Universitatea ,,Vasile Alecsandri din Bacu

Facultatea de Inginerie
Domeniul: T.C.M.

MAINI-UNELTE
(PROIECT)

Coordonator,
Dr.Ing. Tmpu Ctlin

Student,
Ttaru Vasile

2015 2016
1

Tema proiectului
Sa se priecteze cutia de viteze a unei masini unelte specializate pe
operatia de strunjire cu urmatoarele date cunoscute:

Diametrul minim de prelucrare : dmin 18mm

Diametrul maxim de prelucrare : dmax 54mm

Viteza maxima de aschiare : Vas max 24m/min

Pierderea de productivitate : pmax 20%

Avansul : s 0.22mm/rot

Materialul prelucrat : r 57daN/mm2

Durabilitatea : T 60 min

Scula : Rp

Cuplarea motorului la cutia de viteze este prin curele trapezoidale conform

STAS 1164/1/91.

Etapele proiectului
1. Stabilirea schemei cinematice optime.
a) Determinarea gamei de turatii conform STAS.
b) Calculul ratiei sirului de turatii si stabilirea sirului standard de turatii
normalizate.
c) Stabilirea numarului de grupe cinematice, a numarului rapoartelor de
transmitere din fiecare grupa si a numarului de variante structurale
posibile.
d) Ecuatii structurale si trasarea schemelor cinematice pentru variantele
posibile.
e) Alegerea diagramei structurale optime. Trasarea diagramei de turatii.
2. Alegerea motorului electric de antrenare.
3. Determinarea numarului de dinti a rotilor dintate. Calculul turatiilor reale.
4. Determinarea pierderilor relative de turatie.
5. Calculul modulului si al elementelor constructive ale rotilor.
2

6. Calcului transmisiei prin curele.

7. Calcularea dimensiunilor arborilor.
8. Realizarea desenului de ansamblu, de executie si a desenului arborelui
principal.

1. Stabilirea schemei cinematice optime

1.a. Determinarea gamei de turaii primare
Stabilirea turatiei minime si maxime :

Viteza de aschiere este:

V a=

n=

d n
[ m/min ]
1000
Coeficientul de turatie este:

1000 V a
d

nmin =

1000 V a max 1000 24 24000

=
=
=141,54 rot /min
d max
54
169,54

nmax =

1000 V a max 1000 24 24000

=
=
=424.62 rot /min
d min
18
56,52

Stabilirea numarului de viteze :

nk =n1

k1

n1 = nmin = 142
nk = nmax = 425 ... k = ?
k =1+

1+

n
1
1
425
ln ma x ; k=1+
ln
ln
nmin
ln 1.26
142

1
ln2.99
0.23

k =5.76 6
Corespunzator ISO/R229, seria de turatii este urmatoarea:
Valoar
Tur
aie

e
(rot/m
in)

n1
n2
n3
n4
n5
n6

140
180
224
280
355
450

1.b. Calculul raiei irului de turaii i stabilirea irului

standard de turaii normalizate. Determinarea gamei de
turaii
In structura masinilor unelte, din categoria lanturilor cinematice de lucru, trebuie sa faca
parte un lant cinematic principal si unul sau mai multe lanturi cinematice de avans. Lantul
cinematic principal asigura realizarea vitezei principale de aschiere pe o traiectorie principala
circulara sau rectilinie. Viteza liniara realizata la elementul final al lantului cinematic principal
trebuie sa fie egala cu viteza optima de aschiere care se gaseste in intervalul [Vmin, Vmax]. Din
acest motiv, in structura lantului cinematic principal trebuie sa existe subansamble de reglare
(mecanisme) care sa permita realizarea gamei de reglare a vitezelor [Rv = Vmax/Vmin], respectiv a
gamei de reglare a turatiilor [Rn = nmax/nmin] ale caror valori sunt specifice fiecarei masini unelte.
Realizarea gamei de reglare a vitezelor se poate face in doua moduri: prin reglare continua cu
ajutorul variatorilor mecanici; prin reglare discontinua in trepte cu ajutorul cutiilor de viteze sau
a lirelor cu roti de schimb, etc.
In cazul reglarii discontinue s-a constatat ca functionarea masinilor unelte este optima daca cele
k trepte de turatie realizate la elementul final al lantului cinematic principal (n1, n2, ..., nk)
formeaza o progresie geometrica de ratie (nk = nk-1 sau nk = k-1ni).

