Sistemul de supraalimentare pentru motor termic cu ardere interna

Acest sistem are rolul de a realiza introducerea fortata a unei cantitati suplimentare de aer cu scopul de a
realiza o ardere mai buna a combustibilului, o reducere a emisiilor poluante, o scadere a consumului de
combustibil in conditiile in care capacitatea cilindrica ramane neschimbata. Sistemul de supraalimentare in
functie de modul de actionare poate fii intalnit in varianta compresor, acesta fiind actionat prin transmisie de
la arborele motor si in varianta cu turbosuflanta, acest sistem fiind actionat prin intermediul gazelor de
evacuare. Din punct de vedere constructiv, acest sistem prezinta urmatoarea componenta: (foaia de data
trecuta)
1. suflanta aspira aerul, il trece prin filtru si il trimite fortat in cilindru
2. ax al turbosuflantei ca element de legatura intre suflanta si turbina
3. turbina
4. filtru de aer
5. galerie de admisie
6. galerie de evacuare
7. se = supapa de evacuare
8. sa = supapa de admisie
In cadrul functionarii, prin intermediul gazelor evacuate din cilindru este actionata turbina, datorita
presiunii gazelor de evacuare. Aceasta la randul sau, printr-un ax antreneaza suflanta care aspira si refuleaza
aerul filtrat catre cilindru. Procesul se realizeaza la faza de evacuare pentru actionarea sistemului iar aerul
filtrat va intra in cilindru la faza nr 1 la cea de admisie. Acest sistem de supraalimentare prezinta o serie de
avantaje (prin comparatie cu sistemul clasic cel cu admisie normala). Acesta din urma se incadreaza in cat
admisie fortata.
Avantaje:
- cresterea puterii motorului la aceeasi capacitate cilindrica
- se fol special pt motoare cu capacitate mare
- reducerea emisiilor poluante
- reducerea cons de comb
- cresterea gradului de securitate in conducerea autovehiculului
MAS
Alimentare cu carburator
Alimentare cu injectie pe benzina
Aceste sisteme de alimentare au rolul de a pastra o cantitate de comb in apropierea motorului, de a curata
componentele amestecului, de a forma si doza amestecul care va fi introdus in cilindru la timpul nr 1 timpul
de admisie. Aceste sisteme realizeaza amestecul carburant in afara cilindrului, respectiv in carburator sau
galeria de admisie. Un sistem de alimentare pentru acest tip de motor prez 2 circuite unul pt comb si unul pt
aer.
ALIMENTARE CU CARBURATOR
Componenta:
1. rezervor
2. filtru
3. pompa
4. carburatorul prezinta 2 compartimente : 4a camera de nivel constant si 4b camera de amestec
5. filtru de aer
6. conducta 6
- A si B cui obturator respectiv plutitor (un sistem care mentine nivelul constant de benzina)
- C orificiul de pulverizare
- D difuzor rolul de a creste viteza aerului ce patrunde in carburator (E nu trb sa fie difuzor trebuie sa
fie clapeta de aer)
- E clapeta de aer

F clapeta de acceleratie

In leg cu fct acestui sistem, pompa de alim asigura circuitul de joasa presiune dintre rezervor si camera de
nivel constant a carburatorului. Pe acest circuit se realizeaza si filtrarea combustibilului. La timpul nr 1 de
functionare a motorului admisie, prin deschiderea orificiului de admisie si deplasarea pistonului, de la pmi
la pme in cilindru se creaza depresiune fapt ce determina aspiratia aerului prin filtru in camera de amestec a
carburatorului. Aerul trece printr-o sectiune ingustata denumita difuzor pentru cresterea vitezei de aspiratie,
realizandu-se amestecul dintre benzina si aer prin aspiratia benzinei de catre aer din canalul aferent orificiului
de pulverizare. Amestecul format ajunge in cilindru prin galeria de admisie. Prin pozitionarea celor doua
clapete sunt asigurate toate regimurile de functionare ale motorului, atat la functionarea in sarcina brusca sau
progresiva, la regimul de functionare normal cat si in momentul pornirii pe timp rece. Pentru o combustie
corespunzatoare este necesar a se realiza un amestec intre cele doua componente in raport de 15 (o parte
benzina si 15 parti aer). Pentru o mai buna dozare calitativa a amestecului a aparut sistemul cu injectie pe
benzina.
Sistemul cu injectie pe benzina
- realizeaza o dozare mai buna in functie de sarcina motorului, asigura o mai buna ardere a amestecului
carburant datorita dozarii. Pe plan mondial exista urmatoarele tipuri:
a) injectia Mono-Jetronic se incadreaza la categ injectie continua monopunct
b) K-Jetronic injectie continua multipunct
c) L-Jetronic injectie discontinua multipunct
d) M-Jetronic injectie discontinua multipunct (aprindere electronica)
Un sistem de alim L-Jetronic cuprinde urm elemente:
1. rezervor
2. pompa
3. filtru
4. regulator de presiune
5. injector
6. filtru de aer
7. regulator de debit
8. dispozitiv de pornire pe timp rece
9. clapeta de acceleratie care modif sectiunea si prin aceasta se modif si debitul de aer
10. blocul electronic de comanda primeste informatii de la motor prin intermediul unor traductoare
11. traductor de turatie
12. traductor
13. traductor de sarcina
14. trad temperatura aer
Informatii:
- sarcina motorului
- debit de are
- turatie
- compozitia gazelor arse
- temperatura aerului admis in cilindru
- temp lichidului de racire
Comenzi ale blocului electronic de comanda:
- cantitatea de benzina injectata
- punerea/scoaterea din functiune a sist de pornire pe timp rece
- reglarea presiunii benzinei in functie de sarcina motorului
SISTEMUL DE APRINDERE pt MAS
Are rolul de a produce scanteia electrica necesara aprinderii amestecului carburant la momente precise
determinate de timp si in ordinea de functionare. Principalele tipuri de sisteme:
- cu magnetou pt 2 timpi

