Fisa plantei

Alchillea millefolium- fam Asteraceae

Descriere
Coada soricelului este o plant ierbacee, peren, ntalnit de la cmpie pn in regiunea
subalpin, pe soluri nisipoase, relativ umede, nsorite sau umbrite. Prezint rizom lignificat,
multicapitat, repent, oblic sau orizontal, cu stoloni subterani. Tulpina este erect-glabr sau
usor-proasa, striat, simpla sau lignificat in partea superioara, nalt pn la 80 cm. Frunzele
sunt alterne, de 2-3 ori penat-sectate, cu lacini foarte inguste, usor-proase. Florile sunt
dispuse in calatidii ovoide, iar acestea sunt grupate in corimburi; florile marginale sunt albe,
uneori nuanate cenuiu, mai rar roz ; florile centrale sunt tubuloase, hermafrodite.Fructele
sunt achene mici.
Partea aeriana (Millefolii herba) si florile (Millefolii flos) se recolteaz in zilele senine, intre
orle 12-14 cnd concentraia de ulei volatil este maxim. Uscarea se face la umbr in strat
subire. Se pstreaza in saci de hrtie sau textili, la loc uscat. (univ plante)

Compoziie chimic
Planta conine: ulei volatil de culoare albastr, principii amare proazulenice( achilin si
achilicin), acid achileic, acid aconitic, acid formic, acid acetic, acid ascorbic, acid valerianic,

acid stearic, acid linoleic, acid oleic, acid salicilic, acid cafeic (in urme), flavone( heterozile
ale apigenolului, luteolului, cvercetolului), glucoz, maltoz, dextrine, aminoacizi, proteine,
taninuri, susbtane anorganice coninnd Fe,Mn, Zn, Cd, Cu, Ni, Si.(univ plante, lp)

APIGENOL

LUTEOL

CVERCETOL

Aciune farmacologic
Intern, acioneaz ca bronhodilatator, expectorant, antiseptic bronic, dezinfectant si calmant
in inflamaiile gastrointestinale, carminativ, astringent, antispasmodic al cilor biliare,
analgezic, hemostatic, decongestiv antihemoroidal.
Extern, acioneaza ca dezinfectant, calmant, antiinflamator si regenereaza esuturile.

ntrebuintari
Intern, se folosete pentru stimularea poftei de mncare, uurarea activitii digestive, in
bronite, tuse de diverse etiologii, rinite si rinitosinuzite alergice, alergii, linitirea sistemului
nervos, tratarea hepatitei hiperacide, ulcer gastric, ulcer duodenal, diaree, enterocolite, colici
gastrointestinale, colici hepatobiliare, dischizie biliar, cistite, menstre neregulate si

dureroase, pentru stimularea functiei biliare si hepatice, pentru tratarea viermilor interstinali,
Extern, se foloseste pentru tratarea afectiunilor vasculare, eczemelor zemuinde, arsurilor,
contuziilor, rnilor purulente, ulcerului varicos, hemoroizilor, fisuri ale snului, abceselor
dentare, astmului bronic, bronitei cronice.

Artemisia absinthium-fam. Asteraceae

Descrierea plantei
Este o planta erbacee,peren. Se mai numeste iarba-fecioarelor. Se gasete n zona de es i
de deal. Este o specie raspandit n Europa,Africa,Asia.n Romania este cultivat n
Buzau,Prahova,Giurgiu,Brila etc.
Din punct de vedere organoleptic, are radacina lignificat n sol si tulpina de 50-150 cm.
Tulpina este ramificat la baz,adesea nuant n rosu.Tulpina erect,cilindric fin striat
(nalt pan la 120 cm ramificat). Pe tulpinile florifere frunzele sesile,bipenat sectate cu
segmente fine,lanceolate, verzi-cenusiu pe fa,argintii pe dos. Frunzele au periori matasoi
pe faa inferioar care d un aspect alb-cenusiu.
Florile sunt grupate n capitule globuloase, galbene.Sunt aezate n racem.nflorirea are loc n
iulie-septembrie.Fructe achene mici, brune deschise, far papus.

Compoziia chimica
Planta conine: Ulei volatil (0,20 - 0,50% din materialul proaspat i 0,20 - 1,4% n cele
uscate).

