1.

Indicatori epidemiologici
Indicatorii sunt: extensivi

de

greutate

specifica,

descriu

structura

fenomenului
intensivi indici de frecventa sau de intensitate
Indicatorii intensivi - indici de frecventa sau de intensitate
1. Incidenta numarul de cazuri noi de cancer intr-o perioada de timp, intr-o
comunitate, intr-o tara raportat la 100.000 de locuitori
2. Prevalenta numarul de cazuri noi si vechi de cancer care exista la un
moment dat intr-o populatie, raportat la 100.000 de locuitori
3. Mortalitatea numarul de decese prin cancer intr-o populatie pe an raportat la
100.000 de locuitori
4. Fatalitatea procentul deceselor prin cancer din populatia cu cancer
Sursele
-

acestor indicatori:
carnetele de sanatate ale bolnavilor
registrele intraspitalicesti
Registrul National de Cancer
Certificatele de deces

2. Obiectivele stadializarii TNM si raspunsul obiectiv la tratament al

tumorilor
Selectarea tratamentului adecvat (primar i adjuvant).
Estimarea prognosticului.
Evaluarea rspunsului la tratament.
Faciliteaz schimburile de informaii ntre diverse centre de tratament.
Contribuie n cercetarea neoplaziilor umane.
Raspuns obiectiv:
Remisiune completa disparitia completa a tuturor leziunilor observate, mentinuta
cel putin 4 saptamani
Remisiune partiala diminuarea cu > sau cel putin 50% a leziunilor observate (timp
de celputin 4 saptamani), fara aparitia altor leziuni
Boala stationara reducerea cu mai putin de 50% a leziunilor existente, sau
cresterea cu mai putin de 25% a acestora,fara aparitia de noi leziuni
Boala evolutiva cresterea cu cel putin 25% a leziunilor existente sau aparitia de
leziuni noi
3. Screening in cancer de col uterin
Testul Papanicolaou ( Pap smears):
- test simplu, nedureros care detecteaza celulele anormale de la nivelul
colului si endocolului uterin
- cu niste periute fine se recolteaza celule de la nivelul colului si fundurilor
de sac
- se intind frotiuri care sunt colorate si examinate la microscop pentru
detectarea modificarilor celulare
Senzitivitate: 51%
Specificitate: 98%
Reducerea mortalitatii prin cancer de col uterin cu 90%
Cla
sa

Descriere

Fara celule anormale

II

Citologie atipica , dar fara

caractere de malignitate

III

Citologie sugestiva , dar nu

concludenta pentru maligniatate

IV

Citologie sugestiva pentru

malignitate

Citologie concludenta pentru

malignitate

Papanicolaou, 1954

Daca toate femeile ar efectua regulat teste Babes-Papanicolaou si control clinic

genital , cele mai multe stari premaligne ar putea fi depistate precoce si
vindecate conservator;
Intervalul de screening este de 3 ani
Intervalul de varsta: intervalul de viata sexuala activa
Limita superioara: preferabil nu sub 60 de ani.

4. Semne directe/indirecte cancer =>scrie si sub 5

Semne directe de cancer
tumora - aceasta poate fi
tumora primara - in cazul organelor accesibile palparii sau in stadii avansate
tumora metastatica
adenopatie - cel mai frecvent (in 60 - 70% din cazuri)
ulceratia
Semne indirecte de cancer
scurgeri anormale (seroase, sanguinolente, purulente) semne de compresiune
la nivel pelvi-abdominal - tulburari de tranzit, icter, dispnee,
polakiurie, nicturie
la nivel mediastinal - disfagie, dispnee, tuse, sughit, sindrom de
vena cava superioara
la nivel medular - semne neurologice
semne de stenoze sau obstructii
sindroame paraneoplazice
manifestari generale: pierdere ponderala, prurit, febra,
apetit selectiv, alterarea starii generale
5. 7 manif de alarma
modificarea tranzitului intestinal, tulburari functionale digestive sau urinare
modificari aparente ale leziunilor cutanate congenitale
plaga care nu se vindeca, tumefactie care nu dispare
hemoragii (digestive, urinare, hemoptizii, metroragii)
nodul palpabil sau induratie (san, parti moi)
tulburari permanente de deglutitie
persistenta disfoniei, tuse iritativa, modificarea caracterului tusei
6. Urgente datorate tratamentelor oncologice
hematologice : neutropenia febrila, trombopenia
sdr de liza tumorala
insuf renala postchimioterapie
tromboza VCS la pacientii cu catetere centrale
7. Durerea.
30 40% la pacientii cu cancer la diagnostic 65 85% la cei cu boala
avansata
Unul din cele mai frecvente si de temut simptome
Definitie = experienta senzoriala si emotionala neplacuta insotita de leziuni
tisulare actuale / potentiale sau descrisa in astfel de termeni
Este prin definitie subiectiva. Este ceea ce pacientul spune ca este.
Etiologia: *Invazie tumorala (70%)
Invazie osoasa
Obstructii de organ sau ducte
Ulceratii ale mucoaselor
Obstructie sau invazie vasculara

 invazie sau compresie neurala

*Asociata tratamentului (20%)
Proceduri de diagnostic si stadializare
Chirurgie
Radioterapie (mucozita, enterita, nevrita)
Chimioterapie (mucozita, nevrita)
*Sindroame datorate cancerului (<10%)
Debilitate (constipatie, tenesme rectale sau vezicale)
*Nelegate de boala sau tratament (<10%)
Durerea in cancer - caracter temporal
Acuta
Cronica
bine definit
insidios
determinabila

