Sunteți pe pagina 1din 19

1.

diagn poz ischemia acuta mb inf


Tablou brutal:
Durere
Paloare (racire)
Puls absent
Parestezii (paralizie)
Tulburari trofice ( gangrena)
A!:
Ora aparitiei
Posibila alterare a starii generale soc (in oblit.bifurc.Ao)

SEMNE PENTRU EMBOLIE


Debut brutal
Semne nete de ischemie
Absenta APP de arteriopatie
Prezenta IMA, ICC, FiA, StMt
SEMNE PENTRU TROMBOZA
Debut progresiv (circ.colaterala)
Semne mai putin nete de ischemie
Antecedente de arteriopatie

2.disectia de Ao clasif
De Bakey
TIP 1: Disectia cu originea in Ao ascend cu propagare la arc Ao si Ao desc
TIP 2: Disectia cu originea in Ao ascend ce se limiteaza la ea
TIP 3: Disectia cu originea in Ao descend cu propagare distala
Stanford
TIP A: intereseaza Ao ascend
TIP B: intereseaza Ao descend

3.TVP tratament

Profilactic:

Repaus la pat (in primele zile)


Anticoagulante (Heparine ACO)
Trombolitice
Chirurgical (trombectomie, intrerupere cava filtre)
Obligatoriu in situatii de risc pentru tromboflebita
Mobilizare precoce postoperatorie
Miscari active / pasive membrele inferioare
Anticoagulante in doze preventive

4.IMt acuta- tablou clinic /5.etiologie

6.sd metabolic
Definitia actuala a sindromului metabolic, rezultata in urma unui consens intre
societatile stiintifice, presupune intrunirea a 3 din urmatoarele 5 criterii :
cresterea circumferintei abdominale : definitii cu specificitate populationala si
nationala ; pentru barbatii europeni > 94 cm si pentru femeile europene >
80 cm
trigliceride 150 mg/dl (1,7 mmol/l) (sau tratament specific pentru
hipertrigliceridemie)
HDL-colesterol < 40 mg/dl (1 mmol/l ) la barbati si < 50 mg/dl (1,3 mmol/l) la
femei (sau tratament specific pentru HDL-colesterol scazut)
HTA : TA sistolica 130 mmHg si/sau TA diastolica 80 mmHg (sau
tratament antihipertensiv)
glicemie a jeune 100 mg/dl (sau tratament pentru hiperglicemie)
7.DSA clasificare/8.ex obiectiv

9.Def tetralogia Fallot

10.urgente HTA p117


crestere persistenta a TAD > 120 mmHg si ev TAs > 220 mmHg cu/fara
deteriorarea acuta functionala a unui organ tinta
Urgente HTA pot fi :

11. IC

Cerebrovasculare: encef HTA ,hemoragie intracerebrala subarahnoidiana,


infarct cerebral
Cardiovasc: IVSa , disectie Ao,S coronarian acut
Criza de feocromocitom
HTA acc/ maligna
Preenclampsia/enclampsia
Salt tensional sever symptomatic
Tumori cerebrale, colagenoze cocaine , hiperCa,EPA nehipertensiv
/necardiogen
mec compensatorii vezi sub 34.

12. HTA sec clasif


1. Renala
a. HTA renoparenchimatoasa
GNDA
Nefrite cronice
Rinichi polichistic
Nefropatie diabetica
Nefrita de iradiere
Nefropatie AINS
Rinichi mic unilateral
Vasculite
Tumori renale
Dializati, transplantati renal
b. Renovasculara
St de a renala
Embolii renale
Vasculita intrarenala, compresie extrinseca
c. Tumori cu renina
d. HTA renopriva
2. Endocrina
e. Acromegalie
f. Hipotiroidism
g. Hipertiroidism
h. Hipercalcemie (hiperPTH)
i. Suprarenaliana
Corticala:
1. Sd.Cushing
2. HiperALD primar
3. Hiperplazia adrenala cong
4. Exces aparent de mineralocorticoizi
Medulara: feocromocitom
j. Tumori cromogene extradrenale
Hormoni exogeni (estrogeni, corticosteroizi, mineralocorticoizi, IMAO,
simpatomimetice
3. HTA indusa de sarcina
4. Coarctatia de aorta
5. Insuficienta aortica severa
6. BAV grad III