Frunzele

vrfurile

nflorite

conin:

flavone

(artemisetin),

derivai

lignanici,querbrahitol,fitosterol.
Acizii organici acid palmitic, arahidic, clizoleic, lauric, stearic, miristic, oleic. Vitaminele C
(41-56 mg%) n frunze proaspate.
n frunze uscate : Vitaminele C (155-352 mg%) care conin vitamine B6,acid folic,substane
minerale cu elementele Ca,K,Na,P,Fe,Mn,Mg,Zn,Cu,Mo,B.
Uleiul eteric are miros caracteristic,gust amar, de culoare verde,albastr sau brun.
Contine: Tojone, izotojone, alcooltujilic, nerol, felandron, pinen, cimen, sabinen, mircen,
cariofilen, selinen, bisabolen, cadinen, azulene etc.

Aciune farmacologic
Se utilizeaza n medicina uman si veterinar.
Produsul are miros puternic,aromat caracteristic,gust amar aromatic.
Principiile active au aciune antiinflamatoare asupra mucoasei gastro-intestinale,vermifug.
Este

excitant

asupra

secreiilor

gastrice.Are

aciune

stomahic,

emanagog,tonic

amar.Stimuleaz funcaionalitai vezicii biliare. Provoac apariia intrziat fluxului

menstruale.

Intrebuinri
Este indicat n uz intern pentru tratamentul anorexie, dispepsii cu constipaie, gastrite
hiperacide, edeme renale, bolile aparatului digestiv cu hipotonie gastric.
In uz extern este indicat pentru: tratarea hemoroizilor, vaginitelor atrofice, oxiuriaza ( parazit
din tubul digestiv), plgi purulente
Este contra-indicat n caz: femei gravide, femei care alpteaza, bolnavi cu afeciuni nervoase,
afeciuni acute intestinale

Calendula officinalis fam. Asteraceae

Descriere
Plant anual, mai rar bienal, cu rdcin pivotant, lung de cca 20 cm, groas pn la 1
cm, cu numeroase ramificaii. Tulpina, ramificat, este nalt pan la 60 70 cm. Frunzele
sunt alterne, sesile,glabre sau pubescente, ntregi sau slab dinate n total cu 3-6 dini; cele
inferioare sunt spatulate, cu baza cuneat i vrful obtuz, iar cele mijlocii i superioare,
ngust-obovate pan la alungit-lanceolate. n timpul nfloririi, frunzele inferioare sunt deobicei
uscate. Marginea frunzelor este ciliat, iar suprafaa acoperit de peri scuri, aspri. Lungimea
frunzelor inferioare poate s ajung pn la 16 cm. Tulpina ca i ramificaiile se termin cu un

capitul care are dou rnduri de frunze involucrale, lungi de cca 1,5 cm, ngust-lanceolate,
acoperite de peri glanduloi, cu marginea alb. Receptaculul, cu suprafaa plan i un
diametru de 0,5-1 cm, poart 2-7 randuri de flori ligulate. n cultur se gsesc i plante cu un
numr mai mare (8-15) de rnduri de flori ligulate. Diametrul inflorescenei poate s ajung
pn la 8-9 cm. Corola acestor flori este galben, galben-portocalie pn la galben-roiatic i
are la vrf 3 dini.Corola florilor interne este tubulos-campanulat, lung de 0,5 -0,7 cm, de
culoare galben,care poate s fie mai deschis sau mai nchis fa de florile ligulate.Seara se
nchid.Gineceul florilor tubuloase este de regul rudimentar, aceste flori pot fi considerate din
punct de vedere funcional mascule. Fructul este o achen n form de secer sau aproape
circular, epoas sau verucoas, mai ales pe suprafaa convex. Dup forma lor, prezena i
felul epilor, sunt trei tipuri de fructe.Lungimea lor este de 8 - 1 8 mm l limea de 2 - 9
mm.nflorete din luna iunie pn la apariia primului ger. Plant din regiunea mediteranean
i din vestul Asiei, cu cerine ecologice reduse. Se cultiv n toat Europa ca plant ornamental prin grdini,spaii verzi i parcuri.Se utilizeaza florile.
Perioade de recoltare este iunie-septembrie.Florile ligulate ale calatidiului (Calendulae flos) sau
calatidiile florale (Cetendulae cum receptaculis)sa recolteaz cu mna prin rupere, dup ce s-a ridicat
roua.Recoltarea se face cnd s-au deschis primele 2-3 rnduri de flori ligulate. Se repet la
fiecare 3-4 zile la nceput, apoi mai rar.Cu ct se recolteaz mai regulat, cu att plantele
formeaz mai multe inflorescene. Se culeg cu mna inflorescenele fr tulpini, se pun direct
n couri i cel mult dup 3-4 ore se pun la uscat. Se usuc la umbr sau n usctorii cu aer
cald la temperatura de 40- 45C, dup ce n prealabil au fost uscate la umbr 2- 3 zile ntr-un
loc bine aerisit. Inflorescenele proaspete se ntind la uscat n straturi subiri de 1-2 capitole i
se ntorc des.Se consider uscate dac apsnd cu degetul n mijlocul inflorescenei, aceasta se
risipete.Dup uscare se nltur cele decolorate.Se pstreaz n pungi de hrtie.

