crestinismului ortodox. un. yaloros simbure inifiatic perpetuat traditional pind in zilele noaste, La limita, am putea spane ed! Orient reprezinta sacrul iar ccidentul profanul, cuplul antagonist sacu-profan flind o alt fajeta pereehii de contrari fundamentale cunoastere-ignoranta in Koran, in siira Ar-Rahman se zice: “El produse ecle dou’ mari nese; intre cele doua exist un istm (barzakh) ce nu este "; “matea superioara” este Orientul, “marea inferioara” ccidentul, impreund cu. istmul constituind “clepsidra.vre- ‘murilor” ce masoard “semnele yremurilor” si care acum functioneaza de-a-ndoaselea, inibusind “mirajul” Orientului in sens larg, domeniul sacrului cuprinde toate societaile traditionale, inde int-o civilizatie raditionala chiar gi cel mai neinsemnat gest este un gest ritual, aparfinind deci sacrului, orice activitate umand respect legea ritual (dharma)’ prin care se Jeaga de Prineipiu al carui reflex este; in sens profund, sacral se roferd la cunoasterea metafizici sau initiatic& prin care se rea- lizetza starea de Beatitudine suprema in Acela, definit in Astavakra Samhita ast: "Asa cum o oad se destrama in lu, ‘un val in api o britard in aur, tot aga universul se destrama in Mine! Caei, atunci cind lumea se destrama, de la zeul suprem, pind la ultimul fir de iarba, aceasta dizolvare nu ma afecteazi”. Profanul se reera Ja acele Societati precum civilizafia modem, de tip occidental, in care s-a intrerupt legatura cu Principiul, ast- fel c& actiunile, gindurile, vorbele camenilor n-au nici o justifi- care rituald, find haotice, fri noimé, 0 mascarada de suprafaya; ‘mai mult, profanul se identified in natura sa cu ignoranta (avi- dva), 0 ignorang’ totaa, substangl a muliplicitii, a existenjei relative, o ignoranta in continua schimbare (ca si lumea),tranzi- torie, “forma a devenitii(bhavarrupa)”, efemera si perisabila, La 3. Covi sanetit arma, ea i raha, tn sa sasha, neste de gonul feminin dei in ord pre asa dato terminate in "a. Este afl cur ‘numele Mircea vest feminin, in Mahibhirata, celebraepopes hinds, din care desea eo poerul este zeul Dhara (Ae gel masculi). finalul acestui ciclu uman, profanul inghite lumea, aproape pro- gresiv, mentalitatea moderna, rupta de principii, invading gi bul- -versind pind si Orientul ‘Chiar dact acum, avind in vedere starea avansata de dectide- re a prezentei umanitii terestre,intreaga lume este supusi. mai ‘mult sau mai pujin influentei occidentale, Orientul este cel eare ined ofera elemente traditionale nealterate, mai aproape de Tradi- tia primordial, deci de Adevar. Din picate, Ia ora actuald nu se ‘mai poate vorbi de civilizatitraditionale integrale in tot Orientul, tending find ca tradita s& devin tot mai ascunsd, mai grew acce- sibild, bresele exterioare create de mentalitatea occidentala ma- nifestindu-se tot mai vizibil, sine asteptim dintr-un moment in altul si se reintoare& proorocul Iie, cBci “semnele vremurilor” se precipiti, infricosatoare si evidente, Spre deoscbire de socictatea profand (de tip “oceidental”), bazati nu pe prineipit supra-umane, ei pe norme conventionale, de ordin individual (fiind deci o societate “in deriva”, supusi hhaosului prin ruperea de Principiu), 0 societate traditional inseamnd o grupare umanii unitard, nu din punctul de vedere al nafiilor sau al raselor, ci al mentalitatii si spirituaitii, im sensul ‘4 tofiindivizii grupacii respective se supun aceleiasi forme doc- teinale, gindese gi activeaza spiritual si ritual in cadrul unei doc metafizice unice, se comport in viafa socialé in conformi- {ate cu legitifile deduse ea aplicatii contingente ae principiilor de ordin divin, respect, de fapt, in intregime arhetipurile celeste dupt modelul edrora sau constituit civilizatiile traditionale plmintene. Doctrina tradifionald cu care este inzestratl societatea respectiva este de origine supra-uman’, ea derivind din Traditia primordiala, si 0 societate traditionala permite transmiterea neal- {erati, de obicei sub form orald, a elementelor doctrine, esenta ‘iminind una gi aceeasi, doar forma modificindu-se in functic de imprejurarile istorice; nu trebuie in nici un caz confundati ia cu “tradifionalismul”, care este lipsit de orice legdturd spirituala cu Principiul gi care se reduce la insumarea unor obi- ‘ceiuri gi datini arhaice ale cdror semnificagi s-au pierdut demult ca $i principile spirituale ce le activa