DEZVOLTAREA PERSONALITATII - ERIK ERIKSON

La tribul Oglala Lakota, exista o tradiie ca un adolecent s plece pe cont propriu, nearmat si purtnd
numai haine uoare. nfometat si obosit baiatul se atepta s aib un vis n ziua a patra. La ntoarcere
el trebuia s povesteasc ce a visat bratranilor nelepi. Acetia puteau s spun dac tnrul trebuia
s fie vntor, rzboinic, preot, lider spiritual, etc. Pe vremea cnd Erik Erikson a vizitat tribul,
lucrurile erau schimbate: tinerii erau dui la coal, departe de cas unde au nvat alte standarde de
via i alte obiceiuri.
Erik Erikson a fcut studii pe acest trib ncercand sa contureze etapele din viaa unui individ. Din
nefericire, i azi majoritatea copiilor i gasesc un model de urmat la televizor sau din alte mijloace
media. Aici personajele sunt mai frumoase, bogate, fericite dect cele din viata reala: parini, vecini,
etc. Astfel adolescenii sunt dezamgii cnd observ c realitatea nu seamn cu ceea ce ei ar atepta
s se ntmple.
Erik Erikson s-a nscut la 15 iunie 1902 n Frankfurt, Germania. A scris n 1950, "Copilarie i
societate" care conine studii cu privire la americanii nativi, discuii despre "personalitatea
american", influena culturii asupra personalitii. El a primit mai multe premii pentru munca sa i
din 1970 continu s scrie i s fac cercetri alturi de soia sa, pna n 1994 cnd moare.
Erik Erikson accept ideile lui Freud adugnd i dezvoltnd anumite teme; el este mai mult orientat
spre cultur i societate. El este mai cunoscut pentru stabilirea a opt etape de dezvoltare a
personalitii umane. Acestea sunt predefinite i evoluia dintr-o etap poate afecta etapele urmtoare.
Fiecare etap implic dezvoltarea mai multor sarcini care se refer fiecare la doi termini n antitez. De
exemplu, sarcina n perioada infantil este: ncredere- nencredere. La prima vedere am crede ca
trebuie s nvm n aceast perioad numai despre ncredere, nu i despre nencredere dar Erik a
subliniat clar c trebuie s existe o balan ntre cele dou; trebuie sa avem mai mult ncredere dar ca
s nu devenim nite " proti" trebuie s tim cnd s nu avem ncredere. Dac aceasta etap este
nsuit n mod corect, vom ramne cu o virtute care ne va ajuta n etapele care urmeaz.
Cel mai mare merit al lui Erikson este c a dat opt etape, nu cinci cum Freud a descoperit. El a mai
spus cte ceva despre influena dintre generaii pe care a numit-o reciprocitate . Dac Freud a spus c
prinii determin dramatic evoluia copiilor, Erikson afirm ca i prinii sunt la rndul lor sub
influena copiilor; aceste influene reciproce pot afecta mai multe generaii.
Prima etap
Prima etap sau infantil este aproximativ primul an din via. Sarcina este de a
dezvolta ncrederea fr s eliminam complet nencrederea. Dac mama si tata pot s ofere noului
nscut un grad de familiaritate, consisten, continuitate, el va dezvolta sentimentul c lumea este
sigur, c oamenii sunt de ncredere. El nva s aib ncredere n propriul corp. Dac parinii nu sunt
adecvai sau daca l resping sau rnesc, el va dezvolta mai mult nencrederea, devenind ngrijorat i
suspicios n prezena oamenilor. Aceasta nu nseamn c parinii trebuie sa fie perfeci, prea multa
grija si atenie pot conduce la o ncredere exagerat i apoi individul nu se va putea apra n faa unor
persone care doresc s-l rneasc. Mai ru este dac balana se nclina de partea nencrederii. Acest
lucru poate cauza mai trziu drepresii, paranoia i posibile psihoze. Dac se nsuete o balan corect
copilul va dezvolta virtutea de speran, faptul ca dac lucrurile nu merg bine, pn la urm totul va fi
bine. Un semn c noul nscut i-a nsuit acest calitate este atunci cnd acesta nu se supr prea tare
dac trebuie s atepte cteva clipe pn cnd i sunt satisfcute cerinele. El tie c dac mama sau
tata nu au venit atunci cnd el i-a chemat, sigur vor veni n cteva clipe. Acesta este abilitatea de mai
trziu care s-l treac mai uor prin dezamgiri n dragoste, cariera, bani sau alte domenii.