Valorile ratiei sunt normalizate intre 1 si 2, conditia ca 1 rezultand din faptul ca

sirul n1, n2, ..., nk trebuie sa fie crescator, iar 2 rezulta din conditia ca pierderea relativa
maxima de productivitate [(k/k)max] sa nu depaseasca 50%. O alta conditie in stabilirea
valorilor lui este ca in sirul de turatii sa existe
termeni in raportul 1:10 si termeni in raportul 1:2. Astfel, avem situatia: = 10;
= 2. Marimile valorilor m si k s-au stabilit astfel incat [(k/k)max] = 5; 10; 20; 30; 40; 45;
50% .

Pe baza acestor conditii a rezultat sirul normalizat al ratiilor pentru masini unelte:

Raie

Pierdere de turaie
(%)

Valoare
40

12

1.06

20

6 2

1.12

10

10

1.26

20

1 2

1.41

30

1.58

40

1.78

45

2.00

50

10
10
10

20
3

10

5 10

1.6

4 10

1.2

20
6

10

2
2

Verificare:

R n=

nmax
nmin

n8=nmax =n1

n6 42 4.62
=
=3
n1 141.54
k1

k1

Rn =6 3=1.20

deci se adopta =1.26

n1=141 , 76 ; n2=n 1 =178.34 ; n3=n 1 2=22 3.63 ; n4 =n1 3=283.13 ; n5=n1 4=356.68 ; n6 =n1 5=448.68
Se observa ca turatiile calculate sunt apropiate (ca valoare) de cele stabilite anterior, conform
STAS. Prin urmare, turatiile normalizate sunt acceptate ca fiind: n1=140; n2=180; n3=224;
n4=280; n5=355; n6=450;

1.c.

Stabilirea

numrului

de

grupe

cinematice,

numrului rapoartelor de transmitere din fiecare grupa i

a numarului de variante structurale posibile
Cutiile de viteze reprezinta mecanisme sau subansamble de reglare in trepte a turatiei constituite
dintr-un numar de grupe cinematice. Grupa cinematica reprezinta ansamblul angrenajelor
dintre doi arbori succesivi ai cutiei de viteze. Cutiile de viteze pot avea structura normala
(formata dintr-o singura grupa cinematica cu angrenaje legate in serie) sau structura complexa
(un ansamblu de angrenaje avand fiecare structura normala, fiecare angrenaj asigurand un
anumit domeniu de turatie). Astfel, cutia de viteze este constituita dintr-un numar w de grupe
cinematice, fiecare grupa cinematica avand p1, p2, ..., pw rapoarte de transmitere. Astfel, cele k
trepte de turatie rezulta ca produs al numerelor de rapoarte de transmitere din fiecare grupa
6

cinematica:
= 1 2
In cazul in care p1 p2 ... pw se va scrie astfel:
Daca

k = 6; w = 3 si p1 = 2, p2 = 2;

Atunci

k = p1t1 p2t2 ... pwtw, deci 6 = 2 3

Relatia analitica ce indica legatura dintre numarul de trepte de turatie, numarul de grupe
cinematice, numarul de rapoarte de transmitere din fiecare grupa si calitatea grupelor cinematice
respective se numeste ecuatie structurala.

1.d. Ecuaii structurale i trasarea schemelor cinematice pentru variantele

posibile
Din etapa precedenta rezulta faptul ca existenta variantelor structurale se bazeaza pe k
trepte de turatie repartizate pe w grupe cinematice. Astfel, in conditiile in care k = 6, putem
avea wmin = 2. Pe baza acestor informatii putem deduce urmatoarele ecuatii structurale
modificand in mod convenabil ecuatiile specifice cele mai apropiate. In general, in cazul
valorilor k indivizibile, se recomanda alegerea structurilor cele mai simple la care se poate
adauga o turatie.

