Definirea stresului

Termenul conceptual de stres psihic a fost inventat de ctre Hans Selye, ocazie uria de a
evalua n plan psihologic i medical limitele mainriei omeneti (Balzac), de a face fa
adversitilor vieii. Astfel, fiina uman este prevenit i instruit, prin diverse modaliti, s
rspund unei provocri, pe care Alvin Toffler o circumscria sub termenul de suprasolicitare, ce
afecteaz trei planuri majore ale psihicului: senzorial, informaional i decizional (toate avnd o
inerent rezonan afectiv). Din aceast definiie, rezult c stresul este negativ. Cercetrile
recente scot n eviden din fericire, existena ambelor forme de stres, stresul negativ, denumit de
regul distres, i stresul pozitiv, denumit eustres.
Dac, aa cum afirma H. Selye genialul creator al conceptului general de stres sanciunile
stresului psihic sunt bolile i nefericirea, este logic s anticipm situaia ideal capabil s ne
apere de aceste veritabile primejdii: prevenirea i anihilarea acestui adevrat flagel al umanitii.
Ar fi, totui, imposibil o astfel de rezolvare, dar, paradoxal, nici nu considerm c ea ar
constitui premisele unei ipotetice fericiri. De fapt, viaa fr puin stres (o veritabil sare n
bucate) ar constitui o surs de enorm i paralizant plictiseal. Mark Twain a explorat, deja,
ntr-una din scrierile sale, o astfel de perspectiv imaginar, analiznd viaa de dup moarte, pe
care vrednicii reprezentani ai speciei umane o duc pe ceretile pajiti ale Raiului: un plictis
cumplit, o lips de motivaie vecin cu moartea, nicidecum mult-ludata via de apoi.
Selye introduce conceptul general de stres, pe care l-a definit ca o reacie general
nespecific a organismului la aciunea extern a unor factori ageni stresori de natur variat
(fizic, chimic, biologic i psihic). Au existat autori (iniial Zander), tot mai rari n prezent,
care, n paralel cu conceptul de stres, au utilizat conceptul de strain, care desemneaz
modificrile durabile ale organismului, determinate de stresori (analoge cu deformarea corpurilor
sub efectul unei presiuni externe termen preluat din tehnic). Considerm c meninerea acestui
termen ar complica inutil datele problemei stresului, i aa destul de sensibil la interpretri
variate.

n ultimele decenii, accentul definiiei acestui veritabil sindrom s-a mutat pe caracterizarea
ansamblului manifestrilor ce compun aceast reacie (tulburri psihice i/sau somatice
multiple i poliforme), n scopul analizrii impactului su cu activitatea unor organe i aparate
dotate cu disfuncii poteniale sau actuale, dar i asupra unor indivizi cu o anumit constituie
psihic, predispus (ereditar sau prin traume psihice anterioare) apariiei unor tulburri cu
implicaii dezadaptative comportamentale.
Apreciem c o definiie sintetic actual a stresului general este cea dat de A. von Eiff:
Reacie psiho-fizic a organismului,generat de ageni stresori ce acioneaz pe calea organelor
de sim asupra creierului, punndu-se n micare datorit legturilor corticolimbice
cu hipotalamusul un ir ntreg de reacii neuro-vegetative i endocrine, cu rsunet asupra
ntregului organism. Mai recent, Derevenco prezint o definiie psiho-biologic a stresului,
inspirat de teoria cognitiv a stresului, elaborat de coala lui Lazarus. Astfel, n aceast
definiie, accentul este pus pe dezechilibrul biologic, psihic i comportamental dintre cerinele
(provocrile) mediului fizic, ambiental sau social, i resursele reale sau percepute ca atare ale
omului, de a face fa (prin ajustare sau adaptare) acestor cerine i situaii conflictuale
(Derevenco, 1998).
Referitor la definirea stresului psihic,se cuvine s repetm faptul c el reprezint un caz
particular de stres, nscris n sfera noional a stresului general, fiind declanat de anumii
ageni stresori: cei psihici. Acetia sunt dotai cu semnificaie negativ (distres) sau pozitiv
(eustres) pentru indivizi i opereaz n planul contiinei numai dup decodificarea lor i
evaluarea sarcinii pe care ei o pun n faa individului (Iamandescu, 1998). Lazarus i Folkman
definesc stresul drept un efort cognitiv i comportamental (cu exprimare afectiv pregnant, am
aduga noi) de a reduce, stpni sau tolera solicitrile externe sau interne care depesc resursele
personale (1984).
Dintre definiiile existente n literatura de specialitate asupra stresului psihic, ni se pare mai
potrivit definiia oarecum descriptiv dar incluznd majoritatea circumstanelor de declanare
a stresului dat de M. Golu: Stare de tensiune, ncordare, disconfort,determinat de ageni
afectogeni cu semnificaie negativ (sau pozitiv, am aduga noi, n cazul eustresului), de
frustrare sau reprimare a unor motivaii (trebuine, dorine, aspiraii inclusiv subsolicitarea,
n.n.), de dificultatea sau imposibilitatea rezolvrii unor probleme.

