fie im mod filosofic(ambele cazui find l el de inconsistente), «ara confunda de pil, spiritualiatea unl soviet traditional, precum cea a Indiei sau a veckilor daci, cu aspectul moral, reprezintl o aberate caratcritcd lumi occidentale si exempli- fied modul in care specialist profani nu reugeses8 deosebeasca © doctin traditional de eligi sau de un sistem flosfi. Este evident e8 a considers, cum fac de obice istrici rliilor, orice ansamblu de clementerituale dreptoreigie propriu-ist este 0 smplficare ipca pentru mentalittea moder, dar mu prea prof- itabila pentru adevar, existind o sere de itr care nu sunt nicide- cum religioase, eum au fost de pilda ceremonile sociale cadrul confucianismului, sau cele metafizce ale daoismulu, ori siturle masonice;rtwile cu un caractereminamentesimboli i, in plus, poseding eficactateproprie, pot fi tanspuse analogic dintr-un domeniu in altul, éomeniul reigios find mumai un az particular. In Chia si India, arti in continaare Guénon, ments- litatea respectiva respinge orice preocuparereligioast, si dei, in fara iadasmoului, crejtinismulu 5 islamismulu, termenul de religie nu se poate aplica rigurs,lipsindwi una sau alta dine Pile ce ar trebui si o consttuie; puntul de vedere reliios, adoptat de Oceident, a insemnato dezvoltare a sentimentalism Jui (cre la ora actual a devenit total visceral n dfavoaea inte- Jectualitii.Chiar saa, aceasta nu Tnseamn c8 regia este un fenomen socal, cide un ordi superior prin dogma ee-o detine, iar gindireateologica co-i este inerentaintece limitele stinelor particulae, apropiindu-se mai mult de metafizic, firé a depist de obicei domeniulindividualuli, individual implicind sent- mentalismul, element ce deosebeste fundamental religia de metafizic. Pentru socictatea occidentala imbibati de sentimen- talism (ajuns acum la un nivel foarte jos), chiar sn Evul Mediu, relgia s potrivit de minune, ea rspunzind neva de “eonso- tare” gi permitind “extazul” mistic. Element sentimental depre- ciazA inst dctrna eigioas,clci Adevarul nu e consolatr sau plrtinitor, or supu individual, si numa metafizien accept o purtate intelectual, aga cum fas de “‘intirea” ofei de religc si valabilé pentru domeniul individual, “eliberarea” 20 (moka) spiritual pe cae inti se refer a universal, la ina integral, fiindu-i desiviryit superior, O iferent si mai mare exist inte metaizica yi ost, calificarea metafzicit de cite Aristotel ca “filosofie prima” si. gerind aspectul incomplet al metafizicii occidentale; filosofia — onsieraté in sensu nial ea "dragoste de infelepciune” este la fel a “dragostea de Durmnezeu”(calea de realizare bok pent reali “eliberarea” in mod permanent i real, “dragos- tea de Dumnezeu” webuie sf sublimeze in Cunosptere pur ere inseamna “a fi Dumnezeu"; sila fl, flosofa trebuie s8 subli- meze in pur sophia, adic8 in metafiae8 (aw Tatimplator prima catedrala a crestinismului Occidemului Apropiat, basilica din Constantinopol, s-a numit “Sfinta Sofia”). Filosofia, in accepti- unea sa curenta, ¢ 0 pseudo-doctrina, deoarece, fata de o doctrin’ traifonala, ea este de origin individuals, fr ridin i vreun principia tanscendent, find desi lipsta de orice autritae Filosofia nu depiseste rafonalul, discursivul; individuaul, ‘Sminind la nivel contingenfelor,relativului potezelor gi fan teziei, permitind astfelcontroverse gi discuii neste; gi pro- ‘movind teri “originale, frag dea seama ef adeviral nu depinde de originalitatea individuala (sintagme ca “sistemul filosofic al ui Kant, de pil inseamnd ceva absurd, teidind incompetena filosfii profane). Nise pare interesant mod um flosofi, pared “simatind” neputnta lor au dat mereatrcoale punctului de vedere metafizic, pe care nu-! puteau infelege sau. accepa, da cre prin certnulines si adevirul ce le detina, Picea ca diversle tori gi opinits& se inspire, vrind nevrind, din accasth sus veriabill; si putem considera, fi pres. mare proximate, e8 toa “evola”filosofeireprezin8 mutlare \deilor metafizice,o refletare a modalui cum o mentalitate limi tad si obnubila a asimilatanumite elements intelectuale pe care apoi a inceput sf le modifice indent, ea int-un joc eu piese colorate,fecarecombinafe desemnind 0 nouf “tori” a fel de inconsistent, un nou “sistem” filsofic, cae, toemai pin faptl ‘A era un “sistem”, implica granite, regu restrictive, respingind tot ce eran afar ui deci find incompatibil cu unverslitatea 2