Analizand schemele de mai sus, putem centraliza datele referitoare la elementele componente
dupa cum urmeaza:

Formula
Nr. roti
Nr. arbori
Nr. roti
Nr. cuplaje
structurala
dinate
baladoare
a 3x2
10
3
2
b. 2 x 3
10
3
2
c . 2(1+1 x 2)
14
5
3
d. 2(1 x 1 x 2)
13
5
3
1
1.e. Alegerea diagramei structurale optime. Trasarea diagramei de turatii
Reprezentarea grafica sub forma de diagrama a structurii cutiei de viteze ne furnizeaza
informatii despre numarul arborilor, angrenajelor din fiecare grupa cinematica, trepte de turatie
pentru fiecare arbore intermediar si pentru arborele final si valoarea saltului de turatie.
Alegerea diagramei de turatii optime se face tinand cont de urmatoarele indicatii:

Sa fie de tip arborescent;

Saltul de turatie nu trebuie sa depaseasca 7

8

Saltul trebuie sa fie crescator si constant

Numarul diagramelor posibile se poate calcula cu urmatoarea relatie:

v numarul de termeni ai ecuatiei ;

x,y,z numarul de factori identici ai ecuatiei;
Pentru ecuatia de forma 6 = 3 2 avem:

variante de reprezentare a

diagramelor de turatie.
Dintre variantele obtinute in etapa precedenta se observa ca doar primele doua ecuatii
structurale genereaza ansambluri cu mai putine componente, prin urmare sunt mai economice.
Astfel, se pot trasa urmatoarele diagrame structurale:

Diagramei de turatii aleasa ca fiind cea mai buna este:

In final in realizarea schemei cinematice pentru cutia noastr, se adaug un al 4-lea

ax pentru a micora efectele de vibrare ale cutiei de viteze. De asemenea acest al
4-lea arbore este cel principal cu o roata dinata fixa.

2. Alegerea motorului electric de antrenare

10

Schema de aschiere la un strung:

ghidaj

sanie longitudinala

Fy
piesa

Fx

Fx

arbore
principal

Fy

papusa fixa

cutit

papusa
mobila

Compunerea fortelor la aschiere:

= []
t = adancimea maxima de aschiere (4mm)
s = avansul (0.22 mm/rot)
11

CFz = 200;
XFz = 1;
YFz = 0.75
kFz = 1 1.5
Fz = 200 41 0.220.75 1.25
Fz = 320 [daN] =
Puterea necesara aschierii este data de urmatoarea expresie:

V = 24 m/min
= TC RDt RULl A K
in care: TC = 0.98; RD = 0.98; RUL = 0.99; A = 0.95; k = 0.98; t numar de angrenaje ce
transmit miscarea la un moment dat = 3; l numarul de rulmenti = 8.
= 0.98 0.982 0.996 0.95 0.98
= 0.82
P=

320 24 76800
=
=1560.97 W 1.56 kW
60 0.82 49.2

Conform valorilor obtinute mai sus , motorul electric trifazat va fi :

Tip motor
Turatie nominala (rot/min)
Puterea nominala (kW)
Tip turatie
Cuplu (Nm)

4AAM63B6Y3
700
1.5
sincrona
20.41

Cuplul motorului electric se poate determina pe baza relatiei:

P
1500
P=C m C m= =
=20.41
700
0.0175 360
60
unde: Cm = cuplul motorului (Nm); P = puterea nominala a motorului (W); = viteza
unghiulara a axului motorului (rad/s), 1 = 0.0175 rad.

3. Determinarea numrului de dini al roilor dinate. Calculul turaiilor reale

12

Calculul privind numarul de dinti dintr-un angrenaj se realizeaza pe grupe cinematice, astfel:
Grupa 1 arborii I / II z1/z2, z3/z4, z5/z6
Grupa 2 arborii II / III z7/z8, z9/z10
Grupa 3 arborii III / IV z8/z11

Grupa 1
Dupa realizarea calculelor aferente se realizeaza un tabel in care se inscrie rapoartele de
transmitere (subunitare, unitare, supraunitare), numerele prime intre ele si raportul numarului de
dinti. Pentru transmiterea puterii de la un arbore la altul, in angrenajele utilizate trebuie avut
aceeasi suma minima de dinti. Acest numar minim este:
=
unde:
Mmin = c.m.m.d.c. al termenilor comuni si necomuni ai sumelor de forma (An+Bn). In cazul
nostru sunt trei rapoarte de transmitere: -1, 0 , 1. De aici rezulta ca pentru ratia -1 exista
raportul 0.8, adica 4/5, pentru ratia 0exista raportul 1, adica 1/1, si pentru ratia 1 exista
raportul 1.25, adica 5/4. Asadar, termeni comuni si necomuni sunt egali intre ei, adica 2 9 iar
c.m.m.d.c. este :18
Cmin = catul minim
A n M m z min
A +B
C min= n n
Cmin =

