFR=350-300=50
FR-fond rulment
NFR=nevoia de fond de rument
TN= trezoreria neta
Ac=active circulante
Ds=disponibilitati
DTs=datorii <1 an
CBs=credite bancare <1 an
OTs= obligatii <1 an

2. (14.) Calculai i interpretai rata stabilitii financiare i rata autonomiei financiare

pentru o ntreprindere din domeniul consultanei financiar-contabile care prezint
urmtoarea situaie financiar:
38

Indicator
Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibiliti
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen
foarte scurt

31.12.n
2.000
1.000
20.000
300
20.000
2.000
1.300
0

Raspuns:
1. Lichiditatea generala = (1.000 + 20.000 + 300) / 1.300 = 21.300 / 1.300 = 16,38
2. Lichiditatea curenta = (20.000 + 300) / 1.300 = 20.300 / 1.300 = 15,61
3.

FR = capitaluri proprii + datorii

FR = 20.000 + 2.000 - 2.000 = 20.000

pe

termen

lung

imobilizari

nete

Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii Active pe termen lung (imobilizari)

=
20.000

2.000
=
18.000
Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment Fondul de rulment propriu
= 20.000 18.000 = 2.000
4.
5.

NFR

=
stoc
NFR
=

+
creante
1.000
+
20.000

TN

=
TN

20.000

FR

datorii
de

1.300

exploatare
19.700

19.700

NFR
=

300

6. SN = active totale datorii totale =

SN = 23.300 3.300 = 20.000
Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale
contractate (20.000) da o prima evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii
exercitiului.
Aceast ecuatie fundamental a bilantului red averea net a actionarilor,
activul este angajat n datorii. Situatia neta arata o buna gestionare a resurselor
firmei.
Activul societatii este finantat in proportie de 85,8 % din capital propriu, 94,4%
din fonduri proprii si atrase pe termen lung si 5,5% din resurse pe termen scurt.
Fondul de rulment pozitiv asigura echilibrul financiar si implicit lichiditatea firmei pe
termen scurt. Trezoreria neta din activitatea firmei degaja un surplus de numerar.
39

Daca aceasta situatie se mentine mai multe exercitii financiare succesive inseamna
ca firma are o rentabilitate economica buna dar si posibilitatea plasarii rentabile a
disponibilului banesc pentru a isi intari pozitia financiara.
Rata autonomiei financiare = Capital propriu/Capital permanent = 20000/22000/100 =
90,9% este foarte ridicata, este garantia autonomiei financiare viitoare.

GRUPA IV - Categoria VI Administrarea si lichidarea intreprinderilor

40

1. (3.) Societatea comercial X nu mai face fa datoriilor sale exigibile. Societatea

intr n faliment avnd la baz cerea introdus la tribunal de ctre unul dintre
creditori.
Situaia patrimoniului ,conform bilanului contabile de ncepere a lichidrii se prezint
dup cum urmeaz:
N
A. Active imobilizate
Echipamente tehnologice (valoare brut) (2131)
- Amortizarea echipamentelor tehnologice (2813)
= valoare net
Total active imobilizate (valoare net)
B. Active circulante
Mrfuri (valoare brut) (371)
- Ajustri pentru deprecierea mrfurilor (397)
= valoare net
Conturi la bnci n lei (5121)
Total active circulante
C. Cheltuieli n avans
D. Datorii ce trebuie pltite n mai puin de un an
Furnizori (401)
E. Active circulante (obligaii curente) nete (B+CD-I)
F. Total active minus obligaii curente (A+E)
G. Datorii ce trebuie pltite n mai mult de un an
H. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli (151)
I. Venituri n avans
J. Capital i rezerve
Capital subscris vrsat (1012)
Rezerve legale (1061)
Alte rezerve (1068)
Rezultatul reportat (1171)
Total capital i rezerve

30.000
(15.000)
15.000
15.000
900
(100)
800
2.000
2.800
1.000
12.000
(9.450)
5.500
0
0
1.250
2.500
200
4.000
(1.150)
5.550

Aportul asociailor la capitalul social n baza statutului i contractului se

societate se prezint dup cum urmeaz:
asociatul A: 1.750 lei (70% din capitalul social)
asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)
S se nregistreze:
Vnzarea echipamentelor tehnologice la preul de 7.000 lei, TVA 24%
Vnzarea mrfurilor la preul de 1.200 lei, TVA 24%
ncasarea chiriei pltite n avans n sum de 1.000 lei
Restituirea chiriei ncasate anticipat n sum de 1.250 lei
Stabilirea sumelor de acoperit de ctre cei doi asociai pentru plata datoriei
fa de furnizori
Achitarea datoriei fa de furnizori.
S se ntocmeasc bilanul de partaj.
41