7. Fistulele arteriovenoase, PCA, Sd. Hiperkinetice


8. Sd. neurologice
a. Presiune intracraniana
b. Apnee in somn
c. Porfiria acuta
d. Tetraplegia
e. Sd. G-Barre
9. Stress-ul acut:
o Chirurgical
o Hipoglicemie, arsuri, postresuscitare, hiperventilatie psihogena, sevraj
alcoolic
10.Cresterea Volumului intravascular
11.Abuz de medicamente + alcool (CO, ciclosporina, Epo, cocaina)

13.Feocromocitom

b / f = 1, 25-55 ani, 0,3-1%


Tumora cromofina in MSR sau extraSR
10% familial (AD) izolat sau in MEN (5 gene)
10% bilaterala, 20% multipla
10% maligna
10% extraSR
MSR: E si NE
ExtraMSR: NE
NE HTA sistolodiast
E HTA sistolica, tahicardie, tremor
Clinica sugestiva Dozare catecolamine Imagistica
Clinica:
HTA in paroxisme/persistenta/manif. met./hTA alternand cu HTA
Triada: HTA + transpiratii, cefalee, tahicardie
Biologie:
Metanefrine plasmatice (x 2 N)
S (100%), Sp (85%) superior celor urinare
Imagistica:
CT, RMN (>1 cm)
Scintigrama cu MIBG si pt extraSR, metastaze
Chirurgical
Pregatire medicala: 7 zile cu B, apoi B, hidratare
Criza:
asociat Labetalol 400-600 mg/zi, 20 mg repetat i.v. sau Prazosin + B

14.EKG tahicardia ventriculara / 15. FiA


FiA:
Unde f cu frecventa 350-600/min, neregulate, cu amplitudini diferite

FiA cu unde mici: mai veche, mai greu de convertit


Undele f vizibile in special in: DII, III, aVF, V1
QRS cu amplitudini diferite
TV:
a) AV = 120-230/minut
b) QRS largi (aspect de bloc de ramura)
c) Disociatie A-V (unde P regulate cu ritm propriu, vizibile inainte/pe/dupa QRS,
complex QRS regulat cu un ritm independent, mult mai rapid
d) Complexe de captura (= capturarea V a unui impuls A)
e) Complexe de fuziune (= fuziunea dintre un complex QRS fin de origine SV si
un QRS larg originar din V morfologie intermediara)
16.TPSV
Este un ritm regulat A cu frecventa depolarizarilor A cuprinsa intre 160220/min, regulat
Cel mai frecvent conducerea A:V = 1:1
Mai rar, BAV 2/1
Tipuri:
1. TPSV prin reintrare:
o In NAV= c. m. frecventa situatie (90%)
o Prin fascicul accesor
2. Tahicardie atriala automatica cu / fara bloc
3.Tahicardie haotica atriala (wadering pace-maker)
EKG:
AV=150-240/min, regulat
P:
Inainte (T atriale automatice)
Dupa (TPSV prin reintrare)
QRS inguste cu exceptia:
Bloc de ramura preexistent
Conducere ventriculara aberanta
TPSV prin reintrare prin fascicul accesor A-V (TPSV antidromica)
17. Fia contraindicatiile

FiA cu ritm ventricular spontan rar


AS > 50 mm
Antecedente embolice
FiA mai veche de 1 an
FiA din boala de nod sinusal
Evidenta echografica de trombi intracavitari
Recidive ale FiA sub tratament antiaritmic

