PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS

ENCEFALITA VIRALA

inflamaie difuz a creierului, care adesea se asociaz cu inflamarea meningelui: meningo-encefalit. Cea mai frecventa cauza de encefalita; Poate fi o component principal n alte infecii virale (HIV, rabie-afecteaza selectiv neuronii, poliomielit, leucoencefalopatie progresiv multifocal-celulele oligodendrogliale, herpes simplex-lob temporal). La persoane sanatoase- encefalita herpetica la adulti sau imunocompromisi: CMV Clinic: febr, semne neurologice focale, ameeli, vom, crize pseudoepileptice, dezorientare, pierderi ale memoriei, cefalee, com. Pacienii pot prezenta leucocitoza nsoit de o limfocitoz periferic. Limfocitele sunt predominante n lichidul cefalorahidian, cu glucoz normal i o concentraie proteic normal sau uor crescut.

MACROSCOPIC

Discreta hiperemie a meningelui; Usor edem cerebral; Consistenta scazuta; Focare de necroza si hemoragie.

MICROSCOPIC: 1. caractere generale: - infiltrat inflamator perivascular cu PMN, Ly, Pl si macrofage; -noduli microgliali-agregate de celule gliale asociate cu neuronofagia; 2. caractere specifice: - incluzii intranucleare-CMV, corpii Cowdry tip A-herpes simplex tip I; -incluzii intracitoplasmatice: corpii Babes-Negri-rabie.

POLIOMIELITA
infecie cu virusul polio (virus ARN) cu actiune neurotropa; contaminarea cu fecale a apei sau direct pe cale fecal oral. Virusul se multiplic n esutul limfoid al orofaringelui sau al intestinului subire i disemineaz pe cale sangvin. Virusul se poate localiza n neuronii din creier sau mduva spinrii, cazuri n care, pacientul prezinta simptomele unei meningite aseptice, mergnd pn la paralizie. Dac sunt afectai neuronii din coarnele anterioare ale mduvei, atunci apare pierderea reflexelor i paralizia membrelor inferioare, precedat de dureri intense i atrofia grupelor de muchi afectate. O form mai sever-poliomielita bulbar, ce duce la paralizii ale nervilor cranieni, paralizie respiratorie sau la apariia unor tulburri autonome cum este hipertensiunea arteriala.

MACROSCOPIC
Mici

arii de hemoragie si congestie in coarnele maduvei spinarii; Cavitati in substanta cenusie din cornul anterior- o data cu progresia bolii; Tardiv: atrofia cornului anterior al MS si degenerescenta radacinilor nervoase si a nervilor periferici.

MICROSCOPIC: -liza celulelor afectate si neurofagie (fagocitare de catre macrofage); - raspuns inflamator cu PMN apoi cu LY care inconjura vasele din cornul anterior si pot ajunge la meninge; - in cortexul motor apar nodulii gliali-agregate de celule gliale; paucitate neuronala in cornul anterior la cei care supravietuiesc.

SCHWANOMUL
tumor benign a adultului cu punct de plecare n celulele Schwann din nervii periferici. Femei=barbati; Localizari: nervi cranieni, tesut osos, tract G-I, mediastin, retroperitoneu; Majoritatea: extremitati, cap si gat, mediastin, retroperitoneu, radacinile posterioare ale MS, unghiul cerebelopontin; Cea mai frecv localizare intracraniana: neurinomul de acustic; Tratament: chirurgical-fara sechele;

MACROSCOPIC
-dimensiuni de 1 - 5 cm; -aspect lobulat; -consisten ferm sau elastic; -uneori cu zone chistice alb-cenuii sau glbui; -bine ncapsulat i se poate enuclea usor.

MICROSCOPIC
1.tipul Antoni A (dens celular): - celule fusiforme, cu dispozitie in palisada, -citoplasma slab eozinofila si nuclei intens bazofili, dispuse intr-o stroma colagena; -Pot apare structuri organoide numite corpi Verocay. 2. tipul Antoni B (chistic): -esut cu o densitate celular mai sczut, cu un aspect asemnntor cu cel al formei Antoni A; -celulele au citoplasma slab reprezentata, nucleii par dispusi intr-o masa mixomatoasa: -microchiste i modificri mixoide. pot apare modificri xantomatoase (macrofage cu lipide) i hialinizare vascular.

Meningita acuta purulenta: inflamatie acuta exudativa; Prognostic rezervat; Cai: -direct - datorit unei plgi penetrante a craniului sau a unei fisuri prin fractura de baz a craniului, -datorit unui proces infecios n vecinatate (supuraii ale stncii temporalului dup otite mijlocii sau abces otogen la copii) -hematogen Progresia spre spatiul subarahnoidian, tesutul cerebral si ventriculi; Etiologie: -nou-nscui (Escherichia coli) -copii (pneumococ, Haemophilus Influenzae) -adult (pneumococ, meningococ) -btrni (menigococ, Listeria)

MENINGITA

-dura mater destins i la incizie, se scurge un lichid

alb-galbui, tulbure, purulent. -leptomeningele: opac (normal este lucios), acoperit de o structur membranar purulent difuz.
Exsudatul

purulent cel mai frecvent e localizat: -pe convexitatea creierului (lng sinusul sagital meningita meningococic); -se acumuleaz la baza lui n regiunea interpeduncular, n vecintatea punii, (meningita cu Haemophilus Influenzae). Encefal si MS marite de volum, congestionate; LCR tulbure/ purulent; Leptomeninge: ingrosat, fara luciu, congestiv, uneori cu depozite purulente: material cremos,colorat galben-verzui sau galben-cenusiu murdar.

Meninge

ingrosat; Vase hiperemiate (hiperemie activa); Edem (exudat slab acidofil); PMN foarte numeroase, rare Ly, mononucleare si fibrina in spatiul subarahnoidian; Substanta nervoasa adiacenta (cerebrala sau MS): infiltrate inflamatorii in jurul vaselor hiperemiate.