Efectele negative
Favorizeaz apariia cancerului de piele
Oamenii de tiin au descoperit c stresul pe termen lung poate accelera evoluia celei mai
periculoase forme de cancer de piele, melanomul. Motivul pentru care stresul poate avea acest
efect este norefinefrina, un hormon eliberat n urma stresului, care activeaz anumite enzime ce
stimuleaz creterea n volum a vaselor de snge prezente n tumori, accelernd astfel creterea i
rspndirea celulelor canceroase.
Exerciiile fizice regulate, alimente precum legume i fructe proaspete i carnea slab, dar i
consumul de alcool n cantiti moderate trebuie s fie mottoul vostru pentru a face fa cu brio
stresului.
Probleme cu inima
Relatia dintre stres si infarct este inca neclara, insa sunt dovezi care ne arata ca exista o legatura.
Un studiu recent pe 200.000 de angajati din Europa a descoperit ca oamenii care au slujbe
stresate si putere limitata de a lua decizii sunt cu 23% mai dispusi sa faca un atac de cord decat
cei care au slujbe mai putin stresante.
Insomnia
Stresul poate cauza supraexcitarea sistemului nervos, o stare biologica in care oamenilor pur si
simplu nu le este somn. In timp ce evenimente majore din viata pot cauza insomnii care trec o
data cu stresul, expunerea pe termen lung la stres cronic poate duce la perturbari de somn grave.
Ce e de facut? Sa ne concentram pe igiena somnului (transformam imprejurimile intr-un mediu
care sa ne ajute sa adormim), incercam yoga sau alte activitati care incurajeaza un somn de
calitate.
Dureri de cap
Substantele chimice ale corpului raspunzatoare de reactia lupta sau fugi, precum adrenalina
sau cortizolul pot cauza schimbari vasculare care pot duce la dureri de cap sau migrene, atat pe

timp de stres cat si in perioadele de dupa. Stresul determina si tensionarea muschilor, care
determina ca migrenele sa fie si mai rele. Dincolo de a trata durerea de cap in sine, concentreaz-te
pe un mediu si o dieta care sa trateze durerile de cap.
Probleme de memorie
Prea mult cortizol poate interfera cu abilitatea creierului de a-si forma amintiri noi. In timpul
perioadelor de stres acut, hormonul interfereaza cu neurotransmitatorii, chimicalele pe care
celulele creierului le folosesc ca sa comunice intre ele. De aceea, procesul de a gandi clar sau de a
activa amintiri poate fi destul de anevoios, pe alocuri.
Caderea parului
Se pare ca stresul joaca un rol important in pierderea ale parului si in a cauza boala autoimuna
numita alopecia areata. Stresul si anxietatea pot contribui si la boala numita trichotillomania, in
care oameni simt nevoia incontrolabila de a-si smulge parul din cap.
Oricum ar fi, poti sa incetezi sa-ti mai acuzi seful ca te-a incaruntit. Nu exista dovezi ca stresul
te incarunteste!
Efecte asupra sarcinii
Stresul normal din viata de zi cu zi nu poate afecta o sarcina, insa un stres sever, cum ar fi
pierderea slujbei sau trecerea printr-un divort, pot creste sansele de travaliu prematur. Exista si
cercetari care sugereaza ca nivelele ridicate de stres pot afecta dezvoltarea creierului fetusului.
Yoga prenatala si alte tehnici de reducere a stresului pot fi de ajutor.
Stresul poate afecta abilitatea de a ramane insarcinata in prima instanta. Un studiu a demonstrat
ca femeile cu cele mai mari nivele de substante legate de stres, numita alfa-amylaza erau cu 12%
mai putin predispuse sa ramane insarcinate decat cele cu concentratiile cele mai mici.