18.R adv. La amiodarona

1) cardiace: prelungirea QT (torsad); favorizarea bradicardiei, BSA i BAV, a hTA


pn la colaps
2) extracardiace: *distiroidii, hipo- i hipertiroidii, gu;
*oculare, depozite corneene, halouri colorate, dar nu scade
acuitatea vizual;
*pulmonare, fibroz;
*cutanate, fotosensibilitate, coloraie cenuie a zonei expuse la
soare;
*hepatice, hepatite acute sau subacute
19.indicatii la tratamentul trombembolic
20.Durere toracica p4

21 Angina pectoral Brownwald


Cifre romane (I, II, III) = Gravitatea formei de AI
Litere romane (A, B, C) = Etiologia / F favorizanti
Cifre arabe (1, 2)
= Prezenta tratamentului specific inaintea instalarii AI
I = Angor de novo (< 2 luni)
Angina crescendo
II = Angor de repaus dar nu in ultimele 48h
III = Angor de repaus in ultimele 48h
A = Factori precipitanti prezenti (anemie, febra, distinctie)
B = Numai AS coronariana manifesta
C = Angor postinfarct precoce (sub 2 saptamani)
1 = In afara tratamentului
2 = Sub tratament
22.IMA complicatii mecanice
3.a. Ruptura de cordaje Mt/mm pilieri
Insuficienta functionala mm pilieri = 35% dintre b in I ore
3.b. Ruptura de perete liber VS
Tamponada cardiaca fatala in 100%
3.c. Ruptura SIV
Comunicare i.v. in 1% din b. responsabil de 15% din mortalitatea
intraspitaliceasca
3.d. Anevrismul VS
Cel mai adesea pe VS
Se dezvolta in zile-sapt-luni
Produce: DC scazut, aritmii, tromboza murala
Dg: echo-, EKG = supradenivelare persistenta aspect inghetat, Rx c-p

Tratament chirurgical (remodelare VS)


Tratament cu IECA remodelarea patologica a VS si poate incidenta
anevrismului
Pseudoanevrismul VS = ruptura incompleta a peretelui liber al VS cu tromb
intramural, urmeaza ruptura completa, cu hemopericard si moarte in lipsa dg
rapid si tratamentului chirurgical rapid
3.e. Tromboza murala
Apare in ~20% dintre IMA
Emboliile sistemice in ~~ 10% dintre b cu tromb VS
Riscul maxim in I 10 zile, persista minim 3 luni
FR de tromb: IMA ant intins, cardiomegalie, IC, FiA cronica. Obligatoriu
anticoagulare (heparina i.v., apoi acenocumarol cu INR = 2-3)
4. Pericardita
La ~ 1/3 dintre b cu IMA acut transmural
Apare la 2-3 zile dupa debut
Dg. simptome, ex.ob, EKG, echo5. Sindromul Dressler = Sindromul postIMA
La zile-sapt-luni ~ dupa IMA
Destul de rar in prezent
Febra, pericardita cu frecatura, lichid pericardic, pleurezie, uneori infiltrat
pulmonar, dureri articulare (in special articulatia scapulo-humerale)
Cauza: r. autoimuna la materialul eliberat de miocitele necrozate
Dg. dif: extensia / recurenta IMA
Tratament: AINS (sau corticosteroizi cazuri severe)
23.Angina vasospastica -> diagn si tratament
AP secundara spasmului aa. coronare epicardice
Spasmul = aa. Normale / aa. AS (cel mai frecvent)
Diagnosticul = supradenivelare ST in durere
Intre atacuri = EKG normal / EKG anormal stationar

24.Trombembolism factori embolizanti p261

25. TEP cu risc intermediary mediu diagn

26.IC factori precipitanti vezi 34.


