reprezin inci “xisirtul”, simbolizind deci o “nastere”, un ““inceput”, iar “Oceidentul” desemneazi “apusul” sau “sfiryitul”, “moartea", aceasta simbolizare solard find intiritt fn traditia, crestind de apelatia de Oriens dat lui Hristos; de aceea, pentru epoca noastri actuall, axa Rasdrit-Apus sau Orient-Occident reprezinta nu numai vectorul geografei sacre, ci chiar sra spina a vitstei ce-o trim, Separarea lumii in Orient si Occident, serie Guénon, inseamni mai mult decit © simpli pozitionare ‘geografica. Acum, mai mult ca oricind, trebuie subliniatd accast, specificate, “Oriental” desemnind in primul rind o locate spri ‘ald $i abia apoi una geografick; cAciinfluenfa mentalititii mod- feme cuprinde tot mai mult $i Orientul geografic, insinuindu-i ‘miasmele nocive, avind loc o real tragedi: Islamul reactioneazi cu fanatism $i Violen ofi se adapteaza imbricind o hand occi- entald sfigiatd apoi de revolte ale “intransigentilor”; China, cu apacitatea ei deosebiti de disimulare, combina intr-un joc per- {culos comunismul cu capitalism, cAutind un echilibra ingelept, ar structurle civilizaiei occidentale se implanteaz’ tot mai serios gf nu fr urmar; India pluteste in deriva si ea, amenintata de modernism; ar “tehnica” modema consttuie arma cea mai efi- face @ Occidentului tn actiunea subversiva de profanare a Orientului, prin “Occident” injelegindu-se © mentalitate de tip ceminamente profan, 0 civilizatie compacté ce a pierdut orice leg turd cu Principiul si care est lipsiti de orice forma traditional (lusttind “apusul” lumii); pe end prin “Orient” se definese civi- lizajile wadifionale ce sit depozitarcle unor doctrine metafizice capabile si ofere cadrul adecvat unei realizar spirituale efective (ilustrind “risarita”, “luminarea” spirituala), Occidentl, identic cu civilizatia european, este scrie Guénon ~ produsul si expre- sia unei mentalitaji ce s-a conturat sub actiunea infuentei grecesti, ‘mai ales in privinja flosofici si stinji, a influenjei romane, in domeniul social, sia celei iudaice pe tirim religis; civilizatia ‘european’ (si mu rasa european, cici populatia Europei s-a for- ‘mat dintr-un amestec de rase diferite) cuprinde toate regiunile ‘cae, precum Australia sau America se supun aceleiasi mentaliti profane si decAzute, numité de Guénon “mentalitatea occidentala”, 5 sion ar wen uni 3-1 combat pe Guénon,hzionind-se co ruler i sinelor profane ou au det sh prveasd In “sere remorse ners mare, Orient isch, Coprinde mai mute cviizait etdfriteIne ee, dar eu prin ci comune, eea ce permit llizare tment de “meta tate orentala® penta desema adie tadiional ce ps ttt teh tn Asie ‘Occidental este migeare, ata, nconstans,schimbare,o ordine dezorganizata; Orientul, din contra, inseamna imutabil tnt ech, stable, © dezordineonniza ice poate f ‘nai eloevet dec exemplul contemporan al ftenezil eu care cml mem abate yi mpl vnc it a mule ma amgioare evenimete, scien absirda hz propedal Contin gi nei bist eres, secondate de fuga dese Inauigdeteama dea gind: Lumea occidental seamdnd tot mai multe un rig reciplent cu ap ce, nf tot mai neat re- duce o migare tennicl a “maleculclor din ce ince ma tabu leh, migerevtogih devo leita sau sop al a eames terizath prin derorsine gi haos, acre sft nein dec cxploza vas, dup ce tot chil fost cuprins de aeas ferbere nebunesct, Divegenia dint Orient si Oceient ategtneazk Guéton ri tebe ns prvi Ga exaust, 084 fel de simplicare ar sstine un schemas dlunitor (orig schema simpli itotdenina problema, denaturnsa); in reali ts n prion alexandrind” apo in Evul Med, cin bea a transmis Europe! ivi dives rae prelate din Asia Mic, Egpt sau Inde), Occidental a fst din nou inflenat de Orient, abia eu Renslreaincepind xodarea Seroash a inelectualit intarerea a. antihtatea gro: remand iscmnndo vitor a monaiti acide ittodats friar” reiti, cryin ind intl ese ce unit eviizia occidental. Marea Schismi, poi Reform, a1 lovt puter in accashumitste religioasa de tip traionl; de allo dat cu Marea Schism, Octidental aus adit, apusul devenind un adevrat “occidnt dlenuli, in timp ce rishriul a regi sh salveze fn interior 9