STUDIU EPIDEMIOLOGIC PRIVIND EVOLUIA SALMONELOZEI CA

ZOONOZ N EUROPA I N ROMNIA

Capitolul I Scurt descriere a salmonelozei
1.1 Definiie. Importan. Etiologie.
Salmoneloza este o boala infecioasa a oamenilor i a animalelor produs de
microorganisme aparinnd genului Salmonella. Dei sunt de origine intestinal salmonelele sunt
larg raspndite n mediul nconjurator i adesea ntlnite n anurile de eliminare a dejeciilor n
ferme, n canalizrile umane i pe oricare alt suport contaminat cu materii fecale. Salmonelele
reprezint ageni etiologici ai infeciilor diareice dar i sistemice la oameni, adesea secundar
contaminrii alimentelor de origine animal i mediului nconjurtor, ca o consecint a infeciilor
subclinice a animalelor destinate consumului uman. Aceste infecii subclinice vor conduce la
contaminarea crnii, oulor, a laptelui, sau la contaminarea secundar a fructelor i legumelor
fertilizate cu dejecii animale. Salmoneloza umana este una dintre cele mai frecvent ntlnite
zoonoze, avnd totodat un impact economic important. Microorganismele se mai pot ntlni n
furajele animalelor, determinnd un portaj gastro-intestinal fr apariia manifestrilor clinice,
dar i boli infeciioase la animale, n mod deosebit la psri i suine. Salmoneloza a fost ntlnit
n toate rile, dar pare a fi mai rspndit n zonele cu cretere intensiv a animalelor, ndeosebi
suine i bovine precum i cteva categorii de psri crescute n captivitate. Reptilele pot fi de
asemenea purttori subclinici de salmonele.
Genul Salmonella aparine familiei Enterobacteriaceae. Salmonelele sunt germeni aerobi,
facultativ anaerobi, Gram negativi.
n cadrul genului Salmonella ntlnim dou mari specii: Salmonella enterica i
Salmonella bongori. La rndul su, Salmonella enterica este mprit n 6 subspecii, ce se
disting pe baza anumitor caracteristici biochimice i a susceptibilitii de a fi lizate de ctre
bacteriofagul Felix O1:
-

S. enterica subsp. enterica

S. enterica subsp. salamae

S. enterica subsp. arizonae

S. enterica subsp. diarizonae

S. enterica subsp. houtenae

S. enterica subsp. indica.

Tulpinile de Salmonella sunt clasificate n serovarieti pe baza largii diversiti de

lipopolizaharide (LPS), antigene somatice O (O) i a antigenelor flagelare (H) n conformitate cu

schema Kauffman-White. n prezent se cunosc peste 2600 de serovarieti, iar numrul lor este n
continu cretere.
Salmonelele cu cea mai mare importan zoonotic aparin subspeciei S.enterica subsp.
enterica. Serovarietile altor subspecii sunt susceptibile a fi gasite la animalele poikiloterme i
n mediul nconjurtor, dar sunt asociate ocazional i cu boala la om. Cteva serovarieti ale
subspeciilor arizonae i diarizonae au fost asociate cu boala la curci i oi, iar altele pot fi purtate
de ctre reptilele libere sau din captivitate precum i de ctre amfibieni.
Unele serotipuri prezint specificitate de gazd (de ex. S. Abortusovis la oaie sau S. Typhi
la oameni) iar altele s-au adaptat la diferite gazde ( S. Choleraesuis la suine sau S. Dublin la
bovine). S. Typhi i mai ales tulpinile de S. Paratyphi ( A, B, si C ), care cauzeaz infecii
sistemice la oameni sunt ageni patogeni specific umani. Acestea nu prezinta

rezervoare

animale, ca urmare nu le vom trata n continuare. n schimb ne vom concentra asupra

serovarietilor rmase, adesea cunoscute ca salmonele zoonotice, cauznd aa-numitele
salmoneloze non-tifoidale la oameni i uneori la animale.
Ca i la oameni, animalele infectate cu Salmonella pot dezvolta boala sau nu. Serotipurile
care au fost observate iniial ca determinnd boala s-au dovedit a fi adaptate sau specifice
anumitor specii de animale, i anume:
- S. Abortusovis la oaie;
- S. Choleraesuis la porc;
- S. Gallinarum la psri de curte;
- S. Abortus equi la cal;
- S. Dublin la bovine.
Aceste serotipuri cauzeaz boala la speciile la care s-au adaptat i sunt considerate mai
puin patogene pentru oameni. Cu toate acestea, atunci cnd oamenii sunt infectai, aceleai
serotipuri pot fi cauza unor septicemii severe. Aceste serotipuri adaptate la gazd cauzeaz n
primul rnd gastroenterite severe sau avorturi la gazdele lor animale.
Un grup de serotipuri mai frecvent izolate, precum S. typhimurium, S. enteritidis, S.
infantis i S. hadar afecteaz att animalele ct i oamenii. La animalele destinate consumului
uman infecia cu aceste serotipuri se manifest clinic prin septicemie supraacut si enterit acut
sau cronic. n formele subclinice ale bolii animalele fie pot prezenta o infecie latent, fie pot
deveni purttori temporari sau permaneni. Serotipurile rmase, mai puin izolate, pot coloniza
animalele, adesea fr semne clinice, dar toate sunt considerate a fi capabile s cauzeze infecii
gastro-intestinale cu severitate variabil la oameni.
Capacitatea de a provoca att boli localizate ct i sistemice se bazeaz pe un repertoriu
vast de factori de virulena determinani. ntrucat Salmonella ntlnete o varietate de
2

microclimate drastic diferite i mecanisme de aprare din partea gazdei n timpul procesului de
infecie, adaptarea la aceste condiii implic un numar mare de gene care pot fi considerate
factori de virulen ntr-un sens larg. Printre aceste gene se afl cele implicate n
biosinteza/asimilarea de nutrienti, n elaborarea unui raspuns la factorii de stres, precum i n
repararea celulelor deteriorate. Factorii de virulenta determinani apartinnd acestei categorii
sunt de asemenea necesari supravieuirii salmonelelor nafara organismului, i prin urmare pot fi
considerate gene de menaj, fiind prezente i la alte bacterii nrudite, cum ar fi E. Coli. Un al
doilea grup de factori de virulent determinani diferentiaz genul Salmonella de rudele sale
apropiate, ntrucat aceste gene sunt prezente doar la membrii acestui gen. Aceste gene specifice
de virulent codific adaptarile special concepute pentru a depasi mecanismele de aparare ale
gazdei, i prin urmare pot fi considerati factori de virulent adevarai. n cele din urma, expresia
ambelor grupuri de gene de virulent este strict reglementat ca raspuns la semnalele de mediu
ntalnite n gazda. Genele de reglare care mediaz acest control pot fi considerate la randul lor
factori de virulent.
Alti factori de virulent ai salmonelelor includ producia de endotoxine si exotoxine,
precum i prezena fimbriilor i a flagelilor.

1.2 Patogeneza
In urma absorbtiei orale, salmonelele sunt expuse succesiv la : pH-ul scazut din stomac,
efectul antimicrobian puternic al bilei, scderea ofertei de oxigen, flora intestinal normal i
metabolitii acesteia, peristaltismul intestinal, peptidele cationice antimicrobiene prezente pe
suprafaa celulelor epiteliale.
Tubul digestiv este un mediu ostil, care impune un stres sever asupra bacteriei invadante.
Primul mecanism de aprare ntalnit dupa infectia pe cale oral este pH-ul acid din stomac.
Trecerea prin acest mediu induce expresia unui numar de gene a caror produse sunt implicate n
homeostazia pH-ului i n repararea macromoleculelor. Dei acest raspuns confer rezistent
crescut la pH-ul scazut, nu confer protectie complet impotriva acidului din stomac.
Bacteriile care au supravietuit ajung apoi in intestinul subtire care conine substante
bactericide compuse, precum srurile biliare. Ca i alte serotipuri de enterobacteriaceae,
salmonelele sunt bine adaptate pentru a face faa acestor condiii de stres.
O provocare i mai mare decat supravieuirea n lumenul intestinului subire i a celui
gros o constituie rezistena opus peristaltismului intestinal i castigarea unui punct de sprijin,
respectiv crearea unei nie n peretele intestinal, la nivelul esutului limfoid asociat intestinului.
Un alt factor important care impiedic bacteriile exogene s colonizeze intestinul este
flora normal din intestin, prin asa-numitul fenomen de interferen bacterian. Mecanismele de
3