27.Tratament TEP
High risk
Anticoagularea cu UFH tb initiata urgent clasa I A
Hipoensiunea sistemica tb combatuta prin administrare de fluide i.v.
clasa IC
Drogurile vasopresoare trebuie utilizate pentru corectia hipotensiunii
clasa IB
Terapia trombolitica este indicata la pacientii cu risc crescut
clasa IA
Embolectomia chirurgicala e indicata la pacientii cu contraindicatii absolute
pentru tromboliza, sau la care aceasta a esuat
clasa IB
Oxigenoterapia este indicata la pacienti hipoxici clasa IB
Suportul ventilator indicat la pacientii instabili ventilator clasa IB
Embolectomia pe cateter sau fragmentarea trombilor proximali indicata ca
varianta la embolectomia chirurgicala
clasa IIA
Dobutamina/dopamina pot fi utilizate la pacientii cu semne de DC scazut si TA
normala
clasa IIA
Incarcarea agresiva cu fluide nu este recomandata
clasa III

Non-high risk
Terapia anticoagulanta cu Fondaparinux, Enoxaparine, UFH trebuie initiata
urgent I
Enoxaparin sau fondaparinux sunt de electie pentru terapia anticoagulanta in
TEP nonhigh risk I
Pacientii cu risc hemoragic crescut si disfunctie renala vor fi tratati cu UFH, cu
aPTT de 1.5-2.5 ori normal
I
Terapia cu LMWH sau fondaparinux se mentine cel putin 5 zile I
Trecerea pe terapie cu ACO se face dupa cel putin 2 zile de anticoagulare cu
INR eficient I
Anticoagularea cu antivitaminic K se face cu INR 2-3 I
Terapia trombolitica nu este indicata de rutina la pacientii nonhigh risk dar
este o solutie pentru cei cu risc intermediar si disfunctie ecografica VD IIA
Pacientii low risk au contraindicatie de terapie trombolitica III

29. Radv.la digoxina


1. Anorexie, grea, vrsturi
2. Dureri musculare
3. Discromatopsie
4. Tulburri psihice (mai ales la vrstnici)
5. Aritmii si tulburri de conducere
28.Complicatii infarct
Complicatii electrice
La > 90% din IMA
Responsabile de mortalitatea in I 72h
-bradi sinusala, tahicardie sinusala,aritmii atriale (ESA FiA FlA), Tulburarile de
conducere:
BAV gr. II Mobitz I (Luciani-Wenckebach) relativ comun in IMA inferior;
autolimitant (in general); f. rar progreseaza spre bloc grad inalt
BAV Mobitz II adesea asociat IMA anterior intins
BAV complet apare in 5-10% dintre IMA inferioare (adesea tranzitor).
In 5%
dintre IMA anterioare necomplicate. In > 20% (25-26%) in IMA anterior
complicat cu BRD si HBPSS.
Aritmiile ventriculare:
Frecvente, prin hipoxie, hK, hMg, Hsimpaticotonie in celulele ischemice de la
periferia tesutului infarctat. A! K sanguin 4 mEq/l (KCl i.v., ex 10 mEq/h in
perfuzie; la K < 2,5 mEq/l = pana la 20-40 mEq/h perfuzie in vena centrala).
ESV izolate uzuale dupa IMA. Nu necesita tratament specific.
TV nesustinuta (< 30s). Nu necesita tratament specific in I 24-48h.
ESV polimorfe, TV sustinute (> 30 s) tratament. Daca - instabilitate
hemodinamica cardioversie sincronizata. Daca - stabilitate hemodinamica
xilina (lidocaina) i.v., procainamida i.v., amiodaron i.v.
FiV 5-12% dintre pacienti, in I 24h, de obicei in I 6h. Cardioversie electrica
nesincronizata.

FiV tardiva tradeaza ischemia miocardica recurenta / continua. Semn de


prognostic prost.
Tratamentul precoce cu bB reduce riscul de Fi.V.
Complicatii hemodinamice
IC ,hTA Socul cardiogen: TAS < 90 mmHg, tahicardie, simptome de
hipoperfuzie de organ
Complicatii mecanice

29.Modif extracardiace in EI
C. Manifestari extracardiace
1. Embolii organice (SEPTICE!) din inima dr/st
2. Complicatii supurative (abcese, anevrisme micotice)
3. Reactii imunologice (GN, meningita sterila, fenomene vasculare =
petesii, hemoragii subunghiale in flacara, noduli Osler)
4. Splenomegalie
5. Manifestari hematologice (anemie, leucocitoza, VSH, hemoliza acuta)
Manifestari renale (proteinurie, hematurie
30.Dg BAV