Debut
Cauza
indeterminabila
Management
tratament
Administrare
parenterala
oral/transdermal
Efecte adverse acceptabile

preventie
inacceptabile

Durerea in cancer - Fiziopatologie

Durere nociceptiva: excitarea nociceptorilor
- Durere somatica
- Durere viscerala
Durere neuropatica: lezarea tesutului nervos
8. Cai de metastazare
Calea vascular
Calea limfatic
Calea peritoneal
Calea tubar
Calea bronhogen
Calea lichidului cefalo-rahidian
Extensia de-a lungul tecii nervilor i a rdcinilor nervoase
-Calea vasculara-este cea mai importanta.Celulele maligne desprinse din
tumora primitiva patrund in capilarele venoase de neoformatie ce au o
permeabilitate mai mare decat cele normale .Metastazarea pe aceasta este
tipica pt sarcoame si anumite tipuri de carcinoame(ex cel renal)
-Calea limfatica-diseminarea pe aceasta cauza este responsabila de aparitia
limfadenopatiilor.Cel mai adesea,carcinoamele disemineaza pe cale
limfatica;sarcoamele foarte rar.Celulele maligne se desprind din tumora primara
si patrund in canaliculele limfatice fie sub forma de coloana,fie sub forma de
emboli.
-Calea peritoneala-este caracteristica tumorilor ovariene si mai rar pentru
cancerul endometrial sau al tubului digestiv,ce a depasit seroasele
-Calea tubara-caracteristica cancerelor ovariene.
-Calea bronhogena-pt cancerele pulmonare si mai rar pt cancerele laringiene
si traheale

-Calea LCR-tumori cerebrale.Celulele neoplazice din tumora primara se pot

fixa,prin LCR,intr-un alt segment al SNC.
9. Indicatii de biopsie ganglionara la copil
- adenomegalie care se menine/ crete 12 sptmni
- asociere cu febr i/sau hepatosplenomegalie
- asociere cu anomalii Rx. de medias
10.
Compresia medulara
-apare la 1-5 % dintre pacientii oncologici
-este o reala urgenta-intarzierea terapiei poate duce la instalarea ireversibila a
paraliziei
-se datoreaza in 95% din cazuri metastazelor extradurale care invadeaza
coloana vertebrala
-localizare: -70%-toracica
-20%-lombosacrata
-10% cervicala
-10-40%-multifocala
-cancerul mamar, pulmonar, prostata, renal,limfoame, melanoame
-meta osoase cu punct de plecare neprecizat
Tablou clinic:
a)semne precoce-durere la niv coloanei vertebrale 90%(accentuata de
miscare,tuse,stranut)
b)semne interne tulburari senzoriale
c)semne tardive-deficit motor-tulb de mers,retentie urinara,constipatie
-paralizie definitiva(in cateva ore pana la zile)
-glob vezical
-tonus rectal diminuat
Ex. Obiectiv-spasticitate,reflexe osteotendinoase modificate,tulburari
senzoriale,motorii in aval de nivelul compresiunii medulare
Ex paraclinic:- Rx vertebrala
-CT/RMN
!! Consult neurologic
Tratament:-radioterapie-standard
-corticoterapie-dexametazona
-chirurgical-rezectia corpului vertebral pt tumorile situate ant de
canalul medular
-laminectomie post pt tumorile localizate post de canalul
medular
-chimioterapie-pt tumori sensibile
11.

Raspunsul imun
Componenta aferenta
limfocitele T si B care recunosc anumite
antigene caracteristice celulelor maligne
Centrul imun
organele limfoide

Componenta eferenta
celule efectoare: limfocite T helper, T
citotoxice, celule NK, limfocite killer activate, limfocite infiltrative
tumorale, macrofage
anticorpi produsi de limfocitele B
citokine sintetizate de limfocite si monocite

12.
Diagn de certitudine al cancerului
Diagnosticul de cancer (de certitudine) se stabileste cu ajutorul examenului
histopatologic, malignitatea afirmandu-se pe baza modificarii morfologiei celulare si a
arhitecturii tisulare;
este esentiala obtinerea corecta a materialului biologic
uneori diagnosticul microscopic este dificil, fiind necesare examene
suplimentare (imunohistochimice)
Nu este permisa inceperea nici unui tratament specific bolii canceroase fara un
diagnostic de certitudine
13.
Factori de prognostic care tin de tumora
factor prognostic: variabila clinica, biologica sau terapeutica existenta la
momentul diagnosticului sau a tratamentului initial, care este asociata cu o
influenta semnificativa statistic asupra supravietuirii generale sau a
supravietuirii fara semne de boala
Factori anatomopatologici
stadiul histopatologic
tipul histologic
gradul de invazie
gradul de diferentiere
Factori clinici
stadiu clinic (extensie locoregionala, sediu initial,
extensie ganglionara, extensie la distanta)
evolutia preterapeutica
semne si simptome asociate
Factori biologici - markeri tumorali
Factori anatomopatologici(1)
Apreciaza extensia reala anatomica a bolii si agresivitatea tumorii
stadiul anatomopatologic - apreciaza extensia anatomopatologica a bolii,
respectand in general aceleasi criterii ca si la stadializarea clinica
dimensiunile tumorii - diametru, nivel de invazie in profunzime
Status-ul ganglionilor regionali - numarul si dimensiunile ganglionilor invadati
diseminarea la distanta - tipul si localizarea metastazelor
tipul histologic - unul din cei mai importanti factori prognostici alaturi de
stadializare
pentru aceeasi localizare prognosticul difera in functie de tipul histologic;
gradul de invazie - infiltratrea tumorii in tesuturile adiacente = factor
prognostic semnificativ

