ficarea si regenerarea mentalitiii occidentale, Serierile sale ma au alt scop. Find un transmifitor al Adevirului absolut, singurele “erori” ale lui Guénon pot apirea din dificultatea de-a imbrica in haaine discursive © cunoastere ce depiseste umanul si individu- all Dar cei care se declara “guénonigi referindu-se Ia oml Guénon, gresese fundamental. Ce care se delard “guénonisti" refernd-se la opercle lui Guénon, nu gresese mai putin. Findea ‘opera lui Guénon este doar pridvorul Templuluis opera sa permite © cunoastere teoreticd de ordin metafizi, indispensabila (cum chiar Guénon o spune), dar care este mumai 6 pregdtie in vederea ‘une realizar spiritual efectve. Mai mult, opera sa nu est “a ui Givénon’ deci finde eb a astemuto in sri, altfel ea este de forigine non-umana, dec universal. enim omul modem, exprsia “ralizare sprituals efec- {WVA" nu spe nimic. Pentru oma! modern, chiar eunoastere teo- oll, elt de preliminatd esc, apare adesea ca cova incompre- Hnslbil Chel pent w reusi sh pirundem taincle metafizicti ale eumgteri spiritual i iniitice, aver nevoie de 1 Alf do minte: O piedicdterbil o constituc rayionalsmol Modern ff prejudecAfile ce ne-au fost sAdite cu cinismul ‘nconytentl, i credem c8 aceasta piedica,identica eu ignorant, fete hotritoare, rprezentind bariera ce pind nu demult despartea at dent Oriental de Occident. Guénon ara c8. penta un st- dia seros i profid al doctrnclor orientale, condita necesra i suficient, cea mai eseniali dntre toate, este de‘ avea 0 men- talitate adeevati pentru ale infelege. Mentalitatea profan,tpic8 pentru Occident, inseamna o orbire, dar nu o orbire oareeae, ci tuna infumuratl, care pretinde si inlocuiase8 vederea, sf dom- neaset In Tocul e, si cae, precum un flage, Se justified prin expansiune; spune Macstrul Eckhart: “se iubeste prea mult pe sine, dorind si-i orbease4 pe eeilalti pentru a-siascunde propria onbire; de altfel, mentlitatea occidental este cauza principala a egeculu sufi de ti ace “orientalis” fn fncercarea de-ata- 1 Malte Eka, Les Tals, Badu Seu, 1971p. 136 6 duce gi interpreta texte oietale, ga um acceagi mentaitate a fost un obstaeol de netecut in injelegerea societiloetadiionale apuse, inclsiv cea a Evului Media, cercetitori profani utind copilirete ci fenomeneasemnitoare pot proven din caze total difvite, ar aceleasiactuni sau, mai pecs, eu indiscerable exterior unele de alee, pot rspnde nor intent foarte diverse, de indivi ind posi sh acioneze fnt-o manic asemindtoare aproape in toate imprejurtrile viet i toms st se afle plas in puncte de vedere cen-u in eal nic in eomun. De aii este {gor de ingles c& pot apirea 0 matime de err cind se studiaz8 fant istrice din epocindepanate caren sparinnd unos eiv- iia diet, cereetsoris moder cin mere spe a consider ati de ondin exterior, ir se gindsasc dad int-adeir acest considera sunt valaile in toate epocie sin toate rile; ext, de fap, o consecinf a tendinjei actual de a cred c& oameni sit mere i erunde aces, cin, in ealitaterun om din “pesto dpi, putea st indeplinesedacseai acim vitae ea somal inode tots! inten i mentalitats s 38 fe total fre; cu altecuvite, ponte ares wei seit tradi Si pirundete “spiritulu” membrilr ei gnu a “iter cast “ited” est moar, “spirit” nu are ves fie into cu idite deformate ale mentlisii moderne, pint extapolar pro- fanatoare si mistiiestoare. Sere Ginéno: “Pum diviea Orient in et mad rela umindle, dopa asezarea for geograficl in raport cy Europa, Oriental Apropiat, Oriental Mion si Extemul-Orent. Oriental “Apropiatpeneu noi cuprinde fnteage lume musulmant: Oriental Milociu este esentshmente constitut din Indias ct despee Extemul-Oren cl ext ceea es indie deobicei sub acest ume, adicd, China si Indochina E wor de obserat, dla facet, ef acete te vin generale corespund bine unor tei civizati complet tnt independent cae sit, dac8 mu singurleciv- ilizait ce exist in Orient, cel putin cele ma importante gi mai invnse™™ Chiae si pentru menalitater modern, “Oriental” 2. René Guénon, Introduction glnerae étude des doctrines hindoues, Guy Trédanil, 1987, . $4