Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Rene Guenon - Simbolismul Crucii0007

    Încărcat de

    Florin Vancea
    9 vizualizări1 pagină
    Rene Guenon - Simbolismul Crucii0007

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Rene Guenon - Simbolismul Crucii0007

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    9 vizualizări1 pagină

    Rene Guenon - Simbolismul Crucii0007

    Încărcat de

    Florin Vancea
    Rene Guenon - Simbolismul Crucii0007

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 1
    din punct de vedere intelectual). in Evul Mediu a existat ceva aseminator in Oceident, doctrina seolastc8, care de altel a sufe- rit putemice influenfe bizantino-arabe, conginind un simbure ‘metafizie din pAcate insuficient desprins de teologie, clei men- talitates oceidentali, mostenitoare a mentalitiii grecesti si indaice, era mai inelinaté spre aspectul religios, iar metafizica asimilata era incompletd si limitati. La ora actualé, numai crestinismal ortodox mai prezinté un simbure metafizc prin doc- trina iniiaticd a isihasmului, doctrind ce s-apstrat ascins& peste vveacuri supraviefuind in cadrul sihdstrior ee au fost eufburile de Infelepeiune plzitoare ‘ale simburelui ezoteric, in. vreme ce dogma exterioara a ritului ortodox se arita intransigenta i ade- sea supusi autoritfii temporale; serie Guénon despre initicrea crestina: “e posibil ca ceva si fi supraviefuit in mindstirile Bise- Fieit ortodoxe, dar, In tot cazul, este evident inaceesibil.. Cu privie la Biseriea ortodoxa, exist desigur isihasml, ce pare st Ai pstrat toate caracteristicile uneiiniieri veritable, dar de Fapt, cl este aproape inaccesibil,flind foarte dificil de a gisi pentra aceasicale 0 eilfuza califieat#”. In India in schimb, se poate vorbi de otradiie pur metafizicd careia i se subordoneazA in mod firese diverse aplicai fie de ordin socal, fie de ordin cosmoto- gic, n timp ce in China, tadijia metafizica a rimas epanajul unei elite intelectuale, separindu-se de tradiqia socials, desi atit daois- ‘mul cit si confucianismut s-au dezvoltat din prineipiile unei traditi anterioare, conginate in special in Yi Jing Avind in vedere particularitatile mental este bine si definim metafizica cit mai clar posibil, pentru a evita cventualele confusii ce se ivese de obicei in domeniul contingent. ‘Cum arata Guénon, sensul cel mai imediat reaultat din etimolo- gia cuvintului este cel de “dincolo de fizica”, injelegind prin Fizied cum ficeau intotdeauna ‘cei vechi, ansamblul tuturor stiinfelor naturi, astel ci metafiziea inseamna esentialmente Ccunoasterea universalului sau a principiilor de ordin universal, dar, oricum, © definire riguroasd a metafizicii¢ imposibila, toc 5. Les Doers H, René Guénon,L’Age Homme, 197, p. 283 “ ‘mai datorits universalitiit ei, neputind fi defini decit ceca ce este limitat, or metafizica este nelimitat si atunci o definitie cu citar fi mai precis& cu att ar fi mai inexact, Metafiziea se refers {a intelectualitatea pur, tn timp ce stinfa gi ilosofia, desi cu pre- ‘cia de inlet, ow dee nivel individ diferenfa dintre metafizicd si diversele stiinfe particulare find acceasi ca dinte universal si individual, inte ele neputind exista ‘opozitie deoarece nu au misuri comuna si domeniile lor sint pro- fund separate; subliniem ci “intelectualitatea park” mu cores- ppunde nici pe departe la ceea ce tn mod eronat psihologii mo- demi numese “intelect”, ci se raporteaza la sfera “supra-ration- alului”, dec a “supra-umanului. Domeniul oricdtei stiinfe presupune intotdeauna si 0 ‘modalitate a experienei,o “verficare experimental in timp ce ‘metafizica, flind “dincolo de fizied”, depaiseste orice experien}s, asa cl, oricit s-ar extinde domeniul unei stinfe, n-ar ajunge niciodati in contact cu cel al metafizcii, deoarece chiar dact considerim generalul ca domeniu al cunoasteri slinjfice aces- ta, ca extindere indefinita a particularului, rimine la nivel in vidual si deci se supune schimbicilor $1 influenfelor spajio-tem- porate, contingentul, accidental, variabiul.apartinindui de ‘drept. Tradifa extrem-oriental oferd citeva anecdote sugestive

    S-ar putea să vă placă și