Criteriu pentru unele sisteme de stadializare histologica (Dukes (colon),

Clark, Breslow(melanom))
infiltrarea tumorii in tesuturile vecine
invazia intralimfatica si intravasculara
invazia neurala
infiltrarea limfocitara peritumorala (considerata de unii marker de aparare a
organismului gazda)
ruperea capsulei ganglionare
Gradul de diferentiere (G)
reprezinta pentru unele localizari element prognostic principal, mai important
chiar decat tipul histologic, fiind un factor de agresivitate a tumorii
In unele localizari face parte din stadializare
se apreciaza in functie de aspectul celulelor tumorale, indice mitotic, prezenta
atipiilor
G1 = bine diferentiat, G2 = moderat diferentiat, G3 = slab diferentiat, G4 =
nediferentiat; prognosticul este cu atat mai nefavorabil cu cat tumora este mai
slab diferentiata
Factori clinici
Se obtin din:
- anamneza,
- examen clinic,
-Ex. paraclinice, imagistice
Stadiu clinic - extensia bolii
Se apreciaza in sistem international T (tumora) N (adenopatii) M (metastaze)
reprezinta cel mai frecvent folosit factor prognostic si cel mai important
Evolutia preterapeutica - poate sugera si evolutia ulterioara
durata istoriei naturale a bolii in absenta tratamentului (intervalul dintre aparitia
primului semn sau simptom si momentul diagnosticului si tratamentului)
modul de evolutie in timp (timpul de dublare a volumului tumoral)
Semne si simptome asociate
semnele B (febra, transpiratii, scadere ponderala) in limfoame,
scaderea ponderala, febra reprezinta factori de prognostic si in alte localizari
(stomac, rinichi, plaman)
de asemenea pot sugera afectarea altor organe, pot limita aplicarea unor
tratamente
Factori de prognostic de linia a II-a, sunt utili pentru aprecierea agresivitatii
tumorale
Principalii factori biologici de prognostic sunt:
markerii tumorali
receptorii hormonali
indici de proliferare
enzime
oncogene, antioncogene, produsii acestora
markerii tumorali - principalii markeri tumorali cu valoare prognostica sunt:
imunoglobulinele monoclonale - in mielomul multiplu
antigene oncofetale
antigen carcinoembrionic (CEA) in cancere digestive
alfa fetoproteina (AFP)- in hepatoame, tumori disembrioplazice
alte antigene specifice tumorale
CA 15-3 in cancerul mamar

PSA in cancerul prostatei

enzime serice
LDH, si corelarea acesteia cu AFP si HCG - in cancere testiculare
gama GT - in localizari hepatice
hormoni
HCG in coriocarcinom
tiroglobulina - in cancere tiroidiene
catecolamine - in tumori suprarenaliene
serotonina - in carcinoide
substante hormon-like - in sindroame paraneoplazice

14.
Reactiile adverse ale opioidelor
Frecvente
- constipatia
- greata si varsaturile
- sedarea si ameteala
Ocazionale
- sindrom confuzional
- mioclonii
- xerostoma
- colici biliare
- retentie acuta de urina
- transpiratii
- prurit
- depresie respiratorie.
Strategii de reducere a efectelor adverse:
supraveghere pana la aparitia tolerantei la efectul secundar respectiv
tratarea efectelor secundare
schimbarea cu alt opioid
reducerea dozelor prin asocierea unei alte medicatii sau tratament nonfarmacologic
Dependenta fizica = aparitia sindromului de sevraj la reducerea brusca a dozei sau
la administrarea unui antagonist.
Clinic debuteaza cu anxietate, iritabilitate, frisoane alternand cu bufeuri,
hipersecretie lacrimala, salivara, sudorala; simtomele apar la 6 12 ore de la
intreruperea medicatiei sau mai repede la administrarea unui antagonist.
La apogeu apar greturi, varsaturi, crampe abdominale, insomnii, la 24 72 ore
de la intrerupere.
Dependenta psihologica = sindrom psihologic si comportamental caracterizat
prin dorinta necontrolata de a avea un opioid pentru inducerea unui efect psihic
cum este cel euforizant cat si comportamentul aberant legat de medicament:
cautarea nestapanita a acestuia, utilizarea necontrolata, utilizarea lui in ciuda
unor efecte negative.
Toleranta = pierderea efectului farmacologic in utilizare indelungata (cresterea
progresiva a dozelor pentru obtinerea aceluiasi efect). In cancer dozele de
morfina cresc de obicei datorita progresiei bolii. Poate fi un efect pozitiv de
adaptare la efectele adverse.
15.

Precocitatea diagnosticului in cancer.