interferen microbian includ productia de substante inhibitoare, concurena pentru site-urile de

adeziune, precum i limitarea nutrienilor. Strategia principal utilizat de salmonele pentru a se
sustrage de la interferen bacterian i de a scapa de mediul competitiv din intestin este cea de a
penetra mucoasa intestinal i de a se multiplica n esutul limfoid asociat intestinului. Pentru
aceasta salmonelele sintetizeaz polipeptide (adezine) necesare ataarii de mucoasa intestinala
penetrnd mucoasa la nivelul celulelor M ale placilor Peyer sau la nivelul enterocitelor.
n citoplasma enterocitelor salmonelele se multiplica i produc enterotoxine. Enterotoxina
i raspunsul inflamator ce precede invazia mucoasei intestinale induc eliberarea de
prostaglandin, care activeaz adenilat-ciclaza, determinnd o secreie crescut de ap, sodiu,
clor n lumenul intestinal, rezultnd diareea.
Figura 1 Mecanismul patogenetic al salmonelelor la nivelul intestinului

http://www.innovateus.net/innopedia/what-typhoid
Din esuturile intestinale infectate agenii patogeni sunt drenai in limfonodurile
regionale, unde macrofagele din sinusurile limfatice formeaz o prima barier pentru a preveni
raspandirea mai departe a germenilor. n cazul n care acest mecanism de aprare al gazdei
limiteaz cu succes expansiunea bacterian infecia ramane localizat n intestin i tesutul
limfoid asociat intestinului, respectiv plcile Peyer. La om, serotipurile nontifoidale de
Salmonella determin de obicei o boal localizat, care se manifest ca o gastroenterit acut. n
mod similar, S. Typhimurium determin o boal localizat la bovine i porcine, care se
caracterizeaz printr-o diaree acut.
4

Figura 2 Caile de transmitere si mecanismul patogenetic al salmonelelor

Salmonella in domestic animals, C. Wray, A. Wray

Pe de alta parte, dac macrofagele situate n limfonodurile de drenaj nu sunt n masur s
limiteze raspndirea germenilor, Salmonella poate provoca o boal sistemic. Infecia sistemic
cauzat de serotipul S. Typhi, adaptat la om, este cunoscut sub denumirea de febra tifoid sau
febra enteric, reflectnd localizarea iniial a infeciei. Unele serotipuri de Salmonella pot
provoca la animale o febr tifoid asemanatore cu cea intalnita la om, asa cum este cazul S.
gallinarum la psrile de curte ( febra tifoid aviara, tifopuloroza ), S. choleraesuis la porci
(paratifoza suina), sau S. typhimurium i S. enteritidis la oareci (febra tifoid murin). Diareea
nu este un semn tipic de boal n cazul febrei tifoide murine sau a paratifozei la porc. In mod
similar, diareea apare la doar o treime din pacienii cu febr tifoid. n timpul infeciei sistemice,
agenii patogeni sunt raspandii din esuturile limfoide asociate intestinului prin intermediul
circulaiei limfatice eferente i ductul toracic n vena cav. Sistemele capilare ale ficatului i
splinei constituie un sistem eficient de filtrare, concentrnd infectia n ficat i splina, aceste
organe fiind de obicei marite n volum n timpul infeciei sistemice. De asemenea salmonelele se
pot localiza la nivelul uterului gestant, provocnd avort, n sistemul nervos central, n sistemul
osteo-articular, provocnd organopatii inflamatorii.

1.3 Epidemiologie
Salmonella poate cauza boala atat la oameni ct i la animale, tineretul, femelele gestante
i imunosupresai fiind categoriile cele mai sensibile. Rezervorul comun de Salmonella este
tractul intestinal al unei game variate de animale domestice i slbatice, contaminnd cu materii
fecale un numar mare de produse alimentare de origine animal ct i diverse plante, att direct
ct i indirect.
Figura 3 Modalitati de transmitere a salmonelelor

http://www.webmedcentral.com/wmcpdf/Article_WMC002687.pdf
Salmonelele sunt transmise n principal pe ruta fecal-oral. Acestea sunt purtate
asimptomatic la nivelul intestinelor sau a vezicii biliare de catre multe animale, i sunt eliminate
continuu prin materiile fecale. Pot fi de asemenea ntalnite n stare latent la nivelul
limfonodurilor mezenterice sau a tonsilelor, putandu-se reactiva n conditii de stres sau de
imunosupresie.
Transmiterea vertical este intalnita la psari, prin contaminarea membranei viteline, a
albuului sau a glbenuului. Bacteriile pot fi transmise i n uterul mamiferelor, n perioada de
gestaie, contaminnd fetusul pe cale ombilical.
Animalele se pot infecta pe cale digestiv, prin intermediul furajelor contaminate, a apei
de but, sau a contactului strns cu animalele infectate (inclusiv cu oameni). Psarile i
roztoarele pot raspndi microorganismele n efectivele de animale. Carnivorele pot fi de
asemenea infectate prin intermediul consumului de carne, ou, sau alte produse de origine
animale care nu sunt gatite corespunzator. Pisicile se pot imbolnavi n urma hranirii cu diverse
pasri infectate sau ca urmare a convieuirii n apropierea cresctoriilor de psri.

Figura 4 Surse de contaminare si de transmitere a bolii la om

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0963996911005096
Oamenii sunt adesea infectai ca urmare a consumului de produse de origine animal
infectate, precum carne, ou, lapte. Se pot contamina i ca urmare a ingerarii microorganismelor
din materiile fecale fie direct, fie prin intermediul alimentelor sau a apei. Infeciile umane directe
sunt achiziionate de la fecalele reptilelor, a puilor i a bobocilor de rata. Animalele de ferma,
cinii, pisicile, psrile adulte i cele de colivie pot fi i ele implicate n transmiterea infeciei la
om.
Contaminarea fecaloid, de origine animal sau uman, a apei i a solului, face parte de
asemenea dintr-un ciclu epidemiologic putnd fi contaminate de exemplu legumele, care pot
deveni la rndul lor sursa a toxiinfeciilor alimentare.
Salmonelele pot supravieui timp indelungat n mediul nconjurtor, n special n condiii
de temperatur i umiditate crescute. Ele pot fi izolate dintr-o multitudine de surse, incluznd
canalele de evacuare a dejectiilor n fermele de animale, canalizrile umane i din ap.
Salmoneloza este o boala de purttor, fiind conditionat de muli factori favorizani care
in de organismul gazd, mediul ambiant i tulpina infectant. Are caracter sporadic sau enzootic,
evolutia este trenant, cu caracter stationar, de lung durat, datorit existenei starii de portaj la
multi indivizi sanatosi, mediului nconjurator i conditiilor de ntreinere deficitare.

1.4 Manifestri clinice la animale

Salmonella spp. A fost ntalnit la toate speciile de mamifere, psri, reptile i amfibieni
care au fost investigate. Petii i nevertebratele pot fi de asemenea infectai. Infeciile sunt mai
rspandite mai ales la psrile de curte, la suine i la reptile. Printre reptile, au fost gasite infecii
la broatele estoase, erpi i oparle (inclusiv iguane i cameleoni).
Toate speciile par a fi sensibile la infecia cu salmonele n condiii adecvate, dar
manifestrile clinice ale bolii sunt mai frecvente la unele animale decat la altele. Cazurile clinice
sunt mai frecvente la bovine, suine i cabaline, dar sunt relativ mai puin frecvente la cini i
pisici.
Perioada de incubaie este foarte variabil. n multe cazuri infeciile devin simptomatice
numai atunci cnd animalul este stresat.
Salmonelozele se manifest adesea asimptomatic. Evolutia clinic a bolii apare de obicei
atunci cand animalele sunt stresate sub actiunea unor anumiti factori, precum : transportul,
privarea de hrana, aglomerarea, ntrcarea, ftarea, expunerea la frig, suprapunerea unei boli
virale sau parazitare sau schimbarea brusc a hranei. Salmoneloza este comun la cai dupa
intervenii chirurgicale majore. n unele cazuri, administrarea de antibiotice orale poate precipita
evoluia bolii. Semnele clinice variaz n funcie de doza infectant, de statusul imunitar al
gazdei, serotipul i tulpina de Salmonella, precum i ali factori.
Unele serotipuri tind s produc un anume sindrom: de exemplu, la porci, S. choleraesuis
este asociat de obicei cu septicemie, n timp ce S. typhimurium este asociat cu boala enteric.
Dei salmoneloza poate fi ntalnita la toate animalele domestice, mamiferele gestante,
sugarii, tineretul i psrile sunt cele mai sensibile categorii.
Evoluia clinic a bolii pare a fi mai putin frecvent la reptile. Sindroamele care au fost
raportate includ