Compozitie chimica
In produsul vegetal predomin saponozidele triterpenice pentaciclice, reprezentative fiind
calendulozidele (A-H), alturi de steroli, derivai flavonici (glucozidele izoramnetolului i
cvercetolului), carotenoide (licopina,- i -caroten, rubixantina, luteina, violaxantina, flavoxantina,
crizantemxantina), compui poliinici (acid calendulic), cumarine (umbeliferon,esculetol,scopoletol),
acid clorogenic, tanin, mucilagii, ulei volatil cu derivai sesquiterpenici (-cadinol), gumirezine,
vitamina C,. Calendulozidele sunt mono- i bidesmozidele acidului oleanolic.

Aciune i ntrebuinri
Produsul are aciune emenagog, coleretic, cicatrizant, antiinflamatoare, fiind utilizat n
tratamentul dismenoreelor i al tulburrilor menstruale.Ca topic, un preparat de glbenele d
bune rezultate n tratamentul plgilor diferite, rnilor, degerturilor, arsurilor, cnd acioneaz
ca cicatrizant i antiinflamator.Aciunea antibacterian i antifungic este dat att de
extractele apoase ct i alcoolice, dar mai ales de uleiul volatil.Lactonele din uleiul volatil
sunt citotoxice fa de leucocite.Proprietile calmante i antiinflamatoare sunt astzi atribuite
i prezenei manganului i carotenoidelor din compoziia chimic a produsului.

Precauii i contraindicaii
Glbenelele administrate intern sunt practic netoxice, neexistnd contraindicaii n acest sens.
Se vor administra totui cu pruden, att intern, ct si extern, celor care au sensibilitate
alergic la polenul plantelor, celor care iau medicamente sedative (amplific, se pare, efectul
sedativ) sau hipotensoare (amplific si efectul hipotensiv). Dozele mari (peste 15 grame

zilnic) de glbenele administrate intern pot duce la pueuri de hipotensiune, mai ales la femei
si btrni. Femeile nsarcinate nu vor lua mai mult de 5 grame de glbenele zilnic.(formula
AS)

Populus nigra fam. Salicaceae

Descriere
Mugurii de plop (Populi gemma) reprezint mugurii foliari recoltai primavra devreme
(februarie-martie) de la unele specii de plop: Populus nigra L. (plop negru), Populus
tremula Michx. (plop tremurtor), din genul Populus, familia Salicaceae.
Arbore foios, megafanerofit, mezohidrofit, mezoterm, neutru-bazifil, heliofil, puin pretenios
fa de clim, ntlnit prin lunci, depresiuni umede, zvoaie, poieni umede, n pduri, din
regiunea de cmpie i dealuri joase; se mai numete plop negru, plopota, plut, pluta.
Genetic, 2n=38. Crete viguros pe soluri aluvionare, afnate, uoare, profunde, bogate n
elemente monerale i aprovizionate cu ap. Suporta inundaii de lung durat far ca apa s
stagneze. Fitocenologic, Car. Salici-Populetum. Rspndit n Europa, Asia, Africa, America de
Nord. Rdcina puternic, cu rdcini adventive pe tulpin n regiunile inundabile. Tulpina

nalt pan la 30-35 m, adeseori cu umflturi la baz (galme), produse prin aglomerarea
mugurilor dorminzi. Scoara cenusie cu ritidom format de timpuriu, negricios, brzdat
longitudinal. Lemn cu duramen brun-deschis la cenuiu, alburn mai deschis, razele medulare
nu se observa cu lupa, inele anuale vizibile, pete medulare mari, de culoare deschis. Coroana
larg, rar, labarat, nesimetric. Lujerii slab muchiai, glabrii, galbeni-verzui, lucitori.
Mugurii fusiformi, brun-glbui, conici, alungii-ascuii, vascoi-aromatici. Mugurii florali
mai mari, deprtai de lujeri. Frunze lung-petiolte, rombic-ovate sau triunghiulare, lungacuminate, la baza lat-cuneate, pe margini marunt-crenat-serate, glabre. Flori unisexuatmonoice, dispuse in amenti, cu sevame lacinate, mici, ce cad de timpuriu. Amentii masculi au
4-6 cm lungimr, cei femeli 10-15 cm lungime. Polenizare enemofila. Fructe, capsule de 7-9
mm lungime, ovoide, drepte, lung-pedicelate. Lomgevitate, 300-400 ani. Mare capacitate de
lastarire. Butaseste usor. Drajoneaza slab. Mugurii se recolteaza primavera devreme, inainte
de deschidere, cand sunt conici si au forma alungita; uscarea se realizeaza in strat subtire
pentru a impiedica aglomerarea acestora(mugurii sunt rezinosi).