Precocitatea diagnosticului are repercursiuni asupra evolutiei ulterioare

(supravietuire, eventuale handicapuri)
In clinica se intelege prin diagnostic precoce stabilirea certitudinii de cancer in
stadiile curabile ale acestuia
Diagnosticul precoce poate fi
infraclinic, putand fi pus numai prin metode paraclinice si de laborator, de
cele mai multe ori descoperire intamplatoare - stadiul 0 sau in situ
clinic - cuprinzand in general stadiile I si II de boala
Principalii factori implicati in diagnosticul precoce sunt:
bolnavul - conteaza adresarea precoce la medic, eventual in absenta
simptomatologiei (controale periodice); educatia sanitara are un rol
important
medicul - la examinarea unui pacient trebuie avuta in vedere si
posibilitatea existentei unui cancer; manifestarile precoce trebuie
recunoscute; trebuie efectuat examenul clinic corect si complet

16.
Depistarea precoce in cancer.
Depistarea este descoperirea unui cancer inainte de aparitia semnelor
clinice ale bolii.
Anticipeaza diagnosticul obisnuit printr - un test care separa persoanele
aparent sanatoase de cele care pot suferi de boala.
Diagnosticul precoce este identificarea primelor semne clinice de boala prin
autoexamen sau examen medical
17.

Imunoterapie.
Imunoterapia activa
Se refera la imunizarea organismului afectat de boala maligna determinand in
final o reactie imuna capabila sa elimine sau sa incetineasca cresterea tumorii
rezultatele depind de volumul si imunogenitatea tumorii si de imunocompetenta
gazdei
Imunoterapia activa nespecifica
Locala
o urmareste inducerea unui raspuns imun celular imediat sub
actiunea unor substante diverse
o cel mai frecvent utilizate sunt bacteriile si produsii bacterieni
numiti adjuvanti imuni care sunt mai eficienti in contact direct cu
tumora (BCG, C. parvum)
o alti modificatori ai raspunsului biologic utilizati sunt citokinele
sistemica
o stimulari sistemice cu adjuvanti imuni
Imunoterapia activa specifica
Vaccinuri preparate din celule tumorale autologe sau heterologe
asociate de obicei cu adjuvanti imuni cu rolul de a creste capacitatea
macrofagelor de a recunoaste antigenele tumorale si de a declansa
raspunsul imun

Antigenicitatea celulelor tumorale este foarte importanta pentru acest

tip de imunoterapie
Primele experimente in cazul cancerelor cu etiopatogenie virala
Imunoterapia pasiva
Administrare de anticorpi sau celule cu actiune antitumorala
Administrarea de celule imunocompetente capabile sa medieze un
raspuns antitumoral se mai numeste si imunoterapie adoptiva
Imunoterapia pasiva - anticorpi
Se folosesc anticorpi monoclonali sau policlonali
Reprezinta o modalitate de terapie tintita
Celulele tumorale cuplate cu anticorpi sunt distruse apoi prin sistemul
complementului sau prin citotoxicitate celulara anticorp-dependenta
Anticorpii pot fi cuplati cu citostatice, toxine sau radioizotopi
Imunoterapia celulara adoptiva
Se folosesc celule efectoare
Initial s-au utilizat limfocite killer activate, recoltate de la pacient prin
afereza, crescute in culturi stimulate cu interleukine si apoi reintroduse
pacientului
In prezent sunt studii si cu limfocite infiltrative tumorale, care ar fi
atrase specific de catre celulele tumorale
Imunoterapia indirecta
Cresterea gradului de imunocompetenta prin indepartarea factorilor
supresori

18.

Semne de cancer la copil

Tumora vizibil / palpabil
Adenomega lia
Hepato / splenomegalia
Cefaleea
Semne neurologice
Dureri osoase
Sindrom hemoragipar
Semne generale de boala: paloare, astenie, febra

19.
Sindromul de VCS
-obstructia VCS in traseul ei prin mediastinul post-se dat
compresiei,invaziei,trombozei
Cauza:
-tumori mediastin superior, invazie, tromboza
Leucemii acute, neuroblastom, sarcoame, timoame, tumori cu cellule germinale,
tumori pulmonare)
-Metastaze limfatice mediastinale cancer mamar, testicul, pulmonar
Cancerele pulmonare (celule mici si epidermoid) determina >85%
locul1(pulmonare,limfoame, metastaze)

Cauze nemaligne(rare) gusa retrosternala, sarcoidoza, TBC, fibroza

mediastinala postiradiere.
-Utilizarea cateterelor venoase central la bolnavi neoplazici.
Simptomatologie:
Ortopnee, cefalee, tumefactie faciala, vertij, lipotimii, paloare brusc instalata.
Obiectiv:
Facies pletoric, edemul fetei si al gatului, distensia venelor jugulare, puls
paradoxal, modificari ale tensiunii arteriale, paloare, circulatie colaterala prin
deviatia catre sistemul azygos.
+/- Compresie traheala: tuse, dispnee, wheezing
Rar pune viata in pericol, doar atunci cand se asociaza cu edem cerebral
Diagnostic
Diagnosticul trebuie stabilit cu metode cat mai putin invazive (colaps
circulator si respirator - in cazul unai anestezii generale) RMN/CT,
Rx toracica Opacitate paratraheala dreapta
Biopsie medulara, biopsie ganglionara ( cu anestezie locala),
pleuro/pericardocenteza
Daca pacientul nu poate tolera anestezia generala se aplica tratament
empiric
Toracotomie, toracoscopie, bronhoscopie
Dd. Dif. IC Congestiva Absenta pulsatiilor jugulare, absenta tahicardiei
si a galopului
Tratament:
-Radioterapie tratamentul de electie in cancerul pulmonar cu celule mari
NSCC paliativ
- curativ in limfoame, seminoame mediastinale
- Ameliorare in 70-90% din cazuri
-Chimioterapie paliativ incancere cu cel mici, in asociere cu radioterapia
- Curativ in Limfoame mediastinale, seminoame
Tumori mediastinale cu celule germinale
Dupa 3 cicluri se evalueaza cazul. Daca s-a obtinut remisie, se continua inca
3 cicluri. Daca nu, se va utiliza alt protocol.