septicemia (caracterizat prin anorexie, apatie i moarte), osteomielita,

osteoartrita i abcese subcutanate. Infecii osoase progresive, fatale, au fost ntalnite la erpi. La
estoase simptomele au inclus emaciere, leziuni ale plastronului, decolorarea carapacei i leziuni
intestinale, hepatice i respiratorii.
Sindroamele majore ntalnite n efectivele de animale sunt cele de enterit i septicemie.
Enterita acut este forma cea mai frecvent ntalnita la animalele adulte i la viteii de peste
o saptamana. Aceasta se caracterizeaza prin diaree profuz, deshidratare, depresie, dureri
abdominale i anorexie. Materiile fecale sunt apoase-pastoase, urt mirositoare i pot contine
mucus, bucai de mucoasa, mulaje sau snge. Febra poate aparea la debutul infectiei, dar dispare
n momentul apariiei diareei. La vacile de lapte producia de lapte scade mult.

Figura 5 Semne clinice la vitei. Diaree

http://www.vet.uga.edu/vpp/archives/nsep/Brazil2002/salmonella/eng/clinicalsigns.htm
Salmoneloza intestinal dureaza de obicei ntre 2 si 7 zile. Moartea se produce ca rezultat
al deshidratrii si toxiemiei. Caii, n mod deosebit, pot manifesta o enterit sever, si pot muri n
decurs de 24-48 de ore. Animalele care supravietuiesc sunt emaciate, epuizate. Recuperarea este
lent.
Enterita subacut poate fi ntalnit la cai, bovine adulte i ovine. Simptomele cele mai
evidente sunt: fecale moi sau diaree, pierderea n greutate. Se poate ntalni, de asemenea o usoara
febr, anorexie i deshidratare.
Enterita cronic este mai frecventa la vieii mai mari, la bovinele adulte, i porcii la
ngraat. Simptomele pot include slabire progresiv, subfebrilitate intermitent si inapeten.
Materiile fecale pot fi normale, cu mucus, mulaje sau snge. La porcii n crestere pot aparea
stricturi rectale.
Septicemia este sindromul cel mai frecvent la viteii foarte tineri, miei i manji, dar si la
porcii de pan la 6 luni. Simptomele includ depresie marcat, febr mare i, de multe ori,
moartea n termen de 1-2 zile. Diareea poate aparea doar la unele animale. La vitei i porcine pot
aparea semne nervoase sau de pneumonie. Porcii pot prezenta, de asemenea, modificri de
culoare roiatice sau purpurii ale pielii, n special pe urechi i pe fata ventrala a abdomenului.
Animalele gestante pot avorta, cu sau far alte semne clinice. Serotipurile adesea asociate
cu avorturile sunt urmatoarele : S. Dublin la bovine, S. Abortusovis la ovine i S. Abortusequi la
cai. La vacile cu enterit subacut, primul simptom poate fi avortul, urmat la cateva zile de
apariia diareei. Avorturile la oile gestante pot fi urmate de eliminarea unor secreii vaginale
fetide, rosii- inchise la culoare, iar uneori animalele pot sucomba.
Viteii pot dezvolta complicatii precum artrite, gangrena extremitaii membrelor, a
urechilor sau a cozii.
La cini i pisici forma cea mai frecvent ntalnit este diareea acut, cu sau far
septicemie. Cinii sau pisicile cu diaree acut se recupereaz n termen de 3-4 saptmani. Pot fi
9

observate, de asemenea, accese de pneumonie, meningit, osteomielit, celulit sau

conjunctivit. La pisici au fost raportate i cazuri cu manifestri febrile, anorexie i letargie, dar
fr febr. Celele i pisicile gestante pot avorta sau pot da natere la caei sau pisoi slabi i
debili.
Cele mai multe cazuri clinice sunt observate la psrile foarte tinere. Aceste simptome
pot include anorexie, letargie, diaree, sete crescut i semne nervoase.

1.5 Manifestri clinice la om

Perioada de incubaie n cazul gastroenteritei salmonelice este de obicei de 12 ore pan la
3 zile.
La om , salmoneloza variaza de la o gastro-enterita auto-limitanta pn la septicemie.
Dac microorganismul ramane n intestin sau disemineaz n organism depinde de o serie de
factori precum gazda sau virulena tulpinii. Pot fi ntalnite de asemenea i infecii asimptomatice.
Toate serotipurile pot produce toate formele de salmoneloz, dei un anumit serotip este
adesea asociat cu un anumit sindrom (de exemplu S. choleraesuis tinde s cauzeze o septicemie).
Salmoneloza provenita de la reptile este adesea sever i poate fi fatal din cauza septicemiei sau
a meningitei. Cele mai multe cazuri de salmoneloz asociat reptilelor sunt observate la copiii
sub 10 ani i la imunocompromii.
Gastroenterita se caracterizeaza prin great, vrsturi, crampe, dureri abdominale i
diaree, care poate fi hemoragic. Pot fi ntalnite i dureri de cap, frisoane i mialgii.
Deshidratarea sever poate aparea la sugari si vrstnici. n multe cazuri simptomele se remit
spontan n 1-7 zile. Decesele sunt rare si apar de regul la persoane foarte tinere, foarte btrne,
persoane debilitate sau cu imunitatea compromis.
Figura 6 Manifestari clinice la om

http://www.birdgard.com/Health-Hazards-of-Bird-Droppings

10

Ocazional pot fi ntalnite infecii focale precum artrita septica, abccese, endocardit sau
pneumonii. Mai multe esuturi i organe pot fi afectate. Sindromul Reiter poate fi o sechel n
urma unor cazuri de gastro-enterit. Acest sindrom se caracterizeaz printr-o artrita usoar pana
la sever, uretrita sau cervicita aseptic, conjunctivita i ulcere mucocutanate, superficiale,
nedureroase. Apare la aproximativ 2% din cazurile salmoneloz, dar i dupa alte infecii enterice.
Sindromul Reiter se remite de obicei dup 3 sau 4 luni, dar aproximativ jumatate din pacieni
prezint recidive tranzitorii mai multi ani. n unele cazuri poate aparea i artrita cronic.

1.6 Metode de depistare i diagnostic la om i animale

Salmoneloza poate fi confirmat prin izolarea microorganismelor din fecale sau, n cazuri
de boala diseminat, din snge, atat la om cat i la animale. Dupa un avort, bacteriile pot fi
identificate n placent, secreii vaginale sau n coninutul stomacal al avortonului. Este de
preferat ca necropsia sa fie efectuata imediat dup moartea animalului, cand se vor colecta probe
de snge intracardiac, bila ficat, splin, limfonoduri mezenterice i os lung cu maduv. De la
psri se pot recolta ou embrionate. Probele trebuie recoltate cat mai aseptic posibil i, n cazul
n care boala se manifest clinic, nainte de nceperea oricarui tratament cu antibiotice.
n cazul psrilor crescute n curte, sau la alte categorii de psri pot fi recoltate probe din
mediu, precum fecale din grmezile de gunoi, asternut, praf, sau chiar huse de protectie pentru
cizme.
Trebuie luate masuri de precauie pentru a evita contaminarea ncruciat a probelor n
timpul colectrii, transportului i n laborator. Pachetele trebuiesc pastrate la rece i nsoite de
informaii adecvate.
O atentie deosebita ar trebui acordat n izolarea salmonelelor de la animalele cu infecie
subclinica, deoarece acestea pot elimina salmonelele intermitent i n numar redus.
Salmonelele pot fi izolate utiliznd o varietate de metode care pot include prembogatirea, pentru a surescita salmonelele deteriorate subletal, medii de mbogatire care conin
substane inhibitoare pentru a suprima microorganismele concurente, i medii selective care s
diferenieze salmonelele de alte enterobacteriacee.
Pentru confirmarea definiv a unei tulpini izolate se pot utiliza diferite teste biochimice,
serologice i moleculare. Salmonella posed antigene somatice O, flagelare H i de virulent Vi
care pot fi identificate cu ajutorul serurilor specifice, iar serotipurile pot fi determinate prin
raportare la formulele antigenice din schema Kauffman-White. Multe laboratoare ar putea avea
nevoie s trimit izolate la un laborator de referin pentru a confirma serologic identitatea
completa i pentru a determina tipul fagic i genotipic al tulpinii, acolo unde este cazul.
11