Compozitia chimica produsului

Produsul vegetal este reprezentat de muguri conici, ascutiti, cu aspect lucios, colorati in
galben-cafeniu; gust amarui-aromat, miros specific, aromat
Muguri de plop contin in afara de rezina, ulei eteric si ceara, doua heterozide: populozida si
salicozida.Populozida este esterul benzoic al salicozidei,care la randul sau,este glucozida
saligenolului(alcoolul salicilic).Mugurii de plop mai contin si flavone dintre care crizolul si
tectocrizolul, care le imprima coloratia galbena.In plus, contin tanin, galangina,
pinocembrina, izalpinina, pinostrobina, 3-oximetilkemferol si 3-oximetil-galangina (Egger K.
si colab., 1969)
Salicozid

CH2OH

Populozid

C6H11O5

CH2OH
O

C6H11O4

OCO

Actiuni terapeutice
Se foloseste in special pentru actiunea antiseptica datorata prezentei uleiurilor volatile, in
special antiseptic urinar si respirator; in traditia populara se obisnuia sa se arda ramuri tinere
de plop in camerele in care au stat mult timp cei bolnavi, pentru a le dezinfecta. Mai este
folostit pentru actiunile:cicatrizant, astringent, antiinflamatoare prin flavone si salicina,
analgezic datorita salicinei, antipiretic, diaforetic, diuretic, stimuleaza in special
eliminarea de acid uric, tonic.

Intrebuiri
Mugurii de plop se indic, intern:n tratamentul afeciunilor acute i cronice ale tractului
respirator, iar extern:n laringite (gargarisme), afectiuni dermice, afeciuni reumatismale,i
hemoroizi (unguente).

Symphytum officinale-fam Boranginaceae

Descriere
Planta erbacee ,peren,mezohidrofit,mezoterm,la ph amfitolerant,ntlnit la marginea
apelor stttoare,marginea praielor,n anuri,fnee umede, locuri
mlstinoase,zvoaie,lunci ,uneori ca buruian n culturi,n ntreaga ar, de la campie pan n
zona montan inferioar..Vegeteaz pe soluri grele,argiloase,cu ap stagnant.Rizom
scurt,gros, ramificat din care pornesc rdcini fusiforme,crnoase,groase de 1-2,5 cm, lungi
pana la 30 cm,negre.Tulpina erect,muchiat la baz, n partea superioar aripat muchiat,
ramificat,aspru-proas,nalt ntre 10-120 cm.Frunze alterne,decurente cele inferioare
eliptic sau oval- laceolate, cu peiol aripat ,canaliculat,cele mijlocii i superioare din ce n ce
ngust-lanceolate,ngustate ntr-un peiol aripat,proase,aspre,cu nervur median
proeminenta.Flori roii-violacee,grupate cte 5-10 n cime scorpioide;caliciu pros,cu
diviziuni lanceolat-acuminate,campanulat;corola tubuloas.Fructe, nucule grupate cte 4 n
caliciu persistent.
Infloreste de la sfarsitul primaverii pana in luna august, perioada in care nu se recolteaza
radacinile. Cel mai potrivit sezon de recoltare este primavara devreme, pana in luna martie,
sau din septembrie pana la venirea iernii.

Compoziie chimic

Rdacinile conin alantoin ntre 0,6-0,8%,coninutul maxim fiind n lunile ianuariemartie,dup care, concentraia scade continuu.Mai conin aproximativ 0,6% carotenoide,46,5% taninuri catehice,acid cafeic i clorogenic, substane triterpenice cum ar fi
sitosterolul,izobanerenol, 1-3% asparagin, numeroi ali aminoacizi, ulei volatil, flavone,
mucilag ozuronic format din acid glucuronic,xiloz, ramnoz,arabinoz i manoz.Conine
alcaloizii simfitocinoglosin, consolicin, consolidin, cinoglosin i o serie de necine
nesaturate, unele 2 hidroxilate, esterificate la C9.