-Simptomatic: Oxigenoterapie pt dispnee

Diuretice Furosemid 20-40 mg/zi
Corticoterapie Dexametazona, hidrocortizon
Antitrombotice streptokinaza, urokinaza
Anticoagulante heparina, warfarina

20.Tipuri de radioterapie
1.RADIOTERAPIE EXTERN (TELEIRADIERE sau TELERADIOTERAPIE) sursa de
radiatii este exterioara corpului; iradiere transcutanata.
-se realiz cu acceleratorul de particule sau sursa radioactiva cu cobalt 60
-radioterapia conformationala se realiz cu ajutorul CT care permite determinarea
volumului de iradiat si volumul ce trebuie proteat.Aceste volume sunt conturate
in 3D cu ajutorul unui program dedicat.Incidenta fasc. de iradiere este ulterior
fixata in functie de vol tumoral si organele la risc.

-radioT conformationala cu modularea intensitatii(IMRT)-ofera posibilit unei

precizii superioare(prin modularea intensit comp fascicolului de raze).
2.BRAHITERAPIE (CURIETERAPIE) sursa radioactiv vine n contact direct cu
esutul sau se afla in tesut.se fol surse radioactive ce emit radiatii de intensit
mai mica-care iradiaza cativa cm.
3.IRADIERE METABOLICA (injectare subst radioactive cu tropism pt. an. tesuturi;
ex iod rad. pt tum tiroidiene radiocaptante)
21.Tipuri de administrare a chimioterapiei
Este o modalitate de a trata cancerul
Scopul chimioterapiei combate macro sau micrometastazele
1. paliativ in cancerele diseminante
cand exista un beneficiu biologic o imbunatatire a calitatii vietii
2. de reconvertire la operabilitate trebuie sa fie redusa tumora (extinsa local)
pentru a fi operabila
3. chimioterapie adjuvanta sau de consolidare a rezultatului obtinut in operatie
dupa extirpare. Nu orice cancer operat se preteaza in acest scop. Se face
cand exista markeri histopatologici pozitivi (invazia intralimfatica si
intravasculara). De exemplu:
- pentru o tumora de colon se face chimioterapie doar postoperator, se
observa daca a strapuns seroasa
- cancer mamar
4. chimioterapie neoadjuvanta in cancerul aparent initial neoperabile; se face
in cancerele agresive (evaluate dupa timpul de dublare).
Cancerul mamar (determinarea catepsinei D cantitate crescuta e semn de
agresivitate) std 1 si 2 15% din pacienti mor dupa primul an de la operatie
si acestea se preteaza la CHTP neoadjuvanta.
5. chimioterapia curativa cancere perfect controlabile prin citostatice, acestea
raspund foarte bine la radioterapie. Cancerele care cedeazala chimioterapie,
cedeaza si la radioterapie si la tratamentul chirurgical
Exemplu: seminom testicular, coriocarcinom placentar
Trebuie folosite substante care nu induc alt cancer.
22.Modificarile celulei maligne in raport cu celula normala
Celula canceroasa caracteristici generale
o Hipercromatism
o Modificari de forma si volum ale diverselor componente celulare
o Mai multe mitoze, indici mitotici anormali
o Independenta fata de factorii de crestere, cu proliferare anarhica
o Diferentiere mai slaba, chiar lipsa diferentierii
o Heterogenitate celulara, datorata instabilitatii genomului cu diviziune
asimetrica (permite selectia clonelor celor mai agresive)
o Capacitatea de a invada tesuturile din jur, de a migra in lungul vaselor
limfatice si in cavitati naturale si de a metastaza la distanta
Celula normala se multiplica ca urmare a unor factori ai proliferarii,unii stim(TGF
alfa),altii inhib(TGF beta),aflati in echilibru:endocrin,paracrin,apocrin
Caracteristici

Heterogenitate celulara, datorata instabilitatii genomului cu diviziune

asimetrica (permite selectia clonelor celor mai agresive)
Capacitatea de a invada tesuturile din jur, de a migra in lungul vaselor
limfatice si in cavitati naturale si de a metastaza la distanta
Particularitati :