Testele serologice trebuie realizate pe eantioane statistice reprezentative ale populatiei,

dar rezultatele nu indic ntotdeauna o infecie activ. La psri se utilizeaz testul cu snge
integral pentru diagnosticul rapid al S. pullorum sau S. gallinarum n exploataie, fiind un test de
diagnosticare relativ de ncredere n anumite circumstane. n laborator, testul de aglutinare n
tuburi este metod aleas pentru export, i pentru diagnosticarea probelor de la toate speciile de
animale de ferm. Testul ELISA este valabil pentru anumite serotipuri i se utilizeaz pentru
diagnosticul serologic i supraveghere, n mod deosebit la psarile de curte i la porci.
Vaccinarea poate compromite valoarea de diagnostic a testelor serologice.
Analiza genotipic a bacteriilor prin utilizarea RT-PCR i a amprentarea molecular a
ADN-ului au fost utilizate cu bune rezultate. Analiza profilului plasmidic este o metoda rapid si
relativ usoar de amprentare a tulpinilor, i a fost utilizat att n medicina veterinar, ct i n
cea uman pentru a studia rspandirea salmonelelor, dovedinduse a fi util n investigaiile din
focare, suplimentnd alte metode. Tehnicile moleculare sunt adesea mai discriminatorii i mai
rapide, nlocuind metodele fenotipice, precum serotipizarea n unele laboratoare n investigaiile
epidemiologice, nsa nu sunt disponibile n toate laboratoarele, ci numai n laboratoarele de
referint.
Figura 7 Metode de diagnostic a salmoneleleor

Salmonella in domestic animals, C. Wray, A. Wray

12

1.7 Tratamentul la om si la animale

Salmoneloza poate fi tratat cu o serie de antibiotice, precum ampicilina, amoxicilina,
gentamicina, fluoroquinolone,etc. Tulpinile pot fi rezistente la unul sau mai multe antibiotice,
ceea ce impune efectuarea unei antibiograme. Antibioticele sunt folosite n principal n cazurile
de septicemie, febra enteric sau focare de infecie extraintestinale. Infectiile localizate la nivel
intestinal vor necesita intervenii chirurgicale i tratament cu antibiotice pe timp ndelungat. La
btrni, la copii i la persoanele imunosupresate, care sunt predispuse la complicaii i la
septicemie, antibioticele vor fi administrate n tratamentul gastroenteritei. n general, majoritatea
persoanelor sanatoase ii revin spontan dupa 2-7 zile de boala, fr a avea nevoie de tratament cu
antibiotice. Este nevoie i de tratamentul simptomatic al vomei i nauseei, deshidratrii, reglarea
echilibrului hidro-electrolitic.
Antiinflamatoriile nesteroidiene pot fi administrate pentru a scdea efectul endotoxic al
salmonelelor.

1.8 Strategii de prevenire i supraveghere la animale si la om

Riscul de introducere a salmonelozei n efectivele de animale sau de psri poate fi redus
prin achiziionarea de animale sau de ou din surse sigur indemne de Salmonella, respectarea
carantinei profilactice la animalele nou introduse n efective i efectuarea testelor specifice de
depistare, i aplicarea principiului "totul plin, totul gol" acolo unde este cazul. Deratizarea este
de asemenea foarte important. Apa si furajele trebuie sa fie libere de salmonele. n timpul unui
focar n efectiv, animalele purtatoare ar trebui identificate, izolate i tratate sau abatorizate.
Animalele tratate ar trebui testate de mai multe ori pentru a fi siguri ca nu mai sunt purttoare de
Salmonella. De asemenea este necesar curarea i dezinfecia tuturor materialelor ce pot veni
n contact i microorganismele. O alta masura de profilaxie generala a salmonelozei o constituie
asigurarea unor condiii de igien i microclimat corespunzatoare, limitarea factorilor de stres i
administrarea la timp a colostrului la viei.
Pentru a proteja consumatorul, au fost implementate o serie de scheme naionale de
control a salmonelelor la animale. n Uniunea European, Directiva de Zoonoze 2003/99/EC
prevede monitorizarea efectivelor de reproducie cu peste 250 de psri i a incubatoarelor, n
ceea ce privete infecia cu S. Enteritidis i S. Typhimurium, i sacrificarea efectivelor pozitive.
Conform aceeasi legislaii, S. Virchow, S. Infantis i S. Hadar fac de asemenea subiectul
controalelor oficiale. Vor fi prelevate probe i efectuate culturi de la puii de o zi, de pe
suprafeele cutiilor de livrare, de la puii morti i de la puii sacrificati. La varsta de 4 saptamani se
vor preleva pana la 60 de probe i se vor face culturi, probele fiind recoltate de pe husele pentru
cizme i din fecalele amestecate. Ulterior de la adulti vor fi prelevate probe la fiecare dou
13

sptamni. n incubatoare, vor fi prelevate probe de la nivelul garniturilor suprafeelor de

ecloziune, a cojilor de ou sparte, sau pot fi recoltate cinci perechi de huse pentru cizme pentru
fiecare efectiv. Noua legislaie european introduce controlul salmonelelor i la psrile crescute
outoare, la broileri, curci sau la porci.
n Danemarca monitorizarea serologic este utilizat pentru efectivele de porci i
efectivele de pasari outoare. Cateva alte ari au de asemenea implementate programe de
supraveghere serologic a efectivelor de suine la finisat, utiliznd "sucul de carne" sau probe de
ser preluate la sacrificare. Au fost efectuate o serie de studii pentru a supraveghea i a determina
prevalena Salmonellei n efectivele de gini outoare, broileri, curci, porci precum i
contaminarea carcaselor de broiler i porci la sacrificare.
Programe standardizate de monitorizare i de control au fost definite pentru toate
efectivele de pui de carne i de curci. n cazul ginilor outoare crescute n cuti, pentru controlul
anual oficial realizat de catre autorittile competente, se recolteaz probe de fecale amestecate,
precum i praf. Oule de la gainile outoare la care au fost confirmate S. Enteritidis sau S.
Typhimurium nu pot fi vndute ca ou proaspete.
Infeciile salmonelice ale animalelor destinate consumului joac un rol important in
sntatea public i ndeosebi n domeniul siguranei alimentelor, produsele de origine animal
fiind considerate surs major a infectiilor salmonelice la oameni. Au fost implementate o serie
de programe speciale de supraveghere la psri, porci i bovine, i include supravegherea
animalelor sntoase, care pot fi purtatori subclinici de salmonele. Contaminarea ncrucisat n
timpul procesrii alimentelor este de asemenea monitorizat, putnd aparea i contaminarea
produselor prin manipulare.
Furajele contaminate cu Salmonella au fost cea mai ntlnit sursa de introducere de noi
tulpini de Salmonella n fermele de animale, de unde au fost distribuite mai departe de ctre
animalele purttoare asimptomatice de germeni, n cursul miscrilor dintre efective, sau pe alte
ci. ntrucat contaminarea furajelor se poate realiza cu tulpini cu importana public, este necesar
sa fie supravegheat prezena salmonelelor i n furaje.
Organizaia Mondial a Sntii furnizeaz informaii cu privire la elaborarea unor
msuri adecvate pentru prevenirea i controlul toxiinfeciilor alimentare, inclusiv a infeciilor cu
Salmonella la oameni. Vehiculele cele mai frecvente ale infeciei sunt reprezentate de ou si
produse din ou, carne de pasre i de la alte specii, produse din carne, produse lactate, legume,
etc. O politica de control a salmonelelor n scopul sanatii publice ar trebui sa acopere toate
stadiile "from the stable to the table" ( din grajd pn pe mas). Ea ar trebui sa includ raportarea
obligatorie a tuturor focarelor de boala, i testarea tuturor animalelor, a alimentelor i a furajelor.
14