Nivelul zaharului din sange

Este binecunoscut faptul ca stresul ridica nivelul zaharului din sange si daca ai deja diabet de tip
2 poti afla ca nivelul zaharului din sange este mai mare atunci cand esti stresat. A schimba
alimentatia, a face mai multe exercitii sau a ajusta medicatia poate ajuta sa tii situatia sub control.
Un studiu pe femei obeze de culoare, fara diabet, a demonstrat ca cele care produc mai multa
epinefrina atunci cand li s-a cerut sa-si aduca aminte evenimente de viata stresante, aveau un
nivel mai mare de glucoza decat cei cu epinefrina mai scazuta, acest studiu sugerand ca astfel
poate creste riscul de diabet.
Probleme de digestie
Arsuri la stomac, crampe, sindromul colonului iritabil caracterizat de dureri si constipatie sau
diaree se crede ca toate acestea sunt cauzate tot de stres. Ulcerele, desi candva se credea ca
provin de la stres, acum par a fi cauzate de bacteria H. Pyloribacteria si pot fi tratate cu antibiotic.
Presiunea sangelui
O situatie stresanta poate creste presiunea sangelui temporar, constrangand vasele sangelui si
marind pulsul, insa aceste efecte dispar atunci cand stresul a trecut. Nu este clar daca stresul
cronic poate cauza schimbari permanente la nivelul presiunii sangelui, insa tehnici precum
prezenta si meditatia pot fi folositoare.
Modificari la nivelul tesutului cerebral
Cercetarile cerebrale arata ca stresul major poate reduce nivelul de tesuturi din regiunile
creierului care regleaza emotiile si autocontrolul. Acest dezechilbru ne poate duce in situatia de a
face fata stresului cu si mai mare greutate, insa pot fi folosite tehnici eficiente de management al
stresului.

Afectiuni ale pielii

Multi dintre cei care sufera de acnee stiu deja ca asta este adevarat: Stresul poate cauza eruptii
de acnee. Cercetarile sugereaza ca studentii cu acnee sunt mai expusi eruptiilor in perioade in
care au examene decat in perioade cu mai putin stres. In acea perioada se suspecteaza o crestere a
hormonilor masculini , in special la femei. Stresul poate provoca si psoriazis. Multi oameni incep
sa incorporeze tehnici de management al stresului precum biofeedback si meditatia in programele
lor de tratament pentru boli de piele.
Dureri de spate
Stresul poate fi cauza durerilor acute de spate, si poate contribui si la durerile cronice continue,
probabil pentru motivul simplu ca raspunsul lupta sau fugi implica tensionarea muschilor astfel
incat sa fii pregatit sa actionezi. Un studiu recent din Europa a descoperit ca oamenii care sunt
inclinati spre anxietate si gandire negativa sunt mai susceptibili de a dezvolta dureri de spate, in
timp ce studiile americane au conectat furia si suferinta mentala de durerile de spate continue.
Sex appeal si viata sexuala
Studiile au concluzionat ca femeile sunt mai putin atrase de barbati cu niveluri ridicate de
cortizol, comparativ cu barbatii cu niveluri mai scazute. Cercetatorii considera ca acest lucru se
intampla pentru ca nivelurile scazute de hormoni sugereaza putere si sanatate, care sunt trasaturi
dorite pentru a fi date mai departe unui potential copil.
Un alt aspect este legat de ceea ce cuplurile stiu deja: oamenii care sunt stresati fac mai putin
sex si se bucura mai putin atunci cand fac sex decat cei care nu sunt stresati.