O
NH2

H
N

N
H

N
H

alantoina

Aciune i intrebuinri
Decoctul i tinctura, preparate din rdcinile de ttneas proaspete sau uscate, se folosesc sub
forma compreselor sau pentru prepararea unguentelor,care se aplica extern n diverse
traumatisme,nevralgii,hematoame,n,dar mai ales dup fracturi deoarece favorizeaz formarea
calusului.Preparatele de uz extern se mai prescriu ulcerului varicos,a tromboflebitelor,n
artrit,tromboz,ca astringent n afeciuni bucale cum ar fi paradontozele,stomatitele,faringit.
Alcalozii simfitocinoglosin,cinoglosin,consolidin,consolicin au aciune paralizant
central,consolicin avnd un efect de trei ori mai puternic dect al glicoalcaloidului
consolidin.
Pe de alt parte trebuie atras atenia i asupra prezenei n materialul vegetal al necinelor
hepatotoxice i cancerigene.
Uz extern:Pentru tratarea aciunilor vasculare,ulcerului varicos:tinctura din 20g radcini
mruntite la 100 ml alcool 70 grade.Se las la macerat 10-15 zile:sticla se agit zilnic.Se
strecoar n sticle nchise la culoare.Se fac badijonari locale.
Pentru tratarea ulcerului varicos, n artrite,reumatism,decoct din 60-80 g rdcini marunite la
1l ap.Se fac bi locale sau se aplic comprese.

Studiul farmacognostic al produselor vegetale

Analiza farmacognostic reprezint un ansamblu de principii i metode calitative i

cantitative, efectuate n scopul

determinrii identitii, puritii i calitii produselor

vegetale.
Etapele analizei farmacognostice:
1. Determinarea identitii:
a. Examen macroscopic
b. Examen microscopic
c. Examen microchimic
d. Analiza chimic calitativ
2. Determinarea puritii:
a. Determinarea impuritilor
b. Determinarea corpurilor strine
3. Deteminarea calitii:
a. Determinri preliminare
b. Dozarea principiilor active

1.a Examen macroscopic

Are ca scop stabilirea caracterelor morfologice i organoleptice.

ACHILLEA MILLEFOLIUM

Ceaiul se prezinta sub forma de vrac,de culoare galben-verzuie,miros aromat si gust amarastringent.

ARTEMISIA ABSINTHIUM

Ceaiul se prezinta sub forma vrac ,culoare verzuie, gust amar.

CALENDULAE FLORES

Ceaiul se prezinta sub forma vrac, culoare galbena

POPULI GEMMAE

Ceaiul se prezinta sub forma vrac,culoare maronie.

SYMPHYTI RADIX

Ceaiul se prezinta sub forma de vrac, culoare bruna-albicioasa.

1.b Examen microscopic

Reprezint o faz mai avansat a analizei calitative a produselor vegetale, ce urmrete

stabilirea esuturilor i elementelor anatomice caracteristice ale seciunilor i preparatelor
clarificate din pulberi sau produse fragmentate.
Tehnica de lucru: pe o lam curat se aduc 2-3-picturi soluie de cloralhidrat, apoi cu ajutorul
unui vrf de ac spatulat se presar pulberea (obinut prin triturare i sitare) i se nclzete la
un bec de gaz pn la eliminarea vaporilor albi i degajarea unui miros specific. Apoi se aplic
lamela i se adaug pentru evidenierea elementelor lemnoase floroglucina clorhidric.
La examenul microscopic s-au observat urmatoarele elemente:
Vase de lemn de calibru mare-caracteristice pentru produsele vegetale de tip organ subteran
(Symphyti radix)

Parenchim clorofilian si stomate-caracterista produselor vegetale de tip folium si

herba(Populi gemmae, Artemisia absinthium)

Endoteciu, polen si papile caracteristica produselor vegetale de tip flores si herba

(Calendulae flores, Achillea millefolium,Artemisia absinthium)

1d. Analiza chimica calitativa

ACHILLEA MILLEFOLIUM

1)Taninuri

Polifenoli derivati ai 3-hidroxiflavanului(taninuri catehice) sau ai acidului galic (taninuri

galice), compusi grupai pe baza proprietailor comune i anume: gust astringent, solubilitate
n ap, coloraii cu FeCl3, precipitarea alcaloizilor i precipitarea proteinelor din piele cu
formarea de combinaii impermeabile i imputrescibile.
Extracia se face prin refluxare cu ap, alcool sau un amestec de ap si aceton.
Identificarea se realizeaz pe baza reaciilor comune sau specifice acestor principii active.