Controalele de sntate i de igien la sacrificare sunt esentiale, i trebuie luate masuri

speciale n ceea ce privete sacrificarea efectivelor potenial infectate. De asemenea ar trebui
luate o serie de masuri n timpul procesrii, ns decontaminarea chimic a carcaselor nu este
permis n UE.
Vaccinurile sunt tot mai des folosite pentru a reduce salmoneloza la psri, ns este
esenial ca acestea sa poata fi difereniate n infeciile din teren. Vaccinurile inactivate sunt cele
mai utilizate, pe pia fiind doar cteva vaccinuri vii disponibile comercial. Vaccinurile pot
reduce nivelul de colonizare al tubului digestiv al animalelor i rspndirea salmonelelor n
mediul nconjurator, limitnd de asemenea i apariia bolii la animale.
Un element esenial n profilaxia salmonelozei umane este educaia distribuitorilor i a
consumatorilor, n mod deosebit contientizarea importanei unei manipulri i depozitri n
condiii de siguran, igiena n bucatarie, splatul pe mini i gtitul adecvat pentru a limita riscul
de infecie, evitarea consumului de produse insuficient preparate, lapte nepasteurizat. De
asemenea este obligatorie splarea pe mini dup fiecare contact cu animalele.

15

Capitolul II Evoluia bolii n Europa i in Romnia, comparativ la

oameni i animale
2.1 Date privind distributia principalelor serotipuri de Salmonella in lume
Salmonelele sunt printre cele mai comune bacterii patogene implicate in toxiinfectiile
alimentare, fapt pentru care mai multe tari si-au stabilit programe bine definite pentru
monitorizare si control.
In perioada 1995-2008 WHO, in colaborare cu institutii de referinta , a realizat un studiu
al carui rezultat, publicat in anul 2009, ne da o imagine de ansamblu asupra largii raspandiri a
salmonelelor in intreaga lume, asupra celor mai importante specii de Salmonella izolate de la
oameni dar si din alte surse (animale, alimente, mediul inconjurator si furaje).
La realizarea acestui studiu au fost adunate date din 83 de tari ale lumii, incluzand probe
izolate de la aproximativ 1.5 milioane de oameni si circa 360000 de alte surse. Tarile participante
au fost grupate in 18 regiuni geografice, pentru fiecare regiune geografica mentionandu-se cele
mai importante 5 serotipuri de Salmonella intalnite atat la oameni cat si in alte surse.
Figura 8 Salmonella spp. la nivel mondial

Sursa : http://www.who.int/gfn/activities/CDB_poster_Sept09.pdf

16

Conform studiului, in aceasta perioada au fost izolate 307 serotipuri diferite de

Salmonella, dintre care S. Enteritidis si S. Typhimurium sunt cele mai frecvent intalnite,
acumuland 78,8% din totalul serotipurilor izolate si raportate la oameni, la nivel mondial, si un
procent de 37,9% din serotipurile izolate din alte surse.
Europa a fost impartita in 4 regiuni geografice: Europa de vest, Europa centrala, Europa
de est si Europa de Sud, Romania fiind incadrata in Europa de Sud. Si in Europa, ca si in restul
lumii, se observa predominanta serotipurilor S. Enteritidis si S. Typhimurium la oameni, dar si la
celelalte surse non-umane, exceptie facand Europa de Vest, unde nu avem nici un fel de date in
acest interval de timp. De asemenea, observam un procent crescut al serotipurilor de
S. Gallinarum izolate in sudul Europei (13,8% din totalul cazurilor izolate din surse diferite de
cele umane).
Analiza datelor raportate de institutiile membre ale WHO ne ofera o mai buna intelegere
a distributiei salmonelelor in intreaga lume, precum si ipoteza unei legaturi intre rezervoarele de
Salmonella non-umane si aparitia bolii la oameni, dar ne atrage totodata atentia asupra existentei
si a altor serotipuri de Salmonella potential patogene pentru oameni.

2.2 Evolutia salmonelozelor in Europa si in Romania

Conform unor rapoarte ale FDU National Food Institute si ECDC in intervalul de timp
cuprins intre anii 2005-2009 in Europa au fost inregistrate un numar de 14004 de focare de
salmoneloza la oameni, totalizand un numar de 844749 cazuri de imbolnaviri cu diverse specii
de Salmonella.
Tabelul 1 Situatia epidemiologica privind salmoneloza la oameni in Europa intre anii 2005-2010
2005

2006

2007

2008

Focare

3406

3131

2253

1888

Cazuri

181876

166819

153837

134579

108618

39.01

33.9

34.26

29.75

23.6

Incidena/10
0000

17

2009

Total
2010
1722
1604 14004
99020 84474
9
21.5

Graficul 1 Evolutia focarelor de salmoneloza

Graficul 2 Evolutia cazurilor de salmoneloza

ntre anii 2005-2010

la om ntre anii 2005-2010

Analizand situatiile de mai sus constatam ca in Europa pe parcursul celor 6 ani atat
numarul cazurilor cat si al focarelor de salmoneloza la oameni s-a redus semnificativ. Astfel, in
intervalul 2005-2010 numarul focarelor de salmoneloza a scazut de la 3406 la 1604, ceea ce
inseamna o reducere de 52,9% a numarului de focare. La fel, numarul cazurilor de salmoneloza
confirmate in acest interval de timp a scazut de la 181876 la 99020, respectiv o reducere a
numarului de cazuri cu 45,55% .
Incidenta salmonelozei la 100000 de locuitori s-a diminuat de asemenea cu 44,88%.
Tabelul 2 Situatia epidemiologica a salmonelozelor la oameni in Romania antre anii 2005-2010
Romania

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Cazuri

645

620

624

1105

1285

Incidenta/100
000

2,9

2,9

5,1

In Romania in anul 2005 nu au fost declarate cazuri de salmoneloza la oameni. In schimb,

in intervalul cuprins intre anii 2006-2010 constatam un fenomen total opus celui din celelalte tari
ale Europei, si anume o crestere a cazurilor de salmoneloza la oameni (Graficul 3). Astfel, din
anul 2006 pana in anul 2010 numarul cazurilor de boala a crescut de la 645 la 1285,
inregistrandu-se o crestere cu 99,2%. Avand in vedere faptul ca nu am gasit date statistice care sa
ne ofere mai multe informatii legate de evolutia bolii in Romania pana in anul 2005 putem lua in
calcul varianta conform careia cresterea numarului de cazuri de boala in tara s-ar putea datora
18

faptului ca incep sa fie raportate oficial cazurile de boala, desigur, fara a omite si posibilitatea
acerbarii influentei factorilor implicati in aparitia salmonelozei la oameni.
Graficul 3 Evolutia cazurilor in Romania

Graficul 4 Evolutia cazurilor la oameni in Europa

intre anii 2005-2010

intre anii 2005-2010

In ceea ce priveste incidenta bolii la 100000 de locuitori, tendinta este bineinteles aceeasi
de crestere de la 3 la 6, respectiv 100%. Cu toate acestea, incidenta salmonelozei in Romania
este mult mai mica comparativ cu celelalte tari ale Europei (vezi Figura 9 ).
Figura 9 Rata incidentei salmonelozei la 100000 de locuitori in Europa in anul 2008

19

Sursa: Andrew O'Connor The salmonella problem in poultry: incidence, outbreaks and
european legislative overview, May 2012
In Europa, in ceea ce priveste incidenta salmonelozei pe categorii de varsta constatam
faptul ca cea mai sensibila categorie de varsta o reprezinta sugarii si copii cu varsta de pana in 4
ani, urmata apoi de copiii cu varsta cuprinsa intre 5 si 14 ani. Din datele existente, nu exista
diferente semnificative intre cele doua sexe.
Graficul 5 Numarul cazurilor confirmate de salmoneloza la oameni pe luni si categorii de varsta
in anul 2010 in Europa

Sursa : The European Union Summary Report on Trends and Sources of Zoonoses, Zoonotic
Agents and Food-borne Outbreaks in 2010
De asemenea, in Graficul 5 se mai poate constata faptul ca boala tinde sa evolueze
sezonier, numarul cazurilor cresc incepand cu luna aprilie, ating un maxim in luna august si scad
progresiv incepand cu luna septembrie. Avand in vedere caracterul de toxiinfectie alimentara al
bolii, pastrarea necorespunzatoare a alimentelor, in conditiile cresterii temperaturii mediului
ambiant, este justificata ascensiunea cazurilor de boala in lunile cu temperaturi ridicate, si
scaderea numarului de cazuri odata cu scaderea temperaturii mediului inconjurator.
In ceea ce priveste serotipurile de Salmonella izolate de la om, distributia celor mai
frecvente 10 serotipuri este redata in Tabelul 3. , precum si in Graficele 6 si 7 . Ca si la animale ,
S. Enteritidis si S. Typhimurium reprezinta cele mai frecvent raportate serotipuri izolate din
cazurile confirmate la om.

