Sunteți pe pagina 1din 204
Al venit momentul si ne aplecim si asupra actubui dea crea cu inima usoart Dupé ce am descoperit ce potente divine avem nu ne mai rimane decat si le experimentiim sisi fe facem sé prinda viata prin creapi. Creata este pentru noi ca aerul 51 ea apa pentru conpul fivie, Far actul de'a crea mu ne regasim, nu ne fmplinim ca inte, mu crestem ca spiit $i nu evofutm. Creatia este implinirea supremd. $a veci cum tese din tine, din mainile tale, din mintea ta, din fiinta ta, viatd, arta, poezi, iubire gi dragoste, e un fel sublim. Pirintele Hrisostom dela Schitul Bucium din Tai mereu ne spunea ci se bine si fim 64 niste copii care mereu ne fucdim’, chiar dacii muncim st facera munca cu ini Alcest act de creatie, oricare ar fi eb se face cu inima de copil, adica cu inima usoard, din curiozitate, fird stres, fara asteptari si fiiré atasamente, Cercetarile spun ca Beonstientul nostra este ca un copilde un an care nu stie ce e niu $i cee bine, ef doar f Ceea ce i cert si ce cezi cd port face. Asa ci important este sd vrei sd creesi si restul Cred ci vi s-a intémplat de multe oni sit orepi sd facepi ceva, M ce afi dat curs doringei si v-api lsat prins(&) de mrojele a ceea dar nu stiati cum. ce -vroiagi sa creagi, final rezultatul a. fost de netnchiputt $i ‘p-agi bucurat ca un copil. fn acest capitol vd voi reda elementele de care avem nevoie pentru a crea cu inima usoara. 41. Inorderea ne frga inteioar -reusita sigur a visu dort Pentru a porni sa creafi important este si avepi incredere in voi ca puteti. Aveti incredere in propriile forte! Explorati si verificati potengialul de care lispunesi sinimic nu mai e de metrecut sat de nereusit. - fn noi avem o bucitici’ din Dumnexeu, adicit asa cum se spune, aver 0 Scdinteie Divind. Din_cate stim Dumnecen ‘este omnipotent, omniscient, omni deducere inseamni ca si not avern ‘aceste caracteristict $i “ deim_voie, cic in functic de cata incredere. aver in 10% Increderea duce fa cura ‘actiune si impficare. ‘Adicd implicare pe toate planuriler atat fizic, mental cat $ spiritual, fn p spiritual visim cova, cu minted noastrit emitem gan: realizarea acelui vis, ir in plan fizic action, adicd ne comportim ca si cum este fmplinit. fn practica mea intdlnesc mulfi oameni care spun ,toatd viapa am visat sf j cutare sau cutare, dar mu am avut resurse nu m-a suspinut nimeni, mi cred ca sunt sare”, etc (sta e Gung) Am clteva éntrebart si pentru cei care au vise simu cred a pot implini. Le voi exemplifica si cu unele rispunsuri primite de (a clienpit met. ~ ,Ce ati fiicut concret ca i implinigi acel vis, fr afaré de. faptul ca afi astepts cei din jur si vd tmplineascit visule”. Réspuns— sconcret mu am facut mimic”. = Ce ganduri afi emis pentru acel vis, aft cdutat informagii despre cum se ) fmplini sau cum au ficut affiie”. Raspuns — mam gandit un timp dar cand am ca nu se intrevede nimic, am abandonat idea”. - ,V-ati dorit cu adevarat sit impliniti acel vis?”. Tar fa aceasta intrebare di moment de ticere cam topi au rspunsul Al cred-cai nu mi-am dorit cu adevil est capitol va E foarte interesant cum ne autosabotam si ne plafondm in rutine $i nu cdutam alte . sobupit pentru visul nostra decit cele ftcute de alfii in rrecut, sou ne fuim dips | povestile cum nu au reusit alfii. ae In noi avem un potential urias. in noi stim totul despre ce avem de facut. in noi oti. avem doringa de a implini un vis, Ce avem de facut este sit avem incredere in Dumnezeul vialul de care! din noi care este mereu cu noi, mu ne va panisi niciodatd, nu ne va pedepsi vreodata, si | tu se va supdra cd am indréznit. Ce spunea Maestrul Tisus — ,indriznigi si vepi face | mule mai multe dectt fac en acum’. ; Este o bucurie nespusit si lucrezi la un vis de-al tau, si meditezi, sit te gandesti la ef, sd gdsesti solupii divine pentru realizarea lui. | } ‘Va spun un secret, cand fucrezi la un vis de-al tau niciodata nu obosesti, nu te inbolnitvesti, ru ai probleme, deoarece tu creezi, iar atunci cand creezi suflotul tau creste si esti in armonie cu intreg Universul Creator, Asa ci dezvoltarea capacitatii de creafie si punerea in fapt a viselor la care tindem ne transformd din niste muritori care tréiesc 70-90 de ani in rutine, ritualuri, credinte de separare de Dumnezeu, in niste nemuritori plini de vitalitate side sindtate perfect. Pentru a-ti da drumul si creezi ai nevoie de primul ingredient si ararme de tncredere, fortele tale interioare, in puterea ta, in capacitatea ta de a actiona, Pentru a face ceva concret vi recomand cépiva past: = si meditafi si sd vedepi ce ati vrea sit implinigi, si creafi in viitorul apropiat, Alicd cu alte cuvinte gisiptvd visu; (fel) | formalagi ofirmasii de tipul ,sunt dintotdeauna plin(@) de incredere in fortele sunt dintotdeauna un geniu’, ,stiu dintotdeauna totul despre... (ce vrei sd i faci)”, it dintotdeauna viitorul acum’; 10 noud retea neuronald) cu incredere cit asa este, lasapi cuvintele si se sca in voi, adicé nu le turuiti ca pe o poezie - ci spuneti-le lent, de cit mai multe fae = - observagi-vd cand picapi in stdrile vechi de neincredere sats cd nu suntepi in stare, rari din nou aceste afirmatii, pentru a nua in minte cele fluxuri ‘ei, frecventei de reusité. esi, actionagi; adica ©: — de constiintd care cores und vibratt an acest timp de douazeci si now de zile abutapt cat mai multe informafii despre visul tmplint deja. De exemplus dacd vrerh sé vd cumpairagio cast: mergefi si incepeti sa cautati prin agengii si vizualizati cat mai multe case; daca vrepi sd va luapi o magind mergeti si facefi un test drive cu magina pe care 0 doriti; daci vreti st studiafi ceva intrapi in contact cu cat mai mulfi specialisei in domenius daca vreti sa castigati mat muffi bani witapi-vd cu atengie fa bani, [ce desene sunt pe ei, trevdtapi-t ca atunci cand inchidegi ochii sd-i puteft yizualiza, etc. Deci cu alte cuvinte a acel vis implinit. Exist lege in univers care spune ca ctionagi ca si cum avezi ¢ vis atat timp cat nu incalci legite ‘Poti indeplini oric semenilor tai si universului, legile lui Dumnezeu, drepturile demnitatea cuiva.” 1i totul, Deck asta inseamna Liberul arbitra, Adicé att timp cat mu, faci rau nimenu iti este permis. Personal ma ghidex dupa aceas doresc si vat manifestati cat mai mul minunati si putefi face asta. 4.2, Tei modalicigi prin care un vis devine realitate ind: in ulvimul timp cum ne creim reafitatea am descoperit derasarea (relaxarea) si constienta. atdorim cu adevarat si care stil in spate ‘i 0 implinim deoarece ne aduce a4 tional, sau ne ajutd si ne demonsti ta lege de foarte multi ani si totul este minunat. Le potentele divine, pentru ca suntefi niste oamet Cercetand si studi baza acestui proces stau: intenfid, 4.2.4. Intengia se refer (a scopul pe care te. Se poate ca 0 dorintd sé vrem crestem emo! tc. Tot ceva ce facem in reafitatea noastrd a este foarte important cand unei dorin} Genefict, sau pentra cine ajutd si suntem buni si cd putem, face diverse, “ly fapt 0 intentie, fie oi 0 constientizdm sau nu. De accea 196 ceva si ne intrebam, yvreau eu cu adevidrat sd fac acest lucrs, fac pentru mine sau ca si demonstres altora ceva?". ‘in momentul fn care descoperim ce vrem de fapt, deja vom intui recultatul. Din experienta profesionald si personalé am observat cd atunci cand vrei sd faci ceva pentru tine, pentru cresterea si dezvoltarea ta, te poti concentra foarte usor, te implici mai bine gi cu simp de raspundere, Gucrezi mai sustinut pentru implinire, iar acef ceva se realizeazd mai repede, Atunci cand vrei si realizezi un anumit fucru doar ca sd demonstrezi ceva cuiva sau ca sd iti cresti orgoliu (si-fi umfli personalitatea — adicd ,tu esti col mai tare si cel mai mare $i nimeni nu mai poate face ce faci tu”) nu pofi fucra, nu ai spor sé te concentrezi si de obicei acel ceva se implineste mult prea tarziu decat astepfi tu, side cele mai multe ori nu te mai Gucuri. Aartie. In momentul in care scriem cu mana pe o hidrtie, acel scris devine ca o semndturi neticd pentru unit o finie de destin in care acel vis sd se implineasca, Scrisuf este ca un testament, ca o hotavare fermd ca vreau acel ceva. Adica am trecut de fa ce vreau (a nivel mental (a ce vreau (a nivel fizic. Daca tf tineti doar tn memorie, dicit faptul cd inci nu vi dorigi suficient, deoarece scrisul este partea de actiune din i O alta modalitate prin care vom transforma un vis fitate, este scrierea fui pe 0 ag deja we | | / | i | | = implinit, Mare mi-a fost surpriza sd descopat cit am scris pe Rdrtie ca si cum acel fucra era deja implinit iar eu mu mi-am dat seama, adicd se intimpl fi aga cum scrit, Viata e wk —fantasticd st meritd sit o tratim frumos. 42.2. Detasarea (relaxgrea). Detasared Se refera la oprirea fricilor (vocilor) din cap. ‘Adica oprirea acelor programe care spun cl Se poate”, mu ai suficienti Bani, tu at suficiente ple’, nu esti fr stare’, waltul e mai bun ca tine", asa ceva mu se poate fn aceasta fume in care trétim”, ,este crizd, mumat cet avufi reusesc’, etc. Probabil cumoaseti dostuleastfel de voc, ru vi maid ide Cand pleci cu un vis ca fntr-ojoaci cu inima de copi si autentic, adicd din dorinta de a face ceva pentru tine si cu tine, atunci este mai usor. De ce este mai usor? Deoarece elimi vocile care iff spun oft mu ai si reusesti, mi) esti fn stare, esti prea mic in societate ca 4 poFk face ceva, etc. Asta datoritd faptului ag in viata ta ai mai aout situapti cfind ai reusit chiar dacd ai plecat de fa nimic, si astfel anu mai esti impresionat (a nivel cerebral de acele voci ci iei totul ca pe o joacd. asteptdri. Adicd ew pornesc tntotdeauna fn tot ce fac cu credinta cd Sinele meu Divi Dumnezeu, Universul fi vor émplini dorinta. in acelasi timp creierul se relaxeazd $i 1 mai apar aglomeriiri de ganduri, adici unele peste aliele, Vi s-a intamplat cand ceva dificil de faicut sau 0 acfiune noud pentru prima daté in viatd, sd aveti senzafic parca ganduile se calcd im picioar®, mm mai au ribdare sd vind intr-o ordine logics _fireascit? Cand esti detagatefe mu maivin ybuluc", incep Sa se imputineze deoarece mu le ai sap (a moar” cu asteptin si frci, ™ fo mai dai energie cu care sii le franc ‘Atunci cand ele s-au impupinat te pop concentra constient [a scopul dorit: i concentrarea constientd ifi creezi retele neuronale noi prin care creierul va at oportunitaile care duc spre implinire. 