Raspuns:
a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare
Intocmirea bilantul initial al soc. X
Imobilizari corporale (30.000-15.000)
Active imobilizate total
Stocuri (900-100)
Casa si conturi la banci
Active circulante-total
Chelt.in avans
Datorii curente (furnizori)
Active circulante nete ( 2.800+1.00012.000-1.250)
Total active Datorii curente (15.0009.450)
Venituri in avans
Capital si reserve
Capital subscris varsat
Reserve (200+4.000)
Rezultat reportat (pierdere)
Total capitaluri proprii (2.500+4.2001.150)
Total capitaluri

15.000
15.000
800
2.000
2.800
1.000
12.000
-9.450
5.550
1.250
2.500
4.200
1.150
5.550
5.550

a)
Valorificarea echipamentelor tehnologice (imobilizarilor corporale):
461 = % - 8.680
7583 -7.000
4427 -1.680
-scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice
% = 2131
-30.000
2813
-15.000
6583
-15.000
-incasarea contravalorii echipamentelor tehnologice
5121 = 461 - 8.680
- inchiderea contului 7583
7583 = 121 - 7.000
- inchiderea contului 6583
121 = 6583 -15.000
b).
Valorificarea marfurilor:
4111 = %
-1.488
707 -1.200
4427 -288
- incasarea contravalorii marfurilor vandute
5121 = 4111 -1.488
- scaderea din gestiune a marfurilor vandute
607 = 371 -900
-anularea provizionului
397 = 7814 -100
42

- inchiderea conturilor 707 si 7814

% = 121
-1.300
707
-1.200
7814
-100
- inchiderea contului 607
121 = 607 -900
c)
Incasarea chiriei platite in avans:
5121 = 471 -1.000
d)
Restituirea chiriei incasate anticipat:
472 = 5121 -1.250
Regulaizarea si plata TVA
4427 = 4423 -1.968
4423 = 5121 -1.968
Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului
D
121 C
15.000
7.000
900
1.300
15.900
8.300
SD = 7.600

5121 C
2.000
1.250
8.680
1.968
1.488
1.000
.
13.168
3.218
SD=9.950

b) Intocmirea bilantului inainte de partaj

ACTIVE CIRCULANTE
I.CASA SI CONTURI LA BANCI
9.950
ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL
9.950
DATORII CURENTE
12.000
ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII
CURENTE NETE (active circulante-daorii curente)
-2.050
TOTAL ACTIVE-DATORII CURENTE
-2.050
CAPITAL SI REZERVE
I.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT
2.500
II.REZERVE (aceasta suma este formata din repartizarea
profitului net in anii anteriori)
4.200
III.REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR
-8.750
-din exercitiul curent
-1.150
-din lichidare
-7.600
TOTAL CAPITALURI PROPRII (capital+rezerverzultatul ex.)
-2.050
TOTAL CAPITALURI
-2.050
1).Determinarea capitalului propriu (activului net):
CP(AN) = 9.950 12.000 = -2.050 lei
43

Rezulta ca, pentru achitarea furnizorilor in suma de 12.000 lei ,2.050 lei capitalul
propriu (activul net) este insuficient.
In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea societatii in nume colectiv nu sunt
suficiente pentru plata datoriilor, judecatorul sindic va recurge la procedura de
executare silita impotriva asociatilor.
Societatea "X" se incadreaza in prevederile de aplicare a cotei de 16% impozit pe
profit.
2). Calcularea si varsarea impozitului pe profit si impozitului pe dividende:
2.1)Decontarea rezervelor legale
1061 = 456 -200
2.2)Impozit pe profit aferent rezervelor legale (200*16%)
456 = 441 -32
2.3)virarea acestuia
441 = 5121 -32
2.4) Decontarea altor rezerve
1068 = 456 - 4.000
2.5). Impozit pe dividende
(4.000 + 200 - 32 = 4.168 x 16%)
456 = 446 -667
446 = 5121 -667
3). Situatia partajului capitalului propriu (activului net) si a datoriilor pe asociati
Cap. social Rezerve legale
Alte rezerve TOTAL
Aociatul A 70%
1.750
118 2.333
4.201
Asociatul B 30%
750
50
1.000
1.800
TOTAL
2.500
168 3.333
6.001
Pierderi si furnizori
Pierderi din Pierderi din Furnizori
Total
Diferente
exe.curent lichidare
Aociatul A 70%
805
5.320
8.400 14.525
1.0324
Asociatul B 30%
345
2.280
3.600 6.225
4.425
TOTAL
1.150
7.600
12.000 20.750
14.749
(20.750 -6.001)
4.)Inregistrari privind partajul capitalului propriu (activului net) si a sumelor depuse de
asociati pentru plata furnizorilor:
a)capitalul social de restituit asociatilor
1012 = 456 -2.500
b) pierderea curenta si pierderea din lichidare
456 = 121 -8.750 (1.150+7.600)
c) depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor (ct. 456)
5121 = 456 2.749 Asociatul A 1.924 Asociatul B 825
Asociatul A: 2.749 x70% = 1.924
Asociatul B: 2.749 x 30% = 825
d) achitarea furnizorilor
401 = 5121 -12.000
e) situatia conturilor 456 si 121, dupa terminarea operatiunilor de lichidare, se
prezinta astfel :
44