20

Tabelul 3 Cele mai frecvente 10 serotipuri de Salmonella izolate de la om in anul 2010

2009
Serotip
ul
Enteriti
dis
Typhimurium
Infanti
s
Newpo
rt
Vircho
w
Derby

2010
Nr
cazuri
5338
2
2375
9
1616

% Serotip
ul
52,3 Enteriti
dis
23,3 Typhimurium

760
736
671

Hadar

507

Kentuc
ky
Saintp
aul
Bovismorbifica
ns
Altele

460

Total

452
433
1922
5
1020
01

Nr
cazuri
43563

45

21671

22,4

1,6 Infantis

1776

1,8

0,7 Typhimurium
monofazic
0,7 Newpor
t
0,7 Kentuc
ky
0,5 Vircho
w
0,5 Derby

1407

1,5

831

0,9

780

0,8

685

0,7

665

0,7

470

0,5

444

0,5

18,8 Altele

24453

25,3

100 Total

96745

100

0,4 Mband
aka
0,4 Agona

La o prima vedere constatam ca principalele specii care produc infectii la oameni sunt
aproximativ aceleasi (Tabelul 3). Primele doua locuri ca si frecventa sunt ocupate de S.
enteritidis si S. typhimurium atat in anul 2009 cat si in anul 2010, in schimb constatam faptul ca
numarul cazurilor de imbolnaviri s-a redus pentru fiecare serotip in parte. Asfel, numarul
cazurilor determinate de S. enteritidis s-a redus de la 53382 la 43563, ceea ce in procente
semnifica o reducere cu 18,39% a numarului de cazuri. Pentru S. typhimurium numarul cazurilor
s-a redus de la 23759 la 21671, adica cu 8,78% mai putine cazuri.
Graficul 6 Cazurile de salmoneloza inregistrate la om in anii 2009 si 2010

21

Graficul 7 Cele mai frecvente 10 serotipuri

Graficul 8 Cele mai frecvente 10 serotipuri de

de Salmonella izolate de la om in anul 2009

Salmonella izolate de la om in anul 2010

Informatii privind incidenta mai multor serotipuri de Salmonella care au determinat

imbolnaviri la oameni in Europa ne ofera un raport al DTU Food. Dintre acestea am selectat doar
informatiile legate de principalele serotipuri aparute la om, respectiv S. enteritidis si S.
typhimurium.
Astfel, S. enteritidis a fost raportata in mai multe tari din Europa, iar datele adunate intre
anii 2007-2009 au fost expuse in harta de la figura 10. Tarile cu cea mai mare incidenta a S.
enteritidis sunt reprezentate de Cehia, cu o incidenta de 341,55 cazuri la 100000 de locuitori, si
Slovacia, cu o incidenta de 314, 02 cazuri de imbolnaviri la 100000 de locuitori. Incidenta cea
mai mica a fost calculata pentru Italia, cu 2,9 cazuri raportate la 100000 de locuitori si Grecia, cu
4,03 cazuri la 100000 de locuitori.
22

In Romania nu avem date legate de incidenta S. enteritidis la om.

Figura 10 Incidenta cazurilor produse de S.enteritidis in Europa, raportata la 100000 de locuitori

intre anii 2007-2009

Sursa : Estimation of the relative contribution of different food and animal sources to human
Salmonella infections in the European Union

23

In intervalul 2007-2009 incidenta cea mai mare a cazurilor produse de S. typhimurium

(Figura 11) a fost inregistrata in Belgia cu 60,2 cazuri de imbolnaviri la 100000 de locuitori, si
in Germania cu 42,56 cazuri la 100000 de locuitori. La polul opus, cele mai putine cazuri au fost
raportate in Grecia, 0,56 cazuri la 100000 de locuitori, si Portugalia, cu 3,28 cazuri la 100000.
La fel ca si la S. enteritidis, in Romania nu au fost raportate date legate de incidenta
cazurilor de boala produse de S. typhimurium pe locuitori.

Figura 11 Incidenta cazurilor produse de S. typhimurium in Europa, raportata la 100000 de

locuitori

Sursa : Estimation of the relative contribution of different food and animal sources to human
Salmonella infections in the European Union
Conform datelor oficiale din perioada 2007-2009, cea mai importanta sursa de salmonele
pentru om o constituie gainile ouatoare (prin intermediul oualor) (Tabelul 4), cu un procent de
43,8% din cazurile atribuite acestei surse, fiind urmate apoi de porci, cu un procent de 26,9%.
Curcile si broilerii prezinta o importanta mai redusa in etiologia cazurilor de imbolnaviri la om,
24

contribuind cu 4%, respectiv 3,4%. Un procent de 9,2% din cazuri au fost raportate ca fiind
importante din alte zone ale lumii, iar 3,6% au fost raportate ca facand parte din focare cu sursa
necunoscuta. 9% din cazurile raportate nu au putut fi atribuite unei surse cunoscute.
Tabelul 4. Surse de salmonele pentru oameni raportate in perioada 2007-2009 si procentul lor in
raport cu cazurile izolate
Surse
%
Broileri
3,4
Porci
26,9
Curci
4
Gaini ouatoare
43,8
Focare
3,6
Calatorii
9,2
Necunoscut
9
Graficul 9 Surse de salmonele pentru oameni raportate in perioada 2007-2009 si procentul lor in
raport cu cazurile izolate

Tabelul 5 Proportia estimata a cazurilor raportate la om in functie de animalele destinate

consumului implicate in transmiterea infectiei, si cele mai frecvente 5 serotipuri de Salmonella
pentru fiecare sursa
Broileri
Serotipul
S.enteritidis
S.infantis
S.typhimuriu
m
S.virchow

G. Ouatoare
%
Serotipul
56,9 S.enteritidis
10,7 S.typhimuriu
m
8,8 S.infantis
6,9 S.virchow

Porci
%
Serotipul
95,9 S.typhimuriu
m
1,9 S.enteritidis

Curci
%
Serotipul
63,1 S.enteritidis
28,3 S.typhimurium

0,8 S.derby

1,9 S.newport

0,4 S.infantis

1,5 S.saintpaul

25

%
30,4
28
8,4
7

S.kentucky
Altele
Total cazuri

5 S.kentucky
11,7 Altele
14334 Total cazuri

0,2 S.newport
0,8 Altele
18464 Total cazuri
1

0,8 S.hadar
4,4 Altele
11352 Total cazuri
0

7,1
19
17094

Pentru fiecare animal rezervor de salmonele pentru oameni, cele mai importante
serotipuri izolate, precum si procentul cazurilor determinate la om de serotipul respectiv, sunt
prezentate in tabelul de mai sus (Tabelul 5).

Infectiile cu S. Enteritidis sunt frecvent asociate cu gainile ouatoare, in timp ce infectiile

cu S. Typhimurium au ca origine primara porcii (Graficele 9 si 10).
Graficul 10 Proportia cazurilor produse de cele

Graficul 11 Proportia cazurilor produse de cele

mai frecvente serotipuri de Salmonella de la

mai frecvente serotipuri de Salmonella de la

gainile ouatoare

porci

Comparativ cu infectiile atribuite gainilor ouatoare si porcilor, un mare procent din

cazurile asociate cu broilerii si curcile au fost asociate cu alte serotipuri decat S. Enteritidis si S.
Typhimurium, desi acestea din urma ocupa un procent important (Graficele 11 si 12).
Graficul 12 Proportia cazurilor produse de cele

Graficul 13 Proportia cazurilor produse de cele

mai frecvente serotipuri de Salmonella de la

mai frecvente serotipuri de Salmonella de la

broileri

curci

26

Alimentele de origine animala joaca si ele un rol decisiv in aparitia de noi focare de
salmoneloza. Astfel, intre anii 2007-2009 alimentele cele mai frecvent incriminate in
transmiterea salmonelelor au fost ouale, si produsele alimentare pe baza de carne de pui, curcan
si de porc. Dintre acestea, ouale se detaseaza cu usurinta, in 2007 fiind responsabile de 56,1%
din focarele de boala aparute la oameni secundar consumului de alimente de origine animala, de
61,6% din focarele aparute in 2008 si de 34,5% din focarele din 2009.
Tabelul 6. Proportia focarelor de salmoneloza aparute secundar consumului de produse de
origine animala.
2007

2008

2009

56,1

61,6

34,5

Pasari

3,5

2,3

2,6

Curci

0,5

0,04

0,3

Porci

5,4

6,1

1,8

Oua

Graficul 14 proportia focarelor de salmoneloza la oameni cu punct de plecare de la produsele de

origine animala.