42.3. A fi constient de tine si la tine este cof de-at treilea pas care std materializrit unui vis, La ce se refer acest [ucru? Redau mai jos céteva segment care si fiti constienpi de voi si de ceea ce emitepi. «si fi constint ce nie tale dact sunt congrnte sau mu ct wisul tl 198 © 5% fii constient de vocabularul inte (din mintea ta, cu care formulesi diverse ganduri, atunci cand vorbesti cu tine sau ffi construiestt diverse strategii) si/sau extern (atunci cind te exprimi fata de cei din jurul tau) pe care-Lfolosesti vizavi de acel vis. © Sa fii constient de sentimentele tale si anume daci te gandesti cu bucurie la visul implinit sau cu fried si anxievate cit dacd mu iti iese? © Sa fii constient de cum comunici cu cei din fur, cu cei implicagi in vis. 30 © 54 fii constient de resursele pe care le ai sipe care le poti valonfica «Sa fii constient in fiecare clipa dactt vrei sau nu sit tmplinesti acel vis, © Sa fii constient ca pentru implinire ‘pi trebuie incredere, disciplind si nibdare. ' 4.3. Creeci din joact cu inima usoaril Dupii ce pirai crescut increderea fn tine gi ti-ai creat 0 disciplind de fucru cu tine si cu mintea ta, dupa ce fi-ai facut un proiect $i stii ce vrei urmeazd propriu-cis actul creatici, unde esti implicat trup, minte si Spirit, fard asteptdri rationale, doar de dragul cdlitoriei”. Calitoria tn sine iti aduce starea de prezentd, dé aici si acum, starea lui ya ” fn aceasta stare vezi cu adevirat ce iese din mainile si mintea ta. Asta indica faptul tu creezi cu o inimd de copil, iar rezultatul va fi pe masura detasérit tale de rezultat, fn acest moment fiecare clip este 0 creapie incepind de la ganduri, vorbe, iportamente, gesturi sifapte, Bucuria este ca atunci cdnd eram copil si md bucuram ‘am facut ceva ce nu credeam cit pot, asa ma 6ucur in fiecare xi de fiecare moment, foarte usor si triiesti astfel, dispare stresul competifia, comparatia si creste stimei de sine si satisfactiile interioare; fa asta se referd Maestrul Iisus prin femnul ,cautapi mai tntaj bmpardia cerurilor si toate celelalte se vor adduga voud”. u am tit si inpeles cil atunci cand creezi activesi potengiatul divin de creator si indica faptul ca esti in Imparépia cerurilor. inci cand creezi cova cu ajutorul mainilor tale, a cunoasterii tale ca si cum te 7 vate ies ca de la Sine. Niu obosesti si treci de (a 0 creagie la alta cu usuringa si ‘pentn: cit dispare atasamentul de rezultat. Am fost educafi ca mereu si ne 3 = 35 ig compardim cu alfit, sa facem ceva amai ..”, si fn timp am apuns sa pierdem bucuria actului creapiei gi me-am axat doar pe credinge comparative si competitive. Creapi orice ek cit inima usoard, flird asteptary ponte asta e nevoie doar si fii in preent $i sd vd implicati toatd cunoasterea ‘in cova ce facefi. Spor la creat! (liga, cum foarte frumos spunea fn cok Sd ne aducem aminte de minunatul »Poemele fuminii”, 1919. Copiful ride: _Antelepciunea sii Tandrul cinta: “Jocul s-ngelepciunea mea-iiubirea!” subirea mea ejocul!” Batranul tace: _ ubirea gi jocul me e-ngelepciunea!" (cucian Blaga, rei fete’) Wa (as sit meditati [a aceste versurt sublime si va indemn si vd jucafi pentru a manifesta Dumnezeul din voi. 0, vreau si joe, cum niciodata n-am jucat ‘Sa nu se simtd Dumnezeu fn mine un r06 in temniga - incdtusat. Pamantule, da-mi aript: sigeatd vreau si fix si spintec nemérginirea, sed nu mai vad in preajmd deci cer, 4 deasupra cer, at si cer sub mine — a sgi-aprins tn valent de hint 5d fot ul eet strifulgerat de-avanturi nemaipomenite ca sé rasufle fiber Dumnezeu in mine..." (Lucian Blaga, ,Vreau sii joc!) Asa este si asa si fiel Capitolul 5 Sa traiesti bucuria pentru propria creatie ‘Acum este momentul si invatdm si ne bucurim de propria creatie, de toatd intentia, voinga si eforeul pe care l-am activat si f-am sustinut pentru a de fa capt actul de creatie in toatd marefia sa. 5.1. «Fifi copii” intra manifestarea bucuriei Observati copiti cum se manifesta dupa ce au ficut cova nou. Eu ti observ pe ai mei fe cand s-au néscut gi vd spun sincer am invifat foarte multe de la ei. Topi copiti, dar mai ales cei care au fost crescupi fra condipi, dupa ce au flcut cova ou, sar in sus de bucurie. Intr-o zi cind sirea de bucurie, Fam intrebat pe baiatul meu ol mic: ,Ce simpi tu cand faci ceva nou site Gucuri?”. Rispuns: ,.Simt ci 2bor, ca si cum aripi si ceva nou creste in mine’, I-am rdspuns. ,Simpi cum s-a mai activat 0 din Dumnezeul din tine, diferit decdt eva tnainte”, Tar ef a ris si a spus Da, “Asearé ma introba o jurnalistd: ,Cum descopar ew copiti cu capacititi deosebite?”. iru mine e foarte simpla, dintr-o privire si o intrebare, tn cinci minute mi-am dat ‘ma cine sunt. Dar ce vreau si vd transmit aici este cd fiecare copil se naste cu inipi deosobite, cu un potential magnific de explorat si exploatat, dar mediul ‘onjuritor, familia, educatia, dogmele nul fas sé se manifeste. Asa tritiesc joritatea oamenilor in aceleasi vechi credinge fimitative, de fried si teroare, pentru a {a hrierde controful in realitatea lor, dar de fapt abia asa pierd contactul cu Dunmnezeul ‘. si devin vulnerabili. Atunci cind ai creat ceva gi igi dai voie sit te bucuri, se creeazt la nivel cerebral un “Se scurtcireuit (a reteaua neuronald care era activa pentru terminarea fucrulwi, de obicei er cit mai repede si mai bun" (asta este un exemplu de schema de gandire), si atunci prin bucurie céfiva neuroni din vechea refea se conecteard cu refeaua bucuriei si aceea creste si aduce alte stiri sublime cu ea. Din acel moment nou de conextune, tu rémdi pe un alt flux de constiintd, Creierul nostra bucreaza cu fluxcuri de constiingd. Atunci cand te bucuri activezi sau mai bine spus deschizt poarta unui flux de constiintd superior ca vibraie si din acel moment al bucuriei intri pe acest flux unde vei intalni oament, evenimente, momente, situatti prin care sd manifesti si si tréiesti cu toatd fiinta bucuria, Este atat de simplu, important este sa-ti dai voie sd fii 6ucuria. Adicd starea fireasci a Sinelui Divin, a Dumnezeului din noi. Dect cand tréiesti in bucurie esti in contact cu Dumnezeul din tine si implicit cu Dumnezeul Central, 5.2, Prin creapie activém conectarea cu Sinele Divin Dumnezeu este un creator. Asadar noi oamenti, natura, plantele, animalele) pietrele, ingen, arfangheli si alfii pe care nu-i stim incd, am fost creagi de acelasi Durmezeu, $i deoarece suntem copiti fui Dumnezeu se pare cit primul program cu ca am fost inzestrati este cel de creator, si astfel fa randul nostra creém viapd, obiec artd, etc. : Deci atunci cand credm suntem in contact cu Sinele Divin, cu Dumnezeul din implicit cu Dumnezeul Central, Bucuria creatiei ne pune in legaturd cu Dumnezeu, deoarece devit constient creat cu Spiritu, cd ai creat ceva diferit, ceva ce nici nu te-ai gandit pand atunci cd ‘face. ‘Mintea noastrit din personalitate este imitatd si are stocatd tn ea doar infor mai ajugi si de afirmagii de genul: ‘ebral un v _,£u sunt dintotdeauna un geniu.” : de obicei v _.£u sunt dintotdeauna mintea nelimitata a lui Dumnezeu.” ? unci prin jn timp, aceste afirmaii vor deveni o credinpd - adica vei crede cit asa esti si vei crea *™ wea ce diferit de pind acum, Adici asa vei schimba diverse credinte si realitagi. pe un alt Gentile sau ,vizionarii” - cum fi numesc eu - erau conectati fa un. flux de constiinga superior fatit de majoritatea oamenilor si de acolo au putut descirca informafii care eet aae atunci nu au fost acceptate de marea masa, dar in timp cu perseverenta si credintd pind i din acel fa urma au putut fi implementate si in societatea lirgita, iar noi azi Geneficiem de acele momente, descoperiri fenomenale. Mulfi au murit pe rug pentru ed au descircat informatii diferite fe simpli 4 fe ce era $i se cunogtea pnd atunci, pentru cd au avut curajul si gindeasci $i altfel Divin, a etc, Aceste acte s-au intdmplat deoarece credinga unei minfi Gimitate nu putea si vadi mai departe. Vreau si va spun cit aceste genii nu erau cu nimic diferiti de noi, doar ci mereu igi puneau intrebari diferite decat cele ueuale cum ar fi: ce mancim azi?”, ,unde stdm?” si ,cu ce ne imbricdm?”. Ei isi puneau intrebari existentiale genul: ,cum am _ putea face sd fie numai lumind?, ,de unde am venit?”, .cum putem zbura?”, ,cum ne tne a gasi recolvarea in orice problemd sau provocare, important este sd fit in pozitia de Observator. Esti in observator atunci cdind esti iesit din emot: bare, etichete si pur si simplu, observi situatia, gandul, emotia, starea, nu te mai zi cu ele si abia atunci in acea stare esti pregatit sd vezi soluia. Adicd atunci { stai in noroi de obicei nu vesi asta decat in momentul céind te dai un ‘pas in spate, Atunci cand creezi esti conectat la sursa divind, fa un flux de constiintd superior si Zam i Solutia pentru un flux de constiinga inferior. CTS 3 ‘sa uf explic cum este ou aceste fluxuni de constiingd. Imaginati-va cd suntefi [a parterul unei case si vd witags pe fereastrd. Veti vedea doar in fata ei si un pic din @} —(ateralele ferestrei. Acum imaginagi-va cd suntefi pe acoperisul unei case, ce pubefi vedea? Tot ce este in jurul acelei case st chiar mai departe, att cat poate bate vederea oastri. Asa este si cu aceste fluxurt de constiintd. Cu cat esti pe un flux de inaltd cu atat vei desciirca informagii pentru intrebari coborat ca vibratie. dumneav constiind de 0 vibratic mai dintr-un flux de constiinfa mat 5.3, Creapia aduce bucuria manifestit Aum fost creagi cu un potential magnific schidem aces! prin Scanteia Divind, parte din Dumnezeul Central, Prin creapie noi ne dese +t izvor nelimitat al potengialului divin. Fiecare dintre noi avem un izvor de inspirapie de a sursa Suprema. Acest izvor va scoate apa [a suprafata dacit noi vom bea apd cét mat des din ef. Prin creatiile pe care le facem