festarii, confine toate posbiltiile de manifestae, dar numai ace- lea care se manifests, toate aceste posibiltii fiind euprinse in Posibilitatea universala ce este un aspect al Infintului metafizic, aga cum si NeFiinja poate fi considerati un aspect al aceluiasi Infinit, NeFiinga este singura adevarata si absolut, Black Hole, Zeroul metafizc, pe cind Finja este Unitatea sau Zeroul afirmat,, Unitatea find la rindul ei principiul multiplicitaii. In Misterele antic, ciorchinele de strugure si spicul de griu, simbolur iniiati- ce predilecte, semnificau tocmai multiplcitatea cuprins& tn uni- ntru Joseph de Maistre, taina euharistiei nu este altceva, sacrificiul de sine” prin care se redobindeste unitatea pri- ec ‘mordiali;spicul si ciorchinele sunt materiale ale misterului. Aga ‘cum mai multe griunfe de griu sau boabe de strugure nu fac decit © piine si o biutura, tot aga piinea si vinul mistic ce ni se prezin- {8 la Sfinta Cink sfirima eul ine absorb in unitatea lor wimi- toa. Se remarci succesiunea logie& NeFiing ~ Fina ~ Manifestre, manifestare find “coprins” in Figs, iar Fina find “uprins” in NeFiing, ea ca princi ind nemanifetath La incepatur mera decit Acela,atuncicnd nici Nein, nici Fiinja mu erau ined (Rig-Veda Sambi, 10. 129); apoiapirw NeFiija; apo, “la inceputurile zeilor Finja se niscu. din NeFinja” (satah sad ojayaca) (Rig-Veda Samhita, 10. 72) “Carli Pamintl cele 2ece mit de fof sn eit din Fins Finja este ici din NeFinja" (Lao Zi, Dao De Jing, XL) “Obiectele sensbile transcend simjurle, mental transcende obiectele sensible, intelectultranseende mental, Finjatans- cende intelectl, Nemanifestaea transcende Fin, Brahma transcende nemanifetarea, Nimic n transeende Brahms, El este Clea, impliniea suprema” (Katha Up), “ntradevé, acest Univers la origne ra NeFini, Apoi se niscu Fina, Se fica ea ‘insdsi Sine... Brahma dori. Practica asceza (tapas) si produse lumea inteag, aga cum exist, Apoio puns, deveind ceca ce eae 4 cea ce ea, cunoasee[disursivd si non-cunoatee" (Taittiriya Up. Pe de alt parte, daci deparajim NeFina si Fins ca Py out domenii separate, se poate spune cf ele formeaz8 cele dou aspecte ale Posbilittit universale: manifestarea. si nemani- festarea, Posibilitatea universal. find identicd cu insusiInfnial sau Tot universal, privtin sens pur metic; dar s& nu uti A manifestarea tranzitorie si conditonatae neghjabil u nemanifestarea permanent neconditonata, NeFiinja lind, asf privit, un aspect al Infnitulu, iar Fina find prima sa determinare, cea mai universala dinte toate afrmatile definite sau condifonate, urmatoarea determinere fiind Dualtatea sau “polarizarea” in| Esenfd si Substanf, in principiu masculin (Cerul, Purusa) si feminin (Paniatul, Pratt), ia yang gi yn. In trata extrem-oriental, se precizeazi cd mea exist prin com- binaile indefinite de yang Syn, ieare fing avin in structara sa o parte yin gio parte yang (proportie difeind de la fing la fing in conformitate cu legeaunicti enunjata in islamism) si tot asain trai hindus8 se considers wei “dorur” sa tendife (quna-si)inerente Prairies, reprezenind calitti sau atribute constitutive si primordial ale finflor, prvite in dferite stiri de manifestare, acestetendinfe lind in perfect echlibr in indie- rentieea primordial a Prakritiet Orice manifestare inseamn’ ruporea acest echilibru gi fecare fin ii cistalizesz8 sinca sa (atu sa) print-o anume combinatie (merea alts) a celor tri unas. Cele tei “doruri”(tendinje) sit: sar, lumina sft 8 eumoasteri (ang; rajas,expansiunea figs int-o stare deter- rminata Quang amestecat cu yin In propor egale); amas, obscu- stata, asimilatd eu ignorana (in; sattwa are o tending& ascen- ent, amas una descendent, iar raja corespunde tending or- zontale. “Cind un invijat superior aude de Principiu (Dao), se sribejte sil cunoasca, urmindu-l cu ze; cnd un fvtat medio- cru aude de Dao, uneorireuseste si urmeze, ltéori mu; end un fat inferior aude de Dao, izbuenese in ris; dacdn-a ride, Dao (Lao-2i XLI). Acestcitat zugriveste cele tei tcndinge si faptule8 ele sunt inerente Principiului consierat ca “Mama eelor zece mii de finfe", dar trebuie menfionat c& si Puruga are asociate tre tendinfe, ierente lui numite in tradiia romaneasc8 ele; prin activitatea de prezenti. a Jelelor cei tei 2s