27

Gainile ouatoare sunt principala sursa de salmonele pentru om cu un procent de 44%

(Graficul 9), la fel ca si ouale acestora. Tabelul de mai jos (Tabelul 7) prezinta prevalenta
serotipurilor Enteritidis si Typhimurium in mai multe tari europene, raportate la totalul cazurilor
de salmoneloza la gainile ouatore. Tabelul cuantifica datele obtinute pe parcursul a trei ani,
respectiv 2008, 2009, 2010.
Tabelul 7. Prevalenta cazurilor de S. Enteritidis si S. Typhimurium raportate la totalul cazurilor
de salmoneloza inregistrate la gainile ouatoare, in Europa

28

Sursa: The European Union Summary Report on Trends and Sources of Zoonoses, Zoonotic
Agents and Food-borne Outbreaks in 2010
In anul 2008 in prevalenta salmonelozelor la gainile ouatoare este de 5,9%, iar prevalenta
celor doua serotipuri de Salmonella luate in studiu, S. enteritidis si S. typhimurium este de 3,5. In
anul 2009 se observa o crestere a prevalentei bolii produse de Salmonella spp., de pana la 6,7%,
in timp ce S. enteritidis si S. typhimurium inregistreaza o scadere, ajungand la 3,2%. In final, in
anul 2010 prevalenta cazurilor de salmoneloza scade la 5,9%, ca si prevalenta bolii produsa de
cele doua serotipuri, care scade semnificativ pana la 1,9%. Aceeasi tendinta de scadere a
numarului de cazuri de boala este inregistrata si la oameni in perioada 2008-2010 (A se vedea
Graficul 2).

29

Tabelul 8. Prevalenta cazurilor de boala produse de Salmonella spp. si de serotipurile S.

enteritidis si S. typhimurium.
Europa
Romania
Cazuri
Enteritidis si
Cazuri
Enteritidis si
pozitive typhimurium
pozitive typhimurium
2008
5,9
3,5
2008
0
0
2009
6,7
3,2
2009
1,4
0,2
2010
5,9
1,9
2010
40,2
0,8

Graficul 15. Prevalenta cazurilor de boala

Graficul 16. Prevalenta cazurilor de boala

produse de Salmonella spp.

produse de S. enteritidis si S. typhimurium

In Romania in anul 2008 nu au fost inregistrate date privind prevalenta salmonelelor in

efectivele de gaini ouatoare. In 2009 s-a inregistrat o prevalenta de 1,4% cazuri produse de
Salmonella spp, iar S. Enteritidis si S. Typhimurium doar 0,4%. In anul 2010 are loc o explozie a
imbolnavirilor cu Salmonella spp. la gainile ouatoare, inregistrandu-se un procent de 40,2%,
prevalenta imbolnavirilor cu S. Enteritidis si S. Typhimurium crescand si ea la 0,8%.
Ce este interesant de observat este faptul ca in aceeasi perioada de timp s-a inregistrat si o
crestere foarte mare a cazurilor de salmoneloza la oameni, ceea ce ne indreptateste sa punem in
legatura directa cele doua aspecte legate de cresterea prevalentei bolii, intarindu-ne totodata
afirmatia conform careia gainile ouatoare, ouale si produsele preparate cu oua reprezinta
principala sursa a salmonelozei la oameni ( A se vedea Graficul 3).

Graficul 17. Prevalenta cazurilor de imbolnaviri Graficul 18 Prevalenta cazurilor de boala

cu Salmonella spp la gainile ouatoare

produse de S. enteritidis si S. typhimurium la

30

gainile ouatoare

Figura 12 Prevalenta S. enteritidis si a S. typhimurium la gainile ouatoare in anul 2010

Sursa : The European Union Summary Report on Trends and Sources of Zoonoses, Zoonotic
Agents and Food-borne Outbreaks in 2010

Dupa gainile ouatoare , porcii ocupa al doilea loc in ceea ce priveste transmiterea
salmonelelor la oameni (Graficul 9), 27% din cazurile de salmoneloza umana fiind determinate
de suine. La nivel european, din totalul cazurilor pozitive de salmoneloza la porc 28,6% sunt
31

produse de catre S. typhimurium, urmata de S. typhimurium monofazica, cu 9,3%, S. derby cu

5,7% si S. choleraesuis cu 5,2%.
Graficul 19. Cele mai frecvente serotipuri de Salmonella izolate de la suine

Sursa : The European Union Summary Report on Trends and Sources of Zoonoses, Zoonotic
Agents and Food-borne Outbreaks in 2010
Comparativ, in cazurile de boala izolate de la oameni, avand ca sursa de provenienta
suinele, cele mai frecvent izolate serotipuri sunt:
Tabelul 9 Cele mai frecvete serotipuri de Salmonella cu origine suina, izolate la om
Porci
Serotipul
S.typhimurium
S.enteritidis
S.derby
S.infantis
S.newport

%
63,1
28,3
1,9
1,5
0,8

In Romania, cele mai frecvent izolate serotipuri sunt reprezentate de S. choleraesuis, S.

typhimurium si S. brandenberg.
Graficul 20. Cele mai frecvente serotipuri de Salmonella izolate de la suine in Romania

32

Comparand cele mai frecvente serotipuri de Salmonella intalnite la om, cu provenienta

suina, cele mai frecvente serotipuri izolate la porc in Europa si in Romania, constatam faptul ca
la nivel european serotipul cel mai ades intalnit il reprezinta S. typhimurium, in timp ce in
Romania serotipul cel mai frecvent este S. choleraesius, urmat de S. typhimurium.
La nivel european, cele mai frecvente serotipuri izolate din carnea de porc sunt S.
typhimurium si S. derby, in procente de 30,7% si 16,2%. Aceeasi situatie o intalnim si la carnea
de porc din Romania, unde serotipurile majore izolate sunt reprezentate tot de catre S.
typhimurium, cu un procent de 38%, si S. derby cu 20% din totalul serotipurilor izolate.
Comparand principalele serotipuri izolate atat de la suine, cat si din carnea de porc,
observam ca cel mai important serotip izolat este S. typhimurium, acest fapt reflectandu-se si in
cazurile izolate de la om.

Graficul 21. Cele mai frecvente serotipuri

Graficul 22 Cele mai frecvente serotipuri de

33

De Salmonella izolate din carnea de porc

Salmonella izolate din carnea de porc in

In Europa

Romania

Sursa: The European Union Summary Report

on Trends and Sources of Zoonoses, Zoonotic
Agents and Food-borne Outbreaks in 2010
In Europa, cele mai frecvente serotipuri de Salmonella izolate de la broileri sunt S.
enteritidis si S. anatum, in timp ce in ce Romania cele mai frecvente serotipuri sunt S. infantis si
S. enteritidis.
Graficul 23. Principalele serotipuri la broileri

Graficul 24. Principalele serotipuri la broileri

in Europa

in Romania

In ceea ce priveste carnea de pasare, atat in Europa, cat si in Romania predomina

serotipul S. Infantis.