constient sau nu, el se activeaza, De aceea oamenti care creeazi $i fac tot timpul ce fe place sunt i contac permanent cu ‘Sinele Divin si de cele mai multe ori sunt fericiti. Dupa creapie apart 1 ‘searea de Gucurie, Bucuria indicd contactul cu ‘Sinele Divin, adica cu Dumnezeut dit noi. Efectele contactului permanent cu Sinele Divin sunt: 4 « Gnergie neimitatd, Adict nu mai apare ofoseala energii foarte subtile care ‘é€incarca in permanenta, Aceste incredere in Sinele tu Divin si oBservi in acelasi timp cum: nd sunt in contact cu Sinele meu Divin doudzect § cinci ore pe noapte si sunt, creez continu, Fiecare act deoarece conpul se firineste energii subtile ii dau aripi totul se aseazd de la Sine, fort minim din partea ta. De cf pats de ore din doudzeci si patru, dorm doar patru, activa, energicd, am timp sa, fac foarte multe fucruri si sé care fac este now, este o create si asta fi dio stare de bucurie permanentd, © Credinpd manifesta in tot ce ii propui, Adc descarc informagii din Sinel Divin cu ce ai de facut pent a te implini si astfel crezi fm ‘implinirea materializarea a cea ce fti proput din Sine. Cand 0 informatie vine din Sine, est anmonie cu intreg universul, cu mediul inconjurdtor, cu ‘semenii ti si mu in ultima vu tine, De accea faptul ci vine din Sine si mu din personalitate este 0 garantie 208 seul implinini, deoarece la nivel de Sine noi suntem una cu totul. Atunci cand esti tn contact cu Dumnezeul din tine nu vei dori sit furi ceva de la cineva, sa inseli pe altcineva, sd + Gruschezi sau sd jignesti pe cineva, deoarece la nivel de sine suntem una, iar dacd faci 3% cuiva ceva din cele expuse mai sus de fapt i le faci rie. © Smerenie manifestd. Cand esti in contact cu Sinele téu Divin nu vrei sd demonstrezi nimanui cat de mare si de valoros esti tu, ci tot ce vrei sd creezi gi sd faci este pentru a manifesta Spiritul prin materie, Stii cd tofi suntem magnifici si ca dacé ‘vrem $i ne propunem putem face orice. Ce ne diferentiazd este modul cum traducem informatiile si cum avem create retele neuronale fa nivelul creierului inci din copiliria noastré, cu ajutorul mediului inconjurdtor. Adicd unii au computerul (creierul) pregatit sd descarce anumite informafii de 0 anumita frecvenga iar unii nu il au ined pregdtit. Dar in univers fiecare poate descarca ce program doreste in computerul sau, atunci cand urea el © Bucurie manifestd. Contactul cu Sinele tu Divin permanent iti conferd starea in care tei lucrurile asa cum vin deoarece esti constient ca tot ce vine tu ai creat candva | prin gand. Asa cum ai creat céndva, cand esti treaz - adic& constient de tine - ai capacitatea si activatd potenta prin care poti sckimba ceea ce ai creat, intr-o clipa. Cum?” - md vefi intreba, Prin lucru constient si disciplind, Adicat daca ai avut urd sau __ resentimente fata de cineva poti si elimini acele fiolograme (create de tine cindva) din campurile tale prin lucru constient, Adicd doar creatorul poate schim6a propria creapie on timp cit nu te-ai canalizat constient pe o disciplind practicd, adicé sa vrei si experimentezi douazeci si nou de zile ceea ce ai citt sau ai visut undeva, mu se activeazd folograma si nu pofi crea realitatea. De co doutzect si noua de zile - deoarece atat fi trebuie uni neuron st creascd $i si devind stabil. Ce inseamnd o disciplind? Sd igi propui un anumit program pe care sil urmezi ili, adict sii dai energie zilc pentru a deveniexperiensd si apot adevir pentru tine Cind ai acest adeuér implementat su6 formé de fologramd atunci te manifesti firesc, pti acel comportament, te dezwolti, crest si creezt firesc, Nu mai faci teatru gi nu mai vorbesti din carti. Esti acel ceva gi te bucuri de tot ceca ce esti si faci. Astfel mu te mai Glamezi, nu te mai critici, mu mai intri in compecitie cu alpit si mu mat vrei sit fii alicineva. in acea stare vrei doar si fit tu, sd spi manifesti Sinele Divin (Spiritul si s. crosti Potentialul Divin din Spirit. Creatia adiuce 6ucurie manifesta, deoarece atunci cind creezi ceva esti in contact ‘Sinele Divin, si de fapt tu te joct ca un copil, fiird si ai asteptari si mite, Faci dint Sucuria de a face, de a crea, fr sit dai directie sau scop final, dar sti cd va fi ceva, minunat. Cand vom gandi cd fiecare zi este noud si ne vom manifesta fn activitapile de ruti casi cum le facem prima data, 6ucuria nu va mai pleca de pe chipul si din manifestan noastre. Creati pentru a firmereu in bucurie. Asa este siasa si fie Capitolul 6 Celebrarea materializarii reda puterea creatorului oda de a ne bucura prin creatie, mai avem de implinit acea triire cu care de altfel Divina, din intreg Dupit ce am aflat o alt met: ctul de celebrare pentra a se putea implementa acel act, creste sufletul nostru si se uneste cu creatia sa si cu intreaga creafie universul. 6.1. Ce este Celebrarea? Actul celebririi in sine de multe ori este uitat, sau [asat pe umerii altuia, sau altora, care nu ne asumam faptul ci am decis si am ales cu Fiberularbieru st credim ceva. Ce spunem mai ales noi romani de cele mai multe ori: Nu eu am facut asta, ci Dumnezeu’, lar eu vi spun normal ca a. , facut Dumnezeul din tine, far tu cu mintea ta ai ales si ai pus la dispozitia Dumnezeului, corpul, mintea si inima ‘ta, ai pus [a dispozitia Sinelui tau Divin toata personalitatea ta, pe care ai format-o imp indelungat, pentru a crea, Adici asumé-H partea ta $i intr-adevir restul vine de la “Sine. Atunci cind spui cd cineva din afar a fut si mu ta, mengi vie cedinga ci not suntem separapi de Dumnezeu. Asa trdiesti continu separarea dintre Sinele Divin si prsonalitatea ta | Ideal esto sa firs constiengi ca suntem un Spirit Divin (Sine “hie manifestim printro minte, inimd sium comp, $i atunci mu mai poft trt im separa | Ficd mintea, conpul si Spiritul sunt unite intreun tot. Deci daca tu ai creat, sigur ed ai at din Spirit cu ajutorul mingit, cu incdrcdtura inimit si cu implicarea activa a 3 sli fizie, Dar stdpénul in acest sistem este Spiritul ti. Pentru a crea aver nevoie ‘Acea prost inpeleasd smerenie prin Divin, Dumnezeu) care ol —————— ; de toate cele patru dimensiunt ale fiinpei noastre. Acestea sunt Spiritul (Sinele Divin, Dumnezeu, Scinteia Divind), mintea, inima st conpul fizic. postezi o semnéturd cao amprenta Asa este si asa st fie!”, adicd asa am fi Dumnezeu. 47 Este un moment in care egti in contact cu tine, esti ct al celebrarii tu de fapt bifezi acel moment 1a clipa (a nivel neuronal se creeazd obisnuit, bag Celebrarea este un moment. sacru prin care Este ca si cum ai zis magnetic fn acest univers. “Ginele Divin din mine a fost, este V4. f facut, aya este si asa v4. fi; i Ce inseamné celebrarea de fap in clipa prezenté, aict siacum, Prin acest at agnific de Gucurie pentru propria creapie. in ace satie devine pentru tine ceva, firesc, alte conexiuni neuronale noi, iar actul de cre ‘ndnci, Din momentul celebrari tu popi crea orice $i y ca atunci cand respiri sau md oricdnd, én orice loc pentru cit incepi si te wvalorizesi ca Spirit Divin, devit responsabil constient de tine si de potentele divine pe care fe ai. Colebrarea este actul prin care dai slavd Dumnezeului din tine pentru creatia manifestaté prin personalitatea st intreaga ta fiinta. Este momentul in care cinstesti creapia Sa sipe creator. 4 Celebrarea se incheie pe langi constientizarea actului creapiei si a Gucuriet creatorului, si printr-o acfrune de cinstirea a compului fizic. Adicd gen Sfanta impartdsanie. Mai bine spus un stop de vin rosu gio Bucataé de paine roméneascd. La. noi in tard vinul rogu se traduce ca find. elexiral zeifor iar pdinea reprezinté abundenfay bGelougul La cit mai multe celebriri pentru creapii magnifice. 6.2. Celebrarea activeaza potenfele divine pia pe care am adus-o in planul concre ca aceasta t prin pentru crea nezeului din noi. Foarte important este manifestim oricind si oriunde in 0 mentului de Gucurie a creatiet, fa Dumnezeul Central ined de ‘Am creat, ne-am 6ucurat atitudinea de martor af Dum devind o stare de afi, 0 atitudine pe care sa 0 situatie, moment sau relatie, Prin celebrarea mo activim potengialul divin pe care Lam primit de Facere. eci prin cea ce facem activiim Dumnezeul din noi, nu este nici 0 6lasfemte i nimic ciudat, ci chiar asta avem de facut, pentru a manifesta merew divinul in actele noastre. Cum bine spunea sMaestrul Tisus ycdutapi mai intai impardpia ce 24 exile = toate celelalte se vor adduga voud”. Adicé cdutati sé manifestati pe Dumnezeul din voi Z si celelalte vin de la Sine, adicd faird stres, emotii distructive, frici, temeri, etc. } Prin actul celebririi de fapt recunosti in tine potentialul divin, iar cind Lai * recunoscut partea accea riméne activd si vei putea crea orice vrei. Potentele divine din Sfiecare sunt: pot, stiu, sunt prezent ca Spirit, si am o minte care traduce ce imi sti transmite Sinele Divin din mine, pentru implinire. Dai drumul (a potentialul divin atunci cind esti constient cd in interiorul tdu congii acea parte divind din Sine si prin asta dezvolfi o atitudine. Atitudinea este 0 stare de a fi, pe care o manifesti oricind si in orice conditii, Aceastd atitudine este aceea prin care esti constient si responsabil de ceea ce faci in fiecare clipa, in fiecare dimensiune a vietii tale. Inclusiv cand privesti natura sau mergi pe strada fiecare gest, gand sau vorbd pe care o rostesti devine o materializare, prin creatie. Cand ai dezvoltatd atitudinea de creator indiferent cu cine vorbesti (cde om, animal sau planta) vei fi una cu ea si acel ceva una cx tine. Animalele gi plantele vor asculta ce ai de zis si te vor recunoaste ca un creator $i astfel vom manifesta misiunea pe care am primit-o inci de (a facere gi care este scrisd in urmadtorul verset: .Cresteti si vi Tnmultiti si umpleti pamantul si-1 supuneti: si stupaniti peste pestii mérii, peste pasdrile cerului, peste toate onimalele, peste toate vietatile ce se misci pe Pamant si peste tot paiméntul.” (Facerea 1-28) __Oare ce a unut sa spun Dumnezeul Central prin acest verset? Eu cred cia vnut sit und cé este posibil sa stdpdnesti toate acestea in momentul in care