4+5
9
17= 17=2.12 3
4 18
72

zmin numarul minim de dinti ai unei roti dintate cu dantura necorijata = 17

= 18 3 = 54
Astfel, numarul minim de dinti intr-un angenaj nu este mai mic de 54. Pentru a afla numarul de
dinti pentru roata conjugata folosim urmatoarea expresie:

Aflarea numarului de dinti pentru a doua roata reiese din expresia:

13

Deci pentru fiecare roata dintata in parte se afla numarul de dinti:

z1 = 54 1/2 = 27
z2 = 54 - 27 = 27
z3 = 54 4/9 = 24

z4 = 54 - 24 = 30
z5 = 54 5/9 = 30
z6 = 54- 30 = 24
Ratia geometrica

z3
=1=0.8
z4

1+1=2

27
27

5+4=9

24
30

4+5=9

30
24

Grupa 2
Numarul minim de dinti este 72
Mmin = 18
Cmin =

18
306
17=
=3.4 4
5 18
90

Z min =18 4=72 dinti

Numarul de dinti ai rotii conjugate si complementara acesteia:

z7 = 72 5/9 = 40
z8 = 72 - 40 = 32
z9 = 72 7/18 = 28
z10 = 72 - 28 = 44
Ratia geometrica

z9
=2=0.63
z 10

5+4=9

40
32

7+11=18

28
44

Grupa 3
14

Datorita faptului ca z11 intra in angrenaj cu z8 aceasta roata va avea caracteristicile

grupei a 2-a. Deci:

Z min=72 dinti
z8 = 32

deci z11 = 40

3.1 Determinarea valorilor reale ale treptelor de turatie

Urmand recomandarea generala conform careia motorul electric nu se monteaza direct la
mecanismul de reglare (cutia de viteze), s-a procedat la montarea unei transmisii prin curele ce
produce un raport de transmitere de 2. Asadar, de la turatia nominala de 700 rot/min a motorului
electric, cutia de viteze are o turatie initiala n0 = 350 rot/min.

n3=n0

n1=n0

Z3 Z 9 Z8
24 28 32

=455 =177.5
Z 4 Z 10 Z 11
30 44 40

n2=n0

Z 1 Z 9 Z8
27 28 32

=455 =227.5
Z 2 Z 10 Z 11
27 44 40

Z5 Z9 Z8
30 28 32

=455 =282.1
Z 6 Z 10 Z 11
24 44 40

n4 =n0

Z3 Z7 Z8
24 40 32

=455 =363
Z 4 Z 8 Z 11
30 32 40

n5=n0

Z 1 Z7 Z8
27 40 32

=455 =455
Z 2 Z 8 Z 11
27 32 40

n6 =n0

Z5 Z7 Z8
30 40 32

=455 =568.75
Z 6 Z 8 Z 11
24 32 40

15

3.2 Determinarea pierderilor relative de turatie

Pierderile relative de turatie se pot exprima prin relatia de mai jos:

nr turatia reala
nn turatia normalizata
n c1

177.45180
=
180

n c2

227.5224
224

= 1.56

n c3

282.1280
280

= 0.75

nc 4

363355
=
355

n c5

n c6

568.75560
=
560

= -1.41

= 2.25

455450
455

= 1.11
= 1.56

In general pierderea de turatii este acceptata intre valorile de -2.5 2.5%. Asadar
diagrama pierderilor de turatii este urmatoarea:

16

4. Calculul modulului i al elementelor constructive ale roilor dinate

Modulul minim necesar va rezulta din conditia asigurarii rezistentei minime la incovoiere la
baza dintelui, avand in vedere conditia de functionalitate a majoritatii masinilor unelte ce au in
componenta roti dintate.
Deoarece numarului de dinti ale angrenajelor dintate intre doi arbori este constanta, modulul
va fi acelasi pentru toate angrenajele din respectiva grupa cinematica.
Calculul se face pentru angrenajul ce contine pinionul cu numarul cel mai mic de dinti.
Se considera cunoscute urmatoarele date: P0
puterea de intrare in lantul cinematic n0 turatia
de intrare in lantul cinematic
nki turatia pe fiecare arbore k dupa cum apare in diagrama de turatii
iki raportul de transmisie pentru fiecare angrenaj
ik raportul de transmitere corespunzatoare angrenajului cu pinionul cu numarul cel mai mic de
dinti
Mtk momentul de torsiune pe arborele k, determinat de turatia minima nk.