Graficul 25. Cele mai frecvente serotipuri

Graficul 26. Cele mai frecvente serotipuri izolate

34

izolate din carnea broilerilor in Europa

din carnea broilerilor in Romania

Sursa: The European Union Summary Report

on Trends and Sources of Zoonoses, Zoonotic
Agents and Food-borne Outbreaks in 2010
In concluzie, cele mai frecvente serotipuri de Salmonella izolate de la broileri sunt S.
enteritidis la pasari si S. infantis la carnea de pasare, fapt reflectat si la oameni, aceste doua
serotipuri fiind, de altfel, cele mai frecvent izolate si la oameni, in legatura directa cu broilerii
sau cu carnea provenita de la acestia.
La curci, in Europa cele mai frecvente serotipuri izolate sunt reprezentate de S. Bredeney
si S. typhimurium, in timp ce in Romania serotipurile de Salmonella mai frecvente sunt S.
Newport si S. Saintpaul. Cat despre carnea de curcan, in Europa o frecventa mai crescuta o au
serotipurile S. Newport si S. Saintpaul. Nu exista date in ceea ce priveste salmonelele in carnea
de curcan in Romania.
La oameni, cele mai frecvente serotipuri izolate, avand ca sursa curcile sau carnea lor,
sunt reprezentate de S. enteritidis si S. typhimurium.

Graficul 27. Principalele serotipuri de Salmonella Graficul 28 Principalele serotipuri izolate la

35

izolate la curci in Europa

la curci in Romania

Sursa: The European Union Summary Report

on Trends and Sources of Zoonoses, Zoonotic
Agents and Food-borne Outbreaks in 2010
Graficul 29. Serotipuri izolate in carnea de curcan in Europa

Sursa: The European Union Summary Report

on Trends and Sources of Zoonoses, Zoonotic
Agents and Food-borne Outbreaks in 2010
Data fiind importanta animalelor si a pasarilor in principal, precum si a produselor
provenite de la acestea asupra sanatatii omului si al pericolului pe care il reprezinta diseminarea
salmonelelor la om, statele Europei au implementat o serie de programe prin care sa reduca
incidenta bolii la animale si pasari. Inca din 1993 tarile membre ale UE au obligatia legala sa
implementeze aceste programe de control asupra pasarilor (gainilor), in mod deosebit fiind vizate
S. enteritidis si S typhimurium. Din 2007 si serovarietatile S.infantis, S. virchow si S. hadar au
fost adaugate la aceste programe de control.

36

Figura 13 Programe nationale de control a salmonelelor

Sursa: The Salmonella Problem in Poultry: Incidence, Outbreaks and European Legislative
Overview, Andrew O'Connor.
Msurile luate de rile UE incep sa dea rezultatele dorite, reuindu-se reducerea
semnificativa a S. enteritidis in Europa de la 3.9% in 2007 la 1,6% in 2010 (Tabelul 8). Datele
oficiale din aceeasi perioada arata faptul ca si proportia oualor pozitive pentru Salmonella spp a
scazut de la 0,8% in 2007 la 0,5% in 2008 si 2009, ba chiar mai mult, in 2010 prevalenta a scazut
la 0,3%. Toate acestea se suprapun cu scaderea numarului de focare de boala la oameni in
aceeasi perioada, precum si cu scaderea incidentei salmonelozei pe 100000 de locuitori.

Sursa: EFSA; ECDC: EU Summary Report 2010, EFSA Journal 2012

Concluzii
37

Salmoneloza este una dintre cele mai frecvente zoonoze intalnite in Europa, desi din anul
2005 pana in 2010 numarul cazurilor si a focarelor intalnite la om este in continua scadere, fapt
demonstrat statistic. Din 2005 pana in 2010 numarul cazurilor de imbolnaviri s-a redus cu
45,55%, numarul focarelor raportate in Europa in acest interval de timp s-a redus cu 52,9%, iar
incidenta bolii la 100000 de locuitori s-a redus cu 44,88%.
Spre deosebire de Europa, intre anii 2006-2010 in Romania a crescut numarul cazurilor
de imbolnaviri cu Salmonella spp. Cu 99,2%, iar incidenta bolii la 100000 de locuitori
inregistreaza o crestere de 100% .
Cele mai frecvent izolate serotipuri de Salmonella sunt reprezentate de S. Enteritidis si S.
Typhimurium. Cercetarile efectuate sugereaza o scadere a numarului de cazuri produse de aceste
doua serotipuri in Europa.
Cele mai importante surse de salmonele pentru om sunt gainile ouatoare

(prin

intermediul oualor), fiind urmate in ordine descrescatoare de porci, curci si broileri.

Cazurile de imbolnaviri la om cu S. Enteritidis au ca principala sursa gainile ouatoare,
curcile si broilerii, in timp ce salmonloza produsa de S. Typhimurium are ca principala sursa de
infectie pentru om porcul.
Dintre produsele de origine animala, cele mai frecvent incriminate in producerea bolii
sunt ouale, urmate de carnea de porc, de gaina si de curca.
In Europa, prevalenta cazurilor de imbolnavire cu S. Enteritidis si S. Typhimurium este in
descrestere, in timp ce in Romania numarul acestora este in crestere.
In acelasi interval de timp (2008-2010), in Romania creste atat numarul cazurilor de
imbolnaviri la oameni, cat si la gainile ouatoare.
Atat in Europa cat si in Romania S. typhimurium reprezinta cel mai frecvent izolat serotip
atat la porci cat si la oameni ca urmare a interactiunii cu acestia sau ca urmare a consumului de
carne porc.
La broileri, cele mai frecvent izolate serotipuri sunt reprezentate de S. Enteritidis si S.
Infantis. Aceleasi serotipuri sunt izolate mai frecvent si la oameni in relatie directa cu pasarile
sau consumul de carne de pasare.
La curci, in Europa cele mai frecvente serotipuri izolate sunt reprezentate de S. Bredeney
si S. typhimurium, in timp ce in Romania serotipurile de Salmonella mai frecvente sunt S.
Newport si S. Saintpaul. Cat despre carnea de curcan, in Europa o frecventa mai crescuta o au
serotipurile S. Newport si S. Saintpaul. La oameni, cele mai frecvente serotipuri izolate, avand ca
sursa curcile sau carnea lor, sunt reprezentate de S. enteritidis si S. Typhimurium.
38

In Europa au fost implementate o serie de programe cu scopul de a reduce incidenta bolii

la oameni si la animale. Statisticile arata un rezultat pozitiv, numarul cazurilor si focarelor de
boala fiind in descrestere.

Bibliografie
39

1. http://www.eurocarne.com/informes/pdf/zoonosisEFSA2010.pdf
2. http://www.innovateus.net/innopedia/what-typhoid
3. Salmonella in domestic animals, C. Wray, A. Wray, 2000
4. http://www.webmedcentral.com/wmcpdf/Article_WMC002687.pdf
5. http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0963996911005096
6. http://www.vet.uga.edu/vpp/archives/nsep/Brazil2002/salmonella/eng/clinicalsigns.htm
7. http://www.birdgard.com/Health-Hazards-of-Bird-Droppings
8. http://www.who.int/gfn/activities/CDB_poster_Sept09.pdf
9. Andrew O'Connor The salmonella problem in poultry: incidence, outbreaks and european
legislative overview, May 2012
10. The European Union Summary Report on Trends and Sources of Zoonoses, Zoonotic Agents
and Food-borne Outbreaks in 2010
11. Estimation of the relative contribution of different food and animal sources to human
Salmonella infections in the European Union
12. OIE Terrestrial Manual 2010
13. ANNUAL EPIDEMIOLOGICAL REPORT ON COMMUNICABLE DISEASES IN
EUROPE 2005
14. ANNUAL EPIDEMIOLOGICAL REPORT ON COMMUNICABLE DISEASES IN
EUROPE 2006
15. ANNUAL EPIDEMIOLOGICAL REPORT ON COMMUNICABLE DISEASES IN
EUROPE 2007
16. ANNUAL EPIDEMIOLOGICAL REPORT ON COMMUNICABLE DISEASES IN
EUROPE 2008
17. ANNUAL EPIDEMIOLOGICAL REPORT ON COMMUNICABLE DISEASES IN
EUROPE 2009
18. RAPID RISK ASSESSMENT Multi-country outbreak of Salmonella Stanley infections
19. http://www.veterinaryresearch.org/content/42/1/34
20. Rev. sci. tech. Off. int. Epiz., 2006, 25 (2), 541-554
21. JAVMA, Vol 221, No. 4, August 15, 2002,
22. http://www.cfsph.iastate.edu
23. Estimation of the relative contribution of different food and animal sources to human
Salmonella infections in the European Union, 2011

40