tu esti constient ca creator si stdpan peste toate creapiile de pe lingd tine. Probabil stiti ca Sféntul jafim de Sarov statea cu ursii prin padure si acestia ti fingeau picioarele, adic if bunosteau de stapan. Eu cred cit dacd un om din acest univers a putut avea aceasta atitudine, atunci poate avea. Pentru asta e nevoie de muncd pentru a-ti stdpani mintea, Py gt. 2s LES gandurile si sa le dai directia constructiva, pentru a intra in fluxuri de constiintd fn care si fii un suveran, un Dumnezeu constient al realitapii tale. Lumina nu se tine sub oboroc ci este scoasd la suprafata; asa este si cu Sinele nostru Divin, prin creatie noi scoatem la suprafatd esenta divind ca pe o lumind, iar cu acest potential se va lumina ce este in jurul nostru, Cum foarte frumos spune Maestrul Ramtha: _Atunci edind sunteti constienti si ectionati ca un Dumnezeu vor ‘nflori florile pe unde veti calca si se va lumina totul.” De fapt cand esti in prezent in aici si acum, informatia pe care 0 ai stocatd in fologramele din campurile tale va lumina, iar Gumina din ele va scinteia si va transforma tot ce se afla in jurul tdu, oameni, locuri, momente, everimente, situatii si astfel se adevereste ce spunea pdrintele Arsenie Boca: «Mai ntai dai din ce ai, dupa care dai din ce esti.” Prin acest fenoment de celebrare activeci real divinitatea din tine, pentru a fii fiecare clipa o manifestare a Sinelui Divin, 6.3. Constientizarea puterii divine din Sine Dupa ce ai celebrat apare un alt fenomen prin care devii constient de pu Dumneceului din interionul tau. Astfel se méreste gradul de atenpie fata de ceea gandesti, spui yi faci. Asta deoarece orice gindesti se materializeazd mult mai decat atunci cind erai inconstient. Dupd ce ti-ai disciplinat mintea creste puterea concentrare si orice vrei se materializeazd. Atunci cand esti constiingit purit model energia asa cum este focusul tau, adicd asa cum vrei tu, Marturiseau cursanfii cd di aproximativ patru, cinci funi de fucru constient cu mintea lor a inceput si materializeze destul de repede tot ce isi doresc. q Ea a raspuns ,fasd cd poate imi aduce untversul ceva”, Nu au trecut zece minu 216 ‘vecind a venit si i-a adus un bucket de licrimioare cu tot cu riddcind, si-si pund si ea Gicrimioare, Deci totul se aseazd de la Sine dupa ce fi-ai linistit mintea, cénd stii ce vrei siai incredere in univers cd ifi aduce ce ai tu nevoie. ‘Un om care a crezut in fucruri mici, aparent marunte, va putea oricand crede si in fucruri mari. Toate aceste realizdri constiente te ajutd sa ipi dai seama ce forfa dtvind este in interiorul tau, Prin exemplul de mai sus se contureazd ideea cit fa nivel de Sine suntem una, Adicd Sinele cursantei a comunicat cu Sinele vecinei care oricum avea de gand si dea cuiva un médnunchi de lécritmioare, dar atunci cand ea, vecina, si-a dorit, a facut clicul si i le-a adus imediat. Toate aceste materializdri te ajutd sd vezi cine esti, sd iti dai seama cit esti creatorul realitapai tale. Ce ai de fiicut este: sd stii ce vrei, sd ai credingd cd iCai deja gist fii detasat(A) pentru cit Universul va ,complota” si tu vei avea ce igi doresti, Fiind constiengi de puterea din interiorul nostru, am scipat de atitudinea de ,cersetor” mai tot timpul si mai de peste tot. Ne vom dezvolta 0 atitudine de suveran absolut; asta inseamnd un om smerit care stie cine este, ce urea si ce poate, : “Suveranut este un om plin de compasiune (adit are incredere ca si celdilalt este un | spirit si ca va reusi ce isi propune), de Gniste si pace. Un om impiicat cu Sine, cu cei din jur si cu mediul inconjuriitor. ‘Un om care ia fucrurile asa cum vin, de fa Sine. Un ‘suveran nu cauté vinovati pentru nimic ci se tntreabd ,cu ce a adus in viata fui acea sportunitate si ce are de invdjat din acea situatie?”. _— Suveranul dé mereu din ce este simu doar din ce are. Constientizdnd puterea divind _ din Sine dezvolfi atitudinea de suveran, deschizi un flux, de constiingd prin care vet tri fa un suveran, vei crea in permanent realitatea ta, asa cum vrei. Viata este magnifict ajungi sd 0 vezi si sd o trdiesti ca pe un miracol, Meritdm o viatd minunatd, raordinard, pentru cd suntem Copiti fui Dumnezeu. 40 Capitolul 7 Manifestarea Sinelui Divin fn impariia cerurilor nu exist bine sau riu. Binele si réul sunt etichete pe care fe nem unui eveniment, situafie, persoand, in functie de credintele si experientele traite, de cole mai multe ori de alii. Cred ct Dumneseu este in fiecare si ti vorbeste fiecdruia, P pregatit, adicd mintea noastra pregatita. 1 interpreta in funcie de credingele si parenle altora pe care fe-am (uat ca adevir faird sa-{ testdm noi, De mic copil mi-a plicut si vad daca fucrurile pot fi si altfel decat spunea cineva din exterior. In copilaria mea eram numitd incdpapanatd’, pentru ci vroiam eu si vad cum se intémplat fucrurile. Meren puneam intrebarea: Unde srie?”. $i cum mu aveam raspuns de (a ei, pentra cd mu scria “nicdieri ~ ci doar ,asa se face”, ,asa se spune”, ,asa a lsat Dumnezeu”, etc, mu erau rispunsuri care sd md mulfumeascd, asa cd testam cum sa schimb realitatea asa cum sm eu. In preaent mereu schim6 credinge si realitati, pentru a vedea cum ctioneazé realitatea si alefel Vat redau un exemplu de credinfd, care a. fic credeau cu tarie, iar eu nu, important este sd avert _»traducittorut De cele mai multe ori dim acest cut sii schimbe o anumitd realitate cu si s-a demonstrat de-a re cei din jur erau de acon si 0 Gungul timpului ca fucrurife s-au intémplat asa cum am vrut eu. Aum primit acum vreo ani o floare de criciunita, Se spune si aceasta floare infloreste numa de Crdciun fn preajma Crdciunulii cind am primit-o) Cénd am primit-o era inflorita. Atunci zis ,ce flori frumoase si gingase at plantugo si eu cred cit tu poti inflori de cate ori pentru a-mi arta aceste minundii si mu murat de Criciun”, Ce credeti ct s-a 2an plat? Floarea accea infloreste de atunci de trei, patra ori pe an, in perioade : iar, Era o client de cabinet care a vitzut florile, a recunoscut-o, dar m-a intrebat: «Nie ©) cua e criciunita?”. I-am rispuns ed ,da, e criciunija”, A spus cd ea nu a vdzut asa ceva si are saizeci si trei de ani, Ea stie cit aceste flori, créciunitele, infloresc doar de Craciun, I-am rdspuns ci asta e credinta dumneavoastrd, eu am crezut cit poate inflori coace. Mirare si uimire la doamna, [a mine x - iferite. Uneori prinde i Criciunul dar nu neapdrat. Alcum céteva sdptamani a inflorit mai des si asa s-a intdmplat de cépiva ani in un fapt firese. Deci totul se intdmplé conform credingei noastre, Sunt. multe astfel de exemple, dar pentru mine sunt fucruri normale firesti, iar pentru cei din jur sunt miracole. Deci viata este un miracol daca traiesti in prezent si constient fiecare clipd a ai. Pentru a schimba o realitate nu este nevoie neaparat si ai mu stiu ce diplome si soli, faci diverse canoane si fnfrinari corporal, mu-pitreBuie amumnite momente sau meditati. fri este necesar doar si ai cunoasterea despre cum functiondm ca fiinte umane (corpul, mintea si inima - emofiile noastre), cine esti de fapt (0 particicd de Dumnezew un Sine Divin) si credinta cd oricand putem schimba orice realitate in realitatea pe care 0 vrem. Dupd cum afi vizut am subliniat ci important este ysit urem”. A vrea fac diferenta Gintre pot simu pot. Spun dintotdeauna, adicit de cand ma stiu cl ,Dacit ore, poti’; spuneam pentru ci am auzit-o fn copiléria mea de (a tatil mew, iar aceasta zicer ‘a rezonat atat de mult cu mine de atunci, incit am crezut, cred si voi crede cit daca ore oti. Voinga este instrumentul prin care putem schimba 0 credinpi cu alta, Dac bud totul ci asa se spune, sau asa face toatd lumea si nu vit mirapi od rdmanepi in aceedst | realitate pe care afi construit-o cu multd migali, ribdare si perseverenga in foarte mul timp. Pentru a manifesta Sinele Divin sau pe Dumnezeul din noi important este sii dan spatiu, adicd si iesim din personalitate - vechile scheme de gindire vechil comportamente, actiuni, manifestéri - si si trim in present, adica sit fim constienfi d fiecare clipa. A fi constient ¢ foarte distractiv in, prima fazd, deoarece vezi cate credi “false scofi afar mereu cu ajutorul cuvintelor sau manifestarilor, De exemplt “} afirmapia: ,Sunt dintotdeauna bogapie fabuloasa” — iar cand vrei ceva, inti iff caleule, oare am cu ce, sau spui ma duc la magazinul x, ca ¢ mai ieftin, etc. Ved i comportamente contradictorii cu ceea ce spui in afirmatia creata de tine pentru a fi “¥” Gogéitie fabuloasd? Oare cu asemenea comportamente, ce transmitem dinjorului central in sa din creier (lobului frontal, ce ii ardtam de fapt? Vat las si meditati. Va recomand si figi 4 fe congruenti in cea ce ganditi, vorbiti si faceti pentru a fi autentict si a vd manifesta wi Sinele Divin. ne ‘Toate actiunile noastre sunt autodeterminate de credinpele noastre. Atunci cand de crezi cit in tine este 0 Scdnteie Divina , ,cd esti un Dumnezeu al realitdpii tale” - cum nt foarte frumos spune maestrul Ramtha in invazaturile sale, te comporgi si te manifesti ca ia atare, Nu astepfi ca cineva sd iti dea iubire, pentru cd o ai, nu astepti ca cineva sa te fac’ fericit pentns ci tu stii ci doar tu spi popi crea fericirea in realitatea ta. fn aceasta gi acceptiune nu astepfi ca cineva si-fi spundd din exterior cd meriti una sau alta pentru cit sau tu din interior stii ce vrei gi cine esti. Cand esti constient in tot ce faci cd esti ane Dumnezeul realitapii tale dispar vinovatii din peisay, pentru cd realizezi ci tu ai adus in realitatea ta oameni, locuri, evenimente, situafii prin care sd te inteleptesti in activarea potenfialulii divin, pentru a. manifesta spiritul in materie spre implinire, inaltare. Cand esti constient(&) cd esti un Dumnezeu atunci pofi iubi firdé conditii pe tofi din jurul tdu, pentru cd Dumnezeu este cineva care da si nu cineva care ia, Dumnezeu nu dé iubirea, respectul, armonia fa schim6 in anumite condigii; ef este si atét. Aga cum ‘spunea foarte frumos Tisus: ,Eu sunt cel ce Sunt” - adic 0 manifestare a divinului din ine in permanentd. Cu mintea noastré limitatd ne complicdm existenta si trdim departe © de adevératul Dumnezeu. Dumnezeu nu ne-a facut atét de complicati incat sii nu-L putem cunoaste si revela. Cand (asi Dumnezeul din tine si se manifeste, toate Panit mintea si corpul astfel incdt sé poatd veni vinul cel now. Cum spunea Tisus: punefi vin nou in burdufuri vecki... ci vinul nou se pune in burdufuri noi” - adic J wll noud de o anumitd frecventa intr-o minte st un comp de mu poate intra 0 cunoastere e necesar sa avem cibratieinferioart. Pentru a pune cumoastere de frecventa ridicatd est o minte si un corp pregatite, adica de aceeasi frecventd. Jmplinirea in spirit apare in momentul én care triesti autentic, férd masca si ctchete, fd suferinga si urd, find fred si furie si constient de faptul cat ai un Spirit Divin care prin actul divin af creatiei a cobordt pe planeta Pimant pentru a se manifesta printr-un corp gi o minte. .. Tubirea are de a face cu iTubiti-vé pe voi insiva. Tubiti-va. tot ceea ce este esential én voi iubire... Tubiti-vé intr-atéta, ‘Tncat si viata voastra.’ Asa ci, acordati iertati pe oamenii din (Maesirul Ratha) Aaa ese si asa si fil Copitolul 1 La inceput a fost Cuvantul... " Trilogia Credintei * __ chet i i Credintele noastre creeazé realitatea noastrai ( 3 Ghid practic de psihologie cuantic’ i Avem acest mesaj inca de la inceputul Cait Sfinte, intrebandis-ma mereu care este reala semnificagie, in sfarsit, cred: ci am ajuns la i impartasi ce am experimentat, am trdit si am vatzut cum fiecare cuvint se transforma in realitate, Noi oamenii suntem constiingd, tot ce este in jurul nostru este energie, iar colapsarea energiei ~ adicié materializarea ~ depinde de intengia (credinga) constiingei, adicit a omului. Prin génd noi dim directie energie’ iar prin cuvant deschidem si intréim peun flux.de constiinga al materializari, De fiecare daté cand. Tostesti un cuvant, primul care auzi cuvdntul esti chiar tu, Cind te-ai auzit, informatia intr’ in creierul mijlocin, adica in mijlocul capului si de Jn momentul fn care rostesti un cuvant istructiv de gerul sunt sérac’, nu am’, nu pot’, ,nu am nici o sansa”, etc, subconstientul tau va crea oportunitapile sé trétiesti tea ce ai pus. Deci cuvintul este cel care deschide usa unui fice de constiingd pe care meige. Fiecare cuviint activeazd 0 anumitd zona din creien Prin Solosirea unui int, in functie de frecvenga lui se transmite informatia de Aicit dacd frecventa este de dimensiunea a sasea, fa 0 refea neuronala la informapiile si conexiunile care % er v % se formeazd intre retelele neuronale sunt pe. frecventa a sasea, $i in functie de frecvena colapsim energia so transformam in materie “fn vier aver o glandit care se numeste glanda pituitard. Este prima aglandat care se _formeazit (a fait dupt ce ovulul cu spermatozoidut s-au conectat. Accastd glandi este “foarte importanta deoarece farit ea conpul fizic mu functioneazd. Ea emite cet sapte fronmoni sacri. Acesti fiormoni sunt potentiate codificate ale fiinyet umane. Aceste potengiale din formoni se activeazd prin frecventa cuvantului rostit. Cuvintele rostite determind crearea wnor retele neuronale care fa randul lor, dact — sunt activate suficient timp devin atitudine, Astfel fiecare atitudine pe care 0 smanifestim este masca unor substanfe chimice pe care fe avem in corpul fizic. : “Atunci cénd.folosim cuvinte cu vibrapie distructivd si intrim pe un flux cu 0 _frecoentit mai coBordtd, prin autocorectare ave posibilitatea si sckimbam fluxul pe care suntem sisi intrim pe url de o frecventd ridicatd sa constructivit pentru noi. Ne” ‘putem rizgandi $i schimba fluxul intr-o clipa A aqutandu-ne de intrebarea: Chiar vreau eu sit fac asta cu adevirat?”. Addici fac asta pentru cd vreau eu sau cd vor aft, cd trebuie, ca cova zice Cumea, etc? Cred ci ati trdit “si diemmeavoastré asa. cum am trdit si et, “ficdnd anumite lucruri doar cd voia cineva din extoriorul meu, sau ca si fie Gine, sau ca si fu apreciata de alfii, sau sé demonstrez mie si altora ci pot, iar dirpa un timp s-a demonstrat ca mua fost bine mi pentru mine, nici pentru ceifafi. Atunci cand faci cova doar pentru exterior, tu de fa calei pe tine, pe nevoile si doringele tale si asta duce fa un consum energetic tmens : deoarece tu nu mai esti conectat [a tine cand faci ceva ce mu este fn concordanga cu ¢ prei tu, Este ca gi cum mu esti acasd, te plimbi prin exteriorul casei tale interioare $1 te pofi sfitui tu cu tine, nu te poti energiza tu de [a casa ta, nu te poti bucura tu de realizezi. Probabil cunoasteti acest sentiment si acele part de rita de dupa. 2 Atunci cind vrem ceva este extraordinar de important cum formulim dorint ‘Subconstientul nostra nu cunoaste negafia, ef preia cova ce spunem ca find cee rem. Asa ci, este foarte important ca dorinfa pe care 0 vrem implinitd sa 0 formula termeni afirmativi, ca si cum deja avem acel ceva. Pand si fa nivel cerebral functioned fogea liberal arbitra si anne: Mergeti si experimentati dar nu uitati c& oricand va puteti : ‘ venti . razgandi. are se Adi ovicind prin propria alegere ne putem reaseza peo alts frecvenga a altui flux a este de constiinfé. De noi depinde crearea realitafii noastre si totul pleacé de (a cuvantul Sapte care deschide poarta miaterializari. ieee Dumnezen a lisat sobipi de recobvare a diversefor oportunitdi sau probleme, peste tot in not $i in afara noastra. Se Spune ca: ,nu existd probleme, ci cameni care nu vad ack solupiile” din cauza credingelor false pe care le au. Asstfel totul se intémplat conform are o credintelor noastre. S-a descoperit stiintific cd mu putem vedea ceva dacé mintea noastré nu crede cif acel ceva poate exista. De aceea creierul uman este tnstrumentul Prin care credm mintea, iar mintea este cdmpul prin care noi cream realitatea. Ea este servitorul spiritului, dar pentru a o putea utiliza la Parametrii optimi important este sd 0 disciphinam. Disciplina efectuate un anumit timp fizic oudzeci si unu de zile) va crea o retea neuronal céreia t-ai dat energie si ai configurat-o prin intentie, iar dupa ce ‘cea refea neuronala este creat, se mentine in lobul frontal - care este pdinijorul cretrit realitafii noastre". prin concentrare $i in scurt timp apare materializarea a ceea ce ne dorim sau am intentionat in realitatea noastrd. Asa cum am mai spus ceea ce fit in fobul | frontal ca $i concentrare, se va manifesta in plan concret ca materializare, in functie de In rugiciunea Tatal nostru este un ‘Perset care spuine — ,precum in cer asa gi pe Plimint” — adic cum ¢ la nivel cerebral asa este gi fn conpul fizic. Adicd orice géndim Aceea vom tréi si vom experimenta. Tonul credrit realitapii pleact de la nivel cerebral, _ntinud prin rostirea cuvéntului a ceea ce orem yi sfarseste prin materializarea in planul concret, fizic, In concluzie cuvantul are diverse Frecvente. Cu cat frecventa este mai inalté, Constructivd, Potentatoare, cu atét creierul transmite impulsul spre structura noastra. 7 ADN iar transformarea noastrd se vede in exterior prin atitudinea $i manifestarea * | | | noastré. Idem, cu cat frecventa este mai coboratd si ine de personalitatea limitatd, cu atat suntem mai departe de Sinele nostra Divin si accesim fluxuri de constiinga cu vibratie joasd, iar manifestarea noastra este asemenea. Ceca ce ne arata faptul ci ,la inceput a fost cuviintul..” este un indicator a ceea ce materializdm gi trdim. Aga este si asa st fil & cu ‘dw a fa Capitolul 2 Programarea copilului 7n primii sapte ani de viata Dummezen a fleut omul dupa chipul si asemdnarea Lui”. Astfet ficare om poarta in el chipul fui Dumnezeu, manifest sau nu, Fiecare copil inseamnd participarea omului [a Creatia Domnului, O repetare a Chipului Divin. Acest Gucra semnifici nu numai participarea [a formarea structurii fizice, cum se ingelege in mod curent, ci formarea entitdpit ca intreg. Formarea corpului “fae al copitului mu este un proces care poate fidirijat constent; aceasta se realizeazé prin procese subconstiente, atat ale entitapii care vine cat si ale trdirilor si atitudinilor piringlor din preajma fatutui. Ceea ce prea putin se cunoaste este faptul cd aportul péringilor (a crearea copilului este infinit mai subtil si posibilitatile de influentare a caracterului, destinului si sinatapii viitorulii copil sunt practic mult mai mari decat s-ar bénui. Fiecare copil este o entitate de sine stdtdtoare, o personalitate care se afirma din primeleceasuri de viagd, fapt Bine cunoscut de medicina clasicd. SEntitatea vine, de fapt in acest plan material, fizic, avind un anumit caracter si un anumit parcurs al - destinului stabilit pentru existensa care abia isi incepe viata terestrd, determinatd de numite Legi Universale. Acest caracter, precum si acest destin, poate fi ameliorat sau agravat in dowd moditri: «Prin actiunea si lucrul constient af entitdpii tnsiy, atunci cind devine suficient _ de matura pentru a actiona. | | i © Prin actiunea, faptele, gandurile si atitudinile paringilor, inainte si in timpul sarcinit, precum si dupa nasterea copilului. Primul proces este in genere cunoscut si acceptat. Cel de-al doilea si importanta coviirsitoare, este mult mai putin studiat si prea putin constientizat ca semnificatie strategicit a acestui proces asupra viitorului umanitdtii in genere, Mereu se repeti: pcopiii sunt viitorul natiunii”. Se pune problema, insd, ce facem noi in mod practic pentru aceasta? Fiecare parinte poate lucra in acest sens. Codul genetic al copilului este 0 combinagie (deloc aleatoare) a codurilor genetice ale paringilor. Adesea se afirmda: ,seamdnd cu tatal, este sufletist ca ell”. Deci nu se mosteneste doar conformatia fizicd (ochii, parul, nasub) ci si caracterul, gesturile, etc. Si toate acestea cand se imprima? Se pare ci pand la nastere o parte, dar si dupa nastere, prin capacitatea extraordinaré a copitului de a imita, Copitul este foarte deschis fapd de paringi, de la care primeste rand de toate tipurile: © Fizicd (substangele nutritive necesarey © Mentalé (ganduri elevate sau grosiere} © Afectivd (sentimente pure sau impure © Spirituald (legitura prin rugdciuni