Etapa a doua
A doua etap este copilaria timpurie, de la 8 luni pn la trei sau patru ani. Sarcina este s se ating
un grad de autonomie minimaliznd rusinea i ndoiala. Dac mama, tata sau cei care au grij de copil
i permit acestuia s mearg singur, s exploreze mediul n care se afl, acesta va dezvolta
simul autonomiei sau independenei; se cere totui o balan. Dac nu i se permite nimic, copilul va
renuna n curnd la orice ncercare de a afla ceva nou, simind c nu poate face nimic singur. Trebuie
s stim c orice lucru inocent cum ar fi de exemplu s rdem de ncercrile lui de a merge singur, l vor
face pe acesta s-i fie ruine de abilitile sale. Totui, este nevoie de puin cumptare i ruine, altfel,
mai trziu, adultul va fi impulsiv, va sri s fac anumite lucruri far a se gndi la alternative. Dac
exist o balan corect individual va fi nzestrat cu voin, adic o atitudine de: "pot s fac" care l va
ajuta s opin rezultate mai bune.
Etapa a treia
Etapa a treia este etapa locomotoarie sau vrsta jocului. De la trei, patru ani, pana la cinci sau ase,
sarcina este s fie iniiativ fr s simt prea mult vinovie. Iniiativa nseamn s raspund la
provocrile lumii, s aib responsabiliti, s nvee lucruri noi. Parinii trebuie s ncurajeze noile idei
ale copilului, astfel el i va dezvolta curiozitatea, imaginaia. Iniiativa este o incercare de a face irealul

o realitate. Inhibitia apare la persoanele care sufera de prea multa vina. O persoana care sufera de
inhibitie nu va incerca niciodata actiuni proprii,pentru ca nici o aventura, nimic de pierdut, deci
nimic pentru care sa se simta vinovat sau responsabil. Din punct de vedere sexual aceste persoane pot
fi impotente sau frigide.
Etapa a patra
Este etapa latenta sau varsta scolara in care se incadreaza copiii cuprinsi intre 6 si 12 ani. In aceasta
perioada se incearca sa se dezvolte o capacitate pentru harnicie, evitand un excesiv simt al inferioritati.
Copiii trebuie sa imblanzeasca imaginatia si sa se dedice educatiei si comportamentului pe care
societatea il pretinde de la ei. Copiii trebuie sa invete ca exista placer nu numai in conceperea planului,
ci si indeplinirea lui. Ei trebuie sa invete sentimental succesului, indiferent daca acesta apare in scoala
sau gradinita, este academic sau social. Prea multa harnicie conduce spre tendinta rau adaptiva
numita putere limitata. In aceasta categorie sunt cuprinsi copiii carora nu le este permis "sa fie copii";
ai caror parinti sau profesori ii imping spre o zona a competitiei, fara a le permite dezvoltarea
propriilor interese. O boala des intalnita in randul copiilor de aceasta varsta, si nu numai,
este inertia. Aceasta ii include pe toti acei dintre noi care sufera de complexe de inferioritate. De
exemplu, unii nu leaga niciodata relatii sociale si nu ies niciodata in public, deci devin inerti. Un caz
ferici ar fi sa gasim un echilibru intre harnicie si inferioritate, care trebuie sa cuprinda mai multa
harnicie, cu doar o atingere de inferioritate pentru a ne face sensibili cu cei care ne inconjoara. In
acest caz, dupa opinia lui Erikson, vom capata virtutea numita competenta.
Etapa a cincea
Aceaata etapa reprezinta adolescenta, incepand cu pubertate si sfarsind in jurul varstei de 18-20 de
ani. Sarcina din timpul adolescentei este de a construe o identitate Eului si de a evita confundarea
Eului. Identitatea Eului inseamna sa te cunosti pe tine insuti si sa-ti dai seama cum te potrivesti cu
restul societatii. Confundarea rolului apare in momentul in care un adolescent nu este sigur de locul lui
in societate si in lume, caz in care, dupa teoria lui Erikson, sufera de o criza a identitatii. Exista
posibilitatea ca o persoana sa aiba o identitate a Eului prea mare, sa se implice intr-un anumit rol sau
activitate sociala, incat sa nu mai loc pentru toleranta. Acest lucru este numit de Erikson fanatism. Un
fanatic este de parere ca singura cale care exista este aceea pe care merge el. Adolescentii sunt
cunoscuti pentru idealismul lor si pentru tendinta lor de a vedea lucrurile in alb si negru. Lipsa
identitatii este insa mai dificila si Erikson o numeste respingere. Adolescentii deseori recurg la
droguri, alcool sau activitati distructive pentru a putea face parte intr-un grup, crezand astfel ca pot
obtine o identitate. Dupa toate, a fi rau sau un nimeni, e mai bine decat sa nu stii cine esti. Daca
reusesti sa treci cu bine peste aceasta etapa, vei avea o virtute pe care Erikson o numeste fidelitate.