Un studiu pe 20.000 persoane care nu au avut niciodata un ACV sau o boala de inima a
concluzionat ca stresul este conectat cu un risc ridicat de astfel de atacuri.
Intr-un alt studiu recent, adultii sanatosi care au experimentat un eveniment de viata stresant in
ultimul an erau de patru ori mai predispusi la un ACV decat cei mai putin stresati. O alta teorie

este aceea care spune ca riscul ridicat se datoreaza presiunii ridicate a sangelui si micsorarii
arterelor, in perioadele de stres.
Imbatranirea prematura
Evenimentele traumatice si stresul cronic pot scurta telomerii, capsulele protectoare de la la
capatul cromozomilor, cauzand imbatranirea prematura a celulelor. Vestea buna? Exercitiile fizice
facute de trei ori pe saptamana pot contracara efectele.
Racelile
Oamenii expusi la receli sunt mai putin capabili sa lupte cu germenii, daca au stres psihic
continuu in viata lor. Cercetatorii considera ca sistemul imunitar al oamenilor stresati este mai
putin senzitiv la hormoni care lupta cu inflamatiile, ceea ce ne poate oferi un indiciu legat de
modul in care stresul poate fi corelat cu boli mai serioase.
Astm
Stresul pare sa exacerbeze astmul persoanelor care au probleme cu plamanii. Conform studiilor,
copiii care au experimentat un stres sever in viata lor, precum moartea unui apropiat au avut o
crestere dubla a riscului de atac astmatic in saptamanile urmatoare evenimentului, comparativ cu
copiii care nu au avut acest stres.
Cercetatorii nu sunt siguri de ce, insa stresul poate amplifica raspunsul imun la declansatori ai
astmului precum polen sau praf.
Activitatea profesionala
Studii asupra angajatilor din medii profesionale diferite, de la militari pana la bancheri, ne arata
ca stresul reduce productivitatea si satisfactia muncii si ca este legat si de depresie.
O solutie este urmam un training de management al stresului, care se poate adresa factorilor de
stres din companie, precum canalele de comunicare nefunctionale si poate da solutii pentru stres.

Stresul are efect asupra productivitatii, iar costurile acestui lucru pentru angajati poate fi foarte
mare. spune Dr.Hagen
Crize
Doctorii de la spitalul John Hopkins Hospital au aflat ca anumiti oameni, foarte senzitivi la stres
pot experimenta simptome asemanatoare crizelor, precum holbatul intr-un punct fix sau convulsii.
O treime din oamenii tratati de astfel de crize nu au raspuns la medicatia standard iar doctorii au
tras concluzia ca au simptome induse de stres. Cunoscuta precum tulburare de conversie, unii
oameni isi pot exprima in mod subconstient traumele emotionale prin simptomele fizice.

Hans Selye a fost cel care a impus notiunea de stres. Hans Hugo Bruno Selye (26.01.190719.10.1982) a fost omul unei singure catedrale, a unei idei de care fost convins, in contextul in
care medicina vremurilor lui credea ca bolile isi au originea in factori concretizati de microbi si
virusuri. Ideea de stres i-a venit la 19 ani, cand, student fiind la facultatea de medicina, si-a pus
intrebarea: De ce au bolnavii aerul bolnav? De de ce bolnavii sunt prin definitie palizi, slabiti,
fara pofta de mancare? Nu cumva toate aceste semne clinice au acelasi numitor comun?.
Raspunsul la intrebari avea sa apara peste un deceniu, din acelasi creier. El a demontrat
experimental ca o stare tensionala, o stare conflictuala se soldeaza cu un exces andrenalinic sau
epinefrinic(neurotransmitatori), exces care daca se repeta se poate solda in cele din urma cu
aparitia unui ulcer gastro-duodenal sau cu aparitia unei hipertensiuni arteriale.
Termenul de stres (termen de origine ango-saxona greu traductibil, motiv pentru care a fost
acceptat ca atare in majoritatea limbilor) desemneaza orice agresiune de mediu sau orice tensiune
creata de acesta si fata de care organismul se apara pe calea unor reactii adaptative de solicitare.
In optica lui Selye prin stres se intelege reactia organismului si nu situatia care cauzeaza stresul.
Nu ceea ce ti se intampla este important, ci felul in care reactionezi. Reactia la stres se dezvolta
in trei etape: intai survine o reactie de alarma, constand din mobilizarea tuturor partilor din
organism, parti chemate sub arme. In aceasta etapa imima bate mai repede,respiratia de
accelereaza etc. A doua etapa ereactia de rezistenta, in timpul careia persoana se adapteaza la
agentul streor. Cand adaptarea dureza dincolo de niste limite, energia de rezistenta se epuizeaza si