L randamentul lagarului = 0.99 ;

17

tm randamentul transmisiei mecanice = 0.98;

ki factorul dinamic exterior = 1.25 ;
kv facorul dinamic interior = 1.15 ;
k factor de repartitie frontal = 1.15;
k factor de repartitie longitudinala a sarcinii pentru solicitarea piciorului dintelui =
1.15 ;
yF factorul de forma a dintelui = 2.4 ;
yB factorul unghiului de inclinare a dintelui = 1 ;
a raport intre latimea rotii si latimea intre axe = 0.4 ;
FP tensiunea admisibila de incovoiere la oboseala a piciorului dintelui

0lim tensiunea limita pentru oboseala la incovoiere = 588 Mpa

kFN factorul minim de cicluri de functionare = 1 pentru un numar > de 107 cicluri de
functionare;
yFX factor de forma = 1 pentru module <5 ;
yS factorul concentratorului de tensiuni in functie de influenta razei de racordare a piciorului
dintelui = 1 ;
SF factorul de siguranta = 1.5 ;
Avand datele de mai sus, se poate determina modulul necesar angrenajelor din fiecare grupa,
urmarind expresia:

Grupa 1
ik = 4/5
zk = 24 dinti
P1 = Pm 0.92 0.99 = 0.75 0.98 0.992 = 0.67 kW
Mt1 = 955 104 0.67/355 = 18024 Nm
FP = 588/3 = 196 Mpa

Valoarea lui m1 trebuie rotunjita dupa valoarea modulelor standard:

0.5, 1, 1.5, 2, 2.5

18

Se alege valoarea imediat urmatoare fata de valoarea calculata, deci m 1 =

1.5
Grupa 2
ik = 7/11
zk = 28 dinti
P2 = P1 0.98 0.99 = 0.75 0.92 0.992 = 0.64 kW
Mt2 = 955 104 0.64/280 = 21830 Nm
FP = 588/3 = 196 Mpa

Valoarea lui m2 trebuie rotunjita dupa valoarea modulelor standard:

0.5, 1, 1.5, 2, 2.5
Se alege valoarea imediat urmatoare fata de valoarea calculata, deci m 2 =
1.5

Grupa 3
Datorita faptului ca rotile z8 si z11 sunt in angrenaj permanent rezulta ca trebuie sa aiba
acelasi modul cu cel din grupa cinematica 2.
Calculul elementelor geometrice pentru rotile dintate.

5.Calculul elementelor constructive ale rotilor dintate.

Ddi diametrul de divizare ;
Dei diametrul exterior Df diametrul la fund ;
hai inaltimea capului dintelui = m ;
hf inaltimea piciorului dintelui = 1.25m ;
A distanta intre axele rotilor ;
Bi latimea rotii ;
a 0.4

Grupa 1 :

m = 1.5,
AI-II

mm
19

Rapoarte 27/27, 24/30, 30/24, rotile 1....6

Grupa 2 :

m = 1.5,
AII-III
mm
Rapoarte 40/32, 28/44, rotile 7....10

Grupa 3 :