Fidelitatea inseamna loialitate, abilitatea de a trai dupa standardele societatii, impotriva
imperfectiunii, inconsistentei si lipsurilor ei. Fidelitatea inseamna ca ti-ai gasit un loc in comunitate,
un loc care sa-ti permita sa contribui pentru o societate mai buna.
Etapa a sasea
Aceasta perioada este etapa tanarului adult, cuprinsa intre 18-30 de ani. Principala sarcina a acestui
timp este obtinerea uni grad de intimitate, ca opus ramanerii in izolare. Intimitate este abilitate de a fi
aproape de ceilalti, ca iubit, prieten si ca participant in societate. In aceata perioada Erikson numeste
doua stari care pot aparea si care sunt daunatoare individului: dezordonarea, referindu-se in
particular la a deveni intim prea liber, prea usor, fara nicio implicare mai profunda. Cea de-a doua
stare este excludera, care se refera la tendinta de a te izola singur de la dragoste, prietenie si
comunitate si de a te compatimi singur. Daca vei reusi sa treci cu succes de aceasta perioada, vei duce
cu tine, instantaneu, pentru tot restul vietii tale virtutea numita dragoste. Dragostea, in contextul
teoriei lui Erikson, inseamna a fi capabil sa lasi la o parte diferentele si anonimatele prin devotarea
reciproca. Inseamna nu numai dragoste pentru prietenii nostri, ci si pentru toti cei cu care venim in
contact in fiecare zi.
Etapa a saptea
Este perioada varstei mijlocii. Este greu sa o incadrezi intre anumiti ani, dar este inclusa perioada in
care suntem implicati in cresterea copiiilor. Principala sarcina este de a cultiva un echilibru
intre producere si stagnare. Desi majoritate oamenilor practica producerea avand si crescand copii,
exista multe alte cai pentru realizarea acestui lucru. Erikson considera invatarea, scrisul, inventiile,
artele si stiintele, activitatiile sociale si contributia generala la bunastarea generatiei viitoare modalitati
de producere. Stagnarea excesiva, pe de alta parte, este atitudinea de protejare si raspundere doar a
propriei persoane. Dar exista si partea opusa a stagnarii, si anume extenuarea, practicata de oameni
foarte activi, care nu mai au timp pentru propia persoana, pentru odihna si relaxare. Mult mai
evidenta este insa, respingerea. Prea putina producere si prea multa stagnare duce la neparticiparea
individului in societate. In aceasta perioada se manifesta asa numita criza a varstei mijlocii, cand
individul isi da seama ca imbatraneste si vrea sa experimenteze lucruri noi, pentru a se simti mai

tanar. Mai evidenta se manifesta aceasta criza la barbati. Dar, daca treci cu bine peste aceasta etapa,
vei dobandi o capacitate de raspundere, care te va ajuta de-a lungul intregii tale vieti.
Etapa a opta
Ultima perioada, cunoscuta sub numele de maturitate, care incepe o data cu pensionarea, adica in
jurul varstei de 60 de ani. Principala incercare a acestei perioade este de a dezvolta integritatea Eului
cu o minima cantitate de deznadejde. Starea de deznadejde poate aparea datorita pensionarii si
renuntarii la o munca prestata de ani de zile sau datorita plecarii copiiilor de acasa sau datorita bolilor,
ma frecvente in aceasta perioada. Din aceasta cauza, multi oameni in varsta devin depresivi, rautaciosi,
cu o permanenta frica de boala, senili (neavand o baza psihica). Integritatea Eului inseamna sa-ti dai
seama de limitarea lumii in care traim. Daca esti capabil sa privesti in urma si sa aceepti cursul
evenimentelor, alegerile facute si felul in care ti-ai trait viata, atunci nu trebuie sa te temi de moarte.
Cel ce se apropie de moarte fara a-i fi frica, are virtutea numita de Erikson intelepciune.
El o numeste un dar pentru copii, pentru ca daca cei mai in varsta nu se vor teme de moarte, nici
copiii sanatosi nu se vor teme de viata.
Etapele prezentate de Erikson par a ne oferi un cadru. Putem vorbi de cultura noastra, in comparatie
cu a altor popoare, de societate din ziua de astazi in comparatie cu cea de acum cateva secole, dar
privind la modalitatea cu care ne deosebim fata de standard, teoria lui este sustinuta.
Erikson si alti cercetatori au descoperit ca modelul general este acelasi, indiferent de cultura si timp,
iar majoritatea dintre noi il gasim chiar familiar. Cu alte cuvinte, teoria lui intruneste una dintre cele
mai importante standarde ale teoriei personalitatii.