intram automat in ce-a de-a treia etapa, etapa de epuizare: oboseala acumulata, lipsa de speranta,
inhibitia crescuta, boli psiho-somatice(ulcer, hipertensiune, diabet, etc).Aceste trei etape se
numesc sindrom general de adaptatre sau sindromul Selye.
Apoi Sleye a observat ca si o mare bucurie provoaca stres. Astfel a aparut notiunea de distres
(un stres neplacut) si eustres( un stres placut). Exemplificare: O mama isi revede fiul, pe care il
credea mort. Cand ea a aflat despre decesul fiului sau, cu cativa ani in urma, inima a inceput sa-i
bata nebuneste, intreg organismul a fost zguduit(distres). Cand si-a revazut fiul, aceasta bucurie
imensa a creat de asemenea modificari biochimice in organismul ei (eustres). Totusi eustresul nu
dureaza niciodata in mod cronic, rareori se ajunge la faza epuizarii de eustres. Tot Selye a afirmat
ca nu exista viata lipsita de stres, lipsa stresului inseamna moarte.
Desigur ca psihologia a dezvoltat enorm acest subiect, sunt identificati factori de stres
(zgomotul, inghesuiala, evenimentele de viata, stresul ocupational); au fost fost elaborate
chestionare si scale de evaluarea a stresului(Holmes); au fost identificate mecanismele de aparare
ale Eului importiva agentilor stresori ( rationalizarea, proiectia, intelectualizarea, reactia inversa,
represia), au fost elaborate metode de combatere a stresului folosite in
psihoterapii( antrenamentul autogen, hipnoza, modificarea controlata a raspunsului biologic la
stres).
Gestionarea stresului presupune autocontrol. Autocontrolul ramane singura optiune eficienta
pentru stres,dat fiind faptul ca nu putem controla ce ne vine din mediu, sau din evenimentele de
viata, dar putem controla reactia eului nostru astfel incat sa eviatm faza de epuizare.Autocontrolul
e cheia unei comori uneori nepazita, care este sanatatea noastra.
Stresul pozitiv sau eustresul
Stresul pozitiv sau eustresul provine din anticiparea unor evenimente placute cum ar fi
participarea la un meci de fotbal sau atunci cand urmeaza sa te intalnesti cu persoana de care esti
indragostit(a). Astfel de situatii sunt percepute de catre organism ca fiind pozitive si, desi putem
avea aceleasi simptome ca in situatiile de stres negativ, aceste stari semnifica, de aceasta data,
trairea unor emotii placute.
Eustresul are urmatoarele caracteristici:

1) Motiveaza si mareste capacitatea de concentrare

2) Este de scurta durata
3) Situatia este perceputa ca fiind pe masura capacitatilor noastre
4) Ne simtim bine
5) Conduce la performanta
Toleranta la stres reprezinta gradul in care suntem capabili sa facem fata situatiilor stresante.
Totusi, cum ne comportam in situatii stresante, felul in care reactionam nu depind in totalitate de
toleranta la stres. Deoarece aceasta este conditionata de momentul si contextul in care factorul
stresant apare. Aceeasi persoana poate reactiona diferit, in momente diferite, la situatii stresante
in functie de contextul in care acestea apar. Mediul in care evoluam ne poate modifica aceasta
capacitate de a face fata stresului.
Secretul unei bune adaptari la situatii stresante consta in a nu ne crampona de ideea eliminarii
acestuia. Daca vrem cu tot dinadinsul sa il inlaturam, ne indreptam spre reactii de minimalizare,
negare, fuga care pe o perioada indelungata poate sa ne afecteze echilibrul emotional. De
asemenea, aceste comportamente nu rezolva situatia prin care trecem, dimpotriva, ajuta la
perpetuarea ei. In schimb, am putea sa adoptam atitudinea unui student. Intotdeauna, situatiile
stresante pot sa ne invete ceva, totul este sa avem rabdare cu noi sa invatam prin incercare
eroare care este modalitatea cea mai potrivita de a reactiona.