transformarea : capacitatea de a produce noi tumori daca sunt transplantate la

un primitor sinergic
- alterarea inhibitiei de contact
- modificari ale membranei celulare CANCERUL=BOALA MB. CELULARE
o modificari functionale
o alterari ale permeabilitatii,
o jonctiunilor intercelulare,
o sarcinilor electrice de suprafata,
o enzimelor membranei celulare
o alterarea compozitiei membranelor
- alterari genice
- modificari cromozomiale
Deletia
Aparitia cromozomilor inelari
Inversiile
Amplificarea genica
Translocatiile implica participarea a doi cromozomi neomologi,
pot fi
translocatii reciproce
translocatii nereciproce
- alterari biochimice - modificari antigenice
23.Caracteristicile cel canceroase-concluzii
-remanieri genomice(pierderi de alele,modific cromozomiale)
-activarea unor oncogene si represarea unor antioncogene
-instabilitate cariotipica,genomica si fenotipica
-proliferare necontrolata
-capacitate metastatica cu achizitionarea unor fenotipui noi(pierderea
adeziunii,rezistente noi)
24.Invazia locala
Invazia locala depasirea membranei bazale si invadarea structurilor subiacente
(pentru carcinoame) si distrugerea stromei interstitiale (sarcoame)
Succesiunea invaziei locale se explica prin scaderea adezivitatii celulei
maligne si modificarea potentialului electric al membranei si deficienta de
jonctiune intercelulara ceea ce duce la atasarea celulei maligne la membrana
bazala si degradarea ei in portiunea non colagenica sub actiuneaenzimelor
celulei maligne.
Locomotia celulei maligne apare prin modificari de forma si mobilitate,
interactiunea dintre celula maligna si tesutul gazda. Pentru sarcoame, stroma
intersitiala e distrusa de enzime de tipul catepsine, peptidaze, etc.
Extensia locala prin:
o contiguitate (din aproape in aproape)
permeatie
embolizare

Tumora poate nlocui organul n totalitate i se poate extinde n esuturile vecine

prin acelai mecanism.

Etapele invaziei locale

o Scderea adezivitii celulelor maligne
o Ataarea (ancorarea) celulelor maligne la membrana bazali degradarea
acesteia
o Locomoia celulelor maligne
o Interacia dintre celulele maligne i esutul gazd.
o Dezvoltarea local a tumorii - factor angiogenic (TAF) Volkman care
stimuleaz neoangiogeneza tumoral.

Dezvoltarea local depinde de:

Timpul de dublare caracteristic tumorii
Agresivitatea celular
Capacitatea de aprare a gazdei
Compartimentele ciclului celular la nivelul tumorii (celule n repaus G0,
celule n diviziune G1, S, G2, M i celule care mor datorit inegalitii de
vascularizaie

25.Etapele metastazei
Metastazarea migrarea celulelor maligne de la nivelul tumorii primare in alte
tesuturi si organe aflate la distanta, unde se fixeaza si se dezvolta pe cont
propriu formand metastaze.
Etapele metastazarii:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

desprindere celulelor maligne din tumora primara

patrunderea in circulatie
vehicularea in circulatie
oprirea celulelor maligne in circulatia din tesuturi/organe
extravazarea celulelor din microcirculatie
nidarea celulelor maligne
dezvoltarea coloniilor de celule tumorale

26.Markeri tumorali
Fac parte din principalii factori biologici de prognostic
markerii tumorali - principalii markeri tumorali cu valoare prognostica
sunt:
imunoglobulinele monoclonale - in mielomul multiplu
antigene oncofetale
antigen carcinoembrionic (CEA) in cancere digestive
alfa fetoproteina (AFP)- in hepatoame, tumori disembrioplazice
alte antigene specifice tumorale
CA 15-3 in cancerul mamar
PSA in cancerul prostatei
enzime serice
LDH, si corelarea acesteia cu AFP si HCG - in cancere testiculare
gama GT - in localizari hepatice
hormoni

HCG in coriocarcinom
tiroglobulina - in cancere tiroidiene
catecolamine - in tumori suprarenaliene
serotonina - in carcinoide
substante hormon-like - in sindroame paraneoplazice

27.Scara OMS de terapia durerii

treapta I pana la VAS 4 durere usoara; tratament cu aspirina, paracetamol,
AINS; +/- adjuvante
treapta II pana la VAS 7 durere moderata; se poate adauga la tratamentul
de treapta I; opioid minor: codeina, dihidrocodeina, tramadolul; +/- adjuvante
treapta III peste VAS 7 durere severa; se inlocuieste opioidul de treapta II;
opioid major: morfina, hidromorfon, metadona, fentanyl; +/- adjuvante
28.Asocieri terapeutice
Chirurgie +RADIOTERAPIA PREOPERATORIE
Scop elimin boala microscopic de la marginile tumorii, scade potenialul
de diseminare n momentul interveniei chirurgicale, diminu volumul
tumoral rat mai mare de rezecabilitate.
Dezavantaje poate interfera cu procesele normale de vindecare i
cicatrizare postoperatorii.
Chirurgie +RADIOTERAPIA POSTOPERATORIE
Scop elimin tumora rezidual, distruge focarele subclinice.
Dezavantaje ntrziere n inceperea iradierii pn la vindecarea complet
postoperatorie; modificri vasculare postoperatorii pot influena efectul
iradierii.
RADIOTERAPIA I CHIMIOTERAPIA
naintea iradierii reduce volumul tumoral.
Concomitent cu iradierea interfer cu tratamentul local efect aditiv i
chiar supraaditiv + cu efect pe boala subclinic metastatic.
29.Volumul tinta
Volumul int este mprit n 3 componente:
Volumul tumoral primar (gross tumor volume GTV) masa tumoral,
determinat prin palpare sau tehnici imagistice. Se folosesc noiunile de GTV
primar i GTV ganglionar.
Volumul tumoral clinic (clinical tumor volume CTV) volumul tisular ce
conine GTV i/sau formaiuni maligne microscopice subclinice. n
specificarea CTV, radioterapeutul trebuie s aib n vedere extensia
microscopic n vecintatea tumorii i cile naturale de extensie.
Volumul tumoral de plan (planning tumor volume PTV) se specific
marginile care trebuie adugate n jurul volumului int clinic pentru a
compensa micrile inerente ale pacientului, ale organelor i tumorii
GTV-constituie extensia tesutului tumoral identificata prin examinarea clinica
/imagistica
CTV-contine GTV+ tesutul inconjurator cu boala subclinica-ariile de extensie
locala limfoggl
PTV-este volumul ce urmeaza a fi tratat(CTV+ margini de siguranta)

