Miscarea antisovietica si anticomunista din RSSMIn anii 1944-1990, Basarabia s-a

aflat sub dezastruoasa ocupatie a URSS, care si-a impusmodelul sovietic in plan
politic,economic si cultural. Dupa 1985, in contextul creat deconceptiile
gorbacioviste, s-au intensificat formele de afirmare a identitatii nationale. In
perioada stanilista s-au format initial grupuri mici si isolate, apoi s-au marit
formindorganizatii cu scopuri bine definite. In a doua jumatate a anilor 40 si
inceputul anilor 50, inRSSM au activat circa 20 de formatiuni de rezistenta
antisovietica. Revoltele au cuprins toatepaturile sociale: taranii, muncitorii,
intelectualii, micii negustori si functionarii. La Soroca aactivat in 1946-1947,
Organizatia Nationala din Basarabia Arcasii lui Stefan, iar la Balti in1948, stundentii
Petru Lungu si Ion Moraru formeaza organizatia Sabia Dreptatii, opunindrezistenta
antisovietica pe cale pasnica. O data cu inasprirea politicii promovate de regim
(50_,apar formatiuni care opuneau rezistenta armata, dintre care Armata
Neagra in frunte cuFilimon Bodiu. In perioada hrusciovista (1953-1964)
aspiratiile nationale ale basarabenilor au fost incurajatede unele masuri de a
asa zisului dezghet hrusciovist: amnistierea a 8000 de
familii,condamnarea cultului personalitatii, introducerea treptata a normelor
ortografice firesti limbiiromane, editarea operelor scriitorilor clasici. In perioada
respective, confruntarea dintre partid siopozitie a purtat un character ideologic.
Manifestarile de opozitie fata de regimul communisterau infaptuite de intelectuali si
stundenti, pentru limitarea lor, KGB-ul a mentinut sentimentulfricii. Statul sovietic a
intensificat persecutiile impotriva cultelor, in special a Bisericii ortodoxe,constiinta
religioasa fiind incompatibila cu ideologia comunista. Consiliul de Ministri al
RSSMdin 5 iunie 1959 preconiza includerea a 9 biserici. Credinciosii si comunitatile
monastic s-auopus vehement in special la manastirea Raciula unde a avut loc o
adevarata rascoala: taranii aupus mina pe furci si coase. Dupa 8 zile si 8 nopti de
calvar maicele parasesc manastirea, revoltaavind un final tragic 3 morti, 8
oameni judecati si citiva raniti. Intelectualii moldovenirespingeau politica de
vulgarizare a limbii moldovenesti, dorind revenirea la alfabetul latin,stundentii
pronuntindu-se impotriva uitarii istoriei si culturii nationale: impedicind
stramutareamon. lui Stefan cel Mare. In epoca brejnevista s-a revenit la politica
de izolare a cetatenilordintre Prut si Nistru de Romania. Dar procesul de renastere
nationala nu a disparut, fiind sustinutde Romania indirect: vizita presedintelui,
sustinerea ideii ca Basarabia este teritoriu rominesc,publicarea in revistele din
Romania operelor autorilor basarabeni. Romanii basarabeni si-auafirmat aspiratiile
nationale si antisovietice, starea de nemultumire dominind in
mediulscriitorilor, cadrelor didactice, stundentilor ,cetatenilor. La Chisinau si in alte
localitati activaugrupuri de patrioti care doreau sa mentina Treaza constiinta
nationala si sa scoata la ivealapolitica de deznationalizare. La sfirsitul anilor 60, la
Chisinau activa Frontul National Patriotic,organizatiile care militau pentru renasterea
spiritual si nationala a moldovenilor. Ei doreau saduca lupta contra jugului
rusesc pentru a scapa romanii din Basarabia si Bucovina
dedeznationalizare pentru a realize dorinta de secole a tuturor romanilor de a se uni
intr-un singurstat. Chiar si Vasile Viscu, vicepresedintele Consiliului de Ministri al
RSSM, lanseaza unmanisfest adresat moldovenilor si moldovencelor, patriotii
neamului nostrum pronuntindu-seimpotriva deznationalizarii, folosirea limbii
materne in institutii, reintoarcerea paminturilorstramosesti.Concluzia: Ideea
romanismului se mentine si pe ea se sprijina speranta renasterii nationale.