Sunteți pe pagina 1din 6

Dezbatere psihologia carierei

Formarea si perfectionarea profesionala pe tot parcusul vietii

Introducere
Formarea si perfectionarea profesionala pe tot parcusul vietii este un process continuu de
oportunitati flexibile de invatare, coreland invatarea si competentele dobandite de institutiile
formale de dezvoltarea competentelor in context non-formale si informale, in special la locul de
munca.
Pana in prezent, definirea formarii profesionale a avut in vedere exclusive instruirea pe categorii
de functii, neexistand o viziune globala asupra intregului sistem al administratiei publice din
Romania. Strategiile de formare au urmarit, in general, pregatirea profesionala a persoanelor deja
incadrate in sistem, fara a lua in calcul posibilitatea corelarii proceselor de recrutare cu cele de
instruire initiala, pentru persoanele care-sa doresc sa-si dezvolte o cariera in sistemul public.
Problema generala a sistemului de formare a personalului din administratia publica poate fi
formulata ca lipsa coordonarii in cadrul procesului de stabilire a masurilor de formare
profesionala la nivelul planificarii si organizarii propriu-zise a programelor de formare. Sunt
anumite aspecte negative in ceea ce priveste decrierea problemelor de formare , cum ar fi:
Aspecte negative in indentificarea nevoilor de instruire
- aplicarea incorecta sau neunitara a cadrului legislativ in procesul de implementare a politicilor
de formare profesionala
- importanta identificarii nevoilor de formare este recunoscuta declarativ la nivelul
documentelor legislative/ programatice
- existenta unor disfunctionalitati in ceea ce priveste formarea si perfetionarea profesionala
Aspecte negative in planificarea formarii profesionale
- nivel scazut al recunoasterii importantei de formare profesionala, inclusiv a planificarii
acesteia
- competentele dezvoltate la programele de perfectionare nu sunt intotdeauna corelate cu
cerintele postului si nu exista un cadru referential de raportare cu privire la competentele
dobandite/dezvoltate.
- capacitate insuficienta de a planifica formarea profesionala
Aspecte negative in finantarea procesului de formare

Finantarea se realizeaza de la bugetul de stat sau de la buget local, rezultand discrepante


majore intre fondurile alocate formarii pe coordonatori de credite
- bugetul foarte mic sau inexistent alocat pentru formare

Aspecte negative in implementarea procesului de formare profesionala


-

Foarte putini dintre furnizorii de formare au implementat un sistem prin care se asigura
calitatea procesului de formare profesionala
sprijin insuficient din partea institutiilor administratiei publice pentru integrarea rapida a
personalului care intra in sistemul administrativ

Aspecte negative in monitorizarea procesului de formare profesionala


-

Lipsa unor mecanisme unitare de control privind calitatea programelor de formare,


evaluarii formarii profesionale de masurare a impactului formarii. ( Strategia privind
formarea profesionala 2016-2020)
Abordari

Participarea redus la educaia i formarea adulilor poate fi explicat prin existena unor
disfuncionaliti ntre angajatori, angajai i furnizorii de educaie i formare profesional
Aceste disfuncionaliti duc la un sistem de nvare pe tot parcursul vieii neperformant i puin
receptiv, n care angajatorii, angajaii i furnizorii de educaie i formare profesional acioneaz
independent unul de cellalt, neinteracionnd. Furnizorii de educaie i formare profesional
ofer programe i produc absolveni ce dein competene care nu reflect pe deplin necesitile
angajatorilor. Este posibil ca angajaii i firmele s nu solicite tipurile de programe necesare
economiei n schimbare a Romniei.
Furnizorii de educaie i formare profesional ofer programe i produc absolveni ce dein
competene care nu reflect pe deplin necesitile angajatorilor. Este posibil ca angajaii i
firmele s nu solicite tipurile de programe necesare economiei n schimbare. Extinderea nvrii
pe tot parcursul vieii impune depirea constrngerilor care provoac disfuncionalitile
menionate, i anume: (1) informaii reduse i asimetrice ntre instituiile implicate; (2)
stimulente insuficiente pentru participarea la activiti de educaie i formare i (3) capacitatea
instituional inadecvat. Furnizorii de educatie au si urmatoarele costuri:
- salariile instructorilor
- materialele pentru pregtire

- cheltuielile instructorilor
- echipamentele folosite n procesul de instruire
- cheltuielile efectuate de ctre cei care se instruiesc
- producia pierdut ca urmare a absenei celor care particip la programele de pregtire
Caracterul incomplet i calitatea slab a educaiei, n special pentru anumite grupuri socioeconomice, mpiedic dezvoltarea competenelor de baz pentru PV.