30.Realizarea planului de tratament

Etape:
Poziionarea bolnavului (+ realizarea imaginilor CT n prezent, utiliznd
tehnicile moderne, cu reconstrucie 3D)
Delimitarea tumorii, volumului int i structurilor critice.
Stabilirea dozei.
Stabilirea fascicolelor, formelor i dimensiunilor cmpurilor.
Calcularea dozei.
Optimizarea planului i evaluarea lui.
Verificare.
31.Etape in evolutia cancerului
Cancerul are mai multe stadii biologice:
a) initierea apar mutatii la nivelul unei celule stem ca urmare a
expunere la un agent initiator: chimic, fizic, viral.
a. Este un fenomen de scurta durata dar memorizat ca o stare
premaligna, pur genetic.
b. Modificari ADN ireversibile, doar daca se excizeaza si se
inlocuiesc nucleotidele alterate.
c. Se incearca blocarea cu anti-initiatori
b) faza de crestere cresterea celulei initiate , favorizata de agenti
fizici, chimici, microbieni, virali
c) promotia(promovarea) actiunea unui agent promotor asupra unei
celule initiate, fenomen epigenetic.
a. El nu e carcinogen pentru o celula neinitiata.
b. Are durata mare de actiune, in trepte
c. Promotia nu e aditiva, poate fi reversibila
d. Depinde de doza prag a agentului.
e. Apare celula maligna.
f. De la initiere pana la promotie, perioada poate fii de 20-30 de
ani.
Aceste prime 3 etape au durata variabila, 15-30 ani pentru anumite tumori
(epiteliale) si mult mai scurta pentru alte tumori (tesut conjunctiv,
hematopoetic)
Pentru aparitia unui cancer sunt necesare 6 sau mai multe evenimente
mutationale independente
Initierea si promotia sunt dependente una de alta si complementare.
Initierea trebuie sa preceada promotia
d) Conversia(preschimbarea) o parte dintre aceste celule maligne
evolueaza spre cancer.
a. Un numar variabil 10-1.000 pot fi reconvertite (raspuns imun)
b. prin factori ce tin de gazda (interni) evolueaza ireversibil spre un
cancer manifest. E putin dependenta de factorii externi.
c. Nu se poate detecta prin metode de analiza cantitativa sau
calitativa
d.

e) propagarea crestere numarului de celule neoplazice sub influena

factorilor interni (intr-o perioada variabila- intrere cateva luni si ani).
a. Numarul creste pana la 105 si rezulta o tumora avasculara
(tumora alba) in care membrana bazala nu e depasita si se
hraneste prin difuziune si imbibitie = carcinom in situ
b. Nu sunt semne, simptome de boala
c. Se poate detecta microscopic
d. Durata variabila luni-ani
e. Conditionata de factorii interni (hormonali pt san si prostata). Cei
externi au influenta mica.
f) progresia invazia locala si metastazarea, cresterea masei tumorale
a. Intre carcinomul in situ si carcinomul clinic manifest exista faza
de microcancer cu diagnostic de certitudine numai histologic
(de la 105 la 109 celule)
b. trecerea de la cancer ocult la cancer manifest clinic. Invazia
locala depasirea membranei bazale si invadarea structurilor
subiacente (pentru carcinoame) si distrugerea stromei
interstitiale (sarcoame)
32.Modalitati de screening
Depistare = screening = triaj
Tipuri de depistare:
Depistare in masa = act de sanatate publica
Se aplica populatiei dintr-o anumita arie geografica
Scop: mpartirea populatiei n 2 grupe
- Grupa cu testul (-)
- Grupa cu testul (+): necesita alte investigatii pentru afirmarea sau
infirmarea dg. de cancer
Depistare individuala (oportunista)- orientata de factori de risc
- se limiteaza la pacientii care se adreseaza medicului pentru alt
motiv,
- este recomandata de medicul specialist

PRINCIPALELE METODE DE DEPISTARE

Clinice: autoexamen ; examenul clinic medical (+ dg.precoce)
Ex.: autoexamenul si ex. clinic al sanului, tuseul rectal pentru cancerul de
prostata, inspectia leziunilor cutanate
Radiologice: mamografia
Metode endoscopice : eficacitate mare; acceptabilitate mica
Metodele biologice
- interes public mare; interes medical redus
- Markerii biologici nu au nivele crescute paralel cu stadiul evolutiv al

bolii

Examenele citologice:
- au permis realizarea celui mai fiabil test de depistare: ex.citologic
cervico-vaginal n depistarea cancerului de col uterin
- citologia exfoliativa c. bronsic, vezical,