Reacia cu clorura de fer (III)

Principiul reaciei: n prezena cationului Fe3+ taninurile catehice formeaz precipitate i/sau
coloraie verde- negricioas, iar cele galice precipitate i/sau coloraie albastr-negricioas.
Tehnica de lucru: la 1 mL soluie extractiv se adaug 0,5 mL soluie de clorur de fer(III)
10g/L;se obine un precipitat i/sau coloraie diferit n funcie de tipul de tanin.

martor
proba

2)Flavonoide

Sunt substane naturale,de tip C6-C3-C1, derivate de 2-fenilbenzopiran (flavan) sau 3fenilbenzopiran (izoflavan).n aceast categorie sunt incluse
flavonozidele,izoflavonele,antocianozidele,proantocianii si cateholii.
Flavonozidele sunt pigmenti naturali de culoare galben, reprezentani de O- sau Cheterozidele unor agliconi cu structur 2-fenil-gama-benzopirona.
n funcie de gradul de oxidare al segmentului C2-C3 si de substituenii de C3 se cunosc:
-flavone;
-flavonoli;
-flavanone;
-flavanonoli;
Extracia se realizeaz prin refluzare cu eter(pentru agliconii liberi) sau cu apa (pentru
flavonozide)

Identificarea se realizeaz pe baza proprietailor chimice.

Formarea fenoxizilor
Principiul reaciei: flavonozidele si agliconii formeaz n mediul alcalin fenoxizi colorai n
O Na

OH

O Na

OH
HO

+NaOH

HO

O
OH

OH

galben.

OH

OH

Tehnica de lucru: la 1 mL soluie extractiv apoas se adaug 0,5 mL soluie hidroxid de sodiu
100g/L;se observ intensificarea coloraiei galbene.
Reacia Shibata
Principiul reaciei: proprietatea flavonozidelor sau a agliconilor acestora s si reduc
gruparea ceto n prezena hidrogenului nativ.
Tehnica de lucru:la 1 mL soluie extractiv apoasa se adaug cateva fragmente de magneziu
metalic i 0,5 mL soluie de acid clorhidric concentrat.Reacia este nsotit de efervescen.
Modificarea culorii are loc n decurs de cteva minute.
Reacia de obinere a chelatilor
Principiul reaciei: proprietatea flavonozidelor sau a agliconilor acestora de a forma n
prezena metalelor bi- sau trivalente chelai colorai n galben intens i care prezint o
fluorescena galben-verzuie sau albastr n lumina UV.

Cvercetol fenoxidul cvercetolului chelat

Tehnica de lucru: la 1 mL soluie extractiv apoas se adauga 0,5 mL soluie de acetat de
sodiu 100 g/L si 1 ml soluie de clorur de aluminiu 25g/L; se observ intensificarea coloraiei
galbene.

Reactia Shibata

R. de formare chelati
Formarea fenoxizilor

ARTEMISIA ABSINTHIUM

1)Flavonoide- conform produsului vegetal anterior

Martor

R. de formare a fenoxizilor

CALENDULAE FLORES

1)Mucilagiile sunt poliholozide mixte cu masa molecular mare i structur complex.Pot

conine n structura lor i acizi uronici(mucilagii ozuronice)
Extracia se realizeaz cu ap, de preferat prin macerare, nu decocie.
Identificarea pe baza proprietailor chimice.
Reacia de precipitare n metanol absolut
Principiul reaciei: mucilagiile precipit n urma reaciei cu metanol sau aceton

Tehnica de lucru: ntr-o eprubeta coninnd 10 mL metanol sau acetona se toarna n fir subire
2-3 mL soluie extractiv apoas se formeaz un precipitat voluminos.

2) Flavonoide -conform produsului vegetal anterior

Reactia de formare a fenoxizilor

Martor

3)Taninuri -conform produsului vegetal anterior

Reactia de formare a chelatilor

Martor

4)Saponozide +despre ele

Proba de spumefiere

Proba

Se executa asupra solutiei extractive apoase care se agita timp de 15 sec intr-o eprubeta cu
diametrul de 16 mm. Se formeaza o coloan de spum care persist cel puin 15 minute.