cu Dumnezeu, meditatii) Prin comportamentul paringilor a un moment dat, copilubui i se impregneazd structuri fie anumite tare, anumite fobti, anumite sensibilitati in domeniul sandtagii, ct «x 4olo unde se suprapun peste programe existente in structura copilului, Dacé piringii fucreazd asupra lor insist pentru remedierea acestor lacune, ajutorul da i copilului este considerabil, astfel ca, atunci cand are loc conceptia, chiar structunle” piingilorpoarta asfel de energt si informayi, cu o vibrate net rdicatd,oferind asfe a sansa unei configuriri armonioase a campurilor copilului ‘a fn acest mod relapia piringi-copii, relativ pasivé, poate deveni activa si constienté, bud 7 o relate de sacraitate, astfel incét firana copilului st fie de cel mai inalt nivel it vibrational, 7 ic Ajutorul devine astfel cu dublu sens: © Copil-parinte — constiinta responsabilitatii ajutdnd paringii sa-si constientizeze, remedieze si conducd toate pornirile, trtirile, gandurile si actiunile in conformitate cu agile Divine, pentru a asigura integrarea sistemuli familie in armonia cosmicd; © Parinte-copil — prin urmérirea forméinié fa copil a unor programe corecte in sensul afirmarit depline a viegii in viitorul om, si a manifestanii ca Sine Divin in Planul concret, existenyial Imprimarea informagiilor si programelor de tip organizatoric nu prezintad o dinamicd finiart. Perioada in care copilul este cel mai deschis, receptiv la influentele paringilor, structurile Gui ‘informationale $i energetice mulindu-se pe programele acestora este cea de pand fa sapte ani, 2.1. Pericada dinainte de conceptie Cind-venim la concep, creierul nostra nu are nici o informatie. $i natura divind st natura umand au fost implementate la nivelul ‘creierului dupa conceptia noastra. Cu 0 anumita perioadd inainte de concepfie, entitatea care va vent fa trup se apropie de perechea de pring aleast si asfel intr in contact cu informaiile i energia Gin campurile lor, avind foc 0 egalizare virationald, 0 punere in rezonantd structurilor copilulsi cu cele ale parinpilor. Copilul va patrunde in mediul fizic prin rmintea si cdmpurile paringlor, avénd loc 0 suprapunere din punct de vedere a vibrapilor ste acestea, El ia cunostingd de nivelul vibrator si evolutiv al acestora, si deja au loc iprimele programe: ale entitipii, necesare pentru a se putea adapta familie: si mediului 5 Prezintd importanta in aceastd fazd atitudinea de atractie sau respingere fata de mnifesta ulterior. Adult ©} find, prin maturizare prematurd, atitudine ursuzd si respingerea inconstientd a ceea ce i, insingurare voita si adesea lipsa dorintei de a avea o reactie determinatd de le, dar acestea imprima ; i "S,-ideoa de a avea copii, aceastd informatie copilul o preia si ova ma k tine de copilirie, fipsa sociabilitap copii. La péringi aceasta lipst de dorinpa nu este neapdrat afecte negative, ci adesea apar motivatii rafional-material vibratia joasi a fricii in structurile entitapit. il, chemarea fui cu iubire, si in mod special tréirea in vibragii ridicate prin actiuni si activitifi constructive, sunt ca o chiemare de iubire care inviluie si atrage vitorul copi, ca o melodie suavd, diruindu-iaceleeemente si particule cu cea mai inalté vibratie din fiinga lor, ea preluind elementele de iubire ale paringilor, care ii creeazé astfel 0 baza de lansare aparte in viata. Cea mai inaltd forma de iubire - Iubirea de Dumnezeu, Tubirea pentru Sinele — va dirui in orice faz a formanii yi deavoltarti copilului cele mai alese elemente care” dau gustul vieti, puterea de a tri si a gisi viaga in tot ce-l inconjoard, i deschide portile spre bogatiile revarsate citre noi de Dumnezeul Central, Obisnuinta péringilor de a se fnillia prin iubire si ingelegere citre Dumnezen (Sinele Divin) va deschide sanse pe care aceasta le va utiliza sau nu ulterior prin Liberul sdu Arbitra. Asteptarea unui cop ‘Ale element important in acest timp it constituie gradul de iubire de sine al Fel cit el este programat cu o anumitd putere de paringilor, care se transmite copilului, ast «a iubi, cdci iubirea de sine ilustreaza puterea de a-fi tubi aproapele. Lipsa acestei iu de sine [a peiringi constituie un 6locaj dureros pentru copill care va suferi din prii impotentei de a iubi, si atunci el va fi nevoit ulterior si faci mari eforturi pent 4 putea depasi aceste limite si pentru a invdta prin inbire si nu prin suferingd. Atunci cand pitringii au tendinga de a agonisi mai mult decat le este neces ignorind sensu verbubi a da’, are fc programarea pentru legare exageratd de plant material iar aceasta programare face copilul sé-si identifice cresterea doar prin play material, si astfel se confundé cu materia. Copilul va primi programul de a mu day ‘acumula in exces in dauma celorlalt, putand ajunge (a fenomene de vampirisn datoritd faptului ct paringii, obignuiti sit mu ofere mimic txt blocheazd enetg ae consecina fiind neputinga copilului de a primi elemente necesare pentru supraviepuire, de ult siatunci recurge (a alte surse. oe is wea 2.2, Perioada de sarcind de Din momentul conceptiei tncepe formarea corpului fizic. Un moment crucial i ma constituie constientizarea existentei sarcinit. Pentru multi acesta este hotdrator: raman sau nu, Respingerea copilului, fie si ca simpli alternativd, nefinalizatd, este resimpita api ca o respingere, o totald lipsa de iubire. ‘ie Perioada de sarciné constituie pentru copil ‘momentul acomoddrii cu mediul tn care cea acesta va-veni, insii toate percepiile (e primeste prin intermediul mamei, efi “Acesta este momentul in care se configureazad si canalele de comunicare ale copitului cu Dumnesev, cosmosul, oamenii sicu toate regnurile, mulindiu-se pe cele ale mamei, de fa care frvatd, O comuntcare defectuoasit a mamei, dar si a tatalui, va duce fa complexe, introversiune, necomunicare, 6albaiald, copilul poate devemi imexpresiv, taciturn, timid sau dimpotrivd excesiv de agitat, rsipitor de energie pe toate nivelele, agasind mediul prin manifestieri zgomotoase si nepotrivite, pentru ca toate acestea si fie urmate apot de remuscir, rusine, derivand de aici diverse complexe (functie de atitudinea mame) ipsa iubiii de sine a paringilor i informeaza gresit pe copil asupra fui tnsusi. EL0 ‘percepe ca si cum universul s-ar respinge pe sine insisi- si ca wmare va interven! in cursul vietit fui un sentiment permanent de nesigurantd, incertitudine, o tendint chiar te autodistrugere. Invers, iubirea de sine a paringilor va determina (a copil siguranga, _fermitate, acesta va sti fntotdeauna ce are de facut si-va percepe mediul corect, asa cum “este el in realitate, plin de armonie si iubire. e aici decurge necesitatea credrit pentru femeia insircinatd a unui mediu plin de fire, Atunci cind fntre sop este iubire, mama se simte in siguranta, se simte protejaté in aceste conditii, copilul poate folosi si prefua acele chintesente, acele particule si ibratii de cea mai inaltd provenient pentru ca structurareafiingi sale sd se realizese n conditi optime. Numai astfel tn pace, in relaxare totali, totul decurge fad Glocaj, esc si usor. In fipsa acestei iubiri, incordarea, stresul, pot determina in tot cursul carinii contrac, cu iminenpé de avort. Copilul se simte comtinuu ameningat, 7 o od Gombardat cu frecvenge de stres. Acesti copii vor avea tendinta de a fugi de situatiile stresante, neavand curajul sd infrunte situatiile limita, céuténdu-si rezolvarea in evadare, Credinta, echilibrul interior si bucuria de a avea copii sunt factorii cu influenta cea mai beneficd asupra entitatii in formare. Din Gucuria si dorinta de a primi acest copil se formeazé cdmpurile si mintea copilului armonioase, pdrintii fiind permanent centrati pe daruirea chintesentelor de care are nevoie acesta, Se lucreaza astfel din preaplin, din bogatie, elementele necesare sunt diruite deja, impregnate de iubire si fortd de viafd, copibul isi alcatuieste fiinfa din dar de iubire, astfel ca va fi o faantdnd nesecata de iubire si bucurie, un izvor de energii benefice pentru cei din jur. Prin aceste atitudini si comportamente ale pdrintilor copifului i se deschide un flux al abundengei gi toatd viafa va veni spre ef bogatia _fabuloasd in toate domeniile, in acest mod se construieste capacitatea de comunicare, cu iubire si armonie in relapiile interumane ale viitorului adult. Comunicarea cu cosmosul, cu natura, se obfine prin raportarea fa Sinele Divin a celui mai mic si neinsemnat din gesturile si actiunile zilnice. Prin aceasta copilul se ordoneazd, se integreaza in univers cu toate structurife, el va avea in permanent in vedere centrul, invatd sd se incadreze in ritmurile universale, va pulsa in armonie cosmosul, ritmurile gi ciclurile proprii fe vor urma pe cele ale naturii. Odata devem adult, va sti intotdeauna care sunt prioritapile, va sti sd astepte, sd aiba ribdare si actioneze a momentul potrivit. Toate gesturile lui vor fi firesti si armonioase, intreaga fui fitnta va emana finistea, siguranta, precizia, eficienta. Credinta parintilor asigura formarea corecta asupra raportérii fa Creator. asigurarea unei ambiange plind de incredere copilul va primi curenfi vivificatori de | existente, (¢ ajusteazd, putind atenua si indrepta multe carenge ale caracterubi sdndtatii omului in formare, Deschiderea cétre Dumnezeul Central, conectarea permanent la Sinele Divin si constientizarea doringei de a te lisa ghidat de Sinele 44 Divin, deschid sistemul mama-copil energiilor harice ale Sinelui Divin. j _ Echilibrul interior al parintilor va permite modelarea energiilor in mod corespunzator, acestea se aseasit pe vibragii constant ridicate, ceea ce in timp asigurdé protectia copilului, sentimentul de sigurantd, calm iar acesta va sti si-si finisteascd gindurile $i afectele, spre a se raporta la Dumnezeul Central prin nugdciuni, afirmasii si meditatii, nefiind bruiat de ganduri si sentimente contradictori, Orin urmare atunci cand copitul se naste, el este departe de a fi o carte nescrisa, ci chiar nasterea Cut este in concordanta cu ritmurile cosmice, el avind deja formatd fiinta ca un fntreg coerent. Caracteristicile si parametrié sii pot fi ins& modificati in sensul cresterii sau diminudrii acestora prin contribugia paringilor. 