Studiu

Doar 1,6% din adulii (cu vrste cuprinse ntre 25 i 64 de ani) din Romnia au participat la PV,
comparativ cu media UE de 8,9%, n 2011. Comparnd performana Romniei cu progresul
nregistrat n alte state membre, Romnia nregistreaz una dintre cele mai sczute creteri medii
ale ratei de participare i are performane sub progresul minim cerut de Comisia European.
Rezultatele Programului pentru evaluarea internaional a elevilor din 2012 indic faptul c, n
pofida mbuntirilor semnificative i susinute fa de anul 2006, elevii cu vrsta de 15 ani din
Romnia continu s obin performane cu mult sub media Organizaiei pentru Cooperare i
Dezvoltare Economic la matematic, citire/lectur i tiine.
Datele Anchetei privind educaia adulilor (AES Eurostat 2011)arat c peste 40% din angajaii
romni cu un nivel sczut de educaie i competene nu caut informaii despre activitile de
formare. n acelai timp, un procent de 30% dintre respondenii Anchetei cel mai mare din toate
rile europene(media UE este 8%) au declarat c lipsa sprijinului din partea angajatorilor
pentru participarea angajailor la educaie i formare reprezint un obstacol. Dei Codul Muncii3
prevede c angajatorii trebuie s le ofere angajailor acces periodic la formarea profesional, n
practic nu se respect aceast prevedere.
Rata de participare la educaia formal scade odat cu vrsta, de la 8,5%, pentru persoane cu
vrste de la 25 la 34 de ani, la 0,1%, pentru cele cu vrste cuprinse ntre 55 i 64 de ani. Rata de
participare la educaia non-formal urmeaz aceeai tendin ca i n educaia formal, respectiv
o rat mai mare pentru adulii cu vrste cuprinse ntre 25 i 34 de ani (6,7%), fa de cei cu vrste
ntre 55 i 64 de ani (2,4%)24. S-au sesizat discrepane n ceea ce privete mediul de reziden i
genul, cu rate de participare la formarea profesional mai mici n mediul rural dect n mediul
urban i n rndul brbailor dect n rndul femeilor.
Printre deficienele care au impact asupra gradului de participare i accesului la programele de
formare profesional se numr: insuficienta promovare a programelor de formare profesional,

a posibilitii evalurii rezultatelor nvrii dobndite n context nonformal i informal, a


consilierii privind orientarea n carier, diseminarea redus a exemplelor de bun practic .a.
Chiar dac prile interesate de PV ar beneficia de informaii de o mai bun calitate, este posibil
ca firmele i indivizii s continue s investeasc insuficient n formare datorit lipsei unor
stimulente adecvate. De exemplu, este posibil ca firmele i indivizii s investeasc insuficient
deoarece nu pot surprinde toate beneficiile ce rezult din investiiile n formare
(disfuncionalitate a pieei din punct de vedere al externalitii). Mai mult, este posibil ca unele
dintre beneficiile obinute n urma competenelor recent dobndite de un angajat, n special
competene care nu sunt specifice companiei, s fie utile pentru viitorii angajatori. Prin urmare,
este posibil ca firmele s decid s nu investeasc n competene generale sau s nu investeasc
deloc. De asemenea, firmele pot alege s nu formeze angajaii mobili: cu ct este mai mare
riscul de prsire a companiei de ctre un angajat imediat dup finalizarea perioadei de formare
(adic vnarea angajailor formai), cu att firmele sunt mai puin dispuse s investeasc n
formare. n Romnia, jumtate dintre furnizorii de formare consider c firmele nu investesc n
formarea forei de munc, deoarece este posibil ca angajaii mai bine instruii s-i schimbe locul
de munc.
Pe de alt parte, este posibil ca furnizorii de educaie i formare s nu reacioneze la informaiile
cu privire la necesarul de competene al angajatorilor, n condiiile n care nu au autonomie
deplin n procesul de luare a deciziilor, iar continuarea furnizrii unor cursuri cu un coninut de
formare de o relevan sczut nu are niciun fel de consecine pentru ei. De fapt, dup cum se
menioneaz n Analiza de nevoi privind educaia i formarea profesional din Romnia
(Ministerul Educaiei Naionale, 2013), nivelul sczut de ncredere n rndul adulilor n
relevana cursurilor de formare pentru succesul lor profesional reprezint una dintre cele mai
importante bariere n calea participrii la PV.

Pe piaa muncii, adesea angajaii nu au acces la informaii despre oportunitile de formare, iar
angajatorii nu beneficiaz de stimulente suficiente pentru a oferi formare profesional. Angajaii
au acces limitat la informaii despre oportunitile de formare, n special angajaii mai n vrst i
cei cu un nivel redus de educaie. Educaia adulilor (AES Eurostat 2011)arat c peste 40% din
angajaii romni cu un nivel sczut de educaie i competene nu caut informaii despre
activitile de formare. n acelai timp, un procent de 30% dintre respondenii anchetei cel mai
mare din toate rile europene(media UE este 8%) au declarat c lipsa sprijinului din partea
angajatorilor pentru participarea angajailor la educaie i formare reprezint un obstacol.
Argumente contra
-Cursantii nu au nevoie de pregatirea respectiva
-materialul predat este foarte general sau abstract pentru a putea fi aplicat la locul de munca
-cursantii nu vor sa admita ca au nevoie de formare
-cursantul reintors, nu este lasat de superiori sa aplice cunostintele dobandite

-cursantii au nevoie de pregatire, stiu ca au nevoie de ea, dar se opun din anumite motive

- insuficienta adaptare a organizrii programelor de formare


- insuficiena resurselor bugetare destinate derulrii programelor de formare
continu/perfecionare
- posibiliti reduse de atragere i obinere a unor resurse/informatii
- reticena fa de nou i schimbare

Bibliografie

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei publice .. Strategia privind formarea


profesionala 2016-2020
CAP..Formarea si pregatirea
profesionala
Formarea si perfectionarea angajatilor.. Berechet Claudia
Formarea profesional continu n Romnia. M. Jigau
Strategia Nationala de Invatare pe tot parcusul vietii2015-2020 ...Anexa