m = 1.5,
AIII-IV

mm

Rapoartele Z8/Z11 = 32/40

Pentru rotile : Z1= Z2 =27 dinti :
Dd1,2 = 27 1.5 = 40.5mm
De1,2 = 40.5 + 2 1.5 = 43.5mm
Df1,2 = 40.5 2(1.25 1.5) = 36.75mm
B1,2 = 0.4 40.5 = 16.2mm
Pentru rotile : Z3 = Z6 =24 dinti :
Dd3,6 = 24 1.5 = 36mm
De3,6 = 36 + 2 1.5 = 39mm
Df3,6 = 36 2(1.25 1.5) = 32.25mm
B3,6 = 0.4 40.5 = 16.2mm
Pentru rotile : Z4 = Z5 =30 dinti :
Dd4,5 = 30 1.5 = 45mm
De4,5 = 45 + 2 1.5 = 48mm
Df4,5 = 45 2(1.25 1.5) = 41.25mm
B4,5 = 0.4 40.5 = 16.2mm
Pentru rotile : Z7 =40 dinti :
Dd7,11 = 40 1.5 = 60mm
De7,11 = 60 + 2 1.5= 63mm
Df7,11 = 60 2(1.25 1.5) = 56.25mm
B7,11 =0.4 40.5 = 16.2mm
Pentru rotile : Z8 =32 dinti :
Dd8 = 32 1.5 = 48mm
De8 = 48 + 2 1.5 =51 mm
Df8 = 48 2(1.25 1.5) = 44.25mm
B8 = 0.4 40.5 = 16.2mm
Pentru rotile : Z 9 =21 dinti :
Dd9 = 28 1.5 = 42mm
De9 = 42 + 2 1.5 = 44mm
20

Df9 = 42 2(1.25 1.5) = 38.25mm

B9 = 0.4 40.5 = 16.2mm
Pentru rotile : Z10=44 dinti :
Dd10 = 44 1.5 = 66mm
De10 = 66+ 2 1.5 = 69mm
Df10 = 66 2(1.25 1.5) = 62.25mm
B10 = 0.4 40.5 = 16.2mm

6. Calculul transmisiei prin curele

Se cunosc urmtoarele date:
-Puterea motorului P = 1.5 kW
-Turaia motorului nm= 700 rot/min
-Turaia rotii conduse n0= 455 rot/min
Conform STAS 1163-71 se alege o curea ngusta de tip SPZ cu urmtoarele caracteristici:
-Limea primitiva, Lp= 8,5 mm
-nlimea, h = 8 mm
1)Raportul de transmitere intre cele doua roti este:
nm
in
= n0 =1.5
2)Se alege diametrul primar al rotii conductoare dup STAS 1162-67 ,valorile sunt cuprinse
intre 63...180 mm.
Dp1 = 90 mm
3)De la aceasta mrime se calculeaz diametrul rotii conduse, daca nu exista restricii se
rotunjete la valoarea cea mai apropiata conform STAS 1162-67:
Dp2= in Dp1= 1.5 90 = 135mm
Dpmediu = (Dp1+Dp2)/2 = 112.5 mm
4) Se calculeaz distanta preliminara intre axele celor doua roti de curea .
21

0,7(Dp1+Dp2) A 2(Dp1+Dp2)
173.25 495
A =300 mm
5) Calculul unghiul dintre ramurile curelei .

0
0
= 2 arcsin 0.075 = 2 4.3= 8.6 = 9

6)Calculul unghiurile de nfurare, 1, 2 , a curelei pe roti:

0
1=180- = 171
2=180+ = 189

7)Calculul vitezei periferice v a curelei:

8)Calculul lungimii primitive a curelei:

22

Din STAS se alege cea mai apropiata marime de cea calculata, cureaua folosita de noi va fi SPZ
1120mm.
Se recalculeaza distanta dintre axele rotilor dupa cum urmeaza:

A = 322.36mm
Se calculeaza numarul de curele necesare transmisiei:

Cf 1.1, CL 0.93, C 0.93, P0 0.68kW, Cz 0.95

Calculul frecventei incovoierilor:

Calculul fortei periferice:

Calculul fortei de intindere a curelei:

Calculul cotelor de modificare a distantelor axiale:

Calculul diametrelor exterioare pentru rotile de transmisie:

Calculul latimii rotilor transmisiei:

Elementele goemetrice ale rotii de cutea:

Conform STAS avem urmatorii parametrii:
- Lp latimea primara = 8.5 mm
- hc inaltimea canalului deasupra liniei primitive = 2.5 mm
- m adancimea canalului sub linia primitiva = 9 mm
- f distanta intre axa canalului si cea mai apropiata de fata rotii

23

e distanta dintre axele a doua canale vecine =

unghiul canalelor =

Dp

De

Lp

f
e
B

7. Calculul de dimensionare al arborilor

Se face un calcul de predimensionare al arborilor la solicitarea de torsiune cu
urmatoarea relatie:

- resistenta admisibila la torsionare

Pi puterea pe arbore
ni turatia minima
ad

Axul I
P= 0.75 kW, tm =0.97, L=0.99, n1= 355 rot/min

Axul II
24

Axul III

25