Sunteți pe pagina 1din 4

DISTILAREA I RECTIFICAREA

7.1. VARIABILE FUNDAMENTALE I RELAII DE CALCUL


In cadrul acestui capitol se prezint principalele variabile si relaii de calcul, aplicate in procesele de separare
prin distilare i rectificare a amestecurilor binare. Conform legii fazelor, sistemele alctuite clin dou faze i dou
componente au dou grade de libertate.
1. Ecuaia distilrii simple este:
xF

ln mF
dx
=
mW x y x

(7-1)

in care : m F este cantitatea iniial de amestec lichid supus distilrii;


m W - cantitatea de reziduu lichid din blaz, dup distilare;
y* i x - concentraii de. echilibru ale componentului mai volatil in cele dou faze, vapori i lichid;
XF - coninutul n componentul mai voiaiil al amestecului iniial;
XW - coninutul in componentul mai volatil al reziduului lichid dup distilare.
Compoziia medie a distilatului obinut se calculeaz cu relaia:

xD=

mF x F mW x W
mF mW

(7-2)

Calculul cu ecuaiile (7-1) i (7-2) se efectueaz In cantiti i concentraii molare sau in cantiti i concentraii de mas.
2. Consumul de abur (sau de gaz inert) n cazul procesului de antrenare se calculeaz cu relaia:

m vap=ml
n care :

M vap Pvap
M ( PPl )
=m l vap
M 1 Pl
M l Pl

(7-3)

mvap
este cantitatea de vapori de ap (gaz inert) care se evacueaz cu lichidul distilat, kg;
m1
cantitatea de lichid distilat, kg;
Mvap i M1 masele molare ale apei i lichidului distilat, kg/kmol;
Pvap
presiunea vaporilor de ap (vapori saturani) la
temperatura de distilare, N/m2;
Pl
presiunea vaporilor saturani ai lichidului supus, distilrii,
N/nr ;
P
presiunea total a amestecului de vapori, N/m 2 ;

P=P vapPl

coeficient, care ine seama de gradul de saturare al


vaporilor de ap cu vaporii substanei antrenate
(in calculele orientative se consider = 0,7-0,8.)
3. n cazul rectificrii continui, bilanul de materiale este redat prin ecuaiile* (fig.
7-1) :

mF =mD mW

(7-4)

mF x F =m D x D +mW x W

(7-5)

n care :

mF, mD, mW snt debite de mas sau molare ale materiei prime, distilatului i reziduului
din blaz kg/s sau kmol/s;

xF, xD, xW coninutul de component uor volatil, iu materia prim, n


distilat i in reziduul din blaz,
exprimat in fracii molare sau de mas.
4. Ecuaiile liniilor de operare (de lucru) :
a) pentru partea superioar (de concentrare) a coloanei de rectificare:

y=

x
R
x+ D
R+1
R+ 1

(7-6)

R+ F
F1
x+
x
R +1
R+ 1 W

(7-7)

b) pentru partea (de epuizare) a coloanei de rectificare:

y=

n coloanele de rectificare, spre deosebire de cele de absorbie, pe baza unor consideraii teoretice se presupune c fluxul
molar de vapori i de lichid este constant pe lungimea coloanei si de aceea in eeuatide (7-6) si (7-7) cantitile si concentraiile se
exprim n uniti'molare.
n partea superioar (de concentrare) a coloanei, deasupra talerului de alimentare cu amestec iniial, fluxul de lichid este
mR, iar in partea inferioar (de epuizare) acesta este egal cu (mR+mF) - vezi figura 7-1. Fluxul molar de vapori, mV constant pe
lungimea coloanei este acelai att n partea superioar cit i n partea inferioar a coloanei de rectificare cu funcionare continu. n
ecuaiile (7-6) i (7-7): y i x - compoziii variabile pe lungimea coloanei ale vaporilor si lichidului, intr-o seciunea dat a coloanei
(fluxuri n contracurent ntre dou talere teoretice, nu compoziii n echilibru) snt exprimate n fracii molare ale componentului mai
volatil. n cazul coloanelor cu talere : y fracia molar a componentului uor volatil n vaporii care urc de jos pe talerul considerat ;
x fracia molar a componentului mai volatil in lichidul care se scurge de pe talerul considerat;

R=

mR
raportul de reflux (cantitatea de lichid returnat in coloan pentru un kmol de distilat scos ta produs) ;
mD
x D x

x Fx W
consumul molar specific de materie prim (pentru un kmol de distilat scos ca produs).
mF
F= =
mD
W

Utiliznd aceste consumuri molare specifice, ecuaiile bilanului de materiale ale coloanei de rectificare (7-4) i (7-5) devin:
(7-8)
F=1+ W

F x =x D + W x W

(7-9)

n care :

W=

mW x Dx F
=
mD x F x W

cantitatea de reziduu rezultat pentru un kmol de distilat scos ca produs ;

xF, xD, xW fracii molare ale componentului mai volatil in lichidul de alimentare, in distilat i in reziduu.
5. Refluxul minim. Rmin, ntr-o coloan de rectificare cu funcionare continu, cnd curba de echilibru nu prezint puncte de
inflexiune (azeo-tropi) se calculeaz eu ecuaia :

Rmin =

x D y F
y Fx F

(7-10)

n care : xD este fracia molar a componentului mai volatil n distilat;


xF aceeai semnificaie, pentru lichidul de alimentare al coloanei ;
yF aceeai semnificaie pentru vaporii n echilibru cu lichidul de alimentare.
Raportul real de reflux este:

R= R min

unde (>1 - coeficient de exces al refluxului.