2.3. Perioada 0-1 an altd perioadd de importanté deosebitd este cea cuprinsi intre zero si un an, Dupat momentul nasteni are loc adaptarea noului néscut a noile condiit de viagd. Aceasta se realizeaza in principal in perioada de aliptare, care se suprapune in general peste aceasta perioadd, Acum ef incepe st perceapa direct, treptat, prin propriile organe de simp, mediul in care triieste. De altfel percepsiile i se dezwoltd treptat ca 0 patrundere progresiva in realitatea materiald. Intermedierea mamei ii este din now absolut necesard in aceastd perioadé delicata. Sigur cit va primi prin aceasta in primul rind elementele de protectie prin toti acesti anticorpi” materni. De aceasta perioada tine adaptarca la materie si posibilitatea de a face eforturi pentru transformarea acesteia sau dimpotrivd, fie va rezulta o reactie de _forta, de ostilitate, fie sencapia de a avea o greutate pe umeri, de a fi strivit sub povara -responsabilitapilor. Intervin acum relapiile cu parinpit: copiful se percepe din ce in ce mai mult ca 0 entitate distinctd de pdringi. Astfel incep sd se structureze raporturile cu paringii, O -eventuald neiertare cu vreunul dintre paringi se va imprima in aceasta. perioadd, paringit find sisteme tampon fn relatia copit-medi, si atunci el va resimti neiertarea paringilor pe o agresiune a mediului. De aceea in cursul viefti acesti copti vor simi o ,foame" de ie (care adesea va fi resimpita sau manifestati in plan sexual, o iubire prost neleasé), = ‘ Ota iertareaintre paring si copilrealizata in familia respectivd, copiul va creste incalzit de iubire, ca o floare su6 razele soarelui, in armonie si finiste, protejat de orice ©) fol de disensiuni, astfel incat ulterior atitudinea va fi aceasta: in orice mediu oricat de aparent ost si agresiv, copilul va sti si gaseascd ,germenele” progresulia, Ginelui si frumosului, Pind in acest moment copilul era relativ protejat de catre mama, insit acum rdmane deschis, descoperit astfel incét anumite subiecte care pani acum iatingeau mai putin, rimén descoperite intre 0 ~ 1 an; atitudinile de neiertare, necredinté, egoismul, avaritia sidezechilibrele de orice tip gi pun acum cel mai mult amprenta asupra copilului. Dezorganizarea activitatilor zilnice duce la separarea de Sinele Divin, ruperea de ritmurile cosmice, dezordinea in cimpuri, ceea ce va determina ulterior o stare de confuzie, ipsa clartipi, viaga omului va deveni un hos, 0 nebuloast. Remediul va fi Gineinteles, atitudinea inversd, de a fi in prezent, aici si acum in orice activitate. “Ateismut parintilor va indepdrta orice ajutoare si orice tip de protectie, care nu pot patrunde prin aceste emanapii grosiere de tip materialist si atunci copiful ramén descoperit, predispus la anumite boli de naturd psihicd din cauca taierit legitu Divinitatea, a credrii unui plan de separare de Dumnezeu. Prin atitudinea egoista parintilor copilul invapat sit se centreze pe proprile dorinte, pasiuni, pofte marunte care simte nevoia sit le satisfacd tn dauna celorlalfi. Astfel de copii devin dependent droguri, de tigdri, etc. Dacd intre 0 — 1 an péringii fst mengin tendinta de a acumula mult decat este necesar, copilul preia informatia de a nu da, devine impotent in a di pe cind generozitatea [asd ier calea de a cir iubire, energii si informagit benef ‘cum se imprima caracterul de om bun, generos, damnic, orice blocaj se efimind usuringd, copilul va avea puterea de adaptare si va dovedi fermitate si putere de dectt Dezechihibrele vor marca acum copilul, inedrcdndu-l cu fandicapuri care fi aparfin, pe care mu (e-a trait, dar le preia ca fiind ale hui personale si cu care se va bp ulterior, Oscilagiile si dezechihbrele parintifor sunt la originea atitudinilor Gipsite ingelegere fata de semeni, de revolt, fata chiar de lumea intreaga si onganizarea Din motivele amintite, in perioada de alaptare mama ii va furniza copiful numai laptele si substangele nutritive pentru formarea lui armonioasa si echilibrata ee chiar energit si informapit privind natura (umii én care pitrunde — informapit despre “y iubire, armonie, pace, ordine, infelepciune si generozitate, Aceasta este motivafia pentru care niciodatd nu se va putea realiza vreun lapte praf cu compozitia identicd cua 4% fe gi faptelui matern. Iaté de ce majoritatea copiilor firdniti cu lapte matern sunt mat siinatogi decat cei alimentagi cu lapte praf. sd 2.4, Perioada 1 - 7 ani i, ia Intre 1 si 7 ani se formeazé, se modeleazd caracterul copifiului intr-un alt mod: el va invita prin ceca ce i se aratd, i se da si ingeleagi, prin ceea ce percepe acum cu organele é de simp complet deschise. El-va invata din gesturile si atitudinile celor din jur, pe care it inital perfect. EL deja observa actele de iubire autentice si le tuegistreazd. Observi manifestarile de oredinga si fe va respecta si el Vede decordinea si o adoptd. Vede altruismul si incepe si el sd fie atent cu celal. $i mai vede ceva, ceea ce L-a influengat mai putin pand acum: vede aroganta sau smerenia parintilor. Un parinte arogant araté copiluli cd el este cel mai mare, cel mai puternic si ca el nimeni mu ste, iar copilul are coud directit: fie se simte sufocat siva.fi un copil care niciodatd mu stie ce decizie sit ia, ‘fie va imita perfect siva deveni un adiut identic,singur si rasta. Un parinte smerit transmite copilului cd topi suntem una, tofi suntem eterni, tofi suntem divini. Astfel copitul primeste mesajul ci fecare este minunat prin ceea ce face. De accea conteazé cum este impresionat copilul pentru educarea corectd a acestuia in sensu celor sapte ani de acasi. 2.5. Concluciile imprimérti atitudinilor paringilor tn creierul copibulit “Atitudinea piringilor inainte de sarcind este deosebit de importantit deoarece prin | vibratia reeultatd a celor dowd fiinje este atras un suflet domic de evolutic spiritual sau unul cu programe proprii inrudite cu acestea. Atunci cind acel suflet si-a ales werechea de parinti in Legile Universului nostra, incepe intrarea in rezonangd pentru iprapunerea cimpurilor si apropierea de mamd. Primele programe vizate in aceasta perioadé, a céror imprimare incepe, sunt cele de iubire. fn timpul sarcinii se suprapun campurile copilului peste cele ale mamei constituindu-se canalele de comunicare cu universul interior si exterior. Entre 0-1 an, in perioada de aliiptare copilul isi rezuma impresiile privind mediul material (a persoanele care it inconjoard, care constituie ,camera de primire” a noubui Om. futre 1-7 ani actioneazd prin excelenfd observarea, memorarea si repetarea agesturilor $i atitudinilor, pentru a invita si se comporte in acest plan. ‘Tritirea in prezent, in aici si acum a parintilor este hotdrdtoare pentru dezvoltarea armonioasi a copilului pe toate structurile. O manifestare practica a relatiei parinti-copii este constituitd de dezvoltarea fizici, rationala si sufleteasca a copiilor, evolugia acestora pe tot parcursul viepii fiind marcata hotdrator de aceasta legdtura. personal, ca sd afle cine sunt de fapt si ce vor de fapt si facd, sd creeze in acest Plan concret, existential Aga este $i asa sh fiel mei wea Capitolul 3 Plasticitatea cerebrala si sdndtatea creierului Penta a schimba credingele false avem nevoie de un creier sindtos si activ. fn acest capitol am si vit adc la cunostingé umele cercetéri care ne indica cum si ne pastrém creierul sindtos, in bund functionare si activ, Oamenti de stiingd incop si ingeleagé pentru prima oaré in istore ,plasticitatea” extraordinard a creierului ~ capacitatea lui de a se reinventa permanent. Toi cei care trdim astdzi suntem beneficiarii acestei noi cunoasteri care ne ajutd sé ne schimbam convingenle si credinfele Gmitative expuse pnd acum. Avem atitea informapii descoperite de cei care se preocupa de functionarea acestui biocomputer magnific important este sit fe cunoastem deoarece ,cunoasterea aboleste ignoranta”. Din cercetdrile efectuate pand acum am descoperit niste informapii minunate, care ___suspin ceea co transmit cu drag cefor interesafi, Vreau sd-vt impartdsesc in acest capitol ceca ce am descopenit pentru a vit ajuta si inpelegeri importanga pastrani creierubui nostra sindtos si activ. 3.1. Creierul uman in continua schimbare Investigapile recente asupra creierului prin RMN (rezonanpd magneticd nuclear®) CT (computer tomograf) SPECT (tomografie computerizata cu emisie fotonicd unica — masoard activitatea circulatorie cerebrala si tiparele metabolismului) iC infatiseacd ca 0 Imenst complexitate de celule in continud schimbare si desvoltare, un organ viv ___Iiraculos, ce rispunde la influenpele externe si interne, Neurologit stiu acum ed, creterul _ tte un organ de o plasticitate cerebrala uimitoare, nelimitatd, este dinamic si in so 3 * continud schimbare. Savangit care utilizeaza imaginile creieruluui au constatat cd, cu cit y, fluxul sdngelui si cantitatea de glucozd consumatd sunt mai mari cu atat creieruf este er ‘mai activ. Creierul nostru se mengine activ in functie de activitatile mentale (intelectuale, concentréri, focus, vizualizdni), activitapile fizice (alergat, bicicletd, miscare in general) si alimentatie (fructe si legume superoxidante, grasimi specifice creierului). Bruce McEwen, un renumit cercetdtor in domeniul creierului din New York, spune: Cel mai important este sd intelegem ca, creierul este mereu in schimbare si dezvoltare”. Dacit ingelegem acest Fucru vom privi cu mat mmubtd atentie si responsabilitate ce i introducem in creier atat prin gandurile noastre cat si prin afimentatie. rimele cerceeari din biologia creienului ax dovedit natura mereu schimbatoare a cacestui organ: celulelecerebrale produc in mod contin dendrite si activeazd receptonit yell neuronior, dau nastere unor noi sinapse sau joncpiuni de comuntcayi $i modifica esenta amestecului neurotransmitatorilor care stimuleazd activitatea cerebrala. in continuare vi redau céteva explicapit de Gaz’, mecesare pentra intelegerea procesului plasticitati cerebrale : Jn