456
32
667
8.750
9.449
SD=2.749

c
200
4.000
2.500
6.700

d
5121
c
9.950
32
2.749
667
.
12.000
12.699
12.669

2.(4.) Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de
reorganizare?
Rspuns:
art.94* din Legea nr. 85 din 2006
Urmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare n
condiiile de mai jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, n termen de 30
de zile de la afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art.
28, a inteniei de reorganizare, dac procedura a fost declanat de acesta, i potrivit
art. 33 alin. (6), n cazul n care procedura a fost deschis ca urmare a cererii unuia
sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea unui
termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane, cu condiia s i
fi manifestat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pn la votarea
raportului
prevzut la art. 59 alin. (2), deinnd mpreun cel puin 20% din valoarea total a
creanelor
cuprinse n tabelul definitiv de creane, n termen de 30 de zile de la data afirii
tabelului definitiv de creane.
(2) La cererea oricrei pri interesate, judectorul-sindic poate scurta, pentru motive
temeinice, perioadele prevzute la alin. (1).
(3) Planul va putea s prevad fie restructurarea i continuarea activitii debitorului,
fie
lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinaie a celor dou variante de
reorganizare.
(4) Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, ntr-un interval de 5
ani anteriori formulrii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite
n baza prezentei legi i nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru
falsificare sau pentru infraciuni prevzute n Legea nr. 21/1996 sau ai crui
administratori, directori i/sau asociai au fost condamnai definitiv pentru: bancrut
frauduloas, gestiune frauduloas, abuz de ncredere, nelciune, delapidare,
mrturie mincinoas, infraciuni de fals ori infraciuni prevzute n Legea nr. 21/1996,
n ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii.
(5) Nerespectarea termenelor prevzute la alin. (1) conduce la decderea prilor
respective din dreptul de a depune un plan de reorganizare i, ca urmare, la
trecerea, din dispoziia judectorului sindic, la faliment.
GRUPA V - Categoria IX Consultanta fiscala acordata contribuabililor

45

1. (127.) Se import din SUA produse finite spre a fi comercializate. S se calculeze

TVA datorat n vam, n condiiile n care se cunosc urmtoarele date:
Valoarea n vam a mrfurilor ...................................... 100.000 lei;
Taxe vamale 10%, acciza 30%
Importatorul nu beneficiaz de certificat de amnare la plata TVA n vam.
Raspuns:
In conditiile importului de bunuri, este necesar sa se stabileasca pretul
marfurilor negociat in conditia de livrare, conditie de livrare care este trecuta, de
altfel, si in declaratia vamala de import (DVI).
In toate cazurile, pretul extern cuprinde, pe langa pretul marfii, si cheltuielile
externe de circulatie (transport, asigurare, comisioane etc.).
In ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata, baza de impozitare pentru un
import de bunuri este constituita din valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform
legislatiei vamale in vigoare, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal,
accizele si alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorate pentru importul de
bunuri.
In baza de impozitare, se cuprind, de asemenea, cheltuielile accesorii
precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, care intervin
pana la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania, in masura in care aceste
cheltuieli nu au fost cuprinse in baza de impozitare stabilita conform alineatului
precedent.
Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezinta destinatia stipulata in
documentul de transport sau orice alt document insotitor al bunurilor, cand acestea
intra in Romania.
Pentru a stabili valoarea in vama a bunurilor importate, in conditiile in care pretul
extern este exprimat in valuta, acesta se converteste in moneda nationala a
Romaniei.
Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb stabilit si
comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
Acest curs de schimb este inscris in DVI si se utilizeaza pe toata durata
saptamanii urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei
saptamani.
Decontarea se va face in valuta, la cursul zilei, conform termenilor
contractuali.
Valoarea in vama = 100.000 lei
Taxa vamala = 100.000 lei x 10 % = 10.000 lei.
Acciza = 100.000 lei x 30 % = 30.000 lei.
TVA in vama = (100.000 lei + 10.000 lei + 30.000 lei) x 20 % = 28.000 lei.

