esi traditia a fost orald a origine, trebuie st accept ci a poate fi si scris, “scripturile traditionale” fiind la ora actuala de 0 doosebita importanta; adaiigim cA, etimologie, sraditie in- seamna “ceea ce se trausmite” sub o forma sau alta, fiind ins vorba de transmiterea unor elemente saere,efectuatd rd intretu- pere, printr-o filiera regulaté si continua, aceste elemente avin- du-si originea dincolo de ciclul umanitajii prezente, cu alte cuyinte avind o origine “non-umana”. intr-o societate tradition- ali, tot avea un caracter sacr, fiecare membru al ei indeplinind {in mod ritual o activitate inv&jata print-o transmisiune regulat3, deci prin tradi, reficind ceea ce ficeau zeii la inceput; numa dati cu deciderea ciclieS, cind profanarea a dobindit tot mai ‘mult feren, lanful transmiteri regulate s-a intrerupt, pierzindu-se Iegatura cu principiile, si pentru omul modem orice obicei vulgar si inventie individuala a devenit ceva “traditional”, Traditi, prin caracterul ei transcendent si non-uman, are 0 esenf® permanent’, reflectind imutabilitatea Principiului, care est, in fond, originea oricarei transmisiuni ortodoxe, in vreme ee pentru omul profan toate “obiceiurile traditionale” sint mereu in schimbare, urmind capricile modei si aparjinind deci profanului, Calea (Dao) Cerului gia Pimantului, se arati in Yi Jing, legat de hexagrama Heng (a 32-2), ¢ permanenta. Tot in Yi Jing exista o hexagrama, Li (a 30-2), compusi din Li (foe) sus si Li (foe) jos, despre care se spune c& exprima vidul interior ca luminozitate $i claritate, adangindu-se: “Marele om. priveste imaginea simbolica a cla ritafii succedindu-se reciproc si aplic& aceasta conceptie la trans- ‘iterea inteligenfei din generajie in generatie, pentru a ilumina, regizindu-le, cele patru regiuni”*. Traditia poate fi considerata astfel de Lumina, un astfel de Foc ce se transmite din generate {in generatie, stipinind cele patra punete cardinale, deci Lumea. ‘Tradifia primordiala, explicd Guénon, s-a manifestat pe ‘pmint odata cu inceputul ciclului umanitagi si, fird a 0 confun- dda cu revelajia acordatd unor oameni de citre Divinitate, in sens religios, ca se identificd cu Principiul in manifestare, fiind deci de Le Vi King, Adrien Maionnewve, Pa 1975 App. 478 sq 2 origine supra-umand. si constituind depozitul de cunostinte metafizie ofert umanitatii odati cu producerea acestea de catre acelas Principi, i asimilat prin inspiratie direct Gin traditiahin- usd Sri, Traditia are astfel un caracter permanent s infalibil, orice doctrin traditional, prin faptl c& participa la esenta prin cipiala a Adevarulu, find infailibil, side accea reprezentanti ‘nor forme traditionale insarcinati eu expunerea doctrinelor sunt si infilibili, mu ca indivizi umani, ci ca exponenti ai traditilor respective; fiind de origine supra-umand si absolut adevarata, doctrina traditional consituie,alituri de Guru sau maestrul spit- itual, ealauza infilibil, de unde condita de era-ddh (Incred- tea absolut) pentru neofit;ceea ce este falibil reprezint asa- 7isul “factor uman” sau “factor individual”. Traditia primordial se identifica in esemta sa cu “doctrina non-dualitii” (adwaita-vada), doctrina metafizie& pura ce con- tine stinfa (vidva) despre Principiul suprem, Brahma nirguna, Cel ce este dincolo de dualitatea manifestirii, dar gi dincolo de Unul, Adwaita-vada este singura doctrind ce oglindeste univer- salitatea metafizicii, metafizica nefiind supusd nici unei limita sau contingente si reprezentind suma principilor spirituale si a tuturor datelor de ordin intelectual ce consitue realitatea intrest rmanifestir, fri afi inst dependenta de aceasta, si daca forma de exprimare a cunostinfelor metafizice ¢influentati de elemente de ordin contingent, esenta ei rimine imuabjld si deasupra orice’ activitagi umane, doctrnele tredtionale fiind particulaiziti ale ‘metafizcii la conditile concrete ale unoreivilizatiianume. Meta- firica, eferindu-se la cunostinfe de ordinul intelectualitaii pure si la principii de ordin pur spiritual, constitu simburele Tradi- tick primordiale; toate traditile, respect societtile traditionae,, depind si se supun unei doctrine de ordin intelectual, dar mumai in cazul intelectualitti pure putem vorbi de © doctring traditio- nala propriu-zis metaizicd, Islamul, aati Guénon, reprezinta traditie ce contine do- ua aspecte dstinete: unul religios, ciruia ise raporteazA ansam- bul insttuilor social, si unul pur orienta, ce este cu adevarat imetafizic (in acest al doilea aspect, sufsmal joact un rol deosebit, 3