- cu baterie si transf 4 timpi

- de aprindere electronica 4 timpi
Un sist de aprindere cu bat si transf fct pe baza alternantei intre doua circuite electrice - un circuit de joasa
tensiune si un circuit de inalta tensiune. Componentele de baza ale sistemului:
1. acumulator (baterie)
2. contact
3. transformator (3a infasurarea principala, 3b secundara, 3c miezul magnetic)
4. condensator
5. coloana ruptor distribuitor avand urmatoarea comp (5a inel came, 5b contact mobil, 5c contact
fix, 5d distribuitor, 5e capac distribuitor)
6. bujia
Transformatorul are rolul de a transf curentul de joasa in curent de inalta ternsiune pe baza fenomenului
inductiei electromagnetice prin variatia fluxului magnetic de la maxim la 0 in urma circuitului de joasa
tensiune. Coloana ruptor distribuitor are rolul de a intrerupe circuitul de joasa tensiune si de a distribui
curentul de inalta tensiune. In mom in care cele 2 contacte 5b 5c sunt apropiate in sistem se stabileste un
curent de joasa tensiune printr-un circuit format din baterie, infasurare principala, transformator si ruptor).
Prin departarea celor doua contacte sub actiunea inelului cu came la bobina are loc transf curentului de joasa
in inalta tensiune care va fi distribuit prin borna centrala bobina, prin distribuitor catre bujii.
SISTEMUL DE UNGERE pt mot termic cu ardere interna
- are rolul de a asigura o pelicula de lubrifiant intre suprafetele componentelor mobile ale unui subansamblu
cu scopul de a reduce lucrul mecanic pierdut prin frecare, de a reduce uzura. In acelasi timp sistemul asigura
indepartarea produselor rezultate in urma frecarii, contribuie de asemenea la racirea pieselor cu care
lubrifiantul vine in contact.
Principalele procedee de ungere:
- ungerea prin amestec presupune adaugarea unei cantit de lubrifiant in combustibil 2-3%. Acest
procedeu este intalnit la mot in 2 timpi cu aprindere prin scanteie. Lubrifiantul urmareste acelasi circuit cu
combustibilul. Practic sistemul acesta nu are parti componente. Dezavantaje: poluare ridicata, consum mai
mare de ulei, aparitia unor defectiuni (defectarea bujiilor, depunerea de zgura pe chiulasa si pistoane)
- ungerea prin stropire la motoare de turatie mica/medie, motoare stationare. Principalul avantaj:
simplitate constructiva, dezavantaj: ungere necontrolata a pieselor motorului. Un astfel de sistem presupune:
montarea unor cuve sau lingurite pe manetoanele arborelui cotit, presupune prezenta rezervorului de ulei (baia
de ulei). Prin miscarea arborelui cotit linguritele patrund in baie si il antreneaza catre piesele motorului.
- Ungerea prin presiune este intalnit la motoare de turatie medie/mare, instalate pe utilaje mobile,
complexe. Un astfel de sist este prevazut cu una sau mai multe pompe care sa asigure debitul necesar pentru
ungerea sub presiune a tuturor comp motorului. Avantaje: asigurarea cst a unei pelicule de lubrifiant intre
piese, controlul a parametrii: presiunii si temp lubrifiantului. Dezavantaj: pretul de cost este mai ridicat
datorita complexitatii sistemului, a preciziei de executie a unor componente ale sistemului.
- Ungerea mixta intalnita la maj motoarelor asigurand o ungere prin presiune a pieselor cu joc mic de
montaj, o ungere prin stropire a pieselor cu joc mare de montaj. Prezinta urmatoarele parti componente:
1. baia de ulei
2. pompa
3. filtru
4. radiator
5. rampa de distributie
6. canalizatii de ungere
7. canalizatii de ungere
Uleiul din baie preluat de catre pompa care asigura presiunea necesara de lucru este trecut prin filtru prin
radiator daca este cazul si apoi catre locurile de ungere. La inceput cand uleiul este rece acesta nu trebuie sa
fie racit, de asemenea el nu poate fi filtrat datorita vascozitatii si rezistentei hidraulice. Filtrarea incepe numai
dupa incalzirea uleiului. Mai intai se realizeaza o ungere prin presiune a urmatoarelor componente: lagarele
paliere si manetoane ale arborelui motor, angrenaj distributie, lagare paliere arbore cu came, axul culbutorilor.
Se continua cu ungerea prin stropire a urm comp (culbutori, tije impingatoare, tacheti, came, cilindrii,
pistoane). Uleiul revine in baie de unde va fi recirculat.

