Religie

In vremea evului mediu exista o singura religie si anume cea catolica, care isi
elabora propriile legi si randuieli pentru a se asigura ca totul merge bine. Episcopi si
arhiepiscopi luau parte la consiliile conducatorului si jucau un rol foarte important in
guvern. Episcopii erau foarte bogati si erau considerati a fi nobili, lucru care nu se
intampla si cu preotii care proveneau din familii simple, nu erau foarte bine educati si
nu erau bogati.
Bisericile erau construite in principal in stil romanic, erau foarte inalte si aveau
tavane arcuite cu bolte. Cand populatia a crescut in secolul al XIIlea, tavanele nu isi
mai puteau tine propria greutate si multe s-au prabusit. Catedralele aveau nevoie de
un timp indelungat de constructie, aproape un secol conform marimilor pe care le au.
Moda
Aici, omenirea cunoaste unul dintre marile momente propulsoare de cultura si
civilizatie, datorat Renasterii italiene. Renasterea va fi momentul, iar Italia va fi locul
unde vor aparea primele manifestari ale modei. Acest privilegiu este revendicat in
acelasi timp de Franta, Spania si Anglia, fiecare pretinzandu-si intaietatea.
Unii autori considera ca momentul aparitiei modei a fost declansat de prima
diferentiere a vesmantului barbatilor fata de cel al femeilor.
Este vorba de secolul al XIII-lea, cand costumul barbatilor a devenit mai scurt decat
cel al femeilor.
In Europa Evului Mediu au fost la moda tot felul de podoabe pentru cap, ciudate si
minunate. Femeile incepusera sa poarte niste palarii inalte, numite "hennin", care
semanau cu turlele de biserica. Probabil ca era destul de greu sa intre pe usi,
deoarece unele palarii aveau aproape un metru inaltime. Alte palarii aveau forma de
coarne de animale. Altele erau ca niste aripi de fluture.
Transporturile
Oamenii calatoreau mult in Evul Mediu, in ciuda dificultatilor si pericolelor.Pentru
comercianti riscurile erau mari, dar recompensele erau pe masura.Datorita starii
deplorabile a drumurilor, transportul terestru se facea cu ajutorul animalelor,
organizat in convoaie pentru o mai mare siguranta.Transportul nu s-a schimbat
mult,desi s-au construit poduri pe mai multe fluvii si s-au adus unele imbunatatiri
saretelor si carutelor.
Modul de alimentatie
Oamenii Evului Mediu fceau din produsele locale baza alimentaiei lor zilnice. Acest

lucru a stat la baza crerii n fiecare regiune a unor preparate i obiceiuri culinare.
Alimentaia orenilor s-a diversificat, pe msur ce pieele urbane au fost
aprovizionate de regiuni din ce n ce mai ndeprtate. Baza alimentaiei pentru toate
categoriile sociale, era constituit din pine de gru sau de secar, carne, vin, iar n
locul cartofului indispensabil nou, din mazre i bob. Se pare c, n cazul celor
bogai, alimentaia era bazat aproape n exclusivitate pe carne, i c, n mediile
modeste, se fcea abuz de slnin. Pentru "a digera" toat aceast carne, apare
necesitatea de a folosi condimente, dintre care cele mai rspndite erau usturoiul i
mutarul, iar din perioada Cruciadelor, piperul, ghimberul, scorioara, aduse din
Orient. n ceea ce privete listele de bucate, ne sunt cunoscute cele ale splendidelor
petreceri de la curile senioriale, cu ocazia srbtorilor, dar ne vom opri asupra
meniului zilnic al unui ran. n 1312, n Normandia, pentru o zi de munc se primeau
urmtoarle alimente: o pine, mazre, trei ou i o bucat de brnz sau ase ou
fr brnz i butura att ct aveau i le fcea plcere.
Sanatatea
Situaia sanitar din Evul mediu este destul de dificil de cunoscut, n lipsa unor
informaii precise i a statisticilor. Cu toate acestea tim c mortalitatea infantil era
ridicat i c, n aceast perioad, condiiile de via erau destul de dure i totui
sntoase.
Educatia
Un ir de oameni de cultur s-au strduit s transmit realizrile culturii clasice
ndeosebi sub forma unor compendii, mai accesibile dect operele n ntregimea lor,
oamenilor medievali. Martianus Capella (sec. V) a transmis sistemul mai vechi al
gruprii cunotinelor antichitii n apte arte liberale. Ele au fost grupate ulterior n
trei ci ale cunoaterii (trivium): gramatica, dialectica i retorica i n patru ci ale
cunoaterii (quadrivium): aritmetica, geometria, astronomia i muzica, care au
constituit baza nvmntului medieval.