La calculul coloanelor de rectificare, raportul real de reflux se determin cu formula:
R=1,3 Rmin + 0,3

(7-11)

(7-12)

n literatura de specialitate [6-1, 7-5] se arat calculul raportului de reflux optim din punct de vedere economic.
Dac pe curbele de echilibru apar puncte de inflexiune (azeotropi) valoarea refluxului minim se determin pe cale grafic
vezi exemplul 7-16.
6. Consumul de cldur n blaza coloanei de rectificare cu aciune con tinu se determin din bilanul termic al coloanei cu
deflegmator si condensator (fig. 7-1):
n care :

Qblaza +mF i F =Qdefl . + mD i D + mW i W +Q p


(7-13)
Qblaza este cantitatea de cldur primit n blaza coloanei de ctre lichidul care fierbe, de la aburul de nclzire
care condenseaz, n W.
Qdef l. cantitatea de cldur preluat de apa de rcire de la vaporii care condenseaz n deflegmator, n W ;
Qp pierderile de cldur n mediul nconjurtor, n W ;

mF, mD, mW debite de mas ale lichidului de alimentare, distilatului i reziduului din blaz, kg/s; entalpiile

respective, j/kg.
iF, iD, iW entalpiile respective, j/kg.
Din ecuaia 7-13 se obine consumul de cldur n blaza coloanei :

Qblaza=Qdefl . + mD c D t D + mW cW t W mF c F t F +Q

(7-14)

n care : cD, cW, cF snt clduri specifice, j/kggrd;


tD, tW, tF temperaturile corespunztoare, C;
Cantitatea de cldur cedat apei de rcire n deflegmator:

Qcond =m D (1+ R) r D

(7-15)

n care : R este raportul de reflux ;


rD eldura de condensare a vaporilor n deflegmator, j/kg.
7. Diametrul coloanei de rectificare se calculeaz cu ecuaia,

D=

V
0,785 w

(7-16)

n care: V este debitul volumic al vaporilor n coloan, m3/s;


w viteza vaporilor raportat la ntreaga seciune a coloanei, m/s.

Viteza maxim a vaporilor n coloan se poate calcula cu


relaia :

w=C

l v
v

l
v

(7-17)
n care :
C este coeficient, care depinde de construcia
talerului, distana ntre talere, presiunea de lucru n coloan,
ncrcarea coloanei cu lichid;
l , v densitatea lichidului i vaporilor, kg/m3.
Cnd l v

w=C

Fig 7-3. Determinarea grafic a numrului de trepte de variaie a concentraiei (talere teoretice) n coloana de rectificare:
(7-17, a)
AB linia de lucru a prii superioare a coloanei;
n figura 7-2 dup datele din lucrarea [7-2] se prezint AC linia de lucru a prii interioare a coloanei.
valorile coeficientului C in funcie de distana intre talere h, pentru coloane de rectificare
ce lucreaz la presiunea atmosferic i valori medii ale ncrcrii cu lichid.
Dup ce s-a calculat diametrul coloanei cu relaia (7-16) se alege diametrul normalizat corespunztor.
8. nlimea coloanei de rectificare cu talere (distana Ht ntre talerul superior i
inferior) se calculeaz cu relaia:
Fig 7-2. Valorile coeficientului C:

H t =( n1 ) h

A, B talere cu clopote circulare;


D talere cu sit.

(7-18)
unde :

n este numrul de talere in coloan;


h distana ntre talere.
Determinarea numrului de talere necesare n se face pe cale grafic pe baza dependenelor cinetice ecuaiile transferului de
mas si calculul coeficienilor de transfer de mas in faza lichid si de vapori, pe talere [7-2, 7-5] (sau numrul unitilor de transfer).
Pentru calcule aproximative se utilizeaz metoda mai puin fundamentat din punct de vedere teoretic de determinare a
numrului de talere cu ajutorul aa numitei eficaciti medii a talerelor (respectiv a coloanei), ,

n=

nt

(7-19)

in care : nt este numrul de talereteoretice, respectiv trepte de variaie a concentraiei, trasate, grafic ntre curba de echilibru i liniile
de operare, in diagrama xy vezi figura 7 3.
Valoarea eficacitii medii a talerelor , care se introduc pentru a defini condiiile reale de transfer pe talere, depinde de muli
factori (construcia i dimensiunile talerelor, condiiile hidrodinamice de lucru, proprietile fizico-chimice al lichidului i vaporilor).
Valoarea e se determin din date experimentale i n majoritatea cazurilor variaz n limitele 0,30.8 .

n cazul talerelor n curent ncruciat al lichidului, i vaporilor, valoarea medie a eficacitii crete, datorit creterii lungimii
drumului parcurs de lichid pe talere, respectiv a timpului de staionare a lichidului pe talere ceea ce mbuntete transferul de mas.
n figura 7-4 snt prezentate valori ale mrimii medii, e obinute din date experimentale pentru coloane de rectificare industriale
dar de diametru redus.
In acest grafic pe abscis se nscrie volatilitii relative a componentetelor i coeficientul vscozitii dinamice a lichidului de
alimentare , (n Ns/m2) la temperatura medie din coloan.
Fig. 7-5. Dependena coreciei , de lungimea drumului parcurs de lichid pe
taler, l .

Pentru determinarea eficacitii medii n cazul coloanelor cu diametru mai mare


(cu lungimea drumului parcurs de lichid l > 0,9 m) se recomand introducerea unei
corecii , la valoarea determinat dup grafic din figura 7-4 :

1=(l+ )

(7-20)

Valoarea coreciei pentru amestecuri cu = 0,11,0 snt date in figura 7-5.


9. Coeficientul de mbogire 0 sau eficiena individual a talerului se exprmi prin
raportul :

0 =

y2 y1
y 1 y 1

Fig. 7-4. Diagrama pentru determinarea aproximativ a eficacitii medii a talerelor.

(7-21)