Reactii de precipitare cu acetat de plumb 5%

Principiul metodei:saponozidele formeaz cu acetatul de plumb precipitate albe, insolubile
n exces de reactiv. +tehnica!!!!

POPULI GEMMAE
1)Flavonoide - conform produsului vegetal anterior

martor
R de formare a fenoxizilor
formare a chelatilor

R. de

2)Heterozide fenolice de tip C6-C1

Sunt O-heterozide care au ca aglicon saligenolul,aldehida salicilic,salicilatul de metil sau
vanilalul.Partea glucidic este constituit dintr-o oz simpl sau o diholozid.
Extracia se realizeaz conform solubilitaii.
Identificarea pe baza proprietailor chimice.
Reacia cu clorura de fer(III):
Principiul reaciei: compuii fenolici de tip C6-C1 au capacitatea de a forma coloraii specifice
la tratarea cu clorur de fer (III)
Tehnica de lucru:0,5g de produs vegetal mrunit se supune extraciei prin refluxare repetat
cu ap.Dup fiecare extracie,se filtreaz.Filtratelor reunite li se adaug 5 mL acetat de plumb
100g/L.Proba se menine pe baia de ap pn cnd precipitatul format se concretizeaz,apoi se
filtreaz.Soluia parial purificat,rezultat n urma ndeprtarii taninului se trateaz cu 1g de
carbonat de sodiu pentru ndepartarea excesului de ioni de plumb.Dup filtrare,soluia
extractiv purificat se trateaz cu 1 mL clorur de fer(III) 10g/L.

SYMPHYTIUM RADIX

1)Tanin -conform produselor vedegetale anterioare

2)Mucilagii-conform produselor vegetale anterioare

3)Flavonoide -conform produselor vegetale anterioare

4)Alcaloizii

POZE +TABEL!!!!!

Determinarea puritii
Impuritile se refer la pri din aceeai plant, dar nedefinite ca acel produs vegetal
(fragmente de tulpini pentru produsele vegetale de tip folium i flores) sau produs vegetal
degradat (atacat de fungi, insecte, roztoare; uscat sau conservat necorespunztor).
Corpurile strine se refer la pri ale unor plante cu care specia de interes este
confundat, involuntar (datorit cunoaterii insuficiente a caracterelor anatomice) sau voit
(din raiuni financiare, ilegale), pri ale altor plante de care specia de interes nu poate fi
separat n momentul recoltrii (n special la plantele care coabiteaz i se recolteaz
mecanizat), materii minerale (pmnt, nisip, praf, resturi de ambalaj).
In produsele vegetale analizate nu s-au identificat impuritati si corpuri straine.

Determinarea calitii
Dozarea principiilor active
Este etapa final a analizei farmacognostice, cu valoare hotrtoare pentru aprecierea
calitii unui produs vegetal.
n funcie de structura chimic a principiului activ se pot aplica metode gravimetrice,
titrimetrice, spectrofotometrice, cromatografice, biologice etc.
Dozarea flavonelor
Principiul metodei:flavonozidele formeaza cu clorura de aluminiu chelati de culoare
galbena
Reactivi necesari:acetat de sodiu 100g/L,clorura de aluminiu 25g/L
Tehnica de lucru:1.0000g de produs vegetal se extrage cu metanol intr-un aparat de
extractie continua pana la epuizarea produsului vegetal(alcoolul este incolor).Solutia
extractiva se filtreaza intr-un balon cotat de 25ml si se completeaza la semn.La 10ml din
aceasta solutie se adauga 10ml acetat de sodiu 100g/L,se agita si se filtreaza.Din solutia
filtrata se iau volume de 0,5-1ml si se aduc in baloane cotate de 10 ml.Se adauga 2ml solutie

de clorura de aluminiu 25% si se completeaza la semn cu metanol se agita si se lasa in repaus

45 de minute.
In paralel se pregatesc probele martor in aceleasi conditii fara clorura de aluminiu.Se
citesc absorbantele probelor de analizat fata de martor la un spectrofotometru la lungimea de
unda 430 nm pt rutozida.
Balon cotat (10 ml) Martor: 0,5-1 ml infuzie + H2O la semn
Balon cotat (10ml) Prob: 0,5-1 ml infuzie + 1ml AlCl3 + H2O la semn

Am executat dozarea flavonelor pentru urmatoarele produse vegetale:

1.CALENDULAE FLORES

2968 g flavone / 100 ml infuzie

Aproba = absorbana probei de analizat = 0,263

Aetalon = absorbana probei etalon= 0,354

Cproba = concentraia probei de analizat =

= 0.05ml

Cetalon =concentraia probei martor = 2 g/ml

C% = 2,968mg % flavone

2.ACHILLEA MILLEFOLIUM

1153,28 g flavone / 100 ml infuzie

Aproba = absorbana probei de analizat = 0,158

Aetalon = absorbana probei etalon= 0,137

Cproba = concentraia probei de analizat =

= 0.1ml

Cetalon =concentraia probei martor = 1 g/ml

C% = 1,15328 mg % flavone

3.ARTEMISIA ABSINTHIUM

1262,7 g flavone / 100 ml infuzie

Aproba = absorbana probei de analizat = 0,173

Aetalon = absorbana probei etalon= 0,137

Cproba = concentraia probei de analizat =

= 0.1ml

Cetalon =concentraia probei martor = 1 g/ml

C% = 1,2627 mg % flavone

Analiza farmcognostica a fitopreparatului

Determinarea identitatii
1)Mucilagii- conform produselor vegetale anterioare

2)Heterozide fenolice de tip C6-C1- conform produselor vegetale anterioare

3)Taninuri-conform produselor vegetale anterioare

4)Flavone-conform produselor vegetale anterioare

5)Saponozide- conform produselor vegetale anterioare

Determinarea calitatii

Dozarea flavonelor

2327,68 g flavone / 100 ml infuzie

Aproba = absorbana probei de analizat = 0,412

Aetalon = absorbana probei etalon= 0,354

Cproba = concentraia probei de analizat =

= 0.1ml

Cetalon =concentraia probei martor = 2 g/ml

C% = 2,3276mg % flavone

Corelatii intre principiile active si actiunea fitopreparatului

Varicin
In urma analizei chimice calitative a soluiei extractive apoase realizata pe fitopreparatul
Varicin, s-au identificat urmatoarele principii active:
Mucilagii
Heterozide fenolice de tip C6-C1 (salicozid si populozid)
Flavone
Tanin
Saponozide triterpenice
Alcaloizi de tipul alantoinei

Mucilagiile au fost identificate in Calendulae officinale si Symphytium officinale prezinta

aciune emolienta la administrare externa. Acestea relaxeaz esuturile si scad starea
inflamatorie.
Flavonele au fost identificate in toate componentele fitopreparatului. Principala actiune a
flavonelor este cea capilaroprotectoare. Sunt denumite si vitamine P sau factori de
permeabilitate (fapctor P), deoarece cresc rezistena vaselor capilare si scad permeabilitatea
acestora. Flavonele inhib elastaza (implicat in degradarea elastinei), colagenaza (implicat
in degradarea colagenului), histidindecarboxilaza (implicat in generarea histaminei din
histidin) si hialuronidaza (implicat in degradarea acidului hialuronic) fapt care determin
conservarea integritii substanei fundamentale din peretele vascular, iar pe de alta parte este
inhibat nespecific catehol-O-metil-transferaza (COMT), conducnd la creterea cantitii de
catecholamine (adrenalina si noradrenalina) disponibile, determinnd astfel creterea
rezistenei vasculare.
Flavonele mai prezint aciune antioxidant care se bazeaz pe proprietatea lor de a chelata
radicalii liberi eliberai din diferite stari patologice, aciune antiinflamatoare, aciune
vasocontrictoare directa asupra capilarelor rezultnd altfel fenomenul de tbcire al
capilarelor.

Taninul a fost identificat in Achillea millefolium, Calendulae officinalis, Populus nigra,

Symphytium officinale. Taninurile prezint actiune antiseptic, aciune cicatrizant
impermeabilizeaz straturile superioare ale pielii, protejnd straturile subiancente si grabind
cicatrizarea; aciune vasoconstrictoare manifestat asupra vaselor mici, superficiale limitnd
pierderile de lichide si oprind agresiunile exterioare; cresc tonusul venos, stabilizeaz fibra
de colagen, cresc rezistena capilarelor, induc aciune antioxidant.
Taninurile mai prezint aciune antiiritativ, aciune antiinflamatoare, aciune anestezic
locala, aciune bactericid. Combinaiile tanin-proteine sunt imputrescibile, pretejeaz plgile
externe impotriva infeciilor.

Saponozidele triterpenice au fost identificate in Calendulae officinale. Saponozidele prezinta

aciune cicatrizant cu creterea sintezei de colagen, aciune antimicrobian si antimicotic,
aciune antiedematoas (scade lichidul seros din spatiile intercelulare ale esuturilor), aciune
antiinflamaroare.