In timpul exploatarii motorului termic apare un fenomen denumit consum de ulei. Acest fenomen este det de o
serie de cauze:
- vaporizarea si arderea uleiului din camera de ardere
- vaporizarea uleiului in baia de ulei
- neetanseitatea sistemului de ungere
Factorii care det cons de ulei:
- cresterea turatiei motorului
- utilizarea de uleiuri de calitate inferioara care au punct de inflamabilitate scazut
- starea tehnica a motorului apreciata prin uzura cilindrilor, pistoanelor, segmentilor
SISTEMUL DE RACIRE
Are rolul de a raci piesele motorului care se incalzesc datorita arderii combustibilului in cilindrii motorului
(de a raci piesele solicitate termic) si de a mentine o temp optima de functionare. Tipuri de sisteme de racire:
a) racire directa racirea la care aerul este cel care preia caldura direct de la motor
b) racire indirecta caldura este preluata de catre un lichid si apoi cedata aerului. Acest sistem poate fi
intalnit in variantele: vaporizare, termosifon si cu circulatie fortata si termostat.
Sistemul cu racire directa este intalnit la motoarele de turatie mica/medie in 2 timpi dar si in 4 timpi.
Componenta unui sistem cu racire directa este urmatoarea:
1. turbina de aer
2. un capotaj pentru dirijarea curentului de aer
3. proeminente practicate pe motor, bloc, chiulasa aripioare de racire (au rolul de a mari suprafata de
contact cu aerul).
Acest sistem are ca avantaje: simplitate constructiva, dimensiuni reduse ale motorului, cheltuieli minime de
intretinere, siguranta in exploatare indeosebi pe timp rece. Dezavantaje: motorul atinge mai greu temperatura
optima de fct pe timp rece, consum de comb ridicat in timpul fct pe perioada scurta, fct zgomotoasa a
motorului, necesitatea radiatorului de ulei, pornire nesigura pe timp rece.
Sistemul cu racire indirecta
- prin vaporizare este folosit la motoare stationare, de turatie mica care presupune prezenta unui
rezervor si a camasilor de racire iar procesul de racire se bazeaza pe trecerea lichidului in stare de vapori la
contactul cu piesele fierbinti ale motorului. Acest sistem necesita completarea cu mari cantitati de apa
(dezavantaj). Constructie: camasi de racire (1,2), rezervor (3)
- Prin termosifon sistem intalnit la motoare termice de turatie medie la care functionarea se bazeaza pe
diferenta de densitate dintre lichidul rece si cel incalzit. Circulatia lichidului este asigurata pe baza acestor
diferente. Constructie : se obs lipsa pompei.
- Cu circulatie fortata si cu termostat intalnit la majoritatea motoarelor
Avantaje : asigura o racire eficienta e motorului, asigura o incalzire rapida a motorului, constanta in
functionarea motorului, zgomot redus, pornire sigura pe timp rece.
Dezavantaje : complexitate constructiva => pret de cost ridicat, materiale de constructie scumpe, dimensiuni
mai mari ale motorului, chelt de intretinere/reparatii mai mari, pot aparea o serie de defectiuni in tp
functionarii.
Din punct de vedere constructiv :
1. camasi de racire
2. idem 1
3. radiator
4. ventilator
5. pompa
6. termostat
In acest sistem se stabilesc pe rand doua circuite si anume : in prima faza circuitul scurt de incalzire prin
care se urmareste ca lichidul sa ajunga la temperatura minima a intervalului optim de functionare. Acest
circuit este format din pompa, camasi, termostat, pompa. Acest circuit scurtcircuiteaza radiatorul. Dupa
incalzirea lichidului se stabileste al doilea circuit circuitul lung de cedare a caldurii care presupune
suplimentar trecerea lichidului prin radiator pentru cedarea caldurii. Astfel acest circuit cuprinde: radiator,
pompa, camasi de racire, termostat, radiator.

BILANT TERMIC
- in care se arata modul in care se fol caldura rezultata prin arderea combustibilului.
Qt = Qe+Qr+Qrad+Qai+Qm+Qev
Qe = cantit efectiva de caldura transf in lucru mecanic (20-40%)
Qr = cantit de caldura pierduta prin sist de racira
Qrad cantit de cald pierduta prin radiatie de catre piesele motorului
Qai = cantit de cald pierduta prin arderea incompleta a comb
Qm = cantit de cald pierdura prin frecarile interioare si act mecan auxiliare
Qev = cantit de cald pierduta in gazele de evacuare
Randamentul efectiv = raportul dintre cantit efectiva si cantitatea totala obt prin arderea combustibilului.