31.Tablou clinic IM
1. IMA ( SDST) = Tablou identic
2/3 din bolnavi = prodrome (zile / sapt: Angor de Novo /AI)
Primul simptom = durerea retrosternala (A! 20% - IMA silentioase)
Primul simptom = sincopa (mai rar)
A!
A! batrani echivalente de durere
Piele palida, rece, diaforetica
Cianoza ()
Puls slab ()
TA variabila (Crescuta, Normala sau Scazuta)
Zgomote cardiace asurzite ()

Zgomot 4 prezent (~ 100%)


Suflu sistolic de RMt!
Frecatura pericardica! (tranzitorie, frecvent in ziua 2-3 in IMA anterior)
IMA de VD: semne de presiune de umplere in VD
(A! jugulare, plamani, TA)
32.EI leziuni predispozante / 33.complicatii

Cardiopatiile reumatismale: 40-60% dintre EI (Ao>Mt; I>SIAo>StMt


CMH
Cardiopatiile congenitale: canal arterial, DSV, tetralogia Fallot
PVM
Chirurgia cardiaca
EI pe proteze
Mai rar: St subaortica, Sd Marfan

34.IC etiologie/factori predispozanti/mec compensatorii


ETIOLOGIE : Factori cauzali: Factori de suprasolicitare fizica a cordului:
Suprasolicitare prin rezistenta crescuta
Intracardiaca : Stenoze valvulare, CMHO
Extracardiaca : HTA, vascozitatii sangvine
Suprasolicitare prin volum crescut
Intracardiac : insuficiente valvulare, sunturi intracardice
Extracardiac : fistule arteriovenoase, Htiroidism, b.Paget, anemii
Factori de a eficientei contractiei:
globala a contractilitatii: CM, miocardite
eficientei pompei cardaice: pierderea masei miocardice, anevrism VS, BAV
Factori ce impiedica umplerea cardiaca:
compliantei cardiace : CM restrictive, HV
Boli pericardice : pericardita constrictiva
Obstructii intrcardiace : trombi, mixomul atrial, St Mt/Tr, congenitale cor
triatrium
Tahicardii
Factori precipitanti:
Necomplianta la trat medicamentos / igieno-dietetic
Aritmiile / tulb. de conducere
Ischemia miocardica / IMA
Inflamatii, infectii miocardice : EI, miocardite
Leziuni mecanice acute ( Ex: ruptura de cordaje in PVM cu IMI si FE )
TEP
Medicamente inotrop(-): antiaritmice, Ca-B, BB, citostatice
Alcoolul
Infectii sistemice, anemii
bruste ale TA
Cresteri ale volemiei: sarcina, iatrogen
Stres psihoemotional, efort fizic intens, interventii chirurgicale
MEC. COMPENSATORII:
DC

1.
2.

1.
2.

adesea sunt depasite in evolutia IC


in timp devin nocive pentru miocardul contractil
vizeaza in speta parametrii determinanti ai DC + activarea neuroendocrina
A. Imediate
Centrale
Tahicardie
Dilatatie ventriculara ( mec. Frank-Starling)
Periferice
Redistribuirea debitului sanguin spre org vitale (creier, miocard)
si deprivarea org. neesentiale(teg., muschi, teritoriu splahnic) (
> paloare, fatigabilitate, tulburari digestive)
Desaturarii Hb ( > cianoza)
Metabolism anaerob (> fatigabilitate)
B. Tardive
Centrale: Hipertrofie
Periferice: Retentie hidrosalina

35.IMA-etiologie
I. Tromboza acuta pe placa de aterom :placa de aterom devine instabila ->
rupture/fisura-> la nivelul leziunii ->aderare de material trombogenic activeaza
plachetele &cascada coagularii =>tromb
II. Embolie arteriala (rar): St Mt, St Ao, EI, E. Marantica
III. Cocaina spasm IMA (rarisim)
36.Dg. dif. Al suflului systolic parasternal stg
47.Mec compensatorii in IC vezi 34
48.CMD complicatii
49.CMH ex. Ob.

