Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Rene Guenon - Simbolismul Crucii0009

    Încărcat de

    Florin Vancea
    5 vizualizări1 pagină
    Rene Guenon - Simbolismul Crucii0009

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Rene Guenon - Simbolismul Crucii0009

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    5 vizualizări1 pagină

    Rene Guenon - Simbolismul Crucii0009

    Încărcat de

    Florin Vancea
    Rene Guenon - Simbolismul Crucii0009

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 1
    -virurile metaizice intuit intelectual se unificd fra dualitae, intuifia intelectuala find pentru aceasta infinit mai imediatl de- sensibild, edict ea e dincolo de distintia dine obiect si subiect,fiind in acelasi timp mijloc de cunoastere gi cunoag- {erea insasi, Cunoasterea metafizic& corespunde deci intelectului pur, supra-individualului, universalului; cunoastereastinificd se Jimitesza in schimb la ratiune si imaginate, facultii individuale ce corespund motorului fizie subunitar ca randament, $i care, oricit am perfectiona, aga cum oricitam cultiva mental, nu va, tinge cazal ideal, decit print-o rupere de nivel, o trecere “dit colo de fizica”, cind va deveni motorul imobil al lui Aristoel. Cunoasterea metafiicd se caracterizeaza prin realizarea lune stiri de perplexitate, de Uimire total, o uimire sugerata de Aristotel pentru definirea “filosofie filosofilor”, dar, de fapt, ‘mult superioara, marcle maestru spiritual al ezoterismulu is mie, Muhyddin Tha “Arabi, definind-o astfel: “Mentalul uman ig- orl dact sunt simurile omului cele care sesizeaza obiectele sau ddacd obiectele se imprima in simpuri. Mentalul nu este la inal time, Pe Allah! Reflectarea bate in retragere! Facultatea conjec~ turala’ (wahm) se ratdceste! Comprehensiunea este maturata! Lucrul e imens! Afacerea formidabila! Legea sacra a fost reve- lati! Mentalul este deficient! Ordinea se implineste! Lucrurile ‘efemere se realizeaz8! Facultajile (quwa) incep si existe! Misurile sunt stabilte! Vorbele (kalimat) mu se epuizeaza! Entitiile se urmeazi fird intrerupere! Nu exist aici nici un ‘ucru» in ciuda acestui object al cunoasterii multiple! Esenja e ‘unica! Ordinea e unica! Uimirea (hayra, perplexitatea) este uimi- 1 de propriul ei subiect, cdci nul giseste pe cel ce © uimeste! ‘Uimirea, ce crede eX este un atribut al umii, nu ceca ce crede: {in realitate este vorba de uimirea wimiril! Nu exists decit El gi uimirea! Pe Allah, limbile sin fir8 vlagé cind trebuie st exprime ‘ccea ce cunoseinimile! Pe Allah, inimile sint fra vlaga cind tre bbuie sa injeleaga despre ce e vorba cu adevarat! Ele mu stiu dact este intr-adevir sau mu, vorba despre uimire. Uimirea exis-t, dar nu se cunoaste dacd are un receptacol care si 0 primeased, nu se 18 cunoaste pentru cine exist $i asupra cui gi exerci influenga!”* Dupii cum explict René Guénon, religia reprezint etimo- logic “ceca ce leagi” oameni ine ei i, secundar, “ceea ce leaga” omul de Princip; la greci sila romani, de unde a vent cuvintu, regia ficea parte din ansamblul instiupilor sociale, mprimindu-le caracterul traditional fr a dep anumite limite, caci prea curind regia. a devenit ceva formal, neinjels in esenja sa 5 integratexcluiv domeniului social, legind oamenii inte ci pin intemediul zeilor cet; toomai de aceeaerestnismul, eae ‘enea in contradife cu aspect socal al eligie i deci prime-

    S-ar putea să vă placă și