2. (221.) S.C. Transportatorul nregistrat n scop de TVA conform art 153 din Codul
fiscal n Romnia, presteaz servicii de transport pentru societatea GAMA stabilit n
46

Germania i nregistrat n scop de TVA n Germania. Bunurile se transport din

Romnia n Germania.
GAMA i comunica Transportatorului codul de nregistrare n scop de TVA din
Germania. Preul serviciului = 1000 euro, fr TVA. Cursul de schimb: 1 euro = 4 lei.
Analizai spea din punctual de vedere al TVA stabilind tipul operaiunilor, locul lor,
precum i obligaiile ce revin pltitorilor de TVA.
Raspuns:
Livrarea intracomunitara de bunuri (LIC) reprezinta: livrarea de bunuri
transportate de catre si in numele furnizorului sau al persoanei catre care se
efectueaza livrarea din Romania intr-un alt stat membru.
Pentru a aplica regula de simplificare a TVA doua persoane juridice trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii: ambele persoane juridice sa fie inregistrate ca
fiind platitoare de TVA.
Servicii de transport intracomunitar de bunuri
Daca prestatorul si beneficiarul sunt persoane impozabile stabilite in
Romania, serviciile sunt supuse regulii B2B prevazuta la art. 133 alin 2. din Codul
Fiscal, ceea ce conduce la stabilirea in Romania a locului prestarii pentru orice
transport intracomunitar de bunuri, facturat intre doua persoane impozabile stabilite
in Romania. Persoana obligata la plata TVA este prestatorul, care trebuie sa emita
factura cu TVA, daca nu se aplica vreo scutire de taxa.
Daca prestatorul se afla in Romania si va presta servicii de transport si
distributie intracomunitar de bunuri catre persoane impozabile care sunt stabilite in
alte state membre, serviciile de transport sunt considerate servicii intracomunitare si
nu au locul prestarii in Romania. Locul prestarii pentru servicii e considerat a fi in
statul membru in care este stabilit beneficiarul.
S.C. Transportatorul nregistrat n scop de TVA conform art 153 din Codul
fiscal n Romnia, presteaz servicii de transport pentru societatea comerciala
GAMA stabilit n Germania i nregistrat n scop de TVA n Germania - Serviciul de
transport efectuat este neimpozabil in Romania conform art. 278 alin. (2) din Legea
nr. 227/2015 privind Codul fiscal (Locul de prestare a serviciilor catre o persoana
impozabila care actioneaza ca atare este locul unde respective persoana care
primeste serviciile isi are stability sediul activitatii sale economice.).
Prin transport intracomunitar de bunuri , conform art. 278 alin. (5) lit. c) Legea
nr. 227/2015 privind Codul fiscal, se intelege orice transport de bunuri ale carui loc de
plecare si loc de sosire sunt situate pe teritoriile a doua state membre diferite.
Loc
de plecare inseamna locul unde incepe efectiv transportul de bunuri, indiferent de
distantele parcurse pentru a ajunge la locul unde se gasesc bunurile, iar loc de
sosire inseamna locul unde se incheie efectiv transportul de bunuri.
Locul de prestare a serviciilor de transport intracomunitar, din punct de vedere al
TVA, se considera a fi:

locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri;

47

Prin exceptie, in cazul in care serviciul de transport este prestat unui client care,
pentru prestarea respectiva, furnizeaza un cod valabil de inregistrare in scopuri de
TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel de
plecare a transportului, se considera ca transportul are loc in statul membru care a
atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA;

locul in care se presteaza serviciile, in cazul unei prestari de servicii constand

in activitati accesorii transportului, cum sunt incarcarea, descarcarea,
manipularea si servicii similare acestora;

Prin exceptie, in cazul in care astfel de servicii implica activitati accesorii unui
transport intracomunitar de bunuri si sunt prestate pentru un client care furnizeaza
pentru prestatia respectiva un cod de inregistrare in scopuri de TVA, valabil atribuit
de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel in care se presteaza
efectiv serviciile, se considera ca prestarea are loc in statul membru care a atribuit
codul de inregistrare in scopuri de TVA;

in statul membru de plecare a transportului, pentru serviciile de intermediere

prestate in legatura cu un transport intracomunitar de bunuri de catre
intermediarii care actioneaza in numele si in contul altor persoane;