50.BRD diagn pozitiv

Necesit existena unui ritm supraventricular


Durata QRS 0,12
n plan orizontal:
aspect rsR sau un R incizat (cu aspectul unei litere M) n derivaiile V1 i V2
o
unde rs sau rS rapide, nguste n V1, V2 corespunznd depolarizrii stngi
o
unde R (la sfritul complexului) mai ample i largi, lente n V1, V2 corespunznd
depolarizrii VD
aspect n V5, V6:
o
unde S largi la sfritul complexului (depolarizarea VD)
TADI > 0,07 n V1, V2
Segmentul ST i unda T sunt n opoziie cu complexul ventricular doar n V1 i V2 ( = modificri
secundare ale ST T)
n plan frontal:
Aspect rsR n DIII, aVF:
o
Prima poriune a complexului ventricular = rs are amplitudine i durat normal
depolarizarea septal i VS
o
unde R largi (lente) = depolarizarea lent a VD
unde S largi (dar nu adnci) la sfritul complexului ventricular n DI, aVL (+/- n DII)

51. IEC/Statine ef adv


IEC: RA:
hipotensiune arteriala/sincopa de prima doza
creatininei
K+
reactii alergice (rush, edem angioneurotic)
alterarea gustului
leucopenie ( captopril)
tusea - 10 15%; se poate mentine pana la 3 saptamani dupa abandonarea
tratamentului; poate aparea precoce/ tardiv de la oprire; rezist. la trat.;
impune uneori abandonarea trat.

Sartani : idem fara tuse

52.Ischemia periferica tablou clinic p251

53.HTA ex.ob
Conditiile pentru masurarea TA
1. Pacientul trebuie sa fie in repaus cel putin 3 5 min inintea masurarii
2. Fara consum de cafea 1h anterior, fara fumat cu min 15 min anterior
3. Manseta trebuie sa fie pozitionata la nivelul inimii indiferent de pozitia
pacientului si trebuie sa aiba o latime egala cu 2/3 din lungimea bratului.
4. In anumite conditii este necesara determinarea TA ortostatice la 1 min -5
min m.a. la varstnici, diabetici, tratament antihipertensiv ( ! hipotensiune
ortostatica)
5. Min. 2 masuratori la interval de1- 2 min; daca diferenta este mai mare de 5
mmHg sunt necesare masuratori suplimentare pt inlaturarea efectului de
halat alb .
6. Masurarea TA se va face la ambele brate ( la prima consultatie); diferenta nu
trebuie sa depaseasca 10 mmHg. Daca diferenta dintre cele 2 brate este mai
mare se va lua in considerare valoarea cea mai mare.
7. HTA diagnosticata la varsta < 30 ani impune determinarea TA si la nivelul
membrelor inferioare (! Coarctatie Ao)
Datorita variatiilor importante ale TA atat in cadrul unei zile cat si intre zile diferite,
pacientul nu va fi declarat hipertensiv dupa o prima valoare crescuta a TA, cu
conditia ca aceasta sa nu depaseasca 180 mmHg.

Daca la 2-3 masuratori la interval de 1 saptamana TA > N pacientul poate fi


considerat hipertensiv.
o inaltime, greutate, CA, indicele de masa corporala :
IMC= G/h2
o examinarea aparatului cardiovascular: dimensiunea cordului, semne de
insuficienta cardiaca, aritmii, boala arteriala carotidiana (sufluri), renala
(sufluri) sau periferica ( sufluri, puls periferic ,tulburari trofice)
o examinarea aparatului respirator (raluri de staza )
o examinarea abdomenului (sufluri artere renale, nefromegalie)
o examinarea neurologica semne de afectare cerebrovasculara.

54.Tahicardie V ex obiectiv

Decompensare cardiaca severa:


- hTA, colaps
- angor
- agravare IC.
- sincopa
Stop cardiac