33.Principii etice
Principiile etice de baza care trebuiesc respectate in studiile biomedicale sau
comportamentale pe subiecti umani sunt:

Respectul persoanei respect pentru autonomia pacientului si asigurarea

protectiei persoanelor cu autonomie diminuata
Beneficienta asigurarea binelui persoanei, fara sa faci rau, maximizand
posibilele beneficii si minimizand posibilele inconveniente
Justitia corectitudine in distribuirea beneficiilor sau inconvenientelor in
randul subiectilor inclusi in studiu.
Drepturile pacientului sunt protejate prin doua prevederi importante.
In primul rand studiul trebuie sa obtina aprobarea unui Comitet
Institutional de Etica,
In al doilea rand subiectul participant la studiu trebuie sa isi dea acordul
prin semnarea consimtamantului informat
Criteriile esentiale pe baza carora comitetul institutional de etica aproba
desfasurarea studiilor clinice au la baza principiile etice:
Risc minim pentru subiectii studiului
Risc acceptabil in comparatie cu posibilele beneficii
Selectie echitabila
Semnarea consimtamantului informat de catre subiectii studiului sau de
catre reprezentantii lor legal autorizati
Monitorizare pentru asigurarea confidentialitatii datelor, siguranta
subiectilor, protectia drepturilor pacientilor, mai ales in cazul categoriilor
vulnerabile
34.Factori de prognostic legati de gazda(bolnav)
Principalii factori prognostici legati de pacient sunt:
varsta
sexul
sarcina
starea biologica
factori psihologici
factori socioeconomic
Varsta
- in unele cancere varsta influenteaza evolutia ulterioara
- leucemiile acute sunt mai grave la varstnici
- limfoamele au evolutie mai severa la varstnici
- cancerele mamare au evolutie mai severa la tinere
- de asemenea varsta influenteaza statusul biologic si starea organismului,
influentand astfel posibilitatile terapeutice si in consecinta evolutia
Sexul
are un rol prognostic mai redus, dar sunt unele forme de cancere in care
prognosticul depinde de sex ( melanomul malign, unele hemopatii maligne
au evolutie mai buna la femei
Sarcina
- prin deprimarea imunitatii si limitarea posibilitatilor terapeutice sarcina
este un factor de prognostic negativ
- factor de prognostic negativ in melanoame, cancere mamare sau de col
uterin
- se recomanda evitarea sarcinii in primii 2 - 3 ani de la incheierea
tratamentului
Factori psihologici

- influenteaza acceptarea tratamentelor

- de asemenea influenteaza calitatea relatiei medic/pacient
Nivel socio-economic
- influenteaza de asemenea acceptarea tratamentului, prezentarea la medic
(educatie sanitara) si starea generala a organismului (nutritie, igiena)
Starea biologica
- se apreciaza dupa criteriul Karnofsky sau dupa scala OMS (ECOG)
- influenteaza semnificativ prognosticul in unele localizari ca de exemplu in
cancerele gastrice, limfoame, cancer pulmonar
- starea de nutritie este un factor general de prognostic
- tarele de etilism sau tabagism influenteaza semnificativ evolutia unor
tumori (cancerele sferei ORL)
- starea functionala a organismului influenteaza posibilitatea aplicarii
anumitor tratamente si deci prognosticul bolii
35.Clasificarea raspunsului post radioterapie
Post iradiere leziunile ADN sunt prea multe pt a fi reparate si survine moartea
celulei in mitoza(moarte mitotica)
Iradierea poate fi urmat, cteva ore mai trziu, de moartea celulei afectate
moarte imediat (nu se produce de obicei dect la doze extrem de mari,
superioare celor utilizate n RT).
celul lezat prin iradiere i pierde integritatea reproductiv n timpul
diviziunii celula lezat poate urma mai multe ci:
- Poate muri n timpul ncercrilor de diviziune.
- Poate produce forme neobinuite, ca rezultat al ncercrilor aberante de
divizare.
- Poate rmne aa cum este, incapabil de diviziune, dar funcional (din
punct de vedere fiziologic) pentru o perioad lung de timp.
- Se poate divide, dnd natere uneia sau mai multor generaii de celule
fiice, nainte ca unele sau chiar toate s devin sterile.
- Alterri minore.
n mod obinuit o anumit ntrziere n diviziune se poate produce i la celulele
care nu sunt lezate letal. Se poate defini moartea celular ntrziat ca fiind
pierderea capacitii de multiplicare cvasinedefinit i are mai multe consecine
clinice:
- Viteza de regresie (a unei tumori dup iradiere) reprezint durata
necesar pentru atingerea morii efective a descendenilor celulari; este n
mod esenial legat de activitatea mitotic a tumorii.
- Pentru esuturile sntoase faptul c dispariia celular este ntrziat
prin moarte tardiv evit o depleie celular brusc.
Se consider supravieuitoare celulele iradiate a cror descenden a depit
net a cincea generaie (ceea ce nu exclude prezena anomaliilor cromozomiale
compatibile cu supravieuirea).
Cele mai sensibile la radioterapie sunt celulele cu rata mare de diviziune(cel
tumorale dar si cel digestive,cutanate)=> asta explica efectele secundare
Rspunsul la iradiere reprezint aparena clinic de regresie tumoral dup o
anumit doz de radiaii.
Radiocurabilitatea se refer la controlul local al tumorii prin iradiere, indiferent
de ritmul ei de regresie.