contrat memorei, intelectula, sentimentelor, starior dea fi si identitspi noastte se afltcelule nervoase, numite neuron. ‘Un neuron este o creatie unica dotatd cu un nucleu si-un corp mic, rotund, din ca é izwortste o retea complex de ramificafit nervoase, numite dendrite, si o singurit fibre nervoasé fungd numitd axon. La suprafata dendritelor exista nenumdrati receptori ca! pprimesc semnale de (a alfi neuroni. Semnal compul cebulei unde informagia este prefucratd $i apot predati axonului pentru a transmisd altor neuroni, prin conexiunile dendritice. La capitul axonului se gdseste # terminal de stocare cu mici saci plini de substange chimice numite neurotransmigdtor Cand acestia sunt eliberapi mesajele sunt transmise prin jonctiunile sau sinapselor din capiitul axpnulie uneicebule, receptorilor specific ai acesteia riecare neuron are mii de sinapse, putdnd comunica astfel cu afte sute de mii neuroni in citeva microsecunde. Logic, cu cit 0 celuli nervoasd are conexjunt 248, | sinapse si dendrite mai multe si mai bune, cu atdt capacitatea ei de a transmite mesaje nap ap ae § de a prelucra informatii este mai mare. Aceasta se traduce printr-o inteligenti ste | 4 if BP gent supericari — analiza, sinteza si descoperirea solutiilor mai rapida si o funcfionare 3 | mintalt mai Gund gi 0 capacitate mai mare de concentrare. Deci ne putem crea mai le, af) multe conexiuni-sinapse, dendrite si receptori prin alimentatie, activitate mintalé $i fizicd atentd si constientd. ne: 3.2, Ce sunt neurotransmifadtonis si ce fac: Neurotransmitdtoni sunt niste substante chimice (pana acum au fost identificati e cincizeci) ce definesc intr-o bund masuré cine suntem in fiecare microsecundd a vietit noastre, e eae ‘Treciind in goand de [a un neuron fa altul, neurotransmitatorii traseazd magistrale s ori ; Giockimice ce poartit fiecare génd si sentiment prin vasta retea de neuroni ai creierului. Fara neurotransmitdtori, luminile din creier s-ar stinge; ele constituie sistemul de electrificare biochimicd al creierului nostru, Sunt esenfa memoriei, inteligentei, creativitatii si bunei dispozitit. Spre sfrsitul anilor 70 un grup de cercetitori de fa Institutul de Tehnologie Massachusetts au inteles pentru prima oari cd anumite componente ale alimentelor ar putea actiona asupra neurotransmitatorilor, provocand modificin in comportamentul si ‘in activitatea cerebrala. Cu timpul s-a desprins o concluzie radicala si anume cd, tipul de neurotransmafétori __produsi si eliberapi de neuroni si destinatia lor finald in creier depind substantial de ceva Rationamentul decurge astfel: celulele cerebrale au nevoie de anumite substante ultritive ca materie prima pentru producerea diversilor neurotransmipatori De exemplu, celwlele cerebrale au nevoie de triptofan (se gdseste in banane, nuci ale si carnea de curcan) un aminoacid din alimente, pentru a crea in scurt timp toning, mesagerul bunei dispozitii. 2 ‘Serotonina influenteazd practic fiecare aspect al vietti creierului contribuind fa determinarea dispozitiei, a nivelului de energie, a memoriei si a viziunii optimiste ee asupra vietit. ,Dispozitia cuiva este ca o simfonie, iar serotonina este asemenea baghetei dirijorului.” (James Stockard) Cee important de retinut de aici, este faptul cli substanta neurotransmizatorilor si Giochimia for functionald sunt in continua schimbare — si in parte aceasta schimbare epinde de ceva ce mncim si de ceca ce facem, Dupa treizeci si cinci de ani de cercetare de pionierat asupra naturii creierului Dr. Marian Diamond (University of California) declard acum cu deplind siguranpa ct ..Creienul tsi poate hotart propriut destin” — wimitoare informapie. Ce zicepi? ‘Acum se stie cé celulele cerebrale pot creste noi dendrite si sporesc sinapsele _formand noi retele neuronale — de comunicatie — fa orice virsta. Dr. Rissell L. Blaylock, (University of Mississippi) spunea ci: ,Procesul prin ca ‘creierul este modelat si chiar remodelat este numit plasticitate. Aceasta inseamné creierul se modifica si se repard singur in mod constant... Stim acum cd pand si creiere aditlyilor se aft in continua schimbare si remodelare". Oamenii de stint, cercetatori de -zeci de ani au descoperit, acceptat si transmis aceasti informatie eliberatoare. 3 3,3, Cum ne influenteard grisimea creierul Creierul este organul cel mai gras din corput fizic. EL este alcatuit in proportie 4 60% din fipide (diverse tipuri de substante grase). Compozitia acestor grisimi poat influenta profund tnsdsi arhitectura celulefor, abundenpa sau sdricia atat de importantelor dendrite si sinapse — pivofii inteligentei, invatanit, memoriei, atentt concentritrii si dispozitiei noastre. Cu alte cuvinte aceste grasimi sunt necesare pentru crearea de noi retele neuror prin care vom manifesta inteligenta, genialitatea, capacitatea de creafie, concentrart 250 euigt crestereadstange’dintre dou gan care duc la implinrea materiafzari a cea ce ne “i ° dorim. ¥ Pentru o bund functionare a creierufui si o capacitate de concentrare marité avem ** | nevoie ca in creier sa fie un echilibru intre grisimile omega 3 si omega 6. Buna functionare a creierului $i o plasticitate cerebral crescutd este data de echilibrul dintre 0 parte omega 3, fa 0 parte omega 6. Omega 3 este grisimea pe care o (udm din peste gras (somon, hering, macrou, pastriv, ton si somn) Tar grasimea omega 6 0 [udm din uleiurile rafinate de porum6, margarine, produse de patiserie, Astizi din pacate acest echilibru este drastic perturbat deoarece statisticile spun ci noi consumdm in medie 20 parti omega 6 la o parte omega 3. Zece feluri prin care putem reveni la un echilibru intre grisimile esenpiale creierulii (omega 3 si omega 6) sunt: 1, Urmati un regim alimentar in care fructele si legumele detin partea cea mai importantd. Méncati carne de pasare fara piele sau came foarte slaba de vanat. Mancapi leguminoase de tot felul si arahide, de preferingd nesirate. Mancati fructe din familia nucilor, mai ales nuci obisnuite si migdale, Mancati peste gras, moluste si crustacee. AhA YN j. Limitati consumul de grisimi omega 6, uleiurile vegetale hidrogenate si acizié grasi nesaturati. 7. Limitati consumul de zahar si sodiu. 8 Consumati ct mai puine alimente rafinate. 9, Luati suplimente de vitamine si minerale, 10, Luati capsule de untura de peste, mai ales dact nu mancati peste gras de minim i 3 oni pe siiptémand. te Dupé ultimele cercetiri stim ci neuronii continud st creascd si sd se dezvolte la tice varstd, chiar si la optzeci de ani. Dar aceasta crestere necesitd rezerve de a agrasi. Astfel grisimea pe care 0 consumdm in timpul viey ne modeleazd constant creierul. Aipul de grist cu care ne fiinim creerulde-a Cungul viet constituie una dintre decisiile cele mai importante pe care (e putem lua vreodatd spre buna functionare a creierului, i astfel spre reinventarea noastra in permanenta si decvoltarea stdrilor prin care manifestém Sinele Divin in materie. Grisimea pe care 0 méncim poate schimba configuratia cefulelor cerebrale spre dezvoltare sau spre rigidizare. | idl docosahexaenoic (DHA), este cea mai stimulativa grdsime tip omega 3. 0 obtinem méncind peste, fructe de mare sau suplimente de omega 3. . EBA, grisime oBtinutd din peste sau unturdt de peste, o grisime omega 3 de mare potenta. |. Acidul linoleic: grisime omega 3 cu lant scurt pe care organismul trebuie sd 0 transforme in omega 3 cu lan Gung pentru a fi Benefica creierului, O geisim i verdetur, nuci si seminge de in. < Grim monosaturate, cain uleiul de masline: contin antioxidangi, mu spor riscul vascular si sunt benefice pentra memorie. 1, Grésimi animale saturate: carne, fapte integral, unt, brinzd. 2. Uleiuri vegetale hidrogenate: rand procesatd, margarin’, maionezd, 3, Alcici grasi trans: margarind, hrand procesata, alimente de tip, fast-food pri (x cartofi prajigi) 4. excesul do ulviuri vegetale omega 6: frand procesaté, ulei de porumb, wld) sofran, ulei de floarea soarelui. Ulbimele cercetri in biologia celulard spun ci grisimile saturate vatdma cerebrale $i pot modifica chiar morfologia sau. forma celulelorcerebrate e 7 oad Pentru a crea noi retele neuronale avem nevoie de grsimi Bune pentra crier care . ne ajute sd ne creascil capacitatea de atenpie si concentrare. Astfe, spunand afirmatiile ; ou creierul suficient firdnit din punct de vedere fizic, retelole neuronale now | formate vor 308 putea desvolia dendrite si activa sinapse mai stabile iar informatie vor trece de la un neuron fa altul cu 0 vitezd mai mare, Spor la Gucns cu voi si mu uitapt: creierul se menfine sinidtos ‘Brin activitati mentale, activitati fizice si alimentatie echilibratd, Asa este i asa st fie! Credinta noastra muta muntii ignorantei si a Capitolul 4 limitdrilor Am observat prin experimentare cit atunci cdind crezi in ceva sau crezi ceva despre cineva se schimba toata realitatea, 3t cum universul rispunde mereu la intrebérile puse am deja céitua timp de cind mi se relevd acest fenomen din ce tn ce mai profund si mai limped, 4.1. ,Crede si mu cerceta,..” In cartea catpilor ne indruma acum 2000 de ani Maestrul Tisus prin versetul ,Crede si mu cerceta...” sii credem cit vom avea ce vrem $i sd nu cercettm cum vom avea acel ceva. Gasim si in Epistola I dispd Corinteni, cum apostoful Pavel a scris si acum rman acestea: credinta, nidejdea gi dragostea” in acest inceput de verset se gisesc credinta si nadgjdea sau increderea cat se intdmplé cum crezi Meditand la acest verset si studtind teoniile fizicit si psihologiei cuantice am ingeles ce a vrut sii spund ‘Unul din principiile de baza ale fizicii cuantice este cii noi nu descoperim realitatea, i participam la crearea ei ca actori principal. Astfel prin teoniile fizicii cuantice am _ oflat ca noi cream realitatea conform intengiei noastre, adicd a observatorului. Se stie deja cai in spatele realitafii concrete sta credinta noastri cd acel ceva se va manifesta 5a sau alifel, conform credintei pe care 0 manifestim si o emitem ca suport energetic. Tn momentul in care creci intr-un anumit sens nu mai conteaza cercetarile ‘pe care le faci