Prin exceptie, in cazul in care clientul furnizeaza pentru aceste servicii un cod valabil
de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat
membru, altul decat cel de plecare a transportului, se considera ca prestarea are loc
in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA;

locul in care se presteaza serviciile accesorii, pentru serviciile de intermediere

prestate in legatura cu serviciile accesorii transportului intracomunitar de
bunuri de catre intermediarii care actioneaza in numele si in contul altor
persoane.
Prestarile de servicii intracomunitare se declara in declaratia recapitulativa.

Daca prestatorul este stabilit in alt stat membru si factureaza servicii de

transport intracomunitar de bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti
in Romania, serviciile de transport sunt considerate achizitii intracomunitare de
servicii si au locul prestarii in Romania. Obligatia platii taxei revine beneficiarului
stabilit in Romania care, daca este inregistrat in scopuri de TVA, va aplica
mecanismul taxarii inverse.
In situatia in care beneficiarul nu este inregistrat in scopuri de TVA, va trebui
sa solicite inregistrarea conform art. 1531 din Codul fiscal inainte de a beneficia de
acest serviciu si va depune un decont special de TVA (formularul 301). Fiind o
achizitie intracomunitara de servicii, exista si obligatia declararii acestei operatiuni in
declaratia recapitulativa lunara (390).
Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in afara Uniunii
Europene in situatia in care prestatori din Romania realizeaza servicii de transport
48

intracomunitar de bunuri catre beneficiari din afara Comunitatii se aplica regula B2B,
serviciile nefiind impozabile in Romania.
Daca prestatorul e stabilit in afara UE si va presta servicii de transport
intracomunitar de bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti in
Romania, serviciile au locul prestarii in Romania. Beneficiarul persoana impozabila
din Romania are obligatia platii TVA pentru un astfel de serviciu, respectiv clientul din
Romania va aplica TVA prin mecanismul taxarii inverse daca e inregistrat in scopuri
de TVA in Romania.
In cazul in care clientul nu e inregistrat in scopuri de TVA, va depune un decont
special de taxa; o astfel de operatiune nu reprezinta o achizitie intracomunitara de
servicii, prin urmare nu exista nici obligatia raportarii acestui serviciu in declaratia
recapitulativa si nici a inregistrarii clientului in scopuri de TVA in cazul in care nu e
deja inregistrat.
Evidenta TVA, se tine cu ajutorul urmatoarelor documente: jurnale pentru
cumparari si jurnale pentru vanzari, registrul nontransferurilor
si registrul bunurilor primite din alt stat membru, dupa caz.
Deconturile de TVA se depun de catre persoanele impozabile, inregistrate ca
platitori de taxa pe valoarea adaugata, in functie de cifra de afaceri realizat in anul
anterior, la organul fiscal unde contribuabilul isi are domiciliul fiscal, prin posta sau
direct lacompartimentul cu atributii in gestionarea declaratiilor fiscale, pe suport
electronic, insotite de doua exemplare listate, precum si prin sistemul electronic
national, astfel:
- trimestrial, pana la 25 a lunii urmatoare incheierii trimestrului;
- lunar, pana la 25 a lunii urmatoare lunii de raportare inclusiv.
Fiind un serviciu intracomunitar, acest transport se raporteaz de ctre
prestator declaraia recapitulativ lunar, la rd.3 i 3.1 din decontul de TVA.
3. (229.) Precizai care sunt condiiile pentru antrepozitul fiscal n cazul accizelor.
Raspuns:
Regimul de antrepozitare
ART. 362 - Reguli generale
(1) Producia, transformarea i deinerea produselor accizabile, atunci cnd
accizele nu au fost percepute, este permis numai ntr-un antrepozit fiscal, cu
excepiile prevzute de prezentul capitol. Norme metodologice
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplic pentru:
a) berea, vinurile i buturile fermentate, altele dect bere i vinuri, produse n
gospodriile individuale pentru consumul propriu; Norme metodologice
b) vinurile linitite realizate de micii productori care obin n medie mai puin de
1.000 hl de vin pe an; Norme metodologice
49

c) energia electric, gazul natural, crbunele, lignitul i cocsul.

.
(7) Este interzis deinerea unui produs accizabil n afara antrepozitului fiscal, dac
acciza pentru acel produs nu a fost perceput. Deinerea de produse accizabile n
afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada perceperii accizelor,
atrage obligaia de plat a acestora.
..
ART. 364 - Condiii de autorizare
(1) Autoritatea competent elibereaz autorizaia de antrepozit fiscal pentru un loc
numai dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii:
a) locul urmeaz a fi folosit pentru producerea, transformarea, deinerea, primirea
i/sau expedierea produselor accizabile n regim suspensiv de accize. n cazul unui
loc ce va fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare, volumul mediu
trimestrial al ieirilor de produse accizabile estimate la nivelul unui an trebuie s fie
mai mare dect limitele prevzute n normele metodologice, difereniate n funcie
de grupa de produse depozitate i de accizele aferente produselor depozitate;
Norme metodologice
b) locul este amplasat, construit i echipat astfel nct s nu permit scoaterea
produselor accizabile din acest loc fr plata accizelor; Norme metodologice
c) locul nu va fi folosit pentru vnzarea cu amnuntul a produselor accizabile, cu
excepiile prevzute la art. 362 alin. (6);

e) n cazul unei persoane juridice care urmeaz s i desfoare activitatea ca

antrepozitar autorizat, nici persoana nsi, nici administratorii acestei persoane
juridice s nu fie incapabili, s nu fi fost condamnai definitiv sau s nu se fi
pronunat amnarea aplicrii pedepsei pentru infraciunile prevzute la lit. d), dup
caz.
..
ART. 365 - Autorizarea ca antrepozit fiscal
(1) Autoritatea competent emite autorizaia de antrepozit fiscal, n termen de 60 de
zile de la data depunerii documentaiei complete de autorizare. Norme metodologice
(2) Autorizaia conine urmtoarele elemente:
a) codul de accize atribuit antrepozitului fiscal;
50

b) elementele de identificare ale antrepozitarului autorizat;

c) adresa antrepozitului fiscal;
d) tipul produselor accizabile primite/expediate n/din antrepozitul fiscal i natura
activitii;
e) nivelul garaniei;
f) perioada de valabilitate a autorizaiei, care este de 5 ani;
g) orice alte informaii relevante pentru autorizare.

(7) Antrepozitarul autorizat care dorete continuarea activitii ntr-un antrepozit

fiscal dup expirarea perioadei de valabilitate nscrise n autorizaia pentru acel
antrepozit fiscal solicit n scris autoritii competente reautorizarea ca antrepozit
fiscal cu cel puin 60 de zile nainte de expirarea perioadei de valabilitate, conform
precizrilor din normele metodologice.
.
ART. 367 - Obligaiile antrepozitarului autorizat
(1) Orice antrepozitar autorizat trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine:
a) s constituie n favoarea autoritii competente o garanie care s asigure plata
accizelor care pot deveni exigibile, n conformitate cu prevederile art. 348 i n
condiiile stabilite prin normele metodologice;
.
ART. 369 - Anularea, revocarea i suspendarea autorizaiei de antrepozit fiscal
(1) Autoritatea competent poate anula autorizaia pentru un antrepozit fiscal atunci
cnd i-au fost oferite informaii inexacte sau incomplete n legtur cu autorizarea
antrepozitului fiscal. Norme metodologice
(2) Autoritatea competent poate revoca autorizaia pentru un antrepozit fiscal n
urmtoarele situaii:
a) n cazul unui antrepozitar autorizat, persoan fizic, dac:
1. persoana a decedat;
2. persoana a fost condamnat printr-o hotrre judectoreasc definitiv sau s-a
pronunat amnarea aplicrii pedepsei, n Romnia sau ntr-un stat strin, pentru
infraciunile prevzute la art. 364 alin. (1) lit. d);
51

3. activitatea desfurat este n situaie de faliment, dizolvare sau lichidare;

b) n cazul unui antrepozitar autorizat, care este persoan juridic, dac:
1. n legtur cu persoana juridic a fost deschis o procedur de faliment, dizolvare
sau lichidare;
2. persoana juridic sau oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost
condamnat printr-o hotrre judectoreasc definitiv sau s-a pronunat amnarea
aplicrii pedepsei, n Romnia sau ntr-un stat strin, pentru infraciunile prevzute
la art. 364 alin. (1) lit. d), dup caz;
c) antrepozitarul autorizat nu respect oricare dintre cerinele prevzute la art. 367,
cu excepia obligaiei prevzute la art. 367 alin. (1) lit. l);
d) cnd antrepozitarul ncheie un act de vnzare a locului;
e) n cazul n care antrepozitarul autorizat dorete s renune la autorizaie;
f) antrepozitarul autorizat nregistreaz obligaii fiscale restante la bugetul general
consolidat, de natura celor administrate de A.N.A.F., mai vechi de 60 de zile fa de
termenul legal de plat;
g) pe durata unei perioade continue de minimum 6 luni, volumul mediu trimestrial al
ieirilor de produse accizabile din antrepozitul fiscal de depozitare este mai mic
dect limita prevzut n normele metodologice, potrivit prevederilor art. 364 alin. (1)
lit. a).
..
(8) n cazul n care antrepozitarul autorizat dorete s renune la autorizaia pentru
un antrepozit fiscal, acesta are obligaia s notifice acest fapt autoritii competente
cu cel puin 60 de zile nainte de data de la care renunarea la autorizaie i
produce efecte.
(9) n cazul anulrii autorizaiei, o nou autorizaie poate fi emis de autoritatea
competent numai dup o perioad de cel puin 5 ani de la data anulrii.
.
(12) Antrepozitarii autorizai, crora le-a expirat ori le-a fost suspendat, revocat
sau anulat autorizaia i care dein stocuri de produse accizabile la data expirrii,
suspendrii, revocrii ori anulrii, pot valorifica produsele nregistrate n stoc - materii
prime, semifabricate, produse finite -, n condiiile prevzute de normele
metodologice
4. (237.) Un agent economic produce 20.000 pachete de tigarete a 20 tigarete
fiecare. Pretul maxim cu amnuntul declarat de agentul economic este de 15
52

lei/pachet. Determinati acciza totala stiind ca acciza unitara este de 51,49 euro/1.000
tigarete, cursul de schimb este de 4,5223 lei/euro, acciza ad valorem este de 19% iar
acciza minima este de 79 Euro/1.000 tigarete.
Raspuns:
Un agent economic produce 20.000 pachete de tigarete a 20 tigarete fiecare.
Pretul maxim cu amanuntul declarat de agentul economic este de 15
lei/pachet.
Determinati acciza totala, stiind ca acciza unitara este de 51,49 euro/1.000
tigarete, cursul de schimb este de 4,5223 lei/euro, acciza ad valorem este de 19% iar
acciza minima este de 79 euro/1.000 tigarete.

GRUPA V - Categoria XII Doctrina si deontologie profesionala

1.(65.) Ce se ntelege prin autonomia Corpului?
Raspuns:
Autonomia este in general situatia celui care nu depinde de nimeni, care are deplina
libertate in actiunile sale (DEX) . Autonomia Corpului face din aceasta un organism
de autoreglementare in profesie; aceasta presupune nesubordonarea vreunei
autoritati.
Corpul, prin regulamentul sau, prin statutul sau, nu este subordonat vreunui
organism statal. Dimpotriva, prin delegatia primita din partea autoritatilor publice,
acorda si retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil si de contabil
autorizat si are dreptul sa controleze competenta si moralitatea membrilor sai. Prin
organele alese, Corpul este reprezentat in fata autoritatilor publice, precum si in
raporturile cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate. Corpul
colaboreaza cu organele de specialitate ale statului in elaborarea de norme legate de
profesia contabila, dar normele de lucru, specifice profesiei, care sunt rezultatul
activitatii Corpului.
2.(68.) Care sunt atributiile Conferintei Nationala Ordinara?
Raspuns:
Conferinta Nationala ordinara are urmatoarele atributii:
a) aproba Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili
si Contabililor Autorizati din Romania, modificarile si completarile acestuia, avizate de
53

Ministerul Finantelor si de Ministerul Justitiei, precum si Codul privind conduita etica

si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati;
b) stabileste directiile de baza si ia masurile necesare pentru asigurarea bunei
exercitari a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat;
c) examineaza si aproba, prin vot deschis, raportul de activitate prezentat de
Consiliul Superior pentru exercitiul financiar expirat si raportul cenzorilor asupra
gestiunii financiare a Consiliului Superior;
d) aproba, prin vot deschis, bilantul contabil, executia bugetului de venituri si
cheltuieli pentru exercitiul financiar incheiat, precum si bugetul de venituri si cheltuieli
al exercitiului financiar viitor, prezentate de Consiliul Superior;
e) aproba, prin vot deschis, organigrama Consiliului Superior, sistemul de salarizare
pentru anul urmator, precum si principiile si criteriile de organizare si de salarizare a
aparatului propriu si a consiliilor filialelor;
f) aproba, prin vot deschis, sistemul de acordare si cuantumul cheltuielilor de
deplasare si reprezentare in consiliile filialelor Corpului pe anul urmator, la
propunerea presedintelui Consiliului Superior;
g) alege si revoca presedintele si membrii Consiliului Superior si ai comisiei de
cenzori a acestuia; alege si revoca presedintele si doi membri ai Comisiei superioare
de disciplina;
h) aproba raportul Consiliului Superior referitor la rezultatul alegerilor privind
reinnoirea mandatelor membrilor consiliilor filialelor Corpului, inclusiv revocarea celor
alesi;
i) aproba, prin vot deschis, nivelul indemnizatiilor pentru organele alese ale Corpului
si al taxelor de inscriere in evidenta Corpului;
j) hotaraste asupra propunerilor de sanctionare disciplinara a membrilor Consiliului
Superior si ai consiliilor filialelor, formulate de Comisia superioara de disciplina;
k) stabileste anual cotizatiile pe transe de venit, datorate de membrii Corpului;
l) aproba planurile anuale de activitate ale Consiliului Superior si ale consiliilor
filialelor;
m) confirma lista cuprinzand membrii de onoare ai Corpului, in conformitate cu anexa
nr.3;
n) stabileste masurile necesare si urmareste indeplinirea altor atributii prevazute de
actele normative, precum si a propriilor hotarari.
3.(69.) Care sunt atributiile Consiliul Superior?
Raspuns:
Consiliul Superior are urmatoarele atributii:
a) alege dintre membrii sai 5 vicepresedinti ai Consiliului Superior: 4 dintre acestia
sunt alesi dintre expertii contabili, iar unul, dintre contabilii autorizati;
b) asigura elaborarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare a
Corpului, solicitand avizele Ministerului Finantelor si Ministerului Justitiei;
regulamentul de organizare si functionare nu va fi inaintat pentru aprobare fara
avizele favorabile ale celor doua ministere;
c) asigura elaborarea si completarea Codului privind conduita etica si profesionala a
expertilor contabili si contabililor autorizati;
d) asigura administrarea si gestionarea patrimoniului Corpului;
e) delibereaza asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil si de
contabil autorizat;
54

f) vegheaza ca Regulamentul privind dobandirea calitatii de expert contabil si contabil

autorizat sa fie strict aplicat;
g) asigura coordonarea activitatii consiliilor filialelor; stabileste metodologia de
elaborare a bugetului de venituri si cheltuieli al Corpului;
h) aproba statele de functii ale Corpului si filialelor;
i) asigura participarea membrilor sai in cadrul unor comisii de studii si cercetari
destinate a face sa progreseze profesia si stiinta contabila sau in diverse grupe de
lucru din cadrul institutiilor guvernamentale si neguvernamentale, la solicitarea
acestora;
j) decide in termen de 30 de zile asupra contestatiilor facute impotriva hotararilor
luate de Comisia superioara de disciplina;
k) aproba normele privind desfasurarea activitatii curente a compartimentelor si
verigilor organizatorice ale Corpului;
l) ia toate masurile necesare pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii de
acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei si a celei de asigurare a riscului
profesional de catre toti membrii Corpului;
m) indeplineste alte atributii prevazute de lege, regulament si hotararile Conferintei
Nationale a expertilor contabili si contabililor autorizati.

4.(71.) Care sunt atributiile Adunarii generale a filialei CECCAR?

Raspuns:
Atribuiile Adunrii generale ale filialei CECCAR sunt:

Aproba raportul de activitate prevazut de Consiliul filialei pentru perioada

raportata.

Aproba executia bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul expirat, insotit de

raportul cenzorilor asupra gestiunii filialei , precum si bugetul de venituri si cheltuieli
pentru exercitiul viitor;.

Ia cunostinta de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei activitatii

profesionale a membrilor contabili si aproba lista membrilor care vor fi supusi
controlului de calitate in anul viitor;

Alege si revoca presedintele si membrii Comisiei de Disciplina a filialei.

Alege si revoca presedintele si membrii Consiliului, precum si cenzorii;

Propune dintre membrii sai, candidatii pentru functia de presedinte si de

membru in Consiliul Superior;

Adopta lista membrilor de onoare ai filialei.

Indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, de Regulament, de Codul etic

national al profesionistilor contabili sau hotarate de Consiliul Superior.
5.(108.) Ce se ntelege prin publicitate n profesia contabila?
Raspuns:
Prin publicitate se intelege comunicarea catre public a informatiilor asupra serviciilor
oferite sau a calificarilor pe care le poseda un profesionist